TRANSILVANIA ORGANUL ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. VIII. Sibiiu, August 1900. Anul XXXI. Nr. 496-1900. Convocare. în sensul §§-lor 23 și 26 din statutele „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român“ se convoacă adunarea generală ordinară a Asociațiunii Ia Băile-Herculane, pe filele 9 și 10 Septembre st. nou 1900, pe lângă următorul PROGRAM: Ședința I. Duminecă în 9 Septembre st. n. 1900 la 11 oare înainte de amcarți. Ordin ea de <ți: 1. Deschiderea adunării generale. 2. Constatarea delegațiilor presenți. 3. Raport despre activitatea comitetului central în anul expirat. 4. Alegerea comisiunilor: a) pentru examinarea raportului general; b) pentru examinarea rațiociniului pe anul 1899 și a proiectului de budget pentru anul 1901; c) pentru studiarea proiectului de regulament despre înființarea secțiunilor sciințifice și literare, înaintat spre aprobare; d) pentru înscrierea de membri și încassarea taxelor. 5. Propuneri eventuale. 82 Transilvania. Partea oficială. Ședința II. Luni în 10 Septembre st. n. 1900 la 10 oare înainte de anieadi. Ordinea de cp: 1. Rapoartele comisiunilor exmise în ședința primă. 2. Propunere relativ la inactivarea secțiunilor sciințifice și literare. 3. Fixarea locului pentru proxima adunare generală. 4. Disposițiuni pentru verificarea proceselor verbale. 5. închiderea adunării generale. * Disertațiunile se vor ceti în o ședință specială, ce se va ține Duminecă in 9 Septembre n. la oarele 3 p. m. Se observă, că eventualele disertațiuni și propuneri au să jic presentate în scris presidiului Asociațiunii {în Sibiiu, Strada-Morii Nr. 8') cu 8 ețile, iar eventualele interpelațiuni cu 3 (țile înainte de adunarea generală. Din ședința comitetului central al „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român“, ținută în Sibiiu la 9 August 1900. I. M. Moldo vanu m. p., președinte. Nicolau Togan m. p., notar. Transilvania. Partea oficiala. 83 Nr. 443/1900. Raportul general al comitetului central al Asociațiunii pentru, literatura română și cultura poporului român pe anul 1899. Onorată adunare generală! Comitetul central are onorul a presenta următorul raport despre activitatea sa dela 1 Ianuarie pănă la 31 Decembre 1899, despre executarea concluselor adunării generale ținute în Deva la 27 și 28 August 1899 și despre momentele mai însemnate din viața Asociațiunii dela această adunare gene- rală încoace. I. Ședințele comitetului. în anul 1899 comitetul central a ținut 12 ședințe ordi- nare și 5 extraordinare, al căror decurs se poate vedă din procesele verbale publicate în organul oficial. Prin 313 concluse s’au resolvat toate chestiunile supuse deliberării comitetului central. Numărul exibitelor a fost 1096 față de 733 în 1898; cea-ce dovedesce o înmulțire extraordinară a afacerilor, în deo- sebi de administrație. Despre executarea concluselor luate de adunarea gene- rală, ce s’a ținut în 27 și 28 August 1899, avem onorul a da samă în următoarele: Conformându-se conclusului Nr. 9 lit. d), prin care se în- datoresce a continua a se pune în înțelegere cu forurile noa- stre bisericesci și școlare spre a aduna datele privitoare la școalele poporale lipsite de mijloace, — comitetul central cu data 7 Septembre 1899 și sub Nr. 815 a scris din nou con- sistoriilor, cari âncă nu au trimis datele cerute. Consistoriul din Gherla nici de data aceasta nu a respuns la rugarea noastră. Asupra datelor primite s’a raportat în ședința comitetului din 7 Iunie a. c., decicțendu-se ca întreg materialul adunat să se predee secretarului prim al Asociațiunii cu îndrumarea, 9* 84 Transilvania. Partea oficială. ca să studieze situațiunea școalelor lipsite și să caute căi și mijloace proprii a inscena o mișcare morală în favorul acestora. Pentru orientarea On. adunări presentăm un scurt rea- sumat al acestor date. Astfel în diecesa gr.-cat. de Oradea-mare se găsesc 20 de școale, dintre cari însă cu deosebire 8 sunt lipsite de mijloace materiale; în archidiecesa gr.-or. a Transilvaniei numărul lor nu se spune apriat în scrisoarea consistoriului, dar se cjice, că e atât de mare încât se cer multe mii pentru asigurarea exis- tenței lor; în districtul consistoriului gr.-or. din Oradea-mare sunt 21 școale lipsite; în archidiecesa gr. cat. de Alba-Iulia și Făgăraș 115, în diecesa gr.-cat. a Lugoșului 8 și în diecesa gr.-or. a Aradului 100; consistoriul gr.-or. din Caransebeș ase- menea nu spune numărul lor, dar comunică, că cu fl. 6000'— respective fl. 3000-— s’ar pută acoperi lipsele școalelor sale sărace. Comparând archidiecesa gr.-or. a Transilvaniei cu cea gr.- cat. de Alba-Iulia și Făgăraș unde împrejurările sunt analoage, putem afirma, că în cea dintâiu numărul școalelor lipsite trebue să treacă peste 115; iar calculând ca lipsă medie pentru o școală suma de fl. 100-—, ar resulta, că în diecesa Caranse- beșului sunt 60, respective 30 școale lipsite. în cele 6 diecese române, dela cari am primit datele ce- rute, ar fi deci peste 400 de școale lipsite de mijloace ma- teriale. Vast teren de filantropie! Conclusul Nr. 9 lit. /), care îndrumă comitetul central a renunța, ca să mai ceară dela ministrul de comerciu ajutorul de fl. 400‘— menit pentru învățăcei-meseriași, a fost executat în felul, că comitetul central s’a conformat și nu a mai cerut amintitul ajutor, încunoscințând totodată pe elevii beneficianți, că cu finea anului 1899 li-se sistează ajutorul votat. Modul îndeplinirii conclusului Nr. 9 lit. g), se poate vedă din rațiociniul alăturat acestui raport. Cu executarea conclusului Nr. 10 lit. c), s’a ocupat comi- tetul în ședința sa dela 19 Iunie a. c. și a compus un proiect de Regulament pentru înființarea secțiunilor sciințifice-literare, A. pe care sub A. îl înaintăm On. adunări generale spre aprobare. Transilvania. Partea oficială. 85 Despre executarea conclusului Nr. 10 lit. a) și 6) se va da seamă în raportul literar presentat de prim-secretarul nostru. Stipendiile conferite de Asociațiune se arată în consem- narea alăturată sub B. B. în fine observăm, că cu privire la înființarea unui museu etnografic și istoric și la loteria de efecte întreprinsă pentru scopurile acestuia se înaintează sub C. raport special. C. II. Școala civila de fete. în anul școlar 1899 —1900 școala Asociațiunii a fost cer- cetată de 92 eleve, dintre cari 17 în cl. I. civilă, 21 în cl. II., 21 în cl. III., 23 în cl. IV și 10 în cursul complementar. în internatul școalei au locuit 37 eleve. în corpul didactic s’a întâmplat o schimbare la începutul anului școlar. Anume schimbându-și dl George Dima, prof. de musica vocală, domiciliul, în locul densului a fost angajat dl Timoteiu Popovici. Instrucțiunea a urmat în cadrul planului de învățământ și a dat resultate mulțămitoare. Acest plan la întrevenirea inspectorului regesc de scoale a trebuit să fie revăzut și aco- modat, după putință, planului ministerial publicat în 1887 sub Nr. 29,000 și a trebuit să fie înaintat pentru aprobare la mi- nistrul de culte și instrucțiune. Pănă la încheierea acestui ra- port însă nu a sosit respuns dela ministru. Cursul complementar a fost supus pentru anul școlar 1899—1900 unei transformări, anume s’a introdus predarea facultativă a studiilor pedagogice: Pedagogia, Psichologia, Istoria pedagogiei și Școala de aplicație, pregătindu-se elevele în o singură clasă, împărțită în 3 despărțeminte, conform celor 3 cursuri din secțiunea pedagogică a seminarului archi- diecesan Andreian gr. or. Profesorii angajați au declarat după experiențele făcute, că pe lângă o astfel de organisare a cursului nu se vor pute obțină resultate mulțămitoare, și în urmare au propus înființarea a trei cursuri pedagogice re- gulate. Considerând, că înființarea și susținerea de cursuri pe- dagogice regulate este împreunată cu mari spese, ce budge- tul Asociațiunii nu poate suporta, comitetul central a decis a se absta deocamdată dela înființarea cursurilor pedagogice. 86 Transilvania. Partea oficială. Comitetul central a supraveghiat mersul instrucțiunii prin delegații sei: Dr. Ilarion Pușcariu și losif St. Șuluțiu, iar ca delegat la examenele anuale a funcționat dl loan Papiu. Date mai amănunțite se cuprind în programa școalei, care D. se alătură sub D. Rațiociniul școalei și internatului a fost revizuit și apro- bat de cătră comitetul central. III. Averea Asociațiunii. E. In alăturare sub F. înaintăm Onoratei Adunări generale raportul cassei, rațiociniul fondurilor Asociațiunii și inventarul Asociațiunii pe anul 1899, toate examinate și aprobate de co- mitetul central. La locul acesta amintim numai, că percepțiunile efective ale fondului general în 1899 au fost de: fi. 16,692-37, eroga- țiunile efective de: fl. 11,154'08. Cassa s’a încheiat cu un sald de: fl. 2,979-74. Averea fondului general a fost la finea anului de sub în- trebare: fl. 134,633'64 și 105,000 Lei. întreagă averea administrată de comitetul central a fost de: fl. 199,888'05 și 105,000 Lei. Față de anul 1898 o crescere de: fl. 16,528-28. F. De-odată cu acestea ne luăm voia a subșterne sub F. și un proiect de budget pe 1901. Afacerea lăsămentului lui George Filep din Tășnad âncă nu este terminată; ceva positiv nu putem raporta. IV. Donațiuni și fundațiuni. Dela ultima adunare generală încoace s’au făcut societății noastre următoarele donațiuni și fundațiuni: 1. întru eternisarea memoriei reposatului Demetriu Mol- dovan fericita Ioana Bădilă n. Moldovan, fiica acestuia, a testat Asociațiunii: a) partea sa (adecă jumătate) din casa aflătoare în Sibiiu str. Urezului Nr. 9 și b) 20,000 coroane în scrisuri fonciare de ale institutului „Albina“. Această avere va avă Asociațiunea să o administreze sub numirea: „Fundațiunea Ioana Bădilă și Johanna Moldovan n. Farkas întru memoria Transilvania. Partea oficială. 87 lui Demetriu Moldovan“. Testatoarea a dispus, ca din această fundațiune să se înființeze și susțină în Cluj un internat pen- tru întreținerea gratuită de studenți universitari români, apar- ținători confesiunilor gr.-or. și gr.-cat. dela facultățile univer- sității de acolo. în cașul când universitatea din Cluj s’ar des- ființa, când internatul nu s’ar pute susține sau din ori-ce causă s’ar disolva, din venitele fundațiunii sunt a se distribui stipendii, având preferință ceteris paribus studenții dela fa- cultățile din străinătate. Usufructul părții de casă compete doamnei Ioana Moldo- van n. Farkas, mama fericitei fundatoare; usufructul sumei de 20,000 coroane a remas soțului fundatoarii, dlui loan Bă- dilă, fost jude de tribunal, care însă a decedat în scurt timp după fericita sa soție. Astfel venitele sumei amintite au de- venit libere și se vor capitalisa, pănă-ce Asociațiunea nu va pute dispune de întreagă fundațiunea, de oare-ce numai atuncia se va pută cugeta la realisarea intențiunilor fundatoarii. Afară de această fundațiune doamna Ioana Bădilă a mai donat 2000 coroane și pentru scopurile înființândei Case na- ționale. 2. întru augmentarea fundațiunii amintite sub 1. Dom- nul loan Bădilă, fost jude de tribunal, a donat 4 acțiuni „Al- bina“ (în valoare nominală de 800 coroane, în valoare reală însă de peste 2000 coroane). 3. Institutul de credit „Albina¹¹, în mod tradițional deja, a donat 2000 coroane pentru trebuințele școalei civile de fete. 4. Asociațiunea a fost numită erede universal prin testa- ment de cătră fericiții loan Petran, fost fiscal comitătens în Cluj, și Dr. loan Nichita, fost advocat în Șimleu. Cel dintâiu a testat Asociațiunii spre scopuri culturale întreagă averea sa — cu excepțiunea unor mici legate —, care va ave să se administreze sub numirea „Fundațiunea loan Petran¹¹, usu- fructul compete soției fundatorului, pănă când ea va fi în viață. Nici unul din aceste lăsămente nu este finalisat; de- taiat vom raporta deci cu altă ocasiune. 5. In favorul Casei naționale au contribuit 168 inși cu 704'10 coroane drept rescumperare a felicitărilor de anul nou. 88 1 Transilvania. Partea oficială.. 6. Dșoara Eufemia Katona a donat un autograf al lui Simeon Bărnuțiu ddto 28 Februarie 1849. 7. Doamna lulia Bisa din Mihăleni a donat sigilul lui Avram lancu. 8. Bani vechi (mai mult monete) au donat D. D.: Traian Morcan, jurist, George Baderca din Mehadica, Ilie Moga, în- vățător în Sibiiu, loan I. Constantin din Ilva-mare și Romul Petric, funcționar de bancă în Sibiiu. 9. D. Dr. At. Marienescu a donat o statuetă de Herma- phrodită în copie. V. Membri. Cu finea anului 1899 Asociațiunea a avut 1558 membri și anume: a) fundatori .... 88 (1898: 82) b) pe viață................. 197 (1898: 191) c) ordinari................ 1273 (1998: 1199), dintre aceștia însă numai 1100 și-au achitat taxa; iar 173 au refusat-o. Numerul membrilor a fost în anii din urmă în continuă crescere, ceea-ce se vede mai bine din următoarele cifre: în 1895 au fost membri în total . . . 911, „ 1896 „ „ 1023, „ 1897 „ „ „ „ „ ... 1119, „ 1898 „ „ 1428, n 1899 „ „ „ „ „ ... 1558. G. Sub Cr. înaintăm conspectul membrilor reposați dela ul- tima adunare generală încoace. VI. Biblioteca Asociațiunii. A. Biblioteca proprie. Conform inventarului biblioteca Asociațiunii la finea anului expirat a numărat 3796 opuri în 5398 tomuri, 4028 broșuri și 22 harțe, față cu 3629 opuri în 5122 tomuri, 3729 broșuri și 22 harțe, dela finea anului 1898; prin urmare biblioteca s’a sporit în decursul anului 1899 cu 167 opuri în 276 tomuri și 299 broșuri. în special după dife- ritele secțiuni biblioteca ne presintă următorul tablou: Transilvania. Partea oficială. 89 opuri în tom. broș. harțe Secț. I. Teologie......... 221 242 189 --- n II. Filosofie......... 44 52 11 _ III. Pedagogie ........ 74 76 99 --- r IV. Limbă, literatură, artă . . . 1092 1222 948 --- n V. Istorie și geografie..... 611 1253 493 18 » VI. Istoria specială a Românilor 287 330 230 2 n VII. Sciințe naturale...... 124 416 223 2 n VIII. Matematică și geometrie . 29 36 17 --- » IX. Medicină........ 207 251 91 --- » X. Sciințe juridice și politice . . 373 488 234 --- XI. Economie, industrie, comerciu . 136 100 159 --- » XII. Diverse......... 540 598 1334 --- XIII. Foi periodice....... 58 334 --- --- B. Depositul de cărți menite spre vânzare parte în fa- vorul fondului general al Asociațiunii, parte unele în favorul școalei civile de fete a Asociațiunii, și altele destinate a se distribui de aici gratuit, numeră 26 publicațiuni în 4558 to- muri și 2052 broșuri, și anume: 1. Acte și date despre conferința națională, ținută în Mercurea la 1869 — 84 exempl. â 1 cor; 2. Acte privitore la urzirea și înființarea „Asociațiunii transilvane*. 154 exempl. â 1 cor; 3. Adunarea (II) gen. a „Asociațiunii transilvane* ținută la Brașov în 1862 —- 236 exempl. â 1 cor; 4. Adunarea (III) gen. a „Asociațiunii transilvane* ținută în Blaj la 1863 — 1 exempl. 1 cor; 5. Adunarea (IV.) gen. a „Asociațiunii transilvane* ținută la Ha- țeg în 1864 — 36 exempl. ă 1 cor; 6. Adunarea (VI.) gen. a „Asociațiunii transilvane¹¹ ținută la Alba- Iulia în 1866 — 1 exempl. 1 cor; 7. Analele Academiei Române, din biblioteca lui Simeon Mangiuca ser. II. sect. I. tom. III—X. și XV., și ser. II. secț. II. tom. III., VII—X. și XV. (17 voi.); 8. Analele „Asociațiunii transilvane* din 1880, fasc. I. 354 exempl. â cor. 180.; 9. Baiulescu B., Despre necesitatea promovării și protecționării meseriilor între Români. 1 ex. 40 fii.; 10. Bergner R., Siebenburgen. Eine Darstellung des Landes und der Leute. 26 ex. â 8 cor. ; 11. Catalogul bibliotecii „Asociațiunii transilvane¹¹, de Nic. Togan. 333 ex. â 1 cor.; 90 Transilvania. Partea oficială. 12. Foișoara „Telegrafului Român¹¹ din 1876 — 26 ex. și din 1877 — 27 ex.; 13. Indice alfabetic al publicațiunilor revistei „Transilvania'⁻ (Anul 1_________XXV/ al „Actelor" și „Analelor¹⁴ „Asociațiunii transilvane¹¹ (1862— 1894), de Nic. Togan 117 exempl.; 14. Laurian, A. Tr., și Bălcescu N., Magazin istoric pentru Dacia. Tom. IV. și din tom. VII. fasc. I. în câte 2 exempl.; 15. Lazarici, I. Elemente de poetica română. 16 ex. â 60 fii.; 16. Loser J., Istoria agriculturei. Trad. autorisată. 47 ex.; 17. Maior, Dr. G., Manual de agricultură rațională. Partea I. Agro- logia. 52 ex.; 18. Meitani, G. G., Studii asupra constituțiunii Românilor. Fasc. V. și VIL—XII. 363 broș.; 19. Monografia școalei civile de fete a „Asociațiunii transilvane¹¹ 224 ex. â 2 cor.; 20. Pop Reteganul, I., Povești din popor 1763 ex. â 1 cor. ; 21. Pușcariu, I. cav. de, Date istorice privitoare la familiile nobile române. Voi. I. în 147 ex. â 4 cor. și voi. II. în 280 ex. â 8 cor., la olaltă voi. I. și 11. 10 cor.; 22. Pușcariu, Dr. II. Principii din pedagogia generală 47 exempl.; 23. Stoica, S., Higiena copilului dela nascere pănă la al 7-lea an al etății. 66 ex. â 30 fii.; 24. Șuluțiu Cărpinișanu, Dr. A., Graiul ardelenesc în raport cu limba literară de peste Carpați. 9 ex. â 40 fii.; 25. Togan Nic., Românii din Transilvania la 1733. Conscripția epis- copului loan In. Klein de Sadu. 24 ex. â 60 fii.; 26. „Transilvania¹¹, organul Asociațiunii, din următorii ani: 1869 (50 ex.), 1870 (37 ex), 1871 (67 ex.), 1872 (92 ex.), 1873 (68 ex.), 1874 (101 ex.), 1875 (119 ex.), 1876 (125 ex.) 1877 (104 ex.), 1878 (183 ex.), 1882 (61 ex ), 1883 (76 ex.), 1884 (69 ex.), 1885 (259 ex.). 1886 (282 ex.), 1888 (42 ex.), 1889 (80 ex.), 1890 (97 ex.), 1891 (13 ex.), 1892 (16 ex.), 1893 (2 ex.), 1894 (73 ex.), 1895 (24 ex.), 1896 (82 ex.), 1897 (9 ex.), 1898 (4 ex.) și 1899 (20 ex.). Biblioteca proprie s’a sporit în anul expirat mai ales în urma relațiilor de schimb legate cu diferite societăți sciinți- fice și literare din patrie, ca: Reuniunea archeologică și isto- rică din cott. Hunedoarei, Societatea istorică maghiară din Budapesta, Soc. balneologică maghiară, Soc. geografică ma- ghiară, Soc. heraldică maghiară, Erdelyi Muzeum egylet, Soc. carpatină din Cluj, Soc. etnografică maghiară din Budapesta, Matița srpska din Neoplanta. Afară de acestea au mai con- tribuit și în anul expirat la sporirea bibliotecii: Academia Transilvania. Partea oficială. 91 maghiară de sciințe din Budapesta, Academia Română din Bucuresci, Universitatea săsească din Sibiiu, Verein fur sieben- biirgische Landeskunde, Siebenburgischer Verein fur Natur- wissenschaften, Biblioteca națională din Florența, Institutul geografic argentin din Buenos Aires, Universitatea reg. din Christiania, Librăria archidiecesană din Sibiiu, Tipografia die- cesană din Gherla, Librăria diecesană din Caransebeș, Direc- țiunea „Enciclopediei Române“ și mai mulți autori. Prin cumpărare s’a sporit biblioteca cu 11 opere în 11 tomuri și 122 broșuri și s’a continuat completarea colecțiunii de cjiare. Dintre publicațiunile periodice au intrat la bibliotecă în anul 1899 următoarele: „Archiva“, organul societății sciinți- fice și literare din Iași, „Biserica și Școala" din Arad, „Con- trola¹* din Timișoara, „Convorbiri literare" din Bucuresci, „Drapelul" din Bucuresci, „Economia națională¹¹ din Bucuresci, „Erdâly¹¹ din Cluj, „Erdelyi Muzeum¹¹ din Cluj, „Ethnogra- phia“ din Budapesta, „Familia" din Oradea-mare, „Foaia diecesană" din Caransebeș, „Foaia pedagogică¹¹ din Sibiiu, „Foaia poporului¹¹ din Sibiiu, „Foaia școlastică¹¹ din Blaj, „Gazeta Transilvaniei¹¹ din Brașov, „Hunyadmegyei tort. 6s regesz. âvkonyve¹¹ din Deva, Letopis Matițe srpske" din Neo- planta; „Patria¹¹ din Cernăuț, „Poporul" din Budapesta, „Re- vista Economică¹¹ din Sibiiu, „Revista ilustrată" din Bistrița, „Revista Orăștiei¹¹, „Revista politica e letteraria¹¹ din Roma, Revista „Tinerimea Română" din Bucuresci, „Szâzadok¹¹ din Budapesta, „Tageblatt" din Sibiiu, „Telegraful Român" din Sibiiu, „Timpul¹¹ din Bucuresci, „Tortânelmi Tar" din Buda- pesta, „Tribuna¹¹ din Sibiiu, „Tribuna Poporului" din Arad, „Unirea" din Blaj și „Vulturul" din Oradea-mare. Depositul de cărți de o parte a crescut prin donațiunile făcute de DD: Dr. llarion Pușcariu (Foișoara „Telegrafului Român" din 1876 și 1877 în câte 30 ex. și Principii din pe- dagogia generală în 50 ex.), Constantin Stejar („Transilvania¹¹ din mai mulți ani în 22 voi.) și loan Gândea (Istoria agricul- turei, de I. Loser, în 50 ex.), de altă parte a scăcjut în de- cursul anului 1899 cu 229 tom. și 159 broș., între cari 168 tom. și 106 broș. dăruite mai ales cu ocasiunea adunării gen, 92 Transilvania. Partea oficială. a Asociațiunii ținute în Deva și mai multor biblioteci popo- rale, 60 tom. și 36 broș. date în schimb altor societăți și 1 tom. și 17 broș. vândute. VIL Publicațiuni literare. * Referitor la producțiunea noastră literară și la activitatea literară a Asociațiunii dela ultima adunare generală încoace ■ H. sub II. se presintă raport special. VIII. Despărțemintele Asociațiunii. în raportul nostru pe 1898 am constatat la începutul acestui capitol, că activitatea despărțămintelor a fost mai mul- țămitoare de cât în trecut și adese pusă la cale după un plan bine precizat. Nu mai puțin mulțămiți trebue să ne declarăm și de astădată, de oare-ce mișcarea culturală pornită în des- părțeminte a luat o extensiune mai mare, cuprincțend în un- dulațiunile ei și despărțeminte, cari un șir întreg de ani nu au mai dat nici un semn de viață. Activitatea celor mai harnice despărțeminte s’a manifestat în trei direcțiuni: Unele au dat mai multă atențiune înteme- erii de biblioteci poporale, menite a lăți gustul de cetit și a răspândi cunoscințe folositoare poporului dela țară. La locul acesta amintim, că s’a imprimat și împărțit la despărțeminte „Regulamentul pentru bibliotecile poporale¹¹, împreună cu tipă- riturile prevecțute. Astfel că la finea anului curent sperăm a primi rapoartele regulamentare despre numărul și starea biblio- tecelor poporale ale Asociațiunii, pe basa cărora vom înainta la proxima adunare generală și noi un raport special. Altele au îmbrățoșat mai mult chestiuni economice; au ținut prele- geri în diferite comune de pe teritoriul despărțământului și au aruncat astfel sămânță roditoare pentru propășirea noastră în cele materiale, punând totodată o basă solidă pentru o îna- intare în cele spirituale. Iarăș altele au întemeiat fonduri cu menire culturală, cu ajutorul cărora apoi în viitorul apropiat să poată desvolta o activitate culturală cât mai intensivă, dat fiind că fără ajutoare materiale propășirea culturală e anevoioasă. Ne măgulim a crede, că această mișcare culturală, con- statată de noi în despărțăminte, nu va mai scădâ, ci — ju- Transilvania. Partea oficiali. 93 decând după cei doi ani din urmă — ea va cresce, trecând în toate colțurile teritorului Asociațiunii și angajând pe toți Românii de bine. Pentru a ușura activitatea despărțemintelor comitetul a aflat de lipsă a face o nouă arondare a lor, căutând a stator! centrele în acele locuri, cătră cari gravitează cele mai multe comune din punctul de vedere al comunicațiunii. Această nouă arondare s’a extins asupra întregului teritoriu al Aso- ciațiunii. — Spre acest scop în ședința sa dela 26 Ianuarie 1899 a ales o comisiune de 5, care și-a terminat lucrările abia cătră finea anului, astfel că proiectul definitiv de aron- dare a putut fi votat numai în ședința dela 7 Decembre 1899. Prin acest proiect s’a decis a se organisa în timp mai apropiat următoarele despărțăminte noue: „Bran“, „Dobra¹¹, „Lipova“, „Maramureș¹¹, „Mercurea“, „Nădlac¹¹, „Orade“, „Șomcuta¹¹, „Ținea¹¹, „Torac¹¹, „Verșep¹, iar în viitor: „Arad¹¹, „Griula“, „Jibou¹¹, „Sanislău-Carei¹¹ și „Uioara“. Tot atunci s’a decis reor- ganisarea despărțemintelor : „Agnita¹¹, „Dej¹¹, „Treiscaune-Ciuc“. Numărul total al despărțămintelor în 1899 a fost 42, so- cotind — se înțelege — și pe cele din nou înființate. Dintre aceste au funcționat și au ținut adunare cercuală 33 despăr- țăminte și anume: 1. Abrud-Câmpeni; 2. Beiuș; 3. Blaj ; 4. Bocșa; 5. Brad; 6. Bran; 7. Brașov; 8. Cluj; 9. Cohalm; 10. Deva; 11. D.-S.-Mărtin; 12. Făgăraș; 13. Hațeg; 14. Hida- Huedin; 15. Lugoș; 16. Mediaș; 17. Mociu; 18. Mureș-Ludoș; 19. Năsăud; 20. Orăștie; 21. Oravița; 22. Oșorheiu; 23. Pan- ciova; 24. Reghin; 25. Sătmar; 26. Sas-Sebeș; 27. Selagiu; 28. Săliște; 29. Severin; 30. Sibiiu; 31. Sighișoara; 32. Timi- șoara; 33. Turda. în legătură cu acestea relevăm, că și din acest punct de vedere (adecă al ținerii adunărilor cercuale) se observă o con- tinuă îmbunătățire a activității despărțămintelor. Ceea-ce se ilustrează mai bine prin următoarele cifre: în 1895 au ținut adunare cercuală 21 despărțăminte, în 1896—21, în 1897—22, în 1898—22, în 1899—33. în mai multe despărțăminte s’au cetit disertațiuni, fie cu ocasiunea adunării cercuale, fie cu ocasiunea unor escursiuni aranjate cu scopul de a ține prelegeri poporale. Acestea sunt: 94 Transilvania. Partea oficială. 1. Despre compunerea testamentului, contractelor și obli- gațiunilor — de Dr. Petru Cornea; 2. Despre cultivarea grâului — de Aurel Jana; 3. Despre însemnătatea literară a lui Anton Pan — de loan Cioc; 4. Munca și însemnătatea ei în lumina sfintei scripturi—• de loan Pinciu; 5. Repriviri asupra școalelor române din Timișoara — de Georgiu Ardelean; 6. Șincai, Klein și Maior — de Valeriu Moldovan; 7. Din trecutul Asociațiunii — de Georgiu Pătăcean; 8. Literatura și cultura poporului român — de loan Pantea ; 9. Românii săceleni; căușele decadenței lor economice și mijloacele de îndreptare — de loan Lăpădat; (tipărită și în broșură). 10. Despre asigurări — de Corneliu Aiser; 11. Despre boalele lipicioase și mijloacele de ale preveni — de Dr. G. Baiulescu; 12. însemnătatea bibliotecilor poporale pentru înaintarea în cultură a poporului român — de Demetriu Goia; 13. Preoții cei-ce-’și țin bine diregătoria cu îndoită cinste să se cinstească, mai ales cei-ce se ostenesc în cuvânt și în învățătură — de loan Todescu ; 14. Istoricul Asociațiunii — de Vasiiiu Dumbravă; 15. Despre graiul poporan — de Alexiu Viciu; 16. Despre albinărit — de Coriolan Zuiac; 17. Despre cruțare și păstrare — de Ștefan Albu ; 18. Despre straturile calde și însemnătatea lor la grădi- nărit — de Petru Ieremia; 19. Despre însemnătatea și folosul portului românesc din punctul de vedere al frumosului, trăiniciei și sănătății; precum și despre felurile mâncărilor românesci și influența lor binefă- cătoare la desvoltarea organismului — de loan Budințianu; 20. Despre Asociațiunea pentru literatura română și cul- tura poporului român — de loan Florea; 21. Despre beuturile spirtuoase — de Bariu Plotogea ; 22. Curățenia casei și morburile lipicioase — de Dr. Eu- gen Porea; Transilvania. Partea oficială.. 95 23. Despre literatura și cultura națională — de Victor Bontescu; 24. Ce va să cjicâ întrunirea noastră de astăcji — de Va- sile Petri; 25 Educația face mărirea popoarelor și le menține splen- doarea — de G. Tătar; 26. Despre obiceiurile bune și rele — de loachim Muntean; 27. Invidia la Români — de Ilie Georgescu; 28. Fântânile fărmecate sau bibliotecile poporale — de loan Moța. 29. Despre stupărit — de loan Muntean; 30. Despre economia rurală rațională— de Nicolau Voina; 31. Despre pomărit — de loan Budințianu; 32. Despre legumărit — de Ștefan Albu; 33. Despre ținerea și prăsirea vitelor — de P. Ieremia. 34. Despre economia rațională — de loan Budințianu; 35. Istoricul Asociațiunii — de loan Marcu; 36. Valoarea poamelor — de P. Ieremia (tipărită și în broșură pe spesele dlui I. Budințianu, directorul cercual); A mai disertat cu ocasiunea adunării cercuale a despăr- țământului „Sătmar" dl Constantin Lucaciu; obiectul diser- tațiunii însă ne este necunoscut. în anul 1898 s’au ținut abia numai 12 disertațiuni, iar alte 3 au fost anunțate, dar din causa scurțimii timpului nu s’au putut ceti. Mai remarcăm, că în unele despărțăminte s’au împărțit premii la țerani și țărance cu scopul de a promova diferiții râmi ai economiei rurale și manufacturele țărănesci. Despăr- țământul „Bocșa* a avut idea fericită de a procura și îm- părți la țărani 1735 altoi, promovând astfel în mod real po- măritul. Comitetul DVoastre și este de credința, că despărțeinin- tele ar face bine, dacă ar îmbrățoșa tot mai mult chestiunile economice. Prin aceasta Asociațiunea ar deveni mai populară, dat fiind că chestiunile economice sunt mai potrivite a atrage atențiunea poporului țăran și a-’l angaja astfel la lucrarea noastră culturală. Promovând prin graiu și fapte bunăstarea materială, promovăm totodată și cultura. 96 Transilvania. Partea oficială. Unele despărțeminte au împărțit între popor cărți de cu- prins poporal. O idee potrivită pentru lățirea gustului de cetit. Despărțementul „Bran⁴⁴ a aranjat cu ocasiunea adunării cercuale și o exposiție, cuprinzând 150 obiecte de manufac- tură țărănească, și a împărțit premii. §-ului 39 lit. g) din Regulamentul pentru despărțeminte au satisfăcut, înaintând raport anual, domnii directori ai des- părțemintelor: Orăștie, Oravița, Timișoara, Panciova, Sătmar, Turda, Oșorheiu, Brașov, Bocșa, Ludoș, Sibiiu, Abrud-Câm- peni, Seliște, Sebeș, Făgăraș, Hida-Huedin, Șimleu, Sighișoara, Năseud, Caransebeș. Dela ultima adunare generală încoace s’au înființat des- părțemintele: „Panciova⁴⁴, „Orade⁴⁴ și „Torac⁴⁴ și s’a reorga- nisat despărțementul „Treiscaune-Ciuc⁴⁴. Din cele pănă aci înșirate reiese, ceea-ce am accentuat și la începutul acestui capitol, că activitatea despărțemintelor a luat avânt în anii din urmă. Să sperăm, că entusiasmul bărbaților, puși în fruntea lor, nu va scădâ, și în urmare consolidarea noastră culturală va da înainte. IX. Propuneri. Supunând acest raport dimpreună cu adusele sale apre- țiării Onoratei adunări generale, rugăm Onorata adunare ge- nerală să binevoiască: 1. a lua spre scire raportul general pe anul 1899; 2. a da expresiune condolenței pentru membrii reposați ai Asociațiunii după consemnarea presentată; 3. a da expresiune recunoscinței față cu fundatorii și do- natorii Asociațiunii; 4. a da absolutoriu pentru rațiociniile Asociațiunii pe a. 1899 ; 5. a aproba proiectul de budget al Asociațiunii pentru a. 1901; 6. a aproba proiectul de „Regulament pentru înființarea secțiunilor sciențifice-literare⁴¹. Din ședința comitetului central al Asociațiunii pentru li- teratura română și cultura poporului român, ținută în Sibiiu la 19 Iulie 1900. I. St. Șuluțu m. p. preș, ad-hoc. Dr. Ilie Beu m. p. seer. II. Transilvania. Partea oficială. 97 Aclus A. PROIECT DE REGULAMENT PENTRU SECȚIUNILE STIINȚIFICE-LITERARE. Expunere de motive. Istoricul. Chestiunea instituirei secțiunilor sciințifice-literare a preocupat cer- curile Asociațiunii noastre aproape dela înființarea acesteia. Ancă în adunarea generală ținută la 1862 în Brașov (p. XV al proc. verb.) s’a desbătut „formarea cător-va secțiuni scientifice®, și adunarea a aflat cu cale, „ca deocamdată să se intocmească numai trei secțiuni și adecă: 1) filologica; 2) istorica; 3) fisiconaturale.“ Acest proiect, care la început se pare a fi fost desbătut mai mult numai în partea ce se refere la chestiunile personale și anume: la cuali- ficațiunea membrilor, iar nu și cu privire la scopul și agendele secțiunilor, — timp indelungat a rSmas nerealisat. Abia după 14 ani, la adunarea generală ținută la Sibiiu în anul 1876, chestiunea ia din nou forme mai concrete (Concl. Nr. LIII.). Anume la ințiativa fericitului loan Popescu s’a decis executarea conclusului luat de adunarea gen. din 1862 cu privire la constituirea secțiunilor sciin- țifice, cari — îndată ce se vor fi înscris 3 membrii la o secțiune, — aveau să-și înceapă activitatea. în scopul arătat adunarea generală a și provSclut în budgetul anului viitor o dotațiune specială de 500 fl. La adunarea generală ținută în anul următor la Blașiu a fost sta- bilit un „proiect (regulament) pentru înființarea secțiunilor scientifice" și au fost aleși președinții secțiunilor. Din raportul general al comitetului Asociațiunii pe anul 1877/8, presentat la adunarea generală din Șimleu (1878), aflăm că secțiunile au fost înființate conform regulamentului, și că au stabilit modalitățile in- trunirei lor. Cu toate aceste raportul comitetului, presentat la adunarea gene- rală ținută în 1879 la Sighișoara, spune că secțiunile nu și-au început lucrarea și nu au presentat recensiunile cerute asupra unor scrieri întrate la concurs. Abia în anul 1880, cu ocasiunea adunării generale ținute în Turda, găsim cea d’intâi urmă a activității secțiunilor, sau mai bine cJĂs< a uneia dintre secțiuni, anume: câte-va recensiuni asupra unor scrieri întrate la concurs și propunerea înființării unui Museu de istorie naturală. Tot în această adunare gen. se mai modificără și unele disposițiuni ale regulamentului stabilit la 1877. 10 98 Transilvania Partea oficială. Cu toate aceste secțiunile de aici încolo nu au lucrat. în ra- poartele comitetului din 2—3 ani următori se mai amintesce cu părere de reu, că secțiunile nu s’au putut întruni, — și apoi chestiunea dispare cu totul dela ordinea clilei. Abia cu ocasiunea modificării statutelor Asociațiunii, proiectul în- ființării secțiunilor ocupă din nou adunările noastre generale. Anume adunarea generală ținută în Blașiu la 1895 prevede instituirea lor în în- suși textul statutelor noue (§ 2), și la inițiativa comitetului central adu- narea generală din 1898, ținută la Beiuș, dispune realisarea proiectului. Pe această basă, și în urma unui nou condus al ad. gen. din anul trecut, a fost elaborat acest proiect de regulament, care se presente spre aprobare la această adunarea generală. Principii conducetoare. Având astfel instituțiunea proiectată o basă în trecutul Asociațiunii, ni-se impune datoria de a încerca reînființarea ei în legătură organică cu organisația și funcționarea secțiunilor din trecut. însă, după cum am putut vedâ din istoricul expus, trecutul secți- unilor sc. literare nu ne dă o basă suficientă și destul de solidă pentru lucrarea noastră, și ștudiind mai de aproape organisația depusă în cele două regulamente dela 1879 și 1880, va trebui să ne convingem, că în- vățăturile ce le putem lua din trecut, sunt numai negative-, anume va trebui să căutăm ca în noua organisație să se evite scăderile celei vechi. Căci după părerea noastră eșecul din trecut nu poate fi atribuit exclusive numai dificultăților ce se opuneau în urma stărilor sociale ale poporului nostru, ci trebue atribuite, cel puțin în aceeași măsură, și de- fectelor organisării. Ori cât de mult s’au ocupat cercurile Asociațiunii cu această afa- cere, este fapt: că nici scopul, nici agendele secțiunilor nu au fost în destul precisate, și astfel, find ele puse pe o basă cu totul vagă și nesigură, nu s’a putut găsi nici deslegarea nimerită a chestiunilor personale, adecă a modalităților cualificării și recrutării membrilor. în noul proiect am căutat deci înainte de toate: a) a defini și stabili scopul înființării secțiunilor cu considerare la caracterul, chemarea și organisația Asociațiunii noastre; b) a precisa, încât se poate, agendele secțiunilor, și c) a căuta o așa deslegare a chestiunilor personale, care să asi- gure conlucrarea cercurilor competente la activitatea secțiunilor. ad a). Asociațiunea noastră, în sensul organisării depuse în statutele sale, este o societate culturală, și nu o corporațiune sciințifică-literară. Transilvania. Partea oficiali. 99 Scopul ei final nu este cultivarea sciințelor și artelor, ci aceasta, precum preste tot activitatea ei pe terenul literaturei, este numai un mijloc pentru ajungerea scopului principal: înaintarea culturală a popo- rului român din patrie. • în ori-ce corporațiune sciințifică-literară, votul deci4etor este și trebue să fie depus în persoanele celor competență în chestiuni sciinți- fice-literare, până când în Asociațiunea noastră votul deci4etor și cuali- ficațiunea celor în drept a decide, se basează pe nudul fapt al plății unei taxe anuale. Din această causă credem că ar fi greșit a organisa secțiunile pro- iectate după modul organisării academiilor și a societăților sciințifice* literare. în vederea scopului și organisațiunii Asociațiunii noastre am cre4ut deci că cea mai corespun43toare basă pentru instituirea secțiunilor o vom alege atunci, dacă le vom organisa astfel, ca ele să servească orga- nelor Asociațiunii ca un organ auxiliar de specialitate în chestiuni sciin- țifice-literare. ad b). Ce privesce precisarea agendelor secțiunilor am căutat a restringe terenul vast al activității sciințifice-literare la problemele impuse Aso- ciațiunii prin caracterul și scopul ei, și am înșirat taxativ chestiunile cu cari secțiunile vor trebui să se ocupe, dacă vor voi să-și facă datoria. Nu am împiedecat însă, ci din contra am stăruit deadreptul, ca secțiunile să dee atențiunea cuvenită și acelor chestiuni sciințifice-literare, cari, deși strict luat trec preste cadrul competenței și activității proprie a Asociațiunii noastre, dar pentru cari poporul nostru nu are organe mai competente și mai în posibilitate a le resolvi. Și pe acest teren secțiunile vor ave un rol de organ auxiliar; nu vor lua rolul academiilor și corporațiunilor șciințifice-literare, dar vor put6 face acestora servicii foarte prețioase întru realisarea scopurilor urmărite de aceste înalte instituțiuni culturale. ad c). încât pentru alegerea membrilor am abandonat cu totul acel prin- cipiu de voluntariat, adoptat de regulamentele vechi, deoare-ce acesta, mai ales între stările noastre sociale, nu ofere nici o garanțiă pentru aceea, ca la lucrarea ce avem în vedere, să se angajeze factorii competenți, și ca aceștia să și aibe posibilitatea de a validita forțele lor în interesul scopului urmărit. Luând de basă disposițiunile §-lui 10 al statutelor, referitoare la numirea membrilor corespondenți, am cre4ut că va fi bine a constitui sec- țiunile din membri aleși, și dând acestei alegeri caracterul solemn al unei distincțiuni, să căutăm a obliga chiar și prin acest moment cercurile 10* 100 Transilvania. Partea oficială. —-------------—----------------------------------------------------—------------------ "i cele mai competente la o conlucrare cât mai intensivă pentru realisarea ■■ problemelor sciințifice-literare ale Asociațiunii. ■ Și pentru a nu ne espune eșecurilor din trecut, pentru a nu da din mână posibilitatea de a înlocui persoanele, cari nu vor justifica încre- derea Asociațiunii, prin altele mai harnice, pentru a asigura activitatea secțiunilor chiar și în cas dacă o serie de bărbați aleși de Asociațiune nu ar voi sau nu ar pută să-i dee concursul cerut, — am aflat cu cale a prevedâ și unele disposițiuni de caracter disciplinar, ce e drept cam neusitate în corporațiuni sciințifice-literare, dar la noi justificate atât prin experiențele din trecut, cât și prin stările de transiție în desvoltarea noastră socială. Disposițiuni speciale.. Cât pentru disposițiunile speciale ale Regulamentului presentne vedem îndemnați a da la acest loc unele explicațiuni cu privire la împărțirea secțiunilor și la mijloacele materiale ale acestora. Pănă când regulamentele vechi au instituit 3 secțiuni: literară, istorică și științifică, și această împărțire este cea mai usitată aproape la toate societățile sciințifice-literare, — regulamentul nou, ținând cont de trebuințele speciale ale Asociațiunii și preste tot ale poporului nostru, prevede încă doue secțiuni, anume una școlară și alta economică. Chestiunile pedagogice la cele mai multe societăți sciințifice-literare sunt împărțite la secțiunea istorică; am credut însă, că cu considerare la multitudinea agendelor secțiunei istorice, la numărul mic al membrilor ei; și mai ales la împrejurarea că între stările noastre de astădi Asocia- țiunea trebue să dee o atențiune deosebită învățământului poporal, — va fi mai practic a înființa o secțiune specială școlară, care pe lângă chestiunile aparținătoare sciinței pedagogice să se ocupe mai de aproape și cu literatura didactică și cu chestiunile organisatorice și administrative ale instrucțiunei poporale, luând în cercul ei de activitate și causa bibli- otecilor poporale. Aceleași considerațiuni, și mai ales stările și trebuințele economice ale poporului nostru, ne au îndemnat a scoate din competența secțiunii sciințifice chestiunile de economie națională și a le încredința unei sec- țiuni speciale economice. Aceste novațiuni sunt — fără îndoială — cam neobicinuite, și împărțirea făcută de Regulamentul present va pute fi escepționată atât pentru-că este neusitată la corporațiuni sciințifice-literare, cât și din motiv că nu este făcută pe basă strict principială. Am preferit-o totuși, pentru că — după cum am mai arătat, — ca- racterul Asociațiunii noastre nu este identic cu al corporațiunilor sciin- țifice-literare, și apoi având noi în vedere, la instituirea secțiunilor, scopuri practice, a trebuit să ținem cont în prima linie de trebuinețle noastre speciale. Transilvania. Partea oficială. 101 Și de altmintrelea regulamentul prevede și eventualitatea împreunării a doue secțiuni într’o singură secțiune, și astfel ne vom pute acomoda totdeauna împrejurărilor date. Ce privesce mijloacele materiale ale secțiunilor, acelea fără îndoială vor împune Asociațiunii sarcini noue. Credem însă, că jertfele ce ni-se vor cere nu vor trece preste puterile Asociațiunii și că sunt pe deplin j ustificate a) prin importanța scopului urmărit de secțipni, b) prin faptul că Asociațiunea pe teren sciințific-literar a jertfit pân’ acum sume prea neînsemnate, și c) prin împrejurarea, că numerul membrilor, și cu acesta și venitele Asociațiunii, sunt în continuă și îmbucurătoare crescere, și astfel o es- tindere a budgetului nu ar aduce cu sine o deranjare a finanțelor noastre. Și de altmintrelea regulamentul prevede numai sarcinele cele mai indispensabile. Căci nu putem conta la o activitate spornică a secțiunilor fără a asigura membrilor acestora cel puțin restituirea cheltuielilor efective, împreunate cu participarea la ședințe și cu executarea însărcinărilor primite. Cheltuieli tot atât de indispensabile cât și productive vor fi cele împreunate cu edițiunile secțiunilor. „Analele* secțiunilor despre cari vorbesce regulamentul, deocamdată vor rămânâ între cadre modeste și nu vor reclama jertfe mai mari. Dar chiar și dacă cu timpul aceste publicațiuni ar lua dimensiuni mai mari, credem că ne vom bucura numai. Pentru-că cu cât mai mare va fi numerul scrierilor sciințifice-lițerare, a căror valoare va justifica publicarea în „Anale“, cu atât mai mari vor fi progresele Asociațiunii și munificența cercurilor ce o susțin. O posițiune mai însemnată a erogațiunilor va fi remunerațiunea referenților din secțiuni, căror .Regulamentul nou, urmând indigitările date de statute, le-a determinat un însemnat cerc de activitate, a cărai provedere fără o remunerațiune, fie chiar modestă, nu s’ar pute pretinde dela nici un membru al Asociațiunii. Ținând însă cont de rolul referenților față cu organul Asociațiunii, va deveni dispensabilă și de prisos, cel puțin în mare parte, subvențiunea dată pănă acum pentru revista noastră, și astfel din economiile acestea se va putâ acoperi o însemnată parte a remunerațiunii referenților. Intre asemenea împrejurări credem că Regulamentul și în privința mijloacelor materiale a ținut cont cu toată stricteța de stările Asocia- țiunii noastre. 103 Transilvania. Partea oficială. Nr. 362—1900. Proiect de regulament I. Instituirea și scopul secțiunilor. 1 §• 1. 1 Pe basa disposițiunilor §-lui 2 din Statute se organisează 5 secțiuni | sciințifice-literare, și anume: 1 a) secțiunea istorică., | 5) , literară, ) c) „ de sciințe naturale și fisice, • d) „ școlară, și e) „ economică. In cas de necesitate agendele a doue secțiuni se pot împreuna și încredința membrilor unei singure secțiuni. §• 2. Scopul instituirei secțiunilor sciințifice-literare este: ca aceste, în calitate de organe de specialitate, să consilieze și sprijinească adunarea generală și comitetul central întru realisarea problemelor literare, sciințifice și culturale, impuse lor de scopurile ce le urmăresce Asociațiunea. II. membrii secțiunilor. Alegerea. §. 3. Secțiunile se compun din câte 5 membri corespondenți aleși pe timp nedeterminat de adunarea generală (§. 10 din Stat.) din șirul membrilor ordinari, pe viață, sau fundatori 'ai Asociațiunii, cari prin operele sau activitatea lor s’au distins pe teren literar, sciințific sau cultural. Alegerea membrilor corespondenți, conform §-lui 10 din Stat., se face pe basa propunerii comitetului central. §• 4. Membrii corespondenți se vor provede cu diplomă și vor fi scutiți de taxe. în adunările generale ale Asociațiunii însă numai atunci vor av6 vot decisiv, dacă vor fi achitat taxa de membru fundator, pe viată sau ordinar (§ 16 din Stat.) Drepturile membrilor. §• 5- Drepturile membrilor corespondenți sunt următoarele : a) pot participa la adunările generale ale Asociațiunii cu vot con- sultativ (§ 16 din Stat.); Transilvania. Partea oficială. 103 Z> ) au vot decisiv și drept de propuneri și inițiativă în ședințele de secțiuni și în cele plenare; c) au drept a cere rebonificarea speselor efective împreunate cu participarea la ședințele secțiunilor și cu însărcinările sciințifice-literare primite dela comitet; d) pot folosi biblioteca Asociațiunii fără cauțiune și și în afară de oarele în cari biblioteca este deschisă pentru public; e) primesc câte un exemplar din toate publicațiunile Asociațiunii, Datorințele membrilor. §. 6. Membrii secțiunilor sunt datori : a) a participa la ședințele secțiunilor; b) a se supune însărcinărilor primite dela secțiune, și în special a censura operele ce li-se vor da spre recenseare; c) a da pe calea corespondenței informațiunile și opiniile ce li-se vor cere din partea organelor Asociațiunii; și în fine d) a urmări, în specialitatea lor, progresele și aparițiunile sciințifice- literare mai însemnate și a le comunica în secțiuni. încetarea mandatului și suplinirea vacanțelor. §• 7. Mandatul membrilor corespondenți încetează: prin moarte, prin demisiune dată în scris, prin absență nemotivată dela ședințele secțiunilor în timp mai lung de doi ani. In toate trei cașurile locul membrului respectiv se va declara vacant în proxima ședință a secțiunii. §- 8. In cas de vacanță secțiunea respectivă în proxima ședință va de- signa persoana, prin care să se suplinească locul vacant, și întrunind candidatul ei a/₃ de voturi în ședința plenară a secțiunilor, va fi nominat comitetului central, pentru a fi propus de acesta spre alegere în adunarea generală. §. 9. Comitetul central la propunerea candidaților pentru alegerea mem- brilor corespondenți, nu se poate abate dela votul secțiunilor, decât numai la cas dacă aceste ar întârzia timp de peste un an cu nominarea candidaților pentru locurile devenite vacante. 104 Transilvania. Partea oficială. III. Agendele secțiunilor, în general. §• 10. Agendele secțiunilor în general sunt următoarele: Secțiunile, fiecare în ramul ei, a) vor controla mersul desvoltării culturale a poporului român, și studiind deoparte piedecile acestei desvoltări, iar de altă parte căile și / mijloacele prin cari ea ar pută fi înlesnită și înaintată, vor face organe- lor Asociațiunii propuneri pentru realisarea scopurilor acesteia; b) vor studia și delibera chestiunile în cari organele Asociațiunii le vor cere consiliul; c) vor urmări mișcarea literară română în diferitele ramuri, vor face propuneri pentru editarea de publicațiuni, pentru premii și burse sciințifice-literare și vor censura lucrările intrate la concurs; ă) vor da mână de ajutor la crearea și completarea colecțiunilor sciințifice ale Asociațiunii, la arangearea de exposițiuni și la înființarea și desvoltarea altor instituțiuni culturale. Secțiunea istorică §• U. Secțiunea istorică se va ocupa în special cu următoarele agende: a) cu adunarea și așezarea în colecțiunile Asociațiunii de docu- mente, monete și ori-ce alte obiecte de interes istoric, în deosebi și cu completarea colecțiunilor de cliare, precum peste tot cu arangearea și înavuțirea Museului istoric proiectat de Asociațiune; 6) cu explorarea archeologică a țerii prin misiuni și prin înfiin- țarea de societăți sau comisiuni archeologice; c) cu studii etnografice, și în deosebi cu explorări, publicațiuni speciale, și cu exposițiuni etnografice, cu arangearea și completarea Mu- seului etnografic proiectat de Asociațiune, și în fine cu măsuri referitoare la conservarea portului național și a motivelor originale în industria de casă a poporului român. Mai departe secțiunea istorică d) va iniția editarea de documente și studii istorice, va propune publicarea de premii pentru lucrări aparținătoare istoriei, etnografiei, geografiei politice și istorice, jurisprudenței și sciințelor politice și so- ciale, și va censura scrierile de asemenea cuprins, intrate la concurs; în fine e) va controla publicațiunile istorice, atât cele românesci cât și cele apărute în limbi străine, și va conlucra atât direct, cât și prin aver- tisarea bărbaților de specialitate, la rectificarea publicațiunilor eronate sau tendențioase asupra istoriei și stărilor poporului român. Transilvania. Partea oficială. 105 Secțiunea literară. §• 12. Secțiunea literară va ave următoarele agende speciale: a) se va ocupa cu studii linguistice încât privesce adunarea mo- numentelor limbei poporale și culegerea și publicarea eventual în dic- ționare speciale a formelor dialectale și provincialismelor 1. române din patrie; b) va culege monumentele și isvoarele literaturei române in- digene. va reedita operele scriitorilor noștri vechi și va publica biografiile, scrisorile și notițele acestora; c) se va ocupa cu culegerea și coordinarea materialelor folclorice române din patrie; d) va da o deosebită atențiune bibliografiei române, vechi și moderne, îngrijind ca în fiecare an să se publice un complet repertoriu bibliografic și statistic al întregii producțiuni literare rom. din patrie; e) se va ocupa cu chestiunile de belearte, și intrând în legătură cu societățile artistice române, va conlucra în deosebi la culegerea me- lodiilor poporale rom., la înființarea de coruri de plugari și societăți de diletanți și la provederea acestora cu un repertoriu potrivit; f) va conlucra la publicarea de cărți pentru trebuințele poporului, la provederea acestuia cu lectură bună, eftină și eventual gratuită, și în deosebi va conduce editarea „Bibliotecii poporale a Asociațiunii' ; g) va înainta propuneri pentru arangearea și înavuțirea bibliote- celor Asociațiunii; A) va controla mișcarea literară în materie de literatură frumoasă, va iniția editarea de scrieri literare, va propune publicarea de premii pentru asemenea lucrări și va censura toate lucrările de literatură fru- moase și belearte, ce vor intra la concursurile Asociațiunii. Secțiunea științifică. §. 13. Secțiunea de sciințe naturale și fisice se va ocupa îndeosebi: d) cu lucrări de sciințe exacte și fisice de utilitate generală, dând o deosebită atențiune explorării geografice și fisiografice a ținuturilor țerii locuite de Români ; &) va conlucra la intemeiarea de colecțiuni de istorie naturală, mai ales încât aceste privesc deadreptul lipsele și interesele poporului român; c) va culege material pentru editarea unui dicționar al nomencla- turei poporale române de istorie naturală; d) va da o atențiune deosebită igienei țeranului român și atât prin publicațiuni cât și pe alte căi ce stau deschise organelor Asociațiunii, va căuta să amelioreze stările igienice ale poporului nostru ; 106 Transilvania. Partea oficială. e) va controla producțiunea literară-sciințifică, va iniția publicațiuni și premii în acest ram și va censura scrierile sciințifice intrate la concurs. Secțiunea școlară. §• 14. Secțiunea școlară va ave următoarele agende speciale: a) se va ocupa cu studiarea stării școalelor noastre poporale și de specialitate, căutând căi și mijloace pentru ajutorarea și asigurarea lor, și inițiând înființarea de școli speciale reclamate de lipsele poporului român; b) va consilia comitetul central ca organ de specialitate în ches- tiuni referitoare la școalele și internatele susținute de Asociațiune; c) va controla mersul învățământului poporal și va iniția dispo- sițiuni pentru ameliorarea lui precum și pentru premiarea persoanelor binemeritate pe acest teren; d) va aduna material pentru statistica culturală a poporului român și va îngriji de publicarea și exploatarea lui; e) va urmări producțiunea literară în materie didactică, pedagogică, filosofică, școlară și bisericească, va iniția publicațiuni și premii, și va censura lucrările intrate la concurs, aparținătoare ramurilor înșirate; /) în cercul de activitate a secțiunii școlare va mai căde și îngri- jirea de bibliotecile ambulante ale Asociațiunii, de crearea, dotarea și administrarea lor. Secțiunea economică. §. 15. Secțiunea economică va avâ următoarele agende speciale : a) va urmări desvoltarea economică a poporului român pe toate terenele economiei naționale și va iniția disposițiuni pentru înaintarea acelei desvoltări; prin editarea de publicațiuni, prin prelegeri și ajutorarea - înființării de Asociațiuni economice, va stărui pentru ameliorarea siste- mului economic al poporului nostru și pentru înbrățoșarea de noue ramuri ale economiei; va iniția înființarea de școale profesionale și va conlucra la or- ganisarea și susținerea lor; c) vaingriji de culegerea, publicarea și exploatarea datelor statistice referitoare la stările economice ale poporului român ; d) va iniția exposițiuni economice și va face propuneri pentru burse în diferitele ramuri economice; e) va urmări literatura economică, va iniția premii în acest ram și va censura scrierile economice intrate la concursurile Asociațiunii. Secțiunea economică în lucrarea sa va căuta să rămână în continuă și intimă coatingere cu societățile și corporațiunile economice ale Ro- mânilor din patrie, va sprijini activitatea acestora și le va cere conlu- crarea la întreprinderi noue. Transilvania. Partea oficială. 107 IV. Organismul secțiunilor. §. 16. Secțiunile își vor exercita activitatea lor a) în ședințe plenare, &) în ședințele secțiunilor, c) prin oficialii lor, și d) prin comisiuni și persoane însărcinate cu misiuni speciale. Ședințe plenare. §• 17. Ședințele plenare ordinare se vor întruni în Sibiiu, cel puțin odată pe an, pe timpul Rusaliilor, vor fi convocate și presidate de președintele Asociațiunii, și se vor ocupa mai ales cu chestiuni personale și materiale. In competența ședințelor plenare cad în special: a) declararea vacanțelor în secțiuni; ti) nominarea candidaților pentru locurile vacante; c) nominarea de candidați pentru alegerea membrilor onorari, cari se vor propune adunării generale prin comitetul central (§11 din Stat.); d) premiarea operelor intrate la concurs, pe basa propunerii sec- țiunilor respective; e) stabilirea budgetului secțiunilor. f) determinarea temelor pentru concursuri literare; și g) peste tot stabilirea propunerilor ce se vor înainta prin comitetul central la adunarea generală. §• 18. Conclusele se vor lua, în cașurile prevSdute în § 17 sub a) b) c) și d) cu ²/₃, iar în alte cașuri cu majoritatea absolută a voturilor. Pentru validitatea concluselor se cere presența a cel puțin 7 membri. Președintele, dacă nu este membru în secțiuni, nu votează. Dacă resultatul votului este nul, se face imediat o a doua votare, și dacă nici la această votare nu resultă majoritatea recerută (de ²/ₛ resp. absolută), în cașurile de sub a) b) c) și d) votarea se amână pe altă ședință, iar în celelalte cașuri dirimă votul președintelui. §. 19. Notarul ședințelor plenare (ordinare, extraordinare și publice) este prim-secretarul Asociațiunii, iar referenți vor fi referenții secțiunilor. §. 20. Procesele verbale vor fi subscrise de președinte și notar și verificate de câte un membra din fiecare secțiune. Executarea concluselor cade în sarcina notarului ședințelor. 108 Transilvania. Partea oficială. §.21. Regulamentul desbaterilor ședințelor plenare se va stabili prin un conclus special al acestora. Păn’ atunci se vor observa regulele stabilite în §§-ii 7—10 și 13—16 ai Regulamentului afacerilor interne ale comi- tetului central. Ședințe extraordinare. §• 22. Ședințele plenare extraordinare se vor convoca la propunerea unei sau mai multor secțiuni, sau și la cererea comitetului central, prin pre- ședintele Asociațiunii, care va cere opinia președinților de secțiuni cu privire la data și locul intrunirii. Ședințe publice. §• 23. Ședințele plenare publice se vor intruni în fiecare an, cel puțin odată, cu ocasiunea și la locul adunării generale ordinare a Asociațiunii, și anume între ședința primă și ultimă a acesteia. §• 24. Ședințele plenare publice se vor ocupa exclusiv numai cu urmă- toarele obiecte: a) presentarea raportului anual despre lucrarea secțiunilor și despre mișcarea literară și culturală a Românilor din patrie; &) discursuri comemorative asupra membrilor onorari, fundatori și co- respondenți, și asupra donatorilor și sprijinitorilor decedați ai Asociațiunii; c) cetirea de disertațiuni sciințifice și literare. In ședințele plenare publice nu se vor admite desbateri, și nu se vor lua concluse formale. Membrii Asociațiunii cari nu sunt membri ai secțiunilor, vor pute țină discursuri și disertațiuni numai la cas dacă vor presentă textul acestora cel puțin cu 8 clile înainte de adunarea gene- rală la presidiul Asociațiunii, care va decide asupra admiterii după ascul- tarea referentului secțiunii respective, în cas de trebuință a secțiunii întregi. Ședințele de secțiuni. §- 25. Fiecare din secțiuni se întrunesce în ședințe ordinare cel puțin de doue-ori pe an, și anume: a) odată pe timpul sărbătorilor Crăciunului și Anului-nou la locul ce însa-și secțiunea îl va alege cu considerare la domiciliul majorității membrilor sei; b) a doua-oară în Sibiiu, înainte de întrunirea ședinței plenare ordinare, convocată de președintele Asociațiunii. §• 26. Ședințele extraordinare se vor convoca când trebuința va cere, și anume la inițiativa biroului sau membrilor secțiunilor, sau și la cererea comitetului central. Transilvania. Partea oficiali. 109 §■ 27. Ședințele de secțiuni vor fi convocate și presidate de cătră președinții secțiunilor. Notarul lor va fi referentul secțiunii. Procesele verbale se vor ve- rifica și conclusele se vor executa de președinte și notar. Conclusele se vor lua cu majoritatea absolută a voturilor membrilor presenți. Pentru a pute lua concluse valide se recere presența a cel puțin 3 membri. §• 28. Secțiunile în ședințele lor se vor ocupa mai ales cu agendele lor sciințifice-literare, și anume vor desbate și delibera chestiunile puse la ordinea clilei din inițiativa membrilor lor, ori în urma recercării comite- tului! central. îndeosebi cad- în competința ședințelor de secțiuni următoarele obiecte: a) stabilirea propunerilor, informațiunilor și răspunsurilor cerute de comitetul central; 6) stabilirea propunerilor din proprie inițiativă ce se vor face ședințelor plenare sau comitetului central în chestiuni ce cad în cercul de competență al acestuia; c) candidarea suplinitorilor pentru locuri vacante în sinul sec- țiunii ; d) stabilirea și înaintarea la ședința plenară a proiectului de budget al secțiunii, în legătură cu propunerile pentru burse și premii în ramul aparținător secțiunii; e) censurarea operelor intrate la concurs; f) alegerea președintelui și referentului secțiunii; g) însărcinarea membrilor proprii, și în cas de lipsă emiterea de comisiuni compuse din alți bărbați de specialitate, pentru studii și lucrări speciale; h) stabilirea regulamentelor și a programului de acțiune pentru deliberarea și executarea agendelor impuse secțiunii de acest regulament; și în fine i) stabilirea sediului secțiunii cu considerare la domiciliul biroului și al majorității membrilor secțiunii. V. Oficialii secțiunilor. §■ 29. Oficialii secțiunilor sunt: a) președinții de secțiune, b~) referenții de secțiune, c) prim-secretarul Asociațiunii. 110 Transilvania. Partea oficială. Președinții de secțiuni. §. 30. Fiecare secțiune la prima constituire alege din sinul seu, tot pe timp de câte 3 ani, un președinte, și pentru cas de împedecare a acestuia, precum și eventual pentru conducerea afacerilor la sediul secțiunii, în conlucrare cu referentul acestuia, un vicepreședinte. §• 31. Președintele secțiunii convoacă și conduce ședințele de secțiune, subscrie procesele verbale și execută conclusele acestora; stând în con- tinuă și intimă legătură cu referentul secțiunii, controlează activitatea acestuia, și împarte între membrii secțiunii lucrările pregătitoare pentru ședințele secțiunii. Referenții de secțiuni. §. 32. Referenții de secțiuni se aleg — îndată după constituirea sec- țiunii — în ședința și din sinul acesteia, pe timp nedeterminat. Agendele lor sunt următoarele: a) redigează procesele verbale ale ședințelor de secțiune; Z> ) referează toate chestiunile puse la ordinea dilei, încât nu au fost împărțite la referenți speciali; c) îngrijesc de întreagă corespondența secțiunii, atât cu membrii acesteia, cu comisiunile emise, cât și cu comitetul central, prin prim- secretarul Asociațiuni; d) redigează raportul anual despre activitatea secțiunii și despre mișcarea literară și culturală pe terenele ce cad în competența secțiunii, avend a publica în organul Asociațiunii recensiuni asupra tuturor pro- ductelor literare aparținătoare specialității lor; e) sunt redactorii Analelor secțiunii, fac parte din comitetul de redacțiune al părții literare a organului Asociațiunii, al raportului anual despre lucrările secțiunilor și despre întreaga mișcare literară și cultu- rală română din patrie, și în fine al „Bibliotecii poporale a Asociațiunii*⁴; f) controlează editarea publicațiunilor Asociațiunii, ce aparțin specialității lor. §• 33. Referenții de secțiuni, afară de restituirea speselor de cancelarie, primesc o remunerațiune anuală, care — la propunerea secțiunii — se stabilesce în budgetul secțiunilor. Fiind mulțimea și calitatea agendelor referenților diferite în diferitele secțiuni, remunerațiunea referenților nu trebue să fie aceași în toate secțiunile. Transilvania. Partea oficială. 111 Prim-secretarul Asociațiunii. §. 34. Prim-secretarul Asociațiunii este organul intermediar între secțiuni și comitetul central, și anume: a) execută conclusele comitetului central încât privesc lucrările secțiunilor; 6) referează în sinul comitetului central toate propunerile și actele intrate dela secțiuni; c) redigiază procesele verbale ale ședințelor plenare; d) susține continue legături de corespondență cu referenții sec- țiunilor, raportând comitetului central din timp în timp despre activi- tatea acestora; e) îngrijesce de prevederea secțiunilor cu toate isvoarele și mij- loacele trebuincioase pentru lucrările lor; f) face parte, ca organ executiv, din comitetele de redacțiune ale Analelor secțiunilor, al raportului anual despre lucrarea secțiunilor și despre mișcarea literară și culturală rom. din patrie, al „Bibliotecii popo- rale a Asociațiunii¹¹, și îngrijesce de editarea publicațiunilor; g) ca redactor al organului Asociațiunii împarte spre recenseare scrierile apărute, îngrijesce de publicarea în foaia Asociațiunii a actelor și comunicatelor secțiunilor; și în fine h) execută însărcinările ce i-se vor da din partea secțiunilor. VI. Mijloacele secțiunilor. Resursele. §• 35. Mijloacele necesare pentru îndeplinirea lucrărilor aparținătoare competenței secțiunilor, se vor lua: a) din fondul general al Asociațiunii; i>) din dotațiunea anuală a fondului „George Barițiu¹¹, și în fine c) din donațiuni speciale făcute pentru lipsele și scopurile secțiunilor. Budgetul. §• 36. Pentru sumele ce vor fi de luat din resursele amintite în §. 35 sub a) și &), ședința plenară ordinară va face an de an un budget de- taiat, lucrat pe basa proiectelor intrate dela diferitele secțiuni. Acest budget, după aprobare din partea comitetului central, va fi luat în budgetul general al Asociațiunii și supus cu acesta aprobării adunării generale. §. 37. Despre sumele donate anume pentru lipsele și scopurile secțiunilor, se va face și supune aprobării din cas în cas un budget special, care va observa cu stricteță intențiunile donatorilor. 112 Transilvania. Partea oficială. Rațiociniu. §• 38. Despre întrebuințarea sumelor prov64ute în budgetul ordinar și în cele speciale, secțiunile vor presentă rațiociniu anual. Sumele economisate în decursul unui an, se vor considera ca venite extraordinare pentru anul viitor și se vor pute întrebuința în decursul acestuia. VII. Publicațiunile secțiunilor. §• 39. Secțiunile vor publica operele lucrate, inițiate și editate de dînsele: a) în edițiuni separate, b) în organul Asociațiunii, c) în Analele secțiunilor, și d) în „Biblioteca poporală a Asociațiunii“. 4°. In edițiuni separate se vor publica scrierile premiate (afară de cașul prevSdut în § 43), apoi opere mai voluminoase, precum și acele, al căror cuprins indică o publicare separată. §• 41. In organul Asociațiunii se vor publica desbaterile și actele admi- nistrative ale secțiunilor, iar scrieri scientifice și literare numai încât publicarea lor nu ar reclama o trecere peste budgetul foii Asociațiunii. §•42. în Analele secțiunilor, cari în cas de trebuință se vor edita separat pentru fiecare secțiune, sub îngrijirea specială a referenților de secțiuni, se vor publica scrieri sciințifice-literare mai mici, precum disertațiuni, studii, etc. §.43. în „Biblioteca popor, a Asociațiunii", care în cas de trebuință se va put6 împărți după cuprins în diferite secțiuni, se vor publica scrieri întocmite pentru trebuințele și usul poporului, intrate la concursele pu- blicate, sau câștigate pe altă cale anume pentru acest scop. §• 44. Pentru fiecare edițiune modul de publicare se va stabili de secți- unea respectivă. VIII. Alte disposițiuni. §• 45. La cas dacă o secțiune nu se întrunesce în timp de doi ani, sau în timp de aceași durată nu resolvă recercările comitetului central, acesta poate ordona convocarea unei ședințe plenare extraordinare, în care constatându-se căușele și piedecile neactivității secțiunei respective, se va încerca delăturarea acestora. Transilvania. Partea oficiali. 113 încât aceasta nu ar fi posibil, comitetul central va propune proxi- mei adunări generale anularea mandatului membrilor secțiunii și alege- rea altor membri corespondenți, nominați de ședința plenară a secțiu- nilor, ori în cașul §-lui 9, de însuși comitetul central. §• 46. Schimbarea acestui regulament se va pute face numai prin aduna- rea generală la propunerea ședinței plenare a secțiunilor sau a comite- tului central. în ambele cașuri propunerea are să fie acceptată în ședința ple- nară a secțiunilor, resp. în ședința comitetului central, cu ²/ₛ ale votu- rilor membrilor presenți. Din ședința comitetului central al Asociațiunii, ținută în Sibiiu la 19 Iunie 1900. Dr. II. Pușcariu, vice-președinte. Dr. C. Diacononich, I. secretar. Nr. 461—1900. Aclus B. LISTA stipendiatilor Asociațiunii în anul școlar 1899/1900. 1. Pavel Gușeilă-Negrea, stud. în cl. VIL gimn. în Brașov । Stipendiul 2. Gregoriu Oșan, stud. în cl. VII. gimn. în Năsăud J câ^^bcor. 3. Alexandru Liuba, elev de sculpt. înMiinchen; 200 cor. din fond gen. 4. Basiliu Bașota, st. în cl. VI. gimn. în Năseud ; 40 cor. din fund. Basiota. 5. luliu Hațegan, stud. în cl. IV. gimn. în Cluj ; 100 cor. din fund. Dobâca. 6. Mihaiu Papp, stud. în cl. VII. g. în N.-Kâroly; 120 c. din fund. Galiană. 7. Virgil Nistor, st. în cl. III. gimn. în Brașov; 120 c. din fund. Marinovici. 8. Silvia Ciora, elevă în cl. III. civ. în Sibiiu; 80 cor. din fund. Dr. I Moga. 9. Aurel Vasilie, stud. în cl. IV. gimn. în Sibiiu; 80 c. din fund. Rîureanu. 11 Transilvania. Partea oficială. 114 Aclus C. | RAPORT j despre lucrările comitetului central referitoare la înființarea „Casei Naționalei Comitetul central, în vederea acțiunii intensive reclamate de loteria aranjată de Asociațiune pentru scopurile Casei Naționale, și pentru a nu obosi publicul cu noue cereri în interesul acestei instituțiuni, în anul trecut s’a restrîns la o propagandă cât se poate de vie pentru desfacerea biletelor de loterie, și numai cu ocasiunea Anului nou a încercat a pune obiceiul feliticitărilor din nou în serviciul culturei române, inițiând, și de astădată cu bun succes, rescumperarea lor în favorul Casei Naționale. Cu toate aceste fondul Casei Naționale a fost alimentat nu numai din cele douâ resurse amintite, ci și prin donațiuni spontane. Ce privesce în primul rând Loteria Casei Naționale, D. Ministru de finanțe cu ordinațiunea Nr. 49.522 din 27 Iulie a. tr. a acordat Asocia- țiunii concesiunea cerută pentru aranjarea loteriei, însă nu în cadrul stabilit de Comitetul central, ci numai pentru o emisiune de 100.000 bilete de câte 1 coroană. După-ce în asemenea condițiuni era de prevecjut, că loteria nu se va pute încheia, cu un profit mai considerabil, comitetul central a făcut o noauă încercare de a exopera concesiunea pentru o emisiune mai mare; însă n’a isbutit. în vederea acestei situațiuni, Comitetul central, ca să nu lipsească fondul Casei Naționale cu totul de resursa de sub întrebare, a fost silit a se acomoda concesiunii ministeriale, și prin conclusul seu N. 255 din 2 Novembre a. tr., a decis aranjarea loteriei cu o emisiune de 100.000 bilete de câte o coroană. După asigurarea obiectelor de câștig în valoare de 25.000 cor., emisiunea biletelor de loterie s’a făcut în decursul lui Decembre a. tr., și îndată s’a început o acțiune cât s’a putut de intensivă, pentru desfacerea lor. Cu toate nisuințele noastre însă, și cu toată bunăvoința ce a în- timpinat-o Comitetul central la o parte a băncilor și despărțemintelor noastre, — la începutul lunei Maiu a. c. nu era âncă vândut un număr destul de mare de bilete, pentru ca să fim putut conta cu siguranță la un profit cât de modest, și din această causă comitetul central în ședința sa din 10 Maiu a. c., a decis a cere dela D. Ministru de finanțe conce- siunea de a amâna tragerea la sorți, fixată pe cliua de 31 Maiu, la un termen mai îndepărtat, și cu ordinațiunea ministerială Nr. 40.757 din 21 Maiu a. c. a și obținut concesiunea de a face sortarea numai la 20 Octobre a. c. Contravaloarea biletelor desfăcute pănă acum acopere pe deplin toate cheltuielile împreunate cu aranjarea loteriei, cari și pănă acum sunt aproape toate plătite. La un profit mai considerabil vom pute conta însă Transilvania. Partea oficială. 115 numai la cas dacă și acele cercuri, cari pănă acum au remas mai indi- ferente față cu întreprinderea Asociațiunii, vor urma exemplul dat de zeloșii sprijinitori ai lucrării noastre. în urma apelului Asociațiunii pentru rescumptirarea felicitărilor la Anul nou, au întrat la Cassa Asociațiunii 188 rescumpărări în suma totală de Cor. 704'10, (față cu 62 rescumpărări în suma de Cor. 267'60 din anul premergător). Comitetul central va căuta să asigureze și desvoalte acest isvor de venit și pe viitor pentru trebuințele Casei naționale. Donațiuni spontane au întrat atât în bani, cât și în obiecte, cele dintâiu dela mai multe institute de bani și dela fericita Ioana Bădillă, care cu toate că și-a eternisat memoria și prin alte fundațiuni mari, în- credințate Asociațiunii noastre, n’a întrelăsat a asigura Casei Naționale prin testament taxa de fundator de Cor. 2000-—. Cu adânc regret și cu recunoscință înregistrăm la acest loc trecerea din viață atât a numitei binefăcătoare a tinerimei române, cât și a pri- mului fundator al Casei Naționale, Constantin cav. de Steriu, decedat tot în anul trecut. împreună cu donațiunile intrate dela ultima adunare generală în- coace, fondul și inventarul Casei Naționale arată următoarea stare: I. Contribuirile fundatorilor. 1. Particulari: 1. Dna Ioana Bădillă...... O. 2000'- 2. D. Constantin cav. de Steriu . . T) 22OO---- 3. Em. Ungurianu, adv., Timișoara . n 2000---- 4. Nic. Garoiu, adv., Zernesci . . 9 2000 --- 5. Alex. Lebu, propriet., Sibiiu . . 77 2000'--- 2. Institute de credit: 6. Albina, Sibiiu....... c. 2000---- 7. Orăviceana, Oravița..... n 2000---- 8. Crișana, Brad....... n 2000'--- 9. Auraria, Abrud....... » 2000---- 10. Doina, Câmpeni....... TI 2000--- 11. Cassa de păstrare, Săliște . . . 9 2000--- 12. Hațegana, Hațeg...... . Y! 2000--- 13. Furnica, Făgăraș...... 9 2000--- 14. Făgețana, Făget...... n 2000--- 15. Sentinela, Satul-nou..... n 2000--- II. Donațiuni în bani Dela institutele de credit: Lip ovana, Lipova ........ c. 200--- Fortuna, Rodna v.,........ n 100--- Corvineana, Hunedoara...... 77 80--- 11* 116 Transilvania. Partea oficială. Olteana, Viștea inferioară................O. 100’— Speranța, Borgo-Prund......................ₙ 20-— Sebeșana, S.-Sebeș.........................„ 50.— Timișana, Timișoara.......................... 40’— Cordiana, Fofeldea.........................„ 20-— Luceafărul, Vârșeț.........................„ 300' — Victoria, Arad............................... 200’— Fondul cult, al „Albinei"..................„ 900-— Grănițerul, Dobra............................ 20'— Economia, Lugoș.............................. 10'— și particularii: Trifon Miclea, Uzdin....................C. 100'— Dr. St. Morariu, Cluj........................ 40-— alte contribuiri............................. 2'— III. Din rescumpărarea felicitărilor de Anul nou. în Ianuarie 1899 .......................C. 267'60 „ „ 1900 ..................... „ 704-10 în total în bani . . C. 33,353'70 Donațiuni în obiecte. Pentru museul istoric. Fluerul lui Avram lancu, dela D. I. St. Șuluțu, Sibiiu; Sigilul lui Avram lancu, dela dna lulia Bisa din Mihăleni; D-șoara Eufemia Katona, un autograf al lui Simeon Bărnuțiu; O statuetă de Hermaphroditos dela Dd. Dr. At. M. Marienescu și Al. Liuba, monete și bancnote vechi dela Dd. D. R. Cordescu, Fofeldea, Part. Cosma, Sibiiu, Rub. Patița, A.-Iulia, II. Moga, Sibiiu, I. Constantin, Ilva-mare, R. Petric, Sibiiu, G. Baderca, Mehadica și T. Morcan, Budapesta. Pentru Museul etnografic: Dl Dr. Gavr. Cosma, Beiuș, un costum din Bihor și dl Dr. llarion Pușcariu o pungă din secolul trecut. încheiând cu aceste raportul nostru, rugăm Onor. Adunare gene- rală, să binevoiască: 1. a lua act de acest raport și a aproba disposițiunile luate de co- mitetul central cu privire la înființarea Casei Naționale; 2. a da expresiune recunoscinței sale față cu fundatorii și sprijini- torii acestei instituțiuni; și 3. a adresa membrilor Asociațiunii un călduros apel, ca să dee lo- teriei aranjate pentru scopurile Casei Naționale tot concursul posibil. Din ședința Comitetului central ținută în Sibiiu la 9 August 1900. Transilvania. Partea ofieiaiă. 117 Nr. 109—1900. Aclus E. RAPORTUL CASSEI. Onorat Comitet! Ne luăm voia a presenta în aclus sub •/. rațiociniile fondurilor, fun- dațiunilor și depositelor Asociațiunii pentru anul 1899, și rugăm pe On. Comitet, să binevoiască ale supune unei revisiuni prealabile, iar după aceea ale înainta la adunarea generală, care aflându-le în regulă să le aproabe definitiv, și să dea Onoratului Comitet și prin acela noauă abso- lutorul pentru gestiunea noastră la cassa Asociațiunii în anul 1899. I. Fondul general. A. Percepțiuni. Titl. 1. Sub acest titlu se cuprinde saldul cassei din 31 Decembre, 1898, care contat acolo ca ultima posițiune la erogate, a trecut în anul 1899 ca prima posițiune la percepte. Titl. 2. între taxele membrilor sunt contate prenumerațiuni cu ne- însemnata sumă de fl. 5'50. La aceste taxe sunt a se adauge și hârtiile de valoare de sub titl. 9, cari deasemenea • au intrat pentru achitarea taxelor din partea membrilor pe viață sau fundatori. Cu ceste din urmă la olaltă taxele intrate se urcă la suma de fl. 9029’37, detrăgend prenumerațiunile. De altă parte s’au restituit în contul 2O°/ₒ statutarie despărțămin- telor : Satmar, Beiuș, Brașov, Reghin, Oravița și Turda, fl. 241’40 contați la spesele extraordinare. Desbătend acestea din suma totală a taxelor intrate, arătată mai sus, rămâne sub titlul taxelor de membri o sumă efectivă de fl. 8787’97. Titl. 3. Intratele acestui titlu au rămas sub suma preliminată, din causă, că un cortel în casa Asociațiunii devenind vacant, și trebuind efectuite în acela reparaturi și adaptări mai mari, a stat doue luni ne- închiriat, și din causă, că chiria și arenda după realitățile lăsămentului lancu n’au intrat în anul 1899. Titl. 4. Interesele după efecte fluctuează la dividendele acțiilor; de astădată s’a realisatsub acest titlu un plus de fl. 413’36 față de preliminar. N’au adus interese nici în acest an, acțiile: Gesellschaftshaus, Szatmâr-nagybânyai și Nagyvărad-belenyes-vaskohi vasuttârsasâg. Titl. 5. Interesele după depuneri corespund sumelor depuse spre fructificare. Titl. 6. Taxele de administrare sunt calculate după averea fondu- rilor speciale cu 1%. Titl. 8. între venitele extraordinare suma cea mai însemnată e donațiunea de 1000 fl. care o primesce Asociațiunea dela institutul ₙAlbina“ 118 Transilvania. Partea oficială. de mai mulți ani încoaci; apoi venitul festivităților la adunarea generală din Deva cu 300 fl. Alte venite sunt numai formale, și ca atari ies din cassă la spesele extraordinare, așa s. e. depositul Deva cu 227 fl. 46 cr., pentru cărți religioase fl. 94'60; altele iarăși provin din vânzarea unor obiecte, cari pănă aci aparțineau Asociațiunii: uși, ferești, pământuri, ș. a. prin cari suma venitelor extraodinare sufere oare-cari reducțiuni. De altă parte în anul 1899 n’a intrat stipendiul de 120 fl. care doamna Zinca Roman din Făgăraș l’a destinat pentru doi tineri studenți. Titl. 9. La contarea acestui titlu ne-am acomodat conclusului ono- ratului Comitet, în înțelesul căruia hârtiile de valoare sunt a se conta și în jurnalul banilor în numerar ca posițiune transitorie la percepte și la erogate. în modul acesta venitele totale dau la rațiociniu suma de fl. 25,482'98, cu un plus de fl. 14,282'98 față de preliminar. După detragerea saldului din anul 1898 cufl. 8790'61, rămân percepte efective fl. 16,692'37, față de preliminar un plus de fl. 5,492'37. B. Erogațiuni. Titl. 1—4 și 6 sunt conform preliminarului, ca remunerațiuni sis- temisate. Titl. 5. în anul 1899 făcendu-se o nouă regulare a posturilor, re- munerațiunea cancelistului s’a urcat prin conclusul comitetului la 360 fl. de aci provine supererogatul de 160 fl. Titl. 7. în mesură cum se urcă numărul membrilor, cresc și spesele de cancelarie; paușalul de cancelarie face 225 fl.; tipărituri fl. 156'97, între acestea: cronica anonimului notar; s’a procurat un dulap cu 45 fl. Așa apoi s’a trecut peste preliminar cu fl. 183'79. Titl. 8. La bibliotecă s’au economisat fl. 2'85. Titl. 9. Tipariul foaiei Transilvania, urcându-se numărul membri- lor a causat un supererogat de fl. 193'87. Titl. 10. Supererogatul de sub acest titlu s’a causat prin un cont din anul 1898, ajuns la achitare în anul 1899, cu fl. 25'70 s’a făcut o fântână în pivniță pentru scurgerea apei cu 8 fl.; s’au făcut două cuptoare nouă, și alte reparaturi și adaptări în cortelele din casa Asociațiunii, laolaltă fl. 426'13. Fără aceste lucrări extraordinare spesele curente ar fi rămas sub preliminar. Titl. 11. Contribuțiunea cresce din an în an, de astădată s’au mai solvit 58 fl. în contul unui ecuivalent nou. De aci supererogatul. Titl. 14 și 16. Sunt conformi preliminarului. Titl. 17 și 18. Școala civilă de fete a reclamat o subvențiune cu 100 fl. mai mare decât cea preliminată, și pe lângă aceea anticipațiuni de fl. 2,480-87. Transilvania. Partea oficială. 119 Titl. 19. S’au cumpărat efecte de 7000 fi. cari formează capitalisarea proveclută la buget, resp. trec peste aceea. Această sumă nu invoalve spese efective, ci investire de bani. Titl. 20. Spesele extraordinare se presintă într’o sumă considera- bilă, trecută peste budget; aceste spese sunt în parte formale, în parte transitorii, încât adecă au fost intrate la venitele extraodinare, anume: o posițiune de fl. 1,068’29, contată din greșală de doauă ori la percepte apoi stornată aici, un efect de 100 fl. care trece la jurnalul efectelor; 20% din taxele membrilor restituite unor despărțăminte, pe cum am arătat la titl. 2 al perceptelor, în suma de fl. 241’40; pentru cărți religioase fl. 195’51; alte posițiuni transitorii de fl. 4’05 și fl. 227’46; la olaltă fl. 1836’71. Trecând lăsămentul Olteanu acum definitiv în proprietatea Asociațiunii, s’a început est an subvenționarea școalelor din Cojocna conform testamen- tului, solvindu-se acelora competința pe anii trecuți în suma de fl. 1,494’26. Din aceste sume se compune supererogatul de fl. 3,215’48 fără de care și spesele extraordinare remâneau sub suma preliminată. Pos. 21. Hârtiile de valoare contate la venite, trec la inventar, sau adecă la jurnalul efectelor, precum am arătat la pos. 9 la percepte. Pos. 22. Saldul cassei la 31 Decembre 1899 trece la erogate, pentru a se conta ca prima posițiune la percepte în anul 1900. Spesele totale fac laolaltă fl. 22,503’24. Din acestea se speră restituirea anticipațiunilor date școa- lei de fete cu..............................................fl. 2,480’87 Efectele cumpărate și hârtiele de valoare transpuse la inventar nu sunt spese efective.............................fl. 7,800’— Posiția stornată........................................„ 1,068’29 fl. 11,349’16 remân deci spese efective în suma de........................„ 11,154’08 Fondurile speciale. II. Casa națională. Titl. 5. Institutul „Albina" a întregit și de astădată chiria casei astfel ca capitalul investit în realitate se fructifice 5%. Titl. 6. S’au încassat fl. 50’50, cari aveau să între la comisiunea însăr- cinată cu efectuirea loteriei, căreia s’a și extrădat această sumă sub titl. 5. al erogatelor. Titl. 7. Un împrumut provisor s’a restituit sub titl. 6 la erogate. Titl. 8. Din lăsămentul Ioana Bădilă au intrat 1000 fl. La erogate s’au achitat interesele după împrumutul contras pentru cumpărarea realității din Sibiiu, strada morii Nr. 6. Titl. 2. Din datoria la institutul „Albina“ s’au depurat 3500 fl. și a rămas la capătul anului 1899 datorie restatită 10,500 fl. Titl. 3. Comisiunii însărcinate cu efectuirea loteriei pentru casa națională i-s’a dat spre acoperirea speselor curente 500 fl. 120 Transilvania. Partea oficială. III. Fondul G. Barițiu. Titl. 6. Pentru ca să se cumpere cărți religiose și să se distribue la școalele poporale, s’a transpus din fondul general, unde intraseră ca posițiune transitorie, fl. 104'60, din cari s’a erogat sub titl. 3 suma de fl. 49'99. IV. Fundațiunea Bădilă. Pentru întemeiarea acestei fundațiuni au intrat 10,000 fl. în efecte cari se află arătate la inventar. Bani în numerariu nu are fundațiunea. VII. Fundațiunea G. B. V. La această fundațiune interesele capitalului, cari eompet fundatorului, până ce se află în viață, nu s’au redicat, ci s’au alăturat la capital ca în anii precedenți. VIII. Fundațiunea Galliană. Aici s’a ridicat stipendiul de 60 fl. în doaue rate, și adecă odată pe ⁶/₄ an, și altă dată pe un pătrar de an. XI. XIII. XVI. XVIII. Depositele Mureșanu și lancu; fundațiunile Pop-Maior și Filip. Aceste fundațiuni și deposite nu au spese, afară de taxele de ad- ministrare la XI, XIII,; la cele trei dintâi venitele se adaug la capital, — la cea din urmă le ridică rudeniile. XII. Depositul Olteanu. Inactivându-se disposițiunile testamentului pentru lăsămentul Olteanu, competința destinată pentru o rudenie a testatorului s’a extrădat. XIV. Depositul Deva. Ca deposit nou pentru despărțământul Deva a intrat suma de fl. 227'46, transpusă ca' fond de sine din fondul general, unde a fost primită în percept. Cu acestea am terminat informațiunile despre fondurile, fundațiunile și depositele administrate de Asociațiune. Inventarul revăzut și aflat în regulă de comisiunea, care a scontrat cassa la l-a Ianuarie a. c., se aclude sub •//. Sibiiu, 1 Februarie 1900. Oficiul de cassă al Asociațiunii pentru literatura rom. și cultura poporului român. Leontin Simonescu m. p., loan Crețu m. p., cassar. controlor. Transilvania. Partea oficială. 121 Inventarul Asociațiunii, încheiat la 31 Decembre 1899. fi. cr. fl. cr. I. Fondul general. A) Realități: a) Casa din Sibiiu, str. Morii, 8 . . . 41917 45 b) Edificiul școalei de fete..... 63826 45 c) Realitatea din Vidra...... 300 --- 106043 90 B) Depuneri......... 2979 74 0) Efecte: 4 Abrudbânyai takarekpenztâr .... 200 --- 3 „Albina“ acțiuni........ 300 --- 18 „ scrisuri fonciare...... 13000 --- 6 „Arieșiana“ acțiuni....... 300 --- 2 „Concordia* (Uzdin) acțiuni .... 100 --- 2 „Corvineana* „ .... 100 --- 1 „Gresellschaftshaus* „ .... 100 --- 4 „Luceafărul* „ .... 200 --- 2 „Mureșana* „ .... 100 --- 5 „Munteana“ „ .... 100 --- 1 „Sebeșana* „ .... 50 --- 1 „Silvania* „ .... 50 ---. 3 „Someșana“ „ .... 300 --- 1 Nagyvărad-Belânyes-Vaskoh vasutt. 100 --- 1 Szatmâr-nagybânyai vasutt..... 100 --- 3 Obligațiuni de stat 1860 ..... 800 --- 1 „ , 1868 ..... 100 ---. 1 „ „ „ desărcin. pământului 100 --- 6 „Sătmăreana* acțiuni...... 600 --- 2 „Steaua* „ ...... 100 ---- 4 Vajda-Hunyadi takarekpenzt. . . . 200 --- 76 „Transilvania* obligațiuni..... 7600 --- 24600 --- 6 Renta amortibilă......Lei 30000 ---. 15 Credit fonc. rom. Bucuresci . . Lei 75000 --- L. 105000 --- D) Mobilii.......... 1000 --- în total fl. . 134623 64 Lei . 105000 --- II. Fondul Barițiu. 1 „lulia* acțiune......... 50 --- 5 „Albina* scrisuri fonciare..... 2500 --- Saldul cassei în depunere..... 11 98 2561 98 122 Transilvania. Partea oficială. fl. cr. fl. cr. III. Casa națională. A) Active: Realități: Casa Nr. 6, str. Morii, Sibiiu . 22000 Efecte'. 1 „Concordia11 (Uzdin) acțiuni . . 50 4 „Sentinela* acțiuni....... 200 Saldul cassei în depunere..... 258 91 22508 91 B) Pasive: Datorie la instit. „Albina11..... 10500 --- Active pure.......... 11758 91 IV. Fundațiunea Bădilă. 10 Scrisuri fonciare „Albina*..... 10000 __ V. Fundațiunea Basiota. 1 Scris fonciar „Albina*...... 500 Saldul cassei în depunere..... 201 74 701 74 VI. Fundațiunea Dobâca. 2 Scrisuri fonciare „Albina11 .... 1000 Saldul cassei în depunere..... 369 35 1369 35 VII. Fundațiunea G. B. V. 7 Acțiuni „Albina*........ 700 5 Scrisuri fonciare „Albina“..... 4500 Saldul cassei în depunere..... 388 24 5588 24 VIII. Fundațiunea Galliană. 2 Scrisuri fonciare „Albina11 .... 1500 Saldul cassei în depunere..... 205 26 1705 26 IX. Fundațiunea Marinoviciu. 1 Obligație de stat 1868 ...... 1000 2 Scrisuri fonciare „Albina11 .... 1500 Saldul cassei în depunere..... 688 97 3188 97 X. Fundațiunea Dr. Moga. 800 8 Obligațiuni „Transilvania* .... 507 38 1307 38 Saldul cassei în depunere..... Transilvania. Partea oficială. 123 ■------ fl. cr. fl. cr. XI. Fundațiunea Pop-Maior. 2000 3 Scrisuri fonciare „Albinau..... 152 94 2152 94 Saldul cassei în depunere..... XII. Fundațiunea Rîureanu. 1 Scris fonciar „Albina11...... Saldul cassei în depunere..... 1000 XIII. Depositul Deva, în depunere . . 475 18 1475 18 XIV. „ Filep, „ . . 231 XV. „ lancu, „ . . 14500 06 XVI. Depositul Mureșian. 4701 40 5 Scrisuri fonciare „Albina“..... 3500 Saldul cassei în depunere..... 272 3772 Toate fondurile laolaltă, fi. 199888 05 Lei . 105000 28 fl. . 4-16528 Sibiiu, 31 Decembre 1899. Oficiul de cassă al Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român. Leontin Simonescu m. p., cassar. Revecțut și aprobat în ședința comitetului central din 17 Iulie 1900. Șuluțu m. p., președinte ad-hoc. Dr. Beu m. p., secretar II. 124 Transilvania. Partea oficială. Nr. 109—1900. Venite Rațiociniul Nr. Preliminat încassat + Plus cur. fl. cr. fl. cr. --- Minus I. Fondul general. 1 Saldul cassei din anul 1898 . 5000 --- 8790 61 2 Taxe și prenumerațiuni . . 5000 --- 8234 87 4- 3234-87 3 Chirii și arendă..... 1450 --- 1322 38 --- 127-62 4 Interese după efecte publice 3200 --- 3613 36 4- 413-36 5 Interese după depuneri. . . 200 --- 259 71 4- 59-71 6 Taxă de administrare . . . 230 --- 238 --- + 8- 7 Hârtii de valoare sorțite . . --- --- --- --- --- 8 Venite extra-ordinare și stip. Roman........ 1120 --- 2224 05 4- 1104-05 9 Hârtii de valoare intrate . . 800 + 800---- Suma . 25482 98 II. Casa națională. l Saldul cassei din a. 1898 . . 57 60 2 Donațiuni în rate .... 2325 --- 3 Donaț. în răscumper. la a. nou 492 80 4 Chirie......... 800 04 5 „Albina” întregirea chiriei 450 --- 6 Sorți de loterie..... 50 50 7 împrumut provisor .... 24 --- 8 Lăsămentul Bădilă .... 1000 --- 9 Interese după depuneri . . 52 21 Suma . 5252 15 Transilvania. Partea oficială. 125 ad Aclus E. pentru anul 1899. Spese Nr. Preliminat Erogat + Plus cur. fl. cr. fl. cr. --- Minus I. Fondul general. 1 Secretarului I. remunerațiune si cortel....... 1500 ---- 1500 ------ 2 Secretarului II. remuneratiune 300 •--- 300 3 Cassarului „ 280 ■--- 280 ■--- 4 Bibliotecarului „ 200 ---- 200 5 Cancelistului „ 200 --- 360 --- -ț- 160---- 6 Servitorului leafă,..... 240 - 240 --- 7 Spese de cancelarie, luminat, încăldit........ 400 .--- 583 79 -4- 183-79 8 Dotațiunea bibliotecei . . . 300 --- 297 15 --- 285 9 Tiparul foaiei „Transilvania" 1500 ---- 1693 87 4- 193-87 10 Conservarea și asigurarea edi- ficiilor........ 300 .---■ 521 17 4- 221-17 11 Contributiune, ecuival., fondul de pensiune învățătoresc . 600 --- 786 46 4- 186-46 12 Un stip. la meseria de lemnărit 100 .---- 100 --- 13 Pentru scrieri literare la fon- dul Baritiu...... 500 .---■ 500 --- 14 Subvenț. școalei civile de fete 1124 45 1224 45 4- 100---- 15 Anticipațiuni date .... --- --- 2480 87 16 Efecte cumpărate .... --- .---- 7000 --- 17 Spese extraordinarei si stip. Roman........ 420 --- 3635 48 4- 3215-48 18 Hârtii de valoare Ia inventar _ --- 800 19 Saldul cassei la 31 Decembre --- ------ 2979 74 Suma . 25482 98 II. Casa națională. 1 Interese după împrumuturi . 780 ------* 2 Depurare din datorii . . . 3500 --- 3 Anticipațiune la spesele loteriei 500 --- 4 Contribuțiune...... 136 --- 5 Restituire pentru sorți de lo- terie......... 50 50 6 Restituirea unui împrumut pro- visor........ 24 --- 7 Diverse spese ...... 2 74 8 Saldul cassei....... 258 91 Suma . 5252 15 126 Transilvania. Partea oficială.. Venite Nr. încassat cur. fl. cr. III. Fondul Georgiu Barițiu. 1 Saldul cassei la 31 Decembre 1898 ..... 240 08 2 Oferte benevole............ 10 --- 3 Cuotă dela fondul general....... . 500 --- 4 Interese după, efecte.......... 129 --- 5 Interese după depuneri......... 3 29 6 Pentru cărți religioase.......... 104 60 Suma . 986 97 IV. Fundațiunea Basiota. 1 Saldul cassei la 31 Decembre 1898 ..... 194 56 2 Interese după efecte.......... 25 .--- 3 Interese după depuneri......... 9 23 Suma 228 79 V. Fundațiunea Bădilă. 1 Saldul cassei la 31 Decembre 1898 ..... 2 Interese după efecte.......... --- ---- 3 Interese, după depuneri......... --- --- Suma . --- VI. Fundațiunea Dobâca. 1 Saldul cassei la 31 Decembre 1898 ..... 342 19 2 Interese după efecte.......... 50 --- 3 Interese după depuneri......... 16 16 Suma 408 35 VII. Fundațiunea G. B. V. 1 Saldul cassei la 31 Decembre 1898 ..... 106 55 2 Interese după efecte.......... 323 --- 3 Interese după depuneri......... 14 69 Suma . 444 24 VIII. Fundațiunea Galiană. 1 Saldul cassei la 31 Decembre 1898 ..... 225 32 2 Interese după efecte.......... 75 _ 3 Interese după depuneri......... 11 94 Suma . 312 26 IX. Fundațiunea Marinoviciu, 1 Saldul cassei la 31 Decembrie 1898 ..... 614 12 2 Interese după efecte.......... 117 --- 3 Interese după depuneri......... 29 85 Suma . 760 97 Transilvania. Partea oficială. 127 Spese Nr. Erogat cur. fl. cr. III. Fondul Georgiu Barițiu. 1 Pentru colaboratorii „Transilvaniei14..... 400 --- 2 Scrisuri fonciare cumpărate........ 500 --- 3 Pentru cărți religioase.......... 49 99 4 Taxă de administrare.......... 25 --- 5 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 ..... 11 98 Suma . 986 97 IV. Fundațiunea Basiota. 1 Un stipendiu............. 20 05 2 Taxă de administrare.......... 7 --- 3 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 ..... 201 74 Suma . 228 79 V- Fundațiunea Bădilă. 1 Competința fondului general....... --- --- 2 Saldul cassei ]a 31 Decembre 1899 ..... --- --- Suma . --- --- VI. Fundațiunea Dobâca. 1 Un stipendiu............. 25 --- 2 Taxă de administrare.......... 14 --- 3 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 ..... 369 35 Suma . 408 35 VIL Fundațiunea G. B. V. 1 Taxă de administrare....... 56 --- 2 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 ..... 388 24 Suma 444 24 VIII. Fundațiunea Galliană. 1 Un stipendiu............. 90 --- 2 Taxă de administrare.......... 17 --- 3 Saldul cassei la 31 Decembre....... 205 26 Suma . 312 26 IX. Fundațiunea Marinoviciu. 1 Un stipendiu............. 40 --- 2 Taxă de administrare.......... 32 --- 3 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 ..... 688 97 Suma . 760 97 128 Transilvania. Partea oficială. Venite | Nr. încassat cur. fl. cr. X. Fundațiunea Dr. Moga. I Saldul cassei la 31 Decembre 1898 ..... 494 63 2 Interese după efecte.......... 43 20 3 Interese după depuneri......... 22 55 Suma . 560 38 XI. Depositul Mureșianu. 123 72 A 1 Saldul cassei la 31 Decembre 1898 ..... 2 Interese după efecte.......... 175 --- 3 Interese după depuneri......... 11 28 Suma . 310 XII. Depositul Olteanu. 1426 l Saldul cassei la 31 Decembre 1898 ..... 54 2 Interese după depuneri......... 32 10 Suma . 1458 64 1 XIII. Fundațiunea Pop-Maior. 67 64 i 1 Saldul cassei la 31 Decembre 1898 ..... 2 Interese după efecte.......... 100 --- 3 Interese după depuneri......... 6 30 Suma . 173 94 XIV. Fundațiunea Rîureanu. 458 31 1 Saldul cassei la 31 Decembre 1898 ..... 2 Interese după efecte.......... 50 --- 3 Interese după depuneri......... 21 87 Suma . 530 18 j XV. Depositul Deva. 227 46 1 Transpuși din fond, gen.......... 2 Interese după efecte.......... --- --- 3 Interese după depuneri......... 3 60 fi Suma . 231 06 i XVI. Depositul lancu. 4701 40 1 Capital depositat............ XVII. Fundațiunea Filep. 1 Din lăsămentul G-. Filep......... 14500 --- Sibiiu, 31 Decembre, 1899. Oficiul de cassă al Asociațiunii pentru Leontin Simonescu m. p., cassar. Revetțut și aprobat în ședința Șuluțu m. p. president ad-hoc. % Transilvania. Partea oficială. 139 Spese ------------ • ---------’ Erogat car. fl. cr. X. Fundațiunea Dr. Moga. 1 Un stipendiu............. 40 --- 2 Taxă de administrare.......... 13 --- 3 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 ..... 507 38 Suma . 560 38 XI. Depositul Mureșianu. 1 Taxă de administrare.......... 38 --- 2 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 ..... 272 Suma . 310 --- XII. Depositul Olteanu. 1 Lui Alex. Fechete în Cojocna, lib...... 1458 64 Suma . 1458 64 XIII. Fundațiunea Pop-Maior. 1 Taxă de administrare.......... 21 --- 2 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 ..... 152 94 Suma . 173 94 XIV. Fundațiunea Rîureanu. 1 Un stipendiu............. 40 --- 2 Taxă de administrare.......... 15 --- 3 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 ..... 475 18 Suma . 530 18 XV. Depositul Deva. 1 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 ..... 231 06 Suma . 231 06 XVI. Depositul lancu. 1 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 ..... 4701 40 XVII. Fundațiunea Filep. 1 Saldul cassei la 31 Decembre 1899 ..... 14500 --- literatura română și cultura poporului român. loan Crețu m. p., controlor. comitetului, ținută în 17 Iulie 1900. Dr. Beu m, p., secretar II. 12 130 Transilvania. Partea oficială. Nr. 428—1900. Proiect de budget Nr. Anii de observare Proiectat cur. V enite | 1898 1899 pro 1901 | cor. |b. cor. |b. cor. i h 1 I. Fondul general. 15276 __LL_________________________________________________________ i i l l I 16468 । ।_________________________________________________________________________________________________________________________________ 1 1 1 1 15000 1.1 1 __________________ 1 1 1 1 2 Taxe dela membri și prenumerațiuni 3078 2644 2600 3 Chirii și arendă ....... 6932 7226 3000 ! Interese după efecte publice: 406 518 480 i a) acțiuni Abrud bănya takarâkp. 474 476 730 1 &) „ „Albina”..... 240 4448 2240 2 c) „ „Arieșana..... 5248 24058 3 d) „ „Economul" . . . . 258 e) „ „Gesellschaftshaus" 20 f) „ „Mureșana” .... 2000 g) „ „Sătmăreana” . . . A) „ „Silvania”..... i) „ „Sebeșana" .... ti) „ „Someșana” .... 1) acț. „Vajda hunyad takarâkpzt." m) obligațiuni „Transilvania" . . n) obligat, szatmăr-nagybănyai vas- uttârsasâg........ b) obligațiuni de stat din an. 1860 p) obligațiuni de stat din an. 1868 q) obligaț. de stat despăg. pământ. r) oblig, rentă amortibilă â 5000 lei ș) obligațiuni I soc. cred. f. r. Bu- curesci â 5000 lei..... --- 1) scrisuri fonc. „Albina" â 1000 fl. 2278 --- cu 5% ......... ti) scrisuri fonc. „Albina" ă 500 fl. cu 5%......... Interese după depuneri .... ’ÎTaxe de administrare..... Stipendiul Roman...... yenite extraordinare..... । Suma . II. Fondul Georgiu Barițiu. Interese după efecte..... Interese după depuneri .... Dotațiune dela fondul general . . Suma . Transilvania. Partea oficială. 131 Aclus F. pentru anul 1901. Nr. Anii de observare Proiectat cur. Spese 1898 1899 pro 1901 cor. b. cor. b. cor. b. 1 I. Fondul general. 800 1 II III 1 ! 1 1 1 III III____________________ 3000 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 III 1 1 1 1________________________________________________________________________ 3000 2 Secretarului I. remunerațiune . . 600 600 600 3 Secretarului II. remunerațiune . . 400 560 560 4 Cassarului „ . . 400 400 400 5 Bibliotecarului „ . . 400 720 720 6 Cancelistului „ 480 480 600 7 Servitorului leafă....... 1160 1166 1200 8 Spese de cancelarie, luminat, în- 308 594 700 9 călzit .......... 3908 3386 3500 10 Dotațiunea bibliotecei..... 664 1042 800 11 Tiparul foaiei „Transilvania" . . 1480 1572 1600 12 Conservarea edificiilor..... 1000 1000 1000 13 Contribuțiune erarială și ecuiva- 240 240 2000 14 lente, fond, de pens. învățătoresc 200 200 240 15 înființarea și dotarea bibliotecilor 6644 7408 200 16 poporale......... 1348 7030 2551 17 Dotațiune fondului G. Barițiu . . 2400 1500 18 Stipendiul Roman...... 2800 57 19 Stipendiu pentru un elev la me- 86 43 1 seria de lemnărit...... 24058 2 Subvențiune școalei civile de fete 1600 3 Spese extraordinare...... 50 1 Capitalisare......... 628 Escedent.........' . Suma . II. Fondul Georgiu Barițiu. Pentru lucrări literare..... 2278 Taxe de administrare..... Capitalisare......... Suma . 12* 132 Transilvania. Partea oficială. Nr. Proiectat pro cur. Venite 1901 cor. 1 b- III. Fundațiunea Basiota. 1 1 scris fonciar „Albina8 de 500 fl. cu 5% . . 50 --- 2 Interese după depuneri......... 18 --- Suma . 68 --- IV. Fundațiunea Dobâca. l 2 scrisuri fonciare „Albina“ â 500 fl. cu 5% 100 --- 2 Interese după depuneri......... 30 --- Suma 130 --- V. Fundațiunea G. B. V. 1 7 acțiuni „Albina8........... 196 ---' 2 1 scris fonciar „Albina8 de 500 fl. cu 5% . . 50 --- 3 4 scrisuri fonciare „Albina8 de 1000 fl. cu 5% . 400 --- 4 Interese după depuneri......... 20 --- Suma . 666 --- VI. Fundațiunea Galliană. 1 1 scris fonciar „Albina8 de 500 fl. cu 5% . . 50 --- 2 1 scris fonciar „Albina8 de 1000 fl. cu 5°/0 . 100 --- 3 Interese după depuneri......... 20 --- Suma . 170 --- VIL Fundațiunea Marinoviciu. 1 1 obligațiune de stat din anul 1868 de 1000 fl. 84 --- 2 1 scris fonciar „Albina8 de 500 fl. cu 5% . . 50 '--- 3 1 scris fonciar „Albina8 de 1000 fl. cu 5°/0 • . 100 --- 4 Interese după depuneri ......... 56 --- Suma . 290 ---- VIII. Fundațiunea Dr. Moga. 1 8 obligațiuni „Transilvania8 ....... 86 40 2 Interese după depuneri......... 40 --- Suma . 126 40 IX. Depositul Mureșianu. 1 3 scrisuri fonciare „Albina8 de 500 fl. cu 5°/o . 150 --- 2 2 scrisuri fonciare „Albina8 â 1000 fl. cu 5c/0 . 200 --- 3 Interese după depuneri......... 9 --- Suma . 359 --- X. Depositul Deva. 1 Interese după depuneri......... 22 --- Suma . 22 --- Transilvania. Partea oficială. 133 Nr. Proiectat pro cur. 1901 | Spese cor. 1 b. III. Fundațiunea Basiota. 1 Un stipendiu............. 40 --- 2 Taxă de administrare.......... 14 --- 3 Capitalisare.............. 14 --- Suma . 68 --- IV. Fundațiunea Dobâca. 1 Un stipendiu............. 100 --- 2 Taxă de administrare.......... 28 --- 3 Capitalisare.............. 2 --- Suma . 130 --- V. Fundațiunea G. B. V. 1 Taxă de administrare......, . . . 110 ------ 2 Capitalisare.............. 556 --- Suma . 666’ VI. Fundațiunea Galliană. 1 Un stipendiu............. 120 --- 2 Taxă de administrare.......... 36 --- 3 Capitalisare.............. 14 -- Suma . 170 --- VII. Fundațiunea Marinoviciu. 1 Un stipendiu............. 120 1 ■ *' 2 Taxă de administrare.......... 64 --- 3 Capitalisare.............. 106 --- Suma . 290 --- VIII. Fundațiunea Dr. Moga. 1 Un stipendiu............. 80 --- 2 Taxă de administrare.......... 26 --- 3 Capitalisare.............. 20 40 Suma . 126 40 IX. Depositul Mureșianu. 1 Taxă de administrare.......... 76 --- 2 Capitalisare.............. 283 --- Suma . 359 --- X. Depositul Deva. 1 Taxa de administrare.......... 4 ■ •--- 2 Capitalisare.............. 18 --- Suma . 22 --- 134 Transilvania. Partea oficială. Nr. Proiectat pro cur. V emite 1901 cor. b. XI. Fundațiunea Pop-Maior. 1 2 scrisuri fonciare „Albina* de 500 fl. cu 5°/n . 100 2 1 scris fonciar „Albina* de 1000 fl. cu 5°/0 . 100 --- 3 Interese după depuneri......‘ . . 20 --- Suma . 220 --- XII. Fundațiunea Rîureanu. 100 1 1 scris fonciar „Albina* de 1000 fl. cu 5°/o . . 2 Interese după depuneri......... 44 Suma . --- XIII. Fundațiunea Bădilă. 144 1 10 scrisuri fonciare «Albina* de 1000 fl. cu 5°/0 1000 2 4 acții „Albina*.........., . 112 --- 3 Interese după depuneri......... t 50 --- Suma . 1162 1 XIV. Averea lui Avram Îancu. 200 --- Interese după depuneri......... Suma . XV. Fundațiunea Filep. --- XVI. Casa națională. 200 1 Donațiuni în rate........... 4000 2 Chirie................ 1600 - 3 Interese după efecte.......... 20 4 Interese după depuneri......... 100 --- Suma . 5720 1 XVII. Depositul desp. Timișoara. 50 1 scris fonciar „Albinau de 500 fl...... Suma . --- XII. Lăsămentul Olteanu. 50 1 Interese după efecte.......... 4000 2 Interese după depuneri......... 60 --- Suma . 4060 Sibiiu, 7 Iulie 1900. it în șed Revăzut și aprobi m. p. i n ț a Șuluțu ad-hoc. presideni Transilvania. Partea oficială. 135 Nr. Proiectat pro cui*. S p e s e 1901 cor. 1 h- XI. Fundațiunea Pop-Maior. Bl Taxă de administrare.......... 42 2 Capitalisare.............. 178 --- Suma . 220 --- XII. Fundațiunea Rîureanu. 1 Un stipendiu............. 80 _ 2 Taxa de administrare.......... 30 --- 3 Capitalisare......'........ 34 Suma . 144 --- 1 XIII. Fundațiunea Bădilă. 208 --- Taxa de administrare.......... Suma . 208 ---. XIV. Averea lui Avram lancu. 1 Taxa de administrare.......... 40 _ 2 Capitalisare (Din interesele sumei incassate prin vinderea realităților lui Avram lancu și a bi- ografiei lui Avram lancu de los. St. Șuluțu . 160 --- Suma . 200 --- XV. Fundațiunea Filep. --- --- XVI. Casa națională. 1 Interese după împrumuturi........ 960 ------ 2 Contributiune............. 272 --- 3 Depurare din datorii.......... 4400 --- 4 Capitalisare.............. 88 --- Suma . 5720 --- XVII. Depositul desp. Timișoara. 1 Taxa de administrare.......... 10 _ 2 Capitalisare.............. 40 --- Suma 50 --- XVIII. Lăsămentul Olteanu. 1 Subvențiune școalei civ. de fete ...... 1600 _ 2 Școalelor din Cojocna.......... 400 --- 3 Capitalisare.............. 2060 --- Suma . 4060 --- Leontin Simonescu m. p., cassar. comitetului, ținută în 17 Iulie 1900. Dr. Beu m. p. secretar II. 136 Transilvania. Partea oficială. 1 Nr. 473—1900. Aclus G. CONSEMNAREA membrilor reposați în decursul anului de gestiune 1899—1900. 1. 2. 3. 4. &. 6. 7. 8. 9. I. Membri fundatori: Diamandi Manole, comerciant, Brașov, loan Bădilă, jude reg., Sibiiu. Anania Pop, protopop, Morlaca (mort de mult). Dr. loan Nichita, advocat, Zelau. George Vișa, proprietar de mine, Zlatna. Constantin Mariaș, proprietar, Visuia. Teodor Pap, advocat, Baia de Criș. Toma Roman, econom, Sebeșul inferior. Petru cavaler de loanette, fost pretor, Câmpeni. 2. 3. 4. 5. II. Membri pe viață. Nicolau Rusan, proprietar, Sâncel. Petru Popoviciu, preot, Săcămaș. Basiliu Stanciu de Viștea, căpitan, Viștea de jos. Dionisiu Vajda, proprietar, Olpret. Alexandru Comanescu, jude de tablă, Cluj. III. Membri ordinari: Ștefan Utalia, învățător, Sângeorgiul român. Mihaiu Domide, învățător pens., Sângeorgiul rom. loan Petrașcu, căpit. pens., Sibiiu. loan Istin, paroch, Mehala. Dr. Alexiu Larionessi, advocat, Năsăud. loan Petran, fiscal comitatens, Cluj. loan Serbac, protopop, Gerța mică. losif Ciura, preot, Bucium-șasa. Dr. Nerva Moldovan, medic, Săvădisla. George Nica-Popa, comerciant, Satulung. a -3 1. 2. 3. 4. 5. 6. 7. 8. 9. 10. 11. Emanuil Pop, paroch, Tarna-mare. -J Transilvania. Partea oficială. 137 Aclus H. Produețiunea noastră literară. (Raportul secretarului I despre produețiunea literară română din țeară in timpul dela 1 Iulie 1899 — 30 Iunie 1900). Dela adunarea generală din 1895, care a ordonat pre- sentarea unui raport anual despre produețiunea literară ro- mână din țeară, — cel de față este al cincilea, și în forma de păn’ acum probabil cel din urmă. Adunarea generală, convocată pe 9 și 10 Septembre a. c. la Băile Herculane, este chiămată a completa organisațiunea Asociațiunii noastre cu acele instituțiuni, cari vor av6 să rea- liseze intențiunea urmată la înființarea Asociațiunii, și expri- mată și în titlul ei: de a-i da pe lângă caracterul de corpora- țiune culturală, ce de fapt l’a avut păn’ acum, totodată și însu- șirile și organisațiunea unei instituțiuni literare. înființate odată secțiunile sciințifice-literare, — și sperăm că cel puțin în parte se vor pute înființa âncă în anul curent, — vor lua ele sarcina de a studia și controla mișcarea noastră literară și de a stabili căile și mijloacele activității literare a Asociațiunii noastre. Proiectul de regulament al secțiunilor sciințifice-literare, ce se va presentă din partea comitetului central, a căutat să pună capet acelei anomalii de păn’ acum, că cuventul deci- 4etor în chestiunile de caracter strict sciințific-literar, ce au atins activitatea Asociațiunii noastre, a fost încredințat nu unui factor de specialitate în asemenea materii, ci unor organe, cari după natura, lor și după modul lor de constituire, nu au putut fi de cât numai organe administrative. în sensul proiectului de regulament, stabilirea agendelor literare ale Asociațiunii în viitor se va face cu deplină inde- pendență de plenul secțiunilor literare, și organele statutare ale Asociațiunii își vor reserva numai dreptul de a delibera partea materială a acestor chestiuni, anume: procurarea mij- loacelor financiare ce se vor recere pentru activitatea literară a Asociațiunii. 138 Transilvania. Partea oficială. în vederea acestora comitetul central de astădată nici I nu va mai înainta propuneri concrete referitor la activitatea | literară viitoare a Asociațiunii, și după-ce scopul principal al | raportului literar a fost: a servi de basă pentru designarea căilor și mijloacelor prin cari Asociațiunea ar putd contribui » la înaintarea literaturii noastre și la suplinirea lacunelor ce i ea arată, — raportul de față ar fi poate de prisos, și adunarea f generală s’ar pută dispensa de sarcina, de a se ocupa și cu chestiunile desfășurate în el. Cu toate acestea nu am întrelăsat a presentă și în acest an raportul obicinuit, ca în firul lucrării începute înainte cu. cinci ani în scopul de a presentă o icoană fidelă a mersului mișcării noastre literare și a desvoltării sale treptate, să nu între nici o lacună, și ca secțiunile sciințifice-literare să gă- sească un teren pregătit și o basă solidă și largă pentru în- ceperea activității lor. în deosebi am căutat să dăm și de astădată un reper- toriu bibliografic cât se poate de complet al producțiunii noastre literare din anul trecut, precum și date statistice despre ceea-ce se produce și consumă la noi în materie de literatură. Acest material, adnexat la raportul de față, ce e drept, este lipsit de farmecul fraselor retorice, și va redeștepta âncă și aversiunea noastră avitică contra cifrelor. Cu toate aceste nu încape îndoială, că în lipsa acestui isvor auxiliar, cunos- cința, evaluarea și aprețiarea mișcării și producțiunii literare • este cu totul imposibilă, și factorii chiămați a înainta desvol- tarea acestei producțiuni și suplinirea lacunelor ei, cu atât mai puțin vor pute găsi căile și mijloacele potrivite pentru realisarea problemei ce li-se impune. Și cu toate acestea este fapt, că pănă la introducerea acestor rapoarte, nimeni nu și-a dat seamă de cea-ce pro- duce la noi mișcarea literară. Cercurile literare de dincolo s’au crezut în drept a „ignora“ producțiunea noastră literară și a o declara simplu de neexistentă, iar aici la noi s’au făcut, din timp în timp, recensiuni asupra câtor-va scrieri apărute, dar un tablou general al producțiunii noastre literare, ori fie numai al ramurilor singuratice ale acesteia, nu ni-s’a dat ni- Transilvania. Partea oficială. 139 cairi, și astfel cifrele primului nostru raport literar pentru cei mai mulți dintre noi au fost o adeverată surprindere. Dar producțiunea unui singur an, presentată de sine, nici de cum nu poate fi suficientă pentru a ne orienta asupra intensității sau lacunelor lucrării noastre literare. Intervalul de un an este cu mult prea scurt, și producțiunea în decur- sul lui cu mult prea supusă întâmplărilor incidentale, decât să ne poată servi ca basă solidă pentru a ne pute forma o părere întemeiată asupra chestiunii ce ne interesează. Astăzi însă, când avem înaintea noastră datele referitoare la cinci ani consecutivi, și când le putem supune unui studiu compara- tiv, dispunem de o basă destul de largă și solidă pentru aprețiarea justă a producțiunii noastre literare. Și din această causă credem, că repertoriile bibliografice și tablourile statistice ce le presentăm, vor putâ servi secțiu- nilor sciințifice-literare ca material prețios și ca bun călăuz pentru începutul activității lor. * In genere producțiunea literară a anului asupra cărui ra- portăm (1 Iulie 1899—30 Iunie 1900 și încât privesce presa periodică: 1 Ian.—31 Dec. 1899), poate fi numită normală. In comparațiune cu anii premergători ea nu arată schimbări mai esențiale, ci ni-se presintă ca o înaintare treptată și ne- întreruptă pe aceleași căi și în aceeași direcțiune ca în trecu- tul mai apropiat. Nici de astă-dată nu putem înregistra un numer mai mare de opere de valoare literară superioară, nici ivirea de talente noue și extraordinare, cari ar semnala un avent mai însemnat de regenerare. Cu toate acestea progresul constatat de un șir de ani încoace, se menține, și cu escepțiunea ramurilor de cari vom vorbi mai jos și cari de un timp mai îndelungat arată o stagnare regretabilă, mișcarea noastră literară înain- tează încet, dar sigur, pe căile apucate. Astfel vedem că producțiunea anului trecut arată o nouă și însemnată crescere, care cantitativ, anume atât cu privire la numărul cât și la extensiunea scrierilor apărute, întrece cifra medie a trei ani premergători cu aproape 25%, și chiar și 140 Transilvania. Partea oficială.. în privința tiragiului presintă un plus destul de însemnat, — iar calitativ, deși — după cum am mai amintit — nu se distinge prin scrieri de valoare superioară, după judecata criticei compe- tente în diferitele ramuri, nu a remas mai jos de producțiunea anilor trecuți. Constatând astfel un progres continuu și în sine îmbu- curător, prin aceasta nici pe de parte nu intenționăm a susțină, că mișcarea noastră literară ar fi în stare mulțămitoare. Nu. Aceasta nu se poate afirma nici chiar cu privire la acele ramuri literare, în cari anii din urmă arată progresul cel mai însemnat. Totul ce constatările noastre de sus indică, este : că ne- ajunsurile trecutului încep a se ameliora. Căci considerând numărul nostru, și progresele sociale și culturale, ce le am făcut în anii din urmă, și comparând activitatea noastră pe terenul literaturei, cu cea-ce produc națiunile conlocuitoare, — bilanțul nu numai că nu se va pre- senta mai favorabil pentru noi, ci din contră va arăta, că munca noastră intelectuală nici decum nu corespunde forțe- lor de cari dispunem. Dar ori-cât de puțin satisfăcătoare sunt aceste stări, este totuși un mare câștig, că astăcji putem susțină deja cu tătă certitudinea, că mișcarea noastră literară nu mai este în decadență, și ori-cât de modeste sunt începuturile regenerării, înaintarea spre o stare mai mulțămitoare de fapt există și continuă. Căci dacă astăzi putem constata, că la noi în țeară în calcul mediu și în cifre rotunde, — tot la doue-trei cțile apare o nouă carte românească, și că — fără a considera productele presei noa- stre — an de an tot al 4ecelea Român cumpără câte o carte tipărită în limba lui, atunci — ori-cât de modeste ar fi cifrele acestea, — în comparațiune cu stările din trecut ele totuși denotă un progres pe cât de neîndoios, pe atât de mulțămitor. Un alt moment îmbucurător este, că spiritul de care e condusă mișcarea noastră literară, este un spirit sănătos. La noi literatura nici-odată n’a fost degradată la rolul unei meserii ordinare, și nici când n’a speculat naivitatea publicului. Pentru scrieri obscene și imorale, cum le vedem în piața de cărți a altor popoare, și cum le lățesce comerciul ambulant chiar și în Ro- Transilvania. Partea oficială. 141 mânia, la noi pănă astăzi nu s’au găsit nici autori, nici editori, nici public cetitor. Ce e drept, nici la noi producțiunea literară nu s’a putut emancipa cu totul de considerațiuni materiale. Astfel vedem, că literatura didactică, cea calendaristică și scrierile întocmite pentru masele mari ale poporului, adecă toate acele publica- țiuni cari pot conta cu deplină siguranță la -cumperători, — nu numai că au luat un avent extraordinar, ci câte odată pre- sintă chiar și o supra-producțiune puțin justificată, precum și o productivitate exagerată și prea universală a câtor-va autori. Dar dacă s’au și ivit la noi autori și editori, cari au avut în vedere în primul rend câștigul material, ei totuși nici când n’au căutat să-l realiseze în contul slăbiciunii publicului lor, ci totdeauna numai prin muncă cinstită pusă în serviciul trebuințelor reale ale poporului nostru. După aceste observări generale trecem acum la singura- ticele ramuri ale producțiunii noastre literare. * Pentru literatura bisericească anul trecut a fost un an mănos, în comparație cu anii premergători, producțiunea de cărți teologice, religioase și de administrație bisericească (istoria bisericească o considerăm la literatura istorică), astădată e cu mult mai mare, și atât după numerul, cât și după exten- siunea scrierilor, arată un spor de rotund 50%. Din considerațiunile accentuate deja cu alte ocasiuni, nu putem întră în aprețiarea critică a scrierilor de acest ram, cari cad cu totul în competența autorităților bisericesci. Cu toate aceste putem constata, că scrierile bisericesci din anul trecut arată și calitativ un progres mulțămitor. O dovadă pentru aceasta ne dă împrejurarea, că o parte a acestor publicațiuni (scrierile Dlui Zach. Boiu) au fost premiate de Academia ro- mână, și împreună cu altele (s. ex. cărțile Dlui Szmigelski) foarte favorabil aprețiate de critica competentă. Totodată trebue să remarcăm și faptul, că cărțile religioase, a căror lipsă la noi este âncă mult simțită, asemenea s’au sporit cu câte-va scrieri bine primite, între cari putem aminti în primul loc „Tragedia Calvarului“, tradusă după Henry Bolo de membrii societății teologice „Inocențiu M. Klein" din Blaj. 142 Transilvania. Partea oficială. După cum vom vedâ la alt loc, partea cea mai mare a publicațiunilor istorice, între cari și scrieri de valoare supe- rioară, cad în domeniul istoriei bisericesci, apoi și foile bise- ricesci, în parte, au publicat un material bogat și de valoare, și astfel acest ram literar în anul trecut poate înregistra pro- gresul cel mai îmbucurător. * Literatura școlară, la care numărăm atât scrierile pedago- gice, cât și manualele didactice și programele școlare, și de astă dată formează ramul cel mai productiv al mișcării noa- stre literare. Căușele acestei productivități sunt cunoscute. Lipsa de manuale didactice bune pentru diferitele institute de învăță- mânt, înmulțirea acestora și sporul extraordinar al elevilor școlari români, asigură acestor scrieri un numer mare și constant de cumpărători, și astfel acest ram al activității noa- stre literare nu are să lupte cu greutăți materiale, și este poate unicul, care ofere autorilor o recompensă cinstită a muncii lor. Intre asemenea împrejurări este numai de dorit, ca să se angajeze puterile cele mai competente la lucrarea ce are de scop provederea tinerimei și învățătorimei noastre cu manua- lele trebuincioase, și aceasta se va ajunge fără greutate, dacă organele competente vor observa rigoarea și atențiunea nece- sară la aprobarea și admiterea cărților școlare. După cum arată recensiunile apărute în diferitele publi- cațiuni pedagogice, valoarea producțiunii noastre literare și pe acest teren este în stare de progres. în repertoriile biblio- grafice ale anilor din urmă ne întâlnim tot mai des cu nume distinse din sînul pedagogilor noștri, și scrierile lor în timp apropiat vor pută degaja institutele noastre de învățământ de acea „marfă de târgu, cu care ele au fost servite de unii autori prea universali. Un avânt însemnat a luat la noi literatura pedagogică și prin organele de specialitate, înființate în timpul mai nou, și condusă cu pricepere și seriositate. Aceste organe, nu numai prin cea-ce produc direct, ci mai ales prin controlarea mișcării literare-pedagogice, fac școalei române servicii foarte însemnate. Transilvania. Partea oficială. 143 Deosebită atențiune s’a dat în timpul mai nou — mai ales în urma bunului început făcut de corpul didactic de la școalele din Brașov, — programelor noastre școlare, cari trec tot mai mult peste cadrul unor simple rapoarte, și încep a deveni publicațiuni de valoare superioară. * Literatura frumoasă, care la noi înainte cu câți-va ani dis- păruse cu totul, continuă a ocupa un loc tot mai larg în pro- ducțiunea noastră literară. Ce e drept, ea deocamdată se dis- tinge mai mult numai prin cantitatea sa, pentru-că — după cum am mai spus, — talente deosebite nu s’au ivit, și scrieri de valoare extraordinară nu s’au produs nici în anul din urmă. Dar sporul neîntrerupt și destul de însemnat, ce ni-1 arată re- pertoriul scrierilor de literatură propriu c|isâ în cei din urmă 2—3 ani, dovedesce cel puțin atât, că lipsa de interes ce o arătase atât autorii, cât și publicul cetitor, timp mai îndelun- gat pentru literatura noastră frumoasă, — o apariție cu atât mai regretabilă, pentru-că se ivise față cu un ram per emi- nentiam național al literaturii noastre, — începe a dispără și a face loc unei aprețiări mai atente a scrierilor de această natură. în deosebi trebue să susținem aceasta încât privesce scrie- rile poporale, cari, deși în mare parte nu ating un nivel mai înalt, se produc din an în an în număr tot mai considerabil și în edițiuni mai de multe-ori înoite. Explicația acestei productivități o găsim numai în faptul că aceste scrieri sunt viu căutate de poporul de rend, în care gustul de cetire se desvoltă în mesură, tot mai îmbucurătoare. Ba este fapt și acea ce am mai avut prilej a constata și cu alte oca- siuni, că poporul nostru de rend, deși în cea mai mare parte analfabet, jertfesce mai cu drag pentru hrana sa sufletească, decât clasele noastre culte. în vederea acestei împrejurări importante se împune cercurilor competente datoria, de a îngriji cu toată atențiunea posibilă, ca bunele disposițiuni ale poporului nostru să nu fie speculate, și ca setea și dorul lui de a se cultiva și de a-și înmulți cunoscințele, să fie satisfăcute cu scrieri alese și corespuncje- toare trebuințelor sale. 144 Transilvania. Partea oficială. în această direcțiune așanumitele „biblioteci poporale" vor putâ face intereselor noastre culturale serviciile cele mai bune, 'j și anume atât prin retipărirea în formate mici și ieftine a scrie- I rilor bune mai vechi (cum a început „Biblioteca Noastră" a j Dlui Hodoș), cât și prin procurarea și publicarea de scrieri i noue, întocmite anume pentru usul și trebuințele poporului, (cum se intenționează cu „Biblioteca poporală" a Asociațiunii). în repertoriul de literatură propriu cjisă găsim un număr mai mare de scrieri dramatice. Progresul făcut în timpul din urmă în acest ram, îl datorim mai ales noului avânt, luat de Societatea pentru crearea unui fond de teatru național român, care a început a-și pune activitatea pe base mai reale și în urmărirea scopului seu final, astăcji âncă foarte îndepărtat, a început a da atențiune mai mare și condițiunilor prealabile pentru înființarea unui teatru național român, și atât direct prin nisuințele sale pentru crearea unui repertoriu bun, cât și prin desvoltarea interesului pentru teatru în sinul publicului mare, a dat un avent simțitor și literaturei noastre dramatice. Ar fi numai de dorit, ca cei-ce se supun sarcinei de a lucra pe acest teren, fie deocamdată numai prin traduceri și localisări, să urmeze cu mai multă atențiune la alegerea pie- selor străine. Căci faptul, că âncă și în anul trecut ’/g parte a scrierilor apărute, sunt lucrate tot după Kotzebue, nu dove- desce o mână prea fericită în alegerea subiectelor pentru scena română. După atâtea decenii, credem că în literatura noastră dramatică Kotzebue nu mai poate ocupa rolul de „indispensabil", și că studiul interesant al Dlui Bogdan Duică despre tradu- cetorii lui*), nu ar mai trebui să fie completat prin „continuări". Ca împrejurări îmbucurătoare mai amintim, că în reper- toriul prosei frumoase din anul trecut, dăm și de autori de va- loare recunoscută, — și ar fi de dorit ca și pe viitor să-i întîlnim cât mai des pe acest teren, — apoi, că și presa pe- riodică, — care mult timp dedu-se puțină atențiune părții sale literare, — de astădată ocupă un loc mai de frunte în reper- toriul nostru. Foiletonul începe a deveni iarăși o rubrică stabila *) Publicat în volumul „Lui Titu Maiorescu — Omagiu", Buc. 1900. (Ediț. „Convor- biri Lit.“) Transilvania. Partea oficială. 145 în cfiarele noastre, și revistele literare întrunesc din nou în jurul lor o mică pleiadă de puteri tinere, cari, trecute odată preste timpul juveniliilor, vor pută conlucra cu folos la rege- nerarea literaturei năstre frumoase. Literatura istorică și în anul trecut a fost ramul mai slab representat al producțiunii noastre literare, ba chiar și cu stă- rile destul de deplorabile din trecut, arată o îngrijitoare scădere. Singur numai scrierile de istorie bisericească, — între cari găsim o operă de valoare extraordinară și de importanță și pentru istoria noastră politică (Episc. I. I. Klein de Dr. A. Bunea), precum și o interesantă monografie a biserici Sf. Adormiri din Brașov (de par. Baiulescu), — ocupă un loc mul- țămitor în producția anului trecut; dar istoria politică nu a putut lua un avent nici sub impresiunea aniversării de 50 ani a evenimentelor mari dela 1848/9, care însă a dat prilej presei noastre periodice la o serie mai mare de publicațiuni istorice. Mai ales ziarele politice au publicat un bogat material refe- ritor la istoria anilor 1848/9. Concursul publicat de Asociațiune pentru scrieri de istorie culturală, a rămas fără resultat, și cum vom vedă la alt loc, a fost repețit cu condițiuni mai lesnicioase pentru autorii concurenți. Seceta constantă în literatura istorică, remarcată de noi în toate rapoartele noastre, fără îndoială va avă să preocupe secțiunea istorică proiectată, ca să găsim odată căi și mijloace pentru înaintarea ramului celui mai național al literaturei noastre, care chiar între împrejurările de astăcji representă pentru noi un interes vital. * Literatura economică, în vederea împrejurării că este un teren âncă nou la noi, ne presintă un aspect mai mulțămitor. Ce e drept, acest ram se mișcă âncă în cadre foarte modeste, dar e în continuă desvoltare. Reuniunea de agricultură din Sibiiu, care a făcut începutul pe acest teren, în urma înființării unei noue reuniuni agricole în Orăștie, a primit un viguros tovarăș, care s’a grăbit a îna- vuți literatura noastră economică prin un organ special pentru ocrotirea intereselor agricultorilor noștri. 13 1 g 146 Transilvania. Partea oficială. Tot în anul trecut s’a înființat și „Revista Economică¹⁴, care servesce în primul rend societățile financiare ce o susțin, dar care a căutat să dee atențiunea cuvenită tuturor ramurilor lucrării economice a poporului nostru. Vecjend deci, că pe acest teren mișcarea literară se bu- cură de sprijinul călduros al cercurilor celor mai compe- tente, cari îi vor pută asigura condițiunile atât materiale cât și intelectuale ale unui progres sănătos, putem spera, că acest ram al literaturei noastre, deși cel mai tîner, în timp apropiat va pută ajunge la un nivel pe deplin mulțămitor. Și de astădată el ne presintă un repertoriu variat, care se estinde asupra mai multor ramuri economice și cuprinde o serie respectabilă de scrieri bune și folositoare. * Restul producțiunii noastre literare — afară de literatura ca- lendaristică, de care vom vorbi separat, — aparține la diferite ramuri, și cuprinde mai multe scrieri de deosebit folos practic. Afară de doue dicționare (Enciclopedia Română și o nouă și amplificată ediție a dicționarului germ.-român de D. P. Barcianu), găsim în fine și ceva material aparținător sciințelor juridice și politice. D. T. V. Păcățan a înavuțit și de astă dată seria tradu- cerilor sale de cap de opere din literatura străină, cu o pu- blicațiune aparținătoare acestui ram, și afară de aceea a dat publicului nostru o folositoare scriere poporală asupra nouei legi despre judecătoriile cu jurați. La aceste se mai ata- șează âncă și o mică serie de cărți folositoare pentru trebu- ințele practice ale vieței, cărți cari, deși nu toate dau formei exterioare o îngrijire mulțămitoare, respund unor necesități reale. Cu toate aceste remâne âncă mult de făcut în privința instruirei poporului nostru asupra drepturilor și datorințelor sale cetățenesci, fără de a căror cunoscințe este expus pas de pas la nenumărate necasuri și daune. Din această causă cre- dem, că apelul ce de repețite ori l’am adresat cercurilor com- petente în materie juridică și politică-administrativă, nici de astă dată nu ar fi mai puțin îndreptățit. * Transilvania. Partea oficială.. 147 Literatura calendaristică, care dispune de o clientelă foarte mare și satisface o trebuință așa-c|icând indispensabilă, și astfel are condițiunile unei desvoltări mai avântate, a făcut și în anul trecut progrese însemnate. Nu basăm această afirmațiune în primul rând pe faptul, că în anul trecut au apărut mai multe calendare noue, pen- tru-că deși între aceste se găsesc publicațiuni bine îngrijite (s. ex. Calendarul „Bibliotecii Noastre“) și de interes practic pentru cercurile ce le servesc (s. ex. Anuarul Băncilor), totuși nu toate au debutat în condițiuni ce ar justifica înființarea lor și sporirea numerului calendarelor deja existente. Progre- sul remarcat îl vedem mai ales în înbunătățirile ce le arată mai multe calendare vechi (în primul rând al Institutului ti- pografic și ale librăriei Krafft), cari fără a urca prețul minimal al publicațiunilor lor, au înavuțit cuprinsul acestora cu scrieri bine alese și folositoare pentru masele mari ale poporului. Cât de mare este și cât de mult cresce la noi importanța acestor scrieri, arată deja tiragiul lor, care astăzi atinge cifra de 64,000 exemplare. Câte cunoscințe folositoare, câte învăță- turi bune, câtă lumină și dragoste de neam ar putâ duce acest număr extraordinar de cărți pănă în colibele cele mai îndepărtate ale Românilor, dacă cei ce le întocmesc, ar înde- plini lucrarea lor cu toată consciențiositatea ce o reclamă im- portanța chestiunii! Mult timp calendarele noastre nu se mai bucurau de atențiunea cu care au fost îngrijite în trecut, când scriitori de valoare se supuneau sarcinei de a le întocmi. D’abia ra- poartele noastre au relevat din nou importanța acestui ram al literaturei noastre, și că ventilarea în public a acestei che- stiuni nu a rămas fără resultat, se vede mai ales din faptul, că extensiunea producțiunii de calendare (socotind după coaie de tipar), de trei ani încoace a crescut cu aproape 50%, — dovada unei emulări lăudabile a editorilor de a servi publicul lor cu calendare de cuprins cât mai bogat. Ștergerea timbrului de calendare va înlesni foarte mult perfecționarea și înavuțirea calendaristicei noastre și astfel ne putem aștepta în această direcțiune la noue și însemnate progrese. 13* 148 Transilvania. Partea oficială. Presa periodică la acest loc ne interesează numai încât privesce publicațiunile ei de interes literar. Nu ne am subtras dela sarcina de a frun4ari numer de numer cele 18 volume ale colecțiunei foilor apărute la noi în anul trecut, și am estras totul ce ar putâ fi de interes literar și de valoare mai durabilă, pentru a înzestra repertoriul nostru bibliografic și cu această parte a producțiunii noastre literare, dând astfel o basă cât se poate de largă pentru aprețiarea ace- stei producțiuni, și înlesnind munca acelor autori, cari în lucrarea lor nu se pot lipsi de acest isvor literar, și pe viitor nu vor mai trebui să-și piardă timpul cu frun4ărirea foliantelor de 4iare- La aprețiarea producțiunii în diferitele ramuri literare am ținuț cont în totdeauna și de publicațiunile presei periodice. Ce privesce în deosebi organele acesteia, avem puține momente noue de remarcat. Situațiunea în această privință nu s’a prea schimbat. Un spor mai însemnat ne arată numai revistele, cari — după cum am amintit la alt loc, — s’au sporit cu doue publicațiuni noue: „Revista Economică" și „Bunul Econom". O altă schimbare este sistarea numerului de Joi al „Tribunei" (din causa urcării cauțiunei în urma estinderii legii de presa din Ungaria asupra Transilvaniei) și desdaunarea abo- naților prin un suplement literar la numerul de Duminecă. „Re- vista Orăștiei" în urma înființării „Bunului Econom" a fost sistată. La expunerea statistică a consumțiunei de 4iare am re- nunțat de astădată, de o parte pentru că, strict luat, această nu aparține chestiunii ce ne preocupă, iar de altă parte din causa că nici prin chestionarele noastre, nici prin datele cu cari ne servesce statistica oficială asupra foilor românesci expe- diate prin postă aici în țeară, și importate din străinătate, nu ne am putut procura date sigure și controlate, iar în lipsa acestora ori-ce conclusiuni ar fi lipsite de temeiu. Ne restringem deci la următoarele date: In anul trecut au apărut la noi în total 18 foi, între cari 2 diare politice cotidiane și 1 organ politic ce apare de 5-ori pe septemână; la 2 dintre aceste numerul de Duminecă este în- tocmit pentru trebuințele poporului și se poate abona și separat. Foi bisericesci au existat 4, și anume 3 septemânale, iar una cu trei edițiuni pe septemână. Foi poporale au fost 4 (dintre Transilvania. Partea oficială.. 149 cari una apare de doue-ori, celelalte odată pe septemână), iar alte foi septemânale 1, acum sistată. Numeral Revistelor a fost 6, între cari 2 pedagogice, 2 sciințifice și literare, 1 eco- nomică și 1 umoristică. Aceste foi au apărut în total în 1471 edițiuni (numere), iar prețul lor de prenumerare laolaltă a fost de 222 coroane. Spre orientare asupra tiragiului și a consumțiunei întregi de cțiare mai amintim, că (în anul 1898, când situațiunea a fost aproape aceași) oficiile poștale din țeară au expediat: exemplare de foi rom. apărute la noi în țeară: 2,143.756, din Austria (Bucovina) 3,276, din România 3.068, în total 2,150.100 exemplare, cea-ce represintă numai UOS’/o ale expedițiunii totale, pănă când elementul român în poporațiunea țerii chiar și după statistica oficială (dela 1890) represintă 15%. * Activitatea Asociațiunii pe teren literar, și în anul trecut s’a mișcat în cadrele foarte modeste ce i-le a impus organisația ei de pănă acum și insuficiența mijloacelor materiale de cari dispune. Concursul publicat sub Nr. 9/1899 pentru un premiu de 500 coroane, care avea să se decerne celei mai bune scrieri asupra subiectului: „Istoria instituțiunilor culturale ale Româ- nilor din Ungaria și Transilvania dela 1848—1898“, a expirat la 31 Decembre a. tr. fără de resultat mulțămitor. Din această causă comitetul central cu conclusul seu Nr. 43 din 8 Mar- tie a. c. a înoit acest concurs, și pentru a înlesni autorilor români participarea și a asigura .prin aceasta resultate mai satisfăcătoare, a modificat condițiunile concursului, admițând la acesta și lucrări monografice asupra vre unui subiect din istoria instituțiunilor culturale românesci. Terminul acestui nou concurs expiră la 30 Iunie 1901. Un alt concurs literar publicat din partea Asociațiunii sub Nr. 502 din 4 Maiu a. tr. pentru scrieri religioase-morale a expirat la 31 Oct. 1899, însă scrierile intrate, din considera- țiuni parte formale, parte meritorii, nu au putut fi premiate. Din această causă și acest concurs a fost înoit pe base mai largi, ca pe această cale să se procure scrieri pentru „Biblioteca poporală¹,¹ proiectată de Asociațiune. Pănă la terminul nou (31 Maiu 1900) au și intrat mai multe lucrări, dintre cari unele 150 Transilvania. Partea oficială. au fost premiate și se vor tipări pe rând. Astfel deja cu oca- i siunea acestei adunări, „Biblioteca poporală a Asociațiunii" | își face prima aparițiune cu o mică serie de „Povestiri*¹ din | viața țeranilor români de I. Pop Reteganul. « In vederea apropiatei înființări a secțiunilor literare, co- | mitetul central deocamdată nu a publicat concurs nou pentru | scrieri noue pe seama „Bibliotecii poporale". Credem însă, că | secțiunile nu vor întârzia să se ocupe de această nouă crea- 1 țiune și vor căuta să o completeze an de an cu o nouă serie de scrieri corespunzătoare trebuințelor poporului nostru. Primul număr al „Bibliotecii poporale** se va împărți gra- tuit — împreună cu alte scrieri editate și cumpărate de Aso- ciațiune, — între poporul ce se va aduna cu ocasiunea ace- stei adunări generale la Băile Herculane. Edițiuni speciale de cărți, afară de cea amintită, nu s’au făcut de astădată din partea Asociațiunii; comitetul central însă, văcțend lipsa unui bun manual didactic de istorie și de geografie pentru școalele civile, a luat disposițiunile de lipsă, i ca să se poată publica doue manuale lucrate de prof. loan J Popovici după scrierile lui Al. Mârki. Cărțile dlui Popovici i au și apărut în anul trecut și au fost aprobate din partea au- ? torităților competente și întroduse în mai multe școli civile. Arangeamentul făcut în această privință pănă astăzi nu a impus Asociațiunii nici o sarcină materială și după toată pre- vederea se va pute finalisa fără nici o jertfă din partea noastră. La acest loc mai amintim, că Cronica lui Anonymus, editată de Asociațiune în textul original latin paralel cu tra- ducerea românească, a fost proveZută de D. Midi. Beșân cu o frumoasă hartă politică a Ungariei pe timpul năvălirii Ma- ghiarilor, și rescumperată de numitul domn traducător în scop de a o desface în publicul mare. Organul Asociațiunii, revista „Transilvania", deși redac- țiunea și de astă dată a trecut preste budgetul preliminat pentru spesele de tipar ale acestei publicațiuni, a trebuit să ’și restrângă partea literară în un cadru de tot modest, de oare-ce partea oficială, în urma înmulțirei agendeler adminis- trative, reclamă un loc tot mai larg. Ea sa mărginit deci la tratarea chestiunilor culturale ce ating mai de aproape Aso- Transilvania. Partea oficială. 151 ciațiunea noastră, la publicarea câtor-va scrieri și documente istorice, și a dat o atențiune deosebită bibliografiei române și străine, încât aceasta privesce pe Români. Din rubrica „Din literatura străină", care nu a fost controlată păn’acum pe nici o cale, deși de multe ori atinge interesele noastre foarte de aproape, revista Asociațiunii face literaturei, și mai ales istoriografiei române, servicii bune, a căror însemnătate a fost de repețite ori recunoscută din locurile cele mai competente. „Enciclopedia Română“ a înaintat normal și în anul trecut, în decursul căreia a fost terminat volumul II, care ajunge pănă la litera K. Deși această publicațiune nu a putut remână scutită de ori-ce scădere, — un lucru eschis la o lucrare atât de vastă și avisată la un aparat pe cât de mare, pe atât de compli- cat, — ea formează totuși un bun, și frumos început pe terenul literaturii noastre enciclopedice. O dovadă eclatantă pentru aceasta ne dă mai ales împrejurarea, că „Enciclopedia Română" numără între colaboratorii sei o respectabilă serie a celor mai iluștri scriitori și savanți români. Comitetul central la rândul seu, constatând mersul lucră- rilor „Enciclopediei Române", s’a declarat pe deplin mulțămit cu conducerea ei, și astfel sperăm că publicațiunea se va pute termina în timp apropiat și în condițiuni satisfăcătoare, cu toate că până astăcți nu ni-a impus nici cea mai mică sar- cină materială. * Incheiând raportul nostru despre producțiunea noastră literară din anul trecut, ne place a accentua, că începem un an nou sub augurii destul de favorabile. Nu numai că mișcarea noastră literară, cu toate neajunsurile ei, după cu am văc}ut, se află în stadiu de progres, fie cât de modest dar totuși ne- îndoios, — ci mai ales împrejurarea, că stăm în preseara or- ganisării Asociațiunei noastre ca corporațiune literară, ne dă speranța, că prin angajarea unei pleiade de bărbați distinși pe terenul sciințelor și literaturei, Asociațiunea va pută da mișcării intelectuale și vieții culturale a poporului nostru, un nou și puternic avânt! Din ședința comitetului central, ținută în Sibiiu la 9 August 1900. 152 Transilvania. Partea oficiala. REPERTORIU BIBLIOGRAFIC al producțiunii literare române din țeară pe timpul dela 1 Iulie 1899 pănă la 30 Iunie 1900. (Observări.) Extrasele din presa periodică sunt făcute din numerii apăruți în decursul ( anului 1899. La extragere reproducerile din alte opere sau foi, precum și traducerile — afară de cele de valoare liter. superioară — nu au fost considerate. Cifrele înșirate între ( ), indică numerii foilor in cari s’au publicat articolele res- pective, iar cele puse între [ ], arată paginile revistelor, unde se încep scrierile remarcate). I. Literatura bisericească. A. Scrieri teologice. Zacharia Boiu: Semințe din Agrul lui Christos, tom. I. Cuvântări la Duminecile de peste an (eu portret, aut.), form. 8°, pag. 324+12, prețul 3 cor., (Rec. „Teleg. Rom“. nr. 60-1899, și Nr. 32—1900, „Tribuna" nr. 142—1900, „Foaia Ped.“ ex 1899, pag. 284), Tip. archid. Sibiiu. — Tomul II. Cuvântări la prasnicile și serbătorile de peste an, etc., form. 8°, pag. 215+12, prețul 3 cor., (Rec. ca la voi. I). Tip. archid. Sibiiu. — Tomul III. Cuvântări bisericesci la înmormântări, parastase, etc., form. 8°, 352+10, prețul 3 cor. (Rec. ca la voi. I.) Tip. archid. Sibiiu. Gregoriu Pletosu: Dogmatica ortodoxă, form. 8°, pag. 160—|—8, prețul 2 cor. 40 fii., Tip. archid. Sibiiu. Dr. V. Szmigelski: Ermeneutica biblică (traducere), form. 8°, pag. III—|—ISO, prețul 2 cor. Tip. semin. Blaj. — Istoria legei noue, tom. II. lisus ca preot, form. 8°, pag. 111+320, prețul 3 cor. 40 fii., (Rec. „Transilvania" 1900, p. 102), Tip. semin. Blaj. B. Cărți religioase. Apostol, form. 4», pag. 370+4, prețul 7 cor., Tip. archid. Sibiiu. Dr. Petru Barba: Istorioare biblice, ed. III, form. 8°, pag. 64, prețul 40 fii. (Rec. „Tri- buna" nr. 114 și 116—1900. Tip. diec. Caransebeș. Membrii soc. teologice ᵣᵢIⁿoceⁿțiu Micu Clain“ Blaj: Henry Bolo: Tragedia Calvarului. Tradusă în românesce, form. 8°, pag. 288, prețul 2 cor. (Rec. „Transilvania" 1899 pag. 303). „Tipografia" Sibiiu. I. Boroș: Rugăciunea Domnului sau Tatăl nostru, ed. II., form. 16°, pag. 79, prețul 20 fii. Tipogr. diec. Gherla. Canon de rugăciune cătră Domnul nostru lisus Christos, form. 8°, pag. 16, prețul 10 fii. Tip. diec. Gherla. Carte de rugăciuni și cereri, form. 8°, pag. 204, prețul 80 fii. Tip. diec. Gherla. Cărticică de rugăciuni, ed. 8, form. 16°, pag. 48, prețul 20 fii. Tip. „Aurora" Gherla. Ceaslov sau orologiu, cuprindând rugăciuni, form. 8°, pag. 264, prețul 1 cor. 70 fii., fin leg. 2 cor. Tip. W. Krafft, Sibiiu. Conducetoriul tinerimei școlare, Cărticică de rugăciuni și cântări, ed. I, form. 16°, pag. 86, prețul 40 fii. Tip. diec. Gherla. Cornelia Darabant: Viața Preacuratei Vergure Maria, Născătoarea de Dumnezeu, form. 16°, pag. 66, prețul 16 fii. Tip. „Aurora" Gherla. Icoana sufletului (carte de rugăciuni), ed. V, form. 16°, pag. 286, prețul 1 cor. Tipogr. „Aurora" Gherla. Mărgăritarul sufletesc, (carte de rugăciuni), ed. V, form. 8° mic, pag. 336, prețul 1 cor. Tipogr. „Aurora" Gherla. Transilvania. Partea oficială. 153 Pomenirea prea onor. Breu al prea S. de Dumne4eu Născătoare, form. 8°, pag. 16, prețul 10 fii. Tip. diec. Gherla. Taina celor 12 Vineri mari și rugăciune pentru vremuri grele, ed. III, form. 8° mic, pag. 32, prețul 20 fii., edit. I. Tăbăcar. Tip. „Minerva“ Orăștie. G. Vcenescu: Versurile nascerii Domnului nostru lisus Christos, ed. IV, form. 16°, pag. 32, prețul 12 fii. Tip. Schlandt. Edit. libr. H. Zeidner, Brașov. C. Cărți de administrație bisericească. Consist. Metropolitan: Protocolul congreselor 1898 și 1899, form. 8°, pag. 97, prețul 80 fii., Tip. archid. Sibiiu. Consist, diec. în Arad: Protocolul despre ședințele sinodului eparchial din diecesa Aradului pe 1899, form. 8°, pag. 157, prețul 2 cor. Tipogr. diec. Arad. Consistoriul diecezan Caransebeș: Protocolul sinodului eparchial, form. 8°, pag. 66, prețul 50 fii. Tip. diec. Caransebeș. Consistoriul archidiecesan Sibiiu: Protocolul sinodului 1899, form. 8°, pag. 166-|-;ⁱ, prețul 1 cor. 20 fii. Tip. archid. Sibiiu. In presa periodică. Foile bisericesci, 4 la număr, s’au ocupat în anul trecut mai mult cu chestiuni administrative, și anume cu luptele impuse bisericilor noastre prin organele statului, Aceste chestiuni nu aparțin obiectului ce ne interesează la acest Ioc, și astfel — afară de câte-va escepțiuni — nu le vom atinge. Publicațiunile referitoare la istoria bisericească le considerăm la literatura istorică. Dintre articolele de literatură strict bisericească înregistrăm următoarele: „Telegraful român“ (org. archidiecesei gr. or. din Transilvania, apare în Sibiiu, de 3-ori pe septemână, an. XLVII, 138 numere, prețul 7 fl. pe an): Biserica catolică (34—35) — Pascile la Ebrei (53—56) — Despre colecțiuni de predici (57—8) — Congresul din 1899 (53—58) — Sidoxia, de Dr. I. Cristea (82) — întregirea dotațiunii parochiale (130) —, apoi recensiuni asupra ser. „Cuvântări bis.“ de Dr. G. Popovici (35) și „Se- mințe din agrul lui Christos⁰ de Z. Boiu (60). „ Unirea¹¹ (org. metropoliei gr. cat. din Ungaria și Transilvania, apare în Blaj odată pe septSmână, an. IX., red. Dr. V., Suciu, preț 5 fl. pe an). Credința veacurilor creșt. celor d’întii în fecioria născă- toarei lui Dzeu, cont, din an. 1898 (1 și urm.) — Sinodul archidiecesan (47 și urm.) — Reflexiuni la „autonomiă⁰, de Dr. A. Lauran (44. 49/ — Crucifixul și învierea în arta creștină (17). „Biserica și Școala¹¹ (organul diec. gr. or. din Arad, anul XXIII, apare în Arad odată pe septSmână, red. Dr. G. Proca, prețul 5 fl. pe an): Tatăl nostru, explic, onțiletică (43—50) —• Discusiune tipiconală (44) — Jertfa M-lui lis. Christos (2) — Despre minuni (3) — Eterodoxismul Ar- menilor din România, de G. Aramă (5) și în fine: mai multe predici și o reeensiune asupra cuvântărilor bis. de Dr. G. Popovici (1). „Foaia Diecesană'¹ (org. diec. gr. or. de Caransebeș, an XIII, apare în Caransebeș, odată pe septămână, red. Dr. P. Barbu, preț 5 fl. pe an): Religiunea și sciință, de Dr. G. Popovici (12—14) — Formele exter. în 154 Transilvania. Partea oficială. biserica ortodoxă (23) — Predici alese, de Dr. I. Tarnavschi, rec. (8, 9, 26—7, 29—30, 32—3.) — Predici de A. Corcea (15), Marin Tempea (50), etc. II. literatura școlară. A. Scrieri pedagogice. Dr. Petru Barbu: Religiunea în școala veche și în școala nouă, 8°, pag. 64, prețul 1 cor. — (Rec. de P. Șpan în „Foaia Ped.“ ex. 1899, p. 377). Tip. diec. Caransebeș. George Joandrea: Concentrațiunea învățământului în școala Herbart-Zilleriană, 8®, pag. 30. — Tip. diecesană, Caransebeș. loan Marcu: Reflexiuni asupra examenelor din protopresb. Buziașului, 8°, pag. 43, prețul 40 fii., (Rec. „Foaia Ped.“ ex. 1899, p. 283), Tip. diec. Caransebeș. Virgil Onițiu: Conîerențele pedagogice ale corp. prof. dela școalele medii gr. or. rom. din Brașov, Seria II. Anii 1897/8, 1898/9 și 1899/900, 8», pag. 220, prețul 2 cor., (Cf. „Transilvania¹¹ 1900, p. 196), Tip. Ciurcu, Brașov. Alexandru Pop: Disertațiune. Datorințele învățătorului ca crescător, 8°, pag. 54, prețul 40 fii., Tipografia diecesană, Gherla. — Regulamentul reuniunei învăț, gr. cat. din archid. de Alba-Iulia și Făgăraș, 8° mic, pag. 28, Tip. semin. Blaj. Reuniunea înv. gr. or. din diecesa Caransebeșului: Almanach, 8°, pag. 232, prețul 2 cor., (Rec. „Foaia Ped.“ pag. 303 și 343 ex. 1899). Tip. diec. Caransebeș. losif Velcean: Gestiunea pedepselor, 8°, pag. 36, prețul 40 fii., (Din „Foaia Pedagogică¹¹, 1899), Tip. archid. Sibiiu. B. Manuale didactice. Nicolau Bogdan: Gramatica limbei române pentru clas. I—II gimn., reale și civile, 8°, pag. 186, prețul 2 cor., (Rec. Seria II. din conferențele pedag. ale corpului prof. Brașov), Tip. Ciurcu, Brașov. Edit. libr. H. Zeidner, Brașov. loan Dariu: Carte de cântece pentru tinerimea școlară, ed. II., 16°, pag. 168, prețul 50 fii., (Rec. „Tel. Rom.¹¹ Nr. 76—1900, „Transilvania¹¹ 1900), pag. 200., Tip. archid. Sibiiu. Edit. libr. H. Zeidner, Brașov. Dr. I. Dengi și E. Hodoș: Manual de limba magiară, 8°, pag. 183, prețul 2 cor. 40 fii., Tip. diecesană, Caransebeș. Vas. Dumbrava: Ortografia română, 8°, pag. 24, prețul 20 fii.. Tip. Aurora, Gherla. loan Georgescu : Legendar economic pentru școalele economice de repetițiune și adulți, 8°, pag. VII + 163, prețul 80 fii.; Tip. semin., Blaj. Vasile Goldiș: Geografia pentru școalele pop. partea II. pentru cl. V. și VI., ed. I., 8°, pag. 76, prețul 50 fii., (Rec. „Foaia Ped.“ ex. 1899 pag. 341), Tip. Ciurcu, Brașov. Enea Hodoș: Manual de limba română, ed. I, 8°, pag. 160, prețul 2 cor., Tip. diecesană, Caransebeș. losif Hossu, Emil Viciu și Dr. loan Radu: Geometrie și colecțiune de probleme pentru clasele gimn. sup. (traducere), 8°, pag. 292 + IV, prețul 3 cor. 60 fii., Tip. sem. Blaj. G. Ludu și I. Dariu: Istorii biblice din vechiul și țoul testament, ed. IV, 8°, pag. 120, . prețul 60 fii., Tip. Ciurcu, Brașov. losif Moldovan și soții: ABCdar. Carte de cetire, 8°, pag. 84, prețul 40 fii., (Rec. de I. Tisu în „Biserica și Școala¹¹, ex. 1899, Nr. 43), Tip. diecesană, Arad. Silv. Nestor: Elemente de constituțiunea patriei, 8° mic,' pag. 60-j-IIT, preț. 40 fii. leg., Tip. semin , Blaj. Silv. Nestor: Geografia fisică pentru cl. III. gimn., ed. II, 8°, pag. VII + 151, prețul 1 cor. 80 fii., Tip. sem. Blaj. loan Papiu: Legendar pentru școalele conf. gr. cat. din diecesa Gherlei, ediț. IV, 8°, pag. 136, prețul 50 fii., Tip. diecesană, Gherla. Dr. P. Pipoș: Pedagogia pentru preparandii (școale normale), 4°, pag. 112, preț. 2 cor., Tip. Minerva, Orăștie. Transilvania. Partea oficiaiă. 155 Greg. Pletosu: Propedeutica îilosolică pentru înv. secund. Partea II. Logica, ediț. I, 8°, pag. 93; prețul 1 cor. 40 fii., (Rec. „Tel. Rom.¹¹ Nr. 84:—1899 ref. la tom. I.), Tip. C. Csallner, Bistrița. Gavril Pop-. Istoria biblică pentru școalele poporale, ed. VII, 8° mic, pag. 72, prețul 36 fii. Tip. semin. Blaj. Ștefan Pop: Carte de cetire pentru școalele poporale, ediț. VI, 8°, pag. 184, preț. 80 fii. Tip. semin. Blaj. loan Popovici: Geografie pentru școalele civile, A. Mârki, ediț. I, 8°, pagine 204 + 2, prețul 2 cor. 60 fii.. (Rec. „Tel. Rom.“ Nr. 87/1899), Tip. archid., Sibiiu. — Istoria universală pentru școalele civile, ediț. I, 8’, 158 + 3, prețul 2 cor. (Rec. „Foaia Ped.“ Nr. 2/1900, „Tel. Rom.“ Nr. 87/1899), Tip. archid., Sibiiu. Szorenyi B. și Nemeș S.: Foldrajzi alapfogalmak es Krasso-Szoreny vârmegye foldrajza, (cu text explicativ român), ediț. I., 8°, pag. 44, prețul 60 fii., Tip. diec. Caransebeș. Arseniu Vlaicu: Curs complet de limba franceză, Partea III., 8°, pag. 214, prețul 2 cor. 40 fii., (Rec. de Dr. C. Lacea în Seria II din confer, pedag. ale corp. prof. din Brașov. — Partea IV, 8°, pag. 290, prețul 2 cor. 80 fii. (Recens. ca la partea a treia). — Grammaire, 8°, pag. 96, prețul 1 cor. 30 fii. (Rec. ca la partea a treia). C. Programe școlare. XV. Programa instit. pedagogic-teologic din Sibiiu pe 1899/900. Dr. Remus Roșea. 8°, pag. 79, (Rec. „Transilvania¹¹ 1900, pag. 193), Tip. archid., Sibiiu. Programa școalei civile gr. cat. publ. de fete din Beiuș. Vasile Stefăniclt. 8°, pag. 108, (Rec. „Transilvania“ 1900. pag. 194), „Tipografia¹¹ Sibiiu. Programa gimn. sup. gr. cat. din Blaj pe anul școlar 1898/99. Directorul gimnasiului. 8°, pag. 101, preț. 1 cor. 20 fii., Tip. semin. Blaj. Programa gimn. sup. gr. cat. din Blaj pe anul 1899/900. Directorul gimnasiului, 8°, pag. 88, (Recens. „Transilvania¹¹ 1900, p. 195), Tip. sem. Blaj. XIII. Programa școalei civ. de fete a Asoc. pe anul școlar 1898/99, Dr. Vas. Bologa, 8°, pag. 56, Tip. archid. Sibiiu. XIV. Programa școalei civ. de fete a Asoc. pe a. școlar 1899/900, Dr. Vasile Bologa, 8°, pag. 45, (Rec. „Transilvania¹¹ 1900, p. 198), Tip. archid. Sibiiu. Anuarul XXXVI al gimn. mare public român de relig. gr. or. din Brașov pe anul jubilar 1899/900. Virgil Onițiu. 8°, pagine 254, (Rec. „Transilvania¹¹, 1900, pag. 195), Tip. Ciurcu, Brașov. XXIII. Programa gimn. public gr. or. român din Brad pe a. 1898/9, Georgiu Păreu, 8°, pag. 48, Tip. archidiecesană, Sibiiu. Anuarul școalei comerciale sup. gr. or. rom. din Brașov pe a. XXXI. scol. 1899/900. Arseniu Vlaicu. 8°, pag. 96, (Rec. „Transilvania¹¹ 1900, p. 198), Tip. Ciurcu, Brașov. Reportul al XXXVII-lea despre gimnas. sup. fundațional din Năseud pe anul școlar 1899/900. loan Gheție. 8°, pag. 66 + 49, (Rec. „Transilvania¹¹ 1900, p. 197), Tipografia C. Csallner, Bistrița. Raportul III al‘ școalelor capitale ortodoxe române de băeți și fetițe din Lugoj pe a. școlar 1899/900. George Joandrea. 8°, pag. 56, Tip. Traunfellner, Edit. Dir. școalei. In presa periodică. „Foaia Pedagogică* (redactată în Sibiiu de Dr. D. P. Barcianu, anul III, 24 numere, 384 pag. 8°, prețul 3 fl. pe an). Căușele p. cari nu pro- gresăm în înveț. educ. în șc. sătesci, de I. Paicu [211] — Gestiunea pe- depselor în șc. pop. de I. Velcean [225, 257, 273, 288, 305] — Ceva 156 Transilvania. Partea oficială. a ■i, asupra ocupat, de casă [262] — Despre însemnătatea desemnului în șc. pop. [75] — Dif. forme de învățământ, de Dr. I. Stroia [321, 353] — Disciplina cu devotamentul și iubirea în serviciul educațiunii, de I. Dariu [82, 97, 113, 129, 145] — Disciplina școlară, de N. Simulescu [176, 198, 234] Examenele școlare, folosul și întocmirea lor, de Dr. I. Stroia ) [3, 17, 33, 50]. — înființarea unui Museu școlar, de Dr. P. Șpan [67] — Inspecțiunea școlară, de luliu Vuia [161]; mai departe diferite modele j de lecțiuni (de Dr. P. Șpan, Dr. D. P. Barcian, Gr. Măican, Dr. I. Stroia, | etc.) și o bogată serie de recensiuni despre diferite cărți didactice. „Foaia Școlasticâ" (org. al Reun. învățătorilor gr. cat. din archidie- t cesa A. lulia și Făgăraș, an. I. red. I. F. Negruțiu, apare de 2-ori pe lună 190 pag. 4°, 3 fl. pe an): Gr. Șincai de Șinca și șc. pop. române, de I. Rațiu [11. 18, 25] — de același autor: Atențiunea [53] — Educațiunea națională [61] — Educațiunea învățătorului [70] — Educațiunea modernă [93] — Educațiunea și internatele [107] — Școalele din Blaj [HO] — Limba și educațiunea [135] — Formarea caracterului [143, 151] — Viața și activitatea lui I. Salzmann [154, 159, 176]; — Lucrul de mână în școală, de G. B. Boeriu [101] —, apoi de G. Munteanu: Basa educațiunii este autoritatea și respectul [17] — Educ, este un act de desvoltare și de progres [33]; — de N. Pop: Educațiunea școlară [21] — și cum trebue tractat școlarul mincinos [88]; — Planul școalei de repetițiune economică [121, 131, 138, 146.] — Educațiunea relig. mor., de S. Nicoara [55] — Șciințele natur. în șc. pop., de T. Vandor [13, 20, 43, 65] și Schițe de pe terenul educ, practice, de V. Gr. Borgovan [165, 184]. Mai departe dif. modele de lecțiuni de E. Câmpean, luliu Birou, P. Ungurian, în fine recensiuni, și publ. ofic. ale reuniunii editoare. „Foaia Poporului¹¹ (apare în Sibiiu, odată pe septămână, în edit. soc. „Tipografia¹⁴, an. VIL, 2 fl. pe an): în toate numerele apărute în anul 1899 a publicat sub rubrica stabilă „Școala Română⁴⁴ o lungă serie de articole mai mici, cari se ocupă cu chestiuni școlare și învățătoresci. „Biserica și Școala* de asemenea a publicat o serie de articole de interes școlar, dintre cari amintim: Teoria treptelor formale după Rein, Pickel și Scheller de I. Vuia și art. La situația școal. confesionale (3). „Foaia Diecesanău a publicat între altele: Religiunea în șc. veche și șc. nouă, de Dr. P. Barbu (19 și urm.) — și despre cuincuenaliile în- vățătorilor de Liuba din Lugoj (42.) 111. Literatura frumoasă. A. Poesii. Gavriil Bodnariu: Oglinda inimei, form. 8°, pag. 138, Prețul 1 cor. Tipogr. diec. Arad. loan B. Deleanu, edată de V. O.: Țiganiada sau Alexandria ai țigănească. Povestire în stichuri, form. 8°, pag. 216, prețul 90 fii. Tip. Ciurcu, Brașov. E. Hodoș: Balade poporale, de V. Alexandri, form. 8°, pag. 48, prețul 28 fii. (Biblioteca poastră Nr. 9). Tipogr. diec. Caransebeș. Transilvania. Partea oficială. 157 loan dela Buceci: Dintre imitațiunile lui loan dela Buceci, form. 8°, pag. 228, prețul 2 cor. Tip. Ciurcu, Brașov. Ant. Popp: Suspin și zimbire, poesii și prosă (novele), form. 8°, pag. 184, prețul 80 fii., Tipogr. „Aurora" Gherla. George Simu: Codrean, craiul codrului, baladă, ed. 111, form. 16°, pag. 24, prețul 16 fii. Tipogr. „Aurora", Gherla. în presa periodică. „Familia* (foaie beletr. și soc. ilustr., an. XXXV, apare în Orade odată pe septbmână, dir. los. Vulcan, pr. fl. 8 pe an) a publicat preste 100 poesii, între alții de A. Aciu, Mar. Cioban, Mar. Cunțan, Elena din Ardeal, St. O. losif, Har. Gr. Lecca, Tr. Mihaiu, V. B. Muntenescu, Sân-Petreanul, M. Radulescu-Niger, Radu D. Roseti, I. Scurtu, I. Stanca, I. Vulcan etc. „Revista Ilustrată* (foaie encicl. liter. lunară anul II), apare cu ilu- strațiuni, în Șoimuș, red. I. Baciu, prețul 6 fl. pe an): 50 poesii de A. Aciu, A. V. și P. O. Boca, Gr. Bodnariu. Enea Pop Bota, Gr. Cătană, Emilian, Ant. Pop, Sabin, G. Simu, etc. „Tribuna*, (diar politic, apare în Sibiiu an. XVI, red. Dr. E. Daianu, pr. fl. 14. pe an): a publicat poesii de I. Scurtu ț4. 95. 196. 203. 212. 218), Tr. Mihaiu (7. 59. 60. 114. 187. 218), El. Ocrida (18) I. Maior (54. 102), Ascanio (75), Maria Popescu (103—4), Al. Vasilie (204. 248), Alvescu (248). I. Dariu (274, 276) etc. „Tribuna Poporului*, cjiar P°h> apar© în Arad, an. III, red. I. Rusu Șireanul, pr. 10 fl. pe an): poesii de Mar. Cioban (10. 30. 40. 89), Mar. Cunțan (15. 37), I. Stanca (179), R. Bortoș (15. 16. 19. 21), N. Stejărel (45), V. Alvescu (45, 151) V. C. Pătășan (156), etc. „Gazeta Transilvaniei* (diar politic, apare în Brașov, red. Dr. Aur. Mureșan, an. LXII, pr. fl. 12 pe an): poesii Alexis, ed. II de P. Virg. Maro, trad. de I. M., Codrul nostru de I. Dariu (157), etc. „Unirea* a publicat poesii de E. Sabo, (17), I. Maior (22), I. Ager- b iee an (27). „Rev. Orăștiei* (foaie sept,, an. V., apare în Orăștie, pr. fl. 3) poesii de Marion (1) C. Todoru (2), Elena din Ardeal (2), Nicu (2, 6, 19), I. Scurtu (51). „Telegraful român*'. Mar. Cioban (17, 44, 45, 46, 120), I. Dariu (22), I. Teculescu (22), Mar. Baiulescu (22), S. Stanca (22, 49), I. I. Ardelean (23), G. Proca (23), Maria Popescu (36), etc. R. Literatura dramatică. N. Baiaș: Comoara, Capra cu 7 iedi, doue piese teatrale pentru copii, form. 8°, pag. 32, prețul 28 fii. (Bibi, noastră nr. 30). Tipogr. diec. Caransebeș. At. Bologa: Pedepsirea vanității, dramă, form. 16°, pag. 24, prețul 20 fii. Tip. „Aurora" Gherla. Corn. Darabant: Crescătorul, comedie într’un act, după Aug. Kotzebue, form. 8“ mic, pag. 45, prețul 24 fii. Tip. „Aurora", Gherla. — Discreție fără voe, comedie într’un act de Aug. Kotzebue, traducere, form. 16°, pag. 48, prețul 20 fii. Tip. „Aurora", Gherla. 158 Transilvania. Partea oficială. — Distrașii, comedie într’un act de Aug. Kotzebue, form. 8°, pag. 32, prețul 24 fii. Tip. „Aurora¹¹, Gherla. Anton Popp: Otrava de hârceogi, form. 16°, pag. 16, prețul 06 fii. Tip. „Aurora¹¹ Gherla. — Paza Maicii sfinte, dramă în 4 acte, form. 16°, pag. 64, prețul 24 fii. Tip. „Aurora" Gherla. luliu Popescu: Unde dai și unde creapă, comedie în 2 acte, local, din germ. (Biblioteca teatrală), form. 8°, pag. 64, prețul 50 fii. (Rec. „Foaia ped¹¹. Nr. 4—1900). Tipogr. Ciurcu, Brașov. N. Tintariu: Otravă îemeească, Comedie într’un act, form. 8° mic, pag. 19, prețul 24 fii. Tip. „Aurora" Gherla. In presa periodică. Scrieri dramatice au publicat: „Gazeta Transilvaniei* (Nr. 232—7) Musme, comedie de Er. Wallis, trad. de El. Mureșan, — „Familia*: Găr- găunii dragostei de los. Vulcan [4 și urm.]. O. Novele, schițe, etc. Andreiu Bârseanu: Insula morților, traducere după Voss, 8° mic, pag. 100, prețul 50 fii. (Rec. „Foaia Ped.¹¹ Nr. 4/1900), Tip. Ciurcu, Brașov. Maria Cioban: Scrisori cătră eleve, 8°, pag. 110 —3, prețul 1 cor. (Rec. „Tel. Român¹¹ Nr. 70—1900;, Tip. archid. Sibiiu. loan Popea: Caractere morale, 8°, pag. 385, prețul 2 cor. 50 fii. (Rec. „Gazeta Trans.¹¹ 1899, Nr. 258), Tip. A. Mureșan, Brașov. loan Pop Reteganul: Novele și schițe, 8°. pag. 98, prețul 80 fii. (Rec. „Unirea¹¹ Nr. 2—1900, „Telegr. Rom.¹¹ Nr. 26—1900, „Foaia Ped.¹¹ pag. 9 ex. 1899), „Tipografia¹¹, Sibiiu. Slavici, Vlăhuță: Doue novele, S'T'pag. 48, prețul 28 fii. (Biblioteca noastră Nr. 31), Tip. diecesană, Caransebeș. în presa periodică. Novele, novelete, schițe, descrieri și povestiri, etc. de astădată s’au publicat în număr foarte mare. Număroase sunt în unele foi în deosebi traducerile după autori străini cu nume în general cunoscute. Dintre multele scrieri originale remarcăm: „Familia* : V. R. Buticescu: Ajunul [p. 601],— Mar. Cioban: La trandafir [495], — Aur. C. Domșa: Dela sate [445] și Dușmănie [542], — C. Hodoș: un portret [292], Cerșetoare [457], — Marg. Moldovan: Târdiu [63], Dormi Lino, dormi... [397], Sbucium [505], Și totuși... [577], — V. Pacățan; Din Dragoste [196], — Olga de Poruțiu: Nerida [181], — A murit o fată [277], — I. Scurtu: Mântuit [608], — S. S. Secula: Romeo și lulieta [608], — Sonata Kreutzer [207], — După 20 de ani [471], — Viora din Bihor: Primăvara [219], — Din viață [328], — A. Vlăhuță: Mama [565], — Un crăciun [611], etc. „Revista Ilustrată*: G. Simu: Din propria ei putere, nov. [6], — Emilian: La temniță [82], — Cyprian: Doue fete [114], — Alba-Iuliana: Prima durere, nov., [162], etc. „Tribuna*: a publicat un numer foarte mare de scrieri de această natură, și anume de V. E. Moldovan (4, 21, 22, 222), — V. Ciofleo (6, 37—42, 49- 57, 59, 61), — Revașe din Paris, (148,175—6,277), — Ascanio Transilvania. Partea oficială. (13, 53, 65, 86, 242, 244), — Marg. Moldovan (18, 236), — I. Frățilă (43—4), Lucr. Suciu-Rudow (55), — L. Bolcaș (69, 70), — Tr. Mihaiu (173), — Saul (Ser. bucurescene, 216—70, 24—5; — 226—8, 283), — Veturia L. Purcăreț (123, 220—1), I. Pop Reteganul (162—4, 253—61). „Gas. Transilvaniei" a publicat asemenea scrieri de I. M. Riurean (52), — I. O. Panțu (90), I. P. Reteganul (151), Ant. Pop (162, 213), — Elian dela Gruia (179, 169), — Sivu de pe Ampoiu (174—7), etc. și nume- roase traduceri din limba franceză și germană. „Tribuna Poporului" a publicat în această materie lucrări de O. Răzvan (28), — M. Cunțan (29), — Uncheașul (171), — S. S. Secula (198), — Mar. Cioban (235, 237—8), — Fidelio (243), etc. „Unirea": Almanarich regele Ierusalimului (14—34), — La pragul veciniciei (17), — De’i ghici și Pecii, umoresce (21, 23), — Procesul pierdut de El. din Ardeal (28), — Iubire frățească (34—6), — Tragedia Calvarului (44 și urm.), etc. „Revista Oreștiei": G. Stoica: amintiri din manevre (17),— Clanța (37—8), Năframa albastră (44), De pe timpul Turcilor de G. Cătană (23), în bordeiu (18), etc. „Telegraful Român": Scrisori cătră eleve (48, 57), — și Cine face lui își face, de Mar. Cioban etc. „Foaia Poporului" (foaie pop. septăm., apare (în Sibiiu, red. Silv. Moldovan, an. VII, preț. 2 11. pe an): Popa Toma, schiță ist. (6—12) — Cine seamănă — seceră, de I. Bochiș, etc. „Foaia Dieeesană'*: Epistola lui Seneca cătră Lucii, Moartea, trad. de S. Bistreanu, (3, 4, 5). — D. Istoria literaturei, critică, etc. Dr. losif Blaga: Din estetica tragicului, (polemică cu D. Dr. Gr. Pop), form. 8°, pag. 32, Retip. din „Trans.“ (Rec. Ser. II. din conf. pedag. ale corp. prof. Brașov). V. Goldiș: Anuarul soc. pentru fond de teatru român, An. III., form. 8°, pag. 112, (Rec. „Transilvania¹¹ 1900, p. 181). Tipogr. Ciurcu Brașov. loan Rațiu: Viața și operele lui Andreiu Mureșan, form. 8° mic, pag. 183, prețul 2 cor. (Rec. ,.Gazeta Trans." Nr. 69—1900 — „Unirea", 51 ex 1899). Tipogr. semin. Blaj. llia Trăilă: Simplificarea grafiei române, form. 8’. (Rec. „Foaia ped.“ Nr. 4—1900). Tipogr. diec. Caransebeș. In presa periodică. Studii literare și etimologice, scrieri critice și de istoria literaturei, recensiuni, etc. găsim nu numai în foile literare, ci și în cele politice. „Familia" a publicat, și de astădată număroase schițe biografice cu portrete ale scriitorilor români și străini (amintim: Petru Vulcan, Mich. Străjan, N. P. Petrescu, Grig. G. Tocilescu, C. Exarcu, G. Dima, Dr. D.^ P. Barcianu, I. Lăpădat, etc.), apoi studii și critice de G. B. Duică (Literatura la Asociațiune), II. Chendi (H. Lecca: Casta Diva, — T. V. Păcățan, Traduceri, — lud. Secula, din vremuri apuse, — Floare albastră — V. Crasescu, Ovreul, și schițe din liter. germană); — V. Goldiș (Mia-' 160 Transilvania. Partea oficială. carea teatrală la noi) — G. Coșbuc (Ticuri literare) — etc. în fine mai găsim aici informațiuni detaiate despre lucrările Academiei române, și publicațiunile oficiale ale Soc. p. fondul de teatru național român. „Transilvania* (organul Asociațiunii p. liter. rom. etc. apare în Sibiiu în 10 fasc. pe an, an. XXX. dir. Dr. C. Diaconovich, pr. 5 fl pe an) a publicat notițe bibliografice asupra aproape tuturor cărților rom. apărute în țeară, un raport asupra mișcării liter. rom. dela noi, și informațiuni detaiate despre literatura străină din țeară, încât privesce pe Români, și despre lucrările „Asociațiunii" și altor societăți sciinț. și literare. „Gazeta Transilvaniei* a. publicat o întreagă serie de studii Uter, de valoare superioară din peana Dlui N. Sulica: în chestiunea preposițiunii „pre“ (25—27. 29) Câte-va etimologii pop. române (36—38) — Doina și Daina (153—8) — Eufemisme în 1. română (205—20); apoi: Dorul și jalea în poesia pop. rom., de A. Șor, (87) — Satirisarea și ironia în po- esia pop. rom. de C. Proca (145 și urm.) Dintre recensiuni amintim: I. Rațiu despre cartea lui C. Nagy despre ser. poet, ale lui D. Bolintineanu (9—11, 13—5) — despre caractere morale de 1. Popea (258), despre Ca- lendare (268) etc. și în fine biografiile: V. Glodariu, f (13, 14), Dum. Stăncescu f (162), Moise Sora Noacu (193, 268) etc. „Tribuna* a publicat în această materie: Premiul »Astrei«, de Dr. I. Dăian (15), — Echouri lit. de L. Rus (107), — Un tipograf literat (M. Iștvanovici) de L. Rus (192), — Evanghelarul dela Rennes (198), — Călindarul lui Sam. Clain de Em. Micu (225—6), — Un vocabular al lui I. Costinescu, de V. Gămulea (253—4), — apoi o serie de recensiuni, între cari: N. alui Bosdoc despre Șevalele din Blaj de N. Brinzeu (10). — despre Anuarul seminariului Dlui Ov. Densușan (20) despre Amintiri din Grecia de T. Bule (143—4), I. Scurtu: despre „Hochzeitsgebrăuche der Romănen" etc. de Ad. Flachs (242 și urm.), etc. „Tribuna Poporului* Germania Jună ;2—17) — Nebunii și criminalii în literatură (48) — G. Bogdan Duică: După o cetire din Dehmel (53) — II. Chendi: Petbfi (134), — începuturile ziaristicei noastre (219—21, 223—6), — și alte scrieri critice (51 și 66, 154, 234, etc.) „ Unirea*: I. Rațiu: Viața și operele lui A. Mureșan (25—50), — Al. Viciu: Graiul poporan (33—34). — * La acest loc mai înregistrăm și câte-va articole din puținele publi- cațiuni ce privesc artele frumoase. „Familia* : biografii cu portrete ale artiștilor: G. Dima [445], Agata Bârsescu [541] și P. Mascagni [289]. „Gaz. Transilvaniei*: C. Leria la Roma (230). „Trib. Poporului*: I. Rusu Șirianul: Aurelia Cionca (142), — Fidelio Lit. și Artă (215—6, 218). „Biserica și Școala*: Scăderile corurilor de plugari, de 1. Grofșo- reanu (13. 46), — Reuniuni de cântări (50). Transilvania. Partea oficiate. 161 „Telegraful Românu: Mat. Voileanu: G. Dima» (1881—99, 96, 100). „Tribuna¹*: „Peneș Curcanul*, un tablou de pict. Bran (267). „Revista Ilustrată*: Cum să fotografăta [59, 72, 88, 104, 123, 138, 151], — Autotipie chromotipografică [162], și chroinolitografică [179]. E. Scrieri poporale. A. Boca: împărăția Țiganilor, 16°, pag. 24, Prețul 16 fii. Tip. „Aurora", Gherla. — Țiganul în raiu, ediț. II, 16°, pag. 24, prețul 16 fii. Tip. „Aurora , Gherla. — Țiganul la mănăstire, ed. II, 16°, pag. 24, prețul 16 fii.. Tip. „Aurora", Gherla. Toma Calbază: Doine și strigături de dragoste, 8°, pag. 80, prețul 30 fii., Tipografii Ciurcu, Brașov. Cântecul lui Adam când a fost scos din raiu (versuri), 4°, pag- 48, prețul 24 fii., Tip. Ciurcu, Brașov. D. Dogariu: Fiiul-Oii (basm), 8° mic, pag. 35, prețul 12 fii., Tip. „Aurora¹¹, Gherla. — Povestiri și anecdote poporale, 8“ mic, pag. 56, preț. 20 fii., Tip. „Aurora", Gherla. — Spiridon și Niculae (basm), 16°, pag. 48. prețul 12 fii., Tip. „Aurora", Gherla. Gruia lui Novac, ediț. HI, 16°, pag. 48, prețul 20 fii., Tip. „Aurora", Gherla. înfocata și nenorocita dragoste a lui Filarot și Antusei (povestire în versuri), 8°, pag. 32, prețul 24 fi]., Tip. Ciurcu, Brașov. I. Pop Reteganul: Românul în sat și la oaste (folklore), 16°, pag. 96, prețul 30 fii., Tip. „Aurora", Gherla. — Trandafiri și viorele, ediț. III, 8°, pag. 144, prețul 60 fii-, Tip. „Aurora", Gherla. — 125 Chiuituri, ediț. III, 16°, pag. 64, prețul 24 fii., Tip. „Aurora", Gherla. în presa periodică. Foile noastre au publicat și în anul 1899 o bogată serie de bucăți folklorice, cari ar merita să fie ținute în evidență și exploatate de Cerem rile competente. „Familia* a publicat: Poesii poporale din Șard [9, 68, 128, 224, 235, 248, 283, 295, 319, 331, 343, 352, 366, 391, 415, 487, 499, 535], — Credințele pop. despre strigoi [128] și Descântece din Bihor [439] de A. Igna, —apoi N. Maneguțiu: Cântecele preoțesci [100], — S. Nădejde: Jocul călușerilor [260], — V. Sala: Doine și hore [511, 547, 560, 583],— Doine de pe Criș [152], — Credințe pop. [148, 570], — Ursitoarele [489] și Descântece [523], toate corn, de I. Stanca, -• V. V. Suciu: Poesii de pe Câmpie [523], — St. Tuțescu: Doine oltenesci [139, 164], — ViliOMi: Cine-i în lună [219]. „Transilvania¹*: Povești [314, 295], — Descântece din Bănat [71], — în ce stă farmecul poveștilor și poesiilor pop. [294]. „Revista Ilustrată*: Poesii pop. [14, 30, 62], — Anecdote pop. [171]. „Tribuna*: Poesii pop. [56, 67, 193, 196, 198, 200, 201, 207—9, 214, 217, 220, 227, 229, 230—1, 248, 259, 260, 266, 270, 273, 277—8, 283—4, 287]. 14 162 Transilvania Partea oficială.. „Trib. Poporului*: Poesii pop. (5, 11, 16, 21, 25, 30, 45, 50, 55, 60, 70, 75, 94, 99, 104, 132, 151, 156, 161, 166, 176, 179, 184, 189, 194, 199, 204, 208, 213, 217, 222, 233, 246). — Povestiri și legende, etc. — Crăciunul, (1), — Cetatea Șiriei (1), — loan Iorgovan (49), — Măn. din Hodoș-Bodrog (55), — Fata mare și împăratul, pov. din Bănat (246), etc. „Gazeta Transilvaniei*: Poesii pop. (12, 18, 28, 96, 118, 162, 213, 230, 258, 270, 275, 281, 286), etc. — Povestiri și legende: com. de Ant. Popp (213), de G. Todică (225) și povești din Bihor (247, 281), etc. — „Foaia Poporului* a publicat poesii pop. în toate numerele apărute în 1899. Din „Revista OrSștiei* remarcăm art. Vitejii basmelor rom., de Gr. Pătrașcoiu (46). „Poporul* (foaie econ. editată de minist. ung. de agricultură, an. VI, apare în Budapesta, odată pe septămână, pr. 1 fl. 50 cr. pe an), a publicat 282 poesii pop. [p. 124—765] și (66) cătănesci [p. 383—829], apoi mai găsim poesii pop. (mai ales din Bănat) și în „Controla* (an. V, apare în Timișoara, de 2 ori pe septămână, red. Ion V. Barcian, pr. 8 fl. pe an). IV. Literatura Istorică. Bartolomeiu Baiulescu-. Monografia comunei biser. gr. or. a Sf. Adormiri din cetatea Brașovului, cu acte și dovedi, form. 8°, pag. 247, prețul 4 cor. Tipogr. Ciureu, Brașov. Dr. Augustin Bunea: Din Istoria Românilor. Episcopul loan Inocențiu Klein, ed. I, form. 8, pag. XIV + 423, prețul 4 cor. (Rec. „Familia¹¹ Nr. 26—1900; „Transilvania¹¹ Nr. 7 — 1900). Tip. semin. Blaj. Ilarie. Ckendi: începuturile ziaristicei noastre, form. 8°, pag. 36. Tip. „Minerva¹¹, Orăștie. Dr. Amos Frâncu: Pentru memoria lui A. lancu, (Reproducere din „Tribuna¹¹), form. 8°, pag. 72, prețul 1 cor. „Tipografia¹¹ Sibiiu. loan cav. de Pușcariu: Un comentar la § 96 al Statutului organic bis. gr. or. rom. după 30 de ani, form. 4°, pag. 39, prețul 1 cor. (Rec. „Tribuna Pop.¹¹ Nr. 179). Tip. Ciureu, Brașov. în presa periodică. Sub înfluința aniversării a 50-a a evenimentelor mari dela 1848/9 foile noastre au publicat de astădată un material istoric mai bogat. De asemenea au dat ansă la o activitate mai intensivă pe acest teren și o serie de evenimente mai importante în viața bisericilor noastre. Din aceste publicațiuni, precum și din cele aparținetoare ramurilor literare înrudite cu istoria, remarcăm : „ Gazeta Transilvaniei* : Is. Moldovan: Din întâmplările vieții, 1848/9, (2, 6, 12, 18, 28, 34), — Luptele dela S. Ioana și Șarpotoc, 1848, (244—6), — 1848/9, Aniversarea (265—7), — I. Papiriu Pop: Amintiri dinainte de 1848/9, A. Jancu (281) și A. Demeter (286), — Pagini din luptele Ita- lienilor pentru libertate (2, 6, 12, 18, 23, 28, 34, 52, 59, 69); Bătrânul: Minunate sunt căile Dlui (ist. bis.) (52) — Congresul bis. (109 și urm.), Transilvania. Partea oficială. 163 — Amintiri din Ardeal de T. Frâncu (145), — Cum ajungeai Domn in vremile vechi (162), — Un act reservat (ist. bis.) din 1874 (222), — Rom. ardeleni în seci. XVII, de N. Sulică (244—6), Politica de națion. a lui Bânffy, cartea lui B. lancso (57—9), — și în fine art. biografice: I. Me- țianu (46—50), L. Catargiu f (73 și urm.) Ioana Bădilă j- (202), — Diam. I. Manole f (213), — Bas. Stanciu f (225 și 236), etc. „Tribuna" : O întărire de metropolit la 1750 (46), — Membrii despre I. Mețianu (55—6), — Politica naț. a lui Banfiy, trad. ser. lui B. Jancso (58—66), — Rectificări la memoriul lui Vas. Moldovan, de Axente Sever (114—7), — Rubin Patița: Chestiunea lui Dragoș (141), — Catastrofa dela Zlagna (193), Țeara Țopilor (203), — Silv. Moldovan: Legionarii dela 1848 (201—2), și lancu și Vasvâri (147),—Dr. Am. Frâncu: Apel în causa monum. lui lancu (286), mai departe G. Ardelean: schițe culturale din Bănat (136—7), — Chestia portului național, de Axente Sever (152), — și art. biografice: I. Bran de Lemâny f (9, 11), — I. Stuart Mill (13, 14), — Sava Șomăneseu (23), — Mezzofanti (67—68), —Al. Bar. Petrino (82), — Ioana Bădilă f (199, 205, 206), etc. ,,Tribuna Poporului"; N. Cristea: Bătălia dela Ocna, 1849, (30, 35), — I. Rusu Șireanul: Ungurii și Avr. lancu (127). — Mănăstirile dela Ciclova (60, 75) și Hod. Bodrog (212), — mai departe: V. Mangra: Satele noastre (241), — Istoria internatului dela Caransebeș (247) și art. biografice: Nic. Popea (11), și Diam. Manole f (189), etc. „Transilvania" : Cronica Notarului anonim, trad. și textul latin [14. 73, 132], — Comoara regelui Decebal [106], — Despre originea Valahilor ardeleni [275], — Documente istorice [271, 205, 288], — Epics. Klein și Sașii, de N. Togan, [265], — fluerul lui lancu [210], — Din ist. biser. a Maramureșului, de T. Bud [200], etc. „Telegraful Român"'. Testam, lui Gozsdu (13, 15, 16), —Un circular al episc. Avacumovici (15), — Sava Popoviciu, din luptele dela 1859 (104—113), — I. Mețianu, biogr., instal., etc. (21—26). „ Unirea'’¹,: Organisația int. a diec. Orade sub I. Darabanth, 1788— 1805 (51 și urm.) Al. Filip j- (17). „Foaia Diecesană", Aniversarea băt. dela Custozza (24), — I. Popasu (6-9)- . ᵥ. . „Familia": I. St. Șuiuțu: A. lancu [349]; — mai multe schițe isto- rice de G. I. lonescu — Gion și art. biogr. I, Mețianu [1, 8], N. Popea [13, 25], — I. Bran de Lemâny [121], — I. Popasu [133], — Teod. cav. de Seracin [265], — Gen. Tr, Doda [373], — etc. V. Literatura economică. Aurel Ciortea-. Renta perpetuă (tratat), 8°, pag. 32. Brașov. Dem. Comșa-, Prăsirea pomilor, 8°, pag. 16, prețul 24, „Tipografia¹¹. Sibiiu. loan Georgescu: Cartea plugarilor, 8°, pag. 91, prețul 50 fi)., Tip. „Aurora¹¹, Gherla. 14* 164 Transilvania. Partea oficială. învățătorul Muntean: Legea veterinară pentru boalele contagioase (traducere), ediț. II, 8°, pag. 160, prețul 80 fii., „Tipografia", Sibiiu. T. V. Păcățian: Buna chiverniseală, 8°, pag. 72, prețul 40 fii., (Rec. „Transilvania" Nr. V.—1900), „Tipografia¹¹, Sibiiu. I. C. Panțu: Al doilea capitol din contabilitatea duplă, 8°, pag. 152, prețul 2 cor., Tip. A. Mureșanu, Brașov. Reuniunea română de agricultură din comitatul Sibiiului: Povețe pentru stîrpirea gân- dacilor de Maiu, 8°, pag. 16, „Tipografia¹¹, Sibiiu. loan Socaciu: Idei fundamentale în economia politică, 8°, pag. 94, prețul 1 cor. 30 fii., (Rec. „Foaia Ped.“ Nr. 1—1900), Tip. A. Mureșanu, Brașov. Un prietin al plugarilor: Istoria agriculturei de I. Loser (traducere), 8° mic, pag. 176-(-4, prețul 1 cor., Tip. archid., Sibiiu. în presa periodică. „Revista Economică¹¹ (an. I, apare în Sibiiu, dir. Dr. G. Diaconovich pr. 5 fl. pe an), nou înființatul organ al societăților noastre financiare, afară de inform ațiuni detaiate asupra lucrării și organisației acestor instituțiuni, a publicat numeroase articole de economie politică și de contabilitate, apoi soiri referitoare la Agricultură, Comerciu, Comunica- tiune, Industrie, Afaceri de asigurare, Afaceri de dare, număroase decisiuni jurisdicționale în materie comercială și financiară, soiri despre învățământul și literatura economică, Tragerile la sorți și buletinele burselor din B.- pesta, Viena și Bucuresci. în organele noastre poporale („Foaia poporului¹¹, ediț. de Dumineca ale „Gaz. Transilvaniei¹¹ și „Trib. Poporului¹¹, apoi „Poporul¹¹ s’au publicat în fie-care număr „sfaturi" pentru agricultorii noștri, cari se estind asupra tuturor ramurilor agriculturei. Afară de aceste publicațiuni mai rămâne puțin de remarcat: „Gazeta Transilv.*: I. Socaciu: Idei fundamentale în economia pol., (39, 41—4, 45, 50, 54—7, 59—63, 65, 67, 72), — I. Lăpădat: Oausele de- cadenței econ. a Românilor seceleni (124 și urm.), — I. O. Panțu, chest. de contabilitate (131 și urm.), etc. „Telegraful Român*: Istoria agriculturei, trad. după Loser, retipă- rită și în ediț. separată. „ Unirea*: Grădina de legumi, de I. F. Negruțiu (4—14), retipărită și în edițiune separată. VI. Diverse. Dr. D. P. Barcianu: Dicționar germ. rom. de Sab. P. Barcianu, ed. III, form. 8°, pag. 752, prețul broș. 6 cor., leg. 7 cor. 60 fi]. (Rec. „Telegr. rom¹¹. Nr. 73 — 1900, „Gaz. Trana.¹¹ Nr. 147—1900). Tip. W. Krafft, Sibiiu. Demetriu Bardosi: Regulament de serviciu militar. Partea a doua și a treia (traducere), form. 8°, pag. 128, prețul 80 fii. „Tipografia¹¹ Sibiiu. Dr. C. Diaconovich: „Enciclopedia română¹¹ tom. II., form. 8°, pag. 500, prețul broș. 20 cor., leg. 23 cor. 20 fii. Tip. W. Krafft, Sibiiu. Transilvania. Partea oficială. 165 Wilh. Niemandz: Instrucțiuni poporale despre datorințele și drepturile purtătorului de dare, form. 8°, pag. 160, prețul 1 cor. 20 fii. (Rec. „Gaz. Țrans.w 1899, Nr. 218). Edit. libr. H. Zeidner., Tip. Ciurcu, Brașov. Regulament de exerciții pentru pompierii din comunele rurale ale comit. Sibiiu, form. 8°, pag. 32, prețul 40 fii. Tip. W. Kraft’t, Sibiiu. Reuniunea igienică a comit. Sibiiu: Profilaxia tuberculosei pulmonare, partea I și II, form. 8°, 1 = 8, pag. 11 = 10 pag. Tip. W. Krafft Sibiiu. T. V. Păcățianu: Judecătoriile cu jurați, form. 8°, pag. 112, prețul 80 fii. (Rec. „Gazeta Trans." 1899, Nr. 274). „Tipografia", Sibiiu. — Principiile politice, de Or. F. de Holtzendorff, form. 8°, pag. 304, prețul 2 cor. „Ti- pografia", Sibiiu. Titu Vuculescu: Amicul poporului, îndreptar în cause administrative și judecătoresci, form. 4°, pag. 144, prețul 1 cor (Rec. „Foaia ped." Nr. 3—1900). Tip. „Trib. Popo- rului", Arad. în presa periodică. Literatura sciințifică în anul 1899 a fost foarte puțin cultivată în foile noastre. Singur numai igiena este mai bine representată în suma- rele organelor presei periodice. Articole de filosofie, sociologie, etc. sunt rare, cele de sciințe naturale și fisice lipsesc aproape cu totul. Tot aceasta se poate spune și despre articolele ce ating sciințele juridice și politice. Remarcăm la acest loc: „Gazeta Transilvaniei": Alcoolismul (281—6), — Dr, I. Neagoe: Pe- lagra. (157), — I. Maxim: Diferința de timp și timpul de zonă. — Tot aici amintim: raportul D. G. Maior despre bibliotecile ambulante ale Asociațiunii. — în edițiunile pop. de Duminecă s’au publicat număroase articole igienice mai mici. „Tribuna": Libertatea de I. Stuart Mill (4 și urm.) și Judecătoriile cu jurați (249 și urm.), traduceri de T. V. Păcățianu, apărute și în edițiuni separate; — apoi Tr. Vuia: Idealismul, (119—121), etc. „Tribuna Poporului'-'-: Dr. M. Pop: Raportul dintre oameni și sciințe (25, 30, 35, 40, 45, 55, 60). „Unirea": Cercetări meteorologice asupra nuorilor (24), — Capătul lumei (46). „Familia": C. Nedelcu, Despre hipnotism [7, 19, 79, 91, 127, 174, 223, 247], — Dr. I. Poenar: Scarlatina [259], — I. N. Pop: Biela [534], — Sof. Nădejde: Alăptarea [364], — N. Maneguțiu: Asupra vieții par- lamentare [54] și familiare [188], etc. „Transilvania": Dr. I. Beu: Pelagra [256], și informațiuni despre Academia română [109, 165] și maghiară [42, 179], apoi o statistică cul- turală [1], etc. „Revista Ilustrată": articole igienice [27, 90, 167], — Grapini: Din mitologia plantelor [100, 126, 141, 189], — Romanus; Magnetism, ipnotism și spiritism [98, 120, 131], etc. 166 Transilvania. Partea oficială. „Foaia școlastică“: Dr. Em. Elefterescu.- despre Gălbioare, Scrofuri și Friguri [126, 138, 186.] * La acest loc ar mai fi de amintit, că în toate organele poporale ale presei noastre periodice au apărut și în anul 1899 numeroase sfaturi igienice și notițe sciințifice. VII. Literatura calendaristică. Calendar pe anul 1900 (cu litere cirile), anul 108, 16°, pag. 112, prețul 50 fii., (ilustrat), Tip. W. Krafft, Sibiiu. Calendar pe anul visect 1900, anul 57, 8°, pag. 192, prețul 60 fii., (Rcc. „Transilvania¹* 1900, pag. 35), Tip. archid., Sibiiu. Aminul poporului, întocmit de I. Popovici, anul 40, 8°, pag. 128, prețul 80 fii., Tipogr. Krafft, Sibiiu. Calendar pe anul dela Christos 1900, de Teodor Ceontea. Anul 21, 8°, pag. 127, preț. 60 fii., Tip. diecesană, Arad. C&lindarul poporului pe 1900, an. 15, form. 8°, pag. 192, prețul 40 fii., ilustrat. (Rec. „Unirea¹¹ 1899, Nr. 49), „Tipografia¹¹ Sibiiu. C&lindarul Românului, an. 12, form. 8°, pag. 168, prețul 60 fii. Tipogr. diec. Caransebeș. Calendarul „Aurorei" pro 1900, de A. Todoran. an. 12, form. 8, pag. 74, prețul 60 fii. Tip. „Aurora¹¹ Gherla. Calendarul săteanului, an. 9, form. 8°, pag. 96, prețul 36 fii. Ilustrat. Tip. W. Krafft, Sibiiu. Calendarul plugarului pe an. visect 1900, an. 9, form. 8°, pag. 102, prețul 50 fii. Tip. A. Mureșianu, Brașov. Posnașul, an. 5, form. 8°, pag. 112? prețul 72 fii., ilustrat. Tip. W. Krafft, Sibiiu. Calendar portativ pe 1900, de loan Bariu, an. 2, form. 8°, pag. 160, prețul 1 cor. 40 fii., 1 cor., 20 fii, cu 18 ilustr. Tip. C. Csallner, Bistrița. Almanachul învățătorului român, de losif Velcean. Anul 2, 8°, pag. 256, prețul 2 coroane. (Rec. „Gaz. Trans.¹¹ 1899, Nr. 215), „Tipografia¹¹, Sibiiu. Anuarul băncilor române. Dr. C. Diaconovich. Anul 1, 8°, pag. 56 80, prețul 3 cor., Tip. archidiecesană, Sibiiu. Bănățanul, anul 1, 8», pag. 84, prețul 36, Tip. diecesană, Caransebeș. Calendarul Bibliotecei-Noastre, de E. Hodoș. Anul 1, 8°, pag. 160, prețul 28 fii., Tipogr. diecesană, Caransebeș. C&lindarul nostru pe 1900 (ilustrat), anul 1, 4», pag. 117, prețul 60 fii, (Rec^ „Gazeta Trans.¹¹ 1899, Nr. 268, „Foaia Ped.“ 1899, pag. 315), Tip. „Tribuna Pop. , Arad. Calendarul nou pe anul visect 1900, anul 1, 4», pag. 192, prețul 50 fii., (Rec. „Gazeta Trans.¹¹ 1899, Nr. 268), Tip. Ciurcu, Brașov. _ iol o ia. statistic , , . .. , teară în timnul dela 1 Iulie 1899 pana 30 lume 1900 al producțiunii literare române di» veclIcl m wmpui ama l _____________i___________________ ------- La olaltâ _ Scrieri .___“ ~~ numărul scrierilor extensiunea tiragiul total după s e c țiu n1 ('n tipar) de ii (exemplare tipărite) Ram exten- tiragiu origi- tradu- total + 1899/900 _+#) 1899/900 + secțiunea numcr siune*) nale ceri __**) __**) teologice .... 6 100 9.000 1 1. Literatura , 5 1 , . . - 1 religioase . . . 15 137__ 26.000 14 J il ! administrative . . 4 31 4.200 4 25 _±i2_ 268 | +137 jl 39,200 ; +21.433 2. Literatura pedagogice . . . 8 45 4.850 8 ! 1 școlară didactice.... 23 206 54.500 22 1 +10 programe . . . 10 65 5.900 1 io 41 --- 316 65.250 ---33.917 poesii..... 6 1 53 11.250 6 1 3. Literatura dramatice . . . 9 | 22 14.950 5 frumoasă prosă fr..... 5 47 4.300 4 istoria lit., critică, 4 | 21 1.300 4 poporale .... 13 | 46 32.500 1 13 r i i 37 +9_ 189 -10 64.300 +27.483 4. Literatura istorică................ 1 5 --- 5 ---5 52 ---30 3.050 -4.767 5. Literatura economică............... 6 3 9 -|-3 51 -14 j 6.240 +1.407 6. Diverse................... . 4 5 9 +3 135 .: 63 ' 14.700 +6.433 7. Calendare................... 1 17 --- 17 +5 151 4-63 | 64.000 +14.767 Total............ 127 16 143 +27 1.162 +219 256.740 +32.839 Crescere în %......... 23°/0 23% 15% * în coaie de tipar. **) în comparațiune cu cifra medie a producțiunii a trei ani premergători. Transilvania. Partea oficială. 168 Transilvania. Partea oficială. ad Nr. 516-1900. J Proces verbal j din 9 Augușt 1900. Ședința ordinară a comitetului central al Asociațiunii. | ă Președinte: loan M. Moldovan, — Notar: Nicolau Togan. — Mem- | brii presenți: Zacharia Boiu, Dr. Cornel Diaconovich, Georgiu de Ma- I xim, loan Papiu, Dr. Ilarion Pușcariu, loan V. Busu, Leontin Simonescu, ‘ ț losif St. Șuluțu și loan Crețu. j 164. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de a<ți Se încredințează domnii: loan Crețu, Leontin Simonescu și losif St. Șuluțu. 165 (496—1900). în legătură cu conclusul Nr. 103 din 29 Maiu a. c. secretarul II. face propunere relativ la programul adunării generale, care se statoresce în următoarele: ’ Ședința I. duminecă în 9 Septembre st. n. 1900 ia 11 oare înainte de ameacjl. Ordinea de <}i: 1. Deschiderea adunării generale. 2. Constatarea delegaților presenți. 3. Raport despre activitatea comitetului central în anul expirat. 4. Alegerea comisiunilor: a) pentru examinarea raportului general; . b) pentru examinarea rațiociniului pe anul 1899 și a pro- iectului de budget pentru anul 1901; c) pentru studiarea proiectului de regulament despre în- ființarea secțiunilor sciințifice și literare, înaintat spre aprobare ; d) pentru înscrierea de membri și încassarea taxelor. 5. Propuneri eventuale. Disertațiunile se vor ceti în o ședință specială, ce se va ținâ la 3 oare după ameatți. Ședința II. Luni in 10 Septembre st. n. 1900 ia 10 oare înainte de ameadi. Ordinea d© di: . 1. Rapoartele comisiunilor exmise în ședința primă. 2. Propunere relativ la înactivarea secțiunilor sciințifice și literare. 3. Fixarea locului pentru proxima adunare generală. 4. Disposițiuni pentru verificarea proceselor verbale. 5. închiderea adunării generale. Transilvania. Partea oficială..' 169 166. (609—1900). Secretarul I. presentează raportul cătră adunarea' generală despre publieațiunite literare române din patrie și despre activi- tatea literară a „Asociațiunii¹¹ în 1899—1900. Se primesce în textul adus acestui proces verbal și se decide a se tipări și a se presentă la adunarea generală; tot- odată se exprimă recunoscință secretarului I. pentru îngrijirea, cu care a elaborat raportul literar. 167. (510—1900). Secretarul I. presentează raportul specia! despre lucrările comitetului central pentru înființarea Casei Naționale. Se primesce în textul alăturat acestui proces verbal și se decide a se tipări și a se presentă la adunarea generală, 168. (512—1900). în causa înființării secțiunilor sciințifice-literare, comitetul central, pentru cașul dacă proiectul de regulament, ce se va pre- senta adunării generale, va fi aprobat de aceasta, decide: a propune adunării generale înființarea tuturor celor 5 secțiuni prevăzute în regulament. < Având în vedere, că în sensul regulamentului membrii secțiunilor se vor alege la propunerea comitetului central; acesta deleagă pe membrii sei, cari vor participa la adunarea generală din Băile-Herculane și îi însărcinează a presentă ace- steia o listă de candidați. Această delegațiune se va întruni în scopul candidării stante sessione, îndată după-ce adunarea generală va.fi luat un conclus definitiv cu privire la înființarea secțiunilor. 169. (511—1900). Secretarul I. propune, ca conform obiceiului ob- servat în anii premergători, și cu ocasiunea proximei adunări generale să se împartă gratuit cărți intre poporul, care se va aduna la Băile-Herculane. Se vor distribui gratuit: 1. 300 exemplare din broșura I. a „Bibliotecii poporale a Asociațiunii®; 2. 200 exempl. „Povești din popor" de I. Pop Reteganul®; 3. 150 exempl. din „Buna chiverniseală®, de T. V. Păcățan; 4. 25 exempl. din „Dietetica poporală®, de Simeon Stoica; 5. 20 exempl. din „Caractere morale", de I. Popea; 6. 20 exempl. din „Tragedia Calvarului"; 7. 25 exempl. din „Taina norocului sau cșlea spre feri- cire", de Tache Brânduș ; ᵣ Pentru procurarea cărților de sub 3—7 se asemnează din fondul Gr. Barițiu suma de cor. 200⁻—. 170. (407—1900). Direcțiunea despărțământului ,,Beinș“ înaintează cu data 30 Iunie a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 24 Iunie a. c. în această ședință s’a luat act de înființarea unei agenturi în Szombatsăg-Rogoz, s’a decis, ca adunarea cercuală. proximă să se țină 170 Transilvania. Partea oficială. în prima Duminecă din Septembre a. c. în Szombatsâg-Rogoz, și s’au statorit doue premii de câte 25 cor. pentru cea mai frumoasă grădină de pomi și pentru cea mai bună lucrare ori disertațiune poporală. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse se aproabă. 171. (415—1900). Direcțiunea despărțământului -„Blaj¹¹ cu data 3 Iulie a. c. înaintează procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 29 Iunie a. c. în această ședință s’au pertractat afaceri curente și s’a decis, ca proxima adunare cercuală să se țină în Sâncel. Spre scire. 172. (421 —1900). Direcțiunea despărțementuiui „Bistrița" înaintează cu data 9 Iulie a. c. procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 7 Iulie a. c. în această ședință s’au pertractat afaceri curente, și s’a decis, „a se propune comitetului central, ca proiectul de regulament despre în- ființarea secțiunilor literare și sciințifice să se tipărească, și în proximul număr din organul Asociațiunii, proiectul să se trimită tuturor comite- telor cercuale cu recercarea, ca să-l discute în ședințele lor, să-și dee părerea, și observările motivate să le înainteze comitetului central, iar despre observările făcute de comitetele cercuale să se presente, deodată cu proiectul, raport adunării generale/ Spre scire cu observarea că modul elaborării și presen- tării regulamentelor e statorit prin statute. 173. (423—1900). Direcțiunea despărțământului „Pancioua" înain- tează cu data 8 Iulie a. c. procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 1 Iulie a. c. în această ședință s’a luat act de înființarea unei agen- turi și biblioteci poporale în comuna Deliblat, și s’au pertractat afaceri curente. Spre scire. 174. (450—1900). Direcțiunea despărțământului „Hațeg" înaintează cu data 16 Iulie a. c. procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 15 Iulie a. c. în această ședință s’a decis, ca proxima adunare cercuală să se țină în Hațeg la 5 August a. c. Spre scire. 175. (451—1900). Direcțiunea despărțământului „Cluj“ înaintează procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 15 Iulie a. c. în această ședință comitetul cercual a decis, că „susține întreg cuprinsul conclusu- lui seu din 21 Ianuarie a. c. privitor la dimisiunea sa irevocabilă și la apelațiunea, ce a insinuat în afacerea despărțământului și a fostului di- rector Vasile Podoabă pentru 50 fl. v. a.“ și „roagă comitetul central, ca să binevoiască a însărcina pe un delegat cu convocarea și conducerea unei adunări cercuale extraordinare, care să aleagă comitet nouț Se susține conclusul 127 din 5 Iulie a. c. Apelațiunea din chestiune în sensul statutelor nu are loc. Transilvania. Partea oficială. 171 176. (456—1900). Direcțiunea despărțământului „Bocșa" înaintează procesul uerbal a! ședinței comitetului cercual din 7 Iulie a. o. în această ședință s’au pertractat afaceri curente și s’a decis, ca adunarea cercuală proximă să se țină la 2 August a. c. în comuna Valeapai. Spre scire. 177. (460—1900). Mihaiu Papp, stud. gimn. și stipendiat al „Aso- ciațiunii" legitimează progresul făcut în anul școlar 1899/1900, cere tot- odată a i-se mări stipendiul, în care cas ar dori să continue studiile în Blaj ori Beinș. în cașul când nu i s’ar pute satisface cererea, e nece- sitat a-și continua studiile în Siget. Legitimarea se ia spre scire. Cererea pentru urcarea sti- pendiului nu se poate încuviința, i-se lasă însă în folosire și pe mai departe stipendiul de 120 coroane. (Fund. Galliană). 178. (466—1900). Căpitanul poliției locale cu data 20 Iulie a. c. comunică în copie scrisoarea de dto 18 Iulie a. c. a vice-comitelui cot- tului Sibiiu, prin care se aduce la cunoscință ordinațiunea Nr. 421 din 11 Iulie a. c. a ministrului de interne, edată în causa remonstrării, ce comitetul central a înaintat contra secuestrării „Fondului pentru monumen- tul lui Auram lancuu. Ministrul nu poate satisface cererea comitetului cen- tral referitoare la restituirea libelului de depunere deoare-ce ordinațiu-' nea ministerială Nr. 426 din 15 Martie 1895 dispune secuestrarea sumei colectate, și deoare-ce asupra întrebuințării acesteia nu colectantul este îndreptățit a dispune, ci autoritatea politică, iar pănă când se va face aceasta, suma colectată trebue să stee în păstrare. Se ia act cu regret. 179. (467—1900). Directorul despărțământului „Caransebeș" înain- tează raportul despre activitatea despărțământului în anul 1899. Spre scire. 180. (472—1900). Virgil Nistor, absolvent de clasa a IlI-a a gim- nastului român din Brașov și stipendiat al „Asociațiunii" (fund. Mari- novici), cu data 26 Iulie a. c. legitimează progresul făcut în studii în anul școlar 1899/1800. Legitimarea se ia spre scire: stipendiul avut de 120 cor. i-se lasă în folosire și pe mai departe. 181. (474 — 1900). Direcțiunea despărțământului „Seliște" înaintează cu data 23 Iulie a. c. procesul uerbal a! adunării cercuale, ce s’a ținut în Orlat la 12 Iulie a. c. Se constată: 1. S’au presentat și luat spre scire raportul general și rațiociniul cassei pe 1899. 2. S’a statorit budgetul pe 1901 la intrate cu 400 cor. și la eșite (spese ale desp.) cu 80 cor. 3. S’au împărțit 4 premii (în total de 40 cor.) celor, mai bune cul- tivatoare de grădini. 172 Transilvania. Partea oficială. 4. S’au cetit doue disertații: loachim Muntean, preot „Despre în- soțiri în genere", și Dumitru Mosora, învățător „Despre unele căi, cari duc la bunăstarea poporului®. 5. S’a încassat suma de 338 cor. 6. S’au înscris membri ordinari noui dnii: Dumitru Mosora. Sabin Savn, Comuna politică Vale, loan Stoia, Comuna politică Orlat, George lacob și Lndovic Pesamosca. 7. S’a decis, ca comitetul cercual să mai delege un representant pentru adunarea generală, pe lângă dl Valeriu Miilea, anunțat benevol. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse, în deosebi proiectul de budget pe 1901, se aproabă. Domnii amintiți sub 6) se declară membri ordinari ai „Asociațiunii¹¹, • ¹ împreună cu comunele indicate. 182. (480—1900). Direcțiunea despărțământului „Blaj* înaintează cu data 27 Iulie a. c. procesul uerbal a! ședinței comitetului cercual din 26 Talie a. c. în această ședință s’au pertractat numai afaceri curente. Spre scire. 183. (483—1900). Direcțiunea despărțământului „Mociu“ înaintează cu data 28 Iulie a. c. procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 24 Iunie a. c. în această ședință s’a decis înființarea unei agenturi în Mociu și a se ține proxima adunare generală cerc. în Mociu la 12 August a. c. Spre scire. 184. (487 — 1900). Direcțiunea despărțământului ^Năseud" înaintează: I. Procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 4 Iulie a. c. în această -ședință s’a decis, ca adunarea cercuală din est-an să se țină în comuna Mititei la 22 Iulie a. c., cu care ocasiune să se împartă între popor cărți instructive. II. Procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 21 Iulie a. c. în această ședință s’au pertractat afaceri curente. ' III.’ Procesul uerbal a! adunării cercuale ținută în Mititei la 22 Iulie a. c. Să constată: 1. S’au presentat și luat spre scire raportul general și rațiociniul cassei pe 1899. 2. S’a statorit proiectul de budget pe anul 1901 la percepțiuni și erogațiuni cu câte 200 (doaue sute) cor. 3. Delegați pentru adunarea generală s’au ales dnii: Gherasim Do- mide și Ieronim Slăvdcă. 4. S’a încassat suma de cor. 38⁻60. 5. A fost anunțată o disertație de prof. Virgil Șotropa, dar din causa timpului înaintat nu s’a putut ceti. Ad I. și II. Spre scire. Ad III. Spre scire cu aprobarea concluselor, în deosebi a budgetului pe 1901. Transilvania. Partea oficială. 173 185. (492—1900). Direcțiunea despărțământului „Hida-Huedin“ îna- intează procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 17 Iulie a. o. în această ședință s’a decis, ca adunarea cercuală proximă să se țină în Hida la 12 August a. c., și s’au pertractat afaceri ourente. Spre scire. 186. (493—1900). Direcțiunea despărțământului „Gohalmu înaintează procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 29 Iulie a. c., în care ședință s’au pertractat afaceri curente. ' Spre scire. ’ 187. (470—1900). D. Emilian Micu cu data 24 Iulie a. c., în scopul completării colecțiunei de 4iare a „Asociațiunii*¹, ofere spre cumpărare „Telegraful Român “ din 1860 și 1861 în 2 voi. Se decide a se procura ambele exemplare cu câte 20 cor., la olaltă 40 cor., care sumă se asemnează la cassă spre solvire. 188. (506—1900). Bibliotecarul „Asociațiunii** presentează raportul despre publicațiunile intrate la bibliotecă în semestrul I. al anului 1900. Spre scire, fiind a se publica în „Transilvania**. (D. u. s.) Dr. 11. Pușcariu m. p. vice-președinte; Nic. Togan m. p. notar. S’a ve- rificat. Sibiiu, în 11 August 1900. Șiiluțu m. p. Simonescu m. p. loan Crețu m. p. Nr. 506—1900. CONSEMNAREA publica,țiunilor intrate la biblioteca „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului românu in semestrul I. 1900. 1. Anuarul băncilor române, An. I. Sibiiu, 1900. 2. Ieremia P., Valorarea poamelor. Bocșa-germană, 1899. 3. Panțu, I. O., Al doilea capitol din contabilitatea duplă. Bra- șov, 1900. 4. „România Jună“. Raport pe 1898/9. Viena, 1900. 5. Velcean, los., Gestiunea pedepselor în școalele noastre» popo- rale. Sibiiu, 1899. 6. Boiu, Z., Semințe din agrul lui Christos. Tom. I—III. Sibiiu. 1898—99. 7. Bardoși, D., Regulament de serviciu. Partea I. și III. (25 ex.) Sibiiu, 1900. 8. Griinn, K.. Gedicbte. Wien, 1897. 9. Bang, Dr. A. Chr., Documenter og sțudier verdrorende den lutherske katikismus historie i nordens kirker. II. Christiania, 1899. 174 Transilvania. Partea oficială. 10. Pierer’s Universal-Lexikon. IV. Aufl. Bd. I.—XIX. Altenburg, 1857—65. (19 voi.) 11. „Foae pentru minte, inimă și literatură". An. I. 1838—9, 1846, 1850, 1851, 1854, 1861—63. Brașov. (15 voi.) 12. Adelung, Joii. Ohr., Gramatisch-kritisches Wbrterbuch der hoch- deutschen Mundart. I.—IV. Theil, Wien, 1808. (4 voi.) 13. Neuer Plutarch. Bd. I.—V. III. Anii. Pesth, 1853. (5 voi.) 14. Liibker, Dr. F., Reallexikon des classischen Alterthums fiir Gymnasien, Leipzig. 1855. 15. Veneroni, Dictionarium latino-italico-gallico-germanicum. Frank- furt a/M., 1700. (2 voi.) 16. Șincai, G., Cronica Românilor. Tom. I.—III. Iași, 1853—54 (3 volume). 17. Burchardi, Dr. G. Ch., Staats- und Rechtsgeschichte der R6- mer. II. Ausg. Stuttgart, 1854. 18. Biinteto torv^nykonyv âletbelâptetese. 1880. XXXVII t. cz. Budapest, 1880. 19. Annegarn, J., Weltgeschichte fiir die kath. Jugend. VII. Ausg. Miinster, 1864. 20. Landesgesetze des Jahres 1876. Budapest, 1876. 21. Das allgem. biirgerl, Gesetzbuch fiir das Kaiserthum Oesterreich II. Aufl. Wien, 1856. 22. Die allg. Strafprocessordnung vom 29 Juli 1853. Wien, 1863. 23. Rulf, Dr. F., Commentar zur Strafprocessordnung fiir das Kai- serthum Oesterreich vom 29 Juli 1853. Bd. I. u. II. Wien, 1857. (2 voi.) 24. Schabus, Dr. Jak., Leichtfassliche Anfangsgriinde der Natur- lehre. X. Aufl. Wien, 1865. 25. Cionca, I., Praktische Grammatik der romănischen Sprache. III. Aufl. Bucurest, 1885. 26. Landesgesetz-Sammlung fiir 1865/67. II. Aufl. Pest, 1872. 27. Imling, Dr. K., 1897: XXXIII., XXXIV. 6s XXXVII, t. cz. Budapest, 1897. 28. Brote, E., Die rumănische Frage in Siebenbiirgen und Ungarn. Berlin, 1895. 29. Rarrimler, O. F.. Universal- Briefsteller. 28. Aufl. Leipzig, 1854, 30. Tormay, B., Legea veterinară și boalele contagioase, Sibiiu, 1891. 31. Baritz, G. und Muntean, Gabr., Deutsch-romănisches Wbrter- buch. I. Bd. (A.—K.) Kronstadt, 1853. 32. Mayerhofer, E., Handbuch fur den politischen Verwaltungs- dienst im Kaiserthum Oesterreich. II. Aufl. Wien, 1859. 33. Annegarn. J., Handbuch der Geographie fiir die Jugend. VII. Ausg. Miinster, 1860. 34. Herbst, Dr. E., Handbuch des allg. osterr. Strafrechtes. I. u. II. Bd. II. Aufl. Wien, 1859. (2 voi.) Transilvania. Partea oficială. 175 35. „Predicatorul". Jurnal eclesiastic pe 1857 și 1858. Bucuresci. (2 volume). 36. „Foaea Duminecii“ din 1837, de I. Barac. Brașov. (2 voi.) 37. Carcalechi, Z., Biblioteca românească. Partea I.—IV. Buda, 1829—30. (4 broș.) 38. Kraft, F. K., Deutsch-lateinisches Lexikon. I. u. II. Bd. IV. Aufl. Stuttgart, 1843—44. (2 voi.) 39. Georges, Dr. K. E., Lateiniscb-deutsches Handwbrterbuch. I. u. II. Bd. X. Aufl. Leipzig, 1848. (2 voi.) 40. Rotteck, K. von, Allgemeine Gesehichte. I.—X. Bd. XIX. Aufl. Braunschweig, 1854. (10 voi.) 41. Alexandri, V., Doine și lăcrimioare. Ed. II. Iași, 1863. 42. Gând P., Franzbsische Grammatik. XIV. Aufl. Frankfur't a/M., 1866. 43. Colecțiunea legilor din anul 1868. Pesta, 1869. 44. Barițiu, G., Dicționariu .unguresc-românesc. Brașov, 1869. 45. Fleury, M. L., L’histoire sainte. II. ed. Bruxelles, 1838. 46. „Transilvania" din 1868. Brașov. 47. „România Jună". Almanach. II. Viena, 1888. 48. Imling, Dr. K., 1896: XXXIII, t. cz. a biinvâdi perrendtartâs- rol. Budapesț. 1896. 49. Noel, M. et Chaspal, M., Nouvelle grammaire franșaise. Leip- zig. 1836. 50. Schober, J., Erster u. erweiterter Unterricht in der deutschen Sprache. Wien, 1865. 51. Buschl, A., u. Frey, M., Schul- und Lesebuch. I. u. II. Theil Augsburg u. Munchen, 1864. 52. Praetorius, Prof. Dr. Gr., Der Universal-Wortgrubler. Taschen- Wbrterbuch. VIII. Aufl. Wien, 1855. 53. Mole, A., Taschenworterbuch der franz. und deutsch. Sprache. Braunschweig, 1859. 54. Bloch, M., Magy.-n6m. es n6m.-magy. zsebszdtâr. Pest, 1843—44. (2 voi.) 55. Bloch, M., A magy. âs n6met nyelv kiegeszito szotâra. Pest, 1846. (2 voi.) 56. „Gazeta Transilvaniei" din 1861 (lips. nr. 71). Brașov. 57. lorga, N., Acte și fragmente cu privire la istoria Românilor I. Bucuresci, 1895. 58. lorga, N., Notes et extraits pour servir a l’histoire des croisa- des au XV-e siâcle. Paris, 1899. 59. Hurmuzaki, E. baron de, Fragmente din istoria Românilor. Tom. II., trad. de I. Slavici, Bucuresci, 1900. 60. Documente privitoare la istoria Românilor. Voi. IX. Partea II., Supl. II. voi. III.și voi. XI. Bucuresci, 1899—900. (3 voi.) 61. „Erdely". Honismerteto lap. VIII. ev. 1899. Kolozsvâr. 1 176 Transilvania. Partea oficială. 62. Szmigelski, Dr. V., Istoria legii noue. Tom. II. Blaj, 1900. 63. Hornstein, losef Xaver de, Epistolă pastorală cu ocasiunea pȘt resimilor 1900. Bucuresci, 1900. 64. .Elefterescu, Dr. Em., Predice ocasionale și funebrale. Tom. II. Bucuresci, 1900. f . 65, Brânduș, T., Taina norocului și calea spre fericire. Cernăuț 1899. 66. „Junimea*. Raport anual pe 1898/9. Cernăuț, 1900. 67. Tormay, B., Legea veterinară. Ed. II. Sibiiu, 1900. 68. Povețe pentru stîrpirea gândacilor de Maiu. Sibiiu, 1900. , 69. „Patria*. Statute. Bucuresci, 1900. 70. V/ilhelmi, St. A., Kurze statistische Ubersicht des Fiirstenthums Walachei. Kronstadt, 1842. 71. Vlădescu, M., Catalog de semințe recoltate la grădina botan. din Bucuresci în 1899. Bucuresci, 1900. 72. Carp, A., Discurs rostit în ședința senatului în 1 Dec. 1899. Bucuresci, 1900. 73. înfocata și nenorocita dragoste a lui Filarot și Antusei. Bra- șov, 1900. 74. Cântecul lui Adam, când l-au scos din raiu. Brașov, 1900. 75. Jahresbericht des Vereins fiir siebb. Landeskunde. 1898/9. Hermannstadt, 1900. 76. Barbu, Dr. P., Istorioare biblice. Ed. III. Caransebeș, 1900. 77. Biblioteca teatrală a „Aurorei". Nr. 5—8. Gherla, 1899—900. 78. Dogariu, D., Din literatura poporală. Nr. 8—10. Gherla, 1899—900. 79. Cioran, Emilia, Călătoriile patriarchului Macarie de Antiochia în țerile române. (1653—58). Bucuresci, 1900. (2 ex.) 80. Chendi II., începuturile ziaristicei noastre. (1789— 95). Orăștie, 1900. 81. Anuarul III. al Societății pentru crearea unui fond de teatru româij pe 1899—900. Brașov, 1900. 82. Budai Deleanul, I., Țiganiada. Brașov, 1900. 83. Păcățiau, T. V., Buna chiverniseală. Sibiiu, 1900. 84. Schematismus historicus ven. cleri dioecesis Magno-Varadinen* sis graeci ritus catholicorum pro anno jubilări 1900. M.-Varadini, 1900. 85. „Speranța". An. I.—III. Arad, 1869, 1871—72. 86. „Lumina*. An. I.—IV. Arad, 1872—75. 87. „Convorbiri pedagogice". An. I.—III. Panciova, 1886—88. 88. „Școala și Familia". An. III. Brașov, 1888—89. 89. „Luminătorul". An. II., IX și X. Timișoara. Publicațiunile de sub nrii 10—56 sunt dăruite de erecții reposatului jude de tribunal loan Bădilă, cele de sub nrii 85—89 cumpărate, iar festul dăruite de autorii și editorii respectivi. Sibiiu, în 8 August 1900. Nicolau Togan m. p., bibliotecar. Redactor: Dr. C. Diaconovich. Tiparul Tipografiei archidiecesane. Transilvania. Partea oficială. 177 Nr. 564—1900. Proces verbal din 2 j August 1900. Ședința extraordinară a comitetului cen- tral al Asociațiunii. Președinte: Dr. llarion Pușcariu. — Notar: Romul Simu. — Membrii presenți: loan Crețu, George de Maxim, loan Papiu, loan V. Rusu, Leontin Simonescu și losif St. Șuluțu. 189. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de adi Se încredințează dnii: George de Maxim, loan Papiu și loan V. Rusu. 190. (541—1900). Direcțiunea școalei civile de fete înaintează cu data 23 August a. c. scrisoarea inspectorului de scoale Nr. 1403—1900, prin care acesta comunică ordinațiunea ministrului de culte Nr. 43878 ddto 23 Iulie a. c. și notifică, că ministrul numai în acel cas va aproba noul plan de invdtăment al școalei civile de fete, dacă scopul instrucțiunii în istorie se va fixa în mod identic cu planul statului. Textul dificultat se găsesce în manuscript la pag. 7, alinia 1: „Czel: A hazai (în planul statului magyar) es vilâgtortenelem kifejlddeset etc“ și alinia 3: „Vegre a român (în planul statului lipsesce acest cuvent) es magyar nemzet s illetoleg egyeb nemzetek erkolcsi es szellemi kifejlo- desenek etc“, și textul corespundetor în limba română. Comitetul central ia act de ordinațiunea ministerială a- mintită și decide, ca textul dificultat să se modifice după cum urmează: „Czel: A magyar es vilâgtortenelem kifejloddset etc“, românesce „Scopul; a cunoasce istoria ungară și cea u- niversală etc“; mai departe: „Vegre a magyar nemzet s ille- toleg egyeb nemzetek erkolcsi es szellemi kifejlodesdnek etc“ românesce „In sfirșit prin înfățișarea desvoltării morale și inte- telectuale a națiunii ungare și respective a altor națiuni etc“. 191. (486—1900). Domnișoara Cornelia Giceiu se roagă cu data 30 Iulie a. c., ca să fie reprimită în postul de guvernantă în internatul Asociațiunii, dela care post comitetul central a absolvat-o prin conclusul Nr. 117 din 19 Iunie a. c. Cererea dșoarei Cornelia Ciceiu nu se poate încuviința. 192. (502—1900) Se aduce la cunoscință decedarea membrului pe viață, a doamnei Elena Barbu n. Grecu, soție de advocat în Reghin. Comitetul central dă expresiune condolenței sale la pro- tocol și prin ridicare, ceea-ce este a se aduce la cunoscință familiei. 15 178 Transilvania. Partea oficială. 193. (504—1900). Dl Dr. Andreiu Micu, advocat în Făgăraș, notifică cu data 26 Iulie a. c., că va representa Asociațiunea în mod gratuit la pertractarea notarială a lăsămentului lui Basiliu Stanciu din Viștea inferi- oară, și transpune o copie simplă a testamentului acestuia, conform că- ruia defunctul B. Stanciu, fost membru pe viață al Asociațiunii, a lăsat acesteia o acțiune „Concordia⁰, ca să fie înscris membru fundator. Cu data 14 August a. c. dl Dr. Andreiu Micu raportează, că pertractarea de sub întrebare s’a ținut și acția „Concordia", testată Asociațiunii de B. Stanciu, va pute veni în posesiunea Asociațiunii numai după-ce ere- dele testamentar va depura o datorie la institutul „Albina", unde este lombardată împreună cu alte efecte. Se ia act mulțămindu-se dlui Dr. Andreiu Micu. 194. (517—1900). Direcțiunea despărțământului „Sighișoara* înain- tează cu data 10 August a. c. procesul uerbal a! ședinței comitetului cer- cual din 1 August a. c. In această, ședință s’au pertractat afaceri cu- rente și s’a decis, ca adunarea cercuală din est-an să se țină la 2 Sep- tembre a. c. în comuna Rătișdorf. Spre scire. 195. (514—1900). Direcțiunea despărțământului ..Hațeg" înaintează cu data 10 August a. c. procesul uerbal al adunării cercuale, ce s’a ținut în Hațeg la 5 August a. c. Se constată: 1. S’au presentat și luat spre scire raportul general și rațiociniul cassei pe 1899—1900. 2. S’a statorit proiectul de budget pe anul 1901 la întrate și eșite cu 218'72 coroane. 3. S’au înscris membri ordinari noui domnii Dr. Leo Parasca, Sa- muil Vladone, Augustin Străițar, luliu Ciuciu și Cornel Popovits. 4. S’a încassat suma de 162 coroane. 5. Dl loan Muntean a disertat „Despre industrie și comerciu". 6. Delegați pentru adunarea generală s’au ales dnii Dr. Gavr. Suciu, Dr. Leo Parasca, și Dr. Aur. Vlad. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse, îndeosebi proiectul de budget pe 1901 se aproabă. Dnii amintiți sub 3. se declară membri ordinari ai Asociațiunii. 196. (523—1900). Direcțiunea despărțământului „Bocșa" înaintează ca data 12 August a. c. procesul uerbal al adunării cercuale, ce s’a ținut la 2 August a. c. în comuna Valeapai. Se constată: 1. S’au presentat și luat spre scire raportul general și rațiociniul cassei pe 1899—1900. 2. S’a statorit proiectul de budget pe anul 1901 la venite și spese (pentru despărțământ) cu 90 coroane. Transilvania. Partea oficială. 179 3. S’au înscris membri ordinari dnii: Nicolau Popovici și Augustin Aldan, ambii preoți. 4. S’a încassat suma de 130 coroane. 5. Au disertat dl Ștefan Albu „Despre îmbrățișarea invențiunilor noui folositoare la economie¹⁴ și dl Petru Ieremia „Despre ținerea și pră- sirea vitelor⁰. 6. Delegați pentru adunarea generală s’au ales dnii loan Budințianu și loan Marcu. 7. In scopul înființării unei biblioteci poporale s’au predat dlui loan Popoviciu mai multe opere de cuprins economic. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse, în- deosebi proiectul de budget pe 1901 se aproabă. Dnii amin- tiți sub 3. se declară membri ordinari ai Asociațiunii. 197. (526—1900). Dl Dr. Teodor Mihali, delegat al comitetului cen- tral, raportează cu data 14 August a. c. despre reorganisarea despărță- mântului „Deș“, transpunând de odată și procesul verbal a! adunării de constituire, ce s'a ținut în Deș la 14 August a. c. Din acest proces verbal se remarcă următoarele. 1. Dl delegat deschizând adunarea a numit notar ad-hoc pe dl Dr. loan Kerekes și cassar ad-hoc pe dl Dr. Liviu Mikșa. 2. S’au înscris membri ordinari noi dnii: Dr. Teodor Mihali, Dr. Clemente Barbul, Dr. loan Kerekes, Dr. Liviu Mikșa, Dr. loan Șliam, Augustin Pintea, Alexandru Muntean, Mateiu Pop, Georgiu Gradoviciu, Simeon Rus, Dr. loan Farkas, Dr. Vasile Ramonczai și Gregoriu Pușcariu. 3. S’a ales director cercual dl Dr. Teodor Mihali, iar membri în co- mitet dnii Georgiu Gradoviciu, Dr. loan Kerekes, Dr. Liviu Mikșa și Mateiu Pop. Dl delegat se roagă totodată, ca să se împuternicească comitetul cer- cual, ca să ceară rațiociniu dela fostul cassar Florian Hatos, și dacă acesta nu ar voi să restitue paralele încassate de pe anii trecuți, să se poată procede pe cale legală. De raportul dlui delegat se ia act. Procesul verbal al adunării de reorganisare se ia spre scire, aprobându-se ale- gerea comitetului cercual. Dnii amintiți sub 2. se declară membri ordinari ai Asociațiunii. Dlui delegat se exprimă mul- țămită pentru zelul dovedit întru promovarea intereselor Aso- ciațiunii. — Referitor la încassarea de taxe prin dl Florian Hatos se cer informațiuni detaiate. 198. (529—1900). Direcțiunea despărțementuiui „Oravița* înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 11 August a. c. In această ședință s’au pertractat afaceri curente, s’a luat act despre înființarea unei agenturi în Sasca-montană și s’a decis, ca adunarea cercuală din est 15* 180 Transilvania. Partea oficială. an să, se țină în Sasca-montană la 2 Septembre a. c. în despărțementul „Oravița“ s’a înscris membru ordinar nou „Săscana", societate pe acții. Procesul verbal se ia spre scire. Institutul „Săscanau se declară membru ordinar al Asociațiunii. 199. (.534—1900). Dl Damian Popescu, preot în Ofcea, solvind restul de 150 coroane, și-a achitat întreagă taxa de membru pe viață. Spre scire. Dl Damian Popescu se va provede cu di- ploma prescrisă. 300. (538—1900). Senatul școalei centrale gr. cat. din Lăpușul unguresc, cu data 20 August a. c. se roagă pentru acordarea unui ajutor anual permanent de cel puțin 400 coroane. Din causa insuficienței de mijloace cererea nu se poate încuviința. 301. (539—1900). Dl Rubin Patitia, advocat în Alba-Iulia, donează pe sama muzeului Casei naționale 11 bucăți monete vechi de aramă. Se primesc cu mulțămită. 303. (536—1900). Direcțiunea despărțementului „Blaj* înaintează cu data 21 August a. c. procesul uerbal al adunării cercuale, ce s’a ținut în comuna Sâncel la 5 August a. c. Se constată: 1. S’au presentat și luat spre scire raportul general și rațiociniul cassei pe 1899—1900 și s’a statorit budgetul pe 1900—1901 la întrate și eșite cu 540 coroane. 2. Au disertat dl loan German „Despre educație" și dl I. F. Ne- guțiu „Despre grâu și păstrarea semenței“. 3. S’a decis „a se încredința comitetul cercual, ca pentru viitoarea adunare cercuală să presinte un tablou despre toți câți sciu scrie și ceti din raionul acestui despărțământ, și în comunele, unde se va constata progres, învățătorii să fie premiați“. 4, Delegați pentru adunarea generală s’au ales dnii Dr. Vas. Hossu și Artimon Blășan. 5. S’au înscris membri ordinari noui dnii: Octavian Smigelschi, I. F. Negruțiu, stud. technic, Traian Stoia și Iac. Truța. Cu ocasiunea adunării cercuale s’a aranjat o exposiție de lucruri țărănesci și corul plugarilor a dat o producțiune. In legătură se constată, că directorul cercual al despărțământului „Blaju a satisfăcut pentru anul 1899 §-lui 39 lit. g) din regulamentul pentru despărțeminte, ceea-ce la compunerea raportului general pe 1899 s’a trecut cu vederea. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse în- deosebi proiectul de budget pe 1900—1901 se aproabă. Dnii amintiți sub 5) se declară membri ordinari ai Asociațiunii. Totodată se constată, că directorul cercual și-a presentat raportul prescris pentru anul 1899. Transilvania. Partea oficială. 181 203. (537—1900). Direcțiunea despărțementului „Oșorheiu¹¹ înaintează cu data 22 August a, c. procesul verbal al adunării cercuale, ce s’a ținut la 5 August în comuna M.-Sântana. Se constată următoarele: 1. S’au presentat și luat spre scire raportul general și rațiociniul cassei pe anul expirat și s’a fixat budgetul pe anul 1900 la întrate cu 198 coroane și la eșite cu 190 coroane 60 fileri. 2. A disertat dl Georgiu Manoilă, absolvent de teologie, despre „Problema școalei poporale în present și viitor“, și dl V. Saltelechi, paroch, a cetit un „Tractat economic⁰. 3. S’au împărțit între popor 11 broșuri de cuprins poporal. 4. S’a înscris membru ordinar nou dl Vasile Tatar preot. 5. S’a premiat cu 5 coroane pentru pomologie învățătorul P. Comes și s’a stabilit un premiu de 10 (dece) coroane pentru cea mai bună lu- crare de îndemn spre conservarea portului național. 6. Cu această ocasiune s’a încassat suma de 121 coroane 50 fileri. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse, în- deosebi proiectul de budget pe 1900 se aproabă. Dl V. Tatar se declară membru ordinar al Asociațiunii. 204. (543—1900). Direcțiunea despărțementului „8ebeș“ înaintează cu data 21 August a. c. procesele verbale ale ședințelor comitetului cercual din 29 Iunie și 17 August a. c. In ambele ședințe s’au pertractat afaceri, ce nu reclamă disposiții speciale. Spre scire. 205. (544—1900). Direcțiunea despărțementului „Beiuș“ înaintează cu data 11 August a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 9 August a. c. In această ședință s’au pertractat afaceri curente. Spre scire. 206. (547—1900). Direcțiunea despărțământului ,,C!uj“ înaintează cu data 22 August a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 18 August a. c. în această ședință s’a decis, că comitetul cercual rămâne pe lângă demisiunea sa, dar nu-și mai susține apelațiunea la adunarea ge- nerală în afacerea cu fostul director cercual V. Podoabă; în fine roagă comitetul central, ca să aibă bunăvoința a se acomoda §-lui 37 din Re- gulamentul pentru despărțăminte. Spre scire. Delegat pentru reconstituirea despărțământului „Cluj“ se numesce dl Dr. Corneliu Diaconovich, prim-secretarul Asociațiunii. 207. (548—1900). Dl Nicolau Moldovan, administrator protopopesc și delegat al comitetului central, raportează cu data 23 August a. c. despre reorganisarea despărțământului „Agnita" și transpune procesul verbal al adunării de reorganisare țînute în opidul Agnita la 5 August a. c. Se con- stată următoarele: 182 Transilvania. Partea oficială. 1. Dl delegat a deschis adunarea prin o cuvântare, în care a arătat necesitatea r^organisării despărțământului „Agnita“, și a numit notar ad-hoc pe dl Nicolau Gavrea și cassar ad-hoc pe dl Nicolau Babeș. 2. S’au înscris membri ordinari noi dnii: Nicolau Moldovan, loachim Părău, loan Conora, loan Regnelă, loan Mihu, Nicolau Gavrea, loan Dordea, loan Tat, Axente Lenea și Nicolau Câmpean. 3. Director cercual s’a ales dl Nicolau Moldovan, iar membri în comitet dnii Nicolau Gavrea, loan Dordea, loan Savu și Nic. Câmpean. De raportul dlui delegat se ia act. Procesul verbal se ia spre scire. Dnii amintiți sub 2.) se declară membri ordi- nari ai Asociațiunii. Alegerea comitetului cercual se aproabă. Dlui delegat se exprimă mulțămită pentru zelul desvoltat în- tru promovarea intereselor Asociațiunii. D. u. s. Dr. Ilarion Pușcariu vice-președ. Pomul Simu notar. — Cetit și verificat în 29 August 1900. loan V. Rusu m. p. loan Papiu m. p. George de Maxim m. p. Nr. 579—1900. Proces verbal din 3 Septembre 1900. Ședința extraordinară a comitetului central al Asociațiunii. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu. — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membrii presenți: Zacharia Boiu, Parteniu Cosma, loan Crețu, Nicolau Ivan, G. de Maxim, 1. Papiu, I. Popovici, 1. V. Rusu, losif St. Șuluțu și N. Togan. 208. Cu verificarea procesului uerbal al ședinței de aeji Se încredințează dnii: Zacharia Boiu, Nicolau Ivan și loan Popovici. 209. (556—1900). Domnișoara Maria Cioban, învățătoare la școala civilă de fete, cu data Roșia-montană 27 August a. c. abdice dela postul ce a ocupat. Abdicerea d-șoarei Maria Cioban se ia spre scire dela data 31 August a. c., având DSa a preda în regulă toate re- cuisitele încredințate îngrijirii DSale din partea direcțiunii școalei. Pentru ocuparea postului de învățătoare pentru lucrul de mână se publică concurs cu termin pănă la 20 Septembre a. c. pe lângă o remunerație anuală de 600 coroane și întreagă Transilvania. Partea oficială. 183 întreținerea în internat. Vor fi preferite acele concurente, cari au cualificația cerută pentru școalele civile de fete din oare- care categorie de studii, îndeosebi din grupul limbilor. D. u. s. Dr. llarion Pușcariu, vice-președ. Dr. Beu, secr. II. S’a verificat. Sibiiu în 5 Septembre 1900. Zacharia Boiu, Nicolau Ivan, loan Popovici. Nr. 621.—1900. Proces verbal din ședința primă a adunării generale ordinare a Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, ținute în Băile Herculane la 9 Septembre n. 1900. President: Notar: loan M. Moldovan. Dr. llie Beu. 1. Presidentul deschide adunarea generală la 11 oare a. m. îm- părtășind salutare frățească Românilor din acest ținut, cari însuflețiți de scopurile ce Asociațiunea urmăresce, au învitat-o a-și ține adunarea generală din estan la Băile-Herculane, și accentuând scopul Asociațiunii, care este a deștepta și desvolta în poporul nostru iubirea de neam, iu- birea de limbă și de cultura noastră. Cuvântului presidial răspunde dl Andreiu Ghidiu, directorul cercual al despărțământului „Caransebeș", relevând misiunea culturală a Asocia- țiunii, care este întruparea principiului unității noastre culturale, și asi- gurând Asociațiunea de sprijinul Românilor din acest ținut. După acestea dl losif Vulcan, presidentul Societății pentru crearea unui fond de teatru român, aduce adunării generale felicitările acesteia, constatând totodată avântul înalt, ce a luat spiritul public intelectual românesc, în urma căruia adunările noastre culturale s’au ridicat la nivelul unor adevărate sărbări naționale. Adunarea generală ascultă cu viu interes aceste cuvântări. Discursul presidial se aclude la acest proces verbal sub A). 2. In conformitate cu pct. 2) al ordinii de di urmează a se constata delegatii presenți ai despărțămintelor. Se decide, ca domnii delegați presenți să se anunțe la biroul adunării generale, avend a se raporta mai târdiu. i 184 Transilvania. Partea oficială. .4 3. Presidentul anunță, că au intrat următoarele disertațiuni: Din trecutul Băilor-Herculane de Dr. G. Vuia; Repriviri asupra activității a culturale a protopresbiterului loan Tomici de luliu Vuia; Câte-va pagini J din suferințele Românilor bănățeni de Patriciu Drăgălină; Din lumea '1 literaturei noastre poporane nescrise de Dionisie Stoica. a Se vor ceti în ședințe speciale adi la 2 oare p. m. even- | tual mâne la 5 oare p. m. a ■A 4. Se presentează raportul general despre activitatea comitetului ⁷ central în anul 1899, împreună cu adusele sale. Fiind raportul general tipărit și împărțit la membri de mai înainte, se consideră ca cetit. 5. Urmând la ordinea de di alegerea comisiunilor Se aleg: a) pentru examinarea raportului general domnii Simeon Dămian, Dr. Ștefan Petrovici și Dr. loan Turcu; b) pentru censurarea rațiociniului pe anul 1899 și a proiectului de budget pentru anul 1901 domnii Traian Barzu, Emanuil Ungurianu și Nicolau Zigre; c) pentru studiarea proiectului de regulament despre înființarea secțiunilor sciințifice și lite- rare domnii Patriciu Drăgălină, Vasile Goldiș, Dr. Petru lonescu, Dr. Georgiu Proca, Dr. Traian Putici, Dr. lacob Radu și losif Vulcan; și d) pentru înscrierea de membri și încassarea taxelor domnii Ilie Curescu, Andreiu Ghidiu și Mihail Popoviciu. 6. Se constată, că sunt representate prin delegați despărțemintele : Beiuș (Dr. loan Comșa), Abrud-Câmpeni (Dr. Laurențiu Pop), Brașov (Simion Dămian), Bănat-Comloș (Vasiliu Deciu), D.-Sân-Mărtin (Alexandru Moldovan și Vasile Zehan), Făgăraș (lacob Popeneciu), Ludoș (Vasile Suciu), Grade (losif Vulcan și Nicolau Zigre), Panciova (Petru Stoica și Dr. Petru Pența), Selagiu (G. Pop de Băsești), Sibiiu (Parteniu Cosma), Ti- mișoara (Dr. Aurel Cosma și Petru lonaș), Săliște (Valeriu Milea). Mai sunt representate și Reuniunea învățătorilor gr.-or. români din diecesa Caransebeșului (al cărei representant a salutat în termini călduroși adu- narea generală) și Reuniunea învățătorilor gr.-cat. români din Lugoș. Spre sciință. 7. Presidentul anunță, că au intrat următoarele propuneri: a) Dl Georgiu Ardelean, advocat în Timișoara, propune înființarea unei sec- țiuni archeologice și numismatice; b) Dl luliu Vuia, învățător în B.-Comloș, propune ca Asociațiunea să afle mijloacele, din cari să se înființeze fon- duri pentru procurarea de recuisite școlare, pentru premiarea învățătorilor zeloși, pentru ajutorarea școalelor sărace, pentru ținerea de cursuri su- pletorii cu învățătorii, pentru crearea unei biblioteci poporale. în legătură Transilvania. Partea oficială. 185 cu această propunere dl Gr. Pop de Băsesci propune votarea unui ajutor de fl. 200’— pe seama școalei centrale din Lăpușul-unguresc. La deslușirile date dela presidiu dl Pop de Băsesci își revoacă această propunere, remânend ca s’o renoieze la discuția asupra budgetului. ad a) Se transpune comisiunii pentru studiarea proiec- tului de .Regulament despre înființarea secțiunilor sciințifice și literare. ad b) Se transpune comisiunii pentru examinarea rapor- tului general. 8. Presidentul presentează cererea de data Plugova 30 August a. c. a Măriei Kovâcs, elevă a școalei inferioare de fete din Cașovia, pentru un ajutor. Se transpune comisiunii financiare. 9. Presidentul aduce la cunoscința adunării generale, că a) DI Patriciu Barbu, advocat în Reghin, ofere în numele și memoria fericitei sale soții pentru înființarea Casei naționale deocamdată suma de 2000 cor. solvibile în 4 rate anuale; b) Dl Dr. Petru Țegle, advocat în Timișoara, trimite pentru Casa națională 60 coroane; c) Dl George Gorog, prim- locotenent î. r. în Orșova, ofere pentru muzeul Casei naționale mai multe obiecte archeologice și documente vechi; d) Dl Atanasie Cimponeriu, jude al tablei reg. î. r., se înscrie membru fundator, trimițând deocamdată 200 cor., dar promițând a solvi restul până la proxima adunare generală, și e) Dl Dr. Aurel Novac, advocat în Biserica-Albă, se înscrie membru pe viață, spre care scop transpune o acție „Sătmăreana“ în valoarea no- minală de 200 coroane. Ofertele Dior Patriciu Barbu, Dr. Petru Țegle și George Gbrbg se primesc cu mulțămită. Scrisorile Dior Atanasie Cim- poneriu și Dr. Aurel Novac se transpun comitetului central spre competentă afacere. Ședința se încheie la 1 oară p. m., anunțându-se proxima ședință pe mâne la 10 oare a. m. D. u. s. I. M. Moldovan, președinte. — Dr. 1. Beu, secretar II. — S’a verifiat. Sibiiu în 2 Octobre 1900. P. Cosma, m. p. O. Tilea, m. p. Dr. C. Diaconovich, m. p. L. Simonescu, m. p. Nic. Togan, m. p. 186 Transilvania. Partea oficială. Nr. 621.—1900. Proces verbal din ședința a doua a adunării generale ordinare a Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, ținute în Băile-Herculane la io Septembre n. igoo- President: Notar; loan M. Moldovan. Dr. Ilie. Beu. IO. După deschiderea ședinței își presentează raportul seu prin dl Dr. loan Turcu comisiunea pentru examinarea raportului general pe anul 1899, pe basa căruia adunarea generală decide: a) Raportul general se ia spre scire. 6) Se esprimă condolența prin ridicare pentru reposații membri ai Asociațiunii și pentru fericiții membri fundatori ai Casei naționale, Doamna Ioana Bădilă și Constantin cav. de Steriu. c) Se dă expresiune recunoscinței față cu fundatorii și donatorii Asociațiunii. d) Se ia act de raportul special despre lucrările referitoare la înființarea Casei naționale și se aproabă disposițiile luate de comitetul central. e) Se dă expresiune recunoscinței față cu fundatorii și sprijinitorii Casei naționale. /) Se face apel la membrii Asociațiunii, ca să dee tot concursul posibil loteriei aranjate pentru scopurile Casei na- ționale. 11. în numele aceleiași comisiuni referează tot Dl Dr. loan Turcu, relativ la propunerea Dlui luliu Vuia, amintită sub pct. 7 lit. b) al pro- cesului verbal din ședința trecută. Propunerea Dlui luliu Vuia se transpune comitetului central. 12. Comisiunea esmisă pentru studiarea proiectului de Regulament pentru secțiunile sciințifice-literare, își presentează raportul său prin re- ferentul Vasile Goldiș. Pe basa acestuia se decide: Adunarea generală aproabă și primesce proiectul de Regu- lament pentru instituirea și organisarea secțiunilor sciințifice- literare cu următoarele schimbări: a) în §. 1, se schimbă ordinea secțiunilor punendu-se la locul dintâiu secțiunea literară. b') Alineatul c) din §. 5, se schimbă așa: „au drept la diurne și la rebonificarea speselor de călătorie". Transilvania. Partea oficială. 187 c) Punctul e) din §. 12, se omite. d) Punctul a) din §. 14 se schimbă așa: „se va ocupa cu studiarea stării școalelor noastre românesci din patrie, cău- tând căi și mijloace pentru ajutorarea și asigurarea lor, pre- miind în deplină înțelegere cu organele competente persoanele bine-meritate pe terenul învățământului poporal și inițiând înființarea de școale speciale reclamate de lipsele poporului român”. e) Punctul c) din §. 14 se omite. f) Alineatul e) din §. 32 se schimbă astfel: „sunt re- dactorii Analelor Asociațiunii și fac parte din comitetul de redacțiune al „Bibliotecei poporale a Asociațiunii”. g) Punctul f) din §. 34 se schimbă astfel: „face parte din comitetele de redacțiune al Analelor Asociațiunii și al Bibliotecei poporale a Asociațiunii și îngrijesce de editarea publicațiunilor. h) Punctul c) din §. 39 se schimbă așa: „în Analele Asociațiunii”. i) §. 42 se omite. Proiectul astfel modificat se alătură la acest proces verbal. 13. în numele aceleiași comisiuni raportează tot Dl Vasile Goldiș și asupra propunerii dlui G. Ardelean relativ la înființarea unei secțiuni archeologice și numismatice, și în considerarea, că chestiunile sciințifice în materie de archeologie și numismatică pot să fie promovate îndestul în cadrul secțiunii istorice, nu vede necesitatea înființării acelei secțiuni. Propunerea Dlui G. Ardelean referitoare la înființarea unei secțiuni archeologice nu se primesce. 14. Comisiunea esmisă pentru censurarea rațiociniului pe anul 1899 și a proiectului de budget pentru anul 1901 își presentează raportul său prin referentul Traian Barzu. Adunarea generală decide: Rațiociniul Asociațiunii pe anul 1899 se aproabă și comi- tetului central se dă absolutoriu pentru gestiunea acestui an. Proiectul de budget presentat pentru anul 1901 se pri- mesce cu următoarele modificări: Posiția „Taxe dela membri și prenumerațiuni” a intratelor fondului general se proiectează cu 16000 coroane și posiția „venite extra-ordinare“ cu 3048 coroane, posiția „stipendiu pentru un elev la meseria de lem- nării a speselor fondului general se șterge, în schimb însă se adauge o nouă posiție de 2000 coroane, din care să se îm- părțească ajutoare școalelor române confesionale sărace. Aceste modificări urcă venitele și spesele fondului general la suma de 25858 coroane, 188 Transilvania. Partea oficială,. 15. Comisiunea pentru înscrierea de membri și încassarea taxelor își presentează raportul său prin referentul Dl Andreiu Ghidiu, conform acestui raport s’au înscris 45 membri noui și s’a încassat în total suma de 758’— coroane. Raportul se ia cu plăcere spre sciință și se transpune comitetului central pentru competentă afacere. 16. Urmând la ordinea cjilei chestiunea inactivării secțiunilor sciințifice-literare, adunarea generală decide: Secțiunile sciințifice-literare se inactivează imediat și se aleg la propunerea comitetului central în secțiunea istorică Dnii: Vicențiu Babeș, eDr. Augustin Bunea, Vasile Goldiș, loan cav. de Pușcariu și losif St. Șuluțu; în secțiunea literară Dnii: Andreiu Bârseanu, Dr. losif Blaga, Dr. Atanasiu Marienescu, Virgil Onițiu și losif Vulcan; în secțiunea sciințelor naturale Dnii Dr. Daniil P. Barcianu, Florian Porcius, Emil Viciu, Arseniu Vlaicu și Dr. George Vuia; în secțiunea școlară Dnii: Dr. Vasile Hossu, Gregoriu Maior, Dr. luliu Olariu, Gregoriu Pletosu si Dr. loan Stroia: în secțiunea economică D-nii: losif Bălan, Traian Barzu, Parteniu Cosma, Demetriu Comșa și Dr. loan Mihu. 17. Se dă cetire telegramelor de felicitare sosite la adresa adunării generale dela: loan Metianu, metropolit, Sibiiu; Dr. Dem. Radu, episcop, Lugoș; Nicolau Popea, episcop, Caransebeș; Dr. Ilarion Pușcariu, vice-pre- sidentul Asociațiunii, și Zacharia Boiu, membru al comit, central al Aso- ciațiunii, Sibiiu; loan V. Rusu, protopop, Sibnu; Tuducescu, Marinescu, Oprean, Pop, Bocu, Doje, Antonovici, Beleș, Lipova; Ranta, Dr. Onișor, Silași, (nedescifrabil), Dr. Tripon, (nedescifrabil), Dr. Pop, Dr. Pahone, Dr. Login, Dr. Malaiu, Bistrița; „Tribuna¹⁴ și „Foaia Poporului¹⁴, Sibiiu; Dr. Șerban, Făgăraș; Ghețe, Domide, Pletosu, Moisil, Halița, Scridon, Tanco, (nedescifrabil), Năseud; Despărțământul „Blaj" al Asociațiunii, Blaj; Direcțiunea desp. „Beiuș“ al Asociațiunii, Beiuș; Petru Uilacan, (nedescifrabil), Cetățian, Dr. Alexandru Ceușian, Dr. loan Popescu, Sever Barbu, Dr. Augustin Chețian, losif Popescu, Eugen Marinoviciu, Dr. loan Harșia, Nicolau Marinovici, Reghinul-săsesc; Despărțământul „Brașov⁴⁴ al Asociațiunii, Brașov; Românii din Deva; Dr. Petru Țegle, advocat, Timi- șoara; Teodor Ceontea, Arad; Doctorii Secoșanu, Grigorescu și Crăini- ceau, Roman; Vasilie Almășan, loan Hossu, Dr. Georgiu Ilea, Vasile Indre, loan Laslo, Dr. Ștefan Morariu, Demetriu Pop, Leontin Pop, Ștefan Ro- șianu și Dr. loan Vajda, Cluj; loan Marcu, Bocșa germană; Onițiu, Bra- nisce, Brașov; Droc Barcian, Giurgiu; Reuniunea femeilor române: Ana Filip, presidentă, Alexandru Ciura, secretar, Abrud; Dr. Isac, Basiliu, Podoaba, Căciulă, Augustin Giurgiu, Filip, Pop, (nedescifrabil), Mureșian, Cluj; Brumboiu, preot, Grozea, Clococean, Mucea, Muscan, Botezau, Transilvania. Partea oficială. 189 Grozea, Todericiu, Pop, Bobinca, Aldea, Gabor, Pop. învățător, Tohanul vechiu; Stupariu, locot., Smeu, căpitan, Viena; Petra-Petrescu, Brașov; Dr. Ștefan Pop, Arad; Victor Russu. preot, (nedescifrabil); Dr. Dragescu, Craiova; Dr. Ciatn, Capolnaș; Tinerimea română, Hațeg; Domnișoarele române, Hațeg; Asociațiunea aradană: Truța, director, Arad; Dr. Teodor Mihali și Dr. Ciuta, Karlsbad; Musicescu, lași. Se iau cu plăcere spre sciință. 18. Urmează la ordinea cțilei fixarea locului pentru viitoarea adunare generală a Asociațiunii. Invitare a sosit dela mai mulți inteligenți din Lipova. Se decide a se ține în Lipova. 19. Cu verificarea proceselor verbale ale adunării generale Se încredințează membrii presenți din Sibiiu. 20. Exhauriindu-se ordinea dilei presidentul închide adunarea generală. D. u. s. I. M. Moldovan, in. p., president. Dr. Beu, m. p., secretar II — S’a veri- ficat. Sibiiu în 2 Octobre 1900. P. Cosma m. p. 0. Tilea m. p. L. Simo- nescu m. p. Dr. C. Diaconovich m. p. Nic. Togan m. p. Nr. 627—1900. Proces verbal din 24 Septembre 1900. Ședința extraordinară a comitetului central al Asociațiunii. Președinte: los. St. Șuluțu, — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membrii presenți: Zâcharia Boiu, Part. Cosma, loan Crețu, Dr. C. Diaconovich, Nicolau Ivan, Georgiu de Maxim, loan V. Russu, Dr. Octavian Russu, Leontin Simonescu și Nicolau Togan. 210. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de adi Se încredințează dnii: loan Crețu, Dr. Cornel Diaconovich și loan V. Rusu. 211. (614 — 1900). Se raportează, că la concursul publicat sub Nr. 556—1900 pentru ocuparea postului de învățătoare de lucru! dc mână la școala civilă de fete și-au înaintat documentele patru reflectante și anume dom- nișoarele : Cornelia Muciu Urechiă, absolventă a preparandiei rom. cat. din Sibiiu; Eufemia Katona, absolventă a cursului „Frauenarbeitsschule“ în Sibiiu; Laura Vlad, cu studii de pictură dela academia din Munchen, și Mărioara Popp, absolventă a cursului „Frauenarbeitsschule" in Sibiiu. Cererea dșoarei Cornelia Muciu Urechiă a fost însă retrasă. în conside- 190 Transilvania. Partea oficială. rațiunea, că nici una dintre reflectante nu are cualificația cerută pentru școalele civile și în urmare nu corespund condițiunilor de concurs, comi- tetul central decide: Postul de învățătoare suplentă la școala civilă de fete rămâne deocamdată neocupat. Pentru caligrafie și desemn se angajează în mod provisor ca instructoară dșoara Laura Vlad cu o remunerație anuală de 400 coroane. Direcțiunea școalei civile de fete se îndrumă a presentă în 8 (jile uⁿ plan de oare, compus pe basa statului actual al corpului didactic. 212. (546—1900). Direcțiunea despărțementului „Sătmar" prin scri- sorile ddto 4 și 22 August a. c. raportează, că primpretorul din Careiul mare a oprit ținerea adunării cercuale, convocată pe 2 August a. c. la Sanislău, și a concertului și balului aranjat din acest incident, și că această oprire a fost aprobată de vicecomitele comitatului Sătmar. Considerând că adunarea cercuală în sensul §-ului 41 din Statute a fost anunțată în regulă la autoritățile competente; considerând că mo- tivele opririi adunării sunt lipsite de ori-ce basă legală și de drept și că prin asemenea disposițiuni polițiale activitatea organelor Asociațiunii, prevădută în statutele aprobate de guvernul țerii, este păgubită și împie- decată în modul cel mai grav și simțitor, Comitetul central decide a înainta ministrului de interne o representațiune, prin care să se ceară anularea decisiunilor ilegale, prin cari a fost oprită adunarea cercuală a despăr- țământului „Sătmar“, precum și garantarea libertății de acțiune a organelor Asociațiunii în toate agendele lor prevăcjute în sta- tutele aprobate de guvernul țării. 313. (626—1900). Secretarul I. propune convocarea membrilor sec- țiunilor sciințifice și literare la o ședință plenară de constituire. Membrii secțiunilor sciințifice și literare vor fi însciințați despre alegerea făcută în adunarea generală dela Băile-Her- culane și totodată vor fi convocați pe 14 Octobre a. c. la o ședință plenară de constituire. 314. (622—1900). Secretarul I. și II., cassierul și bibliotecarul își presentează espensariu! speselor efective avute cu participarea la adunarea generală ținută la Băile-Herculane în 9 și 10 Septembre a. c. Se asemnează secretarului I. Cor. 58-—, secretarului II. Cor. 97'30, cassierului Cor. 44'— și bibliotecarului Cor. 52'60. D. u. s. Șuluțu preș., Dr. Beu, secr. II. S’a verificat. Sibiiu în 27 Septembre 1900. loan V. Rusu, loan Crețu, Dr. Diaconovich. Transilvania. Partea oficială. 191 ad Nr. 674-1900. Proces verbal. din 4 Octobre 1900. Ședința ordinară a comitetului central al Asociațiunii. Președinte: losif St. Șuluțu. — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membrii presenți: Zah. Boiu, Part. Cosma, I. Crețu, Dr. Corn. Diaconovich, G. de Maxim, I. Papiu, I. Popovici, Dr. Eus. R. Roșea, 1. V. Rusu și N. Togan. 215. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de acți Se încredințează domnii: loan Papiu, Dr. Eusebiu R. Roșea și Nicolau Togan. 2 16. (621 —1900). Secretarul II presentează procesele verbale ale adunării generale, ce s’a țînut în 9 și 10 Septembre a. c. la Băile Her- culane. Din aceste procese verbale se constată, că adunarea generală: 1. a luat spre scire raportul general pe anul 1899; 2. a exprimat condolență pentru membrii reposați ai Asociațiunii și pentru reposații membri fundatori ai Casei naționale; 3. a dat expresiune recunoscinței sale față cu fundatorii și donatorii Asociațiunii și față cu fundatorii și sprijinitorii Casei naționale ; 4. a luat act de raportul special despre lucrările referitoare la în- ființarea Casei naționale și a aprobat disposițiile luate de comitetul cen- tral, făcând apel la membrii Asociațiunii, ca să dee tot concursul posibil loteriei aranjate pentru scopurile Casei naționale; 5. a aprobat rațiociniul Asociațiunii pe anul 1899 și a dat comite- tului central absolutoriu pentru gesțiunea acestui an; 6. a primit proiectul de budget presentat de comitetul central pen- tru anul 1901 cu următoarele modificări făcute la fondul general: posiția „Taxe dela membri și prenumerațiuni*⁴ a proiectat-o cu 16,000.— cor., posiția „Venite extraordinare” cu 3,048.— cor., posiția „Stipendiu pentru un elev la meseria de lemnărit" a șters-o, în schimb însă a adaus la spese o nouă posiție de 2,000.— cor., din care să se împărțească ajutoare la școalele române confesionale sărace; prin cari modificări venitele și spesele fondului general s’au urcat în budget la suma de 25,858 coroane; 7. a aprobat și primit proiectul de Regulament pentru instituirea și organisarea secțiunilor sciințifice și literare, cu următoarele schimbări: a) în § 1. a schimbat ordinea secțiunilor, punând la locul dintâiu secțiunea literară; &) a schimbat punctul c) din §. 5. astfel: „au drept la diurne și la rebonificarea speselor de călătorie"; c) a omis punctul e) din §. 12; d) a schimbat punctul a) din §. 14. așa: „se va ocupa cu studiarea stării școalelor noastre românesci din patrie, căutând căi și mijloace 192 Transilvania. Partea oficiala. pentru ajutorarea și asigurarea lor, premiind în deplină înțelegere cu or- " ganele competente persoanele binemeritate pe terenul învățământului poporal și inițiând înființarea de școale speciale reclamate de lipsele po- porului român “ ; e) a omis punctul c) din §.14; ’ « /) a schimbat punctul el din §. 32. astfel: „sunt redactorii Analelor , ' Asociațiunii și fac parte din comitetul de redacțiune al Bibliotecei po- < porale a Asociațiunii". g~) a schimbat punctul fj din §. 34. astfel: „face parte din comite- tele de redacțiune al Analelor Asociațiunei și al Bibliotecei poporale a Asociațiunii și îngrijesce de editarea publicațiunilor"; ; h) a schimbat punctul c) din §. 39 așa: „în Analele Asociațiunii" ; și i) a omis § 42; 8. a transpus spre competentă afacere raportul comisiunii pentru înscrierea de membri și încassarea taxelor; 9. a decis inactivarea imediată a secțiunilor sciințifice și literare și a ales în secțiunea literară pe dnii: Andreiu Bârseanu, Dr. losif Blaga, Dr. Atanasiu Marienescu, Virgil Onițiu, losif Vulcan; în secțiunea is- torică pe dnii: Vincențiu Babeș, Dr. Augustin Bunea, Vasile Goldiș, loan cav. de Pușcariu și losif St. Șuluțu; în secțiunea sciințelor natu- rale pe dnii: Dr. Daniil P. Barcian, Plorian Porcius, Emil Viciu, Arseniu Vlaicu și Dr. George Vuia; în secțiunea școlară pe domnii: Dr. Vasile Hossu, Gregoriu Maior, Dr. luliu Olariu, Gregoriu Pletos și Dr. loan Stroia; în secțiunea economică pe domnii: losif Bălan, Traian Barzu, Demetriu Comșa, Parteniu Cosma și Dr. loan Mihu; 10. a decis, ca proxima adunare generală să se țină în Lipova; 11. a decis să se transpună la comitetul central propunerea mem- brului luliu Vuia de cuprinsul, ca Asociațiunea să afle mijloacele, din cari să se înființeze fonduri pentru recuisite școlare, pentru premiarea învățătorilor zeloși, pentru ajutorarea școalelor sărace, pentru ținerea de cursuri supletorii cu învățătorii și pentru crearea unei biblioteci poporale; 12. a primit cu mulțămită: a) ofertul dlui Patriciu Barbu, advocat, de a contribui la înființarea Casei naționale deocamdată cu suma de 2,000.— cor., solvibilă în 4 rate anuale, cu începere dela 1 Maiu 1901; — b) ofertul de 60.— cor. al dlui Dr. Petru Țegle, advocat, pentru Casa națională; — c) ofertul de mai multe obiecte archeologice și documente vechi pentru muzeul Casei naționale din partea dlui George Gorbg, . ; i primlocotenent în Orșova; 13. a decis a se transpune comitetului central scrisorile dlor Ata- J nasiu Cimponeriu și Dr. Aurel Novac, cari s’au anunțat cel dintâiu de B membru fundator cel din urmă de membru pe viață al Asociațiunii. J ad 1, 2, 3, 4 și 5. Spre sciință. ț ad 6. Se ia act; budgetul aprobat, la percepțiuni și ero- gațiuni cu 25.858.— cor., se transpune cassarului spre conformare. Transilvania. Partea oficială. 193 In legătură se însărcinează secretarul prim a studia și a face apoi propunere relativ la modul distribuirii ajutorului votat pentru școalele sărace, ad 7 și 9. Se ia act cu observarea, că în această che- stiune s’au luat disposițiile trebuincioase prin conclusul Nr. 213 din 24 Septembre a. c. ad 8 și 10 Spre sciință. ad 11 Propunerea dlui luliu Vuia se va transpune la timpul seu secțiunii școlare, în a cărei competență cade con- form §-ului 14 din Regulamentul pentru instituirea și organi- sarea secțiunilor șciințifice și literare. ad 12. De ofertul dlui Patriciu Barbu se ia act. — Dlui Dr. Petru Țegle se confirmă primirea sumei de 60⁻— coroane. — Cu luarea în primire și expediarea obiectelor oferite de dl George Gbrbg se încredințează dl Mihail Popopiciu, protopop în Orșova. — Tuturor acestor domni este a se notifica, că a- dunarea generală a primit cu mulțămită ofertele făcute. ad 13. Referitor la scrisorile dlor Atan. Cimponeriu și Dr. Aur. Novac confere conclusul următor. 2 1 7. (643 — 1900). La adunarea generală dela Băile Herculane s’au înscris: a) membru fundator: dl Atanasiu Cimponeriu, jude de tablă î. p. în Budapesta, solvind în contul taxei 200.— coroane; iar ulterior și re- stul de 200'— coroane; 6) membri pe uiață: dl Ilie Curescu, president al comunității de avere în Caransebeș, anticipând din taxă 30.— cor., și obligându-se a solvi restul în Ianuarie 1901; dl Dr. Aurel Novac advocat în Biserica- albă, solvind ca taxă 1 acție „Sătmăreana" în valoare nominală de 200.— coroane; și dl Dr. George Vuia, medic în Băile Herculane, obligându-se a trimite în contul taxei 1 acție în valoare nominală de 200.— coroane; c) membri ordinari: dnii Constantin Burdea, primar orășenesc; Alexandru Balaș, inginer silvic; Dr. Constantin Popasu, medic; Isaia Stoica de Hațeg, oficiant în pensiune; Paul lovescu, controlor; losif Andrei, notar; Dionisie Popoviciu, preot; Anton Bona, profesor; Dr. Traia Badescu, secretar consistorial; loan Chendi, preot; Mihaiu Costescu, preot; Vasile Mândreau, profesor; Ștefan Vior, contabil; Traian Hențu, învățător, Alexandru Crăciunescu, notar; Vasile Segârcian, silvicultor; Simion Cin- gița, comerciant; Nic. Spătariu, comerciant; loan Bălăci, Nic. Grozăvescu, Gligore Murzu, primcodreni; loan Faur, profesor; Samuil Spinean, loan Pop, loan Popoviciu, comercianți; Simeon Caraiman, Eftemia Căpușă, primar; Silviu Radu, amploiat de mine; George Popescu, proprietar; losif Băcilă, vicecolonel î. p.; Nestor Feneșan, proprietar, Nicolau Nesto- roviciu, Nicolau Hînda, comercianți; Vasile Popoviciu, preot; Dr. Mihail Lupescu, medic; Vasile Beleș, protopop; luliu Novac, advocat; losif 194 Transilvania. Partea oficială. Popoviciu, notar; Mateiu Teleagă, Gorneliu Bercian, comercianti; Dr. Petru lonescu, profesor; și „Nera“, cassă de păstrare în Bozovici. Dl Atanasiu Cimponeriu se declară membru fundator al Asociațiunii și se provede cu diploma prescrisă. De înscrierea de membri a dlor llie Curescu și Dr. Ge- orge Vuia se ia act, având a fi proveduți cu diploma prescrisă după achitarea taxei. Dl Dr. Aurel Novac se declară membru pe viață al Asociațiunii și se provede cu diploma prescrisă. Domnii amintiți sub c) și societatea „Nera“ se declară membri ordinari ai Asociațiunii. 2 18. (673—1900). Direcțiunea școalei civile de fete înaintează cu data 2 Octobre a. c. procesul verbal al conferenței corpului didactic din 29 Sep- tembre a. c., în care s’a stabilit împărțirea obiectelor de învățământ pe anul școlar curent și s’a luat conclusul de a se ruga comitetul central ca să mai angajeze o putere didactică pentru propunerea lucrului de mână. In legătură se presentează și planul oarelor pentru anul școlar 1900—1901, elaborat de directorul școalei la încredințarea conferenței corpului didactic. Considerând, că după raportul corpului didactic nici una dintre puterile actuale nu este în stare a propune lucrul de mână cu succes, cu abatere dela conclusul Nr. 211 din 24 Sep- tembre a. c. pentru lucrul de mână se angajează în mod pro- visor pe anul școlar curent o instructoară cu o remunerație de 400.— coroane. Direcțiunea școalei va ave să facă propunere în acest obiect. Planul oarelor presentat se aproabă. 219. (572—1900) Dșoara Cornelia Ciceiu prin scrisoarea ddto 2 Sep- tembre a. c. cere din nou a fi reactivată în postul de guvernantă, ce l-a avut la internatul școalei civile de fete a Asociațiunii. Totodată se pre- sentează atestate despre starea ei sanitară dela medicii Dr. Oberth din Sighișoara, Dr. Otto din Sibiiu și un al treilea atestat subscris de dnii Dr. H. Siissmann și Dr. II. Beu din Sibiiu, din cari se constată, că starea ei sanitară de present este pe deplin mulțămitoare. Dșoara Cornelia Ciceiu se angajează în postul de guver- nantă a internatului școalei civile de fete pe timpul cât starea ei sanitară îi va permite provederea agendelor împreunate cu acest post. 220. (481—1900). In legătură cu conclusele Nr. 216 și 217 de astăcji și în vederea deosebitei bunăvoințe, ce a întimpinat-o Asociațiunea cu ocasiunea ultimei adunări generale din partea organelor autorităților pu- blice, ale stabilimentului balnear și căilor ferate, cari nu numai că au arătat toată atențiunea și prevenirea față cu cererile ce li s’au făcut, ci trecând peste marginile datorințelor lor oficiale, au conlucrat cu tot zelul Transilvania. Partea oficială. 155 posibil la asigurarea succesului adunării generale și a festivităților îm- preunate cu aceasta, Se va exprima recunoscința și mulțămită comitetului central: a) ministrului de comerciu pentru acordarea biletelor de călătorie pe căile ferate cu preț redus pentru membrii Aso- ciațiunii ; ’ b) directorului stabilimentului balnear, dlui Gustav cav. de Karwinski pentru favorurile acordate membrilor Asociați- unii și pentru punerea la disposiție în mod gratuit a localită- ților, unde s’au ținut concertul, balul, banchetul, ședințele și petrecerea poporală; c) representantului guvernului, dlui inspector Ladislau de Kolosvâry pentru disposițiunile luate în interesul succesului adunării generale; d) dlui prim-pretor Rudolf Reitter pentru înlesnirile fă- cute la liberarea pașapoartelor pentru excursiunea la Turnul- Severin, și e) dlui șef de stațiune Alex. Lăvay pentru neobositul zel, cu care a îngrijit de transportul neconturbat al participanților și bagagiului lor pe căile ferate. 221. (611—1900). Advocatul Dr. Hans Bordan, representantul Asociațiunii în causa execuțională contra lui Septimiu Albini pentru 1842 fl. 71 cr. raportează cu data 7 Septembre a. c., că în fine judecătoria cer- cuală din Alba-Iulia i-a trimis decisul de predare (Nr. 1899 6 77/2) re- feritor la lăsămentul lui Vasilie Albini din Gut. Din acest decis se vede, că întregul lăsăment al acestuia a trecut în proprietatea fetelor sale Aurelia Albini măr. Beșa și Victoria Albini și că Septimiu Albini nu a primit nimic. Se pare, că Septimiu Albini a resignat la partea sa din avere; nu se scie însă, dacă această resignațiune se baseaza pe anticipațiuni primite în contul părții sale din moștenire sau a făcut o donațiune erecjilor amintiți in fraudem creditorum. Cere deci a i-se co- munica, dacă doresce comitetul central a porni proces contra eretjilor amintiți. De oare-ce din scrisoarea dlui Dr. Hans Bordan se vede, că continuarea procesului nu promite resultate sigure, iar pentru intentarea unui proces criminal contra lui Septimiu Albini a întrat deja prescripțiunea, — comitetul central abstă deocamdată dela ori-ce procedare mai departe și roagă pe representantul său în această afacere să-și înainteze expensarul de spese. 222. (524—1900). Dl Emilian Micu cu data 14 August a. c. ofere pentru biblioteca Asociațiunii: 1. „Gazeta Transilvaniei “ din 1862 cu 16* 196 Transilvania. Partea oficială. 25'— coroane; 2. Nrii 238 din 1884 și 15, 16, 17, 18, 19, 21, 23 și 24 din 1860 ai „Gazetei Transilvaniei* cerând pentru fie-care numer câte 1 ex. din „Povești din popor* de I. Pop Reteganul; și 3. Nr. 102 din „Albina* din 1872 asemenea pentru 1 ex. din scrierea amintită. Ofertul dlui Emilian Micu se primesce. 333. (636—1900). Compactorul Fr. Neuzii presintă cu data 27 Sep- tembre a. c. contul despre diferite di are compactate pe sama bibliotecei Asociațiunii, în suma de 118'40 coroane. Se asemnează la cassă spre achitare. 334. (661—1900). Dl Nicolau Bogdan, profesor- în Brașov, cu data 26 Septembre a. c. se roagă a se dărui pentru bibliotecele poporale, ce le aranjează pentru despărțământul „Treiscaune-Ciuc“, câteva cărți din cele menite a se distribui gratuit pentru astfel de biblioteci. Se dăruesc câte 2 exemplare din: a) „Povești din popor* și „Povestiri din viața țăranilor* de I. Pop Reteganul; b) „Istoria agriculturei* de I. Loser; c) „Higiena copilului* de S. Stoica; d) „Principii din pedagogia generală* de Dr. II. Pușcariu; și e) Foișoara „Telegrafului Român* din 1876 și 1877. D. u. s. 1. St. Șuluțu presid. m. p., Dr. 1. Beu m. p., secretar II — S’a verificat. Sibiiu 7 Octobre 1900. 1. Papiu m. p., Dr. Eusebiu Roșea m. p., Nic. Togan m. p. Nr. 735—1900. Proces verbal Ședința I. plenară de constituire a Secțiunilor sciințifîce-lite- rare ale „ Asociațiunii“ din 14 Octobre 1900. Președinte: loan M. Moldovan. — Notar: Dr. C. Diaconovich. — Membri presenți: Vine. Babeș, A. Bârseanu, Tr. Barzu, Dr. I. Blaga,. Dr. A. Bunea, P. Cosma, Dr. V. Goldiș, Dr. V. Hossu, Dr. At. M. Ma- rienescu, Dr. 1. Mihu, Dr. 1. Olariu, Virgil Onițiu, G. Pletos, Fl. Porcius, loan cav. de Pușcariu, Dr. 1. Stroia, I. St. Șuluțu, Em. Viciu, Ars. Vlaicu, Dr. G. Vuia și losif Vulcan. In fine bibliotecarul Asociațiunii N. Togan ca ajutor de notar. 1. După deschiderea ședinței prin un discurs presidial și după respun- sul Dlui los. Vulcan, care accentuează însemnătatea momentului inaugu- rării secțiunilor sciințifice-literare și promite întreg concursul membrilor acestora, — Prim-secretarul Asociațiunii cetesce un proiect al ordinei dilei, care se primesce. 3. Prim-secretarul Asociațiunii raportează, că Comitetul central, întru executarea conclusului Nr. 16 al adunării generale din 9 și 10 Sept. Transilvania. Partea oficială. 197 a. c., a însciințat pe toți membrii corespondenți numiți de adunarea generală, despre actul alegerii, și i-a invitat să se declare dacă primesc însărcinarea ce li-s’a dat. In urma acestei provocări au întrat deciaratiuni de primire, dela mem- brii : Dr. A. Bârseanu, Dr. losif Blaga, Dr. A. M. Marienescu, Virgil Onițiu, și losif Vulcan, din secțiunea literară; Vine. Babeș, «Dr. A. Bunea, Dr. Vas. Goldiș, 1. cav. de Pușcariu și I. St. Șuluțu, din secțiunea istorică; Fl. Porcius, Em. Viciu, Ars. Vlaicu și Dr. G. Vuia, din secțiunea sciin- țifică; losif Bălan, Traian Barzu, P. Cosma și Dr. 1. Mihu, din secțiunea economică; Dr. Vas. Hossu, Dr. Iul. Olariu, Gr. Pletos și Dr. loan Stroia, din secțiunea școlară. Cu provocare la starea lor sanitară și multele lor ocupațiuni au re- nunțat a face parte din secțiuni, Domnii: Dr. Dan. P. Barcian (secțiunea sciinț.), Dem. Comșa (secț. econ.) și Grig. Maior (secț. școl.) Se constată, că pentru toate secțiunile au întrat decla- rațiuni și sunt de față membri în numer suficient (Reg., §. 27.), pentru ca toate cinci secțiunile să se poată constitui. Totodată luându-se act de demisiunea dată în scris de Domnii: Dr. Dan. P. Barcian, Dem. Comșa și Grig. Maior, în sensul §-lui 17 al Reg. se declară vacant: un loc în secțiunea sciințifică, un loc în secț. economică și un loc în secț. școlară, învitându-se aceste secțiuni, ca în proxima lor ședință ordi- nară să candideze suplinitori pentru aceste locuri vacante (Reg., §. 28, c.) 3. In scopul constituirii secțiunilor ședința se suspendă. După re- deschiderea ei și după ascultarea raportorilor secțiunilor se ia act, că secțiunile s’au constituit în modul următor: I. Secțiunea literară: Președinte: Dr. At. M. Marienescu, vice-președinte: losif Vulcan, referent: Dr. I. Blaga, sediu: Brașov. II. Secțiunea istorică: Președinte: Vine. Babeș, vice-președinte: 1. St. Șuluțu, re- ferent : Dr. V. Goldiș, sediu: Sibiiu. III. Secțiunea sciințifică: Președinte: Fl. Porcius, vice-președinte: Dr. G. Vuia, re- ferent: Ars. Vlaicu, sediu: Bodna. IV. Secțiunea economică: Președinte: P. Cosma vice-președinte : (vacant), referept: Dr. 1. Mihu, sediu: Sibiiu. V. Secțiunea școlară: Președinte: Dr. Vas. Hossu, vice-președinte: Gr. Pletos, referent: Dr. 1. Stroia, sediu: Blaj. în urma acestora toate cinci secțiunile se declară constituite. 198 Transilvania. Partea oficială. 4. Cu privire la stabilirea modalităților editării viitoare a organului „Transiivaniau, precum și a Analelor Asociațiunii — Secțiunea literară se însărcinează a presentă un proiect la proxima ședință plenară, iar păn’ atunci organul Asocia- țiunii va continua a apăre în forma sa actuală. 5. Cu presentarea unui proiect de Regulament al desbaterilor, pre- văzut în §. “21 al Regulamentului general se însărcinează prim-secretarul Asociațiunii. Cu aceste ședința s’a încheiat. D. u. s. loan m. Moldovan m. p., preșe'dinte. Dr. C. Diaconovich m'. p., notar. Nr. 736—1900. Proces verbal din 25 Octobre 1900. Ședința extraordinară a comitetului cen- tral al Asociațiunii. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu. — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membrii presenți: Zah. Boiu, Part. Cosma, Dr. C. Diaconovich, N. Ivan, George de Maxim, loan Papiu, Dr. Bus. B. Boșca, Leontin Simonscu, losif St. Șuluțu, N. Togan și I. Popovici. 335. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de acți Se încredințează domnii: Zaharia Boiu, Dr. Cornel ' Dia- conovich și Leontin Simonescu. 336. (732—1900). Comisiunea loteriei Casei Naționale raportează, că la 20 Octobre a. c. s’a făcut tragerea la sorți a loteriei numite și că din această întreprindere, acum finalisată, va resulta un câștig de cel puțin 20,000 coroane pentru fondul Casei Naționale. Rațiociniu detaiat se va presentă după expirarea terminului fixat pentru ridicarea câștigurilor. Se ia act. 337. (733—1900). Secretarul I raportează, că secțiunile științifice și literare, convocate la ședința plenară pe 14 Octobre a. c., s’au întrunit la acest termin sub presidiul presidentului Asociațiunii, și constatându-se că din fie-care secțiune au fost de față membri în numer suficient pentru a pută constitui toate 5 secțiunile, — aceste s’au si constituit în modul următor : 1. Secțiunea literară: President: Dr. At. m. marienescu; vice-president: losif Vulcan; referent: Dr. losif Blaga; sediu: Brașov. 2. Secțiunea istorică: President: Vine. Babeș-, vice-president: los. St. Șuluțu-, referent: Vasilie Goldiș-, sediu: Sibiiu. 3. Secțiunea științifică: President: Fl. Porcius; vice-president: Dr. G. Vuia; referent: Ars. Vlaicu; sediu: Bodna. Transilvania. Partea oficială. 199 f 4. Secțiunea economică: President: Part. Cosma; vice-president: (vacant); referent: Dr. 1. Mihu ; sediu : Sibiiu. 5. Secțiunea școlară: President: Dr. Vas. Hossu; vicepresident: Gr. Pletos; referent: j Dr. I. Stroia; sediu: Blaj. In urma demisiunii date în scris de domnii Dr. Dan. P. Barcianu, Dem. Comșa și Gr. Maior s’a declarat vacant câte un loc în secțiunea sciințifică, economică și școlară. Se ia act. 228. (533—1900). Direcțiunea despărtementului „Turda¹¹ înaintează cu data 23 August a. c. procesul uerbal al adunării cercuale, ce s’a ținut în Turda la 12 August a. c. Se constată: 1. S’au presentat și luat spre scire raportul general și rațiociniul cassei pe 1899—1900. 2. S’a predat în folosință biblioteca despărtementului, ce constă din 296 opere în 306 volume. ' .3. Au disertat: dl Dr. Val. Moldovan „Despre însemnătatea biblio- tecelor poporale" și dl Gerasim Vana „Despre poesia poporală română", 4. Cu statorirea bugetului pe anul viitor s’a încredințat comitetul cercual, asemenea și cu fixarea locului pentru proxima adunare cercuală. 5. S’au încassat din taxe 106 coroane. 6. Directorul cercual și-a dat demisia, adunarea cercuală însă nu a primit-o. în legătură se înaintează proiectul de budget pe 1900—1901 la intrate cu 20.63 coroane și la eșite cu 20 coroane. în comitiva sa directorul cercual abdice din nou dela postul său rugând comitetul central, ca să încredințeze cu conducerea despărțămân- tului pe vicepresidentul luliu Vlăduțiu. Procesul verbal se ia spre scire cu aprobarea concluselor. Asemenea se aproabă proiectul de budget pe 1900—1901. Abcli- cerea directorului cercual nu se poate lua spre scire, ea este a se înainta la comitetul cercual respective la adunarea cercuală. 229. (557—1900). Direcțiunea nou-inflințatului despărțement „Bran^ cu data de 25 August a. c. înaintează: I. Procesul uerbaț al ședinței de constituire a despărțământului, ținută în 3 Februarie a. c. în această ședință s’a constituit despărțământul ale- gendu-se director cercual dl I. cav. de Pușcariu, iar membri în comitet domnii Axente Moșoiu, Ilariu Reit, Miron Tătoiu și Nicolau Popoviciu. II. Procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 28 Martie a. c. în această ședință s’a constituit comitetul cercual alegendu-se vicepre- sident dl Simeon Stoica, cassar dl Miron Tătoiu și notar-controlor dl j Nicolau Runceanu, și s’a decis ca adunarea cercuală din est-an să se ’f țină în comuna Moeciul inferior. illl. Procesul uerbal al adunării cercuale, ce s’a ținut în Moeciul in- ferior la 12 August a. c. Se constată: 1 1. Directorul cercual a deschis adunarea prin o cuvântare, în care ’ a arătat scopurile culturale ale Asociațiunii și a îndemnat pe cei pre- 200 Transilvania. Partea oficială. -------------:---------.------------------------------.------------— - - ...- 5 T/2.Q Octobre 1900, Nr. Numerii Valoarea cur. trași la câștigu- Descrierea obiectelor câștigate sorți rilor 1 12 10 1 semn pentru lectură (zănoagă), argint. 2 429 20 1 broșa de aur. 3 2040 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 4 2102 10 1 semn pentru lectură, argint. 5 2439 20 1 baston montat cu argint. 6 2558 3000 1 brosă cu briliante; 2 cercei cu briliante. 7 2879 20 1 baston montat cu argint. 8 2913 10 1 lanț de argint. 9 3381 500 1 braceletă. 10 4386 100 1 corfă, argint. 11 4929 100 1 zaharniță, argint. 12 5278 20 1 chibritelniță, argint. 13 5318 10 1 cenusernită, argint. 14 5394 10 1 cuțit pentru hârtie, argint. 15 5798 200 1 braceletă cu orologiu. 16 6411 20 1 brosă de aur. 17 6468 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 18 7046 10 1 diademă pentru pSr, argint. 19 7118 10 1 craion, argint. 20 7132 10 1 lanț de argint. 21 7183 20 1 chibritelniță de argint. 22 7334 50 1 inel de aur. 23 8383 10 1 diademă pentru per, argint. 24 8645 200 2 jardiniere, argint. 25 8970 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 26 9420 10 1 amulet de aur. 27 9680 10 1 semn pentru lectură, argint. 28 9868 100 2 sfeșnice. 29 11012 10 1 semn pentru lectură, argint. 30 11651 50 1 etui de argint, p. țigarete. 31 11819 200 1 jardinieră, argint. 32 12079 50 1 brosă de aur. 33 12203 50 1 etui de argint, p. țigarete. 34 12735 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 35 12748 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 36 13931 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 37 13952 20 1 brosă de aur. 38 13579 10 1 cuțit de argint. 39 13705 1000 2 girandole, argint. 40 14097 20 1 brosă de aur. 41 14108 10 1 flacon de argint. 42 14307 10 1 lanț de argint. 43 14482 50 1 inel de aur. 44 15236 500 1 agrafă pentru per. 45 15361 20 1 chibritelniță, argint 46 15816 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 47 17389 50 1 brosă de aur. 48 17658 50 1 ac Ecail pentru coafură, aur. 49 21741 75 1 Enciclopediă Română voi 1---3. 50 22277 10 1 scaiată pentru per. 206 Nr. Numerii Valoarea cur. trași la câștigu- Descrierea obiectelor câștigate sorți rilor 51 22820 20 1 brosă de aur. 52 23188 75 1 Enciclopedia Română, voi. 1---3. 53 23599 10 1 cadra, argint. 54 23790 100 1 etui pentru țigarete. 55 23867 20 1 garn. de bumbi de blusă, argint. 56 23882 10 1 semn pentru lectură, argint. 57 23948 10 1 lanț de argint. 58 24554 10 1 lanț de argint. 59 24563 10 1 lanț de argint. 60 25001 20 1 braceletă, argint 61 25084 10 ' 1 portmoneu pentru coroane, argint. 62 25522 10 1 semn pentru lectură, argint. 63 26015 10 1 garn. de bumbi, argint. 64 26027 20 1 chibritelnită, argint. 65 26808 10 1 bombonieră, argint. 66 27662 10 1 semn pentru lectură, argint. 67 27760 200 1 brosă cu diamante. 68 28316 10 1 lanț de argint 69 28621 10000 1 Jardinieră principală cu platou de sticlă; 2 jar- diniere laterale, argint; 2 platouri pentru bon- boane, argint; 2 girandole, argint; tacâmuri compl. pentru 12 persoane. 70 28877 20 1 brosă de argint cu email. 71 28926 10 1 craion, argint 72 28998 20 1 brosă de aur 73 30667 50 1 etui de argint p. țigarete. 74 32519 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 75 32690 20 1 braceletă, argint. 76 32901 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 77 33488 50 1 colier antic, argint. 78 35321 500 1 colier. 79 35856 100 1 Lady Bagages 80 36241 10 1 chibritelnită, argint. 81 3’6556 10 1 cadre, argint. 82 36780 50 1 colier antic, argint. 83 37560 50 1 inel de aur. 84 38673 10 1 semn pentru lectură, argint. 85 39490 10 1 scaiată pentru per. 86 39516 20 1 baston montat cu argint. 87 39828 10 1 amulet de aur. 88 40744 100 1 etui pentru țigarete. 89 41385 200 1 brosă cu diamant. 90 42186 10 1 flacon, argint. 91 42430 50 1 etui de argint, pentru țigarete. 92 42458 10 1 semn pentru lectură, argint. 93 42681 10 1 chibritelnită, argint. 94 42917 10 1 flacon de argint. 95 42970 10 1 ac pentru per, argint. 96 43064 20 1 garn. de bumbi de blusă, argint. 97 43118 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 98 43178 20 1 brosă de aur. 99 43313 10 1 craion, argint. 100 43474 75 1 Eneiclopediă Rom. voi. 1---3. 101 43617 200 1 braceletă cu diamante. 102 44147 200 1 brosă cu diamante. 103 44443 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 104 44541 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 105 45900 10 1 dosă pentru unt, argint. 106 46350 75 1 Enciclopedia Română voi. 1---3. 107 46851 100 1 corfă, argint. 108 46959 50 1 brosă de aur. 109 47677 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 207 Nr. Numerii Valoarea cur. trași la câștigu- Descrierea obiectelor câștigate sorți rilor 110 48661 10 1 diademă pentru per, argint. 111 49671 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 112 50068 10 1 chibritelniță, argint. 113 50484 10 1 chibritelniță, argint. 114 52206 75 1 Enciclopedia Rom. voi. 1---3. 115 52285 20 1 brosă de aur. 116 53185 75 1 Enciclopedia Română voi. 1---3. 117 54016 75 1 Enciclopedia Română voi. 1---3. 118 54039 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 119 54593 20 1 brosă de aur. 120 55388 20 1 brosă de aur. 121 55456 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 122 55978 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 123 57986 50 1 inel de aur. 124 58589 10 1 cuțit de argint. 125 58755 20 1 brosă de aur. 126 59114 20 1 brosă de aur. 127 59396 75 1 Enciclopedia Română voi. 1---3. 128 60143 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 129 60371 20 1 brosă de aur. 130 60579 500 1 cerc pentru per. 131 60899 20 1 brosă de aur. 132 62146 75 1 Enciclopedia Română voi. 1---3. 133 62966 75 1 Enciclopedia Română voi. 1---3. 134 63973 10 1 cenuserniță, argint. 135 64111 20 1 braceletă, argint. 136 64660 75 1 Enciclopedia Română voi. 1---3. 137 64713 100 2 sfeșnice. 138 64895 10 1 amulet de aur. 139 65217 20 1 chibritelnită, argint. 140 65354 75 1 Enciclopedia Rom. voi. 1---3. 141 65736 10 1 craion, argint. 142 66283 200 1 braceletă cu diamante. 143 66397 10 1 flacon, argint. 144 66750 75 1 Enciclopedia Română voi. 1---3. 145 66971 75 1 Enciclopedia Română voi. 1---3. 146 67528 10 1 craion, argint. 147 67693 500 1 brosă. 148 67817 20 1 baston montat cu argint. 149 67854 20 1 chibritelniță, argint. 150 68055 20 1 chibritelniță, argint. 151 69009 20 1 garn. de bumbi de blusă, argint. 152 69332 10 1 păr. bumbi de manșetă, argint. 153 69769 10 1 chibritelniță, argint. 154 70675 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 155 72351 20 1 brosă de aur. 156 73491 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 157 73693 10 1 chibritelniță, argint. 158 73768 20 1 chibritelnită, argint. 159 74184 75 1 Enciclopedia Română voi. 1---3. 160 74804 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 161 75182 10 1 dosă pentru unt, argint. 162 76252 50 1 oglindă, argint. 163 76362 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 164 76498 10 1 bombonieră, argint. 165 77741 10 1 ac pentru per, argint. 166 78131 10 1 lanț de argint. 167 78683 20 1 baston montat cu argint. 168 79079 50 1 brosă de aur. 169 79238 10 1 flacon de argint. 170 79525 10 1 fluer de argint. 171 80793 10 1 semn pentru lectură, argint. 208 Nr. Numerii Valoarea cur. trași la câștigu- Descrierea obiectelor câștigate sorți rilor 172 81566 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 173 82045 10 1 chibritelnită, argint. 174 82087 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 175 82203 10 1 lanț de argint. 176 82361 75 1 Enciclopedia Română, voi. 1---3. 177 82535 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 178 83395 10 1 cutit pentru hârtie, argint. 179 83757 20 1 brosă de aur. 180 84631 10 1 lanț de argint. 181 85055 75 1 Enciclopedia Română voi. 1---3. 182 85848 10 1 tiuer de argint. 183 85996 50 1 brosă de aur. 184 86061 20 1 chibritelnită, argint. 185 86103 20 1 chibritelnită, argint. 186 86509 200 1 orologiu de aur cu lanț, pentru domni. 187 20 1 chibritelnită, argint. 188 87983 200 1 orologiu de aur eu lanț, pentru dame. 189 88040 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 190 89357 20 1 braceletă, argint. 191 89735 20 1 braceletă, argint. 192 90044 50 1 etui de argint pentru țigarete. 193 90399 20 1 baston montat cu argint. 194 90869 10 1 păr. bumbi de manșetă, argint. 195 91222 20 1 braceletă, argint. 196 91530 20 1 garn. de bumbi de blusă, argint. 197 92106 20 1 braceletă, argint. 198 92543 75 1 Enciclopedia Română voi. 1---3. 199 93U26 20 1 chibritelnită argint. 200 93605 1000 1 cană pentru lapte; 1 cană pentru tea; 1 cană pentru smântână; 1 vas pentru zăhar; 1 cană pentru cafea, toate de argint; 1 tavă cu sticlă; 1 masă de ceaiu. 201 93701 10 1 flacon de argint. 202 93732 50 1 ac Ecail p. coafură, aur. 203 94006 10 1 semn pentru lectură, argint. 204 94478 75 1 Enciclopedia Română voi. 1---3. 205 94762 10 1 cadră, argint. 206 94811 20 1 brosă de aur. 207 95542 100 1 garnitură pentru fumat. 208 97029 100 1 zăharnită, argint. 209 97203 10 1 portmoneu pentru coroane^ argint. 210 97299 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 211 97314 10 1 semn pentru lectură, argint. 212 97391 10 1 portmoneu pentru coroane, argint. 213 97923 10 1 craion, argint. 214 98611 20 1 brosă de aur. 215 99150 75 1 Enciclopedia Română voi. 1---3. 216 9yylu 10 1 craion de argint. 217 99376 50 1 etui de argint pentru țigarete. 218 99461 20 1 brosă de aur. 219 99730 20 1 brosă de aur. Tragerea la sorți s’a făcut la 7/20 Octobre 1900 în localitățile „Asociațiunii¹¹ în presența notarului public din Sibiiu, Dr. B. Svastits și a comisarului politic R. Simonis. Câștigurile se pot ridica în biroul „Asociațiunii" în Sibiiu (strada Morii Nr. 8). Cele neridieate pănă la 20 Decembre 1900, nu se voi⁻ libera, ci se vor folosi pentru scopurile Casei Naționale. Sibiiu, 23 Octobre 1900. Biroul Loteriei: P. Cosma, președinte. Dr. C. Diaconovich, secretar.