TRANSILVANIA ORGANUL ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. IX. Sibiiu, Septembre — Octobre 1900. Anul XXXI. Asociațiunea la Băile Herculane. A doua-oară în Banat, și cu același splendid succes ca la 1896 în Lugoș, Asociațiunea și-a ținut adunarea generală din estan, în 9 și 10 Septembre a c., la Băile Herculane. Ca și înainte cu patru ani, tot astfel și de astădată, Asociațiunea s’a întrunit pe teritorul unui despărțământ abia înființat, unde ea, pănă de curând, a fost cunoscută numai după nume; dar cu toate aceste meritoasa noastră societate culturală a fost întimpinată și îmbrățoșată la isvoarele lui Iorgovan ca un vechiu și mult dorit prietin și binefăcător. Nu a fost numai neîntrecuta ospitalitate a Românilor bă- nățeni, care s’a manifestat în însuflețirea serbătorilor dela 9 și 10 Septembre, ci totodată, și mai ales, bucuria, de a vedâ din nou desfășurat stindardul culturei române pe locu- rile clasice din valea Cernei, unde românismul de aproape doue mii de ani n’a mai avut o serbătoare atât de înălțătoare. Adunarea generală dela Băile Herculane va remână me- morabilă în analele desvoltării noastre culturale, pentru că ea a pus basa organisării Asociațiunii noastre ca corporațiune sciințifică-literară, și prin urmare va remarca un moment im- portant în istoria noastră culturală. Și a fost numai un act de dreaptă recunoscință, că s’a dat acest rol onorific chiar unei adunări generale ținute în Banat, pentrucă astăȚi însu- flețirea și zelul pentru causa Asociațiunii și preste tot a cul- turei noastre naționale, a luat cel mai puternic avent chiar în părțile bănățene, unde Asociațiunea, deși lipsită aici de trecut și tradițiuni, are un respectabil șir de despărțeminte, 15 210 4* cari — poate cu o singură escepțiune — emulează în nobila lor activitate, și în timp de 2—3 ani ni-au oferit tabloul unei j vieți naționale-culturale, cum nu s’a putut desvolta în alte locuri nici în decursul mai multor decenii. | Despre decursul adunării generale și despre importanta | lucrare ce ea a săvîrșit, cetitorii noștri se vor pute informa | din procesele verbale ce le publicăm în fascicolul de față. La acest loc restringem expunerile noastre la acele momente mai . mult exterioare ale adunării generale, cari i-au dat caracterul unei adevărate sărbători naționale-culturale. Nu avem altă localitate pe întreg teritorul locuit de Ro- mâni al țării noastre, care să ofere unei sărbători românesci un cadru mai splendid decum ni-1 dă romantica vale a Cernei. Totul ce natura are mai frumos și mai admirabil, și totul ce technica modernă poate da mai plăcut și mai agreabil, a stat la disposiția publicului adunat. O regiune incomparabilă, par- • curi, grădini și promenăcți admirabile, saloane splendide și locuințe plăcute de o parte, iar de alta reminiscențele istorice atât de scumpe pentru noi, ce se leagă de acel vechiu sta- ț biliment balnear, — toate au contribuit la susținerea necon- turbată a bunei disposițiuni și a însuflețirii oaspeților. Și în acest atrăgător cadru s’a vecjut desfășurându-se o viață curat românească, cu o pulsațiune însuflețită de același ideal, o circu- lațiune intimă și armonioasă între frați din patru unghiuri. Pentru-că poate la nici o altă ocasiune de păn’ acum, româ- nismul dela Tisa păn’ la Marca-Neagră nu a stat în contact mai intim, și unitatea culturală a tuturor Românilor nu a fost mai pronunțat representată decât la adunarea generală din băile Herculane, unde Ungureni, Bănățeni, Ardeleni, Mun- teni, și Moldoveni, în frățească dragoste au dat mână cu mână. Și toate aceste s’au putut întâmpla, fără ca armonia ser- bătorii noastre să fie fost conturbată și caracterul ei pur cul- tural să se fi alterat pe un singur moment; — s’au putut întâmpla în condițiuni, cari au însuflețit și pe fiii neamurilor străine și au făcut chiar și pe representantul autorităților po- litice, să declare: că cu toată inima participă la această ad- mirabilă serbătoare culturală. Câte nu ar pute învăța din 211 aceste cei ce chemați sunt a întemeia și ocroti armonia intre popoarele țerii și înaintarea lor culturală! . . „Unitis cum viribus!“ — a fost devisa (țilei. Organele Aso- ciațiunii, publicul asistent, găzduitorii lui și în aceeași mesură și representanții oficiilor publice, au conlucrat în deplină ar- monie la asigurarea succesului adunării generale și al festivi- tăților împreunate cu aceasta. Este un moment ce cu deosebită plăcere îl remarcăm, că Asociațiunea — poate ântâia-dată dela înființarea ei — s’a vecjut îndemnată a da expresiune, prin un act special al Co- mitetului central, recunoscinței și mulțămitei sale pentru de- osebita bunăvoință și pentru zelul cu care a fost sprijinită în lucrarea ei prin organele statului. Trecem preste baiul festiv arangiat în splendidul „Salon de cură“, și preste reușitul concert al Reuniunii de cântări din Lugoș, care prin interpretarea maestră a mai multor com- posițiuni românesci, a provocat momente de însuflețire extra- ordinară, — și ne oprim la serbarea poporală, arangiată din incidentul adunării, serbare care în vederea scopurilor urmărite de Asociațiune, trebue să ne preocupe în mod deosebit. Favorisată de un timp admirabil, această serbare a întrunit aproape doue mii de țerani din toate părțile Severinului, și a decurs în ordinea și armonia ce caracterisează convenirile poporului nostru. Grădina de economie — un loc cu plantațiuni frumoase și bine îngrijite și cu o întindere de mai multe ju- ghere, — oferea un aspect admirabil, când membrii Asociațiunii, după ântâia ședință literară, s’au presentat la locul petrecerei. Sute de țerani și țerance. în pitorescul lor costum național, se îndeletniciau cu presentarea dansurilor poporale din Severin. Damele presente studiau costumele, cari, deși lucrate cu gust, au suferit mult sub influința modei străine, și numai escepțional presentau motive originale românesci. Pentru a contribui la păstrarea nealterată a acestor motive, votul da- melor a avut în vedere în primul rând originalitatea costu- melor, și premiile — de astădată destul de mari — au fost acordate tot din acest punct de vedere. Premiul I a fost dat unei țerance din Mutnic, al cărei costum îl presentăm în ilu- strațiunea de pe pagina următoare. 15» Costum premiat eu premiul I. k ocasiunea adunării generale a Asociațiunii din 1900. Hotel Rudolf. Hotel Franz Josef. Valea Cernei. Baia Szapăry. Biserica gr.-or. rom Hotel Fr. Josef. Salonul de cur&. Parcul Stefania. Petrecerea poporală s’a terminat cu împărțirea a 1000 exemplare de scrieri poporale, dăruite de Asociațiune. | încheierea festivităților arangiate cu această ocasiune, a | fost o excursiune pe Dunărea de jos, care va rămână tuturor j participanților un plăcut și scump suvenir pentru întreaga lor | viață. Un mare vapor special a dus numeroasa societate — | erau aproape 300 persoane — la admirabilul defileu „Cazan", j de aici la insula Ada-Kaleh și preste porțile de fer la Turnul ; Severin. In cursul seu vaporul a atins frontierele a trei țeri și a visitat și ultima reminiscență a domniei Semilunii în aceste ținuturi, ne-a arătat urmele drumului și podului lui Traian, cele mai falnice monumente ale istoriei noastre na- ționale, și ne-a debarcat apoi pe pământul regatului român, unde membrii Asociațiunii noastre au aflat cea mai călduroasă primire din partea fraților noștri de dincolo de Carpați. Fie-care oară a acestei cjile frumoase a fost bogată în momente însuflețitoare, cari vor remâne neuitate tuturor. Dela Turnu Severin membrii Asociațiunii s’au întors la ale lor, ducând cu sine nouă dragoste pentru Asociațiunea noastră și nouă încredere pentru viitorul poporului nostru. Credem că membrii Asociațiunii noastre, cari nu au putut participa la această adunare, ne vor fi recunoscători pentru publicarea în fascicolul de față a interesantei conferențe, ce a cetit-o D. Dr. Gr. Vuia în prima ședință literară, asupra loca- lității unde eram întruniți. Totodată înzestrăm această pu- blicațiune cu un frumos tablou de vederi din Băile Herculane. în un număr viitor vom publica apoi și memorabila disertațiune a Dlui Patriciu Dragalina, care ne-a cetit — în a doua șe- dință literară — câte-va pagini din suferințele Românilor bă- nățeni. Ambele conferențe erau de interes deosebit chiar la locul unde au fost cetite, și au fost ascultate cu multă plă- cere și atențiune. Ele au deșteptat dorința, ca și la alte adunări generale subiectele disertațiunilor să fie alese tot cu deosebită considerare la locul unde se întrunesce Aso- ciațiunea. în fine lăsăm să urmeze discursul, prin care ilustrul pre- ședinte al Asociațiunii a inaugurat adunarea generală. El 215 a dat acestei adunări un timbru caracteristic, ce ea l-a păstrat păn’ la fine. Iată ce a cjis președintele Asociațiunii: Onorată adunare generală! înainte de toate me simt detoriu a impărtăși salutare frățească românilor dintru acest ținut și a le mulțămî: pentru că însuflețiți de scopurile, qe urmărim, ne-au adus în regiunea aceasta, pre cât de frumoasă, pre atât de însemnată în istoria națiunii noastre. Pentru-că ce român va pune piciorul seu pre pământul sacru al acestui ținut, fără să-și aducă aminte, că străbuniii noștri, când au purtat preste Dunăre acuilele lor victorioase, pre aici au făcut primele cuceriri. De pre aici au trecut munții, acel zid de apărare, acea grandioasă cetate, ce făcea să crească virtutea sălbatică a dușmanilor, de cari pre atunci tremurau toate popoarele din giur. Pre aici chiar și în loc se află deosebite monumente din epoca descălecării și a în- rădăcinării neamului nostru întru această țeară așa depărtată de sinul călduros al mamei noastre, — iară în apropiare se află unul grandios, pre care nu l-au putut învinge și dărîmă nici valurile Dunării, nici tempestățile aerului și chiar nici răutatea omenească, carea întru turbarea sa sfarmă și cutro- pesce mai cumplit, decât puterile naturei brute. Deci fie salutați cu iubire și mulțămită frații dintr’acest ținut, cari învitându-ne în mijlocul lor ne dederă ocasiune de a ne reîmprospeta suveniri atât de dulci și a ne încălzi prin focul sacru al lor. Onorată adunare generală! Este frumos și măreț scopul, ce urmăresce societatea noastră: pentru-că ea tinde a deștepta și desvolta în poporul nostru iubirea de neam, iubirea de limba și cultura noastră, — este a face, ca toți fii națiunei noastre, așezați în regiunile resăritene ale Ungariei — fără nice o căutare la numirile locale de Hațegani, Ardeleni, Maramureșiani, Ungureni, Bă- nățeni, bucuroși să recunoască domnia legăturii comune, care o formează limba noastră dulce și datinele erecjite dela străbuni, 216 — este a face, ca toți fiii națiunei noastre să împreune forțele lor cele mai bune spre a cultiva întru sine înși-și și întru toți ai noștri aceste odoare prețioase și spre a le apera ca lumina ochiului. Nisuind a împlini aceasta misiune asociațiunea noastră spre serbarea adunărilor sale generale descinde acuși într’o regiune acuși într’alta; poartă lumina sa mică întru acest secol al luminelor mari, ca cel puțin din apropiare să poată fi vecjută și aprețiată de cei interesați deadreptul în causa și acestora să le dea impuls de a lucra pentru realisarea scopului dorit. Poartă o lumină mică, carea vec}endu-o cei ce stau afară de cercurile strinse ale noastre, pre cari însă una din legăturile de ordine mai înaltă așa strinsu-i împreună cu noi, să cunoască și scopul nostru aflător în armonia deplină cu binele comun, și puritatea mijloacelor, de cari ne folosim. Prin activitate stăruitoare, onorată adunare generală, întru acești aproape 40 de ani am ajuns acolo, de puține colțuri locuite de români se află în largul Ungariei, de cari nu s’a apropiat această instituțiune binefăcătoare a noastră, — și mai puține âncă — putere-am c^ice nice unul fie cât de re- tras — în care să nu se simtă rodurile mișcării produse de ea. Bărbați însuflețiți pentru înaintarea culturei noastre, cu zel vrednic de toată lauda au îmbrățișat această causă sântă a poporului român. Și eaca acum vedem înființate la 50 des- părțeminte, cari ca tot atâtea arterii duc și multiplică mișcarea noastră culturală. Este de dorit însă, ca centre de aceste să fie încjecit mai multe, pentru-ca ele să fie mai accesibile 'și aflându-se în apropiere să poată desvolta activitate mai fruc- tuoasă. Chiar pentru aceea stăruința noastră trebue să fie îndreptată spre formarea lor, pre unde lipsesc și înmulțirea lor, pre unde s’au format deja, pănă vom ajunge acolo, ca organismul nostru să se întindă și ramifice și prin cele mai ascunse și mai depărtate cătune locuite de români, și preste tot locul să opereze lățirea culturei noastre naționale. Numai așa vom fi în stare de a susținâ și apera aceea, ce ne este atât de scump: individualitatea noastră națională. Ca mijloc foarte folositor au despărțemintele noastre, între altele multe, bibliotecele ambulante, spre a căror reco- 217 mandare nu putem avă cuvinte de ajuns. Prin ele se sub- ministrează poporului lectură sănătoasă, morală și scutită de veninul principielor, ce tind a surupa basele societății civile și ale religiunei. Este mare puterea acestor biblioteci, pentru-că prin ele poporul nostru gratuit sau pre un preț bagatel devine în posițiune de a gusta lectură variată și a desvolta în direc- țiune bună simțemintele ascunse în peptul seu. Succesul acestei lecturi, dacă este bine aleasă, e foarte sigur și desă- vîrșit: pentru-că ea n’are de-a lupta cu alt dușman, de cât cu negura, ce întunecă mintea și inima. Se învinge dușmanul acesta, simțemintele bune cresc și se întăresc. Prin cărți de felul acesta dacă e bine controlată se ajută foarte mult formarea caracterelor tari întru cele bune, pre cari nici lipsa extremă nice prisosurile îmbuibate să nu le poată abate dela calea virtuții și a moralității. Să lucrăm cu toții, fie-care după cele mai bune puteri ale sale, ca asociațiunea noastră să crească și înflorească! Cu aceasta declar adunarea generală deschisă. „0 PETIȚIE A LUI AVRAM IANCU“. Spre marea mea mirare, cetisem în „Familia⁴¹ din 9 Sep- tembre a. c. Nr. 35 sub titlul de sus, la rubrica „Salon¹¹ o „petiție¹¹, care seamănă mai mult a batjocură asupra memo- riei nefericitului meu amic, martir al neamului românesc, Avram lancu. Eu, care am purtat o luptă cu scriitori germani și ma- ghiari, pănă-ce mi-a succes d’ai rehabilita bunul seu nume și de a-1 presentă în adevărata splendoare, căci mai înainte nu-1 slăbiau din „ucigaș, bandit, tăciunar, etc.¹¹ m’am indignat ne- spus de mult la cetirea acelei „petiție¹¹. Mi-am esprimat la moment părerea, în biroul Asociațiunii, unde cetisem „petiția¹¹, că subscrierea numelui Avram lancu nu poate fi decât un falsificat al „ Neamțului “, care a compus acel pascuil, spre a-1 batjocori pe lancu, sau al unui com- plice al aceluia, care a încercat a înșela bani dela guvern, ^busând de numele lui Avram lancu. 218 In acest prepus al meu, că îancu n’a putut subscrie în 18 Septembre 1853 un astfel de galimathias, care adevărat când ar fi, l-ar degrada la rolul unui cerșitor muritor de foame, me întăresce și faptul că îancu a fost un caracter pre cum l-a descris „Magyarorszâg ăs a nagyvilâg" în Nr. 1 din anul 1873 în următoarele cuvinte: „îancu nu scia să se încovo- iască, nici să se lingușească. Pe figura lui înaltă și pe fata lui superbă se oglindea timbrul acelei consciințe, pe care singur convingerea meritelor o poate da“. Un astfel de om e impo- sibil să se iscălească într’o „petiție¹¹ trimisă unui Bezirks-Vor- steher (szolgăbireu): „Client și slugă supus“. Dar (țice-se-va: îancu a fost în acel timp smintit la minte. La aceasta eu respund cu: Da și — ba! Se poate că cei-ce au abusat de numele dînsului la anul 1853 l-au credut smintit la minte; dar apoi 14 ani în urmă, anume în 24 Martie 1867, când a scris cu mâna proprie suplica cătră împăratul, e con- statat că sufletul dînsului îi era frânt și mintea sa întune- cată, cu toate aceste suplica e scrisă cu demnitate, apoi s’a subscris: Avram Îancu general. Dar nici chiar aceasta suplică n’a trimis-o la destinație, ci a purtat-o 5 ani în buzunarul unei sarici (suman, țundră), unde s’a găsit după moartea sa. între astfel de împregiurări m’am adresat la moment cătră losif îancu, vigil de pădure (Forsțwarth) în Vidra de sus, unde se păstrează acea „petiție/ cu rugarea ca să mi-o tri- mită, pentru de a pută constata identitatea subscrierei, ase- mânându o cu suplica reprodusă de mine în „Biografie “ și depusă între actele destinate pentru museul național. Respuns însă, până în diua de adi n'am primit. Dela domnul jude pensionat și advocat în Abrud, Bașota, cătră care m’am fost adresat tot atunci, primesc cu data din 23 1. c. respuns că, actele presidiale ale fostului oficiu de cerc (Bezirksamt) nu s’au predat oficiilor constituționale, ci au fost arse și nimicite, prin urmare, referitor la „petiția¹¹ cu „pricina¹¹ nu se poate erua absolut nimic. Totodată, se exprimă domnul Bașota, că a vă$ut acea „petiție," dar după părerea domniei sale, subscrierea numelui lui îancu e un falsificat. 219 Drept aceea, combinând toate împregiurările, declar „pe- tiția", dar mai ales subscrierea numelui lui Avram lancu, de un falsificat. Și ca falsificat are sa se privească până atunci, până când nu se va constata contrarul, prin esperți și martori clasici, între cari me ofer și eu, care i-am cunoscut scrisoarea. Fac aceasta declarație, ca să se scie, de cumva vre-un reu voitor al neamului nostru s’ar încerca ori și când ca să exploateze aceasta „petiție⁴¹ pentru a batjocori pe Avram lancu și de a-i detrage din caracterul dînsului galant, mândru și nobil, recunoscut în 4iua de acji chiar și de cătră dușmanii nea- mului nostru. Sibiiu, în 29 Octobre 1900. losif Șterca Șuluțu. DIN TRECUTUL BĂILOR BERCUL ANE (MEHADIA)*) „Aquae condunt urbes“. Onorabilă adunare generală ! Domnilor și Doamnelor! Este sigur, că nime din D-Voastră n’a venit la Băile Herculane pentru ca aici să stea într’un local închis, cu ochii ațintiți la o persoană și cu mintea pironită la cuvintele rostite. Noi cei de aici, cari am pus la cale formalitățile acestei adunări, ni-am dat dela început samă despre această împrejurare; cum însă Asociațiunea noastră la fiecare adunare are obiceiul de a face nițică literatură, așa a trebuit ca din considerare cătră scop, Dv. să vă esecutați a mă asculta pe mine „a sta la divan", vorba bănă- țănească, în loc de a admira frumsețile naturei, în care se desmiardă valea Cernei. Drept mulțămită dela mine, mă voi trudi să fiu cât se poate de scurt la vorbă și ca nici acest scurt timp să nu fie perdut pentru Dv., în cele ce voi espune, voi căuta să fac pe ciceronele Dv., un fel de Bedecher al Băilor Herculane. * Dacă ar ști vorbi muntele Domogled, care din înălțime vă(Jut-a toate câte de mii de ani s’au petrecut la poalele lui, și dacă am înțelege noi murmurul Cernei, martore al atâtor evenimente, câte au trecut peste va- lurile ei, am sta uimiți, admirând de o parte puterea înfricoșată a naturei, *) Conferență literară cetită ia adunarea gen. a „Asociațiunii¹¹ ținută la 9—10 Sep- tembre 1900 în Băile Herculane, 220 iar de altă parte nimicnicia omului, care în oarba-i vanitate se crede stă- pân peste toate. Valea Cernei, strimtă cum o vedeți, cu urieșele stânci de pe margini, cu desele mici cascade, cu mulțimea isvoarelor reci, calde și fierbinți, cari erup parte la mal, parte în albia ei, toate aceste producte geologice ale naturei datoresc existența lor unei mari revoluțiuni vulcanice întâmplate în timpuri preistorice, cine știe cu câte mii de ani mai înainte. Dela cele „7 isvoare calde" pănă pela Mayerhof un singur munte a fost pe locul unde acum curge rîul Cerna. Nici nu avem trebuință de mare fantasie, ca privind pe alocurea țermurii despicați ca două lespezi urieșe, să-i putem lipi în închipuirea noastră, făcându-i iarăș una. Ce clocot înfricoșat va fi fost acela, când lava fierbinte se lupta cu urieșul munte ca să-și găsească resuflare din închisoarea imperiului plu- tonic ! Dar âncă formidabila sguduitură ce a produs cutremurul de pământ, când vulcanul a resbit să despice în bucăți muntele. Ce trosnitură înspăi- mântătoare trebue să fie premers actului, când blocurile de stâncă ca la porunca unui Dumnedeu s’au deslipit una de cătră alta făcând o crepătură lungă și adâncă, carea numai decât se umple de apă, apă rece, apă de ploaie și de zăpadă topită, carea din momentul acela n’a mai încetat a curge pănă în ziua de astădi. In cursul veacurilor venit-a apoi un popor, care vâdându-o neagră i-a dat numele Cerna, precum a numit pe celalalt rîu, care dinspre Mehadia venea alb: Bela Reca. Deodată cu nașterea marei crepături în munte, care formează albia Cernei, isbucni din nenumărate găuri apă fierbinte, pe unele locuri răs- pândind miros de pucioasă, iar pe alocurea numai bulgări de aburi. Ace- stea sunt isvoarele calde de astăzi, sulfuroase și sărate. Un martor clasic al terenului vulcanic de sub picioarele noastre, este grota cu aburi. Cine numai poate, să nu peardă prilejul de a admira acest sublim fenomen al naturei. La o înălțime de circa 100 metri dela nivelul drumului de preumblare, găsim un loc, unde ca din senin trăsnetul, pe neașteptate vedem țîșnind din stâncă aburi în șuvițe când mai groase când mai subțiri. Tot acolo se află și o grotă scobită parcă de daltă de măestru. Puneți urechea Ia apertura de unde cu un ușor șuerat isbucnesc aburii, fiți atenți apoi și la sgomotul surd și nădușit ce din adâncime se aude, și veți câștiga convingerea, că stați la gura unui crater și că sgo- motul din pântecele pământului nu este decât clocotirea lavei de apă din- tr’un vulcan. în fața astorfel de fenomene nu trebue să fii tocmai popă ca să esclami „Mare ești Doamne și minunate sunt lucrurile tale !u După această mică escursiune în istoria naturală să trecem la istoria omenirei; dela revoluția elementelor, la revoluția popoarelor. Dacă în imperiul mineralelor, partea fără viață a naturei, se petrec așa schimbări colosale, cu cât mai mult este espusă natura organică fluc- tuațiilor variate. Această neîncetată transformare este causa, că atât de greu putem afla adevărul. înainte cu 2200 de ani a spus-o filosoful grec Pyrrhon, pft aceasta reînqire necontenită a ființelor organice, face cu nepuțință per- 221 fecta pătrundere în adevărata lor natură. E prea firesc că omul, ca cel mai complicat din ființele organice, să fie in aceleș timp și cel mai mult expus variațiunilor. Dacă în viața unui individ se întâmplă la tot pasul schimbări, nu mai puțin găsim acest fenomen în viața popoarelor ca indi- vidualități etnice. De când cu cataclismul, care a dat nascere formațiunii de astăcji a locului pe care ne găsim adunați în numele „Astrei“, cine scie câte popoare se vor fi perândat, despre cari istoria nu poate da samă. Ce interesant ar fi d. e. a sci, care a fost cel dintâi popor, care a folosit ca mijloc de curățenie sau de vindecare termele de aici. Ce impresie va fi făcut asupra lui aspectul apelor cari ies calde din păment? Câți vor fi pățit ca selbatecul lui Robinson, care necunoscend fenomenul fierberei și-a opărit degetul în apa clocotindă. Dacă acum când băile sunt atât de mult la modă și tot se mai găsesc oameni și âncă de cei cu carte, cari nu vor să creadă, că isvoarele aievea în vintrele pământului, în laboratoriul na- turei se încălzesc. Mai în fie-care an mi se întâmplă, că unul sau altul apropiindu-se cu confidență de mine mă roagă în toată discrețiunea ga- rantată cu parola lui de onoare, să-i descoper cazanul, unde încăltjesce administrația atâta putere de apă. Băile calde, ca mijloc higienic, le vedem folosite la cele mai vechi popoare. Moise a făcut reguli higienice introducând băile calde ca dogmă religioasă. Maiinonides, primul legislator al ovreilor lor înscriși și anume: 1 membru fundator, 5 membri pe viață, 25 ordi- nari și 23 ajutători, adecă un număr atât de frumos, cum numai rar se întâmplă la organisarea despărțămintelor. Membri ordinari vechi, cari > pănă acum au aparținut desp. „Timișoara¹⁴, sunt 11, astfel că desp. „Verșețu numără de present în total 65 membri. D. Avram Corcea, preot în Coșteiu, a explicat scopul și mijloacele Asociațiunii, apoi s’a procedat la alegerea comitetului cercual alegendu-se persoanele următoare: D. advocat Vladimir Spătariu, director, iar membri Dd. Dr. Nicolae Po- povici, Dr. Alexandru Codarcea, Simeon Schiopu și Victor Fincu. în fine D. președinte ad hoc, prin o potrivită cuvântare, închide adunarea. Comitetului central s’au trimis 437'60 cor. în numărar și o acție de bancă în valoare nominală de 200 coroane. D. Dr. Zepeniag și toți Românii binesimțitori, cari au ascultat glasul său, constituind un despărțământ puternic al Asociațiunii în acele părți expuse, merită laudă și recunoscință. Avem în fine firmă speranță, că în jurul fruntașilor, cari s’au înrolat deja sub stindardul desp. „Vârșeț“, se vor grupa din an în an tot mai mulți membri, pornind o ac- tivitate intensivă pentru interesele noastre culturale, pentru luminarea poporului și înaintarea lui în bunăstare. Transilvania. Partea oficială. âo9 Nr. 781—1900. Proces verbal din 15 Novembre 1900. Ședința ordinară a comitetului cen- tral al Asociațiunii. Președinte: losif St. Șuluțu. — Notar: Dr. llie Beu. — Membrii presenți; Zah. Boiu, Part. Cosma, 1. Crețu, Dr. Corn. Diaconovich, G. de Maxim, loan Papiu, I. Popovici, Dr. Bus. B. Boșca, Leontin Simonescu. 248. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de acți Se încredințează domnii: loan Crețu, loan Papiu și Dr. Eusebie R. Roșea. 249. (690—1900). Se aduce la cunoscință, că din presidiu s’au donat pe sama bibliotecei școlare din Marpod următoarele cărți: I. Loser, Istoria agriculturei; D. Bardosi, Regulament de serviciu; I. Pop Reteganul, Povești din popor; S. Stoica, Higiena copilului; Dr. II. Pușcariu, Prin- cipii din pedagogia generală; Dr. G-. Maior, Agrologia; Eoișoara «Te- legrafului Român" pe 1876 și 1877; I. Pop Reteganul, Povestiri din viața țăranilor; toate în câte un exemplar. Se ia spre scire și se aproabă. 250. (705—1900). Direcțiunea despărțementului „Beiuș'¹ înaintează pro- cesul verbal al ședinței comitetului cercual din 14 Octobre a. c. în această ședință s’au pertractat afaceri curente, s’a luat act de mai multe dona- țiuni pe sama bibliotecelor poporale și s’a decis înființarea de agenturi în B.-Lazuri și Cusîiș. Spre scire. 251. (706—1900). Direcțiunea despărțementului „Seliște“ înaintează cu data 14 Octobre a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 24 Septembre a. c. în această ședință s’au pertractat afaceri curente și s’a decis înființarea de agenturi noue în comunele Aciliu, Alămor, Rod, Sibiel și Topârcea. Spre scire. 252. (707—1900). Direcțiunea despărțementului „Sighișoara* înaintează cu data 16 Octobre a. c. procesul verbal a! adunării cercuale, ce s’a ținut în Retișdorf la 2 Septembre a. c. Se constată: 1. S’au presentat și luat spre scire raportul general al comitetului cercual și rațiociniul cassei. 2. S’a decis, ca suma, ce va mai rămâne din cele 2O°/ₒ statutare după acoperirea speselor de administrație, să se voteze ca ajutor unui învățăcel de meserie. 3. S’a decis, ca în viitor adunările cercuale să nu se mai țînă în comune atât de îndepărtate dela centru, pentru-ca să poată participa cât mai mulți membri. 17 âio Transilvania. Partea oficială. 4. S’au cetit disertațiile: „Luxul la poporul român și urmările lui“ de Vasilie Răduleț și „însemnătatea meseriilor⁸ de Vasilie Suciu. Ambele disertații au fost înaintate pentru eventuală publicare. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse se aproabă cu excepțiunea celui de sub pct. 3, anumit adunările cercuale sunt a se ține pe rând în toate comunele de pe te- ritoriul despărțământului. Disertațiile se transpun redacțiunii „Transilvaniei⁸ pentru eventuală întrebuințare. 353. (708—1900). Dl Dr. Hans Bordan, advocat în loc, transpune cu data 14 Octobre a. c. actele referitoare la procesul contra lui Septimiu Albini, înaintând totodată și expensarul seu de spese în suma de fl. 111.35, din care însă a primit ca avans fl. 10.—; mai rămâne deci a i-se asemna suma de fl. 101.35. Expensarul a fost examinat și toate posițiunile lui s’au constatat pe deplin justificate. Spre scire. Suma de fl. 101.35 se asemnează spre solvire d-lui Dr. Hans Bordan. 354. (726—1900). Direcțiunea despărțământului „Brașou“ înaintează procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 20 Septembre a. c. în această ședință s’au pertractat numai afaceri curente. Spre scire. 355. (728—1900). Direcțiunea școalei ciuile de fete înaintează cu data 20 Octobre a. c. conspectul incassărilor efectuite în anul școlar 1899—1900 pentru acoperirea speselor particulare ale elevelor, acludând și documentele referitoare, cari sunt saldate în regulă. Se constată, că suma intratelor în contul speselor particulare, inclusive saldul de fl. 67'94 din anul școlar 1898—1899, a fost de fl. 2729 87, iar spesele acoperite de fl. 2509.21; din suma intrată s’a restituit părinților fl. 121'55, ca solvit peste spesele efective ale elevelor, și a rămas un sald de fl. 220 60. Conspectul de sub întrebare se ia spre scire. Saldul are să fie administrat ca deposit fructifer. 356. (734—1900). Direcțiunea despărțământului „Mociu" înaintează cu data 25 Octobre a. c. procesul uerbal al adunării cercuaie, ce s’a ținut în 12 August a. c. Se constată: 1. S’au presentat și luat spre scire raportul general și rațiociniul cassei pe 1899. 2. Dl loan Câmpean a cetit disertația sa: „Repriviri asupra tre- cutului Asociațiunii⁸. 3. S’a decis a se ruga comitetul central, ca să asemneze pe sama despărțământului 20% după fl. 83'—, adecă după taxele încassate de comitetul cercual dela membrii ordinari și ajutători în 1899 și trimise întregi la cassa centrală. Transilvania. Partea oficială.. 211 4. S’au înscris: a) membru pe viață dl loan Leoca, proprietar în Sâmbotelec; și b) membri ordinari dna Susana Moldovan și dnii Simeon Pop, Br. George Simon, Alexandru Deac, Alexandru Oltean, Ieronim Danilă, Ieronim Bozac, luliu German, Alexandru Bigian, Auxentiu Mu- reșan. Toți au solvit taxa prescrisă. 5. S’a decis, ca din banii, de cari dispune despărțământul, să se aboneze foi poporale și să se distnbue în comunele designate de comitetul cercual. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse se aproabă. Bugarea despărțementului amintită sub pct. 3. se încuviințează și se asemnează suma de 35’20 coroane. Dl loan Deoca se declară membru pe viață și se provede cu di- ploma prescrisă, iar dna Susana Moldovan și dnii amintiți sub pct 4. lit. 6) se declară membri ordinari ai Asociațiunii. 257. (,764—1900;. Uompactorul Francisc Neuzii din ioc cu data 7 Novembre a. c. înaintează un cont despre 131’20 coroane pentru com- pactare de cjiare și cărți pe sama bibliotecei Asociațiunii. Suma de 131’20 coroane se asemnează spre solvire dlui . Fr. Neuzii. 258. (765—1900). Executorii testamentari ai fericitului loan Petran transpun cu data 3 Novembre a. c. în copie inventarul lăsămentului acestuia, cu recercarea ca comitetul central să iee parte la pertractarea lăsămentară. Anunță totodată, că defunctului s’a ridicat un monument demn de marimmia sa. Conform inventarului activele lăsămentului fac suma de 136,359’53 coroane, iar pasivele 6,252’60 coroane. Se ia act cu mulțămită. Presidiul se autorisează a numi la timpul seu un representant al Asociațiunii la pertractarea lăsămentară. 259. (,766—1900). Direcțiunea despărțementului „De/“ înaintează cu data 13 Novembre a. c. procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 10 Novembre a. c. In această ședință s’a constituit comitetul cercual ale- gendu-se vice-president dl Dr. loan Cherecheș, cassar dl Mateiu Pop, controlor dl George Gradoviciu și notar dl Dr. Liviu Miksa. Procesul vertal se ia spre scire și constituirea comite- tului cercual se aproabă. 260. (770—19U0). Dl losif St. Suluțu donează pe sama muzeului național o hârtie a generalului Bem, comandant al armatei maghiare în Ardeal la 1848—49, adresată lui Nicolae Solomon, prefect al legiunii ro- mâne, înpreuuă cu alte scrisori, cari dovedesc autenticitatea aceleia, și biografia lui Nicolae Solomon. Se primesc cu mulțămită. D. u. s. losif St. Șuluțu m. p Dr. llu m. p. secretar II. S’a verificat. Sibiiu, în 19 Novembre 1900. loan Papiu m. p. Dr. Eusebiu Roșea m. p. loan Crețu m. p. 17* 'transilvania. Partea oficială. Nr. 843—1900. Proces verbal din 6 Decembre 1900. Ședința ordinară a comitetului central al Asociațiunii. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu. — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membrii presenți: Zaharia Boiu, Parteniu Cosma, loan Crețu, Dr. Corn. Diaco- novich, Nicolau Ivan, 1. Papiu, Dr. Bus. R. Roșea, Leontin Simonescu, losif St. Șuiuțu și N. Togan. 36O-». Cu verificarea procesului verbal al ședinței de acți Se încredințează domnii Dr. Cornel Diaconovich, Leontin Simonescu și losif St. Șuiuțu. 361. (811—1900). Dl l/oicu Hamsea, protopop în Lipova, numit cu conclusul comitetului central Nr. 279 din 7 Decembre 1899 delegat pentru constituirea despărțementuiui „Lipoua* și recercat a se supune acestei în- sărcinări, respunde cu data 25 Novembre a. c., că după-ce doue confe- rințe, convocate de dînsul în causa de sub întrebare, s’au declarat pentru amânarea constituirii acestui despărțement, depune mandatul de delegat. Avend însă în vedere, că comitetul central a fost din altă parte de re- pețite ori provocat a constitui despărțământul „Lipova“, apoi că adu- narea generală a Asociațiunii a fost invitată și a decis a se întruni chiar în Lipova, — Comitetul central decide a continua încercările pentru organisarea acestui despărțământ și luând act de renunțarea d-lui Voicu Hamsea, numesce delegat pe dl loan Tuducescu, director de bancă, cu însărcinarea de a încerca constituirea despărțământului cel mult pănă la finea lunei Martie 1901. 363. (841 —1900). Secretarul I raportează, că dintre delegații numiți cu conclusul Nr. 279 din 7 Decembre 1899 pentru organisarea nouelor despărțeminte create prin ultimul regulament de arondare, — au satisfăcut însărcinării ce li s’a dat următorii domni: Dl N. Zigre a organisat desp. „Orade“, dl I. cav. de Pușcariu a organisat desp. „Bran“, dl Dr. T. Mihali a organisat desp. „Dej¹¹, dl N. Moldovan a organisat desp. „Agnita", dl Dr. P. Zepeniag a organisat desp. „Verșeț", dl N. Bogdan a organisat desp. „Treiscaune-Ciue“, iar dl P. Miulescu a organisat desp. „Torac", însă nu a încassat taxele și astfel despărțământul acesta nu și-a început activitatea. Dl Voicu Hamsea a renunțat la mandatul de delegat și în locul dînsului prin conclusul anterior a fost numit dl loan Tuducescu. Nu s’au conformat însărcinării primite și nu au respuns la recercarea comitetului central următorii delegați : Dl Dr. Iustin Pop pentru desp. „Tincau, dl Aurel Petrovici pentru desp. „Nădlac", dl los. Morariu pentru desp. „Dobrau, dl Andreiu Medan Transilvania. Partea oficiali. 213 pentru desp. „Șomcuta*, dl Dr. Fior. Mihâlyi pentru desp. „Maramureș*, dl loan Droc pentru desp. „Mercureau, dl Mih. Popoviciu pentru desp. „Orșova*. Deoare-ce dela numirea acestor delegați a trecut un an de c|ile și considerând, că o amânare mai îndelungată a organisării despărțămintelor înșirate ar fi păgubitoare pentru interesele Asociațiunii, propune, ca delegații numiți în urmă să fie recercați din nou, ca să convoace adu- nările de constituire în termin preclusiv, iar la cas dacă nu s’ar pută supune însărcinării ce li s’a dat, să raporteze despre aceasta, ca comi- tetul central să poată încerca organisarea pe altă cale. Se ia act. D-nii Dr. Iustin Pop, Aurel Petroviciu, losif Morariu, Dr. Fior. Mihâlyi, Andreiu Medanu, loan Droc și Mih. Popo- viciu vor fi recercați din nou, ca în termin de 3 luni să con- voace adunarea de constituire a despărțămintelor, a căror organisare li s’a încredințat, și să raporteze comitetului central pănă la 31 Martie 1901 despre resultat, — eventual în locul dînșilor să recomande alte persoane, cari să fie încredințate cu organisarea despărțămintelor de sub întrebare. Dl Paul Miulescu va fi recercat să finaliseze organisarea începută pănă la finea anului curent, ca membrii înscriși în despărțământul „Torac“ să poată beneficia de drepturile lor cu începere dela anul nou. Conclusul referitor la ținerea în suspens a organisării despărțămintelor: Cioara, Arad, Ciula, Sanislău-Carei și Jibou se susține pănă la alte disposițiuni. 263. (175—1900). Biroul Asociațiunii, însărcinat la timpul său cu executarea conclusului comitetului central Nr. 66 din 5 Aprile a. c. re- feritor la editarea unui album cu modele de cusături românesci, — propune, ca actele referitoare la acest obiect să se trimită secțiunii istorice, ca organului competent în materie de etnografie, cu rugarea ca să studieze chestiunea și la timp oportun să înainteze comitetului central propu- nerile sale. Se primesce. 364. (840—1900). în vederea resultatelor mulțămitoare, ce le-a realisat Asociațiunea în anii din urmă prin inițiarea rescumpărăriior feli- citărilor de Anul nou în favorul fondului Casei naționale, — Biroul se autorisează a publica și înainte de proxima aniversare în numele Asociațiunii un apel pentru rescumpărarea felicitărilor de anul nou în scopul și condițiunile din trecut. 365. (832—1900). Secretarul II raportează, că în urma concursului publicat sub Nr. 578—1900 pentru conferirea, unui stipendiu „/. Roman¹¹ 214 Transilvania. Partea oficială.. de 120 coroane au întrat 14 cereri, dintre cari 5 cereri sunt defectuos instruate lipsind tocmai atestatul școlar. Stipendiul „I. Roman” de 120 coroane se votează lui Alexandru Rusu, student în cl. VI. gimnasială în Blaj. 266. (775—1900). Se anunță decedarea membrului onorar Ștefan Moldovan, fost preposit capitular în Lugoj, Comitetul central dă expresiune regretului său prin sculare. 267. (783—IDOG"). Dl losif St. Șuluțu aduce la cunoscința comite- tului central, că ]a mormentul regretatului George Barițiu, fost president al Asociațiunii, nu se află nici măcar o cruce. Supune deci afacerea așezării unei cruci mormentale aprețiării comitetului central. Se decide, ca înainte de a se lua conclus meritorie să se întrebe membrii familiei regretatului G. Barițiu relativ la această chestiune. 268. (813—1900). „Furnra"', cassă de economii în Făgăraș, trimite 700 coroane ca a treia rată din taxa de membru fundator al Casei na- ționale. Se ia, act. 269. (821—1900). Direcțiunea școalei civile de fete înaintează, e.u data 30 Novembre a. c. cererile a 11 eleve pentru dispensare dela plătirea di- dactrului. precum și conclusul conferenței corpului didactic referitor la aceste cereri. Se decide a se dispensa de întreg didactrul pe anul 1900—1901 elevele: Octavia Stroia, El vira Cintea. Margareta Mărginean. Valeria Foica, Elisaveta Vlad. Maria Balteș, Silvia Balteș, Valeria Pop, Veturia Foica, Maria Troanca; de jumă- tatea didactrului pe anul 1900—1901 eleva: Galini Literat; și de întreg didactrul pe anul 1899—1900 elevele: Octavia Stroia și Maria Troancă. 270. (822—1900). Direcțiunea școalei civile de fete înaintează cu data 30 Novembre a. c. procesul verbal a! conferenței corpului didactic din 16 Novembre a. c. în această conferența : 1. s’au pertractat afaceri curente; 2. s’a stabilit programul sărbărilor din incidentul aniversării regi- nei Elisaveta. 3. s’a luat conclus referitor la cererile întrate pentru dispensare de didactru; 4. s’a luat conclus referitor la felul cum să se serbeze preseara „Nascerii Domnului” și s’a decis în acest scop construirea unei scene. Spesele împreunate cu aceste serbări să se acopere din economiile ce se fac peste an. Peste tot din aceste economii să se înființeze un „fond pentru acoperirea speselor împreunate cu producțiunile și excursiunile școlare". Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse se aproabă. Transilvania. Partea oficială. 215 271. (833 și 827—1900). Dl losif St. Șuluțu înaintează cu data 5 Decembre a. c. raport despre cercetarea școalei și a internatului Asociați- unii în lunile Septembre, Octobre și Novembre a. c. Constată, că cor- pul didactic se ține strict de planul de învățământ și își dă silință de a obține resultate bune; în internat domnesce ordine; starea sanitară e mulțămitoare. în legătură se presentează și raportul ddto 3 Decembre a. c. al directorului școlar despre revisiile de clase pe același timp, în care se constată, că învățământul decurge în ordine. Ambele rapoarte se iau spre scire. 272. (793—1900). Direcțiunea despărțementuiui ^Reghin¹¹ înaintează cu data 18 Novembre a. c. procesul uerbal ai adunării qercuale ținute în 26 August a. c. Se constată: 1. S’a presentat și luat spre scire raportul comitetului pe anul trecut. 2. S’a decis, ca din suma de 100 coroane, destinată în adunarea cercuală din anul trecut pentru premii, cari însă nu s’au împărțit, să se cumpere cărți de scoală. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse se aproabă. 273. (804—1900). Dl ioan Dan, protopop onorar, încredințat din partea comitetului cercual cu conducerea despărțământului „Zernesci“, prin scrisoarea sa ddto 13 Novembre a. c. abdice dela acest post. De scrisoarea dlui loan Dan se ia act; este însă rugat a convoca comitetul cercual la ședință, unde să-și presenteze abdicerea, și care apoi va ave să proceadă conform §-ului 43 din Statute și §. 40 din Regulamentul pentru despărțăminte. 274. (807—1900). Direcțiunea despărțementuiui „Sebeșu înaintează cu data 22 Novembre a. c. I Procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 30 August a. c. în aceasta ședință s’au pertractat numai afaceri curente. II. Procesul uerbal al adunării cercuale, ce s’a ținut în Daia română la 2 Septembre a. c. Din acesta se constată: 1. S’au presentat și luat spre scire raportul general și rațiociniul cassei pe 1899 și s’a stabilit budgetul pe 1901 la intrate și eșite cu 290 coroane. 2. Dl. Gr. Tătar a cetit disertația sa, „Căușele sărăciei poporului român și mijloacele pentru delăturarea lor.“ 3. S’a conferit un premiu de 10 coroane unei țărance, care s’a presentat în cel mai frumos costum, cusut de ea însaș. 4. S’a decis, ca adunările cercuale viitoare să se țină pe rând în toate comunele despărțământului în o ordine stabilită. 5. S’au înscris membri ordinari noi d-nii: Eustatie Cib, preot, Simion Ispas, proprietar, și Vasilie Vasilca, vicenotar, 216 Transilvania. Partea oficială.. III. Procesul verbal a! ședinței comitetului cercual din 6 Septembre a. e. In această, ședință s’a luat act de conclusele adunării cercuale; s’a decis înființarea unei biblioteci poporale în Daia română, spre care scop s’au preliminat 40 coroane; și s’a luat act de constituirea unei agenturi în Daia română. ad I. Spre scire. ad II. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse în deosebi proiectul de budget pe 1901 se aproabă. Domnii amintiți sub 5 se declară membri ordinari ai Asociațiunii. ad III. Spre scire cu aprobarea concluselor. 275. (823—1900). în despârțementul „Sătmar" s’au înscris membri ordinari noui d-na Maria Achim și dl Vasilie Achim. Ambii se declară membri ordinari ai Asociațiunii. 276. (824—1900). Direcțiunea desnărțementului „Bistrița* înaintează cu data 27 Novembre a. c. procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 21 Novembre a. c. în această ședință s’au pertractat afaceri curente; s’a luat act de înfiiințarea primei biblioteci poporale și s’a decis a se pune la disposiția poporului din Bistrița; s’a decis redactarea unui apel pentru înființarea de agenturi. Spre scire cu aprobarea concluselor. 277. (762 — 1900). Editura de cărți a Academiei maghiare transpune cartea „4 magyar honfoglalăs but foi* pentru a se cumpăra pe sama biblio - tecei Asociațiunii cu prețul de 30 coroane. Se decide procurarea amintitei scrieri. 278. (843—1900) La propunerea bibliotecarului Se decide a se procura pe sama bibliotecei Asociațiunii următoarele scrieri: «) Brânzeu N., Școalele din Blaj ; b\ Coșbuc G., Fire de tort; c) Gion, Elementul pitoresc în cronicele române; și Din istoria Fanarioților; d) Hodoș Enea, Poesii poporale din Bănat; e) Idieru N., Studii economice, politice și de finanțe, voi. I și II; f) Maior Dr. G., Manual complet de agricultura rațională, voi. III și IV; g) Negruzzi lacob, Scrieri complete, voi. III—V: A) Sbiera Dr. I. G., Aron Pumnul. Voci asupra vieții și însemnătății lui; i) Speranță T., Anecdote populare; k) Urechiă V. A., Frați cu frați. Românii la Roma; l) Maiorescu Tit, Discursuri parlamentare; m) lonescu Tache, Discursuri parlamentare. D. u. s. Dr. 11. Pușcariu m. p., vice-președ., Dr. Beu m. p., secr. II. — S’a veri- ficat. Sibiiu, în 10 Decembre 1900. I. Șuluțu m. p., L. Simonescu m. p., Dr. Diaconovich m. p, Transilvania. Partea oficială. 217 APEL în vederea consimțemenhdui general, cu care publicul român a întimpinat inițiativa „AsociațiuniP : de a pune obiceiul felicitărilor de Anul nou în serviciul culturei noastre naționale, — sub- semnatul comitet central adresează acum, in preseara unei noue ani- versări, un călduros apel cătră toți iubitorii culturei poporului românesc, ca și de astădată să adopte în numer cât se poate mai mare rescum- perarea felicitărilor de Anul nou, și să doneze sumele de rescumperare fondului „Casei Naționale^. Lista rescumperărilor se va publica în diare și în o mică pu- blica țiune festivă, ce pe diua Anului nou se va trimite tuturor persoa- nelor, cari își vor rescumpera felicitările. Pe această cale vom menține părțile frumoase și plăcute ale obi- ceiului felicitărilor, ne vom reaminti prietenii noștri, și ei își vor aduce aminte de noi, — gândurile noastre se vor întâlni, și uniți prin un frumos act al iubirii de neam, vom serbătorî laolaltă noua aniversare cu inimi încăldite de cele mai nobile sentimente. De altă parte vom fi scutiți de o mare pierdere de timp și de eventualitatea penibilă, dar numai cu greu evitabilă, de a trece cu vederea la felicitările de Anul nou pe care-va dintre prietenii noștri. La finea secolului ce espiră, — secolul renascerii noastre naționale, vom ridica prin obolul nostru pentru fondul „Casei Naționale^, un frumos monument începuturilor culturale ale poporului românesc. Din ședința comitetului central al Asociațiunii pentru literatura romană și cultura poporului român, ținută în Sibiiu la 6 Dec. 1900. Dr. 11. Pușcariu, președinte. Dr. I. Beu, secretar II. 218 Transilvania. Partea oficialii. AVIS! P. T. Domni directori ai despărțernintelor Asociațiunii sunt rugați: 1, a îngriji să se incassese taxele dela membrii Asociațiunii și pănă la finea lui Decembre a. c. să se înainteze la cassa centrală, subtrăgend cele 2Oaf ce compet despărțernintelor; în cas contrar, la începutul anului viitor, conform praxei din trecut și §-ului 41 lit. b) din Regulamentul afacerilor interne pentru despărțemintele Asociațiunii, taxele restante se vor incassa prin mandate poștale direct de subscrisul birou; 2. a înainta în decursul lui lan. 1901 raportul pe an. expirat, prevedut în §. 39 lit. g) al Regulamentului susmenționat; 3. conform circularului dela 2 Aprilie a. c. Nr. 216—1900, în legătură cu raportul amintit în p. 2. D. directori vor binevoi a ne raporta și despre starea bibliotecelor poporale administrate de des- părțeminte, folosindu-se pentru fiecare bibliotecă separat de câte un bilet, de cari am trimis la timpul seu tuturor despărțernintelor. Biroul Asociațiunii DIN DESPĂRTEMINTE. Desp. „Beiuș*. Din raportai comitetului cercual al acestui desp. pe an. de gestiune 1899/1900, cetit în adunarea cercuală din Szombatsâg, dăm unele părți, din cari se vede laudabila activitate, ce desvoaltă con- ducătorii numitului desp., frumoasele resultate la cari au ajuns în decurs de numai 2 ani, și prospectele de progres la cari — pe basa promițăto- rului început — cu drept cuvânt ne putem aștepta în viitorul cel mai apropiat. „ ... Și oare ce scop a avut lucrarea noastră? Să atingem scopul Asociațiunii. Iară scopul Asociațiunii este scopul poporului, căci Aso- ciațiunea este poporul, poporul face Asociațiunea. Poporul cu inimă în- grijată și strânsă de durerea suferințelor lungi, stătea în pragul comoarei sale, în care i-au mai rămas din talanții de odipioară ■ credința, legea, Transilvania. Partea oficială. 219 evlavia, limba, naționalitatea, puțină bunăstare și și mai puțină cultură. Era poporul îngrijat să nu peardă și din acești talanți, ci să-i sporească, să-i înmulțească, și să-și poată făuri din ei fericirea, de care atâta vreme a fost lipsit. Alerga și cerca calea și mijloacele acestei fericiri. Fruntașii noștri s’au apropiat și și-au pus urechiă la inima poporului și au înțeles dorința și sbuciumarea ei, și i-au arătat, că fericirea, calea și mijloacele ei, le va afla în deșteptare, în luminare. I-a arătat că fără luminare nu va pute trage deget cu popoarele, cari s’au silit la mai mare deșteptare. Că Sașii, Nemții, Evreii și alții sciu purta o economie mai rațională, că au apucat meseriile, negoțul, deregătoriile și-i aflăm tot în frunte, numai pentru aceea, că ei mai toți, tineri și bătrâni, bărbați și femei sciu carte, și astfel sunt mai deștepți. „Fruntașii noștri au luat în seamă voința bună, puterea și hărnicia poporului nostru, și au ridicat steagul, pe care era scris: Deșteptarea poporului român. Și poporul a alergat să se înșire și ne-am înșirat și noi sub acest steag, bine sciind. că unde-i unul nu-i putere. Fruntașii și țeranii au dat mâna, s’au însoțit și aceasta însoțire o numim noi „Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român¹¹. După acestea tractează pe larg despre însemnătatea bisericei și școalei, cum și despre ceea-ce Asociațiunea a lucrat pănă acum pentru binele poporului, dicend îndeosebi că ea „îngrijesce ca să nu perdem învățăturile câștigate în biserică și școală. — Biserică și școală avem în tot satul și le susținem cu mari jertfe, și vedeți, tinerimea, ba și cei mari, după-ce es din școală, foarte puțini mai sciu ceti ceva. Ce folos dară de jertfele poporului, de ostenelele bisericei și școalei? „Asociațiunea vrea și poporul are lipsă să fie luminat, . . . altcum toate le va perde. Acji umblă mulți lupi îmbrăcați în pele de oaie să amăgească credința poporului, mulți răuvoitori să înșele poporul neînvă- țat. Mulți străini au năvălit în orașe și năvălesc și în sate; și numai învățătura va îndrepta pe popor, să-și apere ogorul și drepturile, să afle mod de câștig și să se apuce de neguțătorie, âe industrie, de meserii, ș. a. .. .“ Se spune mai de parte în raport: . . . Asociațiunea a ales cu multă grije aproape 600 cărți bune pentru popor, și se silesce ca, pre- cum în fie-care sat este biserică și școală, să fie și cărți bune. Ne tri- mite pe noi să vi-le aducem acasă; să primiți deci dela cărturarii voștri învățăturile și sfaturile scoase din aceste cărți și înșivă să le cetiți, . . . devenind cu chipul acesta popor ales, . . . oameni iubitori de muncă și alipiți deapururea la sinul dulce al nației noastre. . . . După aceste se arată activitatea comitetului cercual în următoarele: Ședințe a ținut în decursul anului de gestiune 6. Numărul obiectelor pertractate 40, al exibitelor 56. în aceste ședințe comitetul a stăruit să înmulțească numărul membrilor, să organiseze agenturi comunale, să înființeze bibliotece poporale și mai ales să câștige interesul și atențiu- nea publicului românesc de pe teritorul desp. pentru scopul frumos al 220 Transilvania. Partea oficială. Asociațiunii. Procesele verbale au fost luate la cunoscință din partea comitetului central, conclusele au fost aprobate. Membri. Numărul membrilor la adunarea cerc, din 1899 a fost 110; prin înființarea desp. „Grade* însă 18 din aceștia au fost transcriși la acel despărț., au rămas deci 92. Acest număr a crescut astfel, că a