TRANSILVANIA ORGANUL ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. II. Sibiiu, Martie—Aprilie 1904. An. XXXV. SĂ NE ÎNDREPTĂM LIMBA!*) Exemplele sunt scdse din același manual de șcdlă apărut în anul 1902, ca cele din nrii precedențl al revistei ndstre. „ ... De aceea și el ca odinidră Solon din Athena „după avere clasifica cetățenimeau. Erdre de topică. Ordinea topică a părților proposițiunil principale indicative în limba română este: I. eventuala con- juncțiune coordinantă; II. subiectul și îndată după el: III. între- girile Iul (atribut, aposițiune, etc.); IV. predicatul și îndată după el: V. întregirile lui (obiectul indirect și direct, determinațiunile de timp, loc, mod și alte circumstanțe). Topica acâsta se modifică numai în stilul pasionat al poeților, sau când voim să intonăm în mod deosebit vre-o parte secundară din proposițiune. Aci nu este dat nici unul din aceste doue cașuri. Deci frasa de sus are să se modifice astfel: „ și el. . . clasifica cetățenimea după avere¹¹. * „în respectul acesta Livius c}ice“, — ȘÎ în alt l°c iarăși „Numai T. Gr. a făcut unele modificări în respectul acesta¹¹. Frasa e străină și neusitată în limba nostră literară. ț)icem corect: „In privința acesta“. * *) Cele-lalte «Jiare și reviste române din patria sunt rugate a reproduce aceste pagini. Redacț, 4 50 „Este vrednic de amintit, că..." traducere literală după ungurescul „megemlităsre măltă". Picem: „Merită să fie amintit" sau „nu se pdte trece cu vederea". * „Membrii îi alegea regele spre a scirici după ucigași și pe acel culpabili a-i pedepsi". Trecând preste stilul greoiu și neobicinuit, relevăm numai folosirea greșită a demonstrativului „acel, acel“ în locul arti- colului impropriu „cel, ceiu, — două lucruri deosebite, cari nu-I permis să să confunde. Corect: „pe cel culpabili". * „Se aduse legea, că nimenea să nu pbtă fi ales". După frasa: „să aduse legea" pâte urma aci sati o pro- posițiune secundară explicativă introdusă cu conjuncțiunea că și avend predicatul indicativ, sau o proposițiune secundară, care să scătă la ivâlă intențiunea legii aduse, și atunci trebue să urmeze conjuncțiunea de scop ca, iar' predicatul va fi in con- junctiv. Deci corect, sau: 1. „Să aduce legea, că nimenea nupăte fi ales" sau: 2. „...................., ca nimenea să nu p6tă fi ales". * „împărțirea cetățenimil în clăși.“ — Pluralul dela „clasă" este „cfase" și nu „clășl". — * „începerea censului îl vestea"; — aci pronumele trebue să să rapărte la obiectul direct „începerea*, care e feminin, și nu ]a masculinul „censului“; — deci trebue să c|icem nu „îl vestea", ci: „o vestea".— „Romanii ca popor practic s'au îngrijit, că alegeau de „censori pe aceia", cari deja fură consuli . . . Două erori de limbă. 1. După verbul „a se îngriji* urmâză sau un substantiv (sau orice cuvînt folosit ca substantiv) cu preposițiunea „deu, — d. es. a să îngriji de casă, de sine, de mâncare, etc., — sau o proposițiune secundară de scop 51 cu conjuncțiunea ca (nu: ca), (negativ: ca nu, ca să nu), totdeuna cu modul conjunctiv la predicat. Trebuia deci să se 4ică: „s’au îngrijit, ca să alăgăf mal corect însă: „s’au îngrijit, ca să s& al6gă“. 2. A doua erdre este în folosirea timpurilor. „...., cari deja fură consuli⁴⁴ e greșit, fiindcă „fură"- este perfectul simplu istoric, câtă vreme aci ne trebue perfectul preterit (plusquamperfectum), căci avem să exprimăm raportul precedențil în timp față cu lucrarea exprimată prin perfectul simplu: „s'au îngrijit¹¹ din proposițiunea principală. Vom cjice deci corect: „.......pe aceia, cari fusese consuli⁴⁴ (= cari purtaseră deja funcțiunea de consul înainte de a fi aleși de censori). „ENCICLOPEDIA ROMÂNA". (Raport despre terminarea publicațiunii, presentat Comitetului central al „Asoeiațiumi¹¹, în ședința sa din 31 Martie 1904). Onorat Comitet Central/ Prin decisiunea D-Voastre Nr. 18 din 7 Februare 1895 ați binevoit a-mi încredința editarea și conducerea dicționarului real întitulat „Enciclopedia Română⁴⁴ și publicat sub auspiciile „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român⁴⁴. La 12 Martie (nou) a. c. a apărut fascicola ultimă a acestei publicațiuni, care fiind acum pe deplin terminată, îmi iau voia a Vi-o presenta împreună cu un raport mai detaiat asupra modalităților și condițiunilor, în cari am executat hotărîrea D-Voastre referitoare la editarea „Enciclopediei Române⁴⁴. în primul rend me cred dator să arăt și justific abaterile formale ce a trebuit să le fac dela planul original al publica- țiunii. „Enciclopedia Română" dela început era proiectată într’un cadru mai ângust decât e acela în care se presintă astă4i în rea- litate. Anume, în vederea cheltuelilor mari de editare, acest început pe terenul literaturei enciclopedice române, avea să ⁴* /?• -MV 52 se facă într’o întindere de 2 volume de câte 60 coaie de tipar, deci în total 120 coaie; în realitate „Enc. Română" cuprinde 200 coaie de tipar, și astfel, în comparațiune cu proiectul ori- ginal, i-s’a dat o întindere aproape îndoită. Această abatere a fost făcută în urma insistenței unei mari părți a colaboratorilor noștri ca să dăm articolelor de interes special românesc (cum sunt: istoria, geografia și institu- țiunile politice, culturale și sociale din țările locuite de Români, etc.), precum și articolelor sciințifice de însemnătate practică pentru cercuri mai largi ale poporului nostru (î. a. medicina, igiena, agricultura, etc.), o întindere mai mare. După-ce mi-a succes a câștiga pentru această lărgire a publicațiunii, și consensul editorului ei, am întocmit lucrările astfel, că articolele aparținătoare ramurilor atinse, au fost re- digiate în condițiuni ce corespund aproximativ articolelor din scrieri enciclopedice mari (de circa 16 volume), iar’ materiile de interes mai îndepărtat, în întinderea proiectată a dicționa- relor enciclopedice mici (de circa 2—3 volume). O altă disposițiune neprevecfută în planul original, a fost înzestrarea publicațiunii cu ilustrațiuni și harțe. Și în această privință Comitetul central a fost condus la început de temerea, că confecționarea clișeurilor și harfelor va reclama cheltueli prea mari, cari ar pută periclita întreaga întreprindere. Văcjend însă ulterior, că atât colaboratorii cât și abonații „Enciclope- diei Române" așteaptă ca aceasta, chiar dacă nu va pută fi bogat ilustrată, cel puțin să nu rămână cu totul lipsită de ilustrațiunile și harfele mai importante, și dându-mi seamă că harfele continentelor și ale țerilor locuite de Români, apoi anumite ilustrațiuni de interes sciințific și istoric (cum sunt s. ex. cele-ce privesc anatomia omului, apoi clădirile și monumen- tele de interes național, etc.), sunt întru adevăr indispensabile la o asemenea publicațiune și ar ridica foarte mult valoarea ei, am mers pănă la extremul posibil, și luând personal un an- gajament mai mare, am putut ajunge și în această privință la o înțelegere cu firma editoare. Aceste două abateri dela planul stabilit la anul 1895, sper că nu vor fi lipsite de aprobarea Comitetului central, pentru-că în realitate nu sunt decât avantagii cari ridică 53 valoarea publicațiunii în mare măsură și cari nu au fost pre- văcjute dela început numai în vederea jertfelor materiale ce le reclamau. Mi-a succes totuși a le realisa, fără a impune prin aceasta Asociațiunii ori-ce jertfă materială. Singurul inconvenient ce a resultat din aceste abateri a fost: că publicațiunea nu s’a putut termina în timpul proiectat, ci a reclamat o muncă in- tensivă de preste 8 ani. Intru celelalte am căutat să mă conformez cu toată ri- goarea planului de lucrare aprobat de Comitetul central, și întru-cât nu am întimpinat piedeci neatârnătoare de mine și neînlăturabile prin mijloacele ce mi-au stat la disposițiune, cred că m’am și ținut cu toată stricteța de angajamentele luate. Comitetul central și-a dat seamă dela început de greu- tățile ce va întimpina realisarea acestei publicațiuni, și a sciut că în situațiunea dată această primă încercare în ramul lite- raturei enciclopedice nu va pută satisface pretenții mai rigu- roase, ci va fi un modest început pe un teren literar la noi cu totul nou și âncă neumblat Cu toate acestea a decis editarea „Enciclopediei Române “, pentru-că a fost convins că această publicațiune, realisată chiar și numai în condițiuni modeste, va pută contribui mult la popularisarea sciințelor și la lățirea cunoscințelor folositoare în sinul poporului nostru și prin aceasta îi va pută face servicii reale. N’a așteptat deci dela mine lucruri imposibile ci mi-a impus numai problema, ca în cadrele posibilității să realisez publicațiunea în condițiuni relativ cât mai mulțămitoare. Din parte-mi n’a lipsit nici bunăvoința, nici stăruințele serioase. Timp de 8 ani am muncit neîntrerupt și cu cea mai mare încordare a puterilor mele, luptând cu nenumărate greu- tăți morale și materiale, și prin o activitate neobosită, mi-a și succes a duce lucrarea începută la un bun sfîrșit. Comitetul central este chemat a judeca, dacă și întru-cât am putut corespunde așteptărilor legate de această publica- țiune. Eu me mărginesc numai la constatarea făcută, că indi- vidual m’am conformat angajamentelor luate cu toată rigoarea și consciința. 4 54 După aceste vin să dau On. Comitet central informațiuni mai detailate asupra faselor și modalităților mai însemnate ale lucrării săvîrșite. I. Cuprinsul. „Enciclopedia Română", după cum am amintit mai sus, a fost publicată în întindere de 200 coaie de tipar ă 32 co- lumne, deci în total pe 6400 columne cu câte 70 șiruri, litere petit. Ea cuprinde la olaltă 37,622 articole. Registrul titlilor a fost compus de biroul „Enciclopediei" (constituit atunci din 6—8 persoane), cu ajutorul colaborato- rilor externi. Această lucrare a fost făcută pe basa dicționa- rului german „Meyer’s Conversațional exicon", din care au fost extrași titlii pe bilete separate, înzestrate cu un chestionar. Aceste bilete, arangiate după diferitele ramuri sciințifice, au fost trimise la colaboratorii specialiști, au fost controlate și întregite de aceștia, și apoi provecjute cu titlul corespunzător românesc. Paralel cu această lucrare, o parte a colaboratorilor, și anume fie-care în specialitatea sa, au compus, tot pe bilete singuratice, un registru separat al titlilor de interes special românesc, cari nu se găsesc în dicționare străine. In deosebi au fost considerate la această lucrare: istoria și geografia Ro- mânilor din diferitele țeri, bisericile și așezămintele lor, insti- tuțiunile lor sociale și de drept, terminologia poporală în diferitele ocupațiuni, etc. In vederea legăturilor ce există între o mare parte a poporului român și între Maghiari și Sașii din Transilvania, a fost compus separat un registru și pentru aceste doue popoare. Cu ajutorul tuturor acestor bilete, arangiate din nou după alfabet, a fost alcătuit registrul general, controlat în urmă și cu dicționarul francez de Larousse. Acest registru cuprindea aproape 60,000 cuvinte, dintre cari după eliminarea repetițiunilor și a articolelor de mai puțină însemnătate, au trecut în registrul definitiv 37,622 titli. Din registrul definitiv titlii articolelor au fost extrași îm- preună cu diferitele note explicative, inviațiuni, trimiteri, etc., 65 pe bilete de manuscript, cari apoi au fost trimise colaborato- rilor specialiști pentru redigiarea articolelor. Acest sistem de lucrare, ce e drept, a reclamat o muncă mare și costisitoare, dar’ în schimb s’a dovedit pe deplin co- respuncjetor scopului urmărit, și ne-a asigurat posibilitatea de a da publicului cetitor un dicționar relativ destul de complet. II. Colaboratorii. In urma apelului publicat de Comitetul central, și trimis unui număr mai mare de scriitori români din toate țările lo- cuite de poporul nostru, s’au înscris la biroul Asociațiunii aproape 200 colaboratori; deoare-ce însă între aceștia au lipsit specialiști pentru mai multe ramuri sciințifice, a trebuit să fac repețite călătorii, în deosebi la Bucuresci și Iași, și mulțămită legăturilor personale ce le aveam ancă de mai nainte cu o mare parte a cercurilor literare românesci, apoi mai ales în urma spriginului ce mi-l-au dat mai mulți bărbați distinși din Regat, mi-a și succes a angaja un imposant grup de autori din toate ramurile sciințifice-literare. Cu părere de rău trebue să constat, că o parte destul de considerabilă a colaboratorilor înscriși, nu s’au ținut de anga- jamentele luate, ori apoi le-au observat numai cu mari întârcjiări și în condițiuni ce nu ne puteau satisface. Din această causă a trebuit să renunțăm la concursul mai multora dintre autorii înscriși la biroul nostru. Numărul colaboratorilor, cari ne-au dat concursul lor în tot decursul lucrării noastre, ori cel puțin timp mai înde- lungat și în măsură mai considerabilă, a fost 172. Lista, în care nu se cuprind membrii biroului angajați cu salar, nici numele autorilor, la cari ne-am adresat și cari ne-au servit numai incidental cu câte-va articole mai mici, — este următoarea: Aguletti, Th. Avr., profesor, Bucuresci (Istoria Românilor). Alexandrescu, D., prof. univ., Iași (lurisprudențâ). Alimăniștean, C., inginer de mine, Bucuresci (Montanisticâ). Antipa, Grig., Dr., directorul museului de ist. nat., Bucuresci (Zoologie). Antonescu, Teochari, prof. univ., Iași (Areheologie). Arbure, C. Z., publicist, Bucuresci (Basarabia). Aronovici, I. D., colonel, șef de stat major, Iași (Militaria). Atanasiu, Sava, profesor, Bucuresci (Geografia fisică). Auner, Carol, rector sem., Bucuresci (Biserica din România). 56 Baiulescu, Maria, Brașov (Industria textilă,). Babeș, Aurel, profesor, Bucuresci (Chimie). Babeș, Victor Dr., prof. univ., Bucuresci (Bacteriologic). Babeș, Vincențiu, membru al Acad. Rom., Budapesta (Istorie). Bachelin, Leo, bibliot. reg., Bucuresci (Belearte). Balaș, Alexandru (Lissa), magistru silv., Caransebeș (Silvicultură). Bălescu, Constantin, Lt.-comandor, Constanța (Marină). Bârseanu, Andreiu, prof., Brașov (Lit. rom.) Beu, Ilie Dr., medic, Sibiiu (Medicină). Bologa, Vas. Dr., prof., Sibiiu (Literatură). Borcia, Ermil, funcț. de bancă, Sibiiu (Asigurări). Borlan, Victor, prof., Beinș (Zoologie). Boroș, loan, canonic, Lugoș (Liturgică). Branisce, Vaier, Dr., publicist, Lugoș (Literatură). Broju, loan, preot militar, Sibiiu (Istorie). Bud, Tit, vicar, Sighetul-marm. (Maramureș). Bunea, Aug. Dr., canonic, Blaș (Ist. biseric.) Bule, Teodor, prof., Beinș (Literat, clasică). Burada, T. T, prof., Iași (Instrum. musicale). Buțureanu, V. C., prof. univ., Iași (Chimie). Buzoian, Gr., profesor, Botoșani (G'eografie). Câmpian, Elie, protopop, Gy.-Sz.-Miklăuș (Secuime). Ceontea, Teodor, prof., Arad (Cosmologie). Cerne, Titus, prof., Iași (Musică). Cosma, Aurel Dr., adv., Timișoara (Iurisprudență). Cosma, Partenie, dir. de bancă, Sibiiu (Ist. biseric.). Crainicean, G. Dr., medic, Ploiesci (Oculistică). Cristea, Miron E. Dr., ases. consist. Sibiiu (Ist. biseric.) Densușan, Ovid, prof. univ., Bucuresci (Literatură). Dima, Gleorge, prof., Brașov (Musică). Dimitrescu, Marin Dr., pofesor, Bucuresci (Istorie, Geografie). Domșa, Aurel, publicist, Blaj (Ist. biseric.) Dragomirescu, Mihail Dr., prof. univ., Bucuresci (Filosofie). Evolceanu, Dum., prof. univ., Bucuresci (Literatura rom.) Exarcu, Constantin (f) fost ministru, Bucuresci (Ateneul-rom.) Farkas, Traian, profesor, Beinș (Ist. ungară). Felix, I. Dr., membru al Acad, rom., Bucuresci (Higienă). Felix, Eug. Dr., medic, Bucuresci (Medicină). Filitti, D., judecător, Bucuresci (Iurisprudență). Floru, S. S., profesor Bucuresci (Istoria univ.) Fodor, loan, profesor, Blaj (Literatură). Gallucci, Attilio, inginer, Bucuresci (Fisică). Gărdescu, loan, Lt -colonel, Bucuresci (Militaria). ' Gheție, loan, prof., Năsfiud (Literatură). Grama, Alex. Dr., (ț) canonic, Blaj (Ist. bisericească). Grecianu, Paul, Bucuresci (Iurisprudență). Grigoroviță, Em. Dr., prof., Berlin (Rusia). Grozescu, Vine., (j-) protopop, Lugoș (Ist. Banatului). Hamzea, Aug., archimandrit, Arad (Ist. bisericească). Hango, Gavriil, spiritual, Gherla (Liturgică). Herbay, Leo, căpitan, Leutschau (Militaria). Hossu, Vasile Dr., episcop, Lugoj (Psichologie, Istorie). 57 lannescu, Gr., colonel, Bucuresei (Militaria). larnik, Hertwik Dr., prof., Praga (Lit. slav.) Idieru, N. E., prof., Bucuresei (Econ. polit.) Imervol, Victor Dr., medic, lași (Medicină). Lăpădatu, Alex., Bucuresei (Istoria Românilor). Leeea, Octavian George, Bucuresei (Heraldică). Lemenyi, Li viu Dr., advocat, (sc. politice). Leon, N. Dr., prof. univ., Iași (Zoologie). Litzica, Const. Dr., prof., Bucuresei (Bizantinii). Liuba, Sofroniu, învățător, Maidan (Folclor). Maior, G. Dr., prof. Bucuresei (Agricultură). Maiorescu, Tit. L., membru al Acad. Rom., Bucuresei (Istoria contemporană). Maniu, Grig. Dr., magistrat, Bucuresei (Iurisprundență). Manolescu, N. Dr., prof. univ., Bucuresei (Medicină). Marcu, Isidor Dr., canonic, Blaj (Teologie). Marienescu, At. Dr., membru al Acad. Rom., Sibiiu (Mitologie;. Maissner, Const, prof., Bucuresei (Pedagogie). Michaelescu, A. M., dir. șeol., Bușteni (Geografie). Mihăiescu-Nigrim, N., prof., Ploiesci (Filosofie). Minovici, S. Dr., prof. univ., Bucuresei (Chimie). Moga, Ilie, preot, Săsciori (Istoria biblică). Moga, Vasile, architect, Bucuresei (Architectură). Moisil, luliu, prof., Tirgu-Jiu (Zoologie). Mrazek, Ludovic, prof. univ., Bucuresei (Mineralogie). Murgoci-Muntean, G. Dr., prof., Bucuresei (Astronomie). Moldovan, loan M., preposit, m. al Acad. rom. (Istorie). Moldovan, Silvestru, publicist, Sibiiu (Geografie). Motru-Radulescu C., prof. univ, Bucuresei, (Filosofie). Mureșan, Marius, prof., Bucuresei (Fisică). Nacian, I. I., prof., Bucuresei (Econ. polit.) Negulescu, Paul, procuror, Bucuresei (Iurisprudență). Olănescu, D. C., m. al Acad, rom., Bucuresei (Liter. română). Olinescu, Dionisie, prof. și adv., Slatina (Archeologie). Onciul, Aurel Dr., consil. guvern , Briinn, (Drept public). Oneiul, Dim. Dr., prof. univ., Bucuresei (Istoria Românilor) Oprișa, Pavel Dr., prof., Brad (Geogr., Istorie). Otescu, I., prof., Bucuresei (Matematică). Paianu, N. I. inginer, Bucuresei (Montanistică). Panțu, Z. C., custode la inst. bot., Bucuresei (Botanică). Papp, George, prof., Arad (Istoria și Geogr. Ungariei). Păun, V. D., prof., Bucuresei (Literatură). Periețian, Const., major, Bucuresei (Marină). Petran, loan, (f) prof., Arad (Literatură). Petrașcu, N., publicist, Bucuresei (Arte frum.) Petric, I., prof. univ., Bucuresei (Chimie). Pletosu, Greg., prof., Năsăud (Filosofie). Pop, Alex. Dr., medic, Blaj (Medicină). Pop, George, dir. de finanțe, Nyiregyhâza (Finanțe). Pop, I. Dr., (f) vicar, Năsăud (Istorie). Pop, Constantin, funcț. de bancă, Sibiiu (Finanțe). Popasu, C. Dr., medic, Caransebeș (Medicină). 58 Popescu-Voitesci, loan, prof., T.-Jiu (Zoologie). Popescu, Iulian, funcț. de bancă, Sibiiu (Finanțe). Popovici, Andr., mare industriaș, Bucuresei (Morărit). Popoviei, Aurel C., publicist, Bucuresei (Sc. politice). Popovici, Gr. Dr., protopop, Lugoș (Ist. biseric.). Popovici, G. Dr., proprietar, Bucuresei. (Diplomatică). Popovici, loan, preot, Gelmar, (Geogr. univ.) Popovici, losif Dr., prof. Viena (Limba și lit. slavonă). Popovici, Lazar Dr., medic, Grăfenberg (Hydroterapie). Popovici, Maximilian Dr., chimist, Bucuresei (Chimie). Popovici-Bâznoșanu, A., prof., Bucuresei (Zoologie). Popovici-Hatzeg, șef de serviciu, Bucuresei (Montanistică). Precup, Gr., prof., Blaj (Filologia clasică). Procopian-Procopovici, A., șef de cultură, Bucuresei (Botanică). Pușcariu, Ilarion Dr., archimandrit, Sibiiu (Ist. biseric.) Pușcariu, loan cav, membru al Acad, rom , Bran (Ist. Transilv.) Pușcariu, Valeriu, inginer de mine, Craiova (Montanistică). Radian, S. St., preparator la inst. bot, Bucuresei (Botanică). Radu, lacob Dr., vicar, Hațeg (Teologie). Radu, Demetriu Dr., episcop, Oradea-mare (Ist. biser.) Radulescu, Const. Dr., medic, Bucuresei (Medicină). Radulescu, P. Dr., chimist, Bucuresei (Chimie). Radulescu, Paul, Lt-comandor, Galați (Marină). Rațiu, loan Dr., prof., Blaș (Lit. maghiară). Robin, I., șef de birou, Bucuresei (Statistică). Roșea, Eusebiu R. Dr., protosincel, Sibiiu (Ist. biserie.) Rudow, M. Dr., (t) publicist, Ucuriș (Literatură). Sbiera, S. G. Dr., membru al Acad, rom., Cernăuți (Bucovina). Scriban, Stef., magistrat, Ploiesci (Iurisprudență). Simu, Romul, archivariul Asoc., Sibiiu, (Biografii). Socaciu, loan, prof., Brașov (Drept cambial). Stefulescu, Al., prof, T-Jiu (Geografie, Istorie). Străjanu, Mih. Dr., prof., Bucuresei (Lit. univ.) Stroia, loan Dr., protopresbiter, SSliște (Filosofie). Șuluțu, Aurel Dr., profesor, Ploesci (Literatura francesă). Șuluțu, Sterca, losif, v. preș. Asociațiunii, Sibiiu (Istoria transilv.) Sutzu, A. Dr., prof. univ., Bucuresei (Psychiatria). Szabd, Gavr, preot, Bicsad (Țeara Oașului). Tălăsescu, A. Dr., medic, Constanța (Medicină). Teclu, N., prof., Viena (Colori). Tiktin, H. Dr., prof., Iași (Linguistică). Togan, Nie., protopop, Sibiiu (Istorie, Geografie). Trăilă, Ilia, advocat, Oravița (Ist. Banatului). Urșian, Valerian, prof. univ., Bucuresei (Sciințe politice). Vajda-Voevod, loan Dr., proprietar, (Drept, internațional). Vaschide, N., profesor, Paris (Psichofisiologie). Vătășan, loan, funcț. de bancă, Sibiiu (Finanțe). Vecerdea, Nic. Dr., director de bancă, Brașov (Biografii). Velovan, Ștefan, prof., Craiova (Pedagogie). Viciu, Emil, prof., Blaj (Fisică). Vlad, Victor, (+) sublocotenent, Lugoj (Marină). 59 Vlădeseu, Mih., dir. instit. de botanică, Bucuresci (Botanică). Vlaicu, Arsenic, prof., Brașov (Sc. comerciale). Voileanu, Mateiu, asesor consist., Sibiiu (Africa). Voinescu, Benedict, referendar, Bucuresci (Drept, finanțe). Voinov, D. N., prof. univ, Bucuresci (Zoologie). Vuia, G. Dr., medic, (f) Arad (Balneologie). Vuia, luliu. înv., Comloșul-mare (Ist. pedag.). Weigand, Gust. Dr., prof. univ., Lipsea (Arămâni). Wittstock, Osk. Dr., preot, Avrig (Sașii Trans.) Xenopol, A. Dr., prof. univ., m. al Acad, rom., Iași (Ist. Românilor). Numerul mare al numelor cuprinse în această listă, și în deosebi împrejurarea că autorii înșirați, în cea mai mare parte domiciliază departe de Sibiiu, pe un teritor foarte vast ce se întinde între Paris, Petersburg și Constanța, — Învederează în destul greutățile enorme, cu cari a avut să lupte redacțiunea spre a țină în conlucrare și activitate neîntreruptă și armonică un corp atât de mare și greoiu de colaboratori, — mai ales după-ce a fost vorba de o publicațiune enciclopedică, la care neactivitatea sau impunctualitatea a 2—3 autori pută țină pe loc întreg aparatul redacțional. Incungiurarea unui asemenea inconvenient a reclamat o evidență riguroasă și o corespondență neîntreruptă și întinsă, ale cărei dimensiuni le ilustrează în destul faptul, că redacțiunea numai pentru corespondența cu colaboratorii a folosit mărci poștale în valoare de K 1617'86. Me cred dator a accentua la acest loc, că totalitatea colaboratorilor înșirați în lista presentată, nu numai că a făcut publicațiunii noastre serviciile cele mai prețioase și că al lor este întreg meritul că „Enciclopedia Română" a putut fi realisată, ci prin colaborarea lor gratuită, care multora dintre dînșii li-a impus o neîntreruptă muncă obositoare și costisitoare de timp, — au dovedit o abnegațiune extraordinară și o admirabilă însuflețire pentru causa culturei poporului nostru. Autorii „Enciclopediei¹* au binemeritat deci de recunoscința Asociațiunii și preste tot a publicului nostru cult. III. Scăderile publicațiunii. Am accentuat deja la alt loc, că Comitetul central, când a decis publicarea „Enciclopediei", a fost în clar cu aceea, că aceasta primă încercare pe terenul literaturei enciclopedice române, nu va pută fi scutită de scăderi însemnat^. 60 Și întru adevăr, nimeni nu scie mai bine de cât mine, că mari și multe sunt scăderile ei. Insă în condițiunile în cari am lucrat, și cu mijloacele ce mi-au stat la disposițiune, a fost foarte greu, dacă nu chiar imposibil, a scuti publicațiunea de multe dintre defectele ce le are. Din parte-mi am dat lucrărilor pentru această publicațiune atențiunea cea mai riguroasă și am căutat să o înzestrez cu toate cautelele posibile pentru evitarea unor greșeli mai mari. Amintesc între altele, că textul articolelor a fost supus la 7 revisiuni, și anume: a) s’a făcut o revisiune a manuscriptului, spre a conforma textul, atât în fond cât și în formă, caracterului publicațiunii, și spre a susțină în cadrele posibilității unitatea ei; b) s’a cetit în tipografie prima corectură, c) s’a făcut în birou a doua corectură, controlată cu manuscriptul, d) s’au trimis prin postă articolele arangiate după materii la câte un colaborator specialist pentru revisuire; e) s’au cetit paralel revisiuni ale coaielor prerupte (prin mine și prin un membru al biroului), și în fine f) s’a făcut o ultimă revisiune de control. Cu toată această precauțiune nu am putut încungiura un număr mare de greșeli și scăderi mai însemnate. Me cred deci dator, ca pentru justificarea redacțiunii, să arăt greutățile și piedecile cu cari a trebuit să luptăm, și căror este a se atribui cea mai mare parte a defectelor constatate. Nu mă voiu ocupa cu articole singuratice căror li-s’a dat o redacțiune greșită. Critica obiectivă și competentă nici când nu va judeca o scriere enciclopedică după un număr mai mic sau mai mare de articole singuratice greșite, ci va apreția o asemenea publicațiune totdeauna numai în totalitatea ei. Căci nimic nu e mai ușor, decât a găsi între aproape 40,000 titlii 2—3 sute de articole, cari ar pută fi, sau ar trebui chiar altcum și mai bine redigiate. Chiar în decursul lucrărilor pentru „Enciclopedia Română“ am constatat în cele mai de frunte dicționare enciclopedice franceze, germane și maghiare, nenumărate greșeli, cari adunate la olaltă, ar da o lectură preste măsură stranie. Și nici nu se 61 prea poate altmintrelea, cât timp redactorii și colaboratorii enciclopediilor nu se vor recruta numai din puteri de talia unui Humboldt, etc. fșj , Mânecând din un punct de vedere mai general, vin a remarca următoarele neajunsuri: In primul rend amintesc lipsa de uniformitate în limba arti- colelor, care în cea mai mare parte trebue redusă la împrejurarea, că la „Enciclopedia Română⁴* au colaborat autori din toate țările locuite de Români, deci elemente cari au crescut, au studiat și lucrat în diferite medii culturale și sub diferite influințe străine. In această privință redacțiunea a trebuit să se mărginească numai la încungiurarea contrastelor și provincialismelor mai bătătoare la ochi, pentru-că în cas contrar trebuia să facă o totală transcripțiune, o nouă redacțiune a articolelor, care în urma faptului că „Enciclopedia⁴* cuprinde materiile cele mai dife- rite, în mare parte legate de termeni technici — ar fi fost împreunată cu mari greutăți și cu multe inconveniente. In privința unității limbei nu ar fi justificate pretenții mai riguroase chiar față de o publicațiune ca „Enc. Română⁴⁴, care nu este o scriere literară în sensul strict al cuvântului, ci un dicționar real. N’ar fi deci just a cere dela noi cea-ce s. ex. n’a putut realisa în timp de mai multe decenii nici Academia Română, ale cărei publicațiuni nici decât nu se disting prin o limbă unitară. O altă scădere este lipsa de proporțiune între singuraticele articole. Am amintit la alt loc, că în urma insistențelor unei părți a colaboratorilor noștri, am dat articolelor de interes special românesc, precum și celor de importanță practică mai mare pentru poporul nos’tru, în mod excepțional întinderea obicinuită în dicționare enciclopedice mari. Insă afară de această preferire intenționată a unei părți a articolelor, se poate constata o disproporțiune oare-care și la alți titli, cari nu cad sub asemenea considerațiuni, și acest neajuns este cu atât mai excepționabil pentru-că se ivesce chiar și între articole de materie înrudită. Causa acestui inconvenient este a se căuta în parte în împrejurarea, că unele ramuri sciințifice, ca spre exemplu 62 zoologia sau medicina, cuprinzând o materie prea vastă, nu au putut fi tractate de acela-și autor și au trebuit împărțite între mai mulți colaboratori, cari cu toate insistențele redacțiunii nu s’au sciut acomoda în condițiuni egale cerințelor publica- țiunii, și în parte preocupați de specialitatea lor și de importanța acesteia, nu numai că nu s’au supus recercărilor noastre, ci nu s’au învoit nici cu aceea ca redacțiunea să conformeze manuscriptele lor articolelor celorlalte din același ram. Ramurile sciințifice, cari au fost lucrate de același autor, s’au de mai mulți autori sub aceași conducere (ca s. ex. botanica), au remas scutite de acest inconvenient. O a doua causă a disproporțiunii constatate a fost, că în unele ramuri, cum e spre ex. fisica și chimia, s’au ivit în decursul timpului cât au ținut lucrările, schimbări mai dese în persoanele colaboratorilor, ba din timp în timp redacțiunea a remas cu totul fără colaboratori specialiști în aceste ramuri și a trebuit să îngrijască de redigiarea articolelor căror le-a venit rândul, prin membrii biroului, cari în lipsa de cunoscințe speciale au fost avisați adese la câte un mic manual de școală. Căci, mai ales în sciințele naturale, literatura noastră sciințifică este âncă preste măsură săracă. Din causa lacunelor ce din timp în timp s’au ivit în câte o specialitate sau alta, am fost silit a face în fie-care an cel puțin 2—3 călătorii la Bucuresci, spre a completa șirul cola- boratorilor pe calea intervențiunii personale. A treia și poate principala causă a disproporțiunii remarcate, a fost lipsa de punctualitate ce a arătat-o o parte a colabo- ratorilor în trimiterea articolelor ce li-s’au cerut și ce ni-le au promis. In cașurile când am fost avisați la timp că nu putem conta la vre-un articol cerut, ne-am putut adresa la alt cola- borator s’au ne am ajutat pe altă cale. Am întimpinat însă cele mai mari greutăți, și publicațiunea a pierdut foarte mult din valoarea ei, în urma împrejurării că unul sau altul dintre colaboratori ne a promis cu toată siguranța că va trimite lucrările cerute, și apoi nu s’a ținut de cuvânt nici în urma repețitelor noastre recercări și ursorii. 63 Din această causă a trebuit să întrerupem mai de multe-ori lucrările noastre, cea-ce a avut de urmare nu numai întârziarea terminării „Enciclopediei", ci și pagube foarte simțitoare pentru editorul publicațiunii, care nu put6 ocupa, dar nici dimite personalul tipografiei angajat anume pentru lucrarea noastră. Aceste întârzieri și promisiuni nerealisate au causat nu numai inconvenientul disproporțiunii de care am vorbit, ci și o altă scădere cu mult mai gravă, încât anume ne-au silit ca în singuratice cașuri să publicăm articole lucrate în birou de autori incompetenți in ramurile respective. Aceste defecte, cele mai supărătoare în „Enciclopedia Română", se vor putb delătura pe deplin numai în o a doua ediție a publicațiunii. Și păn’atunci însă vor pută fi îndreptate în parte, în un volum-suplement, care cred că și pentru com- pletarea „Enciclopediei" cu titlurile omise, represintă o nece- sitate și sper că se va pută edita în timp mai apropiat. Se înțelege că nici acest suplement nu va pută satisface acele pretenții exagerate ce au fost formulate din unele locuri față cu „Enciclopedia Română", anume că această publica- țiune să completeze lipsurile și să îndrepte toate greșelile literaturei speciale. Asemenea pretenții, încât preste tot sunt formulate cu bunăcredință și nu sunt a se reduce la animosități individuale,— arată o totală lipsă de orientare asupra scopului și chiămării literaturei enciclopedice. 0 scriere enciclopedică nu are și nici nu poate să se pună preste literatura specială în diferitele discipline sciințifice. Literatura specială, pentru enciclopedii are să formeze un isvor de cunoscințe, dar nici decât un obiect de studiu și scrutări critice. Este deci cu totul greșit a pretinde dela publicațiuni enci- clopedice, ca într’o chestiune sau alta să întreacă în exactitate scrierile monografice cari se ocupă de tema respectivă. Cât timp, de exemplu, avem o singură lucrare mai mare de istorie generală a poporului nostru, sau o singură publicațiune siste- matică de geologie sau de altă sciință, nu poate fi lucru serios a cere ca un mic dicționar enciclopedic să îndrepte toate greșelile autorilor acelor scrieri ori măcar numai să considere toate monografiile ce combat pe acești autori în un punct sau altul. 64 In fine mg cred dator a mai remarca între scăderile prin- cipale ale „Enciclopediei“ și faptul, că lipsesc în publicațiunea noastră, ori au fost tractate prea superficial, numeroase articole cari ar fi trebuit publicate sau mai bine desvoltate și că puteau lipsi mulți dintre titlii înregistrați. Cu alte cuvinte: importanța diferitelor chestiuni nu a fost cumpenită în toate direcțiunile cu destulă rigoare. Această scădere, care a fost remarcată din partea criticei mai ales în cât privesce articolele biografice, nu se poate nega. Pentru justificarea ținutei observate de redacțiune în această privință, vreau să constat în primul rend, că în cele mai multe cașuri omiterile titlilor, sau tratarea lor prea mașteră, nu a fost intenționată, ci trebue atribuită împrejurării, că am fost lipsiți de isvoarele și informațiunile trebuincioase pentru redigiarea articolelor în condițiuni mulțămitoare. Au fost nenu- mărate cașurile în cari ne am adresat pentru câte un articol la 5—6 colaboratori, ba chiar și la persoane cari nu au făcut parte din autorii „Enc. Rom.“, fără ca să ne fi succes a ajunge la resultat. Ce privesce isvoarele ce ni-au stat la disposițiune, și anume: Biblioteca Asociațiunii, biblioteca mea particulară de aproape 5000 opere și cărțile ce le-am cumpărat anume pentru redacțiunea „Enc.“ în preț de K 1264’36, — am căutat să le exploatăm în mod cât mai intensiv. Mai mulți membri ai biroului nostru s’au ocupat luni de cțile numai cu extrageri din colecțiunea de diare și reviste ce ni-a stat la disposițiune. Cu toate acestea au fost numeroase cașurile în cari a trebuit să omitem câte un titlu sau să ’i dăm o redacțiune insuficientă din causa că ni-au lipsit isvoarele necesare și nu am putut lua informațiuni mai amănunțite nici prin colabo- ratorii noștri. Asemenea cașuri s’au ivit mai ales încât privesce biogra- fiile Românilor din regat, și trebue să recunosc că am dat o atențiune excepțională biografiilor persoanelor mai marcante din țerile monarchiei austro-ungare, în parte și din causă că în această direcțiune nu ni-au lipsit isvoare mai bogate și mai ușor accesibile, dar mai ales din alte considerațiuni de ordin mai înalt. Anume în presupunerea că o a doua „Enci- 6B clopedie“ se va face în România, și nu la noi, am crecjut ca este bine și de interes, să înregistrăm ancă de acum tot ce va pută fi de folos în viitor unei enciclopedii mai mari și ce autorii acesteia din Regat, informați și astăcji atât de rău asupra stărilor noastre, ar pută trece cu vederea. De altă parte însă am crecjut că servesc un important interes na- țional, când am dat o atențiune deosebită tuturor manifestațiu- nilor simțului național și însuflețirei desinteresate pentru idea- lurile naționale in sinul poporului român de sub domnie ne- românească. Condus de aceste vederi, am înregistrat în „En- ciclopedie “ pe aproape toți acei bărbați cari au suferit și au jertfit pentru idealurile naționale, — fără a mai cerceta cu ri- goare severă dacă individualitatea, suferințele și jertfele lor întru adevăr ating ori nu un nivel atât de înalt, încât să justifice și între împrejurări normale remarcarea lor într’o publicațiune enciclopedică. Se poate că acest punct de vedere să fie fost exagerat, dar’ în realitate validitarea lui în nici un cas nu poate avă urmări detestabile. In cel mai reu cas acest exces de zel însemnează un lucru de prisos, care însă nimerui nu-i poate fi spre supărare sau pagubă. Un lucru însă țin să accentuez, și anume că — mai ales în partea biografică a „Enc. Rom“. — m’am ferit cu extremă rigoare de ori-ce considerațiuni subiective, și cu toate că mi-am înstrăinat multă lume, ba chiar și mulți dintre colaboratorii noștri, chiar pentru-că nu am voit să deviez dela calea obiec- tivității, — am căutat să feresc publicațiunea de ori-ce influ- ințe subiective. Am făcut — poate — în un cas sau altul un exces de bunăvoință, dar nu am fost condus nici pentru un moment de animositate și m’am opus pornirilor de asemenea natură și în cașurile când le-am observat la unul sau altul dintre colaboratorii noștri. In această privință deci nu ni-se poate face nici o învinuire întemeiată. Am accentuat acest moment din causa că nu am rămas scutiți nici de asemenea acuse. Preste tot în criticele ce s’au făcut lucrării noastre dela aparițiunea primului fascicol încoace, în cea mai mare parte au predominat considerațiuni subiec- tive, atât pentru cât și contra, — dar a lipsit momentul in- 5 66 structiv care speram că va fi călăuza noastră cea mai sigură și folositoare. Am căutat deci în sinul colaboratorilor noștri cea-ce nu am aflat la alt loc, și faptul că un numer atât de mare dintre scriitorii noștri cei mai de frunte ne-au dat pănă în sfîrșit concursul lor, cu sfatul și cu fapta, ne-a întărit pe de- plin în convingerea că lucrarea noastră este o lucrare bună și folositoare pentru înaintarea culturei poporului nostru. Distincțiunea ce ni-s’a făcut în toamna anului trecut prin conferirea medaliei de aur la Exposițiunea sciintifică din Bu- curesci, este o nouă dovadă, că Asociațiunea și-a câștigat un deosebit merit prin inițiarea și realisarea publicați unii noastre. IV. Cheltuielile de editare. Trec după aceste la partea financiară a intreprinderii noastre. Țin să constat dela început, că am întocmit lucrările noastre astfel ca Asociațiunea să remână scutită de ori-ce angajament material și mi-a și succes a termina lucrarea fără a impune Asociațiunii vre-o sarcină financiară. Nici măcar suma încu- viințată la 1895 pentru lucrările pregătitoare nu a fost ridi- cată și folosită. Incheiarea conturilor cu cjiua, de astăzi presintă urmă- toarele cifre: K f K f Incassat din abonamente . . . 39,011---- Personal (și căletorii) . 15,679’76 Sald neacoperit...... 23,807’90 Tipărituri..... 1,227’30 Biblioteca redacțiunii . 1,264’36 Utensilii de birou . . 627 56 Instalațiuni și dif. apese 2,574-28 Porto postai la coresp. 1,617’86 22,991-12 Ilustrațiuni și harțe..... 6,593’32 Hârtie.......... 12,838-74 Tiparul și broșarea.....17,014’68 Expedițiunea........ 1,396-22 Administrațiunea...... 1,984’82 62,S1S-9O 62,818-90 Cheltuelile redacțiunii în suma de K 22,991'12 au fost avansate din parte-mi, iar restul de K 39,827’78 de editorul publicați unii, la care au și întrat abonamentele. 67 Că publicațiunea a putut fi realisată cu mijloace relativ atât de modeste, este a se mulțămi în primul rend abnega- țiunii colaboratorilor externi, cari cu puține excepțiuni ne-au dat concursul lor fără a pretinde ori ce recompensă. De ase- menea și membrii biroului s’au mulțămit cu remunerațiuni foarte modeste ce nu stau în nici o proporțiune cu lucrările mari și obositoare ce le-au executat. Numai pe lângă această abnegațiune a fost posibil, ca cheltuielile personale pentru biroul compus timp mai înde- lungat din 5—6 persoane, — laolaltă cu spesele de călătorie, în calcul mediu au atins numai cifra de 1500 K pe an. * De încheiere vin să mulțămesc Onor. Comitet central pentru încrederea cu care m’a distins când mi-a încredințat conducerea „Enciclopediei Române “. Din parte-mi, după cum am accentuat și la alt loc, n’a lipsit nici bunăvoința, nici stăruințele serioase, și dacă publi- cațiunea nu a putut satisface toate așteptările, cred că On. Comitet central va țină seamă și de greutățile mari și multe cu cari a trebuit să luptăm. In ori-ce cas cred că lucrarea noastră, presinte-se acji în condițiuni ori-cât de modeste, este un început bun, care în viitor va pută fi desvoltat și perfecționat cu multă înlesnire și care și păn’ atunci va pută contribui în măsură mare la lățirea cunoscințelor folositoare în sinul poporului nostru, și mai ales prin articolele de interes special românesc, va întări în el consciința unității naționale și însuflețirea pentru idea- lurile culturale ale elementului nostru. In fine Vă rog, că prin disposițiunile ce le veți crede de cuviință, să dați expresiune mulțămitei și recunoscinței Aso- ciațiunii față cu colaboratorii „Enciclopediei Române“ pentru valorosul concurs dat publicațiunii noastre cu deosebit zel și cu deplină abnegațiune, și să recomandați „Enciclopedia⁴¹ atențiunii și sprijinului organelor Asociațiunii și publicului cetitor român. Sibiiu, 31 Martie 1904. Dr. C. Diaconovich. 5* 68 V I R G I L I U. Mediul social. Mediul social este pentru scriitori și artiști ceea-ce e pentru plante pământul și clima, în care cresc și se desvoaltă. El a avut cu deosebire o influință hotărîtoare asupra lui Virgiliu. In timpurile cele bune ale republicei literatura era privită de Romani ca o ocupațiune secundară pe lângă afacerile forului și ale miliției. Afară de politică și de serviciul militar, singura ocupațiune considerată ca demnă de un om liber era agricul- tura. In urmă, prin îngrămădirea avuției în manile unui mic numer de nobili și prin luptele cele îndelungate atât cu po- poarele străine cât și ale Romanilor între sine, în timpul resboaielor civile, părăsiră agricultura atât nobilii și bogății, cât și plebeii sau poporul de rând. Primii își cultivau întin- sele lor domenii prin sclavi, și ei se ocupau cu afacerile forului în Roma și cu resboaiele; iar’ plebeii, prin continue resboaie și despoieri de proprietate, reduși la stare de proletari, deve- niră simbriași ai celor puternici pentru a-i sprigini prin voturile lor în comiție și prin brațele lor în resboaie. La sfîrșitul resboaielor civile poporul roman era numai bine pregătit pentru monarchie. Poporul proletar, ne mai având pământ de cultivat și prin urmare o patrie de aperat, nu mai cerea decât pâne și jocuri, și se punea în serviciul ori-cui i-le putea da. Cei bogați, răriți la numer prin crâncenele lupte civile și prin desele proscripțiuni și confiscări, după-ce repu- blicanii cei mai capabili și mai devotați periră, au început a renunța la libertățile străbune și la onorurile publice, și erau mulțămiți să aibă pace și liniște în viața privată. Ocupațiunile lor de căpetenie deveniră acum jocurile și spectaculele în orașe, petrecerile pe la luxoasele vile dela țară și, pentru cei mai inteligenți, literatura. Afacerile publice se concentrară în mâna unui singur, a celui mai îndemânatic. August, prin rarul seu tact, sciu împăca restul de ambi- țiuni ale celor mai de frunte cu trebuința de pace, viu simțită de toți. El lăsă neatinse formele republicane ale statului, însă prin oamenii sei le sciu concentra în persoana sa. Senatul îi 69 conferise pe viață demnitatea de consul, de imperator, de pontifice maxim, de membru în toate colegiile de preoți ș. a. Chemarea lui era de a aduce liniștea și ordinea în viața pu- blică și privată. Pentru acest scop își dete toate silințele de a restaura religiunea, care este temelia moravurilor, de a reînoi gustul pentru agricultură și de a face să înflorească literatura, atât pentru marea ei influință asupra societății cât și pentru a deschide un nou teren de activitate energiei nouelor generațiuni. înflorirea literaturei era pentru August afacere principală. Ea era mijlocul cel mai însemnat de a mulțămf ambițiunile celor culți, de a reînvia simțământul religios, de a ameliora moravurile, de a înfrumseța epoca sa și de a mări gloria sa, a familiei lulia și a numelui roman. Și împrejurările erau minunat întocmite, ca să facă din domnia Iui August epoca de aur a literaturei romane. Oamenii conducători din jurul lui August: C. Maecenas, Vipsanius Agrippa, Asinius PoHio, M. Messala Corvinus și însuși August, erau toți iubitori de literatură, amici și patroni ai scriitorilor de talent, fundatori de așezăminte culturale, și scriitori ei înșiși. In jurul acestor mecenați se adunase o frumoasă pleiadă de scriitori, născuți și crescuți în spiritul de libertate al re- publicei și chemați a scrie într’un timp, când această libertate mai trăia âncă, cel puțin pe terenul literaturei. Cea mai strălucită stea din această pleiadă era destinat a fi Virgiliu, atât prin originea și educațiunea sa cât și prin firea sa înclinată spre viața contemplativă și doritoare de pace, prin suferințele îndurate din causa resboiului civil și prin ra- rile sale talente. * Viața și operele lui Virgiliu. Publius Virgilius sau Vergilius sau Virginius Maro a trăit între anii 70 și 19 înainte de Christos. S’a născut în satul Andes, astăzi Piătola, în Lombardia, lângă Mantua. Tatăl seu, Magius, după unii fusese olar, după alții arendaș al unui curier oficial, pe a cărui fiică, Maia, o luă pe urmă în căsătorie, și înainte de a deveni el însuși proprietar, cultiva câmpul și stupii viitorului seu socru. 70 Născut la (ară, Virgiliu avea un adânc simțământ al na- turei, împreunat cu iubirea de sciință. Dela 7 ani începu stu- diile elementare la Cremona, de unde a trecut la Milan; și pe urmă tatăl seu, care se vede că era om cu dare de mână, l-a trimis la Roma, unde avu profesor pe filosoful epicureic Syron, și la Neapole, unde gramaticul și poetul grec Partheniu îl întroduse în literatura greacă. Virgiliu își apropriă toată sciința timpului seu, studiind mai ales fisica, medicina și ma- tematicele. Dintre sistemele filosofice primi ceea-ce i-se părea adevărat și bun din epicurism, stoicism și neoplatonism; însă mai mult decât toate admira adâncimea și frumseța filosofiei lui Platone. Pănă la 28 de ani nu scrisese decât mici poeme, puține demne de numele seu: Culex (Țînțarul), Ciris (Ciocârlia), Copa (Cârcimărița), Moretum (Turta), Aetna, Dirae (Furiile), Hortulus (Grădinița): și vreo 14 poesioare sub titlul de Catalecta sau Catdlepta. Din acestea numai Copa, tradusă în românesce de dl V. Pogor (în „Convorbiri literare" 1873) și Moretum, de- scrierea unei dimineți din viața țăranului roman, se apropie de limba și stilul lui Virgiliu. Din această causă scoliastii le consideră de apocrife, sau le atribue altor autori. Dela 43—37 înainte de Crist a scris Bucolicele, 4ece cân- tece păstoresci, numite „Ecloge" de A. Pollione, amic și pro- tector al lui Virgiliu, la îndemnul căruia le-a scris și al cărui nume îl poartă ecloga IV. Acestea sunt primele poesii privite ca demne de Virgiliu și ca adevăratul început al epocei sale lite- rare. Mare parte sunt scrise la Andes, unde Virgiliu se retrăsese, ca să trăiască numai pentru muse, după ce renunță la cariera de advocat în Roma, unde pledă o singură dată fără succes. După lupta dela Filippi, 42 a. Cr., Octaviu și Antoniu împărțiră veteranilor lor moșiile acelora din Galia cisalpină, cari părtineau pe Brut și Cassiu, omorîtorii lui I. Cesar. Cu acel prilegiu mica proprietate a lui Virgiliu căc(u în mânile unui centurion, Ariu. Insă A. Pollione, care administra acele părți, îl recomândă lui Mecena, care din câteva ecloge ale lui Virgiliu prevedea în el o glorie literară a Romei, și-i restitui moșia. Atunci scrise Virgiliu prima eclogă, care e a IV după timpul compunerii și în care își arată recunoscința cătră August. 71 Dar’ nu se bucură mult de această liniște; pentru-că năs- cându-se desbinare între August și Antoniu, după lupta dela Perusia Virgiliu perdu din nou moșia părintească, ocupată de același Ariu; și abia după pacea dela Brundusiu i-s’a făcut iarăși dreptate. Nu e sigur, dacă i-s’a redat și a doua oară proprietatea dela Andes; se scie însă, că în anul 40 a primit un frumos domeniu la Nola, în Campania, și că de atunci nu s’a mai reîntors la Andes, unde continua a trăi părintele seu, căruia îi trimitea bani în fie care an. Virgiliu continuă ancă a scrie ecloge pănă la 37, ca o pregătire pentru opere mai mari. In ele se află o mare parte a biografiei sale. Fără turburările resboaielor civile el ar fi rămas poate necunoscut. Prin geniul și frumoasele sale calități morale și prin generositatea amicilor și protectorilor sei, mai ales a lui Mecena și August, Virgiliu deveni unul din cele mai însemnate personaje ale societății romane. Când venia în Roma, mulțimea îl privia cu admirațiune și curiositate. Odată intrând în teatru, publicul s’a ridicat în picioare și i-a făcut o ovațiune, care numai lui August i-o făcea. Cicerone când aucfi recitându-se în teatru una din bucolicele lui Virgiliu, esclamă: magnae spes altera Romae, (o altă glorie pentru marea Romă). Grație generosității patronilor sei, el se putea deda acum adoratelor sale muse fără grije și cu cea mai senină consciință în ceea-ce privesce relațiunile sale cu oamenii politici ai Om din popor și crescut la țară, el nu fusese adeptul nici uneia din partidele politice, cari sguduiră și ruinară republica. Vederile sale politice erau acum în deplină armonie cu ale lui August; și el era din puținii adepți ai acestuia, cari n’aveau de a-și imputa nici o renegație și deci erau cei mai sinceri aderenți și admiratori ai acestuia. Dela 37—30, timp de 7 ani, a scris Georgicele la Neapole. îndemnul sau poate numai încuragiarea pentru aceasta i-o dete Mecena, care voia să redeștepte vechia onoare și iubire pentru agricultură, uitată atunci de Romani. Când termină Georgicele, August în urma bătăliei dela Acțiu și a morții lui Antoniu, deveni singur stăpân al imperiului; și Virgiliu începu marea sa operă, Eneida, la care lucră 11 ani, pănă la moartea sa. El voia să dea Romei o epopee asemenea lui Omer, în care 72 să serbătorească mărirea ei, și în special, a familiei lulia, căreia âncă I. Cesar îi atribuia origine divină. Virgiliu avea acum o casă în Roma, pe Esquilin, aproape de grădinile lui Mecena, o frumoasă vilă aproape de Neapole, în Campania: o altă vilă în Sicilia, și un capital de 10 milioane de sesterții (2 milioane de franci). Era cel dintâiu în cercul poeților din jurul lui August, favorit și amic a lui Mecena și al principelui. Insă din causa sănătății sale și ca să aibă mai multă libertate și liniște, trăia mai mult la țară, în Sicilia sau în Campania ; dar’ mai ales Ia vila sa dela Pausilip, un deal spre nord vest dela Neapole. El nu s’a mai întors la Andes, dar’ n’a uitat nici în Roma, nici aiurea malurile venji ale iubitului seu Minciu, murmurul albinelor din tufișuri, cântecul depărtat al viierului de pe coastă, și gungunitul porumbeilor cari îl deșteptau din somn dimineața. Priveliștea naturii dulci și liniștite din jurul Mantuei, simplitatea vieții țărănesci și vechile datini ale cultului religios, păstrat la țară cu mai multă sfințenie decât în orașe; de altă parte crucjimile și nefericirile resboaielor civile, a căror victimă era aproape să piară el însuși, rămaseră adânc întipărite în sufletul poetului și avură o mare influință asupra inspirațiunii și creațiunilor sale. Deși retras și neîmpărtășind ceva din Eneida sa decât celor mai de aproape amici, se scia în Roma că pregătesce o mare operă. Properțiu o spunea aceasta prin cunoscutul distich : Cedite, romani scriptores, cedite graii; Nescio quid majus nascitur lliade. Când ceti lui August cartea II, IV și VI, și ajunse la versul Si qua fata aspera rumpes Tu Marcellus eris, Octavia, sora lui August, care pierduse un fiu cu același nume, leșinase de emoțiune și în urmă ordonă să se numere poetului pentru fie-care vers câte 10 sesterții. La 19 înainte de era creștină Virgiliu, plecă să vadă Troia și alte locuri, pe unde rătăci eroul seu, Enea, și astfel să dea Eneidei ultima corectură. Insă la Atena se întâlni cu August, care venia din Orient și cărei sfătui să se întoarcă cu el la Roma. La Megara se îmbolnăvi de friguri. Prin ostenelele 73 călătoriei agravându-i-se boala, muri la Brunduaiu, la etatea de 51 de ani. De aci corpul lui fu dus și înmormântat la vila sa, lângă Pausilip. După 50 de ani Siliu Italicu, care adora pe Virgiliu, cumpără dela un țăran locul părăsit, unde era mormântul celebrului poet și ridică acolo un templu, unde în fie-care an se făcea un sacrificiu în onoarea lui, serbându-i-se aniversarea. împăratul Septimiu Sever îl numia Platonele poeților și-i puse efigia între larii sei, în semn de adorațiune divină. Și în tot evul mediu, mormântul lui a fost un loc de evlavios pelerinagiu. Se cțice, că la începutul veacului al XIX se vedea ancă acolo laurul ce-1 plantase Petrarca, când visită acest mormânt împreună cu regele Robert de Anjou. Iar’ în timpul primei republice francese, generalul Championnet îi ridică un monument la Pausilip; și un alt general al republicei, Miolles, îi ridică un al doilea monument la Mantua. Virgiliu, neputând face Eneidei sale corectura dorită, voia s’o ardă înainte de a muri. Oprit de amicii săi, Variu și Tucca, trecu în testament această dorință; și dacă August s’ar opune, cum asigurau cei doi amici, căror le lăsă manuscriptul, îi rugă să nu adaugă nimic. Lui Virgiliu âncă i-s’a făcut imputarea, că a luat și a imitat multe dela Enniu și alți poeți anteriori, și mai ales dela Omer. Răspunsul cel mai bun ce s’a dat acestor critice e, că dacă Omer a produs pe Virgiliu, apoi el e cea mai perfectă operă a lui Omer Originalitatea lui Virgiliu, ca a tuturor scriitorilor geniali, nu stă atât în invențiune, cât în noua con- cepțiune a ideilor, în modul de a vedâ, de a simți și a se esprima. „(Virgiliu) este un model desăvîrșit de puritate, de armonie, de grație și simțire. El e cel mai perfect dintre poeții epici, cari au avut consciința și voința operei lor. El este în fine cel mai sigur conducător și cel mai complet în ceea-ce privesce cunoscința aprofundată a limbei latine. In același timp, din toți scriitorii romani, el, prin povestirile și prin comentarele, al căror subiect a fost, ne dă mijloacele cele mai întinse de a pătrunde în vechile credințe cari, eșite din Italia, au stă- pânit lumea. Do aceea el este materia statornică a studiilor noastre și adevăratul fond, unde trebue să se adape ori-cine 74 e curios de artă admirabilă și în același timp de sciință pro- fundă". (Benoist. Introduction). Contimporanii sei âncă îl venerau nu numai ca pe un mare scriitor, ci și ca pe un înțelept. Iar’ Dante, care-1 alese de conducător în alegorica sa călătorie prin lumea spiritelor, îl numesce representantul cel mai înalt al sciinței și al în- țelepciunii omenesci. îndată după moartea sa, Virgiliu a fost, pe lângă Omer, cea mai plăcută carte de școală. Gramaticii I. Hygienus, Vale- rius, Donatus, Macrobius, ș. a. îl explicau oral, îi scriseră viața și făcură însemnări despre scrierile lui. Sunt cunoscute biografia lui Donatus și comentariile lui Servius. După bio- graful seu, Virgiliu era înalt de statură, brunet, cu o înfăți- șare rustică, de o sănătate slabă, adese-ori vărsa sânge, și suferia de durere de cap și de gât. Era tăcut și la vorbă greoiu; însă cetia cu o rară eleganță și grație. Ca om, era de o bunătate exemplară, generos, modest în purtare și maniere, așa că în Neapole era numit „parthenius", adecă virginal. Cu toate acestea și el a avut detractori, mai ales ca poet, pe unii din scriitorii de școala vechie. Astfel un Numi- torius scrisese „ Antibucolica", Carvilius Pictor „ Aeneidomastix“ (Biciuitoriul Eneidei), Herennius îi arătă defectele, Parellius Faustus furturile; Bavius, Maevius, Anser, un adept al lui Antoniu, Cimber, Cornificius și, mai târcfiu, Caligula îi erau asemenea adversari. Glasul acestora însă a rămas neaucpt în nemărginita mulțime a admiratorilor lui Virgiliu din toate veacurile Scrierile lor, cum și a lui Asconius Pedianus în contra detractorilor, au perit. Virgiliu avu o mare influință asupra poeților medievali pănă la Dante. Scriitorii creștini din veacul al 3-lea și al 4-lea, Minuțiu Felix, Lactanțiu, Augustin, îl puneau împreună cu Sibylla, între profeții testamentului vechiu, cum apare Vir- giliu adese-ori în misterele sau dramele religioase medievale, alăturea cu Moise, David, Isaia, și alți profeți. Ecloga IV, mai ales începutul ei, era privită ca o profeție a venirei lui Mesia. Interpreții Bibliei explicau pasage biblice cu versuri din Vir- giliu ; și cu astfel de versuri, numite centoni, se făcuse o istorie despre zidirea lumei. In popor era crecțut ca sfânt, a toate 75 sciutor și vrăjitor sau făcător de minuni. „Sortea virgilianae“ se numiau un fel de oracule sau preziceri, cari se făceau din primele versuri, pe cari se punea mâna la deschiderea cărții lui Virgiliu, Cătră sfîrșitul evului mediu se făceau pentru acest scop, cu centoni din Virgiliu, cărți proprii, foarte răspândite prin veacul 15 și 16. Despre Virgiliu și legendele relative la el este o întreagă literatură. Cele mai noue scrieri sunt: Roppert (în 1. germ.) „Despre influința lui Virgiliu în evul mediu", Viena, 1851; și cea mai desăvârșită a lui Domenico Comparetti, „Virgilio nel medio evo, nella letteratura e nella bocea del popolo“, 2 voi. II. ediț. Firenze 1896. Bucolicele lui Virgiliu. Virgiliu încercase de timpuriu a compune cântece păstoresci, cum ne spune însuși în ecloga IX, în care reproduce câteva fragmente de asemeni încercări. Făcuse apoi alte încercări ca cele din „Catalecte® și chiar de poesie epică. însă „Apollo îl trase de ureche® și-l îndreptă la poesia ușoară a păstorilor. De pe la al 28-lea an al vîrstei a început a scrie Bucolicele (adecă Păstorescile, dela (iovxo'/.oo, păstor de vite), pri- mele poesii care atraseră luarea aminte asupra-i. El fu încurajat în această direcțiune de Asiniu Pollione, care ca prefect al Galiei cisal- pine avii prilegiul de a cunoasce aplicarea pentru poesie a tânărului din Andes, și deveni protectorul și amicul lui. Precum mai târejiu va imita pe Hesiod, pe Omer și pe alți poeți greci, așa acum își luâ ca model poesia bucolică din Sicilia, și mai ales pe întemeetorul ei, pe Teocrit. însă între bucolicele lui Virgiliu și ale modelului său este o deosebire fundamentală. Persoanele din poesiile lui Teocrit sunt adevărați păstori și cântecele lor sunt adevărate poesii păstoresci, dar’ desbrăcate de veșmântul lor grosolan și puse într’o formă literară aleasă; sunt poesii câmpenesci, compuse, cu artă, de un genial poet literat; cum sunt bună oară multe din baladele și doinele lui Alexandri, plăsmuite după modelele poesiei poporane. Teocrit pare a fi făcut cu poesia nescrisă a poporului grec din Sicilia ceea-ce a făcut Robert Burns cu poesia poporană din Scoția, luând subiecte și scene din viața păstorilor, cântate de poeți poporani, și turnându-le într’o formă nouă și într’o limbă cultivată. Persoanele din bucolicele lui Virgiliu nu sunt adevărați păstori, sunt cetățeni romani din societatea cultă. Scenele și dialogurile lor sunt creațiuni ale fantasiei și n’au expresiunea vie a coloritului local, afară poate de pitorescul tablou al patriei natale a poetului. Scenele păstoresci din bucolicele lui Virgiliu sunt, în mare parte, alegorii, cari ne înfăți- șează fapte și întâmplări din istoria romană; persoanele supt cetățeni 76 culți, îmbrăcați într’un elegant costum păstoresc. Așa d. e. sub numele de Tytir, Corydon, Menalcas, poetul se desemnează pe sine însuși; lollas este Asiniu Pollione; Daphnis, în ecloga V, este luliu Cesar. Unele per- soane sunt representate sub propriul lor nume, ca Pollione, Varus, Bavius, Maevius; și în ecloga X, vedem figurând pe Cornelius Gallus, pe care, deși mare senior roman și amic al său, poetul nu se sfiesce a-1 pune în rândul păstorilor Arcadiei. Dar’ pe lângă partea ideală și de imitațiune este în bucolice și multă originalitate și sunt credincioase imagini ale realității. Adevărate și originale sunt simțemintele și frumoasele descrieri ale naturei în ge- neral, și în special descrierile plantelor și animalelor și tablourile vieții dela țară, pe care Virgiliu a învățat a o cunoasce și a o iubi âncă de copil pe câmpiile patriei sale. Pline de adevăr istoric sunt versurile, cari sub formă alegorică ne înfățișează scene și întâmplări din viața poetului. Pentru aceasta eclogele lui, afară de frumusețele limbei și ale stilului, cari prevestiau de atunci pe marele poet al Georgicelor și al Eneidei, sunt foarte însemnate și pentru biografia lui Virgiliu, puțin cunoscută înainte de a deveni poetul admirat al Romei. „Numai cetind de aproape Eclogele⁴, — 4i°e Sainte-Beuve în stu- diul său asupra lui Virgiliu — „putem urmări și ghici schimbările vieții și simțemintele lui în acești ani; chiar fără să întrăm în cercetarea amănuntelor, ni le înfățișem cu înlesnire. Un suflet delicat, iubitor de studiu, de priveliștele unei naturi dulci și liniștite, pasionat pentru viața dela țară și pentru musa pastorală a Siciliei; un suflet modest și cum- pătat, născut în acea mediocritate domestică, care face toate lucrurile mai simțite și mai scumpe; să vadă răpindu-i-se toate acestea, toată această stăpânire, această păce, într’o cji, prin brutalitatea soldaților în- vingători! să nu scape decât cu fuga de sabia centurionului trasă asupră-i! Ce fructe ale răsboaielor civile! Lui Virgiliu îi lăsară o impresiune adâncă și durabilă. Putem c|ice, că de atunci datează politica sa, morala sa pu- blică și socială, împreunată cu o melancolie firească și positivă, care nu o uită nici odată⁴. Acest fond de adevăr și originalitate a făcut, ca bucolicele lui Virgiliu să remâie nemuritoare și cetirea lor să fie totdeauna plăcută și interesantă. ECLOGA I. Tytir. Cuprinsul. — După lupta dela Filippi, 42 a. Cr., Octavian și Antoniu împărțiră legiunilor, cu cari s’au luptat în contra lui Cassiu și Brut, proprietățile cetăților, cari se declaraseră pentru omorîtorii lui I. Cesar. însă veteranii, cari dobândiseră Cremona, nu respectară nici cetățile vecine. Mica proprietate a lui Virgiliu la Andes deveni prada centurionului Arius. Prin mijlocirea lui Asiniu Pollione, atunci prefect al Galiei trans- padane și prin protecțiunea lui Mecena, Virgiliu își recâștigă bunul părintesc. 77 în amintirea acestei binefaceri, compuse el ecloga I, iar’ după timpul compunerii IV, în care sub numele de Tytir mulțămesce lui August pu- nendu-1 în rândul 4eil°r, ceea-ce senatul și provinciile făcnră în mod oficial cu 15 ani mai târziu, ridicându-i temple și înființându-i cult reli- gios, atât în Roma cât și în provincii. Iar’ prin descrierea tristei situa- țiuni a celor despoiați de bunurile lor, representați aci prin Melibeu, probabil Virgiliu doresce a deștepta compătimirea lui August în fa- voarea lor. Melibeu și Tytir. Melibeu. Tytire, sub coperișul stufosului fag stând la umbră, tu te deprinși îⁿ cântări păstoresci cu ușorul tău fluer. Noi părăsim ale țării hotară și dulcile noastre vetre, — alungați din moșia străbună. Tu, Tytire, ’n umbră cânți liniștit de răsună pădurea de a ta Amaryllis. Tytir. O Melibee, un 4eu mi-a dat mie liniștea asta; pentru-că el un ediț. IV, form. 8°, pag. 72, preț. 40 fii., Editura H. Zeidner, Brașov. Lazăr Victor: îndreptar pentru învățarea limbei engleze, form. 16°, pag. 43, preț. 1 cor., „Tipogr." Marschall, Sibiiu. | Liuba, P. M.: Gramatica română, ediț. II, form. 8°, pag. 96, preț. 50 fii., Tip. și libr. | Ciurcu & C°, Brașov. Ș Negruțiu, I. F.: Constituțiunea Patriei, ediț. TI, form. 8°, pag. 104, preț. 50 fii., Tip. ’ sem. archid., Blaj. î Negruțiu, I. F. — Ungurean, P.: Carte de cetire pentru clasa II, III și IV, primară, ediț. I., form. 8°, pag. 302, preț. 1 cor., Tip. sem. archid., Blaj. Negruțiu — Ungurean: Eserciții pentru învățarea limbei maghiare, ediț. IV., form. 8° pag. 104, preț. 50 fii., Tip. sem. archid., Blaj. Pop Maxim: Gramatica română, ediț. IV, form. 8°, pag. 84, preț. 50 fii., Tip. și libr. Ciurcu &. C°, Brașov. Petrițor T.: Limba maghiară, ediț. I, form. 8°, pag. 94, preț. 40 fii., Tip. și libr. Ciurcu & C°, Brașov. Popescu loan: Psichologia empirică, ediț. III, form. 8°, pag. 340, preț. 4 cor., Tip. și libr. W. Krafft, Sibiiu. — Pedagogia, ediț. III, form. 8°, pag. 388, preț. 4 cor., Tip. și libr. W. Krafft, Sibiiu- Popescu—Șpan: Carte de cetire III, ediț. VII, form. 8°, pag. 292, preț. 1’20 cor., legată, Tip. și libr. W. Krafft, Sibiiu. Stoicovid N.: Colecțiune de cântări bisericesc! pentru școalele poporale, partea I, ediț. I, form. 8°, pag. 48, preț. broș. 50 fii., Editura H. Zeidner, Brașov. Vuia, I.: Carte de învățătură, ediț. I, form. 8°, pag. 410, preț. 1-50 cor., Tip. și libr, Ciurcu & C°, Brașov. C. Programe școlare. Bologa, Dr. V.: XVII Programă a școalei civile de fete cu internat și drept de pu blicitate a Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român pe anul școlar 1902/3, form. 8°, pag. 43, Tip. archid., Sibiiu. Butean loan: Programa gimnasiului din Beiuș pe an. 1902/3, form. 8°, „Victoria" instit. tipogr., Șimleu. Direcțiunea gimnasială din Blaj: Raport despre institutele de învățământ gr. cat. din Balăzsfalva— Blaj, form. 8°, pag. 152., Tip. sem archid., Blaj. Direcțiunea internatului de fete: Programa școalei civile gr. cat. publice de fete din Beiuș es gazdasăgi ismătlă iskola, form. 8°, pag 168, Tip. sem. archid., Blaj. Ldpldat Dumitru: Anuarul III al școalei primare și de repetițiune din Săliște, anul școlar 1902/3, form. 8°, pag. 46, Tip. archid, Sibiiu. Onițiu V.: Anuarul XXXIX, al școalelor medii gr. or. române Brașov, form. 8°, pag. 272. Boțea, Dr. E. B.: A XlX-a Programă a institutului pedagogic-teologic, pro 1902/3, form. 8°, pag. 65., Tip. archid., Sibiiu. Vlaicu Ars.: Anuarul școalei comercialesup. gr. or. rom. pe 1902/3, form. 8°, pag. 98. Tipogr. Ciurcu et C", Brașov. In presa periodică. „Biserica și Școala* (u. s,): Traian V. Givulescu: Despre metodul fononimic (31—33). 91 „Foaia Diecesană* (u. s.): I. Velcean: Escursiuni școlare (24—25), P. Buzera, lecții din Dr. P. Barbu: Istorioare religioase morale (9—11, 13—14, 16-19, 22—28, 33, 43—44, 46, 49, 52). „Foaia Scolastică* (org. Reuniunii învăț. gr. cat. din archid. de A.- lulia și Făgăraș, a. V, preț. K 6’— pe an, apare în Blaj, de doue-ori pe lună): V. Gr. Borgovan: Scrisori pedagogice (8—24), M. Ungur: Prelegeri de iarnă (2—3, 5, 8). I. R.: loan Frideric Herbart (1—24), I. F. Negruțiu: Școalele de repetiție (6—7) și Pedepsele corporale în școala poporală (4—5), I. Pataki: Măsurile metrice (16—17), Dr. P. Șpan: Prelegeri din Psichologia empirică, lucrate după „Treptele formale* (18—21). „Gazeta Transilva,nieiu (cjiar politic cotidian, apare în Brașov an. LXVI, preț. K 24'— pe an) a publicat în materie pedagogică de: Ni- colae Sulică: Problema școalei moderne (223—226 și 235) și Surmenajul (268-70). III. literatura frumoasă. A. Poesii. în presa periodică. „Activitatea* (diar politic, apare odată pe săptămână în Orăștie, a. III, preț. K 8⁻— pe an) a publicat poesii de Greg. Ceontea (8, 9, 11). „Controla* (organ politic, apare de doue-ori pe săptămână în Timișoara, an. IX, preț. K 16⁻— pe an) a publicat poesii de: I. Neagu (8, 40) etc. „Drapelul¹¹ (organ național și politic, apare de doue-ori pe săp- tămână în Lugoj, an. III, preț. K 12'— pe an) a publicat poesii de G. Gârda (21, 41, 83, 93, 107, 114, 120, 135). „Familia* (foaie beletristică și soc. ilustr. an. XXXIX, apare în Oradea-Mare, odată pe săptămână, preț. K 16’— pe an) a publicat poesii de: Alex. Aciu, Alexandrescu Dorna, Z. Bârsan, N. Bațaria, M. Cioban, V. I. Cisrnan, Cornelia din Moldova, G. Coșbnc, Maria Cunțanu, Petru Dulfu, T. Duțescu-Duțu, Elena din Ardeal, G. Georgescu, I. Simu, St. O. losif, E. Isac, H. G. Lecca, Liliac, V. B. Muntenescu, A. Naum, Cincinat Pavelescu, N. Rădulescu-Niger, Radu D. Rosetti, I. Savescu, Th. Șerbănescu, I. U. Soricu, Th. D. Speranță, D. Teleor, G. Tutoveanu și Eugen Vladan. „Gazeta Transilvaniei* (u. s.) a publicat poesii de Traian H. Pop (1), I. Prișcu (4, 8), Doina (14), Veturio (25, 31, 43, 49, 78, 82, 104, 114, 154, 160, 166), St. O. losif (87), Z. Bârsan (137), Marion (176, 192), E. Chifla (286). „Luceafărul* (revistă literară, apare de doue-ori pe lună în Budapesta, preț. K 10⁻— pe an), a publicat poesii de: Agog (1), Octavian (1, 18, 23), Nic. Otavă (2, 4—6, 9—11, 14—19, 21—22), Maria Cioban (2), I. C. Polyclet (1, 7, 16—18), Sirius (6, 9), V. E. Moldovan (2—3), Nicu (3), I. Grănițariu (4), (6, 12—13), U. Tr. Mihaiu (8), A. Forgaci (8), A. 92 Gherghel (10—11, 14—15), Isis (10—11, 14—15, 19), E. Bratescu (10—11), L. Dauș (12—13), I. Codru (14—15), Emilian (16—18), Z. Bârsan (23). „Răvașul* (foaie encicl. socială, apare odată pe săptămână în Cluj, preț. K 3'20 pe an) a publicat poesii de Nic. Otavă (1), Virgil (7, 11), I. Ag. (9, 11), Agarbi I. (5), Coșbuc (10), N. Marcu (13, 14, 17, 23), Publius (17), I. U. Soricu (32). „Rev. Bistriței* (foaie encicl. lit. ilustr., apare Sâmbăta, a publicat poesii de: S. Velțian (1), V. B. Muntenescu (2), V. Drăgan (1, 25), H. Popp (8, 20, 21, 25), P. Grapini (14), Elena din Ardeal (21), Aemiliu (26), Emili (28), N. Drăgan (29), E. Chifla. (3, 4, 36, 37), V. Bontescu (35). „Tribuna Poporului* (u. s.) Maria Cunțanu (1, 6, 2, 15, 172, 12), G. Coșbuc (1), Alexandru Aciu (1), M. (2), Nicu Stejărel (15), Meteaca (20), Elena din Ardeal (64), Tr. I. Magier (1, 25), N. Lespede (35, 44, 50, 13, 18), Al. Muntean a lui Vasile (35, 44, 64, 15, 3, 162), Veturio (50, 64), Bohem (64), Paucaturi (64), Ghiocel (64), D. Stoica (162), Lutuli (64), Ion Pe- trovici (121). B. Literatura dramatică. Teochar: Nici minte nici noroc ediț. I, form. 4 mic, pag. 35, preț. 30 fii. Aleși a Apă rece ii n ii ii n ii 27, „ 30 „ li n Sărăcie n ii a ii r ii 36, „ 30 „ a r Otilia sa n ii ii ii n n 26, „ 30 „ n a Tot găina cântă a n » ii a ii 38, „ 30 „ n a Slavă D-lui, masa e pusă a n ii n a ii 26, „ 30 „ / Pur și simplu 36, „ 30 „ j» » a a ii ii ii ii r n împletecesce despletecesce a ii ii ii n a 28, „ 30 „ SQ n a Bicicleta la mahala n ii ii ii a a 68, „ 50 „ n n Vistavoiul Marcu n n n ii n a 160, „ 60 „ £ n n Vițelul de aur n ii ii ii a n 101, „ 60 „ n a Plevna, dramă în 5 acte ii n 8» n 36, „ 40) „ Toate la Tip. și libr. Ciurcu & C°, Brașov. Țințariu Alexe: Așa a fost să fie (piesă teatrală), ediț. I, form. 8°, pag. 36, preț. 40 fii., Tip. și libr. Ciurcu & C°, Brașov. Velovan loan: Grănicerul, form. 8°, pag. 24, preț. 1 cor., Tip. și libr. diec,, Caransebeș. în presa periodică. „Familia* (u. s.) L. Dauș: Blestemul, tragedie în 3 acte în versuri; losif Vulcan : monolog. „Gazeta Transilvaniei* (u. s.) G. Oprea: Sgârcitul pocăit, piesă po- porală în 2 acte (181—187). „Luceafărul* (u. s.) Oct. Goga: Tragedia omului de Emeric Madâch, trad. (14—15, 16—18, 19, 20, 21, 23). „Poporul Român* (foaie poporală săptămânală, apare în Budapesta, an. III., preț. K 4 pe an) a publicat: Micul mincinos, comedie în 2 acte loealisată de Bujorel (44—45). „Tribuna Poporului* (u. s.) E. Suciu: O seară în poveșți sau lumea schimbată, comedie într’un act (15—16). 93 C. Nuvele, schițe, romane, etc. Bojor, Dr. F.: Albertina (roman), ediț. I, form 16°, pag. IOO, preț. 80 fii., Tip. sem. Blaj. Ciura A.: Visuri trecute, ediț. I., form. 8°, pâg. 120, preț 1 cor., Tip. sem. Blaj. Moldo van, F. E.: Dușmănie (roman), ediț. I., form. 16°, pag. 112, preț. 1 cor-; Tipogra a Marschall, Sibiiu.’ Nuvele și poesii, Nr. 4 ediț. I, form. pag 32.1lTᵢₚₒgᵣₐfᵢₐ Nₒᵤă; Or&știe. » r n n 5 „ L - r /s°’ n 66. J ᵣ „ ., p ,< Bussu, Șirianu I.: „La Roma“, ediț. I., form. 8’, pag. 270, preț. 2 cor. Tip. „mo. rop. , Arad. Russu Șirianu, Lucreția: Romanul căsătoriei, de Leon Tolstoy, (traducere), ediț. I, orm. 8°, pag. 167, preț. 1 cor., Tip. „Trib. Pop.", Arad. Secula 8.: Povestiri, ediț. I, form. 8’, pag. 106, preț. 1 cor., Tip. „Trib. Pop.“, Arad. Sorcovit: Clipe de Repaus, schițe și foițe II, ediț. 1, form. 8°, pag. 156, preț. 1 60 cor. Tip. Ciurcu & C°, Brașov. Țucu Nicolae: Ciripituri de drag, ediț. I, form. 8°, pag. 164, preț. 60 fii. Tip. și libr. Ciurcu & C°, Brașov. Zola Emile: Nuvele, (trad.) ediț. I, form. 8°, pag. 77, preț. 40 fii., Tip. „Trib. Pop.“, Arad. In presa periodică. Dintre numeroasele novele, schițe și alte asemenea mici scrieri in prosă apărute în 1902 în foile noastre remarcăm partea preponderantă a celor originale. „Activitatea* (u. s.) Stelian Russu: Anul nou (1), In amintirea mamei mele (22), V. d. O.: In bordeiu (52). „Controla* (u. s ) loan Crișan: Pretinul bun (9—10), loan: La mar- ginea pădurii (26), In jurul unui ideal (28), Bruneta: Vis și realitate (82—83), Fata amuțită (15—20). „Drapelul* (u. s.) Sorcovă: Precis la punt (1—2), Un englez de- spre noi (19, 24), In păment străin (40), V-l-r: Vodevil (6), Gr.: Ou pușca pe umăr (32, 77), E. Hodoș: Situație schimbată (27—31), Pot- coavă: Crâncăn (188), Axente Ciubuc (109), Ion ăl cu straița (123), Prie- tinul meu Misicovici (138), Reminiscențe (35—37, 42, 45, 72—73, 81—82), Publiu: Tristețe (96), Un amor (74), Liana: Frunze ’n vent (101), O is- torie (78—79), D. A. Nechifor: Ce e amorul (86), Rosidor: Eleva lui (95), Pe apă (87). Poganello: Baia Mare (88—93), Dela Băi (103), Amendă onorifică (119), Gr. Betrănu: Portretul (149), P. Bandu: Bătrânul dascăl (151), Vi-bra: Pe câmpul de luptă (151). „Familia^ (u. s.) a publicat novele, schițe, călătorii de: Amadeus, Jean Bart. N. Bațaria, Benedetto de Lucea, V. R. Buticescu, Tit Chitul, Maria Cioban, M. Cohen Linaru, G. Coșbuc, Emil V. Degan, Lia Măgură, I. St. Paulian, H. P. Petrescu, Publiu, N. Rădulescu-Niger, Radu D. Rosetti, St. Russu, Sorcovă, Th. D. Speranță, D. Teleor, Ternoveanu, N. Țincu, losif Vulcan, Petru Vulcan și diferite traduceri. „Caseta Transilvaniei* (u. s.) Z. Bârsan: Zoica (25), Amurg la munte (28), Pacinița (49), Giulgiul morților (72), Moștenirea (98), In aminti- rea unui prietin (140), Imagine (145), Pe subpădure (160), O farsă (164), Furtună (166), Teofil Frâncu: XXXIV, Preumblări în Bucuresci (37), Delaletca: Moarte năpraznică (62—63), File rupte dintr’un carnet (65, 74, 94 149, 159, 162, 165, 169, 242—243, 245, 276, 281), Eugen: Un turneu ar- . tistic (83—84, 127, 147, 158—171), Helianthus: Dintre munți (157), Ste- lian; Note și impresii (236), Jean: Impresii (287). „Luceafărul* (u. s.) a publicat schițe, nuvele originale de: I. Agăr- bicean, Agog, Enea Bota Pop, Al. Ciura, N. Mateescu-Movila, V. E. M., H. P. Petreseu, Pribeag, I. Pop Reteganul, I. Sceopul, Sebastian, E. Se- cula, Simca, Simin, Sirius, N. Stupcanu, Tancred, Tullius, Valens, Viorel Lascar, V. J. și traduceri din Gorkij Max, Gop6e, Franșois, Sinkievitz, H. Flammarion Camille. „Revașul* (u. s.) Amadeus: Badea Toader (7—8), Din pățăniile Badei Toader (13—21), Eremitul: La un an (4), G. Stoica: Ilianca (33—34), 0. Nestor: la Măcicaș (34), Unchiul Job: Scrisori cătră un nepot, 20 articole în foiță; Sântoma: Volbură (12). „Revista Bistriței* (u. s.) a publicat schițe, nuvele etc. de: Drăgan: La paști (15), Flori de măr și rendunelele (23), Biserica din Burbu- leni (29), Lungu-i drumu Clujului (35), Pagini încadrate în negru (40), T. Simon: Escursiune școlară (24—26), Emil: Din vremuri (30), Pribegi (31), Nieuliță: O jertfă (33), Valentin: Dragoste (37). „Telegraful Român* (u. s.) G. Babeș: O escursiune la schit (4, 7, 9—10), Maria Cioban: La „Despicata* legendă (11—12), Regman-Păunaș; Străinii (29—30). „Tribuna Poporului* (u. s.) a publicat de: Goldiș: Idei Horațiane (1), S. Secula: Dela o nuntă (1), Nocturnă (64), Calul de tranvaiu (137), Dr. I. T. Mera: Capri (36—37), Sorrento (16), I. Sceopul: Paradoxe (9), „Princesse Filigrane“ (64), Me dreg .... (31), Nic. Otavă: La Pod- mol (236), Aegea M.: Moștenitorul de tron (154), C. Hodoș: Rătăcire (112), V. Tur—: Vis și realitate (136), Z. Bârsan: Florica (48—49), S-n: Un vis realisat (64), I. S.: La redacție (33), Idomeus: Nunta din Cana (97), Leandru: Schițe dela congres (189—190), Dr. At. Brădeanu: Amin- tiri din tinerețe (214), etc. . . . „ Unirea* (u. s.) I. Agărbicean: Biserica (6), Lian: La icoana Prea- curatei (37), Dela geam (22), Tablouri (32), Emilian: Bunica noastră (34). M. Străjanu: Viața omenească (1D, Simin: Post Festa (40), Ileana: Pseudonimul (3), Tit Chitul: Negru (4—5), I. F. Fane: Tu es Petrus (20). A. Viciu: Dela frați (44—45) etc. D. Istoria literaturei, critică etc. Ciura A.: Eminescu și Coșbuc, ediț. I, form. 8°, pag. 108, preț. 1 cor.,Tip. sem. Blaj. Salică Nicolae: Noțiuni generale din Istoria literaturei romane, ediț. I, form. 8°, pag. 112, preț. 2 cor., Tip. și libr. Ciurcu & C®, Brașov. tn presa periodică. Scrieri critice și de istoria literaturei, recensiuni, polemici etc., apoi studii literare și etimologice au publicat: „Activitatea* a publicat de U. Traian Mihaiu: Scrisoare adresată dlui N. lorga (36) și Epistolă adresată dlui Dr. Sextil Pușcariu (38). 95 „Drapelul* (u. s.) Dr. V. Braniște: „Cumpăna apelor* (Dreptul unei vorbe (7), Puțină, filologie (25—26), Teatrul național (conferență 98—100), Tabla dela Lugoj (124—135), Adaus la aceasta (136), Reflexiuni la arti- colul dlui losif Popovici (146), Brâul Maicei Domnului, reflexiuni la articolul dlui Dr. P. Barbu despre Tabla dela Lugoj (148), Ca B.: Exposiția de pictură a dlui V. Simonescu (103), lora: Exposiția pictorului Smigel- schi (102), Dr. T. Brediceanu: Nica vestitul lăutar dela Lugoj (confe- rență 105—106) ete. „Familia* (u. s.) Maria Baiulescu: Studii din lirica francesă, I. Bianu: Novelele de V. R. Buticescu, Ch.: Alexandru Roman; Al. Ciura: Coșbuc în uuguresce; Tit Maiorescu: Progresul adevărului; I. Păcurariu: Despre efectul artei; Radu I. Sbiera: Eminescu în Cernăuți; Seb. Stanca: începutul dramei românesci; V. A. Urechiă: Carmen Sylva despre Ale- xandri; I. Vulcan despre Sybaris, de I. Adam, 0 fată de Tarabostos, de Tit Chitul, Soarele și Curcubeul, de Neea Georgescu, Versuri de Deme- trius, Albastru, poesii de G. Tutoveanu, Poeme, de I. Dragomirescu, Poesii de T. Șerbănescu, Voința, roman de lanculescu de Reus, Un colț de viață, de loan Petrovici. „Foaia Diecesană (u. s.) Dr. P. Barbu: Tabla dela Lugoj (50—51). „Gazeta Transilvaniei* (u. s.) Dr. S. Pușcariu: Serata teatrală din Brașov (110), „Visuri de noroc* (recensiune, 155 — 156), I. Tohăneanu: Mărioara Ventura (227); M. Străjanu: O carte de poesii (257—259); A. B.: Ex- posiția sciințifică din Bucuresci (229—234). „Luceafărul* (u. s.) Alexici Gh.: Din trecutul poesiei poporane ro- mâne; Pîrvan V.: Papiu II. bursier al Blajului, Interzicerea Istoriei Românilor în toate statele austriace, Dela Aron Pumnul, Dr. I. Rațiu: Alexandru Papiu Ilarian și decorațiunile dela 1850, Tr. U. Mihaiu: Un curent neîntemeiat în literatura românească, I. Nestor: Despre Sexul frumos, I. Popovici: Tabla dela Lugoj, Dr. S. Pușcariu: O scrisoare, Scrisoarea, II, III, Despre Maria Cunțanu etc. „Transilvania* (org. Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, apare în Sibiiu în 6 numere pe an, anul XXXIV preț. K 10⁻— pe an) a publicat: Dr. P. Șpan: Câte-va cuvinte asupra literaturei poporale, Dr. At. Marienescu: Cărămida și litera, Descoperirea bibliotecei de stat din Vavilon, losif St. Șuluțu; Despre testament, de Dr. V. Moldovan (recensiune). Dr. C. Diaconovich Enciclopedia română, O dare de seamă; Parteniu Cosma: Discurs rostit la adunarea generală din Baia-mare, A. Bârseanu: Exposiția sciințifică din Bucuresci, pro- gramul exposițiunii, 1. Popovici: Gaston Paris f, St. O. losif (conf.), Precis de pronunciation franpaise, Premiers elements de pronunciation franșaise; V. Onițiu: îndreptar pentru ortografia română, Pentru unifi- carea limbei noastre literare, Să ne îndreptăm limba: Coloane permanente pentru corectarea străinismelor de cuvinte, forme și construcțiuni din limba română; Aurel Șuluțu: Părerile romaniștilor în chestia ortografiei 96 române; Păreri și propuneri I, de Titu Mriorescu — II, de losif Sterca j Suluțu; G. Todică: Preocupațiunile sciințifice; Dr. FI. Stan: Simplificarea ’ scrierei sunetelor închise; s’a publicat Repertoriul bibliografic al pro- i ducțiunilor literare din țară pe anul 1903 și diferite dări de seamă și I recensiuni asupra publicațiunilor apărute în cursul anului. 1 „Telegraful Român* (u. s.) I. Popovici: Un manuscript vechia (24—28); 3 Gavril Hango: Un molitvelnie manuscript (30—38, 42, 53—54). 1 „Tribuna Poporului* (u. s.) George Barițiu cu amicii sei, corespon- 1 dență (1—69); I. Costa: T. Mommsen (193); Eminescu naționalist (32); I. 1 Slavici: „l£gi vilâgossâg“; V. Goldiș: Trei scriitori slavi (eonf. 148); | Orfeu: „Visuri de noroc® (192). j ᵣTJnirea“ (u. s.) Al. Ciura: Eminescu și Coșbuo (l—2, 4—15), Dr. I. ) Rațiu: Alexandru Papiu Ilarian (1—3, 6, 39—46, 49—52), A. Viciu: j Fragmente de limba legionarilor din castre (33—36); Leo XIII ca poet i (13—14) etc. ' E. Scrieri poporale. Bărseanu Andreiu Cincizeci de colinde, ediț. Ii, form. 8°, pag. 64, preț. 40 fii., Tip. și libr. Ciurcu & 0°, Brașov. Biblioteca poporală-. PipSruș Petru, ediț. IV, form. ‘/jS⁰, pag. 23, preț. 16 fii., Tip. și libr. Krafft, Sibiiu. — BlăstSm de mamă, ediț. VII., form. ‘/aS⁰, pag. 19, preț. 16 fii, Tip. și libr. Krafft, Sibiiu. Ciorbea L.: Doue turturele de aur, ediț. II, form, 8°, pag. 48, preț. 24. fii., Tip. și libr. Ciurcu & C°, Brașov. Ciurcu: Doine și strigături, ediț. II, form. 4° mic, pag. 304, preț. 80 fii., Tip. și libr. Ciurcu & C°, Brașov. Ciurcu: Suferințele Domnului, ediț. II, form. 8°, pag. 40, preț. 20 fii., Tip. și libr. Ciurcu & C°, Brașov. Danilescu S.: Iubiți și pe dușmanii voștri, ediț. I, form. 4°, pag. 120, preț. 50 fii., Tip. și libr. Ciurcu & C°, Brașov. Moldovan Dr. Vaier: Despre testament, (''T. 6. Bibi, popor, a Asoc.) ediț. I, form. 8°, pag. 80, preț. 30 fii., Tip. archid., Sibiiu. Muntean St.: Doine și strigături, ediț. III, form 4° mic, pag. 96, preț. 24. fii., Tip. și libr. Ciurcu & C°, Brașov. Popea loan: Casa părintească, (Nr. 5. Bibi. pop. a Asoc.) ediț. I, form. 8°, pag. 60, preț. 20 fii., Tip. archid., Sibiiu. Pop Reteganul, loan: Din Biblioteca Poporului Român Nr. 7, ediț. I, form. 8°, pag. 32, preț. 20 fii., Red. și administr. „Pop. Rom.“, Bpesta. Suciu E.: Anecdote și dialoguri, form 16°, pag. 22, ,,Tipogr“. Marschall, Sibiiu. Taina, ediț. II, form. ’/jS⁰, pag. 30, preț, broșat 10 fii., leg. 20 fii, Tip. W. Krafft, Sibiiu. Todică Gavr.: Posta, telegraful, telefonul, (Nr. 7. Bibi, popor, a Asoc.) ediț. I, form. 8°, pag. 56, preț. 20 fii., Tip. archid., Sibiiu. lin călugăr betrân: Iuda Iscarioteanul, ediț. I, form. 4° mic, pag. 64, preț. 24 fii., Tip. și libr. Ciurcu & C°, Brașov. In presa periodică. „Bunul Econom* (organul Reuniunii economice din Orăștie, apare în Orăștie, an. IV., preț. cor. 4‘— pe an) a publicat diferite subiecte populare, parte originale, parte reproduse din clasicii noștri din Româ- nia, parte traduceri din limba germană etc. 97 „Familia* (u. s.) a publicct număroase scrieri din popor: Balade de Bogdan, doine poporale, credințe, obiceiuri etc. colecționate și culese de Emil Degan, losif Stanca etc. „Foaia Poporului* (foaie poporală, săptămânală, apare în Sibiiu, an. XI, preț. K. 4⁻— pe an) a publicat număroase poesii poporale, apoi ba- lade, legende și colinde cum și snoave, datini obiceiuri și credințe po- porale, povești de Păunaș etc. „Gazeta Transilvaniei* (u. s). în numerii de Dumineca a publicat povești poporale, snoave, poesii, de: Anton Pop, Koevari etc. „Luceafărul* (u. s.) a publicat producte folclorice adunate de E. V. Degan, I. Pop Reteganul, T. A. Bogdan, G. Tulbure etc. „Poporul Român* (u. s.) a publicat povești de I. Pop Reteganul, G. T. Alex. Țințariu, poesii poporale de Th. A. Bogdan etc. „Tribuna Poporului* (u. s.) a publicat poesii poporale și snoave, povești, legende, între cari amintim: Solomon (21, 25), de Bodnariu, Șe- dătoarea (219, 224), de E. Stoica, Dragoste cu vrăjituri (2, 15, 21, 30, 35), de Lică din Sibiiu etc. 1V. Literatura istorică. . Bunea, Dr. Augustin: Discursuri, Autonomia bisericească, Diverse, ediț. I, form. 8°, pag. 522, preț, o cor., Tip. sem. archid. Blaj. Drăgălina P.: Din istoria Banatului Severin, partea III, forin. 8°, pag. 227, preț. 1T2 cor., Tip. și libr. diec., Caransebeș. Lupaț loan: Câte-va pagini din trecutul comunei Seliște, form. 8°, pag. 20., Tip. archid., Sibiiu. Maniu, Dr. Casiu: Despre natura jur. a chestiunei române din Transilvania și Un- garia, form. 16°, pag. 112, Tipografia Marschall, Sibiiu. Non quis sed quid: Fragmente din Istoria bisericească a Românilor, form. 8°, pag. 85, Tip. archid., Sibiiu. Străjanu, M.: Din viața lui Inocențiu Micul, ediț. I, form. 16°, pag. 20, preț 16 fii., Tip. sem. archid., Blaj. In presa periodică. „Controla* (u. s.) La unirea bisericii românesci (l—4, 5—20). „Drapelul* (u. s.) Istoria orașului Caransebeș (110—113) de Barto- lomeiu. „Foaia Diecesană* (u. s.) Când s’a întemeiat orașul Caransebeș și ce seim din trecutul lui? (39—30, 32—33, 35, 37—39, 42—50), Alexici G.: Date noui Ia viața lui Șaguna (7). „Foaia Poporului* (u. s.) a publicat mai multe biografii istorice și icoane din viața popoarelor, istoria noastră populară de V. E. Mol- dovan etc. „Gazeta Transilvaniei* (u. s.) M. Străjanu: Petru Pavel Aron (18—19), în numerii de Dumineca s’au publicat diferite capitole din istoria po- porului nostru, biografii istorice, etc. „Luceafărul* (u. s.) N. Dobrescu: O comunicare referitoare la tre- cutul bisericesc al Românilor ardeleni, loan Inocențiu Clein, Actul de 7 98 numire al metrop. Eftimie; V. Pârvan: Anul 1850 și studenții români ardeleni din Viena, Din istoria culturei Românilor bihoreni; Dr. 1. Rațiu: O scrisoare a metropolitului Șuluțiu; Verii: Școalele din Brașov. „ Poporul Român* (u. s.) a publicat numeroase articole privitoare la istoria socială, culturală a poporului nostru, între cari amintim art. Acasă (2—5) de A., biografiile lui: Emanuil Gozsdu, Daniil P. Barcianu, George Șincai, Ignatie I. Papp, Dr. Demetriu Radu, Dr. V. Hossu, An- dreiu Șaguna, și pagini din istoria popoarelor vecine și evenimente din viața lor etc. „Telegraful Român* (u. s.) Non quis sed quid: Fragmente din istoria bisericească a Românilor (22—25), Epilog la aceasta (29); G. Alexici: Pagini din trecut (39—41, 45—47, 50); G. Hango: Monografia capelei gr. or. dela penitențiarul reg. ung. din Gherla (90—101); N. Regman: Din vremea goanelor (122—124); Veridicus: Șovinismul confesional în istoriografia românească ardeleană (128 — 132); N. Bălan: Biserica „Miră- uților“ (133—134). „Transilvania* (u. s.) losif St. Șuluțu: Amintiri din epoca sclăviei; I. Lupaș: Câte-va pagini din trecutul comunei Săliște, V. Șotropa: Istoria școalelor năsăudene; I. Roman: O rectificare; losif Popovici: O scrisoare a lui Obedenar cătră Miklosich în chestia dialectului român din Ma- cedonia. „Tribuna Poporului* (u. s.) încreștinarea Ungurilor, ducatele din stânga Dunării, ritul răsăritean (conferență 69—91) de G. Ciuhandu. * „ Unirea* (u. s.) Aliquis; Fragmente din istoria bisericească a Ro- mânilor de Non quis sed quid (recensiune 10—11); M. Străjanu; Din viața lui Inocențiu Micul (conferență, 15—17); Dr. Aug. Bunea: Vechile episcopii românesci (39). F. Literatura economică. baciu loan: Tovărășii agricole, form. 16°, pig. 8, Tipografia, Marschall, Sibiiu. Vlaicu Arseniu: Curs complet de aritmetică comercială, Partea III, ediț. I., form. 8°, pag. 112, preț. 3 cor. In presa periodică. „Bunul Econom* (u. s.) a publicat numeroase articole din toți ramii agriculturei, despre meserii și comerciu, despre legile cari trebue să le cunoască economul etc. „Foaia Poporului* (u. s.) a publicat articole economice în fie-care număr, întră cari remarcăm cele de agricultură, pomărit, grădinărit ale Dlui I. Georgescu. „Gazeta Transilvaniei* (u. s.) a publicat povețe economice în numă- roase articole privitoare la agricultură, economia’ de vite, pomărit etc., reproduceri din foile din România, originale și traduceri. Din articolele privitoare la economie relevăm: Probleme economice (34—36, 40—41, 45—48, 50—51) de Ion de pe Văcărea, Chestiuni agrare I, II (19 arti- 99 cole) și Probleme economice sociale (205—218, 230—231, 233, 236—237, 239—241) de Dr. G. M. „Poporul" (u. s.) a publicat numeroase articole privitoare la agri- cultură, economie de vite, albinărit, higienă, prăsirea galițelor, vierit și vinărit etc. ,Revista economică" (organul delegațiunii băncilor române, apare în Sibiiu, odată pe săptămână, anul IV, preț. K 16 pe an) a publicat numă- roase articole de: Economie politică, chestii financiare, contabilitate, legislațiune, jurisdicțiune, afaceri de imposite, statistică, comerciu, agri- cultură, industrie, comunicație, afaceri de asigurare, recensiuni asupra opurilor din literatura economică etc. etc. „Transilvania* (u. s.) Romul Simu: Statistica economică. VI. literatura sciințiflcă și enciclopedică. Diaconovich, Dr. Cornel: Enciclopedia Română, voi. III. Schlandt H., profesor: Dicționar portativ român-germân-maghiar, germân-român- maghiar și maghiar-germân-român, ediț. II, form. 16°, pag. 100, preț, broșat 60 fii., Editura H. Zeidner, Brașov. Stoica Dionisie: Trei conferențe teosofice, ediț. I, form. 8° mic, pag. 104., Tip. „Poporul Român¹¹, Budapesta. In presa periodică. „Gazeta Transilvaniei" (u. s.) G. Todică: Vânturi locale (58—60), Din prag (44—4o), Lumea sensurilor noastre (240), N. Sulică: In Nirvana (182—187, 188—191). „Luceafărul" (u. s.) Valentin Bude: îndoiala sceptică și cea metodică sau carteziană; Cornea Nelli: Educația etică; Ion Lăpădatu: Lupte za- darnice; G. Todică: William Crookes, Radiotelegrafia și fenomenele te- lepatice, Visuri ca revelații artistice. „Poporul Român" (u. s.) G. Todică: Din tainele pământului (41—42). „Telegraful Român* (u. s.) G. Todică: Microcosm și macrocosm (107—109). VII. Diverse. Ciortea Aurel: Catalogul Bibliotecii școalelor centrale rom. gr. or. Brașov, secția I. Istorie, form. 8°, pag. 58. Mangra V.: înfrângerea dușmanilor veacului, ediț. I, form. 8°, pag. 61, preț. 50 fii., Tip. „Trib. Pop.“, Arad. Popa L.: „Romana¹¹, dans de coloană în 5 figuri, ediț. I, form. 4°, preț. cor. 2-50., Tip. A. Mureșianu, Brașov. Reuniunea agricolă, Sibiiu: Raportul pe anul 1902, form. 8°, pag. 56. Tipografia Mar- schall, Sibiiu. Reuniunea carpatină: Călăuz pentru Sibiiu, form. 8°, pag. 96, preț. 70., Tip. și libr. W. Krafft, Sibiiu. Reuniunea igienică: Apel cătră părinți contra tuberculosei, form. 8°, pag. 8, Tip. și libr. W. Krafft, Sibiiu. Reuniunea industriașilor, Sibiiu: Catalogul exposiției industriașilor din Sibiiu, form. 8°, pag. 44, preț. 20 fii., Tip. și libr. W. Krafft Sibiiu. 7* 100 Russu Șirianu: Ce vor Românii, ediț. I, form. 8°, pag. 15, preț. 10 fii. Tip- „Trib. Pop. , Arad. — Românii și kossuthistii, ediț. I., form. 8°, pag. 11, preț. 10 fii. Tip. „Trib. Pop.^, Arad, — Luptele Românilor, ediț. I., form. 8°, pag. 56, preț. 50 fii. Tip- „Trib. Pop-“> Arad. — Românii și Socialismul, ediț. I., torm. 8°, pag. 12, preț. 10 fii. Tip. „Trib Pop. , Arad. Vlad, Dr. Aurel: Vorbirea rostită în parlamentul ungar la 8 Iulie 1903, ediț. I., form. ’/s® pag- 45. „Tipografia Nouă“, Orăștie. In presa periodică. „Activitatea¹¹ (u. s.) Cari sunt scăderile cele mai înrădăcinate în popor și cu ce mijloace s’ar putâ lucra mai cu efect la delăturarea lor (49-51). „Foaia Scolastică* (u. s.) Decadința morală-materială a poporului nostru și mijloacele de sanare (18—19) de S. Țepeș; Beția și urmările ei (17—18 de Marian Sas. „Poporul Român* (u. s.) Ce e o foaie bună pentru popor (40—41) de Dion. Stoica, La începutul veacului (42—45, 47) de S. „Telegraful Român* (u. s.) Spre polul de nord (137—142) de Mateiu Voileanu. „Unirea* (u. s.) Oct. Popa: Despre social democrație (38—42). VIII. Literatura calendaristică. Anuarul Băncilor române, 1904, (edat de Delegațiunea băncilor române), ediț. V, form. 8°, pag. 160, preț. 3 cor., Tip. archid., Sibiiu. Ciurcu: Călindarul nou, (anul 5), form. 8°, pag. 144, preț. 40 fii., Tip. și libr. Ciurcu & C°, Brașov. Lazar, I. P.: Cartea Românului, (calendar ilustrat pe 1904), form. 8°, pag. 140, pieț. 60 fii., „Victoria" instit. tipogr., Șimleu. Lazar Cornel’, Calendarul diecesan pe an. 1904, form. 8°, pag. 180, preț. 50 fii., Tip. dieces. gr. or., Arad. Popovici I.: Calendarul: Amicul poporului, ediț. 44, form. 8°, pag. 128, preț. 60 fii., Tip. și libr. W. Krafft, Sibiiu Redacția „Pop. Rom*: Calendarul pop. român, form. 8°, pag. 204, preț. 40 fii., Tip. „Pop. Rom.“, Budapesta. Tipografia archidiecesană: Calendar pro 1904, ediț. LUI., form. 8°, pag. 176, preț. 80 fii., Tip. archid., Sibiiu. Tipografia diecesană: „Bănățanul“, ediț. V, form. 8°, pag. 80, preț. 30 fii., Tip. și libr. diec., Caransebeș. Hpografia diecesană: Calendarul Românilor, ediț. XVI, form. 8°, pag. 116, preț. 50 fii., Tip. și libr. diec., Caransebeș. Tipografia seminarială: Calendarul „Unirii", form. 8°, pag. 168, preț. 50 fii., Tip. seminar, archid., Blaj. Tipografia W. Krafft, Sibiiu: Calendar cu litere cirile, ediț. 112, pag. 80, preț. 40 fii. „ „ „ „ Posnașul, ediț. IX, form. 8», pag. 88, preț. 50 fii. „ „ „ „ Calendarul Săteanului, ediț. XIII, form. 8°, pag. 56, preț. 50 fii. „Tipografia* Marschall, Sibiiu: Călindarul Poporului, form. 16°, pag. 160, preț. 40 fii. Tipografia A. Murețan, Brașov: Călindarul Plugarului, pe 1904, edit 12 form 8° nae 96, preț. 44 fii. ’ ' ’ F ⁸' Tipografia A. Todoran: Calendarul Aurorei, ediț. II, form, 8°, pag. 160, preț. 50 fii., Tip. Aurora, Gherla — Szamos-Ujvăr.