Sumar. Partea literară. Istorie. Pag Archivele bisericilor românesci, de losif St. Șuluțu 78 Cartea de aur, de T. V. Păcățian 130 Cum s’a născut limba românească în Dacia, de Dr. At. Marienescu 305 Material istoric privitor la alungarea Românilor din satele săsesei, comu- nicări de Nic. Togan 81 Metropolia Românilor ortodoxi din Ungaria și Transilvania, de Dr. llarion Pușcarin 126 Moartea Huniadescilor, de losif St. Șuluțu 105 Num roman dela Teodosie cel mare 379—395 d. Cr., At. de Marienescu 58 O legendă care se stinge, sau: Ge- nealogia completă a Huniadescilor, de losif St. Șuluțu 49 Originea Românilor, de losif Sterca Șuluțu 213 X /Românii la gimnasiul latino-cat. din Bistrița. 1729—1779, de V. Șotropa 3 Schițe istorice din anul 1860, de At. Marienescu 17 Statistica Românilor din Transilva- nia în anul 1750, făcută de vicariul episcopesc Petru Aron, și publicată de Dr. Augustin Bunea 237 Supplex Libellus Valachorum, tradu- gerf^dc Dr. E. Dăianu _______________ 133 ÎTricolorul românesc, de los. St. Șuluțu 295~1 Literatură și sciință. Biblioteca poporală a Asociațiunii, modalitatea continuării ei, propunere făcută în secțiuni de Andr. Bârseanu 181 Din estetica tragicului, (Discuțiune) de pe terenul dramaturgiei;, de Dr. los. Blaga 151 Jancsă Benedek în „Szâzadok“ din 1901 îasc. 2, asupra publicațiunilor lui Xenopol și Darvai, de (nt) 58 Literatura noastră bisericească și școlară în anul 1900, de Dr. loan Stroia 229 Literatura noastră sciințifică în 1900, de Arseniu Vlaicu 231' Numele „latin“. (Studiu filologic) de At. Marienescu 73 Pag. Prelegerile economice, în despărță- mintele Asociațiunii, de S. 311 Repertoriu bibliografic al producțiunii literare române din țeară pe a. 1900 190 Vuia, Dr. G. t 1 Bibliografie. Anuarul IV societății pentru crearea unui iond de teatru român, pe a. 1900—1 313 Borgovan V. Gr., Ionel. Educațiunea unui bun copil 314 Circa loan de Gambutz, de I. Pușcariu 102 Cronica de Eisenstadt despre res- coala lui Horia 131 ■Dătiit I6n, Carte de cântece diverse 314 Date privitoare la interpretarea cu- vântului „Vlach“ 131 Diplome maramureșene din secolul XIV și XV, de loan Mihâlyi de Apșa 101 Drepturile și datorințele învățăto- rilor confesionali rom., de P. Conda 34,316 Epistola enciclică a S. S. Papa Leon XIII 34 Exercițiipentru învățarea limbei ma- ghiare, de 1. F. Negruțiu și P. Un- gurean 34 Higiena sau cartea sănătății, de Dr. Ștefan Erdelyi 102 Introducere în contabilitate și con- tabilitatea în partidă simplă 36 loan Botezătorul, trad. de II. Chendi și C. Sandu 34 Mama sfînt. Augustin, trad. de Salba 314 Manual de limba maghiară, de N. Bogdan 34, 316 Manual de stilistică, de I. F. Negruțiu 234 Moldovan Silvestru, In Panteon 315 Novele, de 1. P. Reteganul 234 Olariu, Dr. luliu, Explicarea Psalmilor din Orologiu (Ceaslov") 314 Povestiri (II) din viața țăranilor ro- mâni, de 1. P. Reteganul 234 Povețe despre hrana țăranilor, de Dr. I. Felix 233 Protocolul congresului național-bi- sericesc ordinar al Metropoliei Ro- mânilor gr.-or. din Ungaria și Tran- silvania, 1900 102 IV Pag. Raportai anual al soc. „Petru Maior¹¹ pe 1899—1900 102 Răspuns la „Observările critice¹¹ ale d. Dr. P. lonescu la opul „Metropo- lia Românilor etc.“. de Dr. Uarion Pușcariu 234 Șematismul vener. cler al archid. metr, gr. cat. rom. de Alba-Iulia și Făgăraș pe an. Domn. 1900 315 Siebenter Jahresbericht des Insti- tuts fur romănische Sprache (Ru- mănisches Seminar) zu Leipzig, von prof. Dr. Grustav Weigand 67 Sorcova, Clipe de repaus 314 Stilistica practică, de I. F. Negruțiu 316 Supplex Libellus Valachorum. trad. de Dr. Elie Dăianu 315 Ugrinus—1291, de loan Pușeariu 102 Reviste. „Convorbiri literare¹¹ 35 „Familia¹¹ 37 „Foaia Școlasticău 38 „Literatura și Arta Română¹¹ 35 „Noua Revistă Română¹¹ 36 „Noua Revistă Română¹¹ 131 „Revista Economică¹¹ 38 „Revista Ilustrată¹¹ 38 Din sinul Asociațiunii. Adunarea generală a Asociațiunii 205 Cătră cetitori 293 Chestiunea raportului literar 238 Discurs presidial rostit la inaugura- rea adunării gen. din Sibiiu 208 Maior, Gregoriu (1859—1901) activi- tatea sa 103 Pag. Mocsonyi Alexandru, discursul prin care deschide prima ședință, ce a presidat, a comitet, central 234 Mocsonyi Dr. Eugeniu, decedat 125 Din despărț&minte. Abrud-Câmpeni Bistrița .40 Bistrița 71 Bocșa 67 Brașov ,68 Cluj (partea oficială) 187 Comloș---Sân-Miclăuș (partea of. .187 Dej (partea of.) ,48 Dobra (partea of.) >1 Hațeg Lipova 72 Ludoș & Mercurea Mociu (partea of.) 187' Năseud (partea of.) K Orăștie (partea of.) 48 Oravița (partea of.) 188 Oșorheiu ,43 Sătmar Săliște 45 Sibiiu ,17 Timișoara 48 Zernești (partea of.) Cronică Pușcăria loan cav., membru al Ate- neului Român 40 Reuniunea femeilor rom. din Brașov, iubileu 39 Partea oficială. Pag. Abrud-Câmpeni, sed. com. cerc, din 21 Ianuarie 6 dir. desp. raport anual 7 șed. comitet, cerc, din 24 Iunie 138 șed. comitet, cerc, din 4 August 158 șed. comitet, cerc, din 7 Oct. 194 Administrațiunea Domeniilor Coroa- nei din România, ofert de schimb al publicațiunilor 2 Adunarea generală, designarea locului (Sibiiu) și autorisarea biroului de a cere bilete cu preț redus 37 convocare 49 raport general pentru anul 1900 50, 151 programul adunării 152 propuneri pentru adunarea generală 165 Pag. proxima adunare generală (1902) este invitată la Oravița 166 disertație despre poesiile „Patriar- hale¹^ de St. O losif 167 șed. I. din 21 Septembre 167 deschiderea adunării 167 delegații presenți 168 alegerea comisiunilor 168 propuneri intrate 168 telegrame de felicitare 168 șed. II. din 22 Septembre 170 desbaterea raportului general 170 Nichita, Dr. loan, chestia lăsăment. 170 aprobarea rațiociniului 172 propunerea dlui Dr. D. P. Barcianu 172 regulamentul secțiunilor sciinț. lit. 173 membrii nou înscriși 173 Pag. șed. III. din 22 Septembre 174 alegerea presidentului, etc. 173,174 ținerea proximei adunări gen. (1902) 174 venitul festivităților dela adun. gen. 183 achitarea unei diferențe de taxă pen- tru excursiunea cu tren special 195 Agnita, ședința comit, cerc, din 15 Decembre 1900 3 proiectul de budget pe 1901—2 138 șed. comitet, cerc, din 15 Iunie 155 adunarea cercuală din 7 Iulie 155 Alba-Iulia, Dl. Dr. Vasile Hossu este încredințat cu organisarea acestui despărțământ 182 Albani, Nicolau, donează 200 esempl. din „Prăsirea rațională a galițelor“ 134 „Albina“ din Sibiiu, donaț. școalei 27 Albini, Tit. L. decisul curiei în causa colectei lancu 33 Alexici, Dr. George, trimite cărți și manuscripte vechi pentru bibi. Asoc. 25 Barcianu, Constantin, se înscrie membru ordinar 184 scrierea: „Nomenclaturaplantelor...“ se va preda secț. sciinț. spre cens. 200 Barițiu, George, în chestia unei cruci la mormânt 27, 38 Barițiu, Octavian, membru pe viață Năseud, decedat 7 Beiuș, șed. com. cerc, din 31 Dec. 1900 5 șed. comitet, cerc, din 5 și 20 Iun. 135 șed. comitet, cerc, din 27 Iun. 155 șed. comitet, cerc, din 12 Sept. 185 șed. comitet, cerc, din 12 și 18 Sept. 194 Biblioteca Asociațiunii, conspect pu- blic. intrate în sem. II. 1900 10, 19 cumpărare de cărți și reviste 10, 11 cărți intrate în sem. I. 1901 194 bibliote.c. propune a se procura cărți 195 cont dela compactorul Neuzii 195 procurare de cărți ț 202 compactare de cărți / Biblioteca poporală a Asociaț., tipă- rirea broșurii II. 41 restituirea manuscriptului d-lui Dr. V. Onișor 41 Bistrița, dir. desp. raport anual 7 șed. comitet, cerc, din 12 Febr. 13 șed. comitet, cerc, din 30 Aprile 42 șed. comitet, cerc, din 31 Maiu 1 ,,, adunarea cerc, din 3 Iunie / șed. comitet, cerc, din 10 Iunie 136 Blaj, șed. com. cerc, din 18 Ian. și 28 Febr. 27 adunarea cercuală din 4 Aug. 164 Bocșa, șed. com. cerc, din 24 Nov. 1900 2 raportul anual pe 1900 12 șed. comitet, cerc, din 11 Maiu 43 adunarea cerc, din 30 Iunie 156 șed. comitet, cerc, din 25 Oct. 203 Boieriu, George, fost I locot. î. p., Vad, membru fundator al Asoc. a decedat 29 Pag. Boiu, Zacharia, transpune pentru muzeu o hartă dela dl D. R. Cordescu 139 Brad, adunarea cerc, din 28 Iulie 158 Bran, adunarea cerc, din 11 Aug. 164 Brașov, șed. com. cerc, din 14 Nov. 1900 3 șed. comit, cerc, din 13 Dec. 1900 3 șed. comit, cerc, din 17 Ian. 13 raportul anual pe 1900 13 șed. comit, cerc, din 20 Martie 28 șed. comit, cerc, din 22 Maiu 1 șed. comit, cerc, din 25 Maiu ! 136 adunarea cerc, din 26 Iunie J petițiunea dl. T. Frateș, pentru un ajutor pe sama școalei din Bacifalu 137 șed. comit, cerc, din 20 Iunie 138 șed. comit, cerc, din 16 Oct. 203 Brumboiu, Moise, raport despre acti- vitatea Agenturei dinTohanul vechiu în 1900—1 36 Bunea, Dr. Aug., ofere pentru bibi. „Fragmente din istoria Românilor¹¹ de Hurmuzachi 194 Câmpian, Ștefan, membru pe viață, a decedat 132 Cărțile in limba rom. tipărite în ti- pografia universității din Buda- pesta, cerute dela d. ministru de culte 9 Cassa Asociațiunii, scontrarea 4 rațiociniile pro 1900 11 raport cătră adun, generală 102 rațioeiniul pentru anul 1900 108 proiect de budget pe 1902 114 aprobarea rațiociniului și inventaru- lui Asociațiunei 149 aprobarea budgetului pe 1902 151 conspectul Intratelor și eșitelor la cassa Asociațiunei până la 30 Sep- tembre 1901 189 avis în causa încassăni taxelor res- tante, a raportului pe 1900 și cu privire la starea bibliotecii poporale 196 Casa națională, taxele fundatorilor 3, 26, 34, 38, 139, 191, 204 sumele intrate din resc. felicitărilor 7 obiecte dăruite pentru muzeu 34 raport cătră adunarea generală 64 rațioeiniul biroului asupra loteriei Casei naționale 130 donațiune dela d. E. Gr. Varnav 139 raport despre lucrările referitoare la ea 152 Bârseanu, Andreiu, donează K 50. 154 Sofia Condemin, donează K 20. 179 Apel în causa rescumperării felicită- rilor de Anul nou 195 Cluj, reorganisarea despărțământului 1 parastas pentru fericitul fundaț. 1. Fetran 6 șed. de constituire a comit, cerc, din 3 Februarie 13 șed. comitet, cerc, din 28 Iunie și raportul șnual pe 1900 138 adunarea cerc, din 5 Sept. bl 5 VI Pag. adun. cerc, din 12 Iulie 1 Igg șed. comitet, cerc, din 25 Iulie ( Cohalm, șed. comit, cerc, din 15 Mart. 42 șed. comit, cerc, din 7 Iunie 135 șed. comit, cerc, din 12 Iulie 155 adunarea cerc, din 4 August 156 șed. comit, cerc, din 30 August 180 șed. comit, cerc, din 29 Nov. 209 Comitetul central, proc. verb, al șed. din 10 Ianuarie 1 proc. verb, al șed. din 7 Februarie 4 "proc. verb, al șed. din 7 Martie 9 proc. verb, al șed. din 4 Aprile 25 proc. verb, al șed. din 2 Maiu 33 i ■'proc. verb, al șed. din 22 Maiu 36 proc. verb, al șed. din 6 Iunie 41 'proc. verb, al șed. din 11 Iulie 130 proc. vețb. al șed. din 25 Iulie 149 f proc verb, al șed. din 8 August 151 . proc. vșrb. al șed. din 20 August 158 proc. verb. al șed. din 31 August 161 proc. vbrbal al șed. din 19 Sept 165 j.proe. verb, al șed. din 10 Octobre 175 ș proc. verbale ale adun Arii generale 175 proc. verb, al șed. din 27 Octobre 182 proc. verbal al șed comitet, central din 5 Decembre 199 proc. verb, al șed. comitet, central din 12 Decembre 201 Comloș-Sân-Miclăuș, adunarea cerc, din 12 Maiu 137 Concurs literar istoric, nu a intrat nici o lucrare 152 Consistorul metropolitan din Blaj, a primit cuota din „Lăs. I. Oltean¹¹ pentru școala din Cojocna 25 Cristea, Nicolau, achită taxa de mem- bru pe viață 167 Curs de desemn și pictură, Sibiiu, votarea unui ajutor 200 Dăianu, Dr. Elie, cere să se procure cărți ed. de DSa pentru bibi, popor. 190 Dej, dir. desp. în chestia de contro- versă cu fostul cassar, dl FI. Hatos 44 adunarea cerc, din 29 Aug. 181 Deva, adunarea cercuală din 8 Sept. 192 Dicio-S.-Mărtin, în chestia arond. desp. 131 Dobra, adunarea de organisare a desp. 35 șed. comitet, cerc, din 18 Aug. 204 Făgăraș, adunarea cerc, din 2 Sept. 1900 12 șed. comit, cerc, din 29 Dec. 1900 13 i adunarea cercuală din 28 Aug. 184 șed. comit, cerc, din 7 Sept. 185 „Fond. G. Barițiu¹¹ funcționarii instit. ' „Albina¹¹ donează K 54-24 3 donațiune de N. Racoța 6 Gali, Dr. losif, se înscrie membru fund. 167 Gomboș, losif, cere ca moșia remasă după loan lancu să se vândă bisericii 34 Gorog, George, Orșova, donează obiecte pentru muzeu 4 I Pag. Groza, Mărian, cere cărți pentru bi- blioteca poporală din Zgribesci 12 Hațeg, dir. desp. raport anual 7 șed. comit, cerc, din 21 Iul. 157 adunarea cerc, din 11 Aug. 163 Hida-Huedin, șed. corn. cerc, din 16 Febr. 36 șed. com. cerc, din 14 Maiu și 18 Iun. 138 adunarea cercuală din 7 Iulie 163 lancu Avram, sume încassate din rea- litățile vândute 11, 203 colecta monumentului, sentința curiei 14 decisul curiei în causa colectei pen- tru monument 33 inactivarea „Fondului Avram lancu¹¹ 151 procesul contra M. Nicola 200 lancu, loan vândarea realităților re- ntase dela dânsul 37 contractul relativ la vendarea reali- tăților remase 42 Industriile de artă, provederea în bud- get pe 1902 a unui stipendiu 41 Inspectorul școl. reg., Sibiiu, cere să se numească 2 membri în comisiuuea de pensionare a Învățătorilor 133 Inventariul Asociațiunii 105 loanette, Ana n. Gomboș a decedat, disposiții pentru vendarea realităților remase dela loan lancu 25 eredele seu va solvi suma de K 242-— 37 Krafft W., librăria, cont despre cărțile avute în comisiune 34 Kurescu, Ilie, Caransebeș, achită taxa de membru pe viață ’ 7 Lipova, adunarea constituantă a desp. 28 șed. comit, cerc, din 2 Maiu 44 Loteria Casei naționale, v. sub Casa națională 130 Ludoș, dir. desp. înaintează raportul anual pe 1900 13 șed. comit cerc, din 17 Maiu 45 șed. comitet, cerc, din 21 Nov. 204 Lumina electrică, uneje îndreptări în biroul Asociaț. 11 Macicașul ung., cererea popor, gr. cat. pentru un ajutor pe-sama școalei 203 Maior, Gregoriu, membru comitet, cerc. Brașov, decedat 14 Mediaș, adunarea cerc, din 2 Sept. 35 șed. comitet, cerc, din 20 Decembre 35 șed. com. cerc, din 1 Sept 192 Membrii Asociațiunii, consemnarea lor 66 Membrii decedați, consemnarea lor 101 Membrii nou înscriși, 7, 14, 29, 139, 165, 178, 204 Mercurea, organisarea despărț. 6 șed. comitet, cerc, din 6 Iulie 157 Milea, Ștefan, Tilișca, decedat 4 Miulescu, Paul, cere să fie dispensat dela constituirea desp. Torac 138 ■m Moldovan, Dr. Valeriu, presentează scrierea: „Despre cărțile funduare și întabulări“ Moldovan, loan M., preș. Asoc., a fost numit prelat domestic demisionează din postul de president al Asociațiunei Mocean, Emanuil, cere cărți pentru biblioteca școalei din Almașu-mare Mooiu, șed. comitet, cerc, din 3 Ian. 1 șed. comitet, cerc, din 23 Iunie | raportul anual pe 1900 J adunarea cercuală din 21 Iulie 1 șed. comitet, cerc, din 2 August / Mocsonyi, Alexandru, mulțămesce pen- tru condolență presidează șed. comit, centr. din 27 Octobre Mocsonyi, Dr. Eugeniu, a decedat Năseud, dir. despărț. trimite raportul anual pe 1900 Nemoian, Mina, achită taxa de membru pe viață Nichita loan, pertractarea lăsământ. Onișor, Dr. Victor, cere să se aboneze ex. din „Legiuirea țSrii noastre" reasumarea concl. refer, la procurarea cărții „Legiuirea țării noastre¹' cere prețul celor 100 ex. „Legiuirea țerii noastre" Onișor, Teodor, se Înscrie membru pe viață Orade, Artemiu Sarkady, achită taxa de m. fund. șed. comitet, cerc, din 2 Maiu adunarea cercuală din 8 Sept. Or&știe, adunarea cerc, din 8 Nov. Oraviciana, soc. pe acții K 500- taxă de fund, a Casei naționale Oravița, raportul anual pe 1900 șed. comitet, cerc, din 5 Sept, adunarea cercuală din 15 Sept, șed. comitet, cerc, din 19 Oct. Oșorheiu, dir. desp. trimite raportul pe 1900 adunarea cerc, din 4 Aug. Panciova, șed. corn. cerc, din 26 Maiu și 14 Iulie adunarea cerc, din 28 Aug. și ț șed. comit, cerc, din 8 Sept. ț „Panteonul Asociațiunii¹' propunere pentru editarea lui Petran loan lăsământul, raport des- pre starea lui parastas pertractarea lăsămentului erezii sei legali se indrumă de jude- cătorie la proces Popescu, loan, membru fundator al Asoc., a decedat fag. 1 202 ‘ 33 36 190 154 162 132 182 41 45 29 131 134 152 ¹⁸¹ 139 3 44 191 43 3 136 167 192 204 Pag. Pop, loan, membru pe v., Domnin, dec. 7 Pusoariu, Dr. Ilarion, donează pentru bibi. Asoc. „Tel. Rom." în 40 voi. 38 cere s& fie substituit pe timpul ab- sentării din Sibiiu 45 157 179 157 184 154 4 6 9 34 152 Reifenkuael, Dr. K., reclamă „Trans." pentru, biblioteca univ. din Cernăuți Rescump. felicitărilor de anul nou Roman, Zinca, nu mai solvesce suma pentru 2 stipendii „I. Roman" Rusu, Alexandru, stipendiat, își legi- timează progresul în studii Sătmar, agentura Seini cere ajutor dir. desp. raport anual șed. comitet, cerc, din 16 Maiu oprirea adunării cerc. 37, adunarea cerc, din 11 August Schroff, M. W., procurarea unui ex. din scrierea sa „Bilder ausRumănien" Școala civ. de fete, conf. corp. did. din 1 lan. planul de învăț, aprobat de minister testimoniul de cualifie. al d-șoarei Laura Vlad, instructoară în chestia rest, de didactru conferența din 28 Febr. revisiunile de clasă loan Popovici, înv. cere concediu pe 8 săptămâni confer, din 30 Mart., cereri pentru dispensare de didactru conf. corp. did. din 6 Apr. conf. corp. did. din 17 Maiu raport despre examene rațiociniu și budget conf. corp. did. din 21 Iun. conf. corp. did. din 28 Iunie aprobarea rațioc. și budgetului Popovici loan, demisionează din post. de înv. 152, restanțele de didactru și taxa de în- treținere examenele d-șoarele Mărioara Pop și Maria Muciu- Urechia se angajază ca instructoare Victor Păcală se alege înv. prov. d-șoara Elena Cunțan își îmbie con- lucrarea în serviciul școalei instituirea nouilor puteri did. conf. din 9 Sept, și planul oarelor Timoteiu Popovici, cere un concediu consp. restanțelor de did. și taxe de întreținere dșoara Elena Cunțan primesce an- gajamentul la școala civ. Comis, exmisă p. a examina chestiu- nile atinse în scris. (Nr. 886) a dlui L. Simonescu conf. corp. did. din 31 Oct. înmulțirea oarelor de relig planul oarelor p. an. școl. 1901—2 , introducerea dșoarei Cunțan cererile p. dispens. de didactru 41 5 199 139 2 7 44 153 191 201 5 5 5 12 12 12 27 179 179 182 189 190 201 202 vin consp. speselor pârtie, ale elevelor în 1900-1 Școale, distrib. ajutorului de K 2000⁻— Sebeș, șed. comit, cerc, din 15 Aug. și] 5 Sept. I adun. cerc, din 15 Sept. I șed. comit, cerc, din 16 Sept.,-- I Secțiunile sciințifice liter. ale Asoc. șed. aecț. lit. din 17/30 Ian. chestia întrunirii secț. la șed. de iarna proiect pentru stabilirea modalităților editării viitoare a „Transilvaniei¹¹ regulament intern și program de ac- țiune pentru secțiunea literară stabilirea budgetului secțiunii lit. alegerea de sujete pentru biblioteca poporală a Asoc. șed. secț. istorice din 16 Apr. Secț. istorică, chestia edit. „Trans“. chestia budgetului, a programei de acțiune, și a membrilor coresp. Conscripția din 1750 Lexicon toponomastic românesc șed. secț. istorice din 16 Apr. și ex- pensarul refer, acestei secțiuni presentarea proces, verb, al șed. secț. lit. și a celei sciințifice în șed. com. centr. chestia speselor de călătorie și a diur- nelor membrilor din secțiuni șed. secțiunii lit. din 26 Febr. chestia membrilor corespondenți secția lit. cere ca întrunirea secțiunii să se facă în Octobre remuner. lucrărilor orig. ce se vor publica în „Transilvania¹¹ consemnarea sugetelor pentru biblio- teca poporală șed. secț. sciințifice din 5 Maiu 1901 secț. sciinț. hotărîri în chestia Re- gulamentului intern, stabilirea budgetului, diurnele și remunerațiunea refer., editarea „Transilvaniei¹¹, întregirea locurilor vacante, manuscriptul „Introducere în sciința botanică¹¹ de FI. Porcius și întrunirea secțiunilor șed. secț. liter. din 5/18 Iun. în chestia aprecierii critice asupra lucrărilor din 1900 șed. secțiunii liter. din 3 Iul. subiectele potrivite a fi prelucrate pentru biblioteca popor, a Asoc. modalitatea de a nu se face prea multe spese de călătorie din pri- lejul șed. secț. regulamentul secțiunilor șed. plenară din 14 și 15 Iulie regulamentul desbaterilor pentru șe- dințele plen. com. centr. aproabă decisiunile șed. plen, a secț. șed. secț. școl. din 13 Iul. fag. 203 183 193 14 10 15 16 18 19 29 29 30 30 31 33 37 37 38 38 39 39 39 39 40 45 46 120 140 145 149 197 „vocațiunea femeii rom.¹¹, lucrare in- trată la concurs cererile pentru ajutorarea școalelor, propunerea d. luliu Vuia în chestia creării de fonduri chestia regul. intern pentru secț. școl., redactarea pe viitor a „Trans.“, bud- getul secției scol. întregirea locurilor vac. în secț. școl., raportul secț. școl. despre produc- țiunea școl. Seliște, dir. desp. raport anual șed. comit, cerc, din 24 Apr. șed. com. cerc, din 7 Iun. și 1 Iul. adunarea cerc, din 14 Iul. șed. com. cerc, din 12 Aug. Sibiiu, dir. desp. raport anual Sighișoara, dir. desp. înaintează ra- portul an. pe 1900 acțțtharea cerc, din 29 Iul. Șimleu, adunarea cerc, din 1 Iul. Simonescu, Leontin, cere un concediu de 6 săptămâni Stanciu, Basiliu, decisul de predare jud. în causa lăsămentului Stipendiații Asoc., lista lor își legitimează progresul în studii Stipendii vacante, publ. concursului Stipendii, conferirea lor Taxe restante pe 1900, încassarea lor Teologilor români din B. Pesta, li se va trimite gratuit „Transilvania¹¹ Timișoara, dir. despărț. raport anual pe 1900 Costa Mihailoviciu achită taxa de membru pe viață Nicola, Dr. Enea, să înscrie membru pe viață „Fondul cultural al despărț.¹¹ șed. com. cerc, din 30 Aprilie l adunarea cercuală / Togan, Nicolau, anunță că se retrage din comitetul central Torac, adunarea de organisare a desp. Turda, adunarea cercuală din 28 Iulie Unirea, soc. Românilor din Draos, se înscrie membru ordinar. Urechia V. A., donează cărți Vasilie, Aurel, stipendiat, își legitimează progresul în studii Vecerdea, Dr. Nicolau, raport în che- stia recursurilor contra măsurării ecui- valentului Vărșeț, sed. com. cerc, din 14 Decem- bre 1900 șed. comitet, cerc, din 1 August adunarea cerc, din 29 August Vlad, Laura, cere restul de salar Vuia, Dr. G-. Arad, decedat fag. 197 198 7 43 134 159 7 137 194 180 36 12 64 154 183 199 132 201 3 3 3 6 134 190 157 163 45 2 139 26 2 157 180 133 4 TRANSILVANIA ORGANUL ASOCIĂȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. I. Sibiiu, Ianuarie—Februarie 1901. Anul XXXII. Dr. GEORGE VUIA i. Asociațiunea a îndurat o gravă pierdere. Unul dintre cei mai adicți și zeloși lucrători ai ei, Dr. George Vuia, membru corespondent al Asociațiunii în secțiunea sciințifică, a încetat din viață la 21 Decembre 1900 în orașul Arad. După splendida adunare generală din Băile Herculane, al cărei succes în primul rend este a se mulțămi stăruințelor neobosite ale Doctorului Vuia, toți câți l-am vecțut atunci în deplină putere și am ascultat frumoasa conferență ce ni-a cetit-o cu voce sonoră și cu avent juvenil, — numai la această pierdere nu ne-am putut aștepta. în anul 1899 se lăți-se soirea, că Drul Vuia sufere de o grea boală de nervi. Ne-am bucurat deci cu toții când l-am revăzut la Băile Herculane pe deplin restaurat și revenit la viguroasa lui activitate de mai nainte. însă bucuria noastră a fost de scurtă durată. Grava lui boală l-a atacat din nou și cu o vehemență atât de mare, încât Drul Vuia, sciindu-se incurabil, cu propria-i mână a pus capet suferințelor sale. Dr. Vuia s’a născut la anul 1850 și a studiat medicina la universitatea din Budapesta. S’a stabilit apoi ca medic practic în Arad, unde a fost și profesor de igienă la seminarul teologic și pedagogic, iar timpul de vară îl petrecea ca medic curant la Băile Herculaije. 1 â Prin călătorii mai mari și prin serioase studii sciințifîce, Dr. Vuia și-a însușit vaste cunoscințe, și a publicat numeroase lucrări literare de valoare superioară. Dînsul a fost unul dintre cei mai vechi colaboratori ai revistei noastre, în care a debutat âncă la anul 1874 cu un interesant studiu asupra diferitelor datini pentru așezarea morților și în deosebi asupra arderii cadavrelor (Cf. „Transilvania¹⁴, an. VIL p. 258). In numărul festiv al „ Transilvaniei“, publicat la 1894, Dr. Vuia a militat pentru crearea instituțiunii realisate apoi la Băile Herculane prin înființarea secțiunilor sciințifîce - literare ale Asociațiunii, al căror membru a fost ales și dînsul. Deosebite servicii a făcut Asociațiunii prin recensearea scrierilor de me- dicină și igienă, întrate la concursele publicate de această societate. (Cf. între altele critica publicată în „Transilvania⁴⁴, an. XXVII, p. 105). Tot în „Transilvania⁴¹ a publicat în timpul mai nou o interesantă lucrare din istoria băilor (an. XXVIII, p. 79) și frumoasa conferență, cetită în 10 Septembre 1900 la adunarea generală a Asociațiunii. („Trans.⁴⁴ a. XXXI. Nr. 10.) De mare valoare sunt și articolele de balneologie din „Enci- clopedia Română⁴⁴, lucrate aproape toate de Dr. Vuia. Afară de aceste Dr. Vuia a mai editat un prețios Manual de igienă, și un studiu asupra boalelor sifilitice. Cu ocasiunea constituirii secțiunilor sciințifice-literare ale Asociațiunii, în Octobre 1900, Dr. Vuia a fost ales vicepreșe- dinte al secțiunii sciințifice. Dînsul a fost acela care a legat mai multe speranțe de viitorul acestor instituțiuni, și a fost decis a pune în serviciul lor toate forțele sale și întreaga sa activitate literară. Soartea însă a voit altcum. Răpindu-1 din mijlocul nostru în floarea vieții, a nimicit așteptările mari ce le-am legat de conlucrarea viitoare a acestui valoros bărbat la realisarea scopurilor Asociațiunii. Numele lui va rămână însă neșters în sinul Asociațiunii noastre, care va păstra cu pietate memoriei Drului Vuia adânca recunoscință ce i-o datoresce. 3 ROMÂNI LA GIMNASTUL LATINO-CATOLIC DIN BISTRIȚA. 1729-1779. Prin mijlocirea unui prieten mi-s’a făcut posibil să public numele tuturor școlarilor români, cari între anii 1729—1779 au cercetat gimnasiul latino-catolic din Bistrița. Gimnasiul acela astăzi nu mai există, au rămas însă matriculele școla- rilor săi, începând din 1729. Conspectul, ce urmează mai jos, este decopiat din matriculele originale, se înțelege estrase fiind numai numele școlarilor români, și nu și ale celor de alte națiuni. în fruntea matriculelor originale, cari, cum se vede din conspectul de mai jos, pentru noi Românii sunt de mare interes și însemnătate, stă următoarea inscripțiune: „ Liber Studiosorum Scholas Pias Bistricienses Ab Anno 1729 frequentantium Sed primo Anno — 1744 quemadmodum exquiri ppterant inscriptorum Die 10 No- vembris Praefedo Scholarum pro hykc Anno P. Emerico a. So. Ir. r" Bapt“. Iar în fruntea matriculelor din 1773, în care an a în- vățat la școalele din Bistrița istoricul George Șincai, stă inscrip- țiunea: „Anno 1773 Sub Praefedo R. Patre Stephano 'lusleitner a So Emerico Sequens luventus Ad Scholas nostras confluxit Bistricienses P în conspectul școlarilor, la rubrica „CZasa“, se poate vedă, că diferitele clase nu sunt indicate cu numeri, cum se face astăcji, ci cu nume, și și acele scurtate. După-ce între cetitori vor fi de sigur și de aceia, cari nu sciu ce înseamnă acele nume, îmi iau voia a le spune, că în secolii trecuți era datină să numească pe școlarii diferitelor clase cu numele studiului principal, ce ei învățau în respectiva clasă. Așa d. e. pe școlarii clasei I, în care aceștia învățau a ceti, îi numiau „Legentes“ ; pe cei din cl. IV, unde învățau sintaxa, „Syntaxistae¹¹, etc. E drept, că nu era într’o formă la toate gimnasiile nu- mărul claselor, și așa și numirile diferiau; apoi e de observat și aceea, că în decursul timpului peste tot organismul gimna- siilor a suferit multe schimbări. La gimnasiul catolic din Bistrița âncă s’au botezat clasele cu numirile usitate pe atunci, numai cât acele numiri în de- cursul anilor s’au mai și schimbat, și, mai ales la clasele infe- 1* 4 rioare — cari corespund școalelor noastre elementare și normale de astăcp, — sau și înmulțit prin aceea, că în câte o clasă erau diferite grupe sau secțiuni. Spre orientare voiu enumera aci toate numirile de clase, cari ocură dela 1729 —1779, și ancă în șirul, în care se află însemnați școlarii în conspect, începând cu clasa așa numi- ților „Rhetores“, care corespunde astăzi clasei VI gimnasiale: Rhetores, Poeiae, Syntaxistae (Arithmetistae), Grammatistae, Principistae (Majores, Minor es, Parvi, Parvistae), Conjugistae, Comparatistae, De- clinistae și Legentes (Minimistae). ^eol^ Numele școlarului Clasa Națiunea și Caracterul Locul nascerii 1729 lacobus Atitiany Princ. Ignobilis Burgoiensis 1730 Petrus Tohati Princ. Libertinus Tohatiensis 1731 Michael Simonii Princ. Nobilis Burgoiensis n Petrus Tohati Maj. Nobilis Tohatiensis „ Stephanus Râcz Min. Nobilis Kozârvâriensis „ Samuel Suira n Ignobilis Burgoensis „ Ladislaus Mezzei » y „ loannes Balizu » Haronoquensis „ Thomas Vinnya Burgoensis 1732 Michael Simoniy Synt. Nobilis n „ Petrus Tohâti Princ. Ignobilis Tohatiensis „ Stephanus Vaida Maj. Nobilis Kaczkiensis „ Ladislaus Mezei Min. Ignobilis Haronoquensis „ Adamus Kobila 7) Burgoiensis „ Franciscus Pazenoaj V V ii. 1733 Petrus Tohati Gram. Nobilis Tohatiensis „ Stephanus Vaida Maj. Nobilis Szakhiensis B Ladislaus Mezei Min. Ignobilis Haronoquensis „ Adamus Kobila » n Burgoiensis „ Ladislaus Nemeș » 9 n „ Daniel Mârchenemi n, » 1734 Mathias Simion Poet. Nobilis „ Petrus Tohâti Synt. n Tohatiensis „ Stephanus Vaida Princ. n Kaczkiensis 1735 Stephanus Dragos Poet. » V anczfalvensis 1736 Stephanus Draguss Rhet. „ Alexander Dobra Poet. Praenobilis Balasuensis 1737 Alexander Dobra Rhet. 7) Zalatnensis „ Stephanus Draguss r Nobilis V anczfalviensi s „ Stephanus Vajda Poet. n Koczkoensis „ loannes Pap Synt. r> Burgoviensis „ Georgius Dobra Princ. ? Szaladiensis „ Alexius Duka n ? Szamosuj vâriensis. „ Michael Duka n ? n „ Emanuel Rabatin Valachus Burgoensis 1738 Adalb. Michalovich Rhet. Nobilis Ersekujvâriensis , Stephanus Vajda 9 n Kaczkoensis 6 * Anul Clasa Națiunea și Caracterul Locul nascerii BCOl. Numele școlarului 1738 loannes Pap Poet. Praenobilis ? 1739 loannes Marsinay Arith. ? ? Demetrius Papp Gram. Nobilis Dobociensis Petrus Pap n ? loannes Papp Min. Valachus ? Theodor Dumboski V fi ? 1739 Ladislaus Papp Conj. ? ? fi Theodorus Papp Comp. ? ? Auxenzius Naszodi fi ? ? Andris Torni fi ? ? 1740 Demetrius Papp Synt. Ignobilis Kapacsensis Georgius Dobra fi Nobilis Zalathiensis loannes Feti fi fi Crajoviensis Markus Streza fi fi Fogarasiensis lohannes Pap Princ. 7 ? a losephus Dobra Maj. Spectabilis Szolondriensis Athanasius Naszodi fi Libertinus ? Ladislaus Nemeș Comp. Nobilis Mihalfalvensis n » Ladislaus Pop fi ? Radnensis^,- u ? Pap fi ? Borgoensis Daniel Dragos Minim. Graecus ? 1741 Mathias Streza Synt. Siculus Fogarasiensis 1742 Athanasius Naszodi Princ. Valachus Naszodiensis fi Gregorius Lup Maj. ? Borgoensis 1743 Athanasius Naszodi Gram. Libertinus Naszodiensis Demetrius Râcz fi Civis Tordensis loannes Fiskuti fi Libertinus Fiskutiensis î? fi losephus Vaida fi Nobilis Kaczkoiensis fi Ladislaus Nemeș Maj. fi Mihalfalvensis fi Simeon Budatelki fi Libertinus Budatelkensis » Georgius Pap Conj. fi Borgoensis Philippus Vlasza fi fi Simontelki ensis Daniel Moldovai Comp. fi Galaciensis Demetrius Sandor fi fi Nagynavi ensis •n loannes Simon fi V fi Theodor Moldovai Deci. V Galaciensis 1744 Moyses Dragossy Rhet. Nobilis Valachus Tordensis fi Nicolaus Dragossy fi fi fi t fi Athanasius Naszodi Synt. Libertinus Naszodiensis Demetrius Racz Civis Tordensis fi losephus Vajda Nobilis Kaczkoiensis fi Alexander Vajda Princ. ? ? V Daniel Papp V ? ? 1745 Demetrius Racz Poet. Nobilis Valachus Tordensis fi Demetrius Kasaensis Princ. E. Kasa fi Theodorus Molduvai V Libertinus Valachus Galacz fi Michael Moldovai fi V ? 1746 Demetrius Racz Rhet. Nobilis Valachus Tordensis fi Demetrius Cothensio Gram. fi ? V loannes Fejer » Valachus Borgoviensis 1747 Marcus Fejer Princ, Yalacbnș Burgov ’ 6 Anul scol Numele școlarului Clasa Națiunfea și caracterul Locul nascerii 1747 Martinus Tohati Deci. Valachus Tohatensis Adalbertus Kolosvari „ 39 Sajokeresztur 1748 Demetrius Kassay Poet Nobilis Valachus Kassiensis » Daniel Butyân Synt. » 99 Somkuta 33 Markus Fej dr Princ. 33 » Burgoviensis 99 loannes Hatos „ 33 93 Sz. Benedek 3) Wolfgangus Naszodi Min. Valachus Naszodiensis 33 Martinus Tohati „ 99 Mogyorosi 33 Josephus Demeter Deci. 33 Besenyd 1749 loannes Hâtos Gram. Nobilis Valachus Sz. Benedek » Marcus Fejdr „ 33 93 Burgov » Theodor. Purumbâky „ Libertinus Valachus Porumbach 33 Martinus Tohâti Maj. 33 33 Mogyoros 33 Wolfgangus Naszodi „ Naszod 33 Josephus Demeter Comp. Militaris Valachus Besenyo 39 Wolfgangus Olah Minim. Nobilis Valachus 33 1750 Nicolaus Preda Poet. 33 93 Nagy-Banya 33 Theodor. Porumbaki Synt. Libertinus Valachus Porumbak 77 loannes Vaida Gram. Nobilis Valachus Kaczko 33 loannes Hâtos „ Ignobilis Valachus ? 33 Wolfgangus Naszodi Princ. Libertinus Valachus Naszod 33 Josephus Demeter Maj. Ignobilis Valachus Bessenyo 33 Georgius Borbely Min. Nobilis Valachus Szamosuj vâr 1751 Georgius Kapitâny Rhet. „ Boncz-Nyiresensis 39 Constantinus Nyikora Synt. 33 33 Sosmezoensis loannes Hatos Ignobilis Valachus Tordensis Arsenius Tohati Gram. » 99 Tohatensis’ 33 Wolfgangus Naszodi „ Libertinus Valachus ‘Naszodiensis 1752 Wolfgangus Naszodi Synt. » » 39 33 Josephus Demeter Princ. Ignobilis Valachus 33 Stephanus Urszuj Min. » » ? 1753 Wolfgangus Naszodi Poet. Valachus Naszod 33 Franciscus Râcz Princ. Nobilis Valachus Kozârvâr 33 Ga briei Râcz „ Johannes Kereszturi „ Ignobilis Valachus Keresztur 1754 Arthemius Tohati Rhet Nobilis Valachus Dobokiensis 33 Wolff. Naszodi „ 33 ’9 Naszodiensis. 33 Wolffg. Kalyani Synt. 33 33 __ Kalanensis 33 Abraham Kalyâni Gram. „ Kolozs-Kaljauensis 33' Georgius Papp Princ. Libertinus Valachus Sz. Benedek 33 lonas Kalyani Maj. ” . ’i Sz. Martino. 33 Petrus Vajda Conj. Nobilis Valachus Kaczko Anto. Vazill „ Ignobilis Valachus Szâsz-Nyiresensis Ladis. Hatos Deci. Nobilis Valachus Fellakiensis Thomas Vaida Leg. ? ? 1755 Arthemius Tohati Rhet Nobilis Valachus Mogyorosiensis Zaharias Pap „ 33 33 Udvarhelyensis Abrahamus Kajan Synt. 33 33 Kolos Sz. Mârton 33 Wolfgangus Kajan „ 33 33 Kolos Sz. Mârton Franciscus Râcz Gram. 33 93 Kozârvâr a Georgius Pap » Subditus Valachus Szent Benedek 7 Anii scol. ’ Numele școlarului Clasa Națiunea și Caracterul Locul nascerii 1755 Georgius Râcz 33 Nobilis Valachus Kozârvâr V Alexius Vaida Princ. » » Orbaiensis 5? Ignat Kalyani » Libertinus Valachus S. Martino loannes Râcz Maj. Nobilis Valachus Kozârvâriensis Ladislaus Boczel 33 Libartinus Valachus Kereszthelyensis 33 Ladislaus Vassil 33 Subditus Valachus Szâsznyiresensis » Nicolaus Râcz Ignobilis Valachus Erkediensis » Petrus Papp 33 Nobilis Valachus Szâsznyiresensis .. Ladislaus Hatos Conj. Ignobilis Valachus Fellakiensis 33 Theodorus Naszodi 33 Nobilis Valachus Naszodiensis Antonius Vaida 33 33 » Kbfcensis 33 ' Georgius Tohâti 33 Ignobilis Valachus Magiarosiensis 33 Theodorus Papp 33 Nobilis Valachus S zâsznyiresiensis » Philippus Papp -Leg- ? ? Gabriel Papp 33 ? ? 1756 loannes Korperdi Poet. Ignobilis Valachus Transilvanus 33 Franciscus Râcz Synt. Nobilis Valachus Kozârvâriensis 33 Gabriel Râcz 33 33 » 33 33 loannes Lupsai Princ. 33 » Kletesiensis 33 loannes Râcz 33 33 » Kozârvâriensis 33 Ladislaus Boczel 33 » Kereszthelyensis 33 Ladislaus Vassil 33 Subditus Valachus Szâsznyiresensis Michael Râcz 33 Libertinus Valachus Erkediensis 33 Petrus Papp 33 Nobilis Valachus Szâsznyiresiensis 33 Petrus Vajda 33 33 Kokaiensis 33 Theodorus Naszodi Maj. Libertinus Valachus Naszodiensis Ladislaus Hatos 33 Nobilis Valachus Felekiensis 33 Anthonius Vajda 33 33 33 Kaczkoiensis Georgius Tohâti 33 33 » Magyarosiensis 33 Gabriel Barta Com. 33 ” Nagy-Uj lakiensis 33 loannes Papp Libertinus Valachus Zagraiensis 33 Daniel Papp 33 33 » 33 33 Martinus Papp Deci. 33 » Balasfalvensis 1757 Demetrius Boerfalvi Rhet. Ignobilis Valachus Ebesfalvensis 33 Franciscus Râcz Poet. Nobilis Valachus Kozârvâriensis 33 Gabriel Râcz Poet. 33 » 33 33 Georgius Râcz 33 33 » >3 33 loannes Râcz Gram. 33 33 33 Ladislaus Boczel 33 Libertinus Valachus Szamosujvanensis 33 Petrus Pap 33 33 » Szâsznyinensis 33 loannes Lupesaj 33- » Kliteliensis 33 Ladislaus Hora 33 33 » Szâszmiriensis )> Michael Racz 33 33 33 33 33 Wolfgangus Simon 33 Nobilis Valachus Transilvanus Ladislaus Hattos Princ. 33 >3 Bilakiensis 33 Georgius Magyarossi 33 Libertinus Valachus Magyarosiensis Theodorus Naszodi 33 >3 » Naszodiensis Anthonius Vajda 33 Nobilis Valachus Kaczkoensis 33 Wolfgangus Lupesaj Libertinus Valachus Kliteliensis Theodorus Pap Min. » » Szâszmiriensis » Gabriel Borșft Nobilis Y^achus ■ Nagynyulasienșjș 8 Anul Numele școlarului Clasa Națiunea și Caracterul Locul nascerii școl. 1757 Gabriel Vajda Min. Nobilis Valachus Kaczkoensis » Demetrius Galben » Libertinus Valachus Transilvanus » Martinus Pap Conj. » ’î 0 V loannes Pap 0 Nobilis Valachus 0 » Theodorus Lupe Libertinus Valachus Nagynyulasiensis » loannes Hajduk Comp. Plebeus Valachus Bistriciensis » loannes Pap 0 Libertinus Valachus 55 » loannes Pastor 9 Plebeus Valachus >5 » Theodorus Hajduk ”. ’ ’ 55 v Simeon Pap 9 Libertinus Valachus 55 » loannes Nemeș 0 55 Transilvanus 1758 Franciscus Râcz Rhet. Nobilis Valachus Kozarvariensis » Gabriel Râcz n 0 55 55 » Georgius Râcz T) 55 55 55 » loannes Râcz Synt. 55 0 loannes Lupsai 0 Libertinus Valachus Kesahensis 0 Ladislaus Boczel 0 Nobilis Valachus Tordensis » Simion Puskas » „ Sancto-Georgiensis » Cyrillus Tohâti Gram. Libertinus Valachus Magyarosiensis yy Ladislaus Hâtos 0 55 w Bilakiensis yy Ladislaus Hosu n Subditus Valachus Szolnokiensis » Wolfgangus Lupsai jj Libertinus Valachus Keteliensis V Gabriel Vajda Princ. Nobilis graeci ritus Kaczkoiensis V Gabriel Borsa 0 ,5 55 55 Nagynyulasiensis » Mathaeus Grâd 0 55 55 55 Szacsalensis » loannes Graina Maj. 55 ” . ?’ Nagyny ul asiensis Theodorus Lupe » Subditus graeci ritus 5? loannes Hajduk Min. Libertinus graeci ritus Bilak » loannes Pastor Comp. 55 55 55 Bistnciensis » Theodorus Hajduk n 55 55 55 Bilak » Matheus Flore Leg. ? ? Maramarosiensis 1759 Petrus loodi Rhet. Nobilis Valachus Agriensis 0 Georgius Tohati Synt. Libertinus Valachus Magyarosi 0 loannes Racz 0 Nobilis Valachus Kozarvar » Ladislaus llatos 0 Fellak yy Ladislaus Hora 0 Ignobilis Valachus Szasznyires yy Ladislaus Bocel 0 Nobilis Valachus Szeretfalva yy Wolfgangus Lupsai 0 Libertinus Valachus Kesely » Georgius Râcz Gram. Nobilis Valachus Balasvalvensis » Gabriel Vajda 0 5* 55 Kaczkoensis Gabriel Borsa Nagynyulasi ex Marmatia » Matheus Grâd » 5? 55 Szaczkal » loannes Gramma Princ. 55 55 Nagynyulasi » Theodorus Lupe n Subditus Valachus 55 » loannes Hajduk Min. Libertinus Valachus Bilak loannes Pastor » 55 55 Bistriciensis Com. Dob. » Ladislaus Horhondar 0 55 ’5 ex St. Georgio 0 Nicolaus Râdi 0 Nobilis Valachus Fogarasiensis V Simion Papp V Libertinus Valachus Szt, Martine 9 Anul scol. 1 Numele școlarului Clasa 1759 Theodorus Hajduk Min. 1760 Ladislaus Hora Poet. Ladislaus Boczel n » Wolfgangus Lupsai n Gabriel Borsa Synt. Gabriel Vajda » » Georgius Răcz » Georgius Tohăti Stephanus Szaploncsai Gram. loannes Zagrai Maj. loannes Pastor » V loannes Bistriczai 9 » Nicetas Papp « » loannes Hajduk Min. n Ladislaus Horhondâr fi n Nicolaus Sorban 77 Georgius Molnâr Conj. » Demetrius Ursully Simion Papp 9 Theodorus Hajduk » » Demetrius Papp Leg. » loannes Horhondâr 77 1761 Wolfgangus Lupsai Rhet. n Georgius Tohati Poet. Georgius Râcz Ladislaus Papp » Matheus Grâd Stephanus Szaplonczaj Synt. loannes Zagrai Princ. Nicetas Ballya 77 » Nicetas Pap » Georgius Molnar Maj. Wolfgangus Kassay » Procopius Vlad Conj. loannes But Comp. loannes Molnar n Ladislaus Horhondâr » Georgius Tohăti Dec. loannes Tohati » Simeon Pap » » Paulus Tohati Leg. 1762 Georgius Tohati Rhet. Georgius Râcz V Matheus Grad V Stephanus Szaplonczai Synt. » loannes Zagrai 77 V Georgius Molnar Princ. V loannes Papp n » Procopius Vlâd V » loannes Bud Maj. Națiunea și Caracterul Locul nascerii Libertinus Valachus Bilak Ignobilis Valachus Szaszmiriensis Nobilis Valachus Szeretfalva Libertinus Valachus Kesely Nobilis Valachus Nagynyulas Kaczko Libertinus Valachus Balasfalva Mogyoros Maratnarosiensis Nobilis Valachus Konylia Ignobilis Valachus Zagraiensis Libertinus Valachus Bistriciensis Ignobilis Valachus 77 Nobilis Valachus Marm. Iod Ignobilis Valachus Bistriciensis Nobilis Valachus Szt. Georgio Ignobilis Valachus Fogarasiensis Libertinus Valachus Uzonyiensis Ignobilis Valachus . Kapjaniensis ? Szt. Martino ? Bistriciensis o I ? Keseliensis Nobilis Valachus Magyaros Ignobilis Valachus Balasfalviensis Liber Valachus Marm. Rosaliensis „ Marm. Szacsaliensis Nobilis Valachus Marm. Konyhensis Ignobilis Valachus Zagrai Nobilis Valachus Marm. lood 77 77 Ignobilis Valachus Uzon Nobilis Valachus Kassai Marm. Szelestjensis Ignobilis Valachus Bodnensis Uzon Bistriciensis Nobilis Valachus Tohat Ignobilis Valachus Bistriciensis Nobilis Valachus Tohat Magyaros Hunyad Libertinus Valachus Balăsfalvensis Nobilis Valachus Marm. SzâcsăI Marm. Konyhensis Libertinus Valachus Zagrensis Sepsi-Uzoniensis M > 7 Somkerek Nobilis Valachus Marm. Szelesze Magyar Lapoșiensjs 10 Anul școl. Numele școlarului Clasa 1762 loannes Molnâr Maj. y Nicolaus Sorbany Wolfgangus Kassai Alexander Papp Conj. » Georgius Tohâti V V loannes Tohati Georgius Papp n Nicolaus Papp n Paullus Tohati Deci. » loannes Zinvele » Georgius Tohati Rhet. V loannes Papp Gram. 1763 Nicolaus Sorbâny » Michael Timandi Princ. » Procopius Vlâd » Wolfgangus Kassai » » Georgius Papp Maj. » loannes Bud n Demetrius Urszuly v Alexander Papp Conj. » loannes Tohâti 7) losephus Gorzo » » loannes Zinvele Comp. Alexander Ujdeâk Deci. Georgius Tohâti y Georgius Papp » loannes Hangoss V loannes Papp » » Ladislaus Papp » „ Ezergombos Nicolaus Papp » 1764 loannes Petrovai Poet. Națiunea și Caracterul Libertinus Valachus Nobilis graecus Nobilis Valachus Libertinus Valachus Nobilis Valachus Libertinus Valachus Nobilis Valachus Libertinus Valachus „ Wolfg. Kalyâni „ „ Nicolaus Sorbân Synt. „ Michail Timandi Gram. Wolfg. Kassai „ „ Gregorius Papp Princ. „ loannes Bud „ „ Alexander Papp Maj. „ Andrei Moldovan „ „ losephus Gorzo „ „ Alexander Papp Conj. „ Nicolaus Papp Comp. „ Ladislaus Papp „ „ Laurentius Koman Deci. „ Mattheus Koman „ „ Petrus Kurtan „ 1765 Wolfgang. Kalyany Rhet. „ Michael Thimandi Synt. „ Wolfg. Kassay „ ᵥ Johannes 5udai Oranj. Nobilis Valachus Libertinus Valachus Ignobilis Valachus Libertinus Valachus Nobilis Valachus n » Libertinus Valachus ». n Nobilis Valachus Libertinus Valachus Valachus Libertinus » n n » Ignobilis Valachus Valachus Libertinus Valachus Nobilis Valachus Libertinus Valachus Nobilis Libertinus Valachus n » 11 1? 11 51 Nobilis Valachus Libertinus Valachus n >> Ignobilis Valachus Nobilis Valachus >> » „ » v >i Locul nascerii Uzoniensis Fogarasiensis Kassaiensis Budatelek Tohatiensis Bilakiensis î>. Tohatiensis Zagriensis Mogyoroșiensis Somkerek Fogarasiensis Zsukensis Marm. Szelistye Kassaiensis Bilakiensis Magyar Lâpos Albafâjensis Budatelek Tohatiensis Marm. lodensis Szalvensis Fiskutiensis Tohâtiensis Naszodiensis Fogaras Ftizkutiensis Dob. Gobrensis Szarmasiensis Gobrensis Marm. Petrova Kalyân Fogarasiensis Zsukensis Kassaiensis Bilakiensis M. Lâpos Budatelke Desaknensis Marm. lodensis Fiskutiensis Dob. Gobrensis Gobrensis Largensis Olâh Lâpos Dob. Borsensis Kalyan Al. Zsuk Kassai Rhothnejjsjș 11 Anul Numele școlarului Clasa Națiunea și Caracterul Locul naseerii șeol. 1765 Georgius Papp Gram. Valachus Popponis filius Bilach losephus Gorzo Princ. Ignobilis Valachus Marmaros Alexander Papp 1) 77 Budatelkensis îl Andrey Moldovân Nobilis Valachus Deesensis » Alexander Papp Parv. Ignobilis Valachus Fuzkutiensis V Nicolaus Papp Conj. 7? 77 Kappori » Ladislaus Papp » 7 7 7 7 V Laurentius Koman n 17 77 ? loannes Râcz Comp. Nobilis Valachus Mateiensis îl Ladislaus Papp Leg. Valachus Popponis filius Keszoensis 1766 Wolfgangus Kaliani Rhet. Valachus Nobilis Kahan Wolfgangus Kassai Poet. 77 77 Kassai David Kalliani Synt 7? 77 Mezd-Szt.-Mârton Gregorius Pap n Valachus Libertinus Bilak / loannes Budai Valachus Nobilis Rodnensis/ Michael Timandi Al.-Suk Andreas Moldovân Gram. Valachus Libertinus Budatelek n Alexander Pap Princ. 71 » Fizkutiensis Nicolaus Pap 71 n » Kapjon loannes Râcz Maj. Valachus Nobilis Mateiensis Ladislaus Pap n Valachus Libertinus Dob. Kappaiensis Alexander Racz Deci. Valachus Nobilis Kozârvâr 1767 David Kaliani Poet. 77 7? Mezo-Szt.-Mârton » Gregor Papp n 71 77 Bilakiensis jj Michael Timandi n 71 » Al.-Suk )} loannes Budaj Synt. » 77 Rodnensis --- loannes Racz Princ. ♦* 71 Mateiensis Simion Lupsai Deci. Valachus Ignobilis ? 1768 David Kaliani Rhet. Nobilis Valachus Szt.-Marton 5? Georgius Papp Libertinus Valachus Bilakiensis }} losephus Papp n 77 » Oriensis loannes Budaj Poet. Nobilis Valachus Bistriciensis j) Alexander Papp Synt. Liber Valachus Budatelkensis Alexander Fiszkuti Gram. Nobilis Valachus Fisekutiensis r loanes Racz » Ignobilis Valachus Matheiensis Alexander Râcz Parv. Nobilis Valachus Kozârvâriensis Alexander Papp Comp. Ignobilis Valachus Bikisensis » loannes Papp n n » » Bazilius Geyza » Nicolaus Papp 71 Militaris Valachus Naszodiensis- Petrus Balto Ț) Ignobilis Valachus Telcsiensis Petrus Ud vâri Nobilis Valachus Kecsiensis 1769 Athanasius Moldovân Rhet. Libertinus Valachus Szelistiensis Gregorius Papp 71 M » Bilakiensis loannes Budaj 7, Nobilis Valachus Bistriciensis V loannes Racz Synt. 77 77 Kaczkoviensis )) Petrus Râcz Gram. 77 77 n Alexander Racz Princ. » 71 Kozârvâr'» Alexander Papp Maj. Ignobilis Valachus Bikiensis n loannes Papp 77 77 ” n Basilius Geyza Min, Libertinus Valacfiuș n 12 A , Numele școlarului scol. ’ 1769 Petrus Bertayn „ Theodorus Brassai „ loannes Papp „ loannes Lupe „ losephus Kozma „ Petrus Ud vâri „ Pintya Popitzan „ Theodor. Nemeș 1770 loannes Racz „ Cyrus Papp „ loannes Brintsek „ Alexander Papp „ loannes Papp „ loannes Mâthe „ Basilius Geyza „ loannes Lupe „ loannes Kozma „ Theodorus Nemeș „ loannes Papp „ loannes Zegrân „ Athanasius Papp „ Pintya Popiczan 1771 Gabriel Simony „ loannes Râcz „ Cyrus Papp „ Petrus Râcz „ loannes Papp „ loannes Mathe „ Georgius Prodâny „ Alexander Papp „ Alexander Râcz „ loan Kozma „ loan. Papp „ loan. Papp „ loan. Begrâny „ Paulus Tohâti „ Athana. Papp 1772 Alexander Papp „ loannes Mate „ Georgius Kupsa „ loannes Kozma „ loannes Papp „ loannes Zegran „ Paulus Tohati „ Athanasius Papp 1773 Elias Bratan „ Constantinus Budai „ Georgius Sinkai „ loannes Medan „ Petrus Râcz „ Simeon Butyân Clasa Națiunea și Caracterul Locul nascerii Min. Ignobilis Valachus Ujfalusiensis • a 4 4 Saboniensis 7? i ' Conj. n 77 Ujfalusiensis Comp. Galacz Nobilis Valachus Buzaiensis » Ignobilis Valachus Kâtelly Deci. Vararea Al. Budak Synt. Nobilis Valachus Sajd-Keresztur Gram. Ignobilis Valachus Bilakiensis ? » 77 » Bikis Princ. » « 77 77 " ? » 77 Bikis Maj. » » Nobilis Valachus Galacz Buza 77 ”, Al. Budak Ignobilis Valachus Comp. 77 77 Budatelkensis Deci. Galacz Bistriciensis 77 77 Vararea » » >7 Colos Rhet. Nobilis Valachus St. Georgiensis Poet. 77 77 Sajo-Keresztur Synt. Ignobilis Valachus Bob. Ujfaluensis Nobilis Valachus Kozârvâr Gram. Militaris Valachus Bikisiensis Ignobilis Valachus ? Fiizes Militaris Valachus Bikisiensis Princ. Nobilis Valachus Kozarvar Libertinus Valachus Buza Conj. Ignobilis Valachus Nagy-Falu Sto. Andreo 7) » 77 Bilakiensis n » 77 Mogyorosiensis Libertinus Valachus Bistriciensis Synt. Ignobilis Valachus Bikisiensis Nobilis Valachus Ormenyes Gram. 77 ” Nicola Mai. Libertinus Valachus Buza „ Milis Limitaneus Valachus Nagy-Falu Gram. Inquillinus Valachus Bilag Ignobilis Valachus Tohât Conj. Inquillinus Valachus Bistricz Rhet. Nobilis Valachus unitus Kovass ?y77 ” Nagy-Sonkoly Mezo-Samon s? v 77 ” 55 5? 77 Mogora__,.. Kozarvariensis 77 77 ” Nagy-Sonkoly n )? » % 13 Anul Numele școlarului Clasa Națiunea și Caracterul Locul nascerii scol. Stephanus Getzi Rhet Nobilis Valachus unitus .Gothard 1773 InflTTnPQ Poet. Nobilis Vulachus Ormenyes » ±3 loannes Fiszkuti 33 „ „ h iszkut » loanes Oltyân 33 „ „ Distr. Bistriciensis 33 Tnannns B.âtz 33 „ „ Szilvâs n Teodorus Buttyân » Valachus Nobilis lentsiensis 33 Teodorus Ormenvesan - Valachus Ignobilis Ormenyes 177f> InannRs Foe-arassv Poet. Valachus Nobilis Szt. Ivâny Alexander Lâbos Synt. Valachus Ignobilis Palatka-Kolos 33 9 Valachus Militaris Ormenyes 33 Demeter Nagy Valachus Ignobilis Fiizes 33 Georg. Prodâny 33 Buza loann. Kozma 33 n 33 Valachus ignobilis schism. Bilak T) loann. Zegran Gram. Valachus Ignobilis Katona-Kolos 33 losephus Papp Tohat Pauius Tohâti fi 33 33 33 Athanasius Papp Princ. „ „ Distr. Bistriciensis 33 loannes Papp fi 33 33 bzt. Andras 33 Georgius Papp Maj. Parv. » n Olâh-Lâpos loannes Fiszkuti Conj. 33 33 J iszkut loannes Tohâti 9 n » Magyaros 33 loannes Olltyan „ „ Distr. Bistriciensis 33 33 « » fi 33 Teodorus Butyân 33 n Thomas Moldovan fi n fi f 33 Alexander Papp Comp. » 33 Katona-Kolos Simon Farkas fi 93 » Gallatz 1776 Georgius Prodâny Rhet. Fuzesiensis „ Georgius Paska n Valachus Nobilis Kozmasiensis „ loannes Kozma Poet. Valachus Ignobilis Buza 14 Anul scol. Numele școlarului Clasa Națiunea și Caracterul Locul nascerii 1776 Simion Pap Poet. Valachus Nobilis Ulyesfalvensis Theodorus Orosz yy Valachus Ignobilis Nemethiensis losephus Brintsan Synt. „ „ Alb. Balâsfalvensis Matheus Papp TI Nemethiensis Athanasius Papp Gram. 0 0 Distr. Bistriciensis lacobus Madân . Valachus Nobilis graeci ritus Bâlvanyos loannes Papp n Valachus Ignobilis St.jAndrasiensis Paulus Tohati yy 0 9 Tohatiensis Tomas Molduvan Princ. 9 9 Distr. Bistriciensis loannes Oltyan Maj. P. TI 0 0 Theodorus Madan 0 Valachus Nobilis Bâlvânfalu (Szoln.) Theodorus Butyan n Valachus Ignobilis Distr. Bistric. Alexander Papp Conj. 9 0 Katona-Colos Isaacus Constantinffy yy Valachus Nobilis Szamosujvâr Simon Farkas țf Valachus Ignobilis Gallatziensis Stephanus Râtz Valachus Nobilis ? Basilius Papp 0 Valachus Ignobilis Fekete Cottu Colos Petrus Gyulay Deci. Valachus Nobilis Rodnensis 1777 Georgius Prodâny Rhet. Valachus Ignobilis Fiizesiensis loannes Kozma 0 9 9 Buza Simeon Papp 0 Valachus Nobilis Illyesfalv. Theodorus Orosz 9 Valachus Ignobilis Kozarvariensis losephus Brintsan Poet. „ n Alb. Balasfalviensis Matheus Papp » n Nemethiensis losephus Papp 0 9 n Kataniensis Colos Gabriel Vajda Synt. Valachus Nobilis Marmatia lacobus Madân 0 0 9 Bâlvânyvâros Paullus Tohâti 0 Valachus Ignobilis Tohatiensis Athanasius Pap Gram. 0 9 Bistriciensis loannes Marinca 0 9 9 Mar. Butfalvensis Thomas Moldovân 0 9 :■> Bistriciensis loannes Oltyan Princ. Valachus Ignobilis Bistriciensis loannes Tohâty n 0 9 Mogyorosiensis Theodorus Butyân yy 0 V Distr. Bistric. 0 Theodorus Madân yy Valachus Nobilis Balvan 9 Alexander Pap Maj. 0 0 Katona-Kolos. Elias Vajda n 0 0 Marm. Butfalvensis Isaacus Constantin fi Valachus Ignobilis Szamosujvar Simon Farkas yy 0 0 Galacziensis Basilius Pap sen. Deci. Valachus Nobilis Szt. Martoniensis Basilius Pap jun. 0 0 0 Ketsediensis Zacharias Pap 9 0 0 n Stephanus Râtz Leg. 0 0 Distr. Bistric. Georeius Veres Valachus Ignobilis Bistriciensis 1778 loseohus Brintsan Rhet. Valachus Nobilis Balâsfalvensis Matheus Papp fi Valachus Ignobilis Nemethiensis 9 losephus Papp yy 0 0 Katonensis Alb. 9 Theodorus Orosz yy Valachus Nobilis Kozârvâriensis 9 Gabriel Vajda Poet. 0 0 Butfalv. Marm. 9 lacobus Madâny n 0 9 Bâlvânyvâros Sol. 9 Paullus Tohâti » Valachus Ignobilis Tohâtiensis > 15 Numele școlarului Clasa Națiunea și Caracterul Locul nascerii scol. 1778Thomas Molduvan Synt. Valachus Ignobilis Bistriciensis yj loan. Oltyan n 77 0 77 v loan Tohaty T> 0 0 Mogyorosiensis Theodorus Butyân n 0 Bistricia__ Theodorus Madân Ț) Valachus Nobilis Bâlvânyos Katonensis 0 Alexander Papp Princ. 0 0 Kolozsensis Elias Vajda 0 0 0 Mar. Butfalv. Simon Farkas 33 Valachus Ignobilis Galaczensis Faragoiensis 0 Alexander Szabo Maj. 0 0 Kolosiensis Basilius Papp n Valachus Nobilis Ketsediensis Kol. Zacharias Papp n 0 0 Ketsediensis Andreas Papp Comp. 0 „ Kiscegiensis Colos. Basilius Szentmârtony _ 33 » Szemma. Doboc. Georgius Veres 77 Valachus Ignobilis Bistriciensis Cyrillus Papp 77 Valachus Nobilis Mihesiensis Col. Matheus Papp n 0 0 Balâsfalv. (Dob.) 1779 lacobus Madân Rhet. 0 0 Bâlvânyos Sol. Paullus Tohâti n Valachus Ignobilis Tohâtiensis 7, Thomas Molduvan Poet. 57 0 Bistriciensis loannes Oltyân Synt. » 0 n Theodorus Butyân n 0 » Distr. Bistric. Theodorus Madan n Valachus Nobilis Bâlvânyos Varaly Alexander Pap Gram. 33 0 Katonensis Simion Farkas 77 Valachus Ignobilis Galaczensis Alexander Szabo Princ. 0 Faragoiensis Col. Basilius Papp n Valachus Nobilis Ketsediensis Col. fi Stephanus Racz » 7) 77 Distr. Bistricien. Zacharias Papp n 71 Ketsediensis yț Andreas Papp Maj. n 71 Kisczegiensis Basilius Szentmârtoni Y) TI n Szent Marton 77 Georgius Veres T) Valachus Ignobilis Bistriciensis Aron Szabo Conj. 71 71 Faragoiensis 77 David Papp 0 n 71 Katonensis Ț) Gregorius Papp 0 n 71 Faragoi fi Georgius Czibak 0 77 77 Mihesiensis Dob. 77 loannes Blaga 77 y 77 , Kisczegi Colos. Mattheus Papp Valachus Nobilis Balasfalv. Dob. 77 Petrus Papp 77 77 Pintekiensis Observări: înainte de toate e de remarcat numărul, după împrejurări, considerabil al Românilor, cari cercetau școalele, mai ales în acel timp vitreg pentru poporul nostru neîndrep- tățit, când iobagii nici nu-și puteau trimite copiii la școale, fără învoirea domnilor de țeară. Cum se vede, elevii erau aduși la Bistrița din toate păr- țile Ardealului, păna și din părțile Abrudului și ale Făgărașului. 16 Numele elevilor în mare parte sunt schimonosite și ma- ghiarisate, după cum pe atunci era us să se facă la școalele catolicilor cu școlarii nemaghiari; apoi numele localităților sunt de multe ori fals induse și scrise, tot așa aflăm modifi- cări arbitrare la rubrica caracterului. Spre exemplu: pe Lupșai îl scriau Lupesaj; Moldovan= Molduvân; Nicoară=Nyikora; Bohoțel=Boczel; Brencian = Brintsân; Butean=Butyan, etc. Apoi aflăm nume ca: Gorzb, Puskâs, Barta, Hajduk, Geyza, Katona, Veres, Nagy, Lâbos, Farkas, Orosz, Gyulai, Czibak, Korperdi, Kassay, Borbely, Brassai, Timândi, Szap- loczai, Boerfalvi, Petrovai, Kolosvâri, Fogarasi, Ujdeâk și Ezer- gombos, însemnate la rubrica caracterului și a națiunei apriat cu numirea „Valachus¹¹, și aceasta nota bene de profesori ma- ghiari. Astă4i, după cât sciu, dintre familiile cari poartă aceste nume, foarte puține trec de familii românesci. Sunt apoi nume ca: Hatos, Tohâti, Fiskuti, Nemeș, Mol- nar, Hoszu, Szabo, Paska, etc., cu cari ne întîlnim și astăcji mai des printre Români. Au cercetat aceste școale copii din familiile marcante ro- mânesci: Bohățel, Raț, Vaida, Pop de Basesci, Kalyani, Hora, Vlad, Șerban, Grama, etc. și la 1773 marele nostru George Șincai. Privitor la localități e de observat, că acelea la mulți școlari în diferiți ani variază, ceea-ce în multe cașuri dove- desce neesactitate și necorectitate din partea profesorilor ima- triculatori; așa d. e. Hatos e pus când din Sz.-Benedek, când din Turda; Râcz = Torda, Kozârvâr și Szilvâs; Boczel = Ke- reszthelyensis, Szamosujvariensis,Tordensis, Szeretfalva; Vajda= Kokaiensis, Kaczkoiensis, Kbfcensis, Orbaicusis; Dobra = Ba- lasnensis, Zalatnensis, Szaladiensis ; Lupesaj =Ketahensis, Kle- tesiensis, Kliteliensis, Keleliensis; Hatos = Bilakiensis, Fela- kiensis, etc., de unde se vede și aceea, că o localitate de multe-ori e numită în diferite moduri, d. e. Kaczkiensis, Kdcz- kiensis, Szaktiensis. La unii școlari nu e pusă localitatea, ci sunt puși termini vagi, ca: Transilvanus, Fogarasiensis, Dobokensis, Szolno- kiensis etc. 17 Privitor la confesiune ocură terminii: catholicus, unitus, schismaticus, graecus, și graeci ritus. Mai interesante sunt însă datele privitoare la caracter, între cari aflăm numirile de: praenobilis, nobilis, miles, mili- taris, libertinus, inquillinus, subditus. plebeus, ignobilis, apoi spectabilis și civis. La unii școlari nici aceste nu sunt exacte, ci variează; așa d. e. Hajduk când e libertinus, când nobilis; Pap = praenobilis și nobilis; Hatos = nbbilis, ignobilis, etc. Apoi se mai face și greșala, că unii școlari din valea So- meșului sunt numiți ignobiles, cu toate că locuitorii comunelor din această vale totdeauna au fost liberi. Datele privitoare la caracter și la locul nascerii sunt de mare interes pentru cei-ce voiesc să caute astăzi după originea familiilor înșirate în acest conspect. Năseud, Novembre 1900. Virgil Șotropa. SCHIȚE ISTORICE DIN ANUL 1860. In Austria evenimentul istoric a fost senatul imperial înmulțit. In 5 Martie 1860 a apărut patenta împărătească, prin care s’a conchiămat senatul imperial înmulțit și acesta s’a deschis în 19/31 Maiu 1860. Din regatul Ungariei în înțeles strîns s’au denumit șese maghiari de senatori imperiali; din marele principat al Transilvaniei din trei senatori un român, anume baronul Anareiu de Șaguna, metropolitul; din Voivodina și Banatul timișan doi inși, între aceștia un român Andreiu Mocioni, iară din Bucovina singurul baron Nicolae Apostol de Petrino. Senatul im- perial s’a conchiămat deosebi pentru aranjarea finanțelor imperiului, dar senatorii maghiari au tras în desbatere și causa limbei și a naționalității, anume în ședința din 6 Iunie Barkoczy întona coarda cea mai delicată a limbei; Aponyi vorbia în interes strîns maghiar, în contra egalității popoarelor, și ceialalți i s’au alăturat; iară în ședința din 9/21 Iunie Mailat dechiară, că pe terenul de stat al Ungariei numai limba maghiară e îndreptățită istoricesce, politicesce și legiuit, și acești vorbitori o spuneau, că ei vorbesc pe basa informațiunilor sosite din țară dela po- porul maghiar și o spuneau, că în înțelesul informațiunilor trebue să ceară și să pretindă drepturi. Și toate jurnalele politice din acel timp adeveriau, că chestiunea limbei și a naționalității în senatul imperial produce desbaterile cele mai înfocate, pentru-ce pe metropolitul Șaguna mai în toată (fina l-am audit apărând interesele naționale ale Românilor și a da valoare limbei și naționalității române. 2 18 Dar de după culisele senatului imperial se sciau unele împrejurări, ce Românilor le suflau îngrijiri. Eu în acel timp eram prefect lângă tinerii Alexandru și Eugenie Mocioni și locuiam în casa familiei la 3 grații în strada Vațului. Antonie Mocioni, carele era în legătură cu senatorii imperiali români și adeseori venia la Pesta, într’o di întră în chilia mea, îmi spune despre starea causei Românilor în senatul imperial și în decursul discursului s’a con- statat, că Românii din Ungaria nu sunt representați în senatul imperial, că din archiereii uniți nici unul nu e chiemat, că senatorii români au făcut atent pe Rechberg și și-au dat părerea, că ar fi bine dacă s’ar chiăma și un român unit, p. e. episcopul Oradiei mari, — dar Rechberg a <|is că o nouă conchemare e imposibilă; mai departe s’a constatat, că după împrejurările de adi, limba română în gimnasiul din Beiuș poate fi periclitată, că senatorii maghiari primesc informațiuni dela ai lor, se provoacă la ele și în înțelesul acelora pretind drepturi; că senatorii români imperiali âncă au lipsă de informațiuni dela poporul român și deosebi dela Românii din Ungaria, cari nu sunt representanți, pentru-ca să poată vorbi și în numele lor, — ori ca Românii să trămită petițiuni deadreptul la senatul imperial; în fine s’a constatat, că miniștrii austriaci serios tractau numai cu Maghiarii, ca factorul mai potiute, ca doară prin con- cesiuni naționale să ajungă cu ei la un pact; că după culise se com- binează și se așteaptă o reformă mare în Ungaria, Ardeal și Bănat, — și pentru aceasta ar trebui ca Românii âncă să se arete, că există și să ceară drepturi naționale. S’a hotărît și eu m’am resolvat, ca să încep o acțiune*). Anume, ca eu să fac un formulariu de petițiune și să-l trămit în multe părți locuite de Români; că petițiunea să nu cuprindă alta în sine, decât cele doue puncte despre limba română, cari puncte sunt scrise în petițiunea representanților poporului român, dată în 25 Februarie 1849 Maiestății Sale împăratului. In diua aceea am făcut formulariul de pe- tițiune și Antonie, Mocioni l-a aprobat apoi în câteva dile l-am decopiat de 15 ori și copiele le-am trămis unora din amicii mei, și unora reeu- noscuți de adeverați români, după cele sciute din publicitate. In episțoalele private pe respetivii i-am informat că ori să facă petițiune cătră senatul imperial, ori să deie — în asemene înțeles — informațiuni unuia din se- natorii imperiali, și că afară de cele doue puncte introducerea și înche- ierea o pot face după placul lor, și după împrejurări să îndemne și pe alții din vecinătate, ca să facă asemenea. S’a constatat, că în interesul Românilor din Ungaria și al limbei române din gimnasiul din Beiuș, e necesitate ca și pe Excel. Sa baronul Vasilie de Erdelyi, episcopul greco catolic al Oradiei mari, să-l câștigăm pentru o acțiune, așa cum va vrea să o facă, dar s’a pus întrebarea că *) Aceste sunt scrise pe basa conceptelor mele, altor epistole și documente din 1860. 19 oare să-i scriu, sau să me duc la el și să-l informez despre toate. Din punctul de vedere al etichetei s’a hotărît ca în persoană să me duc la numitul episcop. Antonie Mocioni face observarea, că numai așa ai pută merge la dînsul, dacă te cunoasce bine! Oh! — răspund — sunt în relațiunile cele mai bune cu Ex. Sa, și atunci povestesc aceste: „In anul 1855/6 scolatisc, când am fost jurist pe al patrulea an în Viena și au venit archiereii gr. catolici Sterca Șuluț, Erdelyi, Alexi și Dobra ca să se consulte în causa concordatului, tenerii români au ales 4 oratori din ei, ca să-i bineventeze în otelul Londra. Eu am bineventat pe Dobra, dar toți episcopii ne-au chiămat adeseori la prânz: când Erdălyi venea la Pesta, adese ori a trămis pe secretarul Vancea la mine acasă (aci în chilia aceasta) de m’a chiămat la prânz și cu o ocasiune mi-a dat 100 fi. ca să-i trimit balade și colinde; că eu eram unul din inițiatorii pentru fundarea catedrei de limba română la universitatea din Pesta, și în causa aceasta mi-a dat sfat că cum să lucrăm; că atunci, când studenții ma- ghiari dela universitate făceau demonstrațiuni în contra limbei germane și siliau la subscrieri pentru limba maghiară, Erdelyi a fost în Pesta, m’a chiămat și învățat, ca pe studenții români să-i desment dela ori-ce demonstrațiune și dela subscriere și eu am făcut atunci după sfatul lui“. „Dacă e așa, apoi bine" — respunse Antonie Mocioni, „poți merge în persoană la Erdelyi", și-mi dedu 40 fi. ca să am spese de drum până la Oradia mare și îndărăpt. Ca jurist am introdus datina, ca pe teologii români din seminariul catolic din Pesta, Dumineca și în sărbători la % 5 oare după ameacji să-i cercetăm, pe unul pe altul să-l mai romanisăm. în acest mod am avut cunoscință cu bravi tineri români, din cari câți-va în 1860 erau profesori la gimnasiul din Beiuș. Le-am trămis și lor un formulariu de petițiune și i-am informat. Ei erau foarte bucuroși, că se purta interes pentru causa limbei a gimnasiului din Beiuș — și mai târdiu scriindu-le, că merg la Oradia, m’au invitat la Beiuș, iară eu li-am promis, că-i voiu cerceta. Mi s’a scris, că vreau să me primească foarte frumos. In 17 Iunie 1860 am pornit la episcopul Erdelyi. Pe drumul de fer am ajuns în Oradia și am descălecat în otelul Arborele Verde. Peste puțin timp am căutat pe George Popa, jude la forul apelativ (Oberlandesgerichtsrath), carele după muierea lui, din mama de familia Lazaroviciu din Lipova, era în cumnăție cu mama mea, —• dar nu l-am aflat acasă. In piața mică am văcjut pe Nicolae Zsiga negu- țătoriul stând în ușa boitei, și am întrat la dînsul, fiind cunoscuți și ca pe Român binefăcătoriu stimându-1 mult,*) dar despre secretul călătoriei mele nu i-am amintit nimic, — și după o preumblare și cină, am înnoptat în otel. *) Am făcut o poesie „Cătră Nicolae Zsiga" și poesia a apărut în 5 Maiu Nrul 18, 1860 în „Telegraful Român". 2* 20 Mânecji în 18 Iunie 1860, după dejun m’am retras în chiliă și mi-am însămnat punctele, despre cari am să vorbesc cu Erdelyi, pela 11 oare am mers în curtea episcopească, am căutat pe secretariul loan Vancea (mai târdiu metropolit în Blaj) și l-am rugat, ca să-mi mijlocească au- diență la Ex. Sa. Secretariul me primi cu „carissime, dilectissime“, cu bu- curiă că am venit să-i cercetez, și îndepărtându-se pe 2—3 minute, îmi referă că Ex. Sa me primesce și-mi arătă ușa, pe unde să întru. — Ex. Sa stând în picioare cu o față voioasă me primi — în sensul strîns — cu amiceață sau doară iubire părintească, și-mi aretă locul lângă dînsul pe divan. I-am enarat toate în înțelesul celor mai sus înșirate în scrierea aceasta, și l-am rugat, ca în interesul Românilor din Ungaria și al gim- nasiului din Beiuș, ori să facă un memorand cătră Maiestatea Sa, ori pe- tițiune cătră senatul imperial, ori informațiune unuia din senatorii impe- riali, ori alt ceva, așa cum Ex. Sa va afla de bine și de lipsă, — după împrejurări, să însărcineze pe protopopi, ca aceștia să facă ceva, — și pentru orientare, i-am cetit formularul de petițiune, ce era chiar con- ceptul meu original și i-am spus că printre Români am mai împrăștiat câteva exemplare de formulare. Erdelyi făcu mișcare cu capul, ca și când toate le-ar fi aprobat și clise: Bine, bine, dă formulariul acesta secretariului Vancea, ea să facem ceva în consonanță cu formularul. Apoi s’a început un discurs, respec- tive o pertractare a punctelor, a împregiurărilor speciale și Erdelyi s’a dechiarat: „Și eu sunt Român, și voiu face, ce pot face pentru Români. Eu voiu face întrebare cătră Ex. Sa domnul metropolit conte de Șuluț, că oare cu dînsul în conțelegere să petiționăm la Majestatea Sa, sau că oare despre lipsele și dorințele Românilor din Ungaria să informăm pe senatorii imperiali ?“ Eu atunci mi-am exprimat mulțămita pentru-că așa de tare se interesează de causa română, și bucuria, că mi-am ajuns scopul călătoriei mele, și sărutându-i mâna, am vrut să plec, dar me prinse de mână și me opri la prând. înainte de prând formulariul de petițiune, precum am mai amintit conceptul original, l-am predat secretarului Vancea. La prând, unde era și secretarul și vr’o trei inși, carii se țineau de curte și de cancelariă, am povestit despre călătoria mea din 3 Sept. 1859 la Bucuresci. In Bucuresci erau doue surori ale mamei mele, una Saveta măritată după Silvan Muntean profesor de gimnasiu, alta Sofia, după Vasilie Barbuș băcănariu, și fiindcă Ștefan Lazaroviciu, neguțătoriu și cu stare bună în Lipova, ținând pe Juliana, sora mamei de soțiă avea de lucru în Bucuresci, m’a chiămat și pe mine ca să-l însoțesc, spunând că întru cât nu mi se ajung banii va spesa el pentru mine. Am povestit că în Bucuresci Vasilie Maniu advocatul m'a pus în birjă și m’a dus la miniștri și alți români de frunte ca să mă presinte, — că aceștia după finirea doctoratului în drepturi, m’au invitat de profesor din dreptul ro- man, că am reîntors pela Brașov, numai ca să cunosc în persoană pe George Bariț și lacob Mureșianu muncitorii naționali, — că în Sibiiu 21 am remas o di, ca să fac visită metropolitului Șaguna, că am re’ntors acasă la Lipova și de aci iară la Pesta. Firesce, că povestirea era ilus- trată cu cele ce am vădut și audit. După prânc) episcopul me duse într’o chiliă, unde numai noi doi eram, la cafă neagră, me puse pe divan lângă dînsul și mă imbiâ cu o sugare. — In decursul vorbirii mai reflecta la unele puncte, me mai is- piti despre călătoria mea în România și adause, că toate remân așa, cum s’a dechiărat înainte de ameadi, și când m’am sculat să plec i-am sărutat mâna, și petrecendu-mă pănă la ușă m’a întrebat: Dar unde călătoresc! de aci ? La Beiuș — am respuns — ca să mă întîlnesc cu unii profesori de acolo, cari îmi sunt amici — și am ieșit fiind încântat de atâta bunăvoință și de românismul episcopului. Escelenția Sa Erdelyi, după prâncl în prima oară mă denunță co- misariului de polițiă din Oradia mare. După prândul strălucit am plecat la preumblare și ca să mai văd orașul. In re’ntoarcerea mea cătră otel, fiind vecernia în biserica greco- orientală română, am îutrat ca să văd înlăuntrul bisericei și înainte de 5 oare am re’ntors în otel. Ancă nu intrasem în chiliă și celariul (kellnerul) mă încunosciințează, că m’a căutat poliția, și că doară mă caută și prin oraș. îmi trecui inima! Nu puteam să cuprind cansa. De scopul călăto- riei mele scie numai Antonie Mocioni și Erdelyi. Me întreb, că ce am făcut? și în fapta mea nu aflu nici o vină, și pentru fapta mea nu sim- țiam nici o frică, — dar, dar cine scie ce e? dar poliția poate face abus. Aveam totuși un presimt, că deacă este ceva, poate purcede numai dela Erdelyi, și ca nu cumva poliția să mă prindă de pe stradă și să fiu dus cu jandarii, — m’am hotărît, ca eu să mă duc la polițiă și să mă arăt. In calea cătră polițiă mă abătui pela Nicolae Zsiga, i-am descoperit toate și l-am rugat, că deacă în o oară sau două dela polițiă nu re’ntorc pela el, să sciă că sunt deținut, și să facă ce poate ca să scap. Zsiga cu îngrijire îmi dise: „Ah! fiule, dar pentru-ce nu mi-ai spus ieri despre aceste, că ți-aș fi zis, ca să nu mergi la Erdelyi. De bună sama el te-a arătat poliției, e lucrul lui, n’are părechiă de dușman reu asupra Româ- nilor neuniți, — despre causa Dtale voiu da de scire altor Români de aici, carii doară vor pute face ceva pentru Dta“. Am grăbit și am căutat pe comisariul, șeful poliției, am întrat la e], și aflându-1 stând la un pult și scriind, i-am chs : „Eu sunt Atanasie Marienescu, celariul din otel mi-a spus, că m’a căutat poliția și pentru aceasta am venit să mă present”. Comisariul dise: Ședi! îmi arătă un scaun și scriea mai departe. Trece mai mult de jumătate de oară, și nu me întreabă nimic. Era o tortură sufletească, ca să mai aștept, — însă în acest timp m’am liniștit și combinam, cum să răspund; cercetez fisionomia comisariului și nu-1 aflu de om reu; — că de bună sama acpina descrie acele ce i-le-ft 22 denunțat Erdelyi, și în fine comisariul pune la o parte ce a scris și pre- gătesce protocolul, apoi cu o modestiă me întreabă: — Ce esci? Sunt rigorosant, la începutul ]unei lui Maiu am depus rigorosul al doile din drepturi. . — Ai pas ? N’am, mi s’a spus în Pesta, că pentru a călători în Ungaria nu e lipsă de pas. — Pentru-ce ai venit la Oradia? Numai ca să fac visită Exelenției Sale Domnului episcop Erdelyi, cu carele de mulți ani sunt în mare amiceață, sau încât nu aș pute dice așa, îl țin de un mare patron al meu! Comisariul zimbi, și observ, că se silesce, ca să-și rățină rîsul. Zimbesc și eu. — De bună sama vei ave și altă causă pentru care ai venit la Oradia și la Ex. Sa. N’am. Am vorbit despre multe cu Ex. Sa și răținendu-mă la prând am povestit despre multe, dacă e de interes a soi, că ce am vorbit, mă rog, ca să asculți pe Ex. Sa. Comisariul mai zimbesce. — Dar cât ședi în Oradia și de aci unde pleci ? Mâne dimineață plec la Beiuș! — Ce lucru ai acolo? Eu sunt culegătoriu de poesiă poporală, deosebi de Balade și Co- linde; am și tipărit doue broșure și Ex. Sa Domnul episcop âncă a cum- părat de 100 fi. — Ai făcut călătorii în țări străine? Am făcut în .România. Când ? Din întâmplare am aci pasul! II predau, comisariul face nisce no- tiții, și după altele întrebări și respunsuri neesențiale îmi dice: Poți merge! Eu m’am închinat și eșind am grăbit la Nicolae Zsiga, i-am spus despre ascultarea mea, și că nu-i nici un periclu. Fiule! adause Zsiga, să nu te duci la Beiuș, și acolo mai poate fi vr’un român, carele te vinde. Iară eu am respuns, că mă voiu duce la Beiuș, pentru-că în fapta mea nu se cuprinde nici o vină, și ne-am despărțit. — Seara în grădină și între săleile de lângă Criș. Despărțindu-me de Nicolae Zsiga, am plecat prin oraș și m’am întîlnit cu juristul Teodor Popa, pe carele îl cunoscusem (mai târdiu advocat și repausat în 1900), și mai târdiu cu alți trei studenți români. Făcurăm planul, ca la cină să mergem la arenă în grădină și i-am învi- 23 tat, ca să fie oaspeții mei. Nu le-am spus nici un cuvent despre causa mea, și ne-am petrecut în voiă bună. Cătră */₃ pe 11 noaptea vine un necunoscut și îmi elice: Eu sunt învățătorul (Mercea) neunit de aci, te rog vino cu mine pe câte-va minute. Tinerii îmi dovedesc, că omul acesta e învățătorul, — eu plătesc cina și pornesc cu învățătorul. El me conduce vr’o cinci minute, ajung la un loc cu sălci, bagrini, grămecji de petri, stângini de lemne *), unde me aștepta George Popa judele dela forul apelativ și Dimitrie lonescu inspector de scoale. George Popa cam cu măniă și cu restită me întrebă: Dar ce ai căutat în Oradia? ce ai căutat la Erdelyi? apoi cu un ton de poruncă: „Mâne să nu mergi la Beiuș, ci să te văd că ai re’nturnat la Pesta!" Cugetam, că e tonul în- dreptățit al unui neam al meu. Dar nu m’am putut capacita așa deodată și am apărat pașul meu, ca ceva iertat și legiuit. Am aflat, că Nicolae Zsiga i-a pus pe picioare pe amândoi, — că George Popa a vorbit cu comisariul de polițiă și că nu e vorba numai de nevinovatul formulariu de petițiune, ci și de alte lucruri grave, țintate în contra senatorilor români imperiali, despre cari âncă nu-mi poate face amintire, că nici prin minte nu-mi poate căde, că în ce periclu sunt dacă merg la Beiuș. Se vedea, că ei sciau mai multe, dar nu cutezau să-mi spună. In fine fiind capacitat, li-am dat cuvântul de onoare, că mâneeji nu mă duc la Beiuș, ci re’ntorc la Pesta, — și apoi pela 12 oare noaptea ne-am despărțit, și învățătoriul m’a petrecut pănă în strada, unde era otelul Arborele verde. Aci în otel era Blaj, un profesor și director al gimnasiului din Beiuș, venind dela atare scaldă și voind a re’nturna la Beiuș. In acea rji cu- noscendu-ne, la olaltă am tocmit o cociă, ca mâne di să plecăm, dar schimbându-se împrejurările, noaptea după 12 oare am bătut la ușa chi- liei lui, l-am trezit și i-am spus că nu pot merge la Beiuș. Spunându-i cele ce i se puteau spune, îmi observă: Erdâlyi e un om rău. Mâne di în 19 Iunie am re’nturnat la Pesta, și despre starea causei am încunosciințat pe unii, între cari și pre George Bariț. Ex. Sa episcopul Erdâlyi a denunțat gubernatorului Benedek și pe senatorii imperiali români. Causa devine tot mai interesantă. Românii de omeniă îmi vin întru ajutor. In cele din urmă adevărul iese la lumină. Alecsandru Roman (mai târdiu profesor de limba romană la uni- versitatea din Pesta) în 1860 era translator gubernial în Buda, și avea frate pe losif Roman, în 1860 adjunct la pretura din Beiuș (mai târejiu viceșpan în Bihor și adi advocat în Oradia mare), și fiindcă Kovâcs pre- *) Ce joc al sorții. In 1 Maiu 1891 am fost strămutat la Oradia mare, ca jude de tablă regească, și am căpătat locuință tocmai lângă sălcile de lângă Criș, cari erau mai tot în acea stare ea și în 1860. Și de o sută de ori mi se părea, că mă văd cu G, Pop^ și D. loueseu în acel loc, 24 torul era dus în concediu, avea drept să deschidă toate epistoalele pre- sidiale și depeșele. Alecsandru Roman în 22 Iunie vine la mine și-mi arată o epistoală dela fratele său losif, carele i-a scris, că dela poliția din Oradia mare, cătră pretorul Kovâcs din Beiuș a mers o depeșă în oarea a fost: „Marienescu als Emmisăr einer Fraction von Reichsrăthen geht zu agitiren um Fondirung einer romănischen Provincz (Kronland)*, adecă: Marienescu ca emisariu al unei fracțiuni din senatorii imperiali merge de a agita pentru fondarea unei provincie române (Kronland), și în depeșa cătră Kovâcs a mai fost, că dacă purtarea lui Marienescu în Beiuș e bătătoare la ochi, pretorul să-l prindă cu jandarmii și să-l tri- mită la Oradia mare. losif Roman scrisese epistolă cătră fratele seu, ca acesta să-mi spună, ca să nu călătoresc la Beiuș. După vr’o 30 de ani și losif Roman în Oradia mi-a povestit aceste împrejurări, — ce le-a sciut fiind atunci substitutul pretorului Kovâcs. — Acum pricepui, că George Popa a audit aceste dela comisarul de polițiă, cu care era în amiceață, — dar pentru cruțarea comisarului nu putea să spună nici un cuvânt. — Nici un cuvânt nu am vorbit cu Erdâlyi despre formarea unei provincii române, — așa dară denunțarea lui era de tot falsă. Dar ce să mai vecji și să ausa romană: De mortuis nihil nisi bene. Dar aceasta se referează la viața privată a unui om, și în privința aceasta las pe sfântul Petru, ca el să decidă, că cât să-l țînă în purgatoriu; când însă e vorba 32____ de istoria unui popor, tot insul are dreptul — precum vedem în istoria și asupra regilor — ca să scoată adevărul la lumină, să înalțe virtutea și să sbiciuiască păcatul! In fine în Septemvrie se retrage curentarea și internarea. Eu în urma epistolei lui Nicola și a visitei gubernatorului vădeud starea favorabilă a causei m’am mirat că dela ministrul de polițiă nu so- sesce nici o disposițiune, — în 23 August me duc la pretorul Jerusek și me plâng. EI me învață, ca să fac o rugare cătră dînsul pentru o „cartă de legitimațiune pănă la Pesta“, căci pas regulat âncă nu-mi poate da. Am făcut așa, și dând rugarea, pretorul observă, că doară ar fi bine, ca să recurgi pentru un pas pe un an în toată Austria și să recurgi deadreptul la gubernatorul. Acum am început a fi iritat și înverșunat pentru blăstemăția, ce a făcut-o Erdelyi cu mine, concipiez cătră gubernatorul un protest în contra curentării și internării, și în mărime de trei coaie, în 29 August 1860 îl trimit gubernatorului. Și fiind-că în decursul investigațiunii causa adevărată n’a fost deslucită, — o descriu cu sinceritate și pe larg dovedesc, că denunțiațiunea episcopului Erdelyi în contra mea și a se- natorilor imperiali români, a fost falsă; conceptul îl am și acli, unele părți sunt aci reproduse, și acji me mir de curagiul cu care am sbiciuit denunți ațiunea. în 5 Septembre me chiamă pretorul și cu bucuriă îmi spune, că gubernatorul a ridicat curentarea și internarea și că l-a împuternicit, ca să-mi deie pas pe un an pentru toată Austria. Pasul l-am căpătat. Un foc nou s’a ațîțat asupra capului meu. în alți ani, când veniam pe vacațiune la Lipova, eram neîncetat în societate cu studenții maghiari din Lipova, dar în acest an am fost re- tras de lume, pentru-că eram internat, ca să me păzesc de altă potcă. Afară de aceasta tinerii maghiari nu me vedeau cu ochi buni în societatea pretorului boem și altor diregători străini, pe cari i-ar fi alungat din țară. Poesia cătră Saint Quentin și binevoința acestuia cătră tatăl meu înaintea bisericei în piață i-au ațîțat tare în contra mea și a familiei; — schwarz-gelb era batjocura cea mai mică și ne țineau de dușmanii Ma- ghiarilor. De loc după reîntoarcerea gubernatorului începură tot felul de clevete, dar așa de amenințătoare, încât câte-va nopți nu am cutezat să dorm a casă. Aucjînd că și oameni mai bătrâni și cu posițiune m’au luat la goană, în 23 August 1860 am făcut la pretură o arătare crimi- nală (ce în concept o am și acli), în carea cer ca să me apere de calumnii sau să facă investigare. — Vestea despre arătarea criminală s’a lățit în oraș și a sosit ca un trăznet între clevetitori. în Lipova era lulius Rosinsky, jurist, conscolarul meu, cu carele am trăit ca cu un frate bun și cu tatăl său, notarul orașului. Con- scolarul vine la mine a casă și me ispitesce despre starea lucrului, îi spun, că am fost curentat și internat, și numai eri am căpetat pas ca 33 să pot eși din Lipova. „Unii me țin de revoluționar în contra Austriei și în acest cas, oare nu e datorința mea, ca la pretorul și gubernatorul să caut bunăvoință? iară voi pentru-că tac și me retrag, me țineți de dușmanul vostru". îi aret conceptele, îi spun lupta mea, ca să scap de internare și-i dic: „duceți-ve, și întrebați și pe pretorul"! — Resultatul discursului a fost, că el va informa pe toți despre ră- tăcirea lor, iară eu să retrag arătarea criminală ca să nu se mai înver- șuneze cetățenii și anume Românii asupra Maghiarilor. Ancă adi me duc la pretorul ca să scriu pe arătare, că am retras-o — respunseiu. Tu me cunosci pe mine prea bine! nici o literă n’am schimbat din ideile și principiile mele ! Amicul lulius Rosinsky în cercurile sale a dat informațiunile de lipsă, și toate clevetele au încetat. Amicii maghiari îmi dau o satisfacțiune frumoasă. Societatea lor a dat un bal și mi-a trămis și mie bilet de învitare. Eu carele totdeauna bucuros danțam, m’am dus la bal, căci în 3 luni n’am avut cli de petrecere, și am danțat mai cu toate fetele și damele tinere. La cină am fost încungiurat de amici maghiari, a ajuns discursul și la internare, și în fine îmi cjiseră: „Să fii și pe viitor cu noi și causa noastră!" — „Cu voi — am răspuns — în toată viața mea pentru libertatea patriei și constituția Ungariei. Nu este nici un popor așa de prost ca acestea să nu le dorească" etc. Amiceața și frățietatea noastră s’a întărit de nou. Pela 3 oare noaptea m’am dus acasă, m’am culcat și am adormit. Mi se-mi pare, că aud musica, dar ca în vis, cred că sunt ancă în bal. Me trezesc, simt, că musica era la fereasta mea, răresc jalusiile, văd un public mare de fete, de doamne, de tineri, de bărbați și fiind zorile ver- sate. recunosc pe câți-va din amici! Lâssuk, lâssuk! (să-l vedem) se aud strigări! Eu îmbrac căputul, me arăt la fereastă! și me închin publicului, — iară după ce m’au pro- vocat să vorbesc, am vorbit și mulțămindu-le s’au îndepărtat cu toții. Mânecii am înțeles, că publicul din bal voind a pleca a casă, tinerii ma- ghiari, amicii mei, l-au rugat ca să-i petreacă, și vr’o 40—50 de persoane i-au petrecut. Lăsând liniștea cea mai bună în casa părintească și între Maghiari și Români, m’am re’ntors la familia Mocioni, carea atunci s’a mutat la Viena. Lupta popoarelor pentru drepturi naționale a silit pe ministeriul austriac la reforme mari, și în 20 Octombre 1860 a apărut: Diploma. Un făt ce nu purta în sine elemente de viață. Nu tot de una se petiționează, ca să fii sigur de un resultat bun, — dar după sfânta scriptură „ndncetat bateți la ușă, și odată se va deschide vouă!" Apa cât e de moale, dar stropii scobesc și piatra. Iată! vr’o câti-va stropi! Sibiiu, 17 August. Ai. Marienescu. 3 34 SCIINȚĂ, LITERATURĂ ȘI ARTĂ. Bibliografie. loan Botezătorul. Tragedie în cinci acte și un preludiu, de Hermann Sudermann, traducere de II. Chendi și C. Sandu. Orăștie. „Minerva“ institut tipografic, societate pe acții 1901. 144 pag. 8°. Publicată mai ântâiu în „Familia* din 1900, traducerea acestei tragedii a distinsului scriitor dramatic german a apărut acum și în broșură separată. * «Manual de limba maghiară pentru clasa I. gimn., reală și civilă, întocmit de Nicolae Bogdan, profesor, Brașov, 1901“, — este titlul celei mai noue cărți didactice pentru limba maghiară. Și accentuăm, că din punctul de vedere al metodicei — forța unui manual' de învățământ — este unul din cele mai accesibile manuale ce avem pentru acest obiect în literatura noastră didactică. * Exerciții pentru învețarea limbei maghiare Abecedar. Exerciții limbistice. Carte de cetire. în usul școalelor poporale, de I. F. Negruțiu și P. Ungurean. Edițiunea a V. îndreptată. Cu aprobarea Preaveneratului Ordinariat metropolitan de Alba-Iulia și Făgăraș, și a Preaveneratelor Ordinariate episcopesci de Lugos și Gherla. Balâzsfalva (Blaș) 1900. Tipografia seminariului gr. cat. 104 pag. 8⁰ Prețul 50 fii. Epistola enciclică despre Rescumperătoriul lumei Isus Christos, dată de Sanctitatea Sa Papa Leon XIII la finea secolului XIX; Lugoș, 1900. Tipografia loan Virănyi. Editată după versiunea „Unirei¹¹. 29 pag. 8 °. * Drepturile și datorințele învățătorilor confesionali români. Sub acest titlu D. Petru Conda va scoate de sub presă în editura lui W. Krafft din Sibiiu o publicațiune, cuprinzând indigitări în toate chestiunile, ce privesc școala și pe învățător. Aceasta carte e menită a fi un călăuz al în- vățătorilor, care să-i pună în posițiunea de a-și sci afirma și apăra drepturile asigurate lor prin legile țerii și prin regulamentele autorităților școlare de ambele confesiuni române: Opul va apăre îndată, dacă apariția lui va fi asigurată prin un număr corespundetor de prenumerațiuni întrate pănă la 15 Martie a. c. Prețul de prenumerațiune e de 3 cor., care este de a se trimite editorului. Colectanții primesc după 10 prenumerațiuni plătite un exemplar gratuit. Atragem atențiunea învățătorilor noștri asupra acestei publicațiuni. * Bb Revista Revistelor. Urmând promisiunii noastre din anii treeuți de a informa pe cetitorii noștri, din an în an, despre cuprinsul revistelor noastre, lăsăm să urmeze și de astădata următoarele no- tițe asupra publicațiunilor anului trecut, cari ne stau la disposiție. „Convorbiri literare¹¹. Vechea și valoroasa revistă bucuresceană, cu nrul 12 din 1900 și-a încheiat anul XXXIV al existenței sale; și în anul 1900 a apărut în 12 fasc. format 8° mare în extensiune de 71 coaie sub conducerea unei redacțiuni complectate din DD.: Gr. Antipa, T. Antonescu, Dr. V. Babeș, N. 1. Basilescu, I. Bogdan, I. A. Bassara- bescu, D. Buugetianu, M. Dragomirescu. D. Evolceanu, 1. S. Floru, C. Litzica, S. Mehedinți, P. Missir, L. Mrazec, A. Naurn, P. P. Negul eseu, D. Onciul, St. Orășanu, E. Pangrati, I. Paul, A. Philippide, 1. A. Rădulescu, F. Robiri, M. Sâulescu, D. Voinov, și N. Volenti, întroducendu-se notabile înbunătățiri în ce privesce hârtia si tiparul. Din bogatul mate- rial publicat remarcăm: Poesii: de D. Angliei, N. I. Basilescu, F. I. Becescu, George Coșbuc (Cicoarea, după tradițiile poporului), P. Dulfu, 1. B. Hetrat, E. Hodoș (Mirza, ba- ladă populară) St. O. losif (intre cari mai multe traduceri din H. Heine), G. Murnu (cântul I. și II. din lliada lui Homer), D. Nanu, Iac. Negruzzi, S. Pușcăria, N. Volenti, D. Zam- firescu. Nuvele, Romane: de I. A. Bassarabescu (Pe drezină, „Muza română¹¹, Don Bazil, In prejma lui lonescu), D. Zamfirescu (Lydda, Furfanțo). Teatru-, de G. Bogdan-Duică (Inelul lui Ghighes, tragedie în 5 acte, trad. din Fr. Hebbel). Studii: de 1. C. Argetoianu, Dr. V. Babeș (Tuberculosa și combaterea ei în România. Despre pelagră și tratamentul ei), I. Bărbulescu, G. Bogdan-Duică (Despre Grigorie Alexandrescu), C. Giurescu, N. lorga (Lupta pentru stăpinirea Vidinului în 1365—69 și politica lui Vladislav-Vodă față de Un- guri: un episod din cucerirea peninsulei balcanice de Turci), A. Philippide, L. Săineanu (Influența orientală asupra limbei și culturei române), D. N. Voinov. Critice: de I. Bogdan (Istoria Bucurescilor de G. I. lonnescu-Gion; Câte-va scrieri de economie politică), G. Bogdan- Duică (l’oesii poporale despre Avram lancu, adunate și publicate de S. FI. Marian), N. lorga (Cum se predă istoria în școalele noastre, cu ocasia unui nou manual al D-lui Gr. Tocilescu), P. Missir (A. C. Cuza: Despre poporație), St. Orășanu (Oct. G. Lecca: Familiile boeresci române; Fr. Dame: Histoire dela Roumanie contemporaine), Sext. Pușcariu. Cronică fi Notițe, din cari relevăm doue acte privitoare la surghiunul lui Nic. Bălcescu în 1841, de 1. Bogdan; C. Litzică: Poesia religioasă bizantină, de D. Evolceanu; mai multe notițe in- teresante de N. lorga. „Convorbirile literare¹¹ apar la 15 ale fie cărei luni în fascicole de câte 5 coaie. Prețul abonamentului pe un an este pentru Românii din Austro-Ungaria 15 cor. Abonamentele se fac prin librăria Socec & Comp., Bucuresci, calea Victoriei Nr. 21 Manuscrisele se trimit d-lui 1. Bogdan, profesor universitar, Bulevardul Carol, Nr. 55. „Literatura și Arta Română¹¹, eleganta revistă bucureșteană de sub direcțiunea distinsului scriitor D. N. Petrașcu, redigiată cu multă pricepere și seriositate și urmărind un scop cultural curat românesc, cu nrul 12 din anul trecut și-a încheiat anul al IV. al existenței sale, formând un respectabil și atrăgător volum prin cuprinsul și forma sa. Această revistă avend de colaboratori pe cei mai autorisați scriitori și artiști români, prin lucrările și ilustrațiile publicate în coloanele sale în cei 4 ani de existență, a isbutit să iee un loc ântăietor printre publicațiunile noastre de valoare. Ca și în anii treeuți ea a căutat și de astădată să îmbrățișeze toată mișcarea intelectuală, permisă de cadrul și titlul ei. Din bogatul și variatul material remarcăm: Poesii, de: D. Angliei, Ascanio, 1. Bârcianu, Carmen Sylva, H. Coșoiu, G. Coșbuc, St. Cruceanu, I. Dragomirescu, O. St. losif, Ana Linta, II. Lecca, A. Naum, Ecaterina Pitiș, R. Rosetti, 'lh. D. Speranța, G. Tutoveanu, Al. Vlahuță, Al. Zamfirescu. Studii literare, istorice și artistice de: A. Costin (Pictura și sculptura română la Paris), A. Demetrescu (Cum s’au format poemele homerice), I. Drago- mirescu (loan Eliade Rădulescu), N. lorga (Studii de istorie și de istorie literară), B. lorgulescu (Cronicarul Filipescuț Omorirea mitropolitului Ivirian), Dr. C. I. Istrati (Pri- mele școli române de fete; Prima școală de fete din Bucuresci), I. Mincu (Exposiția artiș- 3* ____3B_ tilor în viață), D. C. Ollănescu (România de 50 ani încoace), [N. Petrașcu (Exposiția Gri- gorescu), Gr. Pișculeseu (lulia Hasdeu), I. Strâmbulescu (Exposițiile din Miinchen), AI. Xenopol (Response ă Mr. Bertha). Nuvele, descrieri, schițe, teatru: de V. Cioileac, H. Coșoiu, A. Davilă, I. Dragomirescu. D. C. Ollănescu (Fecior de bani gata), N. Petrașcu (Matei Millo; Asupra reorganisării teatrului; Reorganisarea conservatoarelor). Musică-, de V. C. Benisache (Aubade) și G. Enescu (Impromptu). Cronică literară, llustrațiuni găsim 95, representând monumente române vechi de architectură și de sculptură, opere de artă ale maeștrilor români ca: Th. Aman, 1. Andreescu, Carmen Sylva, N. Grigorescu, I. Geor- gescu, Ch. Loghi, 1. Mincu, D. Mirea, F. Storck, C. I. Stănescu, G. Verona. „Literatura și Arta Română¹¹ apare la 25 ale fie-cărei luni. Abonamentul e pe an de 30 lei în țeară și de 40 lei în străinătate. Redacția și administrația: Bucuresci, str. Fântânii Nr. 46. La exposițiunea universală din Paris din 1900 aceasta revistă a obținut medalia de aur. „Noua Revistă Română" pentru politică, literatură, sciință și artă. Această excelentă revistă enciclopedică, sub direcțiunea d-lui C. Radulescu-Motru, distinsul profesor universitar din Bucuresci, a ținut să realiseze fidel programul, ce și l-a impus la înființare, în anul 1900 (ș,nul I.) a apărut regulat de doue-ori pe lună, deci în 24 fascicole 4° mare formând 2 volume respectabile, și publicând: articole asupra mișcării politice, studii lite- rare si sciințifice, creațiuni literare originale și cercetări istorice, dări de seamă asupra tuturor publicațiunilor de valoare în artă, sciință și literatură. Fie-care numer al revistei a fost însoțit de doue suplemente, dintre cari unul a fost reservat informațiunilor asu- pra diferitelor evenimente mai principale, petrecute în țeară și străinătate, dând o de- osebită atențiune chestiunilor, cari au agitat viața publică a Românilor afară din regat, în al doilea suplement s’a publicat o variată lectură recreativă, nuvele, poesii etc. Din bogatul material cuprins în corpul revistei abstrăgând dela chestiunile politice remarcăm următoarele materii: literatură, filologie, folklor, artă, de: Al. Antimireanu: Simțul artei la Români. Z. C. Arbure: Românii întemeietori ai civilisațiunii în Rusia, llie Barbulescu: Alfabetul cirilic și ortografia slavă la Români. 1. A. Candrea: Caloianul; Elementele ro- mâne în limbile slavice. C. 1. Constantinescu: Măină rea (nuvelă). G. Coșbuc: Pierde vară (poesie); Mania diminutivelor; Babele sfinte în mitologia noastră; Elementele literaturii populare. Crasescu Basarabeanu: Septemâna patimilor (nuvelă). O. Densușianu: Școala la- tinistă în limba și literatura română; Cincideci de ani de prietinie; Din viața și scrierile poetului Nicoleanu. P. Dulfu: Din dragoste (comedie într’un act). T. Duțescu-Duțu: Scrisoarea (poesie). A. Gorovei: Fără slujbă (schiță); Asupra literaturii noastre populare; Suflet de mamă (nuvelă). Em. Grigorovița: Românismele în dialectul german al Sașilor din Transilvania; cucoana Raluca (nuvelă) P. H. Haneș: Din operile literare ale lui A. Russo; Fonetica noastră; Al. Russo, cel dintâiu folklorist român. N. lorga: Aron Densu- sianu. N. Manegut: Ceva despre psichologia poporului român. H. G. Lecca: în somn; Furtuna (poesii). S. FI. Marian: Din datinile și credințele Românilor despre insecte. L Pop-Reteganul: Mai multe nuvele. Sex. Pușcariu: Arta aplicată; în chestia diminutivelor; Diminuția in limba românească. C. Rădulescu-Motru: Idealurile sociale și arta. R. D. Rosetti: Măestrul (nuvelă). L. Șaineanu: Nastratin Hogea. H. Sanielevici: Literatura de preste munți: „Înviere¹¹ (roman de Tolstoi). Th. Speranță: De sau Cu. D. Teleor: Anton Pann. Istorie, de G. lonescu: Spicuiri din trecutul tipografiei eu privire mai ales la țerile locuite de Români. N. lorga: Ideile in istoria universală; Doue liotăriri domnesci ti- părite din seci. XVIII; Moralitatea și armonia istoriei; Cei dintâi ani din domnia lui Vasilie Lupu. A. Ștefulescu : Contribuțiune la domnia lui Vlad Călugărul. Drept, de: 1. Nădejde: Origina dreptului consvetudinar român. Economie, comerciu de: O. Alimă- nesteanu: Rolul Românilor în exploatarea bogățiilor noastre petrolifere. A. D. Dami- anoff: Băncile de emisiune și circulațiunea monetară. D. Gheorgiu: Asupra comerciu- lui extern al României. I. l'eodorescu: Crisa economică actuală. Chestiuni sociologice, de: C. Al. lonescu: Încercări de psichologie etnologică. S. Popescu: Conștiința nați- onală. C. Rădulescu-Motru: Filosotia lui Houston Stewart Chamberlain asupra rasselor; 37 Amânarea ori-cărei soluțiuni a chestiunii israelite. Sciință, de: Dr. I. Simionescu: Asupra progresului geologiei în România. Etnografie, de G. Weigand: Românii din Serbia și din Bulgaria apuseană. Chestiuni bisericesci, de: C. Erbiceanu: Biserica ortodoxă și constituția ei. Chestiuni de învețăment, de: Dr. Ilurmuzescu: Universitățile noastre. C. Radnlescu- Motru : Rolul special al universităților. Dr. I. Simioneseu: Cum stăm cu studiul sciințelor naturale în România. N. Vaschide: Introducere la studiul aplicațiunilor pedagogice ale cercetărilor psichologiei experimentale. Interesante sunt opiniunile mai multor oameni ce- lebri ai diferitelor națiuni privitor la chestiunea israelîtă în România, ca: Emile Zola, Drumont, Lombroso, Hansemann. Th. Mommsen, IV. T. Stead, G. Clemenceau, H. Fouquier, A. L. Beaulieu, W. Wundt, Dr. Max Nordau, Dr. K. Lueger, H. S. Chamberlain, A. Loria, E. Mach, T. S. Masaryk, A. Esmein, P. Cauwes Ch. Richet. — Abonamentul la „Noua Revistă Română¹¹ în toate țările uniunei poștale e pe un an lei 24.— Redacția și admini- strația: Bucuresc, Pasagiul Român, 20. Volumul I. și II. din „Noua Revistă Română¹¹ pe anul 1900 se vînd separat cu prețul de 6 lei volumul. Anul 1900 întreg cu prețul de 10 lei. „Familia¹¹. Foaie beletristică și socială ilustrată, totodată organul publicațiuniloi- „Societății pentru fond de teatru român¹¹. Proprietar, redactor și editor: losif Vulcan. Cea mai veche foaie beletristică dincoace de Carpați, cu un trecut de 36 ani, în cari mult a contribuit la desvoltarea gustului de lectură la publicul nostru, conlucrând astfel la răs- pândirea culturei naționale. Și in anul trecut a apărut în 52 numeri cu un cuprins variat și interesant și cu numeroase ilustrațiuni, între cari multe de interes special românesc. Din cuprinsul anului al XXXVI relevăm: Poesii: de Maria Cioban, G. Coșbuc, Maria Cunțan, Elena din Ardeal, St. O. losif, II. G. Lecca, V. E. M., V. B. Muntenescu, Octavian, Sân-Petreanul, N. Radnlescu-Niger, I. Scurtu, Sorin, los. Stanca, Vi—Ni, los. Vulcan. Lite- raturii poporalii: de I. Enceseu, N. Firu, Avr. Igna, Olga Dorina Poruțiu, V. Sala, Chr. Țapu, Al. Țințariu. Novele, schițe, piese, căletorii: de T. Adam, M. Bujor, T. Bule, V. R. Butice»cu, II. Carp, D. Câmpulungean, Maria Cioban, G. Coșbuc, Elena din Ardeal, Hero, Gr. Mărunțeanu, Margareta Moldovan, Mărioara Murnu, Omega, N. Rădulescn-Niger, Rodica, Smara, Simin, Stelian, Al. Țințariu, los. Vulcan, și P. Vulcan. Traduceri, dintre cari remarcăm cele făcute de II. Chendi și C. Sandu (H. Ibsen: Diua învierii; M. Maeterlinck: Sora Beatrice; H. Sndermann: loan Botezătorul). Literatură, critică: de V. Alexandri (Scrisori cătră los. Vulcan), I. Bianu, II. Chendi, C. Erbiceanu, V. Goldiș, A. Naum, Drd. C. Nedelcu, D. C. Ollănescu (Teoria dramei, de Dr. los. Blaga; Jucătorii de cărți, de H. G. Lecca), N. Petra-Petrescu (Din juneța lui Eminescu), I. P. Reteganul, los. Vulcan, Petru Vulcan. Istorie, sciințe, educațiune și higienă: de Al. Ciura (O petiție a lui Avram lancu), G. Coșbuc (Cum se judecă popoarele), Dr. G. Crăinicean, N. Maneguțiu, V. Onițiu, Dr. I. Poenaru. Afară de acestea mai găsim ca și de altădată: Portrete și biografii, dintre cari amintim cele de interes special românesc, ca: H. G. Lecca, Diamandi Manole, Avram lancu, Dr. Victor Mihâlyi de Apșa, Titu Maiorescu, I. cav. de Pușcariu, Dr. G. Popovici, Nicolae Kretzulescu, Gavriil Musicescu, V. Alexandri, Iulian Grozescu. Salonul, rubrica îndatinată dc cuprins variat și interesant. Comunicări despre societățile noastre de cultură: Academia Română (cele mai complecte rapoarte), Asociațiunea pentru lit. rom. și cult, poporului român și Societatea pentru fond de teatru român. Afară de portrete anul din chestiune mai cuprinde 70 de ilustrațiuni diferite. „Familia¹¹ apare și în anul ct. regulat odată pe săptemână, în extensiune de o coală și jumătate. Abonamentul pe an: 16 cor., pe ¹/.J de an 8 cor., pe trei luni 4 cor. Cei-ce respund înainte costul de abonament pe un an, sau pe jumătate de an, primesc drept premii doue frumoase tablouri naționale: „Ștefan cel Mare și Aprodul Purice¹¹ și „Ștefan cel Mare pe patul de moarte¹¹ cu preț redus Ia 1 cor. 60 fii.; pe lângă aceea toți abonații pot să-și comande cu prețul redus de 2 cor. mai multe scrieri de los. Vulcan. Redacția și administrația: Oradea-mare. „Foaia Pedagogică¹¹ din Sibiiu, sub redacțiunea D-lui Dr. D. P. Barcianu, a încheiat cu anul 1900 anul al IV. și cel din urmă al existenței sale. Iată ce ne spune redacțiunea în ultimul număr; „Am fost de credință, eă, lucrând pentru ridicarea nivelului 38 intelectual și moral al învățătorilor și făcând prin aceasta chemarea lor mai respectată, să facem să ajungă cu vremea și ei la o situațiune mai bună din punct de vedere material. Mulțimea învățătorilor însă nu s’a arătat prietenă acestei idei. Intrând și ea în curentul general, care în asigurarea cât mai grabnică a părții materiale a chemării vede lucrul de căpetenie, și dovedind deci prea puțin interes, și dând de tot puțin sprijin întreprinderii noastre literare-pedagogice, aflăm de prisos a mai continua¹¹. Constatarea aceasta trebue să ne umple sufletul de durere și să facă să roșească de rușine corpul învățătoresc din metropolia română ortodoxă, dacă se respectă. Cum adecă? să fi pierit din inima învăță- torilor noștri, cari în prima linie sunt chemați a alimenta idealurile neamului, ori-ce idea- lism? Dar atunci cum remâne cu ținta spre care trebue să nisuiască școala, susținută cu greutăți aproape insuportabile de bietul nostru popor? Să fie capabilă oare învățătorimea nnei întregi metropolii a-și da un atestat de paupertate atât de rușinător, lăsând să apună o foaie, care și-a pus drept țintă să lucre pentru ridicarea nivelului intelectual și moral al învățătorului?! Și când ne aducem aminte, cât sgomot făcuseră învățătorii din cealaltă metropolie română în anii trecuți pentru înființarea unei foi scolastice, care înființată acum âncă se luptă cu moartea.... într’adever, indolență păcătoasă ca la noi la nimeni. Din cuprinsul „Foii Pedagogice¹¹ relevăm: Materii pedagogice și didactice generale de: luliu Vuia, los. Velceanu, Dr. D. P. Barcianu, Dr. I. Stroia, I. Paicu, Ilie Georgescu, Gr. Dragoescu. 7 modele de lecțiuni din istoria biblică, fisică, istoria naturală și gramatică de: I. Pavel, Dr. I. Stroia, G. Maican, Când. Popa, Dr. D. P. Barcianu. Diverse comunicări, din literatura școlară și recensiuni temeinice. Informațiuni de interes pentru învățători Felurimi. Corespondență. Regretăm sincer apunerea acestei bine redactate foi de specialitate. Reapariția ei este o chestie de onoare pentru cei, pe cari îi privesee nemijlocit. „Foaia Scolastică¹¹. Organ al Reuniunii învățătorilor gr-cat. din Arehidiecesa gr.-cat. de Alba-Iulia și Făgăraș. Anul II. 1900. Redactor: loan F. Negruțiu. Editor Reu- niunea. A apărut în anul trecut în 1 și 15 a fie cărei luni în extensiune de 24¹/ₐ coaie format 4° mare. Din cuprinsul anului trecut relevăm următoarele materii: Articole ped.- sciintifice, prelegeri practice și disertațiuni: de luliu Birou, V. Gr. Borgovan, Elie Câmpean, C. Crișan, Prof. Dr. Elefterescu, D. Gafton, E. Mocian, G. Muntean, M. Niculescu, I. F. Negruțiu, Nic. Pop, P. Ungurean, Prof. Dr. I. Rațiu, I. Stoia, T. Vandor. Chestii școlare: de G. B. Pascu, Redacțiune, T. Stoia, I. F. Negruțiu. Recensiuni și bibliografii. Circulare, concurse si convocări. Corespondente, rapoarte, s. a. Aflăm cu amărăciune, că si aceasta foaie e de tot slab sprijinită de învățătorii din metropolia noastră gr.-cat.; că numai vre-o câți-va o abonează, cei cari o abonează nu o plătesc și remân în restanță cu abonamentele, și așa numai se mânca fondul reuniunii și foaia se luptă cu deficit, în cât mai curând, sau mai târdiu va trebui să încete de a mai apăre („Unirea¹¹ nr. 4 a. c.). In fața acestor stări întristătoare, nu avem cuvinte destul de aspre pentru a înfiera indolența păcătoasă a învățătorilor, cari ar lăsa să cadă și aceasta foaie, acum singură la noi pe terenul curat școlar. „Revista Ilustrată¹¹, foaie enciclopedică-literară. Proprietar, editor și redactor responsabil loan Batiu, preot în Șoimuș (p. u. Șieul-Mare, Nagy-Sajo, Transilvania). A apărut în anul 1900 (anul III) în 24 numere, publicând: poesii, novele, piese teatrale, studii literare, biografii, schițe topografice, literatură poporală, ș. a. și avend un adaus „Amatorul pe toate terenele¹¹. Prețul de abonament dela Cor. 12-— s’a redus pentru anul curent la Cor. 4'—. „Revista Economică¹¹, organ pentru societăți comerciale și financiare, editat din însărcinarea și cu ajutorul băncilor române. Director: Dr. C. Diaconovich. Aceasta prea- folositoare și indispensabilă revistă pentru toți câți țin să fie bineorientați și informati în afaceri financiare, a apărut și în anul 1900 regulat la 10 a tie-cărei luni, deci în 12 nu- mere în extensiune totală de 32 coaie, format 8° mare, tractând chestii de economie poli- tică, afaceri de finanțe, chestiuni de contabilitate, afaceri de asigurare, chestii fie agricul- 39 tura, comerciu, comunicațiune, industrie, afaceri de dare, chestii de jurisdicțiune, înveță- ment comercial, toate tractate de oameni de specialitate. Pe lângă acestea a ținut publicul interesat în curent cu mersul băncilor noastre, cu diferitele trageri la sorți și amortisări, bursă, etc. Deși aceasta revistă, unică la noi în specialitatea sa, apare numai de 2 ani, a dovedit deja, că înființarea ei a corespuns unei necesități, care impune să fie susținută și pe mai departe de cei-ce i-au dat ființă. Cu începere dela anul nou dintr’o revistă lu- nară a fost transformată într’o foaie septemAnallt; delegațiunea exmisă de conferența Di- rectorilor de bancă din 1898, într’unită în 16 Dec. 1900 la o ședință în Sibiiu, a decis aceasta schimbare pe motivul, că revista are să servească în primul rând interese practice de toate dilele și chestiuni de actualitate, cari reclamă o lămurire și resolvire mai grab- nică de cum li-se poate da într'o revistă lunară. „Revista economică" în noua formă apare în extensiune de 1—2 coaie de tipar, format 4“ mare și costă pe an Cor. 20’—, pe */a aⁿ Cor. 10‘—. Toate lucrările publicate se remunerează. CRONICĂ Iubileul unei Reuniuni de fentei române. După iubileul de 50 ani dela întemeiarea gimnasiului român din Brașov, serbat în anul trecut cu festivități înălțătoare, cari au atras asupra lor atențiunea întregului neam românesc, li s’a dat fraților și surorilor Brașovene să serbeze în cliua de „Trei Sfinți" (30 Ian. v. a. c.) ancă un rar și frumos iubileu: iubileul de 50 ani al celei dintâiu și celei mai vechi Reuniuni de femei române, la a cărei înființare deteră impulsul tot acele spirite luminate și dornice de înaintarea culturei naționale, cari au chemat ]a ființă și falnicul institut pentru crescerea fiilor poporului nostru. începutul serbărilor l-a făcut, conform programului statorit, paras- tasul pentru întemeiătorii și binefăcătorii reposați ai Reuniunii, celebrat în biserica Sf. Nicolae din Scheiu, după care a urmat încununarea mor- mintelor inițiatorilor, presidentelor, ale membrelor reposate din primul comitet, precum și ale secretarilor reposați ai Reuniunii. La 11 oare a. m. s’a ținut ședința festivă în sala cea mare a gimnasiului român, la care, pe lângă numeroasele dame române, au participat și representante de ale Reuniunilor evang. săsesci din Brașov și oaspeți din afară. Cuvântul de deschidere l-a rostit binemeritata presidentă a Reuniunii, d-na Agnes Dușoiu, salutând cu căldură pe cei presenți. A urmat apoi cântarea Psalmului XVI pentru cor mixt de Mandyczewszki sub conducerea dibace a d-lui George Dima. Discursul festiv l-a rostit d-na Elena A. Mur&șianu, arătând trecutul Reuniunii, descriind în colori vii momentele mai remar- cabile din viața ei și indigitând problemele ei viitoare. O fetiță a declamat apoi o poesie ocasională, „Orfana", scrisă pentru iubileul Reuniunii de dl. profesor Andreiu Bârseanu, după care d-na Marla Baiulescu a ținut un frumos și interesant discurs asupra misiunii femeii române. Ședința a încheiat-o „Imnul de mulțămită“, cor mixt cu acompaniare de orchestră, de Jadassohn. Seara ș’a dat balul Reuniunii, 40 Dorim din toată inima, ca Reuniunea iubilară să pășească în armonie, fără preget tot înainte pe cărarea bătută de o jumătate de secol. Pro- gresele și succesele ei sunt bucuria noastră a tuturor. * Nou membru al Ateneului Român. Aflăm că Dl. loan cavaler de Pușcariu, membru în secția istorică a Asociațiunii pentru literatura ro- mână și cultura poporului român, și al Academiei Române, a fost ales în timpul din urmă membru și al Ateneului Român din Bucuresci. DIN SINUL ASOCIAȚIUNII. I Din despărțeminte. Desp. „Abrud-Cămpeni* a funcționat regulat în cursul an. 1900. Co- mitetul seu cerc, a ținut trei ședințe, în cari a resolvit exhibitele pri- mite din partea comitetului central, a pregătit agendele pentru adunarea cercuală și a luat concluse pentru potențarea activității agenturilor și înființarea unei noue agenturi în comuna Bistra. Adunarea cercuală s’a ținut în 19 August 1900 în comuna Secătura cu un resultat destul de mulțămitor, încassând dela membri noui și vechi suma de 479’90 cor., din cari după reținerea celor 20% pentru trebuințele desp., restul de 423’92 cor. l-a administrat cassei centrale. Adunarea cerc, a aprobat ra- portul comitetului și al cassarului, a primit rațiociniul și a votat budge- tul. Dl protopop onor. Alexandru Ciura din Abrud a ținut în adunare o disertațiune foarte instructivă despre „stupăritul rațional¹' și aducend cu sine o coșniță de construcție practică, a demonstrat rentabilitatea stupăritului după noul sistem, dăruind pe urmă această coșniță paro- chului din Secătura cu rugarea, ca și dînsul — cultivând stupăritul după sistemul rațional — să îndemne poporul seu a face asemenea Diserta- țiunea a fost ascultată cu mare interes și peste tot a domnit în aduna- rea cerc, o însuflețire deosebită — poate și din causă, că în această co- mună nu s’a mai ținut nici-când o atare adunare. Biblioteca desp. constă din 68 opuri cu tot atâtea volume în preț de 55’60 cor. Anume se află în bibliotecă: 9 opuri de poesii poporale, 28 de povești, snoave etc., 4 de cărți poporane, 13 de literatură fru- moasă, 10 de istorie și geografie, 1 de literatură economică, 2 de medi- cină și igienă, 1 diverse. în acest an biblioteca se va completa prin cumpărarea de cărți din sumele donate anume spre acest scop de mem- brii desp. Dl Dr. Laurențiu Pop, advocat în Abrud, a donat 10 cor. spre a se procura 5 ex. din foaia ,,Bunul Econom", care s’a procurat pentru agentura din Sohodol, ce funcționează foarte regulat. Desp. „Bistrița*. După un timp de 2 ani, în cari acest desp. n’a putut desfășura o activitate rodnică, fostul dir, al desp. dl Dr. Demetriu 41 Ciuta conchemă o ședință, a comitetului cerc, pe 12 Iun. n. 1900 și ară- tând pedecile și greutățile, pentru, cari desp. în anii din urmă n’a putut desvolta o activitate vădită, propune ca acela să se organiseze și să în- ceapă a funcționa. In urma acesteia s’a convocat adunarea cerc, pe 24 Iun. n. 1900 în Bistrița. Viul interes, cu care publicul — inteligenți și țărani — a întim- pinat această adunare, nu numai a încurajat pe cei din fruntea desp., ci a servit și de bun augur pentru viitor. Drept dovadă că publicul a în- țeles scopul și că e dornic de progres, la acea adunare s’au înscris mulți membri noi, cari și-au achitat taxele, în total cor. 209'40. In această adunare s’a ales directorul și comitetul desp. și s’a sta- torit budgetul an. 1900 și 1901. Mai departe s’a decis ca comitetul, când va permite starea financiară, să escrie premii pentru promovarea po- măritului, care în acest ținut este un isvor însemnat de venit pentru popor. Cu această ocasiune dl Dr. Dem. Ciuta oferi un premiu de 20 cor. în aur pentru acel proprietar român de pe teritorul desp., care va arăta cel mai frumos resultat pe terenul pomăritului. Dl Dr. Gavriil Tripon a donat 10 cor. în scopul de a se procura cărți pentru înființânda bibliotecă poporală a desp. Această sumă, adaugendu-se la cea reținută (20%) din taxele încassate dela membri, au dat împreună suma de 61'88 cor. După adunarea cerc, comitetul desp. și-a început îndată activitatea și în al II sem. al an. 1900 a ținut 3 ședințe. în prima ședință a comitetului dl Dr. Victor Onișor, în numele ti- nerimii române din Bistrița, puse la disposiția desp. o sumă de cor. 99'20, venitul unui concert aranjat de tinerime. Această sumă cu cea de cor. 61'88, au dat în total cor. 151'88. Din această sumă s’au procurat cele mai neapărat trebuincioase recvisite pentru administrația desp., iar în urma hotărîrilor luate în ședința dela 21 Nov., s’au comandat cărți pentru biblioteca desp.., anume: 79 opuri în 88 voi., toate cărți potrivite pentru popor. Din ele: 9 conțin poesii, 12 povești, snoave etc., 13 cărți poporane, 20 literatură frumoasă, 13 istorie și geografie, 7 literatură eco- nomică, 5 medicină și igienă în valoare de cor. 121'23. Aceste cărți com- pactate și așezate într’un dulap făcut anume, vor forma prima bibliotecă portativă și aceea se va trimite pe rând prin comunele mai apropiate de centrul desp. Biblioteca de present stă la disposiția poporului din Bistrița și este cetită cu drag de inteligenți și popor. Ca început de prelegeri instructive dl Dr. Victor Onișor a cetit la adunarea cerc, din 24 Iun. o disertațiune „despre Chinezatele române“, care a fost foarte bine primită de public. In ședința din 21 Nov. s’au luat măsuri și pentru înființarea agen- turilor comunale, adresându-se mai ântâiu un apel în acest scop cățrg, domnii preoți și alți inteligenți zeloși. 42 Desp. are: 6 membri fundatori, 7 pe viață, 19 ordinari și 14 aju- tători, în total 46. Frumoasa activitate de ’/₂ de an și îmbucurătoarele resultate obți- nute în acest scurt timp sunt o vie dovadă, că unde lucrurile se pornesc cu tragere de inimă și cu plan și cu bună înțelegere, multe lucruri fo- lositoare se pot săvîrși. Desp. „Hațeg“ a ținut în decursul an. 1900 o ședință de comitet și o adunare cerc. în ședința ținută la 15 Iul., între altele, s’au resolvit afaceri curente și s’au luat măsuri pentru înmulțirea membrilor și poten- țarea activității desp. Adunarea cerc, s’a ținut la 5 Aug. în Hațeg. A participat un număr respectabil de inteligenți și popor. Dl membru or- dinar loan Muntean a disertat despre industrie și comerciu. S’au înscris 5 membri ordinari. S’a înființat în Hațeg o bibliotecă poporală stabilă, care consta la finea an. 1900 din 83 opuri în 121 voi., toate cărți alese și potrivite pentru popor, în valoare de 124’38 cor. Numărul membrilor a fost: 3 pe viață, 23 ordinari, la olaltă 26. Desp. „Ludoș“, Comitetul cerc, a ținut o ședință în 18 Ianuarie 1900. Conform unei hotărîri din această ședință, directorul a recercat membrii să-și solvească taxa restantă pe 1899, însă cu puțin resultat. Tot atunci directorul a scris și comunelor, ce în urma nouei arondări aparțin ace- stui desp., rugând pe domnii preoți să se intereseze de Asociațiune, sprijinind scopurile ei. Directorul și cassarul, încredințați cu cumpărarea de cărți pentru biblioteca poporală înființândă, au aflat de bine să pro- cure foaia „Bunul Econom* pentru 12 comune și anume pentru școalele românesci din: Ludoș, Căpuș, Iclănzel, Lechința, Velcher, Duteș, Chi- mitelnic, Cicudiu, Budin, Vaideiu, Șeușa și Oarba. Adunarea cerc, a fost convocată pe 29 Iulie st. n. 1900 în Murăș-Ludoș. S’au presentat numai 3 membri și astfel adunarea nu s’a putut ține. în urma acestui indiferentism fără păreche în analele Asociațiunii, directorul desp. D. Vasile Suciu, este gata să demisioneze, și în astfel de împregiurări, fi- resce, nu s’au putut înființa nici agenturi, nici bibliotece poporale. Nu- mărul membrilor este: 1 fundator și 11 pe viață. Să sperăm, că înteli- gința noastră din Câmpie se va reculege și luând exemplu dela desp. vecin al „Meciului*, va porni pe calea singură mântuitoare a culturei și bunăstării poporului. Despărț. „Mercurea*. Despărțămintele Asociațiunii s’au înmulțit în timpul din urmă cu un nou despărțământ, al „Mercurei¹¹, care se com- pune din comunele cercurilor pretoriale Mercurea (cottul Sibiiu) și Sân- gătin (cottul Albei-infer.), afară de comunele Alămor, Armeni, Amnaș și Topârcea, aparținătoare desp. ,,Săliște“, și Cut aparținător desp. „Sebeș“. Adunarea de constituire s’a țînut în 21 Ianuarie a. c. în opidul Mercurea sub presidiul delegatului comit, central, Dl. protopresbiter loan Droc, pare a știut să adune în jurul seu un număr frumos de vr’o 80 persoapp 43 din clasa cărturarilor de pe teritorul despărțământului, cum și un număr respectabil de participanți din loc. După deschiderea ședinței, s’a con- stituit biroul, apoi s’a procedat la alegerea directorului în persoana D-lui protopresb. loan Droe, și a comitetului cercual în persoanele D. loan Măcellariu, proprietar în Sângătin și membru fundator al Asociațiunii, Dr. Victor Mihu, med. cerc. în Poiana, Teodor (Jolbasi, proprietar în Spring și Demetriu Munthiu, notar comunal în Reciu. Cu această ocasiune s’a înscris un număr frumos de membri ordinari și ajutători, și s’au încassat 151 Cor, Sperăm că noul desp. va emula în nobilă și rodnică activitate cu harnicile despărțăminte vecine al „Săliștei¹¹ și „Sebeșului¹* și că vom pute să înregistrăm la activul seu progrese temeinice și grabnice pentru cultura poporului. Desp. „Oșorheiu". în urma reposării fostului director al desp., pro- topop Vasile Hossu, în adunarea cercuală ținută în Nasna la 20 Iulie 1899 a fost ales director D. protopop Nicolau Maneguțiu din Murăș-Oșorheiu, iar membri în comitetul desp. domnii: loan Pantea, paroch în Riciul de Câmpie, Vasile Saltelecbi, paroch în Bardoș, loan Bârsan paroch în M. Sâncraiu și Petru Suciu, paroch în Săbad. Comitetul s’a constituit apoi în ședința sa din 28 Ianuarie 1900 alegând, pe lângă susnumiții membri, notar al desp. pe dl. Ștefan Russu paroch în Nasna, cassar pe dl Filip Pop, paroch în Bandul de Câmpie și controlor pe dl Nicolau Vulc, pro- prietar în Pogăceaua. în ședința sa din 18 Ianuarie 1900 comitetul desp. a luat măsuri pentru aranjarea archivei, încredințând cu această lucrare pe notarul seu Ștefan Russu. Tot atunci comitetul a înființat trei agenturi și bibliotece, și anume: 1. agentura și biblioteca Săbad pentru comunele: Săbad, Sântana, Sângeorgiu, Băla, Bardoș, Cevaș, Bozed, Moișia și Mineș, pusă sub în- grijirea membrului seu Petru Suciu; 2. agentura și biblioteca Nasna pentru comunele: Nasna, Egerseg, Berghia, Bând. Medesfalău, Meristur, Malomfalău, Nirașteu, Erdo-Sân- georgiu, Balintfaleu, S. Lorincz, Kebele și S. Ivân, pusă sub îngrijirea membrului Ștefan Russu; 3. agentura și biblioteca Riciu pentru comunele: Riciu, Pogăceaua, Sân-Mărtin, Mădăraș, Samșud, Lechința și Ulieș, pusă sub îngrijirea mem- brului loan Pantea. Pentru a se pune basă bibliotecelor directorul desp. a donat 11 cărți, iar comitetul central 8 cărți. Din averea desp. s’au procurat: „Buna chiverniseală¹¹ de T. V. Pă- cățian în 7 exem. și „Scrisori cătră eleve¹¹ de M. Cioban în 10 exempl., din cari câte 3 exempl. pentru bibliotecele poporale, iar celelalte pentru a fi distribuite între popor cu ocasiunea adunării generale. Cărțile s’au inventarisat și se constată că biblioteca ambulantă $ desp. dispune de 21 opuri în 40 voi. 44 în ședința din 28 Iunie comitetul a luat măsurile trebuincioase pentru ținerea adunării cercuale, stabilind programa acesteia și făcând cei mai extinși pași pentru publicarea ei. Desp. are 17 membri cu taxele achitate. La cassa centrală s’au trimis cor. 72.—. Sumele intrate la cassa desp. cor. 139.50 iar eșitele cor. 117’72. Budgetul pe 1901: cu cor. 198 la intrate și cor. 190.60 la eșite. în adunarea cerc, din M. Sântana a disertat dl Gregoriu Manoilă absolvent de teologie despre „Problema școalei poporale în present și viitor¹¹, și dl. V. Saltelechi a cetit un „Tratat economic.¹¹ Pentru sporul, în pomologie a fost premiat cu 5 Cor. învățătorul P. Comes din M. Sântana. între propunerile primite de adunarea cerc., se numără și urmă- toarele: comitetul cerc, este autorisat să poată cumpăra și împărți între popor cărticele potrivite după măsura mijloacelor de cari dispune, fiind acele de mare folos și totodată un bun mijloc de atracțiune pentru po- por ; cum și a stabili un premiu de 10 cor. pentru cea mai bună lucrare de îndemnare pentru popor, mai ales pentru femei, ca să-și conserve portul național, tare amenințat în acel țiuut. Lucrarea va fi censurată de comitetul despărț. și aflându-se bună, se va distribui în cercuri cât mai largi. Desp. ,.Sâtmar‘. Cu anul 1900 desp. Sătmar a întrat în anul al treilea al existenței sale și în cadrul forțelor de cari a dispus, s’a nisuit a servi causei la care Asociațiunea s’a angajat; causa că totuși acest desp. nu a putut să desvoalte o activitate mai rodnică este a se ascrie unor împrejurări independente de factorii conducători. Comitetul cerc, și-a ținut prima ședință la 25 Aprilie în Șișești, locul cel mai potrivit pentru adunări culturale. Secretarul desp. dl Dr. Vasile Lucaciu a sulevat ideea înființării unei școale pentru confecțio- narea utensiliilor de lipsă la economia poporului din jurul Băii-mari. Tot aici s’a luat spre sciință înființarea bibliotecelor poporale în comu- nele : Seini, Șișești, losip și Săsar. în decursul anului s’a înființat agentura din Seini, unde s’a ales președinte dl George Achim, secretar la institutul „Sătmăreana¹¹. La 25 Iunie comitetul și-a ținut a doua ședință în Careiu, unde s’a statorit programul definitiv pentru adunarea generală din 2 August în comuna Sănislau. Adunarea desp. a fost proiectată a se ține deodată cu adunarea Reuniunii învățătorilor gr. cat. din Archidiaconatul Sătmarului. Pentru această ocasiune s’a luat în program atât aranjarea unui concert, cât și a unei petreceri; însă aceste porniri frumoase și cu totul inofen- sive au fost oprite din partea protopretorelui din Careiu. Cu chipul acesta, în loc de ceva câștig material pentru scopurile Asociațiunii și mai ales în locul înălțării morale a spiritului public, desp. s’a alșș îu 45 privința materială cu pasive considerabile, și cu o deprimare generală a moralului public. După multe pertractări cu inteligența din jurul Careiului, s’a pus un alt termin pentru ținerea adunării cercuale, anume în comuna Pișcolt la 21 Novembre st. n.; dar un incident întâmplat în casa parochului din această comună a făcut ca comitetul cerc, să revoace adunarea în ultimul moment. Timpul înaintat în iarnă și postul Crăciunului au împedecat comitetul a mai face încercări pentru ținerea adunării. în contra opre- liștei ilegale a adunării cerc, comitetul central a remonstrat la ministru. Desp. „Seliste“. Părerea optimistă despre o activitate mai intensivă în acest desp., exprimată cu privire la viitor în raportul anului trecut, și dorința realisării nu s’a împlinit întocmai, cu toate că comitetul a luat unele măsuri — după a sa părere — potrivite pentru a ajunge la resultate mai îmbucurătoare. Deși au trecut 5yₐ ani dela reorganisarea acestui desp. totuși publicul mare și o parte a stratului mai inteligent n’au ajuns la deplina convingere despre deosebita însemnătate, ce o are instituțiunea aceasta culturală cu deosebire pentru poporul nostru țăran. Nu s’a în- trelăsat nici o ocasiune binevenită pentru a accentua ponderositatea și imensul folos ce-1 ofere Asociațiunea noastră pentru desvoltarea și pro- gresul intelectual și moral al poporului nostru, dacă toți și îndeosebi clasa mai inteligentă își va achita cu scumpătate și abnegațiune dato- rința, ce o are față de interesele mari și vitale ale neamului, din care face parte. E adevărat, că sunt mari și multe greutățile și luptele, ce cu deosebire poporațiunea dela sate are să le poarte; dar această îm- pregiurare nefavorabilă trebue după putință paralisată, ca să nu poată zădărnici în mod simțitor mersul și activitatea întreprinderilor mari, ce au de scop binele, progresul și înflorirea neamului nostru. Să sperăm deci — dl Dr. Calefariu, dir. desp., — că în butul tuturor greută- ților vom reuși în proximul viitor a promova mai cu succes interesele Asociațiunii, făcând atent poporul cu ori-ce ocasiune binevenită la în- semnatele avantagii materiale și spirituale ce resultă din o activitate co- respundătoare a tuturor membrilor sei. Tată în special fasele mai însemnate din viața acestui desp. în an. 1900, precum și pașii, ce comitetul cerc, i-a întreprins întru promovarea intereselor lui. In an. 1900 comitetul a ținut 4 ședințe. In ședința din 13 Apr. bi- roul a propus ținerea de prelegeri publice cu deosebire din acele ramuri ale activității omenesci, cari interesează mai mult pe țăranul nostru, s. e. economia câmpului, pomăritul, vieritul, stupăritul, afaceri de drept, isto- rie, igienă, etc., pe lângă taxe benevole cât de mici, din cari să se procure cu timp cărți pentru bibliotecele poporale. Comitetul a primit unanim această propunere, decimând totodată a stărui pe lângă agentu- rile comunale în scopul executării acestui conclus. După cum se va ved6 46 mai în jos, resultatul în această, privință n’a fost satisfăcător. Tot în această ședință s’a decis escrierea a lor 5 premii de 20, 12 și 8 cor. pentru cele mai destoinice cultivătoare a grădinilor de legumărit, cu acel adaus ca premiile să se distribue în mod sărbătoresc în ședința adunării cerc, pentru trezirea și desvoltarea simțului de emulațiune între țărancele noastre. In ședința din 8 Iun. comitetul a votat suma de 40 cor. pentru procurarea de cărți, ce vor ave să servească de basă la înființarea unei biblioteci poporale în comuna Orlat; mai departe s’au delegat 2 membri pentru cercetarea și censurarea grădinilor de legumărit, și s’a fixat ți- nerea adunării cerc, pe 12 Iul., stabilindu-se și ordinea de di pentru aceea ședință. Adunarea cerc, s’a ținut în comuna Orlat, unde comitetul desp. a fost primit în mod sărbătoresc de pompierii comunei. După sfîr- șirea serviciului divin, la care a participat — pe lângă un număr foarte frumos de parochieni din Orlat — comitetul desp. și inteligință și țărani în număr considerabil din comunele mai apropiate. Imediat după servi- ciul divin s’a întrunit comitetul pentru censurarea definitivă a rapoar- telor și celorlalte agende stabilite în program. In adunarea ținută în bi- serică s’au pertractat toate punctele din program, dintre cari se rele- vează disertațiile ținute de domnii loachim Muntean, paroch în Gura- rîului și Dumitru Mosora, învățător în Seliște; cel dintâiu vorbind pe larg despre însoțiri în genere, iar al doilea despre unele căi, cari duc la bu- năstarea poporului. Ambele disertațiuni au fost ascultate cu vădit interes de numărosul public asistent, votându-se disertanților mulțămită proto- colară. Nu de puțină însemnătate a fost și distribuirea premiilor* acelor femei din popor, cari s’au distins prin zelul, diligința și dexteritatea în cultivarea grădinilor de legumi. Pentru mai mare încurajare a femeilor din popor au competat la aceste premii și doamnele M. Dragits din Să- liște și A. Decei din Orlat, cari, recomandate fiind pentru premiare, au resignat în favorul celorlalte concurente din popor, din această causa doamnelor Drăgits și Decei li s’a votat mulțămită din partea comite- tului cerc. In ședința din 24 Sept, comitetul a decis crearea de agenturi noue în comunele: Aciliu, Alămor, Rod, Sibiel și Topârcea. Tot în aceea șe- dință s’a decis, ca biroul să recerce agenturile comunale, pentru a ține prelegeri publice. La acest apel a răspuns pănă la 15 Ian. numai 1. Agen- tura din Tilișca, care a ținut 5 prelegeri bine cercetate și ascultate din partea publicului asistent; 2. Agentura din Orlat, care a raportat că din anumite cause nu a putut țină prelegeri; dar spune că corul de bărbați de acolo va concerta în favorul bibliotecii poporale din loc. Agentura din Săliște și-a amânat prelegerile pe lunile Martie și Aprilie. Alte agenturi n’au raportat despre pașii întreprinși în această privință. Raport despre starea bibliotecelor s’a primit numai dela agenturile: din Gura- rîului și Orlat. Cea dintâiu constă din 41 opuri aproape din toți ramii literari și din „ Transilvania organul Asociațiunii, aproape completă _ ⁴⁷ __ (dela înființare). A doua constă din 69 opuri. Agentura din Apoldul de jos scrie, că cu suma de 40 cor. destinată de adunarea cerc, a desp. pentru bibliotecă a procurat „Documente de limbă și istorie" în 2 voi. de Dr. II. Pușcariu, cu prețul de 8 cor., iar restul l-a întrebuințat pen- tru legarea alor 18 cărți apărținătoare deja de mai înainte bibliotecei amintite. Membri au fost în 1900: fundatori 2, pe viață 11, ordinari 65, ajutători 38, la olaltă 106. Venitele anului 1900: cor. 559'18, din cari cor. 61'18 ca rest de cassă din an. precedent, iar restul formează taxele dela membri. Eșitele au fost cor. 398'40 Din venitele cor. 160'78 menite pentru trebuințele despărț. s’au spesat cor. 93'69, rămânând deci la finea anului 1900 un rest de cor. 67'09. Comitetul desp. își cunoasce pe deplin chemarea și lucră cu multă însuflețire pentru cultura poporului. De altă parte inteligința și poporul nostru din acest desp. âncă nu se dau îndărăt dela jertfe pentru ajun- gerea scopului urmărit de Asoc. Constatăm cu plăcere acest fapt îmbu- curător. Desp. ,,Sibiiu“. Comitetul acestui desp., cu toate că și-a dat multă silință întru desvoltarea simțului de progres la poporul din acest ținut locuit în preponderanță de Români, nu poate remarca un progres mai îmbucurător. Prejudițiile de o parte și starea materială nu prea favora- bilă a poporului din acest ținut va fi contribuit în parte la nesuccese. Ședințele comitetului s’au ținut în intervale conform trebuințelor reclamate de anumite împregiurări, iar adunarea cercuală s’a ținut la 11 Iunie 1900 în comuna Boița. între obiectele mai însemnate amintim ra- portul general al comitetului cercual, în care este schițată întreagă starea activității factorilor chemați a conlucra la promovarea intereselor gene- rale de desvoltare. Cu ocasiunea adunării cercuale dl Romul Simu a disertat liber despre hrana sufletească și înființarea bibliotecelor poporale; s’au încassat 270 cor. taxe dela membri vechi și 136 cor. taxe dela membri noui, s’au ales delegații pentru adunarea generală a Asociațiunii, s’a primit rațiociniul pe 1900 și budgetul pe 1901. Numărul membrilor este: 7 fun- datori, 18 pe viață și 52 ordinari, la olaltă 77. Taxele au fost încassate cu puține excepțiuni regulat. Saldul cassei este de 214.90 cor., destinat pentru tipărirea colecțiunii de proverbe din popor, care se află sub tipar. Numărul și modul de funcționare a agenturilor și bibliotecelor po- porale din despărțământ nu numai că nu s’au sporit dar, raportul o spune cu regret, că și cele existente, în Sadu și Bungard, nu mai funcționează. Bibliotece nouă nu s’au mai înființat, punându-se ca motiv, că aproape în toate comunele s’ar afla bibliotece școlare. Amintim că întreprinderea comitetului central în scopul ideii de a se ridica o Casă națională a fost sprijinită și din partea comitetului cer- cual și atât membrii acestuia, cât și publicul din Sibiiu și jur au cum- părat un număr frumos de bilete de loterie. 48 Desp. „Timișoara¹¹. în decursul anului 1900 comitetul despărțămân- tului a înființat 4 bibliotece poporale și le-a dat spre folosire poporului din comunele Ghiroda, Medves, Sân.-Mihaiul român și Ferenteaz; în total desp. are de present 6 bibliotece, dintre cari 2 s’au înființat în 1899 și sunt puse la disposiția locuitorilor din comunele Șag și Beci- cherecul-mic. Starea acestor bibliotece la finea anului 1900 este următoarea: în «Ș'ay se află 57 opere în 59 volume n Becicherecul-mic » Ti 52 » T 54 B n Ghiroda » 49 V 49 li H Medves 52 54 a Sân-Mihaiul rom. r> Ti 52 n 54 » n Ferenteaz X) Ti 47 Ti » 49 n Cărțile sunt: poesii poporale, povești și snoave, cărți poporane, li- reratură frumoasă, istorie, geografie, sciințe naturale, literatură economică, medicină și igienă. Valoarea tuturor operelor este de Cor. 371.97. Comitetul desp. a avut prenumerate 20 exem. din numărul de Du- mineca al „Gazetei Transilvaniei¹*, cari au fost trimise, gratuit în 20 co- mune la persoane de încredere, cari le-au dat spre cetire țăranilor noștri; a procurat 100 exempl. din „Cartea plugarilor¹* de loan Georgescu, cari au fost trimise, câte 10 exempl., oficiilor parochiale din 10 comune pentru premiarea copiilor cari au cercetat regulat școala și sciu bine ceti. La 4 dintre cele mai sărace comune bisericesc! din desp. comitetul a dat 100 coroane ajutor pentru susținerea școalelor noastre confesionale. A colectat pentru scopurile culturale ale desp. Cor. 1778.34, din care sumă a întemeiat un fond pentru înființarea de biblioteci poporale și școlare și un fond pentru ajutorarea școalejor sărace; afară de aceste 2 fonduri despărț. mai are un fond general cultural de Cor. 2038.— Comitetul a adus hotărîrea să provoace în tot anul pe membrii desp. ca în loc de felicitări de anul nou să contribue la fondul pentru bibliotecele poporale și școlare ale despărțământului și comitetul a și executat această hotărîre și va repeta-o în fie-care an. De present desp. are 2 membri fundatori, 10 pe viață și 46 ordi- nari, la olaltă 58. Taxele au fost încassate toate fără nici o excepțiune pănă la finea anului 1900 din partea direcțiunii desp. și trimise cassei centrale. Activitatea Dlui director Emanuil Ungureanu și a comitetului cercual, cum și resultatele obținute în timp abia de 3 ani merită cea mai mare laudă și recunoscință. PARTEA OFICIALĂ Nr. 39—1901. Proces verbal din io Ianuarie 1901. Ședința ordinară a comitetului central al Asociațiunii. Președinte: Dr. llarion Pușcariu. — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membrii presenți: Zaharia Boiu, Parteniu Cosma, loan Crețu, Dr. Corn. Diaco- novich, Nicolau Iran, I. Papiu, I. Popovici, Dr. Bus. R. Roșea, On. Tilea și Nicolau 'Pogan. 1. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de acți Se încredințează domnii: Parteniu Cosma, loan Crețu și Nicolau Ivan. 2. (37—1901). Secretarul I, în calitate de delegat exmis prin con- clusul Nr. 206 din 27 August 1900 pentru reorganisarea despărțementului „Cluj“, raportează, că în urma înțelegerii luate cu mai mulți fruntași din părțile Clujului, a convocat adunarea cercuală extraordinară a despărță- mântului „Cluj" pe . Georgiu Gradoviciu, adv., Dej . . . 4- Dr. loan Vajda, Olpret................5-______ Alexandru Opnș, Dej...................1-______ luliu Pop, Dej........................1_______ Cornel Bercean, Dej...................2-______ Dr. loan Șliam, adv., Dej.............5_______ loan Popu, Dej........................2_______ Dr. Eusebiu K. Boșca, dir. sem., Sibiiu 3-____. Familia Petru 1. Comșa, Seliște ... 5._ Dionisie Elorian, cap. ces. și reg., Lbcse 2-_ Ion Brotea, preot, Mâtefalva .... l-_ D. B. Cordescu, Fofeldea..............3-______ Silvia Cordescu, Fofeldea.............1-______ Alexandru Moesonyi, Birchiș .... 20-__________ Dr. Elia Dăianu, prof., Blaj .... 2- Dr. Eugen Bran, adv., Teaca . . . 4 loan Todescu, paroeh, Bucium-Cerbu . 2__ Petru Belei, Urăștie..................2-______ Hornul Nieoară, Urăștie..............2-_______ Simion Vlad, Urăștie.................2- George Cusuta, Urăștie...............2-_______ loan l’apiu, protopop, Sibiiu .... 5-_ loan Branga, înv., Urăștie...........2-_______ loan 1. V ulcu, Urăștie..............5-_______ loan Muntean, Hațeg..................4-_______ G.NeagoviciuNegoiescu' preot, Înt.-Buz. 2-_ loan Lintea, Făgăraș •...............2-_______ Triton Miclea, protopop, Satul nou . . 2-_ Nic. Popoviciu, paroeh, Alibunar . . 2 __ George Koșculeț, supraloc. i. p., Satul-n. J._ Petru Stoica, mv. in p., Satul-nou . . 1-_ 1. Iraian Marcu, contabil, Satul-nou . 1-_ Silviu Patița, supraloc., A.-lulia . . . 2-_ loan Iepure, prof., Beiuș.............2_______ Demetriu Eascu, când, de adv., Beiuș 2-_______ Vasiliu Stefamca, prof., Beiuș ... 2__ Dr. Const. Popovici, adv., Beiuș . . 5-_ Demetriu Fekete, cant, doc., Beiuș . . 2-_ Demetriu Negrean, proprietar, Beiuș . 2-_ Victor Borlan, prof., Beius...........1- Nicolau Radu, forest. domin., Beiuș . 2-_ liane Cnșan, Beiuș....................1- Cornelia Nieola, profesoară, Beiuș . . 1-__ Octavia Stolojan, direetoară, Beius. . 1-__ V alena Pavel, creseetoare, Beiuș . . 1-__ Vasiliu Erdelyi, apoteear, Beiuș . . . 1-__ Dr. Georgiu Mureșan, medic, Beiuș . 4-__ Cor. Augustin Antal, protopop, Beiuș . . 5 — Dr. Gavriil Cosma, adv., Beiuș ... 4‘ — Antomu Palladi, preot, Feneș ... 3 — Corneliu Palladi, neguțător, Beiuș . . 1-— Demetriu Câmpean, arcliiv. eons., Sibiiu 2'— Petru Broștean, Sibiiu.................4-— Nicolau Andreiu, preot, Castău . . . 1-— los. Popeseu, eassarde bancă, Sz.-Reghin 5-— loan Mâcelariu, Sângătin...............5-— Dr. George Măcelariu, Sângătin . . . 3-— Alexandru Maeelanu, Sângătin ... 2 — Dr. 1. Bucur, med. mii. asistent, Sibiiu 2-— 1. Preda, dir. la librăria arehid., Sibiiu 2' — Petru Pipoș, j ude de tablă m pens. Si biiu Er— Petru Săcoșan, inve[ător, Satul-nou . 1-— Dr. luliu Grecu, medie, Kirâly-Kegye 5-— Vasiliu Almășan, adv., Cluj .... 10-__________ Dr. laneu Mețianu, Zernești . . .• . 5-— Dimitrie Coltofean, protopop, Brețc . 4-— Simeon Ciuca, preot, Mociu .... 2’— Dr. Aurel Muntean, advocat, Orăștie . 20-— losif de Orboiiaș, Urăștie.............4-— Dr. Euea Draia, Orăștie,...............5-— Dr. Silviu Moldovan, Orăștie .... 5'— Dr. de reg. Iustin Colbasi, Orăștie . . 3’— Virgil Olariu, Orăștie.................3’— George Balusu, Orăștie.................2-— 1. Dologa, preot, B.-Tiha..............2-— Eaurian Bercian, Orăștie...............2’— Petru Bimbaș, diacon, contabil, Brad 2 — Const. căciulă, otic, de bancă, B.-lluedni 2-— Te.otil Dragomir, propnet., Farkasmezo 2 — George Boldea, eăp. c. și r. i. p., Turda 3 — loan Tipeiu, protopop, Sebeșul-săsesc . 2' — Sergiu Aledean, protopop, Sebeșul-săs. 2'— Alimpiu Oprea, preot, Secăremb . . 2'— Pompiliu Piso, proprietar, Secăremb . 2-— Familia loan Popeseu, Toplița . . . 4'— Axente Moșoiu, notar cere., Bran . . 4’— Dr. Emil Gerasim, adv., Aiud . . . 5⁻— Dr. Andreiu Pop, adv., B.-Huedin . . 6' — Bazar lernea, protopop, Csomakoz . . 1'— Dr. Nicolau Comșa, medic, Seliște . . 2-— 1. Băchițan cu D-șoara P. Comșa (în loc de anunț de logodnă) .... 10-— Dr. Aurel Isacu, adv., Cluj .... 10'— Vasile Domșa, protopop, Orăștie . . 3'— Petru Calciuuariu, adv., Orșova . . . 5’— Simeon Popoviciu, prot. milit., Orăștie 1'— George Bogdanescu, Orăștie .... 1'— Valeriu Pop, notar cercual, Săcel . . 2’— Romul Furuui, protopop, Câmpeni . . 5-— loaniclne Aeagoe, paroeh, Boman-Petre 3⁻— D-șoara leonia borca, Boman-Petre . 2’— Miehail Ittu, silvicultor, Seliște . . . 3’— Micliail Jourca, notar, Reșinari . . . 2⁻— loan GUeție, dir. gimn., Năseud . . . 5 — Eug. 1. Paraschivu n. Mihali, Sebeș.-săs. 10'— Greg. Pletosu, protoiereu, prot'., Năseud 5'— Locot. Stupariu, Eiseustadt .... 2'— Aclnm Mamu, otic. nul. c. și r., Sarajevo 2- — Georgiu V lassa, prot. capei, mii., Mișcolț 4' — Suma Cor. 658'— Transilvania. Partea oficială. & Nr. 187—1901. Proces verbal din 7 Martie 1901. Ședința ordinară a comitetului central al Asociațiunii. Președinte: Dr. llarion Pușcariu. — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membrii presenți: Zach. Boiu, Part. Cosma, Dr. Corn. Diaconovich, Leontin Simonescu și Nicolau Togan. 32. Ou verificarea procesului verbal al ședinței de acți Se încredințează domnii: Parteniu Cosma, Dr. Cornel Diaconovich și Nicolau Togan. 33. (183—1901). Secretarul I, însărcinat prin conclusul Nr. 18 din 7 Februarie a. c. cu representarea Asociațiunii la pertractarea lăsămen- tului lui Ioan Petran, înaintează procesul verbal al pertractării și raportează, că deși nici citațiunea la a doua pertractare nu a fost intimată Asocia- țiunii, aflând pe cale privată terminul acesteia, s’a presentat la 16 Fe- bruarie a. c. înaintea notarului public Albert Dorgo în Cluj, și declarând în numele Asociațiunii, că primesce moștenirea, a cerut împreună cu văduva defunctului observarea și executarea testamentului, atacat din partea fratelui și nepoților lui Ioan Petran pentru pretinse defecte formale. Totodată s’a învoit, ca un mic intravilan, vândut de Ioan Petran, dar ancă netransscris pe cumpărător, să se separeze de lăsăment. Cu privire la spesele pertractării a convenit cu doamna văd. Petran, ca dînsa să avanseze ’/₄, iar Asociațiunea ⁸/₄ ale speselor. Spesele efective de călătorie ale secretarului I fac. K 66’—. Se ia act. Declarațiunile secretarului I, cuprinse în procesul verbal al pertractării, se aproabă. Spesele notarului public specificate după cuota convenită în suma de K 194'72 și ale secretarului I per K 66*— se asemnează spre plată ca avans în contul fondului I. Petran. Biroul se autorisează a întreveni la locurile competente, ca actele oficiale ce privesc Asociațiunea să se intimeze ace- steia în biroul ei. 34. (184—1901). Secretarul I presintă propunerea, ca biroul să se autoriseze a adresa ministrului ung. de culte o cerere, ca acesta să doneze pentru biblioteca Asociațiunii câte un exemplar din toate cărțile tipărite in limba română in tipografia universității din Budapesta, între cari se află multe opere de valoare deosebită, cari nu se mai află în co- merciu și nu ar trebui să lipsească din unica bibliotecă publică a Ro- mânilor din țară. Propunerea se primesce. 2 10 Transilvania. Partea oficială. 35. (185—1901). Secretarul I raportează, că în sensul disposițiu- nilor regulamentului pentru secțiunile seiințifice-literare a adresat âncă la începutul lui Novembre a. tr. câte o scrisoare la toți referenții sec- țiunilor, și comunicându-le conclusele ședinței de constituire a secțiu- nilor, precum și agendele proxime ale acestora, i-a recercat să îngrijească ca secțiunile să se poată întruni conform regulamentului (§. 25, a) la ședințele lor de iarnă. In urma acestei recercări, secțiunea literară s’a și întrunit în șe- dință la 30 Ianuarie a. c. și a înaintat procesul verbal împreună cu propunerea ce i s’a cerut cu privire la editarea viitoare a „Transilvaniei¹*. Președintele secțiunii sciințifîce raportează, că din causa îmbolnă- virii unui membru, secțiunea nu s’a putut întruni și întreabă, dacă ea se va pute convoca pe timpul Paștilor. Totodată cere asignarea spre plată a speselor de călătorie la ședința de constituire din Octobre a. tr. Dela celelalte secțiuni nu a întrat nici un raport. în vederea împrejurării, că la Rusalii va avb să se întrunească șe- dința plenară a secțiunilor și că păn’ atunci acestea vor ave să pregă- tească materialul desbaterilor în sinul lor, și între altele să înainteze o propunere pentru distribuirea sumei votate pentru ajutorarea scoalelor confesionale, secretarul I cere disposițiunile comitetului central. Se ia act. Procesul verbal al secțiunii literare se va publica în foaia Asociațiunii. Celelalte secțiuni se vor învita a se întruni în ședință pe timpul Paștilor, spre a delibera afacerile lor ordinare, pre- cum și propunerile secțiunii literare. Secțiunea sciințifică va fi provocată să candideze supli- nitor în locul devenit vacant prin moartea dlui Dr. G. Vuia. Secțiunea școlară va fi recercată a înainta propunerea sa referitoare la distribuirea sumei votate pentru ajutorarea scoa- lelor confesionale, cel mult pănă la începutul lui Iunie a. c. Spesele de călătorie ale membrului corespondent Fior. Porcius, specificate în sumă de K 126‘—, se asignează spre plată în contul dotațiunii secțiunilor seiințifice-literare pro 1901. 36. (110—1901). Bibliotecarul „Asociațiunii" presentează raportul său dto 6 Februarie a. c. despre publișațiunile intrate ia bibliotecă în se- mestrul II al anului 1900. Spre scire, fiind a se publica în „Transilvania". 37. (136—1901). Dl Emiiian Micu pe lângă scrisoarea sa ddto 16 Februarie a. c. și cu provocare la conclusul comitetului central din 5 Iulie 1900, trimite periodicul „Szâzadok" din 1871, 1872 și 1895 âK 10-—; totodată ofere pe sama bibliotecei „Asociațiunii" mai multe cărți și cjiare, parte în schimb pentru unele dublete din biblioteca „Asociațiunii¹⁴, parte pe bani gata. 'transilvania. Partea oficială. ii Prețul de câte K IO⁻—, în total K 30’—, pentru „Szâ- zadok“ din 1871, 1872 și 1895 se asemnează la cassă spre achitare. Dintre publicațiunile oferite se primesc: a) Cronicele României sau letopisețele Moldaviei și Va- lahiei de Mih. Kogălniceanu. Ed. II, voi. II și III, cu K 15’—; b) „Gazeta Transilvaniei“ din 1853 cu K 25’—; c) „Viitorul", an. I 1884, cu K 10-— plus exemplarul ne- complet din colecțiunea Asociațiunii; d) „Ungaria", revista sciințifică, red. de Moldovân Gergely Cluj, an. II-VII, â K 5’—, la olaltă K 30⁻—. Din prețul publicațiunilor de sub a)—d) în sumă totală de K 80’—, se solvesc oferentului în bani K 12’—, iar pentru restul de K 68— i-se acoardă în schimb din biblioteca Aso- ciațiunii: 1) „Foaia pentru minte etc." din 1838 (compl., cu K 6’—), 1839 ^lipsind Nr. 37, cu K 5-—), 1840—1842 (compl., â K 5-—), 1843 (lips. Nrii 1, 42 și 51, cu K 4’—), 1844 (compl., cu K 5-—), 1845 (lips. Nr. 27, cu K 4⁻—), 1846 (lips. Nr. 32, cu K 4’—), 1850 (compl., cu K 5’—), 1851 (lips. Nr. 32 cu K 4-—), 1862 (compl., cu K 5-—) și 1864 (lips. Nrii 1—5, cu K 3⁻—) — 2) „Albina" din 1866 (necompl., cu K 8’—). 38. (139 — 1901). Bibliotecarul Asociațiunii raportează, că a pro- curat pe sama bibliotecei opul: „Rumănien im Jahre 1900“ de G. Benger cu prețul de K 12-—. Se asemnează la cassă spre achitare. 39. (178—1901). Oficiu! de cassă presentează cu data 20 Februarie a. c. rațiociniile fondurilor, fundațiuniior și depășitelor și inventarul Asocia- țiunii pentru anul 1900. Se predau unei comisiuni compuse din domnii Parteniu Cosma, Nicolau Ivan și losif St. Șuluțu. 40. (118, 120 și 170—1901). Dl Dr. Zosim Chirtop, advocat în Câm- peni, a transpus în anul curent pănă la această dată: suma de K 113’60 încassată dela loan lancu, suma de K 178’— încassată dela Avram lancu al lui Alexandru și suma de K 819’— încassată dela losif lancu al Popii, toți trei cumpărători de realități din remasul lui Avram lancu. Primirea banilor s’a confirmat pe cale presidială. Spre plăcută soire. 41. (144—1901). Secretarul II raportează, că — fiind lumina electrică în odaia, unde se țîn ședințele comitetului central, nepractic instalată și pentru ochi jignitoare, din presidiu s’a dispus a se face îndreptările ne- cesare. Această schimbare a instalațiunii a costat K 19’24. Lucrarea efectuită se aproabă; suma de K 19’24 se asem- nează în contul speselor extraordinare. 2* 12 Transilvania. Partea oficială. 42. (156—1901). Direcțiunea scoalei civile de fete, la provocarea pre- sidiului Asociațiunii, raportează cu data 28 Februarie a. c., că preotul Clemente Nicula nu a solvit didactrul restant pentru fiica sa Silvia în suma de K 128-—. Direcțiunea scoalei se indrumă a încassa suma de sub întrebare pe cale judecătorească. 43. (166 și 167—1901). Direcțiunea scoalei civile de fete înaintează: I. Procesul verbal a! conferenței corpului didactic din 28 Februarie a. c, In această conferență s’au pertractat numai afaceri curente. II Raportul directorului ddto 5 Martie a. c. despre revisiile de clasă efectuite în Decembre, Ianuarie și Februarie a. scol, c., în care se con- stată că învățământul decurge în ordine. ad I și II. Spre scire. 44. (116—1901). Dl Dr. A. Micu, advocat în Făgăraș, transpune cu data 9 Februarie a. c. decisul de predare al judecătoriei cercuale din Făgăraș în causa lăsământului lui Basiliu Stanciu. Spre scire. 45. (150—1901). Preotul Marian Groza din Zgribesci, cottul Caraș- Severin, cere cu data 9 Februarie a. c. a se dona cărți potrivite pentru biblioteca poporală înființată de D-Sa în comuna amintită. De oare-ce publicațiunile Asociațiunii sunt în primul rând pentru instituțiunile sale, cererea se va pute considera numai în cașul, când în comuna Zgribesci s’ar înființa o agentură de-a Asociațiunii și biblioteca esistentă s’ar declara a acesteia. 46. (114—1901). Direcțiunea despărțământului „Bocșa* înaintează cu data 8 Februarie a. c. raportul anual pe 1900 și despre starea bibliotecei despărțământului. Spre scire. 47. (125—1901). Direcțiunea despărțământului „Făgăraș" înaintează cu data 10 Februarie a. c.: I. Procesul verbal al adunării cercuale, ce s’a ținut în comuna Vad la 2 Septembre 1900. Din acesta se constată următoarele: 1. S’au presentat și luat spre scire raportul general al comitetului cercual și rațiociniul cassei pe timpul dela 22 Decembre 1899 pănă la 2 Septembre 1900. 2. Dl loan Pop, învățător în Șinca-veche, a cetit disertația sa: „Economia rațională*¹, care s’a alăturat la protocol. 3. S’a votat propunerea comitetului cercual de a se ruga comitetul central, ca să acoarde despărțământului „Făgăraș" pentru crearea de biblioteci poporale ambulante un ajutor extraordinar de K. 100.—, anu- mit din incassările făcute de comitetul cercual în 1900. (Se observă, că nu s’au reținut cele 20% statutare după taxele incassate înaintea acestei adunări cercuale.) Transilvania. Partea oficială. 13 4. S’a votat un proiect de organisare, conform căruia în despărță- mântul „Făgăraș® se vor organisa 37 agenturi comunale. 5. S’a încassat dela diferiți membri suma de K 332.— 6. Din venitele, ce compet despărțământului, s’au preliminat: K 15.— spese de birou, K 40.— pentru promovarea industriei de casă, K 60.— pentru sporirea bibliotecei despărțământului și K 10.— pentru premiarea unei disertații. II. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 29 Decembre 1900. In această ședință s’au luat spre sciință conclusele adunării cercuale; s’a decis, ca din suma de K 332.—•, incassată la adunarea cercuală, să se detragă 20%, și K 100.—, ajutorul cerut, iar restul de K 162.— să se trimită la cassa Asociațiunii; în fine s’au mai pertractat afaceri curente. ad I. Procesul verbal al adunării cercuale se ia spre soire și conclusele aduse se aproabă. Ajutorul de K. 100.— se încuviințează, anumit drept achitarea celor 20% după taxele incassate înainte de adunarea cercuală din 1900. ad II. Spre scire. 48. (128—1901). Direcțiunea despărțementului „Ludoș* înaintează cu data 13 Februarie a. c. raportul anual pe 1900. In acest despărțământ s’au înscris membri noi domnii: Teodor Harșian, preot în Chimitelnic și Virgil Boeriu, silvicultor în Fiizine (Croația). Raportul anual se ia spre scire. Domnii amintiți se de- clară membri ordinari ai Asociațiunii. 49. (152—1901). Direcțiunea despărțementului „Cluj'¹ înaintează cu data 15 Februarie a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 3 Februarie a. c. In această ședință s’a constituit comitetul cercual alegendu-se: vicepresident dl Leontin Pop, cassar dl Emeric Pop și notar-controlor dl Dr. Ștefan Morariu și s’a luat act de unele afaceri curente. Procesul verbal se ia spre scire și constituirea comitetului cercual se aproabă. 50. (154—1901). Direcțiunea despărțementului „Brașov* înaintează cu data 25 Februarie a. c.: Procesul verbal a! ședinței comitetului cercual din 17 Ianuarie a. c. In această ședință s’au pertractat afaceri curente. II. Raportul anual pe 1900 împreună cu conspectele celor 12 biblioteci poporale ale despărțământului. ad I. și II. Spre scire. 51. (161—1901). Direcțiunea despărțementului „Bistrița* înaintează cu data 22 Februarie a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 12 Februarie a. c. In această ședință: 1. S’au designat 33 delegați, cari vor fi încredințați 09 constituirea de agenturi în comunele despărțământului, 14 Transilvania. Partea oficială. 2. S’a decis a se publica concurs pentru premiul de K 20.—, oferit de dl Dr. D. Ciuta, ce se va conferi acelui proprietar român de pe teritorul despărțământului, care va dovedi cel mai frumos progres în pomărit în cei din urmă trei ani. 3. S’a decis a se propune comitetului central, ca să alăture la despărțământul „Bistrița" și comunele Arcălia, Măgeruș și Chiutelnic din cercul pretorial al B^tleanului, cari comune gravitează spre Bistrița. Procesul verbal, precum și hotăririle de sub 1. și 2. se iau spre scire. Propunerea de sub 3. deocamdată nu se poate lua în considerare, dar se va ține în evidență pentru cașul, că se va reveni asupra arondării despărțămintelor. 52. (132—1901). Se anunță decedarea dlui Gregoriu Maior, fost membru în comitetul cercual al despărțământului „Brașov" și binemeritat pentru introducerea bibliotecelor ambulante în acest despărțământ. Comitetul central dă expresiune condolenței sale prin ridicare. 53. (134—1901). In despărțământul „Cohalm" s’a înscris membru ordinar nou dl Patrichie Pintea, preot în Paloș. Dl Patrichie Pintea se declară membru ordinar al Aso- ciațiunii. 54. (176—1901). Secretarul II presentează hârtia Nr. 905—1901 a tribunalului din Alba-Iulia, prin care se comunică sentința curiei adusă în procesul intentat contra lui Tit. L. Atbini pentru colecta întreprinsă în scopul de a ridica un monument lui Avram lancu. Curia aproabă sen- tința tablei regesci din Cluj (conf. concl. 89 din 10 Maiu 1900). Se ia act. D. u. s. Dr. 11. Pușcariu m. p., vice-președ. Dr. Beu m. p., secretar II. — S’a verificat. Sibiiu în 11 Martie 1901. Dr. C. Diaconovich m. p., Nicolau Togan m. p., P. Cosma m. p. Nr. 149—1901. PROCES VERBAL luat în ședința secțiunii literare a Asociațiunii pentru cultura și literatura poporului român, ținută în 17/30 Ianuarie 1901, fiind presenți: Andreiu Bârseanu, Virgil Onițiu și Dr. losif Blaga. Se cetesce hârtia dlui Dr. Diaconovich, secretarul I al Asociațiunii, dto 6 Novembre 1900 Nr. 763, în care ni se pun în vedere problemele, ce incumbă pentru acum secțiunii literare, pe basa concluselor ședinței Transilvania. Partea oficială. 15 plenare din 1/14 Octombre 1900 și pe basa Regulamentului pentru sec- țiunile știentifice-literare ale Asociațiunii. Se discută punct de punct cele cuprinse în această hârtie, formu- lându-și comisiunea părerile sale la fie-care punct. Anume: I. In sensul conclusului Nr. 4 din 14 Octombre 1900 secțiunea literară a fost însărcinată a presenta la proxima ședință plenară un proiect pentru stabilirea modalităților editării uiitoare a Transilvaniei și a Analelor Asociațiunii. Cu privire la această chestiune secțiunea propune: Foaia Asociațiunii să continue a apăre și de aici înainte informatul și arangiamentul actual, avend să consteie din 2 părți și anume: a) din partea de natura unei reviste literare știențifice sub numirea: Transilvania. și b) din un supliment, adaos la fie-care număr al Tran- silvaniei, sub numirea „Analele Asociațiunii pentru literatura și cultura poporului român⁸. ad a) Transilvania să cuprindă: lucrările știențifice și li- terare ale membrilor secțiunilor Asociațiunii, disertațiunile ce- tite la adunările generale, precum și alte lucrări de natură știențifică și literară, de ori-ce proveniență, pe cari le va afla admisibile redactorul, ori în cașuri, când ar fi de lipsă părerea unor specialiști, pe cari le vor recomanda secțiunile. Foaia să apară în 12 numere pe an, avend numărul circa două coaie de tipar, sub redacțiunea secretarului prim al Asociațiunii. “ ad b) Analele să conțină: procesele verbale ale ședințelor adunărilor generale și ale comitetului Asociațiunii, rapoartele oficiale, discursurile oficioase, rațiociniile și alte publicațiuni de natură strîns oficioasă. Analele să fie redigiate de secretariul al doilea al Aso- ciațiunii, care și altcum are a purta procesele verbale ale ședințelor. Estensiunea analelor să fie după trebuință. Lucrările literare și știențifice de estensiune mai mare se vor publica, la recomandarea secțiunilor, din cas în cas, în edițiuni separate cu indicațiunea: .,Edițiunea Asociațiunii⁸. îngrijirea părții materiale rămâne peste tot în sarcina co- mitetului Asociațiunii. întru spriginirea acestei păreri secțiunea aduce următoarele motive și considerațiuni: Foaia Transilvania este o revistă vechiă la Românii din Ungaria, avend deja 32 ani de viață. în urma vechimii ei Transilvania și-a stabilit reputațiunea și are o valoare deosebită și și-a asigurat și un fel de drept 16 Transilvania. Partea oficială. și putere de esistență și pentru viitor. De o revistă literară știențifică bună, noi Românii din această patrie avem indis- pensabilă trebuință, dacă e să ținem pas cu progresul literar și știențific, și dacă e să ținem a deștepta tendința de a munci pe teren literar și știențific și să cultivăm interesul și dorul publicului cetitor românesc din patriă cătră știința și litera- tura românească. Asociațiunea e cea dintâiu chemată a sus- ține o revistă literară știențifică bună. Redigiarea revistei Transilvania și pe lângă ea și editarea analelor, ca edițiuni literare separate, cum se contemplase de comitetul Asociațiunii, nu se va pute efectul, de oare-ce noi nu dispunem, între îm- prejurările de acum, de așa număr de scriitori, cari ar pute provede atât revista, cât și Analele literare știențifice, cu lu- crări de valoare. Iară numai editarea Analelor literare-știențifice nu ar fi de recomandat nici din causa, că acest mod de publicare, prin care autorii își văd tipărite lucrările lor numai din an în an, ar lacsa numai tendința de a scrie a literaților noștri. Pe de altă parte membrii Asociațiunii așteaptă cu tot dreptul să fie puși în curent cu lucrările organelor Asociațiunii în intervale regulate ; și astfel și din acest punct de vedere editarea Analelor numai ca supliment lunar la foaia literară Transilvania i se pare secțiunii mai practică, decât tipărirea din cas în cas a Analelor. în fine analogia, cum s’a urmat și se urmează în desvol- tarea culturală a altor popoare, âncă ne poate îndemna la sus- ținerea revistei Transilvania. II. Punendu-se la discusiune problema amintită în hârtia dlui prim secretar la pt. 2 și în Regulamentul pentru secțiunile știențifice-literare în § 28, la pt. 12, referitoare la 1, pregătirea unui Regulament intern special pentru secțiunea literară și 2, la stabilirea unui program de acțiune pentru secțiunea literară, secțiunea are următoarea părere: ad 1. în ce privește cerința a se face un Regulament intern, secțiunea e de părere, că această chestiune n’are să ne preocupe de pe acum, nefiind ea âncă a tempore. Natura lu- crului cere, să așteptăm un rând de vreme de vre-o câțiva ani, spre a pute cunoaște, pe basa esperienței, direcțiunea, în care ar fi a se lucra, precum și modalitățile cele mai potrivite spre acest scop. ad 2. în ce privește însă chestiunea stabilirii unui program de acțiune, pentru timpul procsim, pe seama secțiunii literare, ea ni se impune în mod imperativ, vrend a urni activitatea secțiunii, Transilvania. Partea oficială. 17 Secțiunea luând ca basă § 11 al Regulamentului pentru secțiunile știențifice-literare, în care sunt arătate agendele spe- ciale ale secțiunii literare, stabilește următorul program, ce va ave să servească de îndreptariu pentru începutul activității secțiunii: ad pt. a) din Regulamentul, în care se dice: „Secțiunea literară se va ocupa cu studii linguistice încât privește adunarea monumentelor- limbii poporale și culegerea și publicarea even- tual în dicționare speciale a formelor dialectale și a provin- cialismelor limbii române din patrie”. — Comitetul central al Asociațiunii este rugat a esecuta propunerea făcută de Dl losif Vulcan în ședința plenară din 1/14 Octobre 1900 de a se mai câștiga literați ca colaboratori în special în ale filologiei. In ceea-ce privește persoanele, cari ar fi de cooptat în secțiunea literară, secțiunea își va lua Voe a face la timpul său apoi propunerile necesare. în colaborare cu aceștia secțiunea va compune un ches- tionar, care va fi comunicat preoților și învățătorilor români din patriă. Pe calea aceasta se vor aduna diferitele forme dia- lectale ale limbii române, provincialisme, materialul lecsical după sferele lor de activitate etc. Ad pt. b) unde se dice: „Secțiunea va culege monumen- tele și isuoarele literaturii române indigene, va reedita opurile scriitorilor noștrii vechi și va publica biografiile, scrisorile și notițele acestora”: — în privința cerințelor cuprinse în acest punct numai ulterior se pot lua hotărîri, când adecă se vor face studii spe- ciale și se va găsi și constata materialul necesar. Ad pt. c) în care se dice: „Secțiunea se va ocupa cu alegerea și coordinarea materialelor folclorice române din patrie”: — Se vor învita preoții, învățătorii și profesorii de limba română dela gimnasiile românești, ca să se adune cu ajutorul acelora materialul de lipsă. Profesorii de limba română pot lucra cu succes în privința aceasta, angagiând pentru adunarea materialului pe școlarii lor. Ad pt. d) în care se dice: „Secțiunea va da o deosebită atențiune bibliografiei române, vechi și moderne îngrijind, ca în fie-care an să se publice un complet repertoriu bibliografic și statistic ai întregei producțiuni literare române din patriă”: — Chestiunea aceasta, în ceea-ce privește bibliografia contimporană, secțiunea e de părere, ca aceea să rămână de o camdată tot în sarcina secretarului I, căci dînsul este inițiat în ea, are la disposițiă biblioteca Asociațiunii și are apoi și 18 Transilvania. Partea oficială. legăturile de lipsă cu editorii și autorii, precum și o rutină oare-care. Lucrări asupra bibliografiei vechi se vor face succesive de membrii secțiunilor, fiecare în specialitatea sa. Realisarea problemei acesteia recere, se ’nțelege, petrecerea membrilor, însărcinați cu facerea studiilor, în centre culturale, unde pot ave bibliotecile de lipsă. Ad pt. e) și /) în care se elice: «va conlucra la publi- carea de cărți pentru trebuințele poporului, la provederea acestuia cu lectură bună, eftină și eventual gratuită, și în deosebi va conduce editarea „Bibliotecii poporale a Asociațiunii“ și va înainta propuneri pentru arangiarea și înavuțirea bibliotecilor Asociațiunii" : — Secțiunea literară se angagiază a da mână de ajutor Asociațiunii la realisarea acestor probleme. Ad pt. g) în care se 4i°e : »va controla mișcarea literară în materiă de literatură frumoasă, va iniția editarea de scrieri literare, va propune publicarea de premii pentru asemenea lu- crări și va censura toate lucrările de literatură frumoasă și be- learte, ce vor întră la concursurile Asociațiunii¹¹: — In ce privește cerința: „va controla mișcarea literară în materie de literatură frumoasă" secțiunea opinează, ca ea să rămână de ocamdată tot în sarcina secretarului I al Aso- ciațiunii ; numai în cașuri, când ar cere trebuința de a se da deslușiri de competința unui bărbat de specialitate, să fie con- sultată secțiunea. Motivele, din cari a purces secțiunea sunt: mai întâiu, că nu poate ave la îndemână toate publicațiunile, cari apar în această ramură la noi, și al doilea, că nu-și poate însuși rolul unui tribunal, care să-și deie verdictul seu asupra valorii di- feritelor scrieri literare. Recensiuni asupra lucrărilor literare se pot face din cas în cas de diferiții membrii ai secțiunii, rămânând toată răspunderea în sarcina autorilor. De esecutarea celorlalte cerințe espuse în acel punct, se va îngriji secțiunea. III. Cu privire la pt. 3, din hârtia susnumită, despre stabilirea budgetului, secțiunea decide: Deocamdată ne reclamând trebuința de vre-un budget separat, nu se face nici un proiect detailat. Comitetul Asociațiunii va rebonifica membrilor secțiunii spesele de drum, trenul cl. Il-a plus 3 fi. la <|i, pentru timpul, cât vor petrece în Sibiiu la ședințele plenare. Pentru referent deocamdată nu se propune nimic, până nu se va vedâ măsura, în care se yor desvolta lucrările, Spe- Transilvania. Partea oficială. 19 sele efective însă se vor rebonifica de cătră Comitetul Aso- ciațiunii. IV. Comunicările cuprinse în punctul 4) al hârtiei despre starea bibliotecii poporale, se iau spre știință, cu aceea, ca corectura tipăriturilor să se facă în Sibiiu. Pentru alegerea unor sugete potrivite pentru a fi prelu- crate în cadrul bibliotecii poporale se însărcinează membrul V. Onițiu. V. Pentru convocarea și conducerea ședințelor viitoare ale sec- țiunii, în absența Dior președinte și vicepreședinte, se însărcinează mem- brul V. Onițiu. D. u. s. Dr. losif Blaga m. p., not. Andreiu Bârscan m. p. Virgil Onițiu m. p. Nr. 110-1901. CONSEMNAREA publica țiunilor intrate, la biblioteca „Asociațiunii pentru literatura română și cultura, poporului român“ în semestrul II 1900. 1. A nagyszebeni kir. kath. Terâzârvahâz XIV. ertesitoje az 1899/900 tanevrol. N.-Szeben, 1900. 2. „Albina", a 26 și 27 adunare generală. Sibiiu, 1899—1900. 3. Raportul XXXVII, al gimnasiului super, fundațional din Năsăud pe anul școlar 1899/900. Bistrița, 1900. 4. Cioban M., Scrisori cătră eleve. Sibiiu, 1900. 5. XVI. Programa institutului ped.-teol. al archidiecesei ort. rom. transilvane din Sibiiu pe anul școlar 1899/900. Sibiiu, 1900. 6. XIV. Programa școalei civile de fete a „Asociațiunii“ pe anul școlar 1899/900. Sibiiu, 1900. 7. Blaga, Dr. los., Din estetica tragicului. Sibiiu, 1900. 8. Joandrea G-., Treptele culturale-istorice în școala Herbart-Zille- riană. Lugoj, 1900. 9. Anuarul XXXVI al gimnasiului mare public rom. gr.-or. din Brașov pe anul școlar 1899/900. Brașov, 1900. (2 ex.). 10. Anuarul școalei comerciale super, gr. or. rom. din Brașov pe anul școlar 1899/900. Brașov, 1900 (2 ex.). 11. Programa gimnasiului sup. gr.-cat. din Beinși pe anul școlar, 1899/900. Gherla, 1900. 12. Miiller. Dr. H., Die Repser Burg. Hermannstadt, 1900. 13. Raportul comitetului Societății pentru cultura și literatura română în Bucovina, 1896—1899. Cernăuț, 1900. 14. Onițiu, V., Conferențele pedag. ale corpului profesoral ținute în anii școlari 1897/8 —1899/900. Brașov, 1900. 20 Transilvania. Partea oficială. 15. Onițiu, V., a doua dare de seamă despre contribuirile intrate pentru masa studenților rom. din Brașov, 1900. 16. Dariu, I., Carte de cântece pentru tinerimea școlară. Sibiiu, 1900. 17. Raportul III. al scoalelor cap. ort. or. din Lugoj pe anul școlar 1899/900. Lugoj, 1900. 18. loan dela Buceci, Dintre imitațiunile lui. Partea I. Brașov, 1900. 19. Urechiă, V. A., Istoria Românilor. Tom. X. și XI. Bucuresci, 1900. 20. „Luminătoriul" din 1883, 1884 și 1893, Timișoara. 21. „Telegraful Român“ din 1858, 1860 și 1861. Sibiiu. 22. Bunea, Dr. Aug., Episcopul loan Inocențiu Klein, (1728—1751). Blaș, 1900. 23. Raportul camerei de comerciu și industrie din Brașov pe 1899. Brașov, 1900. 24. Darabant, C.. Viața preacuratei vergure Maria, Născătoarea de Dumnezeu Gherla, 1900. 25. Boca Velchereanul, A., împărăția țiganilor pe vârful unui plop. Gherla,’ 1899. 26. „ „ „ Țiganul la mănăstire. Gherla, 1899. 27. „ „ „ Țiganul în raiu. Gherla 1899. 28. Gruia Viteazul și tatăl seu Novac. Gherla, 1899. 29. Simu, G., Codrean, craiul codrului. Gherla, 1899. 30. Biblioteca teatrală a „Aurorei", Nr. 3 și 4. Gherla, 1899. 31. Dietzsch, C. F., Predigt-Skizzen I. Bd. 1—6 Lfrg. II. Aufl. Leipzig, 1843. 32. Der Kampf der siebb. Sachsen fur die Ueberreste des Feudal- wesens. Budapest, 1874. 33. Loher, Fr. v., Das Erwurgen der deutschen Nationalităt in Ungarn. II. Aufl. Munchen, 1874. 34. Ciocanilli, Th. E., Compendiu de istoria statelor actuali. Bu- curesci, 1869. 35. Guști, D., Ritorica română pentru tinerime. Iași, 1852. 36. Schematismus der orth.-orient. Bukowinaer Dioecese fur das Jahr 1863. Czernowitz. 37. Independința constituțională a Transilvaniei, de A. P. I. Partea I. și II. Iași. 1861. 38. Dabczanski, A., Die ruthenische Frage in Galizien, beleuchtet von einem Russinen. Lemberg, 1850. 39. Roth, St. L., Der Sprachenkampf în Siebenbiirgen. Kronstadt, 1842. 40. Eliade, I., Din operile lui Lord Byron. Bucuresci, 1839. 41. Kornbach, P., Studien iiber franz. und daco-rom. Sprache und Literatur. Wien, 1850. 42. Sammlung der in Geltung stehe»den Statute der Stadt Her- pannsțadt, 1887. Transilvania. Partea oficială. 21 43. Barițiu, Gr., Criticile „istorice* ale lui losef Șterca Șuluțiu de Kerpenyes scărmănate. Sibiiu, 1892. 44. Lagueronniâre, A. d., Frankreich, Rom und Italien. Leipzig, 1861. 45. Râvesz, I., Adalekok a magy. protestâns iskolâk autonomiâjâ- nak tortenetâhez. Sârospatak, 1870. 46. Schaguna, A. Freiherr v., Denkschrift um die Herstellung der Metropolie. Hermannstadt, 1860. 47. Szabo, B., De arthritide. Vindobonae, 1843. 48. Simor, L, Adserta ex universa Theologia. Viennae, 1841. 49. Kantemir, Ign., Hygiene. Vindobonae, 1842. 50. Bolintineanu, D., Călătorii la Românii din Macedonia și mun- tele Atos. Bucuresci, 1863. 51. Die Petition der Romanen Siebenbiirgens. Wien, 1860. 52. Roman V., „Progresul*. Scriere pop. pentru Românii țerani. An. I. fasc. 1. Sibiiu, 1866. 53. Baessler, Ferd., Die sechs Hauptstiicke des kleinen Katechis- mus. Magdeburg, 1866. 54. Papiu Ilarian, AL, L’indipendenza costituzionale della Tran- silvania. Torino, 1862. 55. Cencereanu, I., Dissertatio de pneumonia. Viennae, 1852. 56. Schaguna, A., Promemoria iiber das hist. Recht der național. Kirchen-Authonomie. Wien, 1849. 57. Decret organic pentru afacerile religiei române. Bucuresci, 1865. 58. Az erdelyi olâh nemzetrol szollo orsz. torvenyczikkek az unio- val szemben. Brasso, 1861. 59. Die Idee der Gleichberechtigung. Agram, 1861. 60. Jaques, Dr. H., Oesterreichs ăussere Politik in und nach dem Kriege. Wien, 1870. 61. Vertheidigungs-Schrift der Bevblkerung des bestandenen II. Romanen-17. Grenz-Regimentes. Wien, 1865. 62. Verhandlungen u. Mittheilungen des siebb. Vereins ftir Natur- wissenschaften. 17, 19, 20, 22, 36 u. 42 Jahrg. Hermannstadt. 1866—92. 63. „Transilvania* din 1895, 1897 și 1898. Sibiiu. 64. Păcățian, T. V., Istoria politicei, după Sir Fr. Pollack. Sibiiu, 1900. 65. Joandrea G., Concentrațiunea învățământului în școala Herbart- Zilleriană. Caransebeș, 1900. 66. Popea, I., Caractere morale. Brașov, 1899. 67. Verhandlungs - Protokolle der sâchs. Universitât. Hermann- stadt, 1900. 68. Du Cange, Glossarium mediae et infimae latinitatis. Tom. I.—VII. Paris, 1840—50. 69. Academia Română, Anale, Memoriile secțiunii istorice. Ser. II. Tom. XXI. Bucuresci, 1900. 22 Transilvania. Partea oficială. 70. Academia .Română, Anale. Partea administrativă și desbaterile. Ser. II. Tom. XXII. Bucuresci, 1900. 71. Neagoe, Dr. I., Studii asupra pelagrei. Bucuresci, 1900. 72. Jorga, N., Studii istorice asupra Chiliei și Cetății Albe. Bu- curesci, 1900. 73. Erbiceanu, C., Viața și activitatea lit. a protosinghelului Naum Rîmniceanu. Discurs de recepțiune. Bucuresci, 1900. 74. Popea, N., archiepiscopul și mitropolitul Andreiu baron de Șaguna. Discurs de recepțiune. Bucuresci, 1900. 75. Academia Română. Indice alfabetic la voi. XI. — XX din ser. II. a Analelor. Bucuresci, 1900. 76. Dumbravă, V., și Borlan, Vict., Istoria naturală în usul clase- lor infer. ale școalelor medii, după Dr. Szterenyi Hugo. Budapesta, 1900. 77. „Gazeta Transilvaniei" din 1862. Brașov. 78. „ din 1860 nrii: 15, 16, 17, 18, 19,21,23 și 24, din 1884 nr. 238. 79. „Albina“ din 1872 nr. 102. 80. Călindarul Poporului pe 1901. Sibiiu. 81. Pușcariu, Dr. II., Metropolia Românilor ortodocși din Ungaria și Transilvania. Studiu istoric. Sibiiu, 1900. 82. Trăilă, I., Simplificarea grafici și ortografii. Caransebeș, 1899 83. Marienescu, Dr. Ath., A „jobbâgy“ szonak eredete es ertelme. N.-Vârad, 1892. 84. Steaua maghilor. Biserica-Albă, 1875.; 85. Ti Poesia Poporală. Balade. Pesta, 1859. 86. n învățătorul și poporul. Sibiiu, 1858. 87. » Doi feți cotofeți. Poveste. Pesta, 1871. 88. » Epistolă deschisă pentru adunarea dati- nelor. Pesta, 1870. 89. Schuller, lob. K., Kolinda. Hermannstadt, 1860. 90. A magyar honfoglalâs kutfoi. Budapest, 1900. 91. Gaidoz, EL, Les Roumains de Hongrie, cu trad. de G. Moroianu. Paris, Bucuresci, 1894. 92. Moroianu, G., La loi agraire de 1864 et l’etat du paysau en Roumanie. Stuttgart, 1898. 93. „ „ Dumnezeu nu bate cu bățul. Bucuresci, 1899. 94. Epistola pastorală pentru iubileul s. Uniri. Blaș 1900. 95. Chelariu, G., Curs elementar de botanică și zoologie. Partea I. Brașov, 1900. 96. Drăgănescu, G. C., Istoricul seminariului din Curtea de Ar- geș. Pitesci, 1900. 97. Erklărung der Stadtvertretung der konigl. freien Stadt Her- mannstadt betreffend weitere Beibehaltung des bisherigen amtlichen Namens der Stadt Hermannstadt. 1900. Transilvania. Partea oficială. 23 98. îndreptar pentru ortografia română. Gherla, 1899. 99. Hurmuzaki, E. bar. de, Fragmente din istoria Românilor. Tom. III. Trad. de I. Slavici. Bucuresci, 1900. 100. Anuarul I al Reuniunii sodalilor români din Sibiiu. Sibiiu 1900. 101. Dariu, L, Recompensele și pedepsele în școala poporală. Bra- șov, 1900. 102. „ „ Cuvânt funebru rostit la înmormântarea lui G. Bel- lissimus. Brașov, 1900. 103. Rațiu, I., Viața și operele lui Andreiu Murâșan. Blaș, 1900. 104. Păcățian, T. V., Sâmbăta morților. Dramă. Sibiiu, 1900. 105. Verhandlungen und Mittheilungen des siebb. Vereins fur Natur- wissenschaften. 49. Bd. Hermannstadt, 1900. 106. Maiorescu, T., Discursuri parlamentare. Voi. II. și III. Bu- curesci, 1897—99. 107. Negruzzi, Iac., Scrieri complete. Voi. III—V. Bucuresci 1895-96. 108. Idieru N , Studii de economie politică și finanțe. Voi. I. și II. Bucuresci, 1895—97. 109. Maior, Dr. G., Manual de agricultura rațională. Voi. III. și IV. Bucuresci, 1899 — 1900. 110. Sbiera, Dr. I. G , Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însem- nătății lui. Cernăuț, 1889. 111. Urechiă V. A., Românii la Roma în 12 Oct. 1899. Bucu- resci, 1899. 112. Brânzeu, N., Școalele din Blaj. Sibiiu, 1898. 113. lonescu-Gion, G. I., Din istoria fanarioților. Bucuresci, 1891. 114. Coșbuc, G., Fire de tort. Ed. II. Bucuresci, 1898. 115. Hodoș E., Cântece bănățene. Caransebeș, 1898. 116. „Luminătoriul® din 1880 și 1882. Timișoara. 117. „Albina® din 1876. Budapesta. 118. Magy. tud. Akademia, Almanach 1901-re. Budapest. 119. Magy. tud. Akademia, Ertekezesek a nyelv- es szâptud. ko- rebol. XVII. 4 — 6. Budapest, 1900. 120. „ „ „ Ertekezesek a tort. tud. korâbol. XVIII. 8—10, XIX. 1—3. Budapest, 1900. 121. „ „ „ Elhunyt tagok folott tartott emlâkbe- szâdek. X. 4—7. Budapest, 1900. 122. „ „ „ Nyelvtud. kozlemenyek. XXX. 1—4. Budapest, 1900. 123. „ „ „ Mathem. âs termeszettud. ârtesito. XVIII. 1—4. Budapest, 1900. 124. „ „ „ Akad. ârtesito. 122—132 fuz. Buda- pest, 1900. 24 Transilvania. Partea oficială. 125. Magy. tud. Akademia Ertekezâsek a bolcseleti tud. korebol. III. 4. Budapest, 1900. 126. Tortenelmi târ. 1900. 1—3. fiizet. Budapest, 1900. 127. „Szâzadok®. XXXIV. Budapest, 1900. 128. „Erdelyi Muzeum®. XVII. Kolozsvâr, 1900. 129. „Etnographia®. XI. Budapest, 1900. 130. „Erdely®. IX. Kolozsvâr, 1900. 131. A hunyadmegyei tort, es regesz. târsulat XI. evkonyve. Deva, 1900. 132. Erdelyi Muzeum-Egylet: Ertesito. Termeszettud. szak. XX. 1—3., XXL 1. Orvosi szak. XX. 1—3. Kolozsvâr. 1898-99. 133. „Enciclopedia Română®. Easc. 19—22. Sibiiu, 1900. 134. „Matița Srpska“. Letopis. Nr. 201—204. Neoplanta, 1900. 135. „Biserica și Școala®. An. XXIV. Arad, 1900. 136. „Bunul Econom“. An. I. Orăștie, 1900. 137. „Controla⁰. An. VI. Timișoara, 1900. 138. „Convorbiri literare®. An. XXXIV. Bucuresci, 1900. 139. „Familia'. An. XXXVI. Oradea-Mare, 1900. 140. „Foaia diecesană®. An. XV. Caransebeș, 1900. 141. „Foaia pedagogică¹¹. An. IV. Sibiiu, 1900. 142. „Foaia Poporului®. An. VIII. Sibiiu, 1900. 143. „Foaia scolastică®. An. II. Blaj, 1900. 144. „Gazeta Transilvaniei®. An. LXIII. Brașov, 1900. 145. „Lumina®. An. I. Bucuresci, 1900. 146. „Noua Revistă Română®. Voi. I. și II. Bucuresci, 1900. 147. „Patria®. An. IV. Cernăuț, 1900. 148. „Poporul®. An. VII. Budapesta, 1900. 149. „Revista economică®. An. II. Sibiiu, 1900. 150. „Revista ilustrată®. An. III. Șoimuș, 1900. 151. „Revista politica e letteraria. An. IV. Voi X—XIII. Roma 1900. 152. Revista „Tinerimea Română®. Voi. III. fasc. 3, voi. IV. fasc. 3. și voi. V. Bucuresci, 1900. 153. „Tageblatt®. An. XXVII. Hermannstadt, 1900. 154. „Telegraful Român®. An XLVIII. Sibiiu, 1900. 155. „Tribuna®. An. XVII. Sibiiu, 1900. 156. „Tribuna Poporului®. An. IV. Arad, 1900. 157. „Unirea®. An. X Blaj, 1900. Sibiiu, în 6 Faur 1901. Nicolau Togan, bibliotecar. Redactor: Dr. C. Diaconovich. Tiparul tipografiei archidiecesane.