TRANSILVANIA ORGANUL ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. VII. Sibiiu, Iulie 1900. Anul XXXI. RECENSEMENTUL GENERAL AL POPULAȚIUNII RE- GATULUI ROMÂN DIN DECEMRRE 1899. Cel mai vechiu recensement cunoscut al României este cel făcut în anul 1859. Dela această dată pănă în Decembre 1884 nu mai întâlnim nici o numărătoare a populațiunii. La 1884 s’a făcut statistica pe basa legii de constatare și per- cepere a contribuțiunilor directe din 10 Martie 1882. Art. 3. din această lege Țice: „Pentru înlesnirea operațiunilor recen- sementului general (e vorbă de recensementul fiscal), autori- tățile comunale sunt datoare: să facă statistica generală a populațiunii, în care se vor înscrie toți locuitorii comunei fără deosebire de sex, naționalitate, profesiune sau verstă. Sta- tistica va începe în toate comunele în Țiua de 1 Decembre și va fi terminată cel mai târȚiu în 20 Țile. Ea se va face după locuințe, cari se vor numerota". întreprinderea unei așa Țise statistici a populațiunii, pe care o găsim făcendu-se dela 1884 încoace la fie-care cinci ani, se datoresce deci legii de mai sus. Așa s’a făcut după aceea numărătoarea populațiunii la 1889 și 1894 și această din urmă din Decembre 1899. Nici cea din urmă numărătoare generală a populațiunii nu s’a făcut dar în virtutea unei legi speciale, cum se practică în alte țări, cu mijloace proprii pen- tru acest scop și cu o direcțiune unică și sistematică. Resul- tatele provisorii ale recensementului din Decembre 1899 le gă- sim publicate în Buletinul statistic al României publicat de ser- viciul statisticei generale, ser. 2-a, an. V. Nr. 1. 1900—1901. Șeful serviciului statisticei generale, D. Leonida Colescu, face în 186 introducerea, ce premerge diferitelor tabele statistice, apre- cieri și constatări vrednice de atențiunea generală. Iată ce ne spune D. Colescu privitor la acest recensement: „Operațiunea de numărătoare a populațiunii a fost înce- pută în dimineața fțilei de 1 Decembre 1899 și trebuia să fie desăvîrșită pănă cel mai târc|iu la 10 ale acelei luni. întru lăsarea acestui interval, ne-am depărtat neapărat de condi- țiunea esențială a unui recensement ideal, aceea de a efectua numărătoarea în aceeași c|i în tot cuprinsul țării, dar am ținut seamă de împrejurările, în cari avea să se execute această operațiune, imposibilă de realisat într’un interval scurt, cu mijloacele de cari dispuneam. La terminul fixat se isprăvise recensementul în 24 județe și 19 capitale de județ, iar în restul țării a fost nevoie să se prelungească, mai cu seamă din causa timpului nefavorabil, care a îngreuiat mult această lucrare, în jud. Ialomița, din pricina revărsărilor de ape, operațiunea nu s’a putut termina decât la 22 Decembre. în Bucuresci de asemenea a fost prelungită peste terminul fixat, dar data săvîrșirei ei complecte nu ni s’a comunicat oficial nici pănă astăc|i. După terminarea numărătoarei locuitorilor, autoritățile comunale aveau să procedeze, în cele 4ece 4ile următoare, la despoierea carnetelor cu buletine de familii, pe anumite formulare, ce li se trimisese pentru acest sfîrșit. Scopul acestei despoieri provisorii era de a se ave într’un mod recapitulativ și într’un termen scurt cifra populațiunii din fie-care comună a țării, servind cu modul acesta și pentru lucrările comisiunilor de recensement fiscal, care trebuia să înceapă la 1 Aprile a. c. Foile de despoiere, complectate în fie-care comună rurală, se concentrau pe plăși la prefectură, unde se încheia foaia de despoiere a populațiunii județului, mai puțin aceea a capitalei. Prefecturile județelor și primăriile capitalelor de județ au îna- intat în cursul lunilor Ianuarie și Februarie a. c. foile de des- poiere provisorie a populațiunii la serviciul statisticei generale, și aici s’a făcut verificarea și așezarea lor în tabelele ce pu- blicăm mai jos. Resultatele provisorii conținute în aceste tabele, concen- trate după lucrările efectuate de autoritățile comunale, ne în- 187 fățișează starea de fapt a populațiunii noastre, în divisiunile generale și sumare, ce a trebuit să se adopte pentru a înlesni operațiunea de despoiere. Despoierea definitivă după carnetele cu buletine individuale, cari au servit la recensement, se exe- cută acum de cătră serviciul statisticei generale, dar neapărat lucrarea fiind mai amănunțită și mai anevoioasă, din causa di- feritelor combinațiuni ce s’au adoptat în formularele, după cari se înscriu locuitorii recensați, ea va necesita un timp mai îndelungat pănă la completa ei desăvîrșire și publicarea resul- tatelor definitive. După tabelele provisorii, ce publicăm de astă dată, nu se poate forma o judecată absolută și decisivă a resultatelor date de operațiunea efectuată în Decembre 1899. Se poate totuși constata din ele într’un mod neîndoios, că această lucrare este cu mult mai satisfăcătoare, decât cele precedente și dacă ea nu poate și nu trebue să represinte icoana unui recense- ment ideal exact al populațiunii noastre, nu e mai puțin ade- vărat, că din cele expuse pănă acum se desprind învățăminte utile, cari tocmai constituesc meritele operațiunei întreprinse: a) cu mijloacele improprii și insuficiente, de cari am dispus, s’a dobândit o cifră a populației României mai apropiată de adevăr, decât aceea dată de recensemintele precedente; b) se pune âncă odată și mai vârtos în lumină importanța și folosul unei asemenea operațiuni, ale cărei resultate trebue să formeze basa statisticei generale și punctul de plecare și de comparațiune pentru ori-ce investigațiune făcută în dome- niul economic și social al țării; cj în fine, dacă lucrarea este imperfectă, se demonstră âncă odată, că în viitor nu se mai poate urma cu sistemul de pănă acum, de a face recensementul țării în vederea unor motive fiscale și cu ajutorul numai a] autorităților comunale. Recensem&ntul general al populațiunii trebue făcut în virtutea unei legi speciale, cu mijloace proprii pentru acest scop și cu o direcțiune unică și sistematică.^ Din datele comunicate extragem următoarele: Adunarea foilor de despoiere, întocmite provisoriu de cătră autoritățile comunale după buletinele de familie, a dat pentru țeara întreagă cifra de 5.912,520 locuitori numărați ca 13» 188 stabili în Decembre 1899. în această sumă nu întră popula- țiunea flotantă, adecă acei indivizi, cari la epoca recensemen- tului s’au aflat veniți de curând, din întâmplare în comună. Față cu cifra de mai sus numărul locuitorilor era: la 1859 de 3.864,848, la 1884 de 4.648,123, la 1889 de 5.038,342, la 1894 de 5.406,249, prin urmare dela 1859—1899 se arată o crescere de 530 la 1000 locuitori. Dela 1894—1899 se vede în țeara întreagă o crescere absolută de 506,271 locuitori, sau 101,254 pe an; în proporție la 1000 locuitori crescerea este de 936 pe cinci ani, ceea-ce dă o medie aritmetică anuală de 18,7%o. Ce privesce densitatea populațiunii în județele României în 1899, aflăm cea mai mare densitate: în jud. Ilfov, unde vin 94 locuitori la 1 km'²; nu trebue însă să uităm, că în acest județ cade capitala regatului; la locul al doilea urmează jud. Prahova cu 65 loc. la 1 km²; la locul al treilea jud. Iași cu 61 loc. la 1 km²; la locul al patrulea jud. Dâmbovița cu 60 loc la 1 km²; locul ultim îl ocupă jud. Tulcea cu 14 loc. la 1 km². Densitatea populațiunii peste tot în țeara întreagă e de 45 loc. la 1 km.²; în comparație cu densitatea altor țări din Europa România, ocupă rangul al 16-lea. România posedă astăcji 71 corn. urb. dintre cari 32 capitale de județ, și 2908 corn. rur. Populațiunea capitalelor de județ e de 948,257, a celoralalte orașe de 166,252, în total 1.114,508, față cu 4.798,012 locuitori în com. rur. Populațiunea după sex se împarte în: 2,994,896 sau 50 ₇ % bărbați și 2.917,624 sau 49.₃ⁿ/o femei, deci predomină sexul bărbătesc, ce se găsesce numai în câteva din statele Europei, cu deosebire în țările meridionale; predominența sexului băr- bătesc s’a manifestat și în recensementele anterioare; ea de- vine mai accentuată în orașe, unde avem 51.₈°/₀ bărbați față de 48.₂ % femei, decât la sate, unde proporțiile tind a se egalisa. Faptul se explică din aglomerația în orașe a elementului străin, venit din afară și dela sate și compus mai cu seamă din bărbați. După starea civilă partea cea mai numeroasă a popula- ției o formează necăsătoriții, cari iau 55°/₀ din total și între cari întră neapărat și copii; urmează după aceea căsătoriți! cu 38.₆o/o, văduvii cu 6.!%, divorțați! de abia cu 0.₃%. 189 Considerată populațiunea în întregime, proporția celor-ce sciu carte se arata a fi de 17.ₛ% față de 82’₇% analfabeți; luat în parte pe fie-care sex, resultatul diferă: la bărbați pro- centul celor cu sciință de carte se ridică la 25.₉, pe când acela al femeilor scade la 8.₇. în comparație cu datele re- censementului din 1894 numerul celor cu sciință de carte a progresat dela 12.₇% (1894) la 17.₃°/₀ (1899). în orașe pro- centul analfabeților este redus la 57.₉%, pe când la sate ajunge încă la 88.4%. Cu sciință de carte se găsesc bărbați în orașe 51.3%, la sate d’abia 19.₀%, iar femeile, cari în orașe ating procentul de 32.ₐ, scad la sate la 3.₄%. Scăpând din socoteală numerul celor mai mici de 7 ani pentru țeara întreagă, se găsesce că analfabeții represintă 78%, iar cei cu sciință de carte 22% din numerul locuitorilor mai mari de 7 ani împliniți. După religiune găsim : ortodoxi: 5,408,743 (91.₅%), dintre cari 801,631 (71.₉%) în orașe, 4.607,112 (96%) în corn. rur.; ca- tolici și protestanți: 168,276 (2₈%), dintre cari 78,958 (7.ₜ%) în orașe, 89,318 (1,₉%) în corn. rur.; mahomedani: 43,740 (0.₇%), dintre cari 10,582 (0.₉%) în orașe, 33,158 (0.₇%) în corn, rur.; armeni 6598 (O./'/o), dintre cari 6058 (0.₅%) în orașe, 1540 (O.oa'Yo) în corn. rur.; mosaici: 269,015 (4.₆%), dintre cari 215,240 (19,ₐ%) în orașe, 53,775 (l.i%) în corn, rur.; alte religiuni: 16,148 (0.₈%), dintre cari 3039 (0.₃%) în orașe, 13,109 (0.₂₇%) în corn. rur. Vedem deci că după ortodoxi cultul cel mai res- pândit în țeară este acela al mosaicilor. în chip diferit se presintă proporțiile în orașe, unde populațiunea e mai ames- tecată. Procentul ortodoxilor este redus la 71.₉%, mosaicii cresc la 19.₃%, catolicii și protestanții la 7.!%. în special la mosaici, apare în evidență faptul cunoscut al aglomerării lor prin orașe: din 100 locuitori israeliți ceva mai mult de 80 trăesc în orașe și de abia 20 se găsesc la sate. în inter- valul de 5 ani (1894—1899) populațiunea israelită se arată a fi crescut cu 26,790 locuitori, ceea-ce, represintă un spor de 10"/₀ sau 2"/o pe fiecare an. Ce privesce chestiunea naționalițății, în buletinul de re- censement s’a admis a se mărgini întrebarea numai la aceea, dacă locuitorul recenseat este cetățean român, sau dacă este străin, de ce anume protecție se bucură, adăugendu-se în ace- 190 lași tîmp o rubrică specială pentru persoanele, cari nu se bucură de nici o protecție străină. în aceasta din urmă ca- tegorie întră mai cu seamă Evreii. Astfel găsim: cetățeni români: 5.469,036 (92.₅%) dintre cari 769,833 (69.!%) în orașe, 4.699,203 (97.B%) în com. rur.; supuși străini: 171,063 (2.₉%), dintre cari 132,331 (11.₉%) în orașe, 38,732 (0.₈%) în com. rur. ; nesupuși nici unei protecțiuni: 272,421 (4.₆%), dintre cari 212,344 (19%) în orașe, 60,077 (1.₃%) în com. rur. Numărul cetățenilor români, comparat cu acela al locuitorilor de religie ort., este mai mare cu 61,693 unități, și aceasta diferință e dată pro- babil de locuitorii de origine străină și de altă religie afară de cea ort., cari sunt cetățeni români. între aceștia întră prin- cipalminte Ungurii și Secuii din jud. Bacău și Roman, și ma- homedanii din Dobrogea. O împărțire a populațiunii pe grupe de profesiuni nu s’a făcut, ceea-ce este o lacună mare în acest recensement; causa este tocmai imperfecțiunea organică a sistemului de numără- toare întrebuințat în România. Adevărat, că în buletinul de recensement întrebuințat în Decembre 1899 s’au prevăzut două rubrici, în cari avea să se însemne profesiunea locuitorilor, dar înscrierea datelor relative la profesiune s’a făcut foarte imcomplet și imperfect, așa că acele nu sunt utilisabile. De încheiere mai însemnăm numărul populațiunii din prin- cipalele orașe ale României. Astfel aflăm că capitala rega- tului român, Bucuresci, în Decembre 1899 avea 282,071 lo- cuitori, între cari 146,140 bărbați și 135,931 femei; după ce- tățenie: 185,697 cetățeni români, 53,056 supuși străini și 43,318 nesupuși nici unei protecțiuni; după starea civilă: 159,919 ne- căsătoriți (91,865 bărbați și 68,054 femei); 98,402 căsătoriți (50,000 bărbați, 48,402 femei); 21,548 văduvi (3691 bărbați, 17,857 femei); 2,202 divorțați (584 bărbați, 1618 femei); după religiune: 200,916 ort., 36,827 catolici și protestanți, 378 ma- homedani, 639 armeni, 43,274 mosaici, 37 de alte religiuni; după instrucțiune: 156,358 sciu ceti și scrie, 125,713 nu sciu. —• Locul al doilea în privința numărului populațiunii îl ocupă orașul Iași cu 78,067 locuitori, între cari 35,645 cetățeni ro- mâni, 3511 supuși străini și 38,911 nesupuși nici unei protec- țiuni (Evrei). Urmează apoi Galați cu 62,678 loc. Brăila cu 191 58,392 loc. Craiova cu 45,438 loc. Ploesci cu 42,687 locuitori. Botoșani cu 32,193 locuitori între cari 14,482 cetățeni rom., 802 supuși străini, 16,909 nesupuși nici unei protecțiuni (Evrei). Peste 20,000 loc. au orașele: Bârlad, Buzeu, Focșani, peste 18,000 locuitori orașele Tulcea și T.-Severin, peste 15,000 Bacău, Huși, Piatra, Pitesci; peste 10,000 orașele: Alexandria, Călă- rași, Caracal, Câmpulung, Constanța, Dorohoi, Giurgiu, R.- Sărat, Roman. (nt) SCIINȚĂ, LITERATURĂ SI ARTĂ. 9 ’ I Bibliografie. Din istoria Românilor. Episcopul loan Inocențiu Klein (1728—1751), de Dr. Augustin Bunea, canonic metropolitan. Anul Domnului 1900. Dela s. Unire 200. Blaș, tipografia seminariului archidiecesan gr.-cat. Un volum de XVI-j-422 pag. 8° mare. Prețul 2 fl. v. a. Pentru străinătate 5 lei. înregistrăm o lucrare nouă și de mare importanță pe câmpul așa de steril al istoriografiei române de dincoace de Carpați, care va fi sa- lutată de sigur cu bucurie de tot Românul de bine. Cartea D-lui Bunea e la noi neîndoios una din cele mai valoroase lucrări pe terenul istoric dela apariția monumentalei opere a fericitului George Barițiu încoace. Las’ că însăși personalitatea episcopului Klein, eroul tragediei, așa dicend, — căci ce este alta viața lui Klein, decât un mic act din marea tragedie seculară a poporului român din Transilvania? — trebue să deștepte inte- resul ori-cărui Român față cu cartea D-lui Bunea, dar trebue să-i fim recunoscători autorului pentru munca depusă în această lucrare, scrisă, cum însuși mărturisesce, „nu numai pe urma operelor și documentelor publicate, ci și pe basa unui mare număr de documente inedite din arcliivele din Blaș, Oradea-mare, Alba-Iulia, Sibiiu, Budapesta și Viena“, despre ce se poate convinge cetitorul cu prisosință. „Noi — dice autorul la încheierea studiului seu — le-am descris (evenimentele) fidel așa, pe cum ni le înfățișează documentele contim- porane, și în cele mai multe cașuri nu am făcut alt-ceva, decât am re- produs cuvintele acelora, cari au produs evenimentele, sau au simțit efectele lor, voind a transpune pe cetitor în lumea nisuințelor, gândirilor și simțămintelor, cari au agitat poporul românesc timp de 23 ani în epoca episcopului loan Inocențiu Klein⁴¹. Avem deci înaintea noastră o lucrare pusă pe adevăratele ei base, în care autorul rămâne strict pe terenul obiectivități! istorice, și, străin de ori-ce tendență, scoate în relief din acte și documente contimporane, culese cu multă osteneală, sforțările 192 uriașe, ce le-a făcut în seci. XVIII între mii de miserii Klein, nemuri- torul episcop, pentru ridicarea poporului român din starea helotică ru- șinătoare, în care era ținut de clasele privilegiate. Și ce plină de învățături este aceasta carte pentru noi și ca biserică și ca națiune ! Dacă se cfice, că „historia est magistra vitae“, aceasta maximă o putem aplica cu deo- sebire la istoria plină de momente emoționante a epocei martirului epis- cop, ce ni-o presintă Dl Bunea în cartea sa, pe care o cetesci cu interes din ce în ce crescând și terminându-o, simțesci că fără veste ți s’a furișat o lacrimă în ochi. Autorul își împarte lucrarea sa în următoarele 18 capitole : I. Vacanța scaunului episcopesc după moartea episcopului Giurgiu. II. Numirea episcopului Klein și activitatea lui în Viena. III. Strămutarea reședinței la Blaj, înființarea mănăstirii, școalelor și bisericii catedrale. IV. Klein pentru drepturile bisericii și națiunii române sub Carol VI. V. Klein pentru drepturile bisericii și națiunii române sub domnia M. Teresiei. VI. Apărarea comunelor și privaților din partea episcopului Klein. VII. Românii deveniți nobili prin stăruința episcopului Klein. VIII. Starea s. Uniri sub episcopul Klein. IX. Starea bisericii sub episcopul Klein. X. Klein și părinții lesuiți. XI. Căderea episcopului Klein și fuga lui la Roma. XII. Primele tractative pentru reîntoarcerea episcopului din Roma. XIII. Turburări religionare. XIV. Visitațiunea diecesei prin epis- copul Muncaciului. XV. Noue pertractări în cestiunea episcopului Klein și turburări interne în biserică. XVI. Nouă revoltă în contra Unirii. XVII. Abdicerea episcopului Klein. XVIII. Ultimii ani și mormântul lui Klein. Un adaus cuprinzând 11 documente (pag. 275—419) complectează aceasta lucrare valoroasă. Aceste documente, în limba latină și câte-va în cea italiană, le-a scos autorul din: archiva statului din Budapesta și Viena, a episcopiei latine din Alba-Iulia și cea metropolitană din Blaj. O mulțime de documente din archiva metrop. din Blaj, din cea episco- pească dela Oradea-Mare, etc. de cari s’a servit autorul, sunt citate în textul lucrării. Bun serviciu a făcut autorului mai ales colecțiunea de documente a lui Ludovic de Rosenfeld: „Valachische Union", aflătoare în biblioteca „Brukenthal" din Sibiiu, pe care se întemeiază o însemnată parte din aceasta lucrare. Cu acest aparat bogat, autorul a fost în posiție să poată îndrepta mai multe greșeli, străcorate în alte lucrări anterioare, privitoare la epoca atât de agitată a episcopului Klein, desvelindu-ne totodată multe lucruri noue necunoscute păn’acum. Dintre documentele din „adaus" remarcăm conscripția Românilor din Transilvania dela 1733, făcută de episcopul Klein, publicată așa cum se află aceea în archiva metropolitană din Blaj. Aceasta conscripție cuprinde date noue cu pri- vire la starea bisericească a Românilor din acel timp, fiind indicate într’însa și casele parochiale și bisericile, unde erau, cum și pământurile bisericesci, ceea-ce în aceeași conscripție, publicată de noi în „Tran- silvania" din 1898, nu găsim. Mai relevăm apoi interesantul document 193 scos din archiva statului ungar, în care se cuprind plângerile clerului și poporului român dela remarcabila dată: 15 Maiu 1748. Limbagiul, în care ne vorbesce autorul, îl cunoascem din alte scrieri ale sale: lămurit, precis, demn și mai pe sus de toate românesc. Cât pentru execuțiunea technică, cartea ni se presintă într’un exterior plăcut, hârtie bună, tipar curat și frumos. Dacă autorul prin lucrarea sa meritoasă a creclut să înlesnească studiul epocei, în care s’a pornit mișcarea noastră de renascere, noi ținem, că scopul și l’a ajuns pe deplin, și trebue să mărturisim, că cartea sa este un adevărat isvor de lumină intensivă pentru acele timpuri, prea puțin studiate păn’acum. M- Raportul comitetului Societății pentru cultura și literatura ro- mână în Bucovina, pe timpul dela 1 Ianuarie 1896 pănă la finea lui De- cembre 1899. Editura proprie. Cernăuți, 1900. Societatea tipografică bucovineană. 63—LIII pag. 8° mare. Remarcăm din acest raport următoarele date: Membrii societății cu finea anului 1899 au fost: onorari 5, fundatori 18, ordinari 107, activi 4. averea societății la aceeași dată: active fl. 146,686’15, pasive fl. 32,215’—, avere curată fl. 114,471’15. Biblioteca se compune din 2658 opuri în 3789 voi., 596 făscioare și 404 broș. Societatea susține în Cernăuți un internat de băeți, deschis la 1 Sept. 1896, pentru care s’au colectat pănă acum fl. 33,821’35; directorul actual al aceluia e d. Constantin Stefanovici, profesor la școala reală super, gr.-or. din numitul oraș; în anul școlar 1899/900 au fost adăpostiți în acel internat 135 elevi dela diferite școale publice. * XVI Programă a Institutuluipedagogico-teologic al archidiecesei ortodoxe române transilvane în Sibiiu, pe anul școlar 1899/1900, publi- cată de Dr. Eusebiu R. Roșea, director. Sibiiu. Tiparul tipografiei ar- chidiecesane. 1900. 61 pag. 8°. — Cuprinsul: 1. Vasilie Aron (1770—1822). O scriere încă necunoscută a lui, de Dr. P. Barcianu. (Urmare și încheierea lucrării din anul trecut (!)). 2. Sciri școlare și cronica institutului. însem- năm următoarele date: Statul personal se compune din: directorul; 5 profesori ordinari definitivi; 2 profesori extraordinari, și un medic. In secțiunea teologică au fost înmatriculați în anul școlar 1899/900 și anume: în cursul I. 32 elevi, dintre cari unul a fost eliminat, 2 au părăsit insti- tutul; în curs. II. 25 elevi, dintre cari unul a reposat, un al doilea a întrerupt studiul; în curs. III. 33 elevi; în secțiunea pedagogică, cursul I. 47 elevi; în cursul II. 37 elevi, dintre cari unul a părăsit institutul; în curs. III. 31 elevi, dintre cari unul a părăsit institutul. Clerici extra-or- dinari au fost 8 inși. In total au fost înmatriculați în secț. teol. 90 elevi ord. și 8 extra-ord., iar în secț. pedagogică 115 elevi, la olaltă 213 elevi. Toți elevii din institut au fost provecluți în edificiul seminarial cu cele 194 necesare ale întreținerii afară de îmbrăcăminte și spălatul schimburilor, solvind taxa seminarială de 240 cor. Alimentarea și peste tot întreținerea elevilor s’a făcut și în anul școlar expirat în regia proprie. Pentru a veni însă în ajutor la cât mai mulți elevi săraci, dar diligenți și cu bună conduită, din fondurile archidiecesane s’au conferit mai multe stipendii, nu numai elevilor din secțiunea pedagogică, dar și la 12 elevi din sec- țiunea teologică. Cu stipendii de câte 100 cor. au fost împărtășiți 58 elevi din fundațiunea „Francisc Iosif“, și fund. „Moga“; cu stipendiu de 60 cor. 1 elev, din fund. „Ecaterina Rațiu“ și cu stipendiu de 80 cor. 1 elev din fund. „loan Popescu*. Starea sanitară a elevilor a fost sa- tisfăcătoare. * Programa gymnasiului sup. gr. cat. și a școalelor elementare din Beinși, pe anul școlastic 1899/900, redactată de loan Butean, director și profesor, p. o. Gherla. Tipografia „Aurora* A. Todorau. 1900. 108-|-50 pag. 8° (text român și maghiar). Cuprinsul: Planul de învățământ (emanat prin ordinațiunea înaltului Ministeriu de c. și instr. p. Nr. 32818/1899); Ocupațiuni scripturistice; Consemnarea manualelor; Beneficiari ; Acte mai însemnate; Internatul Pavelean; Statistica specială de gimnastică; Școala elementară; Socie- tatea de lectură; Augmentul medielor de învățământ; Internatul gr.-or.; Obiectele extraordinare; Examenele octavanilor; Resultatul examenelor de maturitate; Date istorice pentru an. 1899/900. Corpul profesoral; Cla- sificațiunea tinerilor; Tabele statistice; Fundațiuni; Premiați cu finea anului; Instrucțiuni pentru începutul anului școl. 1900/1. Textul maghiar. Din această programă relevăm următoarele: In planul ministerial de învățământ nici pomană de limba română; la finea aceluia însă găsim următoarea notiță a direcțiune! școlare: „In planul acesta vine a se in- terpola pentru gimnasiul nostru limba română cu 17 oare la săptămână, prin reducerea oarelor din alte obiecte*. Corpul profesoral la gimnasiu se compune din 15 prof. ord. împreună cu directorul și cu catechetul gr.- cat.. 4 catecheți de altă confes. și 2 profesori extraord.; la școala elem. 1 dir., 3 învățători și 4 catecheți. Numărul elevilor înscriși la gimnasiu: 392, mai mult cu 60 decât în anul școl. 1898/9; rămași la finea anului școlar 1899/900: 356 ord. și 5 priv.; după confes.: 172 gr.-cat., 138 gr.- or., 19 r.-cat., 7 ev.-ref., 25 mosaici; după limba maternă: 310 rom. și 51 magh.; la școala elem. cu finea anului școlar: 80 elevi, între cari 38 gr.-cat., 33 gr.-or., 8 rom.-cat., 1 ev.-ref. In Internatul Pavelean au fost adăpostiți 133 elevi, între cari 71 beneficiari și 62 solvenți; taxa pentru un alumn solvent e de 240 cor. pentru întreținere și 60 cor. pentru uni- formă; în Internatul gr.-or. au fost adăpostiți 52 elevi, între cari 13 sti- pendiști și 39 solvenți; taxa pentru un alumn e și aici 240 cor., plus 6 cor. pentru spălat, 4 cor. pentru medic, 2 cor. pentru scaldă și 2 cor. pentru folosirea recuisitelor din Internat. La examenul de maturitate, ținut 195 în 18—21 Iunie a. c., s’au declarat maturi cu em. 4, cu bun 7, simplu maturi 32, relegați pe trei luni 2. Fondul profesoral de pensiune e de fl. 42,871-29. * Programa gimnastului superior gr. cat. din Blaș pe anul scolastic 1899/900. Balâzsfalva (Blaș), 1900. Tipografia serninariului gr.-cat. 88 pag. 8°. Cuprinde următorii titli principali: Cronica cu vorbirile rostite la înmormântarea prof. Ciriac B. Groze. Statul personal. Planul de în- vățământ pe anul școlar 1899/900. Augmentarea colecțiunilor. Ajutoare. Progresul școlarilor. Date statistice. Corpul profesoral se compune din: 1 director, 15 prof. de studii ord., 4 prof. de studii extraord. și facultative, 2 catecheți. Elevi stipen- diați au fost 59 cu suma de cor. 8046’— De beneficiul de pâne s’au bucurat 182 elevi. în seminarul tinerimii au fost adăpostiți 118 elevi, din aceștia 8 au fost alumni ai fundațiunii Vanceane, 8 stipendiști ai fundațiunei baron David Urs, 11 stipendiști ai altor fundațiuni. La fondul pentru ajutorarea școlarilor miseri în cas de morb au întrat în anul școlar 1899/900 cor. 416'93. Numerul elevilor înscriși: 470, au remas pănă la finea anului școlar: 446 elevi ord. și 8 privatiști; după confes. au fost: gr. cat. 350; gr. or. 99; rom. cat. 3; mosaici 2; după naționalitate: români 449; magii. 4; germ. 1. La examenul de maturi- tate s’au presentat 18 elevi, dintre aceștia au fost declarați maturi cu eminenție 3, cu bine 7, simplu maturi 8. Date privitoare la celelalte institute de învățământ din Blaj nu găsim în această programă. * Anuarul XXXVI al Gimnastului mare public român de reli- giunea gr. or. din Brașov, al școalei reale și al școalelor centrale primare, pe anul jab ilar 1899—900, al 50-lea an școlar al gimnasiului. Publicat de Virgil Onițiu, directorul școalelor medii. Brașov, tipografia Ciurcu & comp. Iunie 1900. Un volum respectabil de 253 pag. 8° mare. E anuar jubilar întru amintirea primilor 50 de ani din viața gimna- siului, de aceea ni se presintă în haină de sărbătoare, fiind foaia titulară și paginile următoare pănă la a 7-a cu text în coloare roșie, iar cuprinsul este cu mult mai bogat ca de obiceiu. La început găsim o „Cantată" la serbarea jubilară a gimnasiului, de prof. A. Bârseanu, urmează apoi isto- ricul și programa generală a serbărilor jubilare, cum și istoria primului deceniu (1850—60) din viața școalelor din Brașov, un capitol din mono- grafia școalelor de A. Bârseanu, ce va apăre în curând. Acestea for- mează partea jubilară a Anuarului (pag. 1—107); aici găsim și câteva ilustrațiuni: edificiul gimnasial; frontul sălii festive a gimnasiului; por- tretele fundatorilor si mecenaților: loan luga (f 1860), Dumitru Oțoțoiu (f 1852), Vasile Lacea (f 1861), losif Barac (1813 —1884), Vasile Oroianu (1822—1870), și ilustrațiunea sălii de gimnastică. în partea a doua găsim conferențele pedagogice ale corpului profesoral (1899 — 900). Nic. Bogdan: „Gramatica limbei române", recensiune de A. Bârseanu, și Ars. Vlaicu: „Curs complet de limba franceză", recensiune de Dr. C. Lacea, apoi date școlare, din cari însemnăm următoarele: Personalul didactic la gimnasiu se compune din: 10 profesori ord. definitivi împreună cu directorul și 3 prof. supl.; la școala reală (cu 4 clase) din 5 prof. ord. def. și 1 prof. supl. Prof. de obiecte extraord.; prof. secundari și ajutători 6. Religiunea s'a propus elevilor gr. cat. prin preotul din Tohanul vechiu în localul institutului. Dintre lucrările menite a ridica resultatul învățământului însemnăm: conferențele peda- gogice, de cari s’au ținut 6; din fondul „Coresi“ s’a spriginit și în anul școlar 1899/900 literatura didactică, parte editându-se, parte subvențio- nându-se editarea a 2 manuale de școală; un profesor a fost ajutorat în misiuni sciințifice. Pentru sporirea fondului mesei studenților s’a inițiat o colectă generală în toată țeara; resultatul a fost îmbucurător, la masa studenților au fost primiți 26 elevi. Biblioteca școalelor, împărțită în 3 secțiuni, numără 7683 opuri în 9717 voh și 3292 fasc., sporindu-se în decursul anului școlar cu 716 voi. și 585 fasc. Fonduri administrate de corpurile prof. sunt: Fondul pentru masa studenților cu un sald de cor. 14,380’08, la care se adange fondul loan și Elena Săbădeanu de 1000 lei -|- 9 cor. 04 fii., fondul „Coresi" cu un sald de cor. 1566’12; fondul pentru ajutorarea școlarilor săraci și a celor bolnavi cu un sald de cor. 6655’52, și alte fonduri mai mici. Stipendiați au fost 30 elevi, în internatele: Christurian și lanciovici au fost întreținuți gratuit 7 elevi. La școala elementară capitală cu patru clase ordinare și patru paralele pentru băieți, cinci clase ordinare și doue paralele pentru fetițe au funcționat: 17 puteri didactice. Suma totală a școlarilor înmatriculați la școalele centrale au fost în anul școlar 1899—900 de 1251, mai puțin cu 26 decât în anul școlar precedent, și anume la gimnasiu: 333, între cari 328 ord., 5 privatiști, din aceștia 18 au părăsit școala iar 2 au murit; la finea anului școlar au fost examinați (fără privatiști) 308 elevi, între cari după confes. 284 gr. or., 20 gr. cat., 2 ev. lut. și 2 mos.; după na- ționalitate : 305 români, 2 slovaci și 1 spaniol. La reale înmatr. 89, dintre cari 86 ord. și 3 priv.; din aceștia au părăsit școala 3; au fost examinați (fără privatiști) 83, între cari după confes.: 74 gr. or., 6 gr. cat. și 3 mos., după naționalitate 83 români? La școala elem. de băieți au fost înmatriculați 379 elevi, între cari 374 gr. or., 4 gr. cat. și 1 mos., la școala de fetițe 276 eleve, între cari 275 gr. or. și 1. gr. cat. La școala de rep. 24 băieți și 54 fetițe. Resultatul examenului de maturitate a fost următorul: maturi cu foarte bine 5, cu bine 12, simplu maturi 8, respinși pe 2 luni 3, resp. pe un an 1. * Conferențele pedagogice ale corpului profesoral, ținute în anii școlari: 1897—98, 1898—99, 1899—900. Reproduse cu unele adause și mai multe ilustrațiuni din anuarele școl. XXXIV—XXXVI în edițiune 197 separată, de Virgil Onițiu, directorul școalelor medii. Brașov, tipografia Ciurcu & comp. 1900. Un voi. de 262 pag. 8° mare formând seria a II. din conferențele pedogogice ținute la școalele medii și superioare gr. or. române din Brașov, și avend următorul cuprins: I. Proiect de modificare a programei oarelor de lecții la școalele noastre medii, de V. Onițiu. II. I. F. Negruțiu: Manual de stilistică, recensiune de Dr. los. Blaga. III. Fr. Kods și V. Goldiș: Doue cărți element, pentru deprinderea limbei magiare, recens. de Dr. los. Blaga. IV. Kalmâr Elek: Magyar olvasokonyv II, recens. de Nic. Bogdan. V. Lurtz: Aritmetica p. cl. II. III și IV, recens. de Aurel Ciortea. Pro memoria: j- Nic. Popovici. loan Lăpedat, de A. Bârseanu. VI. Despre jocurile de băieți, de Petru Roșea. Vil. Chestiunea locului de patinat pentru școlari, de P. Roșea. VIU. loan Petran: Gramatica română, recens. de Nic. Bogdan. IX. Pomp. Grigoriță: Geografia, recens. de D. Lupan. X. Dr. los. Blaga: Teoria dramei, recens. de A. Bârseanu. XI. Planul de învățământ al limbei maghiare la școalele noastre medii, ț Dr. Vasilie Glodariu. înființarea mesii studenților. Cantată pentru jubileul de 50 ani al școalelor cen- trale, de A. Bârseanu. înființarea școalelor centrale. Primul deceniu dm viața acestor școale (1850—1860), de A. Bârseanu. XII. Nic. Bogdan: Gramatica limbei române, recens. de A. Bârseanu. XIII. Fetter-Vlaicu; Curs complet de limba franceză, recens. de Dr. C. Lacea. * Masa ștudenților români din Brașov. A doua dare de seamă (28 Maiu 1899—6 luni u 1900 publicată de Virgil Onițiu, director gimn., ad- ministratorul fondului mesei ștudenților, cu devisa: . . . „iar pe bine- făcătorii mesei acesteia, vii și morți pomenesce-i Doamne întru împărăția Ta.“ (Din rugăciunea, ce se rostesce (jdui⁰ ia masa studenților). Brașov, tipografia Ciurcu & Comp. Iunie 1900. 30 pag. 8° mare. Din această dare de seamă aflăm, că pentru masa studenților rom. din Brașov până la 6 Iunie 1900 s’au făcut contribuiri în suma frumoasă de cor. 17,694'80 din care s’au spesat cor. 3314'72; fundațiunea „loan și Elena Săbădeanu" pentru masa studenților la 6 Iunie 1900 era de 1000 lei 4- 9 cor. 04 fii. — Reportul al XXXVII-lea despre gimnasiul superior fundațional din Năseud pentru anul școlastic 1899/900. Publicat de Ion Gheție, dir. gimn. subst. Bistrița. Tipografia Carol Csallner. 1900. 66-(-49 pag. 8° text român și maghiar. Cuprinde: I. Cronica anuală, din care însemnăm că postul de director l-a substituit și în anul școlar expirat D. Ion Gheție. II. Statul personal și anume corpul profesoral, care se compune din 14 profesori ord. definitivi și 1 prof. suplent; studiul religiunei pentru elevii gr.-cat. și cei gr.-or. se propune prin profesori ord.; celelalte confe- siuni âncă își au catecheții lor. III. Planul de învățământ. IV. Mijloace de învățământ. V. Fonduri, fundațiuni și deposite, din care rubrică însemnăm, că 198 în anul 1899 s’au spesat pentru trebuințe personale și reale la gimnasiu suma de cor. 36,983’72 ; fonduri mai însemnate în administrațiunea direc- torului gimnasial sunt: Fondul pentru ajutorarea școlarilor gimnasiali morboși de cor. 11,805’06 Fondul pentru rechisite la gimnasiu de cor. 10,508’38; Fondul pentru biblioteca și societatea școlarilor gimnasiali de cor. 9832 40. VI. Stipendii, ajutoare și scutiri pentru școlari (suma stipendiilor folosite cor. 2266’—). VII. Societatea de ajutoare „Vasile Nașcu“, al cărei scop este ajutorarea școlarilor gimnasiali din Năsăud și a universitarilor, cari au absolvat acel gimnasiu. Societatea aceasta cu anul școlar 1898/9 a întrat în anul al 10-lea al existenței sale; Ia finea anului amintit a avut 50 membri fundatori și 90 ordinari; taxa de m. fund, este de 40 cor., iar de m. ord. de 2 cor. la an. Averea soc. la finea an. școl. 1898/9 a fost: fond, nealienabil: cor. 5514.52; fond dis- ponibil: cor. 1538 58, la olaltă cor. 7053’10; fond, pentru monumentul lui Vas. Nașcu cor. 82170. VIII. Mulțămită publică. IX. Examenul de maturitate (resultatul celui din 1898/9 și celui din 1899/900; resultatul examenelui de maturitate din anul școl. 1899/900 a fost următorul: de- clarați maturi cu eminenție : 2 inși ; cu calcul bun: 11 inși; simplu ma- turi : 23 inși; relegați la repețire după 3 luni: 4 inși; au repășit dela examenul verbal: 2 inși. X. Starea sanitară. XI. Societatea școlarilor XII. Examenele anuale pentru clase. XIII. Clasificațiunea școlarilor la finea anului 1899/900. XIV. Date statistice, dintre cari relevăm, că la finea anului școlar au fost examinați 293 elevi; între aceștia au fost ro- mâni 285 (210 gr.-cat. și 75 gr.-or.); maghiari 4 și germani 4. XV. In- chierea anului 1899/900. XVI. însciințare cu privire la anul 1900/1. — * Anuarul școalei comerciale superioare greco-orientale române din Brașov pe anul XXXI al existenței sale. Anul școlar 1899—900. Publicat de Arseniu Vlaicu, director. Brașov. Tipografia Ciurcu & Comp. 1900. 94 pagini 8" mare. Partea I. cuprinde: Instrucțiunea în limbile moderne. Raport pre- sentat conferenței profesorale din 24 Sept. 1899, de Ars. Vlaicu, și Renta perpetuă cu rate cari cresc în progresiune geometrică de A. Ciortea. Partea II cuprinde date școlare, din cari însemnăm, că personalul didactic se compune din 11 profesori; numărul elevilor înmatriculați în cele 3 clase comerciale a fost 97, dintre cari 4 au părăsit școala; după confes. au fost: 79 gr.-or., 15 gr.-cat., 1 ev.-luter. și 2 mos.; după naționalitate: 94 Români, 1 German și 2 Israeliți. In anul școlar 1899/900 au fost pro- văduți cu atestat de maturitate 23 elevi, față de 17 maturisanți în anul precedent. — * XIV. Programa școalei civile de fete cu internat și drept de publicitate a „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român“ din Sibiiu, pe anul școlar 1899/1900, publicată de Dr. Vasilie 199 Bologa, director, Sibiiu. Tiparul tipografiei archidiecesane 1900. 45 pag. 8°. Cuprinde: 1. Apercepțiunea învățământului, de Dr. V. Bologa (pe 11 pag.) 2. Act de recunoscință lui G. Dima. 3. Discursuri dela încheierea anului școlar 1898/9. 4. Știri școlare, din cari însemnăm, că personalul școalei e compus din: directorul: Dr. V. Bologa; învățătorii: Eugenia Moga n. Trifu, loan Popovici, Eugenia lovescu și Maria Cioban: Cate- cheții: Mateiu Voilean pentru elevele gr.-or. și Nic. Togan pentru elevele gr.-cat.; instructorii: Timoteiu Popovici pentru musica vocală, luliu Schaef'fer, Sabina Brote și Selma Mbckesch pentru pian și Elena Petrașcu pentru limba franceză; personalul internatului se compune din: directorul; Dr. V. Bologa, directoara Elena Petrașcu, medicul de casă Dr. Ilie Beu, și o guvernantă și doue bone ca ajutoare. * Scrisori cătră eleve de Maria Cioban. Sibiiu. Tipariul tipografiei archidiecesane. 1900. 110 pag. 8°. Prețul 1 cor. O broșură de înfățișare drăgălașă, în care autoara, dșoara Maria Cioban, învățătoare suplentă la școala civilă de fete cu internat a „Aso- ciațiunii“, și-a retipărit scrisorile sale cătră eleve, apărute mai întâiu în foișoara „Telegrafului român". Autoara se adresează cătră eleve în cea mai naturală formă prin epistole, dându-le într’un limbagiu frumos și ales și într’un mod original respunsuri și inviațiuni în diferite chestii, ce tot- deauna au agitat cugetarea omenească; așa o vedem tractând: I. Despre religie. II. Iubirea de neam. 111. Economie. IV. Lux, aroganță. V. Rău- tate. VI. Prietinie. VII. Lectură. VIII. Rang, avere. IX. Salut. X. împli- nirea datorinței. XI. Ambițiune și demnitate. XII. Fericire. Recomandăm aceste epistole drept o plăcută, folositoare și sănă- toasă lectură pentru tinerimea noastră de sexul femeiesc. Dicționar român-germân și germân-român, de Sab. Pop. Bar- cianu, odin. paroch gr.-or. în Rășinari, asesor consistorial etc. Revidat și complectat de Dr. D. P. Barcianu. In doue părți. Partea I.: Română- germână. Ediția a treia. Sibiiu (Nagy-Szeben). Editura și tipariul lui W. Krafft. 1900. 750 pag. în 8° cu litere petit în 2 coloane. Prețul: broșu- ra! cor. 6-—, și legat în ¹/ₐ franz cor. 7’60. Acest dicționar apare acum în ediția a IlI-a, cu noue îmbunătățiri. Autorul a căutat să delăture în această ediție acele scăderi, cari făceau ca dicționarul în forma iui veche să nu mai corespundă trebuințelor practice de astădi, anume și-a dat silință să complecteze materialul lexi- cal prin cuvinte și locuțiuni din scriitorii români moderni și din pro- ductele literare române mai vechi, cari au eșit la lumină prin publica- țiuniie făcute în timpul mai nou, prjn ce valoarea acestei ediții a cres- cut în măsură considerabilă. Altă îmbunătățire este înoirea introdusă de a indica la fiecare cuvânt românesc silaba intonată prin aplicarea unui accent acut deasupra vocalei, prin ce se înlesnesce cetitorilor străini ros- 200 tirea corectă a cuvintelor românesci. Tot ca înoire remarcăm faptul, că autorul din causa lipsei unei ortografii fonetice nestrămutate, aplicate deopotrivă de toți scriitorii, înfățișează același cuvânt la diferite locuri, după diversitatea scrierii lui ortografice. Cât pentru execuțiunea technică, această ediție ni se presintă pe o hârtie bună; tiparul e frumos, ca la toate cărțile eșite din tipografia dlui Krafft. Ediția aceasta a dicționarului prin calitățile sale se recomandă pe sine însăși. * Treptele, culturale-istorice în școala Herbart-Zilleriană, după Dr. W. Rein, A. Pickel și E. Scheller, de George Joandrea, învețător. Studiu pedagogic cetit în adunarea despărțementului învâțătoresc din tractul protopresbiteral gr. or. al Lugojului, ținută la 10/22 Februarie în Lugoj. Tipografia 0. Traunfellner. Lugoj, 1900, 22 pag. 8°. * Carte de cântece pentru tinerimea școlară de ambe sexele și de toate gradele, adunate și aranjate și iar în folosul ei date, de Ion Dariu. Edițiune școlară cu totul nouă. Cu mai multe ilustrațiuni. Brașov, 1900. Editura librăriei H. Zeidner. Tiparul tipografiei archidiecesane în Sibiiu. 168-J-VI1I. pag. 8° mic. Prețul: broș. 50 fii., leg. 60 fii. Cuprinde hore, imnuri, cântece religioase și diverse alte poesii, de: Alexandri, Bolinti- neanu, Eminescu, Mureșianu, M. Cugler, V. Micle, Pelimon. Tăut, Gran- dea, Șerbănescu, Nenițescu, Sion ș. a. In aceasta ediție s’au luat numai acele cântece din edițiile mai vechi, cari nu pot fi excepționate din nici o parte, mai adaugendu-se âncă multe cântece noue, potrivite scopului, ce-1 urmăresce această cărticică. O regretabilă greșeală, ce s’a comis la pag. 31, nu o putem trece cu vederea: confundă adecă și D. Dariu, cum au confundat și alții mai nainte, numele istoricului-poet al lui Mihaiu Viteazul, Nicolae Bălcescu, căruia îi este dedicată elegia „De pe plaiu înstrăinării" de V. Alexandri, cu numele profesorului Nicolae Bălășescu, originar din Hașag și cunoscut din mișcările dela 1848. — — Tot ase- menea trebue să mai remarcăm, că D. Dariu își permite a schimba de dragul scopurilor sale textul original al poesiilor, cum a făcut la pag. 29. schimbând din marșul: „Bravi ostași* șirul ântâiu, ceea-ce nu putem aproba. * începuturile ziaristicei noastre. (1789—1795). De llaric Chendi. Reproducere din „Tribuna Poporului". Orăștie, „Minerva", institut tipo- grafic, societate pe acții. 1900. 8° 35 pag. * Băncile de emisiune și circulațiunea monetară, în special Banca Națională Română, de A. D. Damianojf. Bucuresci. Editura „Nouei Re- viste Române". 20, Pasagiul Român, 20. 1900, 136 pag. 8°. Prețul 1 leu 50 bani. 201 îndrumări date agenților Domeniilor Coroanei de cătră Ion Kalinder, doctor în drept de la facultatea din Paris, membru al Academiei Române. Bucuresci. Tipografia «Gutenberg», Joseph Gobl. 20, — strada Doamnei, — 20. 1900. 225 pag. 8°. Din literatura străină. Mateiu-vodă Băsărab&'s auswărtige Besiehungen 1632—1634. (Zur Geschichte des europăischen Orients). Von Ion Sirbu. Leipzig, 1899. 8° X, 1, 356 pag. Asupra cărții Dlui Sîrbu, apărută sub acest titlu și anunțată la timpul seu în diaristica noastră, dar’ pe care noi păn’acum n’am primit-o la redacție, găsim în „Szâzadok¹¹ fasc. 6 din anul curent o dare de seamă mai lungă din peana Dlui Jancso Benedek. Ținem a fi de interes con- statările, ce le face Dl Jancso privitor la lucrarea din chestie și de aceea resumăm părțile lor mai esențiale. Iată ce elice dl Jancso: „Dintre figurile istoriei muntene, cu escepțiunea lui Mihaiu-vodă, nici una nu este atât de însemnată ca Mateiu-vodă. Ba dacă considerăm domnia lui îndelungată (1632 —1654), neobicinuită la voevocli valachi, și acele creațiuni administrative și culturale, ce sunt legate de numele lui: putem afirma fără hesitare, că Muntenia abia va fi avut un domnitor mai însemnat decât Mateiu-vodă. în decursul domniei sale de 21 ani, din punctul de vedere al politicei internaționale, a jucat în istoria ori- entală a Europei un rol destul de însemnat și care pe noi, pe Maghiari, ne și interesează mai de aproape. Rolul lui Mateiu-vodă din punctul de vedere al politicei externe și l-a luat drept obiect Ion Sîrbu, originar din Ungaria, în acel studiu al seu apărut în limba germană, asupra căruia voiesc să atrag atențiunea cetitorilor acestui period prin șirele următoare: Această carte voluminoasă (356 pag.) în prima ei desvoltare a fost o disertație de doctorat. Asupra obiectului ei i-a atras autorului atențiunea profesorul din Viena Alfonz Huber. Recunoscința și încurajarea pro- fesorului Huber a îndemnat mai târdiu pre Sîrbu, ca să-și prelucre opera sa în mod corespundetor cerințelor mai înalte sciințifice și să o și pu- blice drept contribuire la istoria orientală a Europei. Pe noi, pe Ma- ghiari, ne interesează aceasta lucrare a lui Sîrbu nu numai după obiectul ei, — căci doră contactul între principatul Transilvaniei și între voivo- datele valache nici când, poate, n’a fost mai statornic și mai intim decât pe timpul domniei lui Mateiu-vodă, — ci ne interesează și de aceea, pentru că se poate dice, că în literatura română aceasta este ântâia lucrare istorică, care s’a făcut folosindu-se și aprețiându-se deplin isvoa- rele maghiare, și care, cu abatere dela tradițiile de păn’ acum ale isto- riografiei române, nu falsifică istoria de dragul unor tendențe politice daco-române, ci cu o obiectivitate vrednică de recunoscință caută singur numai aceea: care este adevărul?" 14 202 în cele ce urmează după aceasta introducere, D. Jancso schițează pe 7 pag. cuprinsul lucrării lui Sîrbu și apoi de încheiere face următoarea constatare: „Sîrbu enarează evenimentele expuse aici în liniamente generale, în ceea ce privesce referentele lor politice externe basat pretutindenea pe cele mai bune isvoare și în prima linie pe isvoare maghiare. își dă silință să remână obiectiv, dar evenimentele totuși le grupează astfel, ca în tot locul Mateiu-vodă să ajungă pe primul plan, iar maghiarimea cooperativă să apară numai așa ca un factor de a doua mână, care tinde evident într’acolo ca să scoată prin Mateiu castanele din foc pe seama sa. Cu toate acestea totuși trebue să recunoascem, că Sîrbu examinează raporturile romane-maghiare cu o obiectivitate neobicinuită pănă acum la un istoric român. Obiectivitatea și experiența lui nu numai în ceea-ce privesce isvoarele și literatura istorică română, ci și maghiară, îl pun în posiția, ca, ocupându-se mai adânc cu contactul istoric român-maghiar, — care, cum se vede și din acest studiu, fu cu mult mai intim și intensiv, decât se crede în general, — să facă pe viitor încă bune și prețioase servicii literaturii". * Die Repser Burg von Dr. Heinrich Miiller, Bezirksarzt în Reps. Herausgegeben vom Ausschuss des Vereins fur siebenbiirgische Landes- kunde. Mit 18 Abbildungen. Hermannstadt, 1900. In Kommission bei Prânz Michaelis. 73 pag. form. mare. — O interesantă lucrare istorică, în care autorul în trei capitole ne presintă: descrierea cetății Cohalmului, urzirea și mijloacele de aperare ale cetății, și în sfîrșit evenimentele istorice, ce s’au perondat și stau în atingere cu acest monument al tim- purilor trecute. Ilustrațiunile frumos executate ne înfățișează cetatea privită din diferite direcțiuni, cum și părți singuratice ale aceleia. CRONICĂ. Serbările jubilare dela Brașov. Ni s’a dat bucuria, să vedem des- fășurându-se filele trecute la Brașov, momente de înaltă însuflețire. Gim- nasiul român, falnicul nostru focular de lumină și cultură, națională, pe lângă care sunt grupate și celelalte școale românesci, deodată cu încheie- rea anului școlar 1899/900 și-a serbat jubileul semisecular al existenței și activității sale culturale în mijlocul poporului român. 0 muncă culturală de 50 ani în ogorul pănă ieri-alaltăeri înțelenit ai neamului nostru merită, cu drept cuvent să fie serbătorită, și a și fost serbătorită în modul cel mai demn și înălțător. Serbările jubilare dela Brașov, asupra cărora a fost în- dreptată cu mulțămire privirea tuturor Românilor binesimțitori fără deose- bire de confesiune și hotare politice, vor rămâne pururea un punct luminos în analele noastre culturale. 203 Pentru serbarea deamnă a jubileului de 50 ani a gimnasiului, confe- rința profesorală a exmis încă în anul 1898/9 o comisiune, care să presinte la începutul anului școlar 1899/900 un proiect ținut în principii gene- rale cu privire la serbare ; comisiunea, compusă din prof. A. Bârseanu, 0. Făgărășianu și G. Chelariu, și-a și presentat conferenței prof. comune din 24 Sept. v. 1899 raportul seu în acest obiect. Corpul profesoral s’a ocupat cu chestiunile puse de comisiunea exmisă în mai multe conferențe, în special, conferența profesorală din 1 Oct. v. 1899 a decis, ca monografia istorică a gimnasiului și a șeoalelor centrale române din Brașov, să fie în- credințată unei singure persoane, care să se poată ocupa pănă la finea anului școlar exclusiv cu această lucrare. Cu monografia istorică a fost însărcinat prof. A. Bârseanu. Câte o comisiune exmisă atât de corpul pro- fesoral. cât și de eforia școlară au fixat cadrele festivităților jubilare în mod definitiv la 28 Aprile v. 1900. Deși în principiu se hotărîse, ca festivitățile iubilare să se țină strict în cadru școlar, de fapt însă prin entusiasmul, ce l’au provocat, ele deve- niră serbările unui popor întreg. Festivitățile jubilare s’au început conform programei, cu o interesantă exposiție școlară în edificiul gimnasiului; patru sale erau pline cu diferite obiecte ale colecțiunilor prețioase sciințifice din domeniul mineralogiei, bo- tanicei etc. și o colecțiune de tablouri și desemnuri ale școlarilor. Miercuri in 28 Iunie v., în presența școlarilor și a unui public număros, s’a oficiat în biserica Sf. Nicolae parastas festiv pentru întemeietorii și binefăcătorii reposați ai șeoalelor; școlarii se presentară în biserică cu buchete și cu- nuni de flori în mână; la sfîrșitul parastasului Dr. los. Blaga ținîi un dis- curs comemorativ și panegiric asupra întemeietorilor și binefăcătorilor reposați ai șeoalelor, care a impresionat adânc lumea adunată la această ceremo- nie înălțătoare de suflet. Din biserică școlarii se împărțiră în 3 secțiuni, și sub conducerea profesorilor lor plecară în cele 3 cimiterii române, unde au încununat toate mormintele existente ale mecenaților și profesorilor morți, rostindu-se și aici discursuri potrivite. Seara a fost mare conduct cu torțe și lampioane; 200 studenți cu torțe și alți 200 cu lampioane, în frunte cu musica orășenească, formară acel conduct măreț; ajungând con- ductul înaintea edificiului gimnasial îmbrăcat în verdeață și splendid ilumi- minat, vorbi un student, căruia îi respunse directorul Onițiu, dând fru- moase învățături tinerimei. Manifestația se încheia printr’un imn cântat de corul tinerimei, dirigeat de prof. de musica G. Dima și acompaniat de mu- sica orășenească. Joi, în (Jiua sf. apostoli Petru și Pavel, s’a oficiat servi- ciul divin festiv de mulțămită în biserica sf. Nicolae, după care a urmat în sala frumos împodobită a edificiului gimnasial festivitatea jubilară cu discursuri și cântări; festivitatea a fost deschisă aici prin președintele efo- riei școlare, protop. Vas. Voina, după care corul tinerimei a Intonat fru- moasa cantată ocasională, compusă de prof. de musică G. Dima; textul cantatei a fost compus de prof. A. Bârseanu. A urmat apoi discursul festiv 14* 204 al directorului Onițiu plin de înalt avent și al II. Sale Dr. II. Pușcariu, care a representat la această festivitate pe Ex. Sa I. P. S. D. archiepiscop și metropolit loan Mețianu; cu o rugăciune a corului s’a încheiat serbătoarea în sala gimnasiului. în legătură cu aceste serbări s’a mai arangeat o ve- selă masă comună, iar seara concertul dat de Reuniunea română de gim- nastică și cântări a pus coroana serbărilor jubilare dela Brașov. Din acest incident programa școalelor a apărut mai bogată în cu- prins și în haină de serbătoare, iar monografia istorică proiectată se află sub presă si va apără în curând. * Adunarea generală a «Societății pentru crearea unui fond de teatru romăn» s’a ținut în dilele de 22 și 23 Iulie n. a. c. la Abrud, cu un succes moral și material âncă neajuns păn' acum, participând multă lume românească la această serbătoare culturală. Presidentul so- cietății, D. losif Vulcan, a deschis adunarea generală prin un frumos dis- curs, des întrerupt de aclamările publicului; D. Dr. Laurențiu Pop salută după aceea în numele .Românilor din Abrud și jur pe membrii comite- tului; tot asemenea D. Dr. Vasile Preda, directorul despărț. Abrud-Câm- peni al „Asociațiunii¹¹, încredințatul comitetului central, salută societatea- soră, dorindu-i succes și isbândă. Se cetesce raportul general al comite- tului, al casarului și se aleg diferitele comisiuni. Din raportul cassarului însemnăm, că averea societății la data adunării generale era de Cor. 271,811'74. Ședința primă s’a încheiat cu o interesantă disertație despre efectul, ce-1 eserciază arta dramatică asupra sufletului omenesc, cu deo- sebită atențiune asupra catharsei. cetită de D. Dr. Valeriu Branisce. In ședința a doua au raportat comisiunile alese, constatându-se între altele, că din incidentul .acestei adunări s’a încassat în favorul societății fru- moasa sumă de aproape 5000 cor. Adunarea generală viitoare se va ține la Șimleul Silvaniei. DIN SINUL ASOCIAȚIUNII. J Examenele la școala civilă de fete cu internat, susținută de „Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român“, s’au ținut conform programei statorite cu un resultat, care a mulțămit deplin pe toți participanții; s’au început Luni în 25 Iunie st. n. cu studiul religiunii și s’au continuat în dilele următoare: Marți, Mercuri și Joi în 26—28 Iunie cu toate clasele. Examenele din studiul religiunii au fost conduse de delegații celor două Consistorii române (Sibiiu și Blaj), anume: protopopul gr.-cat. I. V. Rusu și protopopul gr.-or. loan Papiu, iar la celelalte a presidat delegatul comitetului central loan Papiu; publicul român a arătat același interes față cu aceste examene, ca și în anii pre- cedenți. Lucrurile de mână, de caligrafie și desemn au fost expuse în 205 decursul examenelor într’una din șalele institutului. Această, frumoasă exposiție a fost cercetată cu interes din partea publicului, care a rămas deplin satisfăcut de prestațiunile elevelor. Iu o mică saletă de alături s’a putut vedâ în tot decursul examenelor și o drăgălașe exposiție de pictură, da- torită elevelor d-șoarei Laura Vlad, profesoară de pictură. Joi în 28 Iunie, s’a făcut încheierea solemnă a anului școlar împreunată cu cântări corale și la pian și cu declamațiuni, în presentă unui numeros public din Sibiiu și din alte părți, în frunte cu Excelenția I. P. S. D. Archiepiscop și Metropolit, loan Metianu, care și cu astă ocasiune dete frumoase învă- țături elevelor. Constatăm și de astădată, că școala civilă de fete a Aso- ciațiunii se află la culmea misiunei sale, și justifică pe deplin jertfele, ce se aduc pentru susținerea ei. Școala a fost cercetată în decursul anului școlar 1899/900 în total de 82 eleve ord. și 10 privatiste în cursul com- plementar; în internat au fost adăpostite 37 eleve, dintre cari 2 eleve ale școalei elem. susținute de Reuniunea femeilor române din Sibiiu. Mai notăm, că pentru anul școlar expirat cursul complementar a fost întregit cu studiile pedagogice, pentru-ca să li se dee elevelor, cari se dedică carierei didactice, ocasiune a se pregăti în mod mai sistematic din studiile pedagogice. în acest scop puterile didactice ale școalei civile s’au întregit cu profesorii seminariali: DD. Dr. D. P. Barcianu și Dr. I. Stroia. Acest curs însă în forma aceasta pe viitor nu se va mai susține. Date mai amănunțite cu privire la școală și internat, cum și condițiunile de primire în acestea se găsesc în programa institutului, publicată de directorul Dr. Vasile Bologa și în partea oficială a numărului present al revistei noastre. Taxa de Întreținere în internat s’a redus pentru viitor dela 500 la 400 coroane pe an. * Adunarea generală. Despărțementul Caransebeș, pe al cărui teri- tor se va ține adunarea generală din estan, a început deja o activitate intensivă pentru a asigura serbătorii noastre culturale un succes cât se poate de splendid. După cum aflăm, s’a convocat o conferință nouă pe 29 Iulie a. c. la Băile Herculane, care va stabili programul definitiv al festivităților proiectate. Conducătorii despărțământului speră, că adunarea generală va fi încoronată de resultate morale și materiale pe deplin mulțămitoare. ♦ Statueta Hennaphroditos din Jidovin. în ședința comitetului central din 7 Iunie a. c. a fost presentat un interesant dar pentru Museul proiectat de Asociațiune, anume copia lucrată de stipendistul Asociațiunii Alex. Liuba, a unei statuete, despre care Dl Dr. At. M. Marienescu ne dă următoarele amănunte: Gligorie G. Tocilescu în opul său „Dacia înainte de Romaniu pag. 441 elice: „Berzava, afluente al Timișului lângă stațiunea Berzava, pă- strându-și numele pănă astăcli*. Apoi la pag. 742 continuă : „In calea dela Viminațiu la Tibisc a 6-a stațiune Bersovia, în alt auctor Berzobis, 206 astădi Jidovin, unde s’au găsit inscripțiuni lângă rîul Bârzava, ce’și păstrează încă vechiul nume“. Aici la Berzava (Bersovia) s’a aflat o statuetă, ce represintă pe Hermaphroditos. A aflat-o un țeran român din Jidovin, care a predat-o advocatului luon Budințan din Bogșa română, în a cărui posesiune se află pănă astădi. Statueta Hermaphroditos din Jidovin e o figură, care stă în picioare pe o tablă rotundă și cu aceasta laolaltă are. o înălțime de 15 centimetri. Figura represintă o fată tineră, frumoasă, neîmbrăcată; capul îl ține puțin aplecat și în direcțiunea între umărul drept și piept și pare că se uită în jos. Perul e frisat astfel, că pe creștet în mijloc e despărțit în linia dreaptă cătră ceafă și ca o tufă deasă se sloboade pe umărul stâng, lăsând un loc gol, între grumazi și tufa de per. Brațul stâng e ridicat, pentru-că cu mâna, respective cu toate degetele, întinse late, apasă părul de pre îndăreptul creștetului. Mâna dreaptă e lăsată în jos, cam într’o direcțiune cu șoldul drept, dar ceva mai îndărăpt. In mâna dreaptă e un instrument în forma unui opt, a cărui jumătate de sus e mai ângustă și din jos îl ține pe vârful degetelor, iară sus e proptit pe încovăetura internă a cotului, care face un unghiu foarte mic. Instrumentul e cu o față netedă și pare că ființa se uită în instrument. Picioarele amândoauă pănă la genunchi stau asemenea și drept, dar dela genunchi în jos, pi- ciorul stâng stă mai îndărăpt și ceva îndepărtat, socotind posițiunea degetelor dela picidre, cu un centimetru mai îndărăpt. Ființa representată apriat e o fată, dar are membrul genital bărbătesc. Astfel de ființă la Greci se numesce Hermaphroditos, iar numele e compus din numele Hermes și Aphrodite, doue deități grecesci. In numele Hermaphroditos (dela Hermes, ființă masculină și dela Aphorodite, ființă femeină), se cuprinde dar o ființă cu doue naturi, adecă și masculină și femeină. In mitologia greacă aflăm, că pe insula Cyprus, pe lângă Aphrodite s’a venerat și deul Aphroditos, având barbă, sceptru și membru genital bărbătesc, dar era îmbrăcat în vestminte muieresei. In dina serbătorii lui, bărbații se îmbrăcau în haine femeiesci, iar muierile în haine băr- bătesc!. Acest cult a trecut în Asia mică și Grecia. După părerea ori- entalilor, luna a fost cugetată și ca fată și ca fecior, adecă cu doue naturi și aceasta s’a primit ca originea și basa mitului, dar numele Her- maphroditos purcede din Athena, și ca numelui să i-se dee un înțeles, s’a