BIBLIOTECA UNIVERSITĂȚII CLUJ. DUPLICAT TRANSILVANIA ORGANUL ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ Șl CULTURA POPORULUI ROMÂN. Director Dr. C. DIACONOVICH. -Exilai eul IZZZZZZZI-lea, 1900. Editura Asociațiunii. « ■u SIBIIU, 1900. TIPARUL TIPOGRAFIEI ARCHIDIECESANE. Sumar. Partea literară. Pag. Istorie. ₘ Âncă odată la „petiția cu pricina¹¹ a lui Avram lancu, de losif Sterea Șuluțu 258 Câteva pagini din suferințele Ro- mânilor bănățeni, de Patficiu Dră- gălina 233 Cetatea Bihorului (din „Szâzadok¹¹), de Nicolau Togan. 183 Cronica de Eisenstadt despre res- coala lui Horia, de Nic. Togan 1 Cum se face istoria ardeleană, de los. Sterea Șuluțu 87 Din literatura geografică a Transil- vaniei. Scrierile geogr. în secl.țXIX. Studiu de Silv. Moldovan 17, 55$ 93, 114, 169 Din trecutul Băilor Herculane (Me- hadia), de Dr. G. Vuia 219 Documente istorice: Decorarea preo- ților lorgovici din Varadia. — Deco- rarea preotului Valuțan din Calina. — Venirea Șerbilor. Comunicate de S. Liuba. 99, 207, 270 Jancsâ Benedek: Cea mai veche sta- tistică "autentică a Românimei arde- lene, de Nic. Togan Mișcările etnograf, române mai nouă în patria noastră, din „Ethnographia", de Nic. Togan O constatare istorică, de V. Șotropa O petiție a lui Avram lancu, de los. Șterca Șuluțu O rescoală în Reșinari la mijocul seci. XVIII, de Nic. Togan Paralele etnologice Recensementul general al popula- țiunii Regatului român din Decembre 1899, de N. Togan Românii din peninsula balcanică, de loan Popovici Românii din Selagiu, din „Erdely¹¹, de Nic. Togan Statueta Hermafroditos din Jidovin, de At. Marienescu „Szâzadok", Repertoriu, de N. Togan Weigand G.: Românii in Serbia, Trad. de t v p Chestiuni culturale. Adunarea gen. a Societății pentru cre- area unui fond de teatru român Biblioteca națională din Paris. Serbările iubilare dela Brașov 41 67 267 217 263 68 185 25 65 285 103 ' 105 204 229 202 Pag. 73 271 118 \ Literatură și sciință. Academia română. (Sesiunea generală din 1900). Academia maghiară Ântâia lovitură oficială îndreptată îm- potriva literelor eirilice, de N. Togan Bertha, A. de, Magyars et roumains de- vant 1’ histoire. Recengiupe, de L. Kropf, din „Szâzadok¹¹ " 133, 278 Concurs literar 72 Din estetica tragicului (Polemică cu dl'Gliiță l’op) de Dr. los. Blaga 137 La chestiunea bunăstării poporului 135 Limba română, din „Erdelyi Muzeum", de Nicolau Togan 68 Producțiunea noastră literară. (Ra- portul secretarului I. despre produc- țiunea literară română din țeară în timpul dela 1 Iulie 1899—30 Iunie 1900). Vedi partea oficială pag. 137. Secțiunile sciințifice-literare confe- resce partea oficială Bibliografie. Al doilea capitol din contabilitatea duplă, de 1. C. Panțu 70 Alsofeher vărmegye Monografiăja 71 Antropomorfisme și antiantropomor- fisme în limba română, de N. Sulică 277 Anuarul Băncilor Române 33, 274 Anuarul școalei comerciale sup. gr.- or. din Brașov 198 Anuarul III al Soc. pentru crearea unui fond de teatru român 181 Anuarul XXXVI al gimnasiului mare public român de relig. gr.-or. din Brașov 195 Anuarul I, al reuniunii sodalilor ro- mâni din Sibiiu 276 Băncile de emisiune, de A. D. Da- mianoff 200 Biblioteca „Reun. rom. de agricult. din cott. Sibiiului“ 132 Biblioteca poporală a Asociațiunii Nr. 1 ’ 275 Biblioteca teatrală a „Aurorei¹¹ 132 Bunea, Dr. A.: Din istoria Românilor Episcopul loan Inocențiu Klein. Re- censiune de Nic. Togan xjtP Călătoriile patriarchului Macarie de Antiochia în țările române, de Emilia Cioran 183 Cântecul lui Adam 133 IV Pag. Carp A., Discurs rostit în senat 133 Carte de cântece, de I. Dariu 200 VI. Catalogul de semințe al gradinei botan. din Bucuresci 133 Cestiunea pedeps. în școalele noastre poporale, de los. Velcean 34 Concentrațiunea învățământului în școala Herbart-Zilleriană, de George Joandrea 228 Conferențele pedagogice ale corpului profesoral din Brașov 196 Cum să fotografăm? 34 Curs elementar de botanică si zoo- logie, de G. Chelariu ’ 276 Cuvânt funebru, de 1. Dariu 276 Dicționar român-germân și germân-ro- mân, de S. P. Bareian, rev. si com- pletat de Dr. D. P. Barcianu’ 199 Die Repser Burg, von Dr. H. Miiller 202 Dietetica poporală, de S. Stoica. 128 Din literatura poporală 132 Documente privitoare la istoria Ro- mânilor, de E. de Hurmuzaki 131 „Enciclopedia română" 130 Epistola pastorală a archiep. Tosef- Xaver de Hornstein 102 Epistola pastorală pentru iubileul sântei uniri 275 Extras din tarifele de postă și te- legraf 35 Familiile boerești române, de O. G. Lecca 275 Filarot și Antusa 133 Fragmente din istoria Românilor, de E. bar. de Hurmuzachi, trad. de I. Slavici 102, 277 Geografia pentru școalele poporale, de V. Goldiș ’ 133 începuturile ziaristicei noastre, de Ilarie Chendi 200 îndrumări date agenților Domeniilor Coroanei, de I. Kalinder 201 Istoria Legii noue, de Dr. V. Szmi- gelski 102 | Istoria naturală, de V. Dumbrava și I Victor Borlan 228- Istoria politicei, de T. V. Păc&țian SJ2Ș Istoricul Seminariului din Curtea- de-Ârgeș, ds G. C. Drăgănescu 277 Istorioare biblice, de Dr. P. Barba 133 Jahresbericht des Vereins fur Landes- kunde 1898/9 131 A magyar honfoglalâs kiitfoi, de Pauler și Szilâgyi 278 Masa studenților rom. din Brașov 197 Musica națională, de A. Sequens 277 Notes et extraits pour servir a 1J his- toire des croisades au XV-e siecle, par. N. Jorga 131 Notice sur le Domaine de la Couronne de Roumanie 277 Novele și schițe, de I. Pop Reteganul 34 Păcățian, T. V., Buna chiverniseală. - a Recensiune, de N. Togan 12S7 Poesii, de Carol Scrob 228 Pentru conservarea portului național 'Pentru memoria lui Avram lancu. Apelul Drului AmqS Frâncu cătră ministrul de internă Predice ocasionale și funebrale, de Dr. Em. Elefteresțu Programa gimnasiului sup. gr. cat. și a școalelor elem. din Beins Programa gimnastului sup. gr.-cat. din Blaj XVI Programă a Institutului pedago- gieo-teologic gr.-or. din Sibiiu XIV Programa ștoalei civile de fete cu internat și drept de publicitate a Asociațiunii, Protocolul adaifarii gen. a reuh. învâț. din diecesa Aradului Publicațiunile ministeriului cultelor și instrucțiunii publice și ale Academiei Române 1( Raportul al XXXVI-lea despre gim- nasiul sup. fund, din Năseud Raportul anual al soc. acad, române „Junimea¹¹ din Cernăuți Raportul anual al soc. „România Jună¹¹ Raportul comitetului Societății pen- tru cultura și literatura română din Bucovina Raportul gen. al Reun. rom. de agri- cult. din cott. Sibiiului Pag. 277 33 102 194 195 193 198 33 1, 227 197 132 71 193 35 229 276 70 Raportul III al școalelor capitale ort. or. rom. din Lugoj Recompensele și pedepsele în școala poporală, d 1. Dariu Regulament de serviciu, de I). Bardoși Respuns la darea de seamă a d-lui Sim. Popescu, de Dr. P. Barbu ^2£8> Sâmbăta morților, de T. V. Păcățian t/275. Schematismus historicus venerabilis cleri dioecesis Magno-Varadiensis graeci ritus catholicorum 182 Scrisori cătră eleve, de Maria Cioban 199 Semințe din agrul lui Christos, de Z. Boiu 70 Sîrbu, G-, Mateiu-vodă Băsărabă’s aus- j , wărtige Beziehungen. Reccușiune _ din „Szăzadok¹¹ " 201 (Statutele socT,,Patria" din Miinchen x133~'' Taina norocului, de T. Brândnș------ 431 Treptele culturale-istorice și școala Herbart-Zdleriană, de G. Joandrea 200 Țiganiada 131 Valorarea poamelor, de P. Ieremia 70 Verhandlungen und Mittheilungen des siebenburgischen Vereines fur Naturwissenschaften zu Hermanstadt XLIX Bând 278 Viata și operele Iui Andreiu Mu- reșan, de loan Rațiu 275 Ilfvitte. „Archiva¹ 72 „Convorbiri literare¹¹ 39 „Embrionul¹¹ 40 V Pag. „Familia” 39 „Foaia Pedagogică¹ 40 „Foaia scolastică” „Literatura și Arta Română” 39 „Noua Revistă Română” 35 „Revista Economică” 40, 274 „Revista Ilustrată” 71 „Veselia” 71 Calendare. Amicul Poporului (an. XLI) 226 Călindarul Poporului (an. XVI) 227 Călindariu pe anul visect dela Cliris- tos 1900 35 Calendar portativ pe anul visect 1900 35 Folklore. Din credințele popor.: „Boala mare” sau „boala rea”, „nevoe”, de Liuba- lana 61 Jocuri de copii 64 Obiceiurile de nuntă ale Românilor din comit. Caraș-Severin 68 Pag. Din sinul Asociațiunii. Adunarea generală 122, 205 Asociațiunea la Băile Herculane 209 Discurs presidial rostit la inaugurarea adunării gen. dela Băile Herculane 215 Examenele la școala civilă de fete cu internat ’ 204 Loteria Casei Naționale (Cf. si partea oficială) ’ 121, 230 Membrii Asociațiunii la finea lunei Martie 1900 123 Din despărțeminte. Agnita, Bran, Caransebeș 231 Dej ’ 232 Făgăraș, Hida-Huedin, Năsăud 126 Orăștie’ 127 Sebeș 125 Seliște 124 Sighișoara 128 Șimleu 127 Verset . 232 (V. și la partea oficială) Partea oficială. Pag. Pag. Abrud-Câmpeni, desp., raport anual 13, 48 sed. comitet, cerc, din 25 Iunie 75 șed. „ „ „ 30 Iulie 202 adunarea cerc, din 19 August 202 Adunarea generală, se va ține la Băile Herculane 54 raport general cătră ea 77, 83, 184, 186 convocarea ei 81 programul 168 împărțirea de eărți între popor 169 protocolul ședinței I. 183, 191 ’ II. 186, 191 deschiderea adunării 183 disertatiuni intrate 184 alegerea comisiunilor 184 propuneri intrate 184, 186 telegrame de felicitare 188 locui viitoarei adunări generale 189 mulțămită organelor autorităț. publ. 194 Agenturile Asociațiunii 224 Agnita, desp., (raport anual v. partea literară pag. 231) adunarea de reor- ganisare din 5 August 181 „Albina” din Sibiiu, donat, școalei 49 Albini Tit. L., sentință în causa colectei lancu 37, 51 Albini Sept., procesul contra lui 195, 210 Album cu modele de cusături româ- nesc! 13, 41, 213 Ardelean G- propune înființarea unei secțiuni archeologiee 187 Avis, cătră dir. desp. 218 I Baderca G., donează bancnote p. museu 42-1 Bădilă loan, reposat 1 „ „ testamentul 35 ,. „ pertractarea lăsămentului 35 Bădilă Ioana „ „ 35 loan, donaț. din biblioteca lui 37 Balteș, Elena și Maria, dispensare de didactru ’ 50 Barbu, Elena n. Grecu, decedată 177 Barcfcosi, D., dăruiesce 25 exemplare „Regul. de serviciu" 38 Barițiu, monument 214 Beius, desp. șed. com. cerc, din 24 Decembre 1899 4 șed. com. eerc. din 3 Iunie 69 concurs pentru doue premii a 25 cor. 80 șed. com. cerc, din 24 Iunie 169 șed. eom. cere, din 26 August 202 adunarea cercuală din 2 Septembre 202 șed. com. cerc, din 14 Octobre 209 raport anual 218 Biblioteca Asociațiunii, conspectul cărților intrate în sem II. 1899 13, 14 eumperări de cărți 14, 68, 173, 216 consemnarea cărților intrate în se- mestru I. 1900 173 legare de cărți și ziare 211 Biblioteci poporale, repertm iu de cărți pentru ele 20 Bisa lulia, donează sigilul lui lancu 11 Bistrița, desp. șed. com. cerc, din 12 Iun. adunarea cercuală din 24 Iunie șed. com. cerc, din 26 Iunie aed nnm "««ț. din 7 Iulie 170 VI Pag. Bistrița, desp., raport anual 79 șed. com. cerc, din 21 Novembre 216 Blaj, desp. raport anual 49, 61 șed. com. cerc, din 29 Iunie 170 ' șed. com. cerc, din 26 Iulie 172 adunarea cercuală din 5 August 180 Bocșa, desp. șed. com. cerc, din 3 Feb. 35 raport anual 37, 45 șed. com. cerc, din 24 Aprile 53 șed. com. cerc, din 7 Iulie 171 adunarea cercuală din 2 August 178 Bran, desp., (raport anual în partea li- terară p. 231). adunarea de constituire din 3 Febr. 1 șed. com. cerc, din 28 Martie 1 199 adunarea cercuală din 12 August J Brașov, desp., ședința com. cerc, din 1 'Dec. 1899 ’ ’ 2 șed. com. cerc, din 21 Dec. 1899 si 5 Ian. 1900 raport anual șed. com. cerc, din 2 Febr. șed. com. cerc, din 16 Aprilie șed. com. cerc, din 17 Maiu șed. com. cerc, din 13 și 16 Iunie adunarea cercuală din Î7 Iunie șed. com, cerc din 20 Sept. Caransebeș, desp., raport anual (v. și partea literară p. 231). Casa națională, donațiuni 11, 42, 52, 69, 185 12 12, 38 36 49 67 } 74 210 171 lucrările loteriei 33 taxele fundatorilor 51, 53, 69, 214 amânarea tragerii la sorți a loteriei 54 prospectul loteriei 56, 64 raport cătră ad. generală 114, 169 raport despre tragerea la sorți a lo- teriei 198 lista tragerii la sorți a loteriei 205 Cassa Asociațiunii, scontarea 2 rațiociniile pro 1899 13, 124 proiect de budget pro 1901 68; 130 aprobarea rațiociniilor 76, 187 rațiociniul ajutoarelor pentru elevii meseriași 77 raport cătră ad. gen. 117 inventarul Asociațiunii 121 Ciceiu, Cornelia, cere concediu 50 e absolvată dela serviciu 60 cere reprimirea în post 177 se reangajază 194 Qintea, loan, cere primirea ficei sale în internat cu taxă redusă 202 Cioban, Maria, colecțiune de cusătură românească 13, 41, 213 abdice dela postul de învățătoare 182 Cluj, desp. șed. com. cerc. din2l Ian. 67 șed, com. cerc, din 15 Iulie 170 șed. com. cerc, din 18 Aug. 181 raport anual 60 Cobalm, desp., ședința com. cerc, din 29 Dec. 1899 3 șed. com. cerc, din 29 Iulie 173 adunarea cercuală din 26 August 201 Comitetul central, prot. șed. din 2 Ian. 1 prot. șed. din 11 Ianuarie 1 Pag. Comit, centr. prot. șed. din 8 Febr. 9 prot. șed. din 8 Martie 33 prot. șed. din 5 Aprilie 41 prot. șed. din 10 Maiu 49 prot. șed. din 24 Maiu 52 prot. șed. din 29 Maiu 54 prot. șed. din 30 Maiu 55 prot. șed. din 7 Iunie 57 prot. șed. din 19 Iunie 59 prot. șed. din 5 Iulie 65 prot. șed. din 11 Iulie 68 prot. șed. din 17 Iulie 76 prot. șed. din 19 Iulie 77 prot. șed. din 9 August 168 prot. șed. din 27 August 177 prot. șed. din 3 Septembre 182 prot. șed. din 27 Septembre 189 prot. șed. din 4 Octobre 191 prot. șed. din 25 Octobre 198 prot. șed. din 15 Novembre 209 prot. șed. din 6 Decembre 212 Comloș-S.-Miclăuș, desp., șed. com. cerc, din 18 Martie 45 adunarea cercuală din 24 Aprilie 53 Concurs literar istoric: resultatul, eseriere nouă 33 pentru bibi, popor, a Asoc. 34, 41, 57 scrieri premiate 65 Consistoriul archidiecesan din Sibiiu cere local pentru catecbisarea ele- velor dela mănăstiri 203 Constantin, I., donează bani vechi pentru museu 52 Dan, loan, demisiune 215 Dej, desp., (raport anual v. partea li- terară p. 232), adunarea de consti- tuire din 14 August 179 șed. com. cerc, din 10 Novembre 211 Delegații desp., presența lor la adu- narea generală 183, 184 Despărțeminte, vedi numele localită- ților respective și rubrica „Din sinul Asociațiunii" în partea literară. Despărțăminte noue, raport despre organisarea lor 212 Despărtemintele și membrii Asoc. la ținea a. 1900 222 DicioS.-Martin, desp., șed. com. cerc. din 13 și 27 Iunie 74 adunarea cercuală din 31 August 201 Disertațiuni intrate la adunarea gen. 184 „Enciclopedia română¹¹, raportul viee- președ. Dr. 11. Pușcariu despre ter- minarea voi. II și mersul lucrărilor 66 „Economia" din Lugoș, don. 10 Cor. 51 Făgăraș, desp., (raport anual v. partea literară p. 126). Felicitări de anul nou, rescumperarea lor 33, 213, 217 Filep, G, lăsămentul, pertractări cu eredii 10 Florian, Traian, cere primirea ficei sale in internat cu taxă redusă 200 Forro, G., lăsămentul: competință de moștenire 3 TRANSILVANIA ORGANUL ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. 1. Sibiiu, Ianuarie 1900. Anul XXXI. CRONICA DE EISENSTADT DESPRE RESCOALA LUI HORIA. Sub' titlul „Die Eisenstădter Chronic des Hora-Aufstcmd.es in Siebenbiirgen“ găsim în foișoara (Țiarului „Budapester Tagblatt" Nr. 28—30 din anul curent un studiu interesant asupra unei cronice pănă acum cu totul necunoscute, care privesce foarte de aproape istoriografia noastră. E vorbă de o nouă cronică, descoperită de curând de Dr. Ludovic Merenyi în archiva fa- miliei princiare Esterhâzy din Eisenstadt (Kis-Mârton, cott. Șo- pronului), cronică în limba germană asupra rescoalei lui Horia. „Budapester Tagblatt¹¹ introduce studiul asupra acestei cro- nice, semnat de Dr. G—y, cu următoarele cuvinte: „Ne găsim în plăcuta posiție de a pută presentă cetito- rilor noștri o publicațiune de mare valoare istorică. Admini- strația vestitei archive a familiei princiare Esterhâzy din Eisenstadt avu bunătatea să ne pună la disposiție nisce scri- sori și documente needitate păn’acum și cu totul necunos- cute chiar și în cercurile istoricilor noștri, privitor la res- coala lui Horia în Transilvania, cari prin aceasta le aducem la cunoscință marelui public. Prețiosul material, pus noue la disposiție cu amabilitate, a fost studiat și censurat de că- tră un cunoscător al istoriei transilvane, care l-a prelucrat în trei articole, dintre cari pe cel dintâiu îl publicăm în cele următoare. Cetitorii noștri vor găsi în aceste studii o icoană nouă, interesantă și surprinȚetoare a rescoalei lui Horia, care va rectifica de sigur unele expuneri istorice false, și care prin 1 2 Reproducerea fidelă a povestirilor naive și intuitive ale unui contimporan câștigă un farmec deosebit". Iată care este genesa acestei cronice după Dr. Gr—y: Esterhâzy-eștii se pregătiau tocmai pe timpul rescoalei lui Horia să reclame pe cale procesuală bunurile transilvane ale familiei Thokolyi, pe cari pusese mâna fiscul, dar la cari Esterhâzy-eștii făceau pretensiuni în urma înrudirei lor cu contesa Eva Thokolyi. Archivarul-șef de pe atunci al familiei princiare Esterhâzy, Michael Schenk, mai târdiu director al bu- nurilor, trimisese pe actuarul seu, Ludovic Siess, la Sibiiu, ca să culeagă material pentru acest proces. Lucru firesc, că acest funcționar fu provecjut cu numeroase scrisori de reco- mandațiune, cari îi deschiseră și salonul guvernatorului Tran- silvaniei. Lud. Siess era acolo adese-ori oaspe binevefiut și la masă, și umblând în aceea casă, unde se concentrău firele administrației Transilvaniei, putea să-și câștige informațiuni autentice cu privire la rescoala lui Horia, care erupse tocmai pe atunci, cum și privitor la singuraticele fase ale aceleia. Scirile aflate le împărtășise Siess într’un numer de scrisori șefului seu din Eisenstadt, • care din parte-și introduse aceste interesante scrisori private într’un protocol, le provec|u cu Introducere și adause pe urmă la acelea și un epilog, așa că acest manuscript se presintă ca o cronică. Dr. Mer6nyi, care desgropă acest manuscript dintr’o grămadă de acte, îl boteză: Eisenstadter Chronik der Hora-Welt (Cronica de Eisenstadt a lumei lui Horia). Manuscriptul folio mai gros de un deget poartă pe învelitoare următoarea inscripție latină cam pocită, ’ după cum o presintă „Budapester Tagblatt“: „De annis 1784 et 1785 Relationes Domini Actuarii Ludovici Siess de Tumultu et Insurrectione Gentis Valachico in Transsylvania contra No- bilitatem et Natione Hungaram ibidem, da tempore in tempus Dno Archivaris loanni Michaeli Schenk Kis Martonium sub- misse“. Studiul lui Dr. Gr—y, scris asupra acestei cronice cu o obiectivitate, ce rar o întâlnesci la scriitorii străini, când e vorbă mai ales de Horia, cum și cronica însăși, sunt intere- sante din mai multe puncte de vedere, deși de altfel nu ni se descoper lucruri, cari nu le-am fi cunoscut chiar de loc 3 pana acum. Un lucru se confirmă și prin aceasta cronică, că adecă Horia și oamenii sei, ori cât de simpli și pe lângă toate atrocitățile ce li se impută, atrocități comise în extrema desperațiune și furie, la care au fost aduși prin opresiunea seculară, au avut un ideal: idealul libertății. Ținem deci să facem cunoscut și cetitorilor noștri studiul publicat de „Budapester Tagblatt“ și prin acesta însăși cro- nica lui Siess, ca să se vadă cum presintă și acesta cele pe- trecute în drama sângeroasă a lui Horia. Nu vom uita, că Siess a fost un străin pripășit pe aici pe scurt timp, și că în cercurile prin cari s’a învertit în Sibiiu, numai bine nu va fi auc|it vorbindu-se de poporul român preste tot. în timpul din urmă — (jice Dr. G—y — s’a vorbit de repețite-ori de rescoala lui Horia, de acea revoltă sângeroasă a iobagilor valachi din Transilvania, care fu asemenea unui preludiu sângeros al celor-ce avea să le producă în privința grozăveniilor cu cinci ani mai târziu revoluțiunea franceză. Aici și acolo s’au manifestat patimile masselor ațițate ale po- porului în crutfimi ne mai aurite, ca și când opresiunea seculară, ce le-a știrbit drepturile omenesci, le-ar fi înstrăinat de tot ce este uman și le-ar fi transformat în animale selbatice. Deosebire între cele doue revoluțiuni: curând suprimata rescoala a lui Horia și triumfătoarea revoluțiune franceză, este numai în ceea-ce privesce întinderea și poate în privința bestialităților săvîrșite. Uciderile dela 1784 în Transilvania întrec de sigur în ceea-ce privesce cruzimea animalică pe cele din timpul teroarei în Francia, dar între căușele rescoalei țărănești transilvane va găsi istoricul multe, cari nu se pot asemăna cu cele ale revoltei „tiers etat“-ului din Francia. în tot cașul se pare, că istoria deplin vrednică de încredere a rescoalei lui Horia âncă nu este scrisă. Adevărat, că aceasta revoluțiune țărănească a fost tractată în repețite opere, dar acestea după posiția de partid a au- torilor lor trec cam repede peste unele momente, pe când alte momente le accentuează cu atât mai mult; tot așa rămân în toate expunerile multe lucruri nelămurite, dar mai ales ținuta împăratului losif II. Apoi ne stau la îndemână privitor la drama sângeroasă din iarna anului 1784/5 și puține isvoare, și nici acestea nu sunt peste tot cunoscute. Astfel s’a descoperit numai acum de cătră Dr. Ludovic Merănyi o cronică germană a „lumei lui Horia“, de care se pare, că n’a avut cunoscință nici Francisc Szilâgyi, savantul autor poate al celei mai obiective lucrări în aceasta materie: „A Horavilâg Erdălyben“ (Lumea lui Horia în Transilvania), nici Benedict Jancso și Alexandru de Bertha, cari se ocupă în cărțile lor despre chestiunea română foarte pe larg cu rescoala țărănească din secolul precedent. Francisc Szilâgyi, care înseamnă cu mare consciențiositate fie- care isvor disponibil și folosit de el, n’ar fi întrelăsat de sigur să facă o 1* 4 privire și în aceasta cronică, dacă ar fi avut numai cunoscință de existenta ei, și ar fi citat-o tocmai așa, cum citează cele doue memorande ale lui Eder, colectiunea de manuscripte a lui Nicolae Jancsovics din Muzeul na- țional din Budapesta, numeroasele manuscripte referitoare la chestii ale Muzeului transilvan din Cluj, originare în mare parte din colecțiunea ba- ronului Brukenthal, și în sfîrșit scrisorile contimporane ale profesorului gimnasial losif Gâbri, păstrate în biblioteca Batthyânyi-ană din Alba-Iulia. în cronica de Eisenstadt a rescoalei lui Horia câștigă studiul istoriei fără îndoială un material foarte prețios, căci cuprinsul ei nu numai că este deplin adeverit prin resultatele depuse în operele istorice nepreocupate, ci aceea lămuresce totodată și unele detaiuri mai puțin considerate. în ge- neral istoricul, la folosirea însemnărilor contimporanilor, trebue să-și impună mare precauțiune, căci acelea de cele mai multe-ori sunt scrise sub im- presiunea indignațiunii, durerii și urei; contimporanii dau loc unor exagerări, pe când pentru alte lucruri, ce le găsesc după posiția lor de partid ca dela sine înțelese, sunt orbi. Cronica de Eisenstadt se pare totuși, că for- mează în aceasta privință o excepțiune; autorul ei înșiră fără nici un adaus subiectiv, în mod cu totul sec, acele întâmplări, la cari a fost martor, sau de cari a aucjit. El nu are nici un interes de a înfrumseța ori schi- monosi faptele. Aceasta reiese cu totul clar din modul cum s’a urzit aceasta cronică. . . . Cu privire la căușele adevărate și mai adânci ale rescoalei ai căuta înzădar lămuriri în aceste relationes; cronistul nu face critică și nu filo- sofează, el dă în cuvinte nemăiestrite: „atâta despre rescoala țăranilor valachi din Transilvania, cât s’a putut afla din diferitele rapoarte incurse și din povestiri¹*. Adevărat, că el dă în prima lui scrisoare o scurtă genesă a re- voluției, dar numai chiar pe atât, cât plutea la suprafață. Asuprirea aproape ne mai amjită, .ce dela rescoala țărănească a lui Dozsa pănă pe timpul lui losif apăsa asupra iobagilor din Ungaria, după despărțirea țării de dincolo de Dealul Craiului s’a mai agravat âncă prin legislațiunea transilvană; în Approbate și Compilate, cari de altfel cuprind numeroase instituțiuni liberale ț?), poporul iobăgit era pus într’o categorie cu dobitoacele și aceasta dejosire era înmatriculată în lege. lobagiul față cu domnul său era lipsit de ori-ce drept și lăsat cu totul la discrețiunea aceluia. După determinațiunile Appro- batelor iobagiul avea necesitate de o permisiune specială a domnului seu, ca să poată ține și folosi un cal; țăranului sau robului îi'era strict oprit să poarte vestminte de postav, pantaloni, cisme, șapcă duplă sau cămăși de jolj. Din remasul mobil al iobagiului primia văduva aceluia numai a treia parte, celelalte două părți erau ale domnului. Tot asemenea era liber domnul să determine însuși măsura robotei, iar iobagiul era legat de per- misiunea și învoirea domnului în toate acțiunile vieții sale, în ceea-ce privesce dispunerea peste persoana și avutul seu. împăratul losif II prin un ordin autograf datat din Sibiiu la a. 1783 desființa iobăgia și în 5 Transilvania, cum (Jicea: „ca fără amânare să se desființeze în tot locul aceasta dejosire a omenimei la servitute și sclavagiu". într’aceea însă acest ordin autograf remase un pictus masculus, căci autoritățile comitatense nu se prea grăbiau cu punerea lui în practică. Dacă motivul mai depărtat al rescoalei a fost asuprirea ne mai aurită exerciată de domni și ura ioba- gilor lipsiți de ori-ce drepturi cetățenesci față cu nobilimea, ură suptă de odată cu laptele mamei, — impulsul nemijlocit la rescoală fu procedura deo- sebit de nedreaptă a administrației domeniului erarial din Zlatna, ai cărei funcționari deschiseră ușa și poarta celor mai mari abusuri și pedepsiră în mod exemplar pe țăranii, cari au cutezat să se plângă la superioritatea din Sibiiu. Despre aceste rapoarte, ce i se vor fi părut de sigur ca dela sine înțelese, Ludovic Siess ne spune tot atât de puțin, ca și despre audiența, ce o avură la împăratul losif II în Viena câți-va delegați de ai iobagilor fiscali conduși de Horia. La el se începe genesa rescoalei numai cu con- scripția militară, care le sugeră țăranilor credința, că ei s’ar pute scăpa de iobăgie în statul militar. „în anul acesta" — așa-și începe el povestirea — „a sosit la laud, guvern transilvan prea înaltul ordin, ca prin laud, autorități militare și cu întrevenirea statului provincial să se conscrie și militariseze toate satele mărginașe cu Valachia și Moldova. Abia ajunse aceasta la cunoscința ță- ranilor valachi din Transilvania, când pe la începutul lui Iulie unii țărani și nu mai puțini și din satele mărginașe, anumit însă supuși de ai d-lui conte Gregoriu de Bethlen dela Hepria, comitatul Albei-Iulie, merseră la comisarul de răsboiu de acolo și se rugară să fie consemnați și ei ca sol- dați și luați în conscripție; deoare-ce într’aceea mai multe sate se insinuară în modul amintit și din aceasta causă și denegară să mai facă domnilor lor serviciile și darurile obligate, mai ales asigurați fiind de unii și alții, că pe viitor nu vor mai plăti contribuțiune, nu vor mai servi de loc domnilor și ce posed va fi proprietatea lor perpetuă, acestea au fost aduse la cu- noscința comandei generale; de aici s’a dat ordin amintitului comisar de răsboiu din Alba-Iulia, ca să le spună atât oamenilor amintiți din Hepria, cât și altor sate, cari cer să fie militarisate, că cererea lor de a fi primiți în statul militar se va lua în posibila chibsuință, ei însă într’aceea să prestee domnilor lor de păn’aci fără de cea mai mică denegare și opunere puni- bilă toate serviciile și robotele prescrise și să aștepte în liniște hotărîrea ulterioară¹¹. Aceasta explicare cam cu două înțelesuri a comisarului de răsboiu „juca mereu în mintea țăranilor începând din Iulie și August, pănă-ce în sfirșit la 31 a lunei trecute Octobre se puse în frunte în satul Curechiu un anumit valach Horia, fugit din arestul domeniului Zlatna, și făcu pe țărani să creadă, că el a fost la Maiestatea Sa împăratul și pe lângă pri- mirea unei cruci de aur și a unei patente, fără îndoială numai fictivă, a înțeles, că înalt Același este învoit să se extermineze toți nobilii țării, iar ei să fie așezați în fericita stare a acelora; și numai decât se adună Q 6 ceată de oameni în amintitul comitat al Zarandului, vagabondând prin di- ferite localități, mai ales însă pe unde erau curți nobiliare, nobili sau funcționari dominali. Aceasta turburate după aceea în 3 și 4 Novembre fu adusă prin ștafete la cunoscința guvernului, raportându-se totodată, că amintiții rebeli, al căror număr stă din câte-va mii, au ucis în Brad 7 no- bili, în Criscior 2 infanteriști din regimentul Orosz și 2 solgăbirăi, au aprins sate, și au răpit sau au prefăcut în fum tot ce le-a că(Jut în mâni.“ Pilele următoare aduc deja rapoarte despre crescerea rescoalei și nouă cruzimi, cari le spune cronistul nemijlocit. între nobilii uciși „s’a aflat și o femee nobilă îngrecată, pe care nelegiuiții o uciseră mai ântâiu, apoi îi scoaseră fătul din pântece și-l înfipseră în suliță. Unui nobil să-i fl tăiat mâna și piciorul lăsându-1 viu, să chinuiască; altuia i-au strîmtorat capul cu ușa și i-au tăiat gâtul. în 7 a primit Excel. Sa domnul Guvernator 2 ștafete în decursul mesei, la care ni s’a acordat grația să luăm și noi înșine parte, că Franciscanii din Baia de Criș au fost uciși, iar în Brad i-au tăiat preotului reformat capul în biserică; că arderea și devastarea satelor, cu deosebire însă a curților și castelelor nobililor, ia dimensiuni tot mai mari, iar nobilii sunt uciși. în tot locul amenințat rebelii sbiară Vivat Josephus Secundus^. Cronistul spune, cum sosesc qlilnic și în fie-care oară domni, cari putură scăpa, la Sibiiu, „căutând să-și salveze viața și că porțile cetății de aici sunt păzite cu toată precauțiunea“. El raportează și despre presupusa prindere a unei cete de 40 inși și despre încăierări, ce ar fi avut loc între rebeli și miliția trimisă în contra lor. In sfîrșit aclude la prima sa scrisoare și o copie a raportului trimis guvernatorului din partea vicespanului Lu- dovic Nopcsa dela Deva, în care sunt înșirate satele aprinse și devastate. în a doua a sa scrisoare, datată din. 16 Novembre 1784, constată cronistul ca fiind „de tot adevărată* vestea despre turburări, la cari ope- rează acum și fanatismul religios. Pe lângă nobili și funcționari, sunt mai ales preoții, cărora le stîng rebelii viața; se dau și convertiri cu forța. „în Abrud un pastor calvin împreună cu altul arian, sau cum se le pentru restabilirea păcii“. De sigur că cu sentimente mestecate au aflat aceștia despre raportul „unui anumit locotenent al regimentului săcuiesc de husari. La 27 după miedul nopții am pățit-o după aceea în Brad; pe toți bărbații, ce i-am găsit acolo, i-am expediat în ceealaltă lume, au fost însă foarte puțini, căci ei, adecă rebelii la 4000 inși au plecat la Criscior sub conducerea ____12 căpitanului lor George Todor cu câte-va oare înainte de sosirea noastră, după-ce au înțeles însă, că noi ne aflăm în Brad, au apărut din nou des de dimineață în numer atât de mare, încât nu se poate spune. Noi nu ne gândiam la altceva, decât ca să luăm drumul spre Hălmagiu. în decursul marșului i-am întâlnit însă în număr nespus de mare ; i-am alungat ici și colo, i-am tăiat și ucis, dar toate fură înzădar, căci iarăș s’au adunat în număr mare și s’au dus Ia conducătorul lor Horia. Aici se va arăta, ce vom face; destul atâta, că e ceva grozav și pentru un soldat, nici dina nici noaptea n’avem pace. Voiu scrie mai mult, dacă voiu trăi, de astădată nu pot scrie mai mult". Sosise 21 Decembre, pănă ce cronistul putu în sfîrșit înregistra și o scire favorabilă. „în cott. Zaranduhii s’au așezat turburările în măsură considerabilă, numai în munți se mai găsesc câte-va cete, dar și acestea se predau pe încetul majorului comandant de Stoanits". In cott. Albei-Iulie avură deja rebelii bunătatea de a primi amnestia generală și de a preda miliției 25 pusei și vre-o 50 lănci, „dar cum se aude au primit amnestia numai la părere". Cu toate acestea cronistul dă deja expresiune speranței, „că rebelii vor fi îmblândiți în mesură conside- rabilă¹⁴. In d.iua, când scrisese aceasta epistolă, iarăș sosiră doi curieri dela Viena, cari aduseră resoluțiuni preaînalte, după cari Maiestatea Sa „ar fi poruncit să se procedeze în contra rebelilor cu toată seriositatea și puterea". Schimbări personale binefăcătoare în comanda superioară peste trupele întărite cu contingent din Ungaria, contribuiră totul pentru a grăbi suprimarea rescoalei. Poporul turburat începu a se liniști și a se re’ntoarce ]a supunere; aderenții lui Horia și Cloșca, cari se refugiară în munți, se împuținară din ce în ce și în curând avea să sune pentru conducătorii rescoalei oara de resplată. Aceasta fu tot atât de înfricoșată, ca și gro- zăveniile, provocate de ei. Ținuta comandantului general din Transilvania, care prin o interven- țiune la timp ar fi putut scăpa de nimicire sute de vieți omenesci și averi neprețuite, toată vinovăția baronului Preiss iasă la iveală numai din ușorința, cu care soldații puseră capăt rescoalei, îndată-ce interveniră serios...... De sigur nu prea marea forță militară, ce își începu cu sfirșitul lui Novembre operațiunile în contra resculaților și atacă pe aceștia din doue părți, abia avii trebuință de trei săptămâni, pentru ca să restabilească ordinea contur- bată, căci rebelii se arătară numai în puține lupte, în cari apoi și fură învinși cu ușurință, și împrăștiați. Contra tuturor veștilor de mai târziu, resculații nu se distinseră nici prin artă de resboiu nici prin vitejie deose- bită, după cum se poate judeca și dintr’unul din episoadele luptei, de care face Lud. Siess amintire: „Colonelul regimentului Orosz, domnul conte de Golts, primi scirea, că in tjilele acestea domnul colonel Stoanits dela miliția de graniță cu trupa sa se ciocni în cott. Zarandului cu o ceată de rebeli extraordinar de mare, care i-ar fi întrecut trupa sa în mesură considerabilă; acesta lăsă deci să defileze trupa sa cu atâta iscusință, încât rebelii ere- t3 (Jură, că sunt o mulțime nenumărată de soldați; de aceea rebelii prinseră puscile lor, le slobodiră în aer și se predară cu toții miliției pe lângă de- punerea tuturor armelor cu promisiunea, că vreau să se rentoarcă liniștiți acasă, rugară numai pe domnul colonel, să le așeze soldați în satele lor, ca să scape de resbunarea lui Horia, care de sigur li le-ar preface în cenușe“. Nu trecu mult și puterea lui Horia și Cloșca se compunea numai din puțini aderenți; cei doi șefi ai resculaților, dintre cari cel dintâiu luase cu puțin înainte titlul unui Dux Crisialis, rătăciau fugăriți prin neospitalierii munți, unde fură lipsiți în curând de ori-ce mijloace de subsistență. După cum se înțelege, despre conducătorul rebelilor și locul, unde se susținea, circulau cele mai curioase sciri; acum se spunea, că el este păzit de câți-va Valahi, „cari îi dau de mâncare și ele beut, îl îmbracă și desbracă, dar îl țin în arest și-l amenință, că în cașul, când ar fi un înșelător, îl predau Ungurilor¹¹. în tot cașul spusele lui Horia, cu cari mângâia pe oamenii sei, că adecă „soldații sunt numai niște oameni mascați, și că sub hainele ostășesci se ascund nobili, dar împăratul e âncă pe lângă rebeli⁴⁴, nu mai voiau să prindă. Apoi iarăși se povestea, că Horia s’a dus la Viena, pe când alții afirmau, că el s’a refugiat în cott. Bihorului, al cărui comite suprem se jură, că Horia n’are să-i scape viu. Miliția, care îl luase la goană, prin aceste vești nu se lăsa să fie ținută pe loc în căutarea stăruitoare a lui Horia. Cro- nistul scrie: „Domnul locot.-colonel Schultz a străbătut cu trupa sa munții Za- randului, unde s’ar fi aflând vre-o 600 case, dar nu în rând, ci împrăștiate, și întrebând de Horia și de locul unde se susține, locuitorii nu i-au dat alte deslușiri, decât că el, Horia, s’a dus la Viena, la Maiestatea Sa îm- păratul, alții spuneau, că el ar fi luat drumul cătră Crișul-negru, cătră Beiuș și Vașcău în cott. Bihorului¹⁴. în scrisoarea sa din 3 Ianuarie 1785, a treispredecea din aceasta serie, vorbesce Lud. Siess despre prinderea conducătorului rebelilor într’un ton cald de îndestulire, care contrastează mult cu felul lui de mai nainte de a raporta săc și obiectiv. „în sfîrșit după multe ostenele și după toate pregătirile, ce se pot închipui pe aceasta vreme aspră și pe lângă o zăpadă foarte mare, domnul locot.-colonel Kray avu norocirea, ca să aducă cu neînfricații lui Secui la sfîrșitul anului vechiu în prinsoarea fortăreței Alba-Iulia după aceea în cea din Deva pe pricinuitorul rebeliunii țăranilor valachi de aici, Horia, îm- preună cu cameradul și aderentul lui principal, Cloșca, după ce în aceasta rebeliune multe familii nobiliare unguresci de frunte s’au stins într’un mod' ne mai auqlit și neomenos, iar altele prin pierderea tuturor averilor și bu- nurilor lor au fost aduse la bâta de cerșitor și silite să bată la ușile oame- nilor după elemosină. Modul cum au fost prinși cei doi iscoditori ai acestor 14 cruzimi săvîrșite, l-am aflat astădi dintr’un isvor sigur în cele următoare: El, Horia, împreună cu numitul seu aderent, Cloșca, despărțindu-se pe ascuns de ceata Valachilor, ce o mai avea pe lângă sine, s’a dus în așa numiții munți ai Arieșului-mare, iar domnul locot.-colonel Kray i-a luat la goană cu neobosiții sei Săcui; acesta trase pe partea sa pe unii Valachi, parte dintre cei liniștiți, parte dintre aceia, cari se rentoarseră deja la fi- delitate, înarmă cu potcoave (mâțe) atât picioarele acestora, cari aveau să cerceteze munții cu deamăruntul, cât și ale soldaților sei, ca să se poată urca cu atât mai bine și astfel străbătură munții, până când șepte din amintiții Valachi deteră de nisce urme de om și mai apoi peste un avant- post al lui Horia; pe acesta îl siliră apoi iscoditorii să le spună sincer locul, unde se află amintitul Horia; avantpostul i-a îndrumat la un arbore scor- buros, sub care ardea un foc; patru dintre aceștia merseră atât de aproape de acel loc, încât Horia băgă de seamă, că se apropie oameni de el. Horia ieși din scorbura arborelui și întrebă pe amintiții iscoditori, că ce caută și ce voesc? Aceștia apropiându-se și mai mult, respunseră, că au sosit din nou numeroase trupe împărătesei prin safe și oficerii i-au silit să meargă și să Ie aducă vânat. Horia șe Novele și schițe. Din scrierile lui loan Pop Reteganul. Voi. î. broș. II. Sibiiu. „Tipografia⁴⁴, societate pe acțiuni. 1899. 136 pag. 8°. Cuprinde următoarele piese: Nenea Alee, Popa Toma, Salvina și Susana cea ne- bună. Prețul unei broșuri 80 fii. (1 leu). Comande.le se fac numai la autorul loan Pop Reteganul în Sibiiu (Quergasse Nr. 15). Broșura I. a ] acestei scrieri se poate comanda tot dela autor cu 40 fii. (1 franc). Dela j trecerea acestor doue broșuri depinde tipărirea celorlalte 10 12. Re- comandăm aceasta întreprindere literară a binecunoscutului autor spri- ) jinului publicului nostru cetitor. * Raportul anual al societății de lectură „Petru Maioru din Buda- pesta pe anul administrativ 1898/9. Budapesta, 1899. Proprietatea so- ₜ cietății. Tiparul tipografiei archidiecesane din Sibiiu. 35 pag. 8°. Cuprinde în partea generală raportul despre activitatea societății în decursul anului adm. 1898/9, de preș. soc. Nicolae Sulică, iar în partea specială raportul secretarului; raportul despre starea bibliotecii; starea cassei și raportul comisiunii literare. însemnăm, că societatea în anul 1898/9 a numărat 59 membri ordinari, 35 membri onorari și 36 membri fundatori; cabi- netul de lectură a fost provădut cu 36 diare și reviste; biblioteca la finea anului adm. 1897/8 a numerat 2068 opuri în 2647 voi., iar în anul adm. 1898/9 biblioteca s’a sporit cu 148 opuri în 195 voi.; la sporirea fondului societății au contribuit 25 binefăcători cu fl. 326.56; întreagă averea societății este de fl. 7130'03. Spre censurare s’au presentat comi- siunii literare următoarele lucrări: Viața economică la poporul nostru și organisarea ei, de loan Lăpădat, stud. iur.; Limba vechilor noastre cărți bisericesci. Ființa și cronologia ei, de Nic. Sulică, stud. filos. (publicată în „Gazeta Transilvaniei *•): Iarna, de Victor Bontescu, stud. iur.; Tablele de mortalitate, de Mich. Navrea, stud. filos. (publ. în „Revista Economică⁴⁴ Nr. 10 și 11 din 1899) și Educația sexului frumos, de Lazar Triteanu, teol. abs. și stud. filos. (publicată în „Telegraful Român⁴⁴). * Cum să fotografăm? Instrucțiune practică pentru amatorii artei fotografice, de loan Nițiu Pop. Cu 31 ilustrațiuni. Editura „Revistei Ilus- trate⁴⁴. Bistrița, tipografia Carol Csallner. 1899. 59 pag. 8°. Cuprinsul broșurei a fost publicat în „Revista Ilustrată⁴⁴ din anul 1899, s’a retipărit și în broșură separată și se poate procura dela administrațiunea acestei foi pentru prețul de 1 coroană. Jumătate din venitul curat e destinat pe seama corului plugarilor din Șoimuș. După instrucțiunile acestei broșuri fiecare om poate fotografa. * Cestiunea pedepselor în școalele noastre poporale. Studiu peda- gogic asupra necesității și aplicării lor, de losif Velcean, învățător român și notar al Reuniunii. Sibiiu. Tiparul tipografiei archidiecesane. 1899. 36 pag. 8". Prețul 40 fii. Un studiu făcut cu diligință în scopul clarificării 35 mijloacelor de educațiune în școalele noastre; îl recomandăm celor în- credințați cu educația tinerei generațiuni a poporului nostru. * Raportul general al comitetului central al „Reuniunei române de agricultură" din comitatul Sibiiului pentru anul 1898. Sibiiu. „Tipografia* societate pe acțiuni. 1899. 52 pag. 8°. * Extras din tarifele de postă și telegraf valabile dela 1 Ianuarie 1900. Fiind tarifele anterioare în multe privințe esențial schimbate în urma Introducerii valutei de coroane, extrasul acesta e de cel mai mare folos pentru birouri și privați. Se poate procura dela librăria archidiece- sană din Sibiiu, cu prețul de 20 fileri. Calendaristica noastră. Dela apariția ultimului Nr. al revistei noastre ni-au mai sosit ur- mătoarele calendare: Calendariu pe anul visect dela Christos igoo. întocmit după gra- durile și clima Ungariei și a României. Anul XLIX. Sibiiu. Editura și tiparul tipografiei archidiecesane. Acest calendar trece drept calendar oficial al Archidiecesei ort. or. rom. și cuprinde pe lângă partea calen- daristică obicinuită, șematismul bisericei ort.-or. române din Ungaria și Transilvania pe anul 1900; evidență pentru oficiile parochiale și proto- presbiterale, după luni; disposițiuni normative pentru examenele private din cursurile pedagogice ; din regulamentul pentru facerea examenului de cualificațiune învățătorească; îndrumări pentru cererea pensiunei învăță- toresci; învățătorul ca soldat. In ceea-ce privesce partea literară avem puține de clis; pe lângă unele poesii, aflăm aici biografia și însemnătatea lui M. T. Cicero ca bărbat de stat și ca scriitor, care putea fi înlocuită cu alt material mai de actualitate și mai de interes pentru preoți și în- vățători, pentru cari e menit acest calendar în prima linie. Calendar portativ pe anul visect 1900. întocmit și edat de loan Batiu. Tip. Csallner. Bistrița. Un mic calendar nepretențios. Revista Revistelor. „Noua Revistă Română", pentru politică, literatură, sciință și artă». Avem înaintea noastră deja 2 numeri din mult promițătoarea re- vistă dirigiată de d-l C. Radulescu-Motru și anunțată în numărul ultim al „Transilvaniei* din anul 1899, și constatăm cu plăcere, că primii nu- meri se presintă în fond și în formă foarte bine, și că se dă o deosebită atenție și chestiunilor, ce agită viața noastră publică mai restrînsă. Găsim în acești doi numeri tractate cu seriositate de scriitori competenți chestiuni politice și economice; critică, literară (C. Rădulescu-Motru: Idealurile sociale și arta — Polemica Gherea-Maiorescu), istorie (N. lorga: Mora- 3* 36 litatea și armonia istoriei), literatură (O. Densușianu: Școala latinistă în limba și literatura română; Em. Grigorovița: Cucoana Raluca, Nuvelă); folklor (G. Coșbuc: Un capitol din demonologia poporului român); re- vistă asupra mișcării literare și sciințifice, ș. a. Fie-care număr e înzestrat cu 2 suplemente, unul la început și altul la sfîrșitul numărului. Suple- mentul I. e reservat notițelor de tot felul asupra culturei țărilor locuite de români; aici se publică: resumatul conferințelor ce se vor ține la di- feritele Atenee; statutele și scurte dări de seamă despre mersul socie- tăților de cultură; scurte dări de seamă despre concertele și exposițiunile artistice; resumatul discursurilor rostite la diferite ocasiuni solemne, în scurt notițe asupra tot ce are legături cu cultura neamului românesc, în suplementul II din acești doi numeri găsim: poesii, notițe și infor- mațiuni literare și sciințifice, scurte piese literare, schițe, fragmente, cu- getări, toate interesante și recreative, plus câte o ilustrație hazlie. în cele următoare lăsăm să urmeze prospectul „Nouei Reviste Române¹⁴. ᵣNoua Revistă Românău, va apare cu începere dela 1 Ianuarie 1900, la 1 și 1b ale fie-carei luni. Prin cuprinsul seu enciclopedic, ea va căuta să îmbrățișeze toate chestiunile de interes general. Cetitorul va găsi în fie-care numer al revistei: Articole asupra mișcării politice. Studii literare și sciințifice, — aceste din urmă cu aplicațiune mai ales la cultura materială a țerii. Creațiuni literare originale și cercetări istorice. Dări de seamă asupra tuturor publicațiunilor de valoare în artă, sciință și literatură. Fie-care număr al revistei va fi însoțit și de doue suplemente, dintre cari: Unul, reservat informațiunilor, va aduce la cunoscința cetitorului evenimentele mai principale petrecute în ultima jumătate de lună, atât în țară cât și în străinătate. Cel de al doilea va cuprinde: nuvele, și lectură recreativă, datorită, în parte scriitorilor români, în parte după cei mai buni scriitori străini, în aceste doue suplemente se va lăsa de asemenea un loc potrivit pentru publicarea buletinelor institutelor de bancă și credit, pentru cronica eco- nomică și financiară, mișcarea agricolă și comercială. Prin această largă disposițiune, sperăm că „Noua Revistă Română⁴⁴ va ajunge să oglindească în curând întreaga mișcare socială și literară a timpului și, că viitorul va face dintr’însa o publicațiune indispensabilă ori-cui ar dori să-și întemeieze o judecată imparțială asupra culturei ro- mâne din secolul al XX-lea. Organisațiunea administrativă a revistei a fost de asemenea obiectul unei îndelungate chibzuințe din partea fundatorilor sei. Aceștia au avut dela început convingerea, că la reușita Întreprinderilor literare moderne 37 și mai ales la a celor încercate într’o țară fără adânci tradițiuni literare, precum este cașul la noi, organisațiunea administrativă are o parte în- semnată, dacă nu chiar decisivă. Potrivit acestei convingeri ei au asociat revistei, pe lângă bunele lor intențiuni și un solid sprigin material, a cărui gestiune, basată pe responsabilitate judiciară, să pună administra- țiunea revistei în posibilitate de a respecta cinstit îndatoririle luate. Mulțămită acestui sprigin „Noua Revistă Română⁰ își are âncă de astădi asigurate exactitatea și statornicia aparițiunii sale. Ea va pute de asemenea, să răsplătească în parte munca colaboratorilor sei; și să păstreze, în tot momentul, o direcțiune independentă și deamnă, fără de a se teme că prin aceasta își va periclita propria sa existență. Așa cum se găsesce constituită „Noua Revistă Română“ se înfăți- șează publicului într’o desăvîrșită neatîrnare de interesele partidelor po- litice. Deschisă, din principiu, tuturor scriitorilor de valoare, ea va ră- mâne un organ nepărtinitor, în care cunoscătorii vor discuta din toate punctele de vedere, chestiunile de actualitate. Rolul la care ea tinde este de a întări, printr’o activitate bine susținută, încrederea opiniunii publice în judecata celor competenți; încredere atât de necesară într’un stat democratic și din nenorocire atât de des amenințată prin polemicele pătimașe ale presei dilnice. Dat fiind și spriginul pe care revista, âncă dela anunțarea sa, l-a găsit la toți representanții de frunte ai inteligenței române, nu ne îndoim că acest rol va fi, cât de curând, simțit și bine aprețiat în mediul nostru social. De altfel deși optimiști în ceea-ce privesce succesul final al revistei, nu ne micșorăm totuși dificultățile pe cari le avem de întâlnit. E adevărat, că actuala stare a societății românesci pare departe de a fi prielnică unei publicațiuni de caracterul acela, care vrea să-l aibă „Noua Revistă Română¹'. Pe terenul politic, ceea-ce lipsesce statului român, cu toate formele sale constituționale, este tocmai practica publicității. Legile se fac și se desfac de guverne, fără vre-o prealabilă consultare a opiniunii publice și câte odată chiar fără o sinceră consultare a parlamentului. Publicistica română de până acum, în cele mai dese cașuri n’a avut alt rol decât să aproabe sau să desaproabe fapte îndeplinite de cei de sus, — rol de care s’a achitat, de altfel, cu o patimă ce rar o mai întâlnim aiurea; — la pre- gătirea însă a legilor nici un guvern n’a credut oportun s’o facă să participe. Acesta este un rău fundamental și pe care nu ni-1 ascundem câtuși de puțin. Apoi pe terenul literar, situațiunea și aci nu e prea încântătoare. Literatura română, după câteva fericite începuturi de odinioară, pare a fi întrat acum la sfîrșitul secolului al XlX-lea într’o perioadă de istovire. înstrăinată de aspirațiunile și interesele marelui public, ea-și 3S cerșește existența dela așa disa „elită socială®, ale cărei gusturi cosmo- polite scriitorii noștri încearcă să le împace, copiind pe întrecute modele străine. In aceste condițiuni nenorocite, am văclut în timpul din urmă cu toții, cum talente reale au trebuit să-și scoboare producțiunile lor pănă la nivelul unei literaturi de distracție și câte odată, mai trist âncă, să fie silite a-și prelungi activitatea la adăpostul protecțiunii oficiale. In sfîrșit, însăși atmosfera opiniunii publice dela noi amenință astăzi mai curând să înăbușe de cât să fructifice idei și fapte generoase. E posomorită într’adevăr, și lipsită de razele idealului această atmosferă. Pe Românii de la sfîrșitul secolului al XlX-lea nu-i mai unește nici o legătură de solidaritate. Au isbutit ei să înlăture marile pericole din afară, să respingă pe cutropitorii de neam și limbă, acum le este destul: solidaritatea nu mai are ce căuta! Fie-care pentru sine, fie-care cu micile sale ambițiuni. Țara e liniștită și sigură; de aci înainte dar fie-care să-și calculeze fericirea sa personală. In locul marilor pericole de altă dată, cari impuneau sacrificii și aduceau solidaritatea, au venit pericole reduse la proporții microbiene; în locul dușmanilor de neam și limbă, intrigile și calculele interesului. Poate fi solidaritate în contra acestor din urmă? Ast-fel a slăbit până la peire principala însușire, care a înlesnit altă dată atâtea acte mărețe în trecutul nostru. Dar aceste dificultăți, departe de a ne descuragia, sunt pentru noi cel mai puternic îndemn la muncă. Ele sunt de altfel atât de contrarii ori cărei adevărate culturi, în cât în viața unui popor sănătos, când se întâlnesc, ele nu pot fi considerate de cât ca niște momente trecătoare. Și ca atare le considerăm și noi în viața poporului nostru. Credința în viitorul culturii românesci a cimentat primele începu- turi ale Nouei Reviste Române. Pe această credință ne vom sprigini de aci înainte pentru a urmări neclintit realisarea programului propus. Dorim României de mâne o cultură potrivită geniului său, ferită de ademenirile falsului patriotism; o cultură basată pe respectul adevă- rului și al dreptății, și cu un ideal înțeles și împărtășit de toate straturile sociale ale neamului românesc. Pentru pregătirea acestei culturi apelăm la întreaga inteligință română. Și avem încrederea, că momentul de față este bine ales pentru acest apel. In pragul unui nou secol, dorința de muncă însuflețesce popoarele sigure de viitor. (Prețul de prenumărare: 24 lei pe an. Redacția și administrația: Bucuresci, Pasagiul român, 20). * 39 „Convorbiri literare¹¹. An. XXXIII. 1899. Vechea și valoroasa revistă bucureșteană a apărut și în anul 1899 în 12 fascicole format 8° mare în extensiune de 73 coaie sub re- dacțiunea unui comitet compus din următorii scriitori: Theochar Antoneseu, Nieolae Ba- silescu, Ion A. Brătescu-Voinești, Mih. Dragomirescu, Dumitru Evolceanu, Ion S. Floru, Petru P. Negulescu,, C. Rădulescu-Motru, Ion A. Rădulescu și F. Robin. Din bogatul material publicat însemnăm: Poesii, de D. Nanu, Cesar I. Vergolici, Catullus, trad. de N. I. Basileseu, Maria Cioban, Ch. Blanc, Fl. I. Becescu, Albert Gherghel, V. Podcanu, G. Silvan și D. Zamfirescu. Poesii poporale, de I. Petranu, St. St. Tuțescu, C. I. Comanescu, Romane, novele schițe, de D. Zamfirescu, I. A. Basarabescu, C. Cornescu, Marin Stroescu. I. D. Manolache, S. O. V., Bret-Harte. Drame, de Vasile Leonescu. Studii, de T. Antoneseu: Priviri asupra filosofiei Upanișadelor., M. Dragomirescu: Instituția jucătorilor; Eleonora Stra- tilescu: Dramele lui Gerhardt Hauptmann; Sextil Pușcariu: Din fonologia românească; Aurel Onciul: Reforma administrației; 1. D. Valaori: Mitul lui Edip; Ghiță Pop: Teoria Dramei, și Gr. Tăușanu: Din filosofia lui Plotiu (Metoda mistică). Recensii, de A. V. Gîdei, G. C. Dragu, Șt. Orășanu, C. Litzică, C. Giurescu, N. Basileseu, Gr. Tăușanu. Diverse, dintre cari amintim ca fiind de un interes deosebit: Scrisori dela M. Emineseu, publicate de lac. Negruzzi; Scrisori din anul 1850, publicate de Titu Maiorescu; Amintiri despre loan Creangă, de Gr. I. Alexandrescu; Astra, de M. Străjan; revistele critice, de M. Dra- gomirescu și D. Evolcean. — Cu începere dela 15 Ianuarie 1900 „Convorbirile Literare'* apar sub conducerea domnilor Antipa Gr., Antoneseu T., Basileseu T. N., Bogdan I., Brătescu- Voinești A. I., Bungctzianu D., Dragomirescu M., Evolceanu D., Floru S. I., Litzică C., Mehedintzi S., Missir P., Mrazec L., Naum A., Negulescu P. P , Onciul D., Orășanu Șt., Pangrati E., Paul I., Philippide A., Rădulescu A. I., Robin Fr., Seulescu M., Voinov N. și Volenti N. Fără să-și schimbe statornicul seu caracter „Convorbirile** vor căuta să re- presinte și de aci înainte dragostea desinteresată de frumos și adever. Totodată redacția anunță, că odată cu completarea redacțiunii, dela numărul viitor se vor introduce îmbună- tățiri notabile în ce privesce hârtia și tiparul, ceea-ce va necesita o mică urcare a prețului de abonament. „Literatura și Arta Română**. Eleganta revistă lunară ilustrată din Bucuresci, avend de colaboratori pe cei măi autorisați scriitori și artiști români, și-a încheiat anul 111. al existenței sale. Și în anul III. (1898/99) a apărut în 12 numeri voluminoși, format 4'J mare de o execuțiune technică ireproșabilă. Aceasta revistă prin lucrările și ilustrațiile publicate în coloanele sale în cei trei ani de existență a isbutit să ia un loc întâietor printre publicațiunile noastre de valoare. Directorul revistei este distinsul scriitor: AT. Petrașcu. Din publicațiunile anului III. remarcăm: Poesii, de A. Naum, Ana Ciupagea, H. Coșoiu, G. Cosbuc, N. Demetrius, Al. Dorin, luliu Dragomirescu, D. Nanu, D. C. OUănescu, 1. N. Roman, Radu Rosetti, Gh. Tutoveanu, A. Zamfirescu, ș. a. Povestiri, nuvele, schițe, amin- tiri, de: Carmen Sylva, N. Cocea, A. Costin, H. Coșoiu, T. I. Florescu, Em. Grigoroviță, O. Lian, G. Moroianu, D. Nanu, C. Oeconomu, A. Vlahuță. Studii literare și artistice, Pre- legeri, de Gh. Adămescu, I. Brumărel, Caragiale, A. Costin, C. Dimitrescu-Iași, C. G. Dissescu, I. T. Florescu, lonescu-Gion, N. lorga, T. Maiorescu, D. C. OUănescu, N. Pctrașcu C. Rădulescu-Motru, C. I. Stăncescu, ș. a. In fie-care numer mai găsim o interesantă cronică, care petrece cu atențiune mișcarea literară, artistică etc. la Români; recensiuni de cărți și o revistă a revistelor. Ilustrațiunile de o execuțiune artistică și de interes special românesc sunt în numer de 46. Abonamentul la Revistă e de 30 lei pe an în România; în străină- tate 40 lei. Un numer 2 lei 50 bani. Direcția și administrația: Strada Fântânii, Nr. 46 Bucuresci. „Familia'*. Foaie beletristică și socială ilustrată, totodată organul publicațiunilor „Societății pentru fond de Teatru român**. Proprietar, redactor și editor: losif Vulcan. Anul XXXV. 1899. Oradea-Mare, 1899. Tipografia losif Lâng. Cea mai veche revistă be- letristică română dincoace de Carpați; în anul trecut a apărut în 51 numeri format 4° cu un cuprins variat și bogat si avend numeroase ilustrațiuni. Remarcăm: 42 portrete si bio- 40 grafii; 59 ilustrațiuni; Poesii, de: Maria Cioban, Maria Cunțanu, Elena din Ardeal, Emilian Eminescu, St. O. losif, Haralamb G. Lecca, Tr. Mihaiu, V. B. Muntenescu, G. Murnu, N. Radnlescu-Niger, Radu D. Rosetti, 1. Seurtu. ’lh. D. Speranță, los. și P. Vulcan, Duiliu Zamfirescu, ș. a.; Un bogat material folkloristic; Novele, schițe, piese, eăletorii, de V. R. Buticescu, Carmen Sylva, M. Cioban, G. Coșbuc, A. C. Domșa, Constanța Hodoș, H. G. Lecca, Gr. Mărunțeanu, Margareta Moldovan, Olga Dorina Poruțiu, 1. Seurtu, S. S. Seeula, . Simin, V. A. Urechiă, Al. Vlahuță. los. și P. Vulcan; Mai multe traduceri alese; Lite- ratură, critică, de: P. S. Aurelian, G. Bogdan-Duică, II. Chendi, Al. Ciur», G. Coșbuc, M. Eminescu, Tit Maiorescu, I. C. Negruzzi, D. C. Ollănescu, I. G. Sbiera, S. S. Seeula, Gr. , G. Tocilescu, V. A. Urechiă, losif. și P. Vulcan, A. D. Xenopol; Istorie, sciințe, educa- I țiune, higiena de: T. Bule, G. Coșbuc, G. I. lonnescu-Gion, N. Maneguțiu, Sofia Nădejde, Drd. Cor. Nedelcu, losif St. Șuluțiu, ș. a.; Salonul variat și interesant. „Familia¹¹ dă cele mai detaiate informațiuni și rapoarte despre activitatea literară și culturală a: Academiei Române, a Asociațiunii și a Societății pentru fond de Teatru român. Cu anul curent „Fa- milia" după un trecut îndelungat în serviciul culturei naționale, a intrat în anul al 36-lea al existenței sale. Drept premiu, abonenții vor primi și în anul acesta un tablou istorie național colorat, întitulat: „Ștefan cel Mare pe patul de moarte", de pictorul Suva Henția; asemenea pot comanda la editorul revistei mai multe scrieri de losif Vulcan cu preț redus. < Aceasta binemeritată revistă apare regulat odată pe septemână, cu cuprins de l’/₂ coală. Abonamentul pe an 16 cor., pentru România 20 lei. Colectanții primesc al 6-lea exemplar gratuit. „Revista Economica". Organ pentru societăți comerciale și financiare. Director Dr. C. Diaconovich. Anul I. 1899. Sibiiu. Tiparul tipografiei archidiecesane. A apărut în 1899 regulat la 10 a fie-cărei luni în 12 numeri format 8° mare în extensiune de 37 coaie. '■ Din bogatul material publicat remarcăm: 24 articole de economie politică; o mulțime de articole informative în afacerile financiare; 10 articole din sfera contabilității; informațiuni j cu privire la starea și mișcarea institutelor noastre financiare; numeroase articole din sfera agriculturii, comerciului, comunicațiunii și industriei; a tractat chestiuni de asigurare și de dare, de jurisdicțiune, învețăment agricol și comercial; a petrecut cu atențiune publi- catiunile literare apărute pe terenul economic-financiar; în sfîrșit mai găsim în fie-care numer lista tragerilor la sorți și a amortisărilor; mișcarea la bursele de efecte din Viena Budapesta și Bucuresci. cum și la cea de mărfuri din Budapesta. Această valoroasă re- vistă umple de sigur un gol păn’acum adânc simțit in publicistica noastră eeonomică-fi- nanciară și e menită să aducă servicii reale bărbaților noștri puși in fruntea institutelor de । bani si tuturor celor chemați să lucre pe acest teren, dând învețături și informațiuni în multe cașuri delicate și dificile, ce se pot ivi în fie-care di. Revista continuă să apară regulat și pe viitor cu concursul oamenilor noștri de specialitate. Toate lucrările publicate se remunerează. Prețul de prenumerare: pentru Austro-Ungaria 10 coroane pe an; pentru România 12 lei. Abonamentele se primesc numai pe anul întreg. „Foaia Pedagogică". Anul III. 1899. Redactor: Dr. D. P. Barcianu. Sibiiu, ti- pografia arcbidiecesană. A apărut în anul 1899 în 24 numeri format 8° mare, în extensiune de 24 coaie. Prețul de abonamente 3 fl. pe an. Din materialul publicat remarcăm: Materii pedagogice și didactice generale, de: G. Bricu, 1. Paicu, losif Velceanu, Dr. I. Stroia, I. Dariu, N. Simulescu, Dr. P. Șpan, Iul. Vuia; 10 modele de lecțiuni, de: C. Gr., Dr. P. Șpan, D. P. Barcianu, G. Maican, V. Costăchescu și Dr. I. Stroia; 24 dări de seamă și anunțuri de cărți din literatura școlară; o mulțime de informațiuni de interes pentru în- vățători și pentru causa școlară; corespondențe și felurimi. „Embrionul -. Revistă sciințifieo-literară a studenților școalei superioare de agri- cultură Herăstrău-Bucuresci. Apare odată pe lună format 8° Bucuresci. Tipografia „Vii- torul" Nicolae N. Voicu. Are o parte economică și alta literară. Abonamentul: în țeară 3 lei, în străinătate 4 lei pe an. Redacția și administrația: Școala superioară de agricul- tură Bucuresci-Herăstrău. PARTEA OFICIALĂ. Nr. 9—1900. Proces verbal din 2 Ianuarie 1900, Ședința extraordinară a comitetului central al Asociațiunii. Președinte: Dr. llarion Pușcariu. — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membrii presenți: Zaharia Boiu, loan Crețu, Dr. Ilie Dăian, Dr. C. Diaconovich, Nicolau Ivan, loan Papiu, loan Popovici, Dr. Eusebiu R. Roșea și Leontin Simonescu. 1. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de acță Se încredințează domnii: Zaharia Boiu, Nicolau Ivan și Leontin Simonescu. 3. (3 —1900). Presidentul aduce la cunoscință trecerea din viață a judelui de tribunal loan Bădilă, bărbatul fericitei fundatoare Ioana Bădilă n. Moldovan și membru fundator al Asociațiunii. Prin disposițiuni testa- mentare domnul I. Bădilă a lăsat Asociațiunii 4 acții „Albina“ pentru a se folosi spre augmentarea „Fundațiunii Ioana Bădilă și lohanna Moldovan n. Farkas întru memoria lui Demetriu Moldovan'¹. Din acest trist incident presidentul a dispus arborarea flamurei negre pe edificiul Asociațiunii. Se decid următoarele: Condolenței sale pentru perderea distinsului bărbat și membru fundator al Asociațiunii comitetul central dă expre- siune prin sculare și la protocol, aproabă arborarea flamurei negre și decide a se exprima condolență familiei în scris și a lua în corpore parte la cortegiul funebral. D. u. s. Dr. llarion Pușcariu, vice-președinte. Dr. Beu, secr. II. — S’a verificat. Sibiiu, în 5 Ianuarie 1900. Z. Boiu m. p. Nicolau Ivan m. p. Simonescu m. p. Nr. 51—1900. Proces verbal din 11 Ianuarie 1900. Ședința ordinară a comitetului central al Asociațiunii. Președinte: Dr. llarion Pușcariu. — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membrii presenți: Zaharia Boiu, Parteniu Cosma, loan Crețu, Dr. Ilie Dăian, Dr. Cornel Diaconovich, Nicolau Ivan, loan Papiu, Leontin Simonescu, Onoriu Tilea și Nicolau Togan. 3. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de acji Se încredințează domnii: Parteniu Cosma, loan Crețu și loan Papiu. 1 2 Transilvania. Partea oficială. 4. (6—1900). Se presentează actul ddto 2 Ianuarie a. c. despre scontrarea efectelor și a cassei Asociațiunii îndeplinită în aceeași di prin domnii Dr. Ilarion Pușcariu, loan Papiu și Dr. Eusebiu Roșea. Atât starea cassei cât și scontrul efectelor s’a găsit în consonanță cu cărțile de contabilitate. Spre scire. 5. (22—1900). Dl VasHiu indre, advocat și director al despărțămân- tului „Cluj“, din încredințarea dlui Ladislau Pop, asesor la sedria orfanală, ca executor testamentar al fericitului loan Petran, fost protofiscal comi- tatens, aduce cu data 4 Ianuarie a. c. la cunoscința comitetului central, că răposatul de pie memorie prin testament a numit Asociațiunea erede universal al averii sale de circa fl. 80—85000, lăsând soției sale, văduvei Francisca Incze de Nagy-Baczon numai usufructul. Dl L. Pop a dispus, ca testamentul să se decopieze și în copie legală să fie comunicat comi- tetului central. De comunicatul dlui V. Indre se ia act cu rugarea, ca D-Sa să se intereseze și pe mai departe de această afacere. Soției generosului defunct, d-nei Francisca Incze de N.-Baczon să se exprime condolența comitetului central. 6. (1061—1899). Direcțiunea despărtementului „Zernesci" înaintează procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 14 Decembre 1899. In această ședință 1) s’au conferit 4 ajutoare de câte fl. 15, 10 și 5 la în- vățăcei de meserii, 2) s’au preliminat fl. 29 pentru bibliotecile poporale existente și pentru cele ce se vor înființa în Poiana Mărului și Tolianul nou, și 3) s’a luat spre sciință demisiunea dlui Nicolau Garoiu dela postul de director cercual. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse se aproabă. De abdicerea directorului cercual se ia act. Dlui Nicolau Garoiu se exprimă mulțămită comitetului central pentru excelentele servicii, ce D-Sa în calitate de di- rector cercual a prestat Asociațiunii. Este totodată rugat a convoca comitetul cercual la o nouă ședință, care va ave să proceadă conform §-ului 43 din Statute și §-ului 40 din Regu- lamentul pentru despărțăminte. 7. (1071—1899). Se presentează procesul uerbal al conferenței cor- pului didactic dela cursul complementar a! școalei ciuile de fete din 16 De- cembre 1899. Se relevează conclusul relativ la arangiarea studiilor, prin care s’a decis, ca elevele să fie pregătite în 3 despărțăminte și că în cașul, când s’ar presenta eleve pentru toate 3 despărțămintele., oarele de limba română și maghiară să se înmulțească la 4 oare pe săptămână. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse se aproabă. 8. (1079—1899). Direcțiunea despărtementului ᵣᵢBrașoua înaintează pro- cesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 1 Decembre 1899. în Transilvania. Partea oficială. 3 această ședință s’au luat mai multe disposiții referitor la bibliotecele poporale, s’a luat spre scire raportul cassarului despre taxele încassate și s’a luat act de mai multe donațiuni pe seama bibliotecelor poporale, în despărțământul „Brașov“ s’au înscris membri ordinari noui dnii loan Badițioiu, comerciant, și Dr. George Baiulescu, medic. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse se aproabă. Dnii amintiți se declară membri ordinari ai Aso- ciațiunii. 9. (1090 — 1899). Direcțiunea despărțementului „Hida-Huedin“ înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 23 Decembre 1899. în această ședință s’au pertractat afaceri curente și s’a decis, 1) a se face un apel pentru înscrierea de membri, 2) a se înființa o bibliotecă popo- rală centrală în Huedin, și 3) a se ține proxima adunare cercuală în Hida, în lunile lunie-Iulie 1900, pentru care se va îngriji și de o disertație poporală. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse se aproabă. IO. (1091—1899). Direcțiunea despărțementului Cohalm înaintează pro- cesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 29 Decembre 1899. în această ședință s’au pertractat numai afaceri curente, ce nu reclamă disposiții speciale. Spre scire. 11. (7-1900). Direcțiunea școalei civile de fete înaintează cererea ddto 19 Decembre v. 1899 a dlui Clemente Nicula, preot în Slimnic, prin care se roagă, ca fiica sa Silvia, elevă în clasa a IV-a civilă, să fie di- spensată dela plătirea didactrului pe anul școlar curent și să i-se ierte didactrul restant în suma de fl. 14.—. Directorul observă că dl CI. Nicula datoresce preste tot cu fl. 44.— ca didactru restant. Cererea dlui Clemente Nicula nu se poate încuviința. 12. (14—1900). Se aduce la cunoscința comitetului central, că per- ceptoratul regesc din Sas-Sebeș prin decisul seu Nr. A. 195/1899 a impus Asociațiunii pentru lăsămentul lui G. Forro o competință de ereditate în suma de fi. 400.—. Contra acestui decis s’a făcut pe cale presidială recurs, în urma căruia competință de mai sus s’a șters prin decisul Nr. 19271/1899 al aceluiași perceptorat. Spre scire. 13. (25—1900). Direcțiunea despărțementului „Pancioua* înaintează procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 1 Ianuarie 1900. Se releveaza, 1) că dl Trifon Miclea a făcut despărțământului o donațiune de mai multe cărți pentru a se distribui; 2) că s’a decis a se înființa agenturi în comunele Gaiu, Dubovăț, Margitița, Samoș, Dobrița și Sef- cheriu, spre care scop s’au ales delegați; 3) că s’au înființat deja agen- turi în Satul nou și Uzdin; 4) că s’a decis în principiu tipărirea de bilete 1* 4 Transilvania. Partea oficială. de contribuire pentru bibliotecele poporale; executarea acestui conclus însă se amână. Spre scire cu aprobarea concluselor. 14. (26—1900). Direcțiunea despărtementului „Beiuș“ înaintează pro- cesul verbal al ședinței comitetului cercual din 24 Decembre 1899. Se relevează, că în această ședință s’au pertractat afaceri curente și s’a primit abdicerea dlui Dr. Gavr. Cosma dela postul de notar al comitetului cercual, iar în locul dînsului s’a ales dl N. Fabian. Procesul verbal se ia spre scire. Alegerea dlui N. Fabian de notar al comitetului cercual se aproabă. 15. (33—1900). Direcțiunea școalei civile de fete înaintează procesul uerbal al conferenței corpului didactic din 29 Decembre 1899. Se rele- vează următoarele: 1. S’a exprimat mulțămită institutului „Albina¹⁴ pentru suma de fl. 75.30, ce a donat pentru o masă în laboratorul chimic și un dulap în biblioteca școalei. S’a presentat hârtia inspectorului de scoale Nr. '2284 din 29 No- vembre 1899, prin care acesta observă, că planul oarelor la școala Aso- ciațiunii pentru anul 1899—1900 diferă de planul de învățământ al sta- tului, și cere să se aducă în consonanță. Referitor la acest obiect di- recțiunea va înainta raport special. 3. Directorul a raportat, că pe basa conclusului comitetului central Nr. 239 din 7 Decembre 1899 a redus în edificiul școalei unele lampe electrice, făcându-se astfel o economie la an de fl. 38.47. Ar fi de dorit însă, ca în șalele de învățământ să se facă o distribuire mai rațională a lampelor, ceea-ce ar costa suma de fl. 150.—. Conferență a decis a se cere dela comitetul central încuviințarea acestei sume. 4. Feriile de crăciun s’au statorit dela 5 pănă inclusive 18 Ianuarie 1900. 5. S’au statorit clasificațiile elevelor pe trimestrul I al anului 1899—1900. 6. S’a decis, ca pe viitor locuința și purtarea elevelor externe să se țînă în evidență. Procesul verbal se ia spre scire și conclusele aduse se aproabă. Relativ la reparaturile necesari la lumina electrică în șalele de învățământ se încredințează delegatul comitetului și cassarul a studia chestiunea și a face apoi propunere. 16. (38—1900). Dr. Ilarion Pușcariu vicepresident și delegat al co- mitetului, raportează cu data 11 Ianuarie a. c. că visitând atât clasele, cât și masa elevelor, starea școalei și internatului o a aflat întru toate în ordinea cea mai bună. Raportul dlui delegat se ia spre scire. Transilvania. Partea oficială. 5 17. (1080 și 1085—1899 și 20—1900). S’au înscris membri ordinari noui domnii: Dr. Demetriu Popu, advocat în Mediaș, Petru Cosmutia, jude pens. în Șimlău, Grațian Flonta, preot în Cățelul rom., Vasiiiu Pop, pro- topop în M.-Sz.-Gyorgy, Mihaiu Biidariu, preot în Prilipăț, Dimitrie Bo- goeuici, preot în Bania, loan Pepa, protopop în Media și Zâne Miculeseu, comerciant în Pervova. Domnii amintiți se declară membri ordinari ai Asociațiunii. (D. u. s.) Dr. 11. Pușcariu m. p. vice-președinte; Dr. Beu m. p. secr. II. S’a verificat. Sibiiu în 16 Ianuarie 1900. loan Papiu m. p , P. Cosma m. p., loan Crețu m. p. DIN DESPĂRȚEMINTE. Din rapoartele despre activitatea despărțemintelor Asociațiunii în 1899, dăm în următoarele pe cele sosite deja dela domnii directori: Despărțământul „Orauita“. Comitetul cercual a ținut două ședințe: prima în 8 Aprile și a doua în 25 Novembre 1899. în cea dintâiu s’a constituit comitetul cercual, alegendu-se pe lângă dl director Ilia Trăilă, advocat în Oravița montană, âncă și un vice-director în persoana domnului Dr. Petru Cornean, advocat, notar și controlor loan Perian, cassar Ge- orge Dragoescu. S’au luat liotărîri cu privire la înființarea agenturilor comunale și a bibliotecelor poporale, cum și cu privire la ținerea adu- nării cercuale în comuna Cacova, spre care scop biroul a fost însărcinat a pregăti rapoartele prescrise. în ședința din 25 Novembre s’a decis: 1. a se înființa agenturi în comunele Cacova, Ticvaniu-mare, Mercina, Jertof, Sasca-montană și Moldova nouă, și designează pe domnii: Dr. Petru Cornean, Dr. Mihaiu Gropșan, loan Perian și Traian Oprea, ca să conducă constituirea ace- stor agenturi; 2. după ce agenturile se vor constitui, biroul este auto- risat să compună budgetul pe 1900 în cadrul sumei de 80 fl.; 3. .a luat la cunoscință, că la adunarea cercuală din Cacova s’au înscris 38 mem- bri noui, din cari 11 ordinari și 27 ajutători; 4. a luat la cunoscință actele întrate dela comitetul central. Adunarea cercuală s’a ținut la 6 August în comuna Cacova. în această adunare s’au pertractat următoarele obiecte: raportul presidiului și al cassarului, cari au fost aprobate; s’au ales 5 representanți pentru adu- narea generală a Asociațiunii din Deva, s’au încassat taxele dela membri vechi, și s’au înscris membri noui, s’a votat mulțămită protocolară on. institut „Oraviciana* pentru acoperirea speselor de birou, ce despărță- mântul le-a avut dela înființare pănă acum. 6 Transilvania. Partea oficială. Disertațiuni s’au ținut 3 și anume: din partea dlui Dr. Petru Cor- nean „despre compunerea testamentului, contractelor și obligațiunilor¹*, din partea dlui Aurel Jana, preot în Maidan, „despre cultivarea grâului¹*, și din partea dlui loan Cioc învățător în Cacova, „despre însemnătatea literară a lui Anton Pan“. Membri a avut despărțământul în 1899: fundatori 4, pe viață 14, ordinari 69, ajutători 48, la olaltă 135, dela cari s’au încassat 4038 cor. Din această sumă s’au reținut pe seama desp. 189 cor.; iar ceialalți bani s’au trimis cassei centrale. Despărțământul „Oravița" este unul dintre despărțămintele fruntașe ale Asociațiunii. Cu toate că abia e înființat de un an și jumătate, to- tuși acest desp. are un număr întreit și încincit mai mare de membri ca multe despărțăminte înființate cu 4e°i de ani înainte și, în urma con- ducerii pricepute și desinteresate de care se bucură, suntem convinși că el va respândi lumină cu îmbelșugare în massa poporului, a cărei conducere i-s’a încredințat, și va rămână neîntrerupt o puternică redută a fortăreței noastre culturale. Desp. „Timișoara". Comitetul cercual 1. a prenumărat 20 exem- plare din numerii de Dumineca ai „Gazetei Transilvaniei" și i-a dat gra- tuit spre cetire țăranilor noștri din 16 comune de pe teritorul desp.; 2. a înființat 2 bibliotece poporale și le-a dat spre folosință; 3. a înființat un fond din contribuiri benevole pentru procurarea de cărți pe seama bibliotecelor poporale; 4. a premiat un învățător cu 50 cor. pentru pro- gresul bun făcut în școală; 5. a înființat din contribuiri benevole un fond pentru premiarea învățătorilor și învățătoarelor, cari vor lucra cu zel și vor produce resultate mulțămitoare în școalele noastre poporale; 6. a înființat un fond cultural, din ale cărui venite să se poată acoperi spesele, cari se cer pentru o lucrare cu efect întru răspândirea culturei între poporul nostru; 7. în decursul anului s’au trimis la cassa centrală 680 cor.; iar în administrația comitetului cercual se aflau la finea anului 1899: a) ca fond cultural al desp. 1172 cor.; b) ca fond pentru premi- area învățătorilor 232 cor.; c) ca fond pentru înființarea de bibliotece poporale 100 cor. Numărul membrilor fundatori 2, pe viață 6, ordinari 39, la olaltă 47, afară de membrii ajutători. Să nu se uite că acest desp. âncă abia a întrat în anul al doilea dela înființare! Dl director Emanuil Ungurianu și tovarășii de muncă ai D-Sale merită cea mai mare laudă și recunoscință; iar exemplele dela Timișoara trebue imitate în toate părțile. Desp. „Pancioua" s’a înființat în 8 August 1899, când s’a ținut adunarea cercuală de organisare, alegendu-se director dl Damian Popescu, preot în Ofcea, iar de vice-director dl adv. Petru Tisu. Ședințe de co- mitet s’au ținut 4, toate în Panciova sub presidiul dlui vice-director, și Transilvania. Partea oficială. 7 anume: 1. la 8 August st. n., cu care ocasiune s’a constituit comitetul cercual, alegendu-se de notar dl adv. Dr. P. Pența; 2. la 19 Octobre, cu care ocasiune s’a decis înființarea de agenturi comunale, exmitându-se delegați în acest scop pentru comunele: Uzdiu, Ofcea, Satul-nou, Alibunar, Petrovosela și Seleuș ; 3. la 1 Ianuarie 1900, când s’au designat delegați pentru pregătirea terenului în scopul înființării de agenturi în comunele: Gai, Dubovăț, Margitița, Samoș și Dobrița; acestor delegați le-a pus la disposiție cărțile donate despărțementului de dl Trifon Miclea, protopop și membru pe viață; 4. s’au declarat de înființate agenturile din Satul- nou și Uzdin; 5. la 9 Ianuarie 1900 s’a decis înființarea bibliotecii po- porale în Uzdin, Mramorac, Cubin, Deliblat și Doloave; 6. agenturi și bibliotece poporale de fapt sunt în Satul-nou și Uzdin. Desp. are 1 membru fundator, 3 pe viață, 30 ordinari și 75 ajută- tori, la olaltă 109. Conducătorii acestui desp. sunt stăpâniți de cea mai vie însuflețire pentru chestiunile de viață ale desp. și astfel în scurt timp au produs resultate destul de frumoase acolo unde, după-cum se spune în raport, „relațiile poporațiunii în partea cea mai mare a desp. sunt atât de vitrige, încât redeșteptarea elementului român . . . serbisat pretinde o muncă enormă de pregătire, pentru a-1 scoate la razele soarelui*. Desp. Sătmar, cu anul 1899 a întrat în an. al doilea al existenței sale. Pentru o lucrare rodnică s’ar recere centre românesci. Orașele Sat- mar și Careiu deși formează centre pentru comitat, Asociațiunii îi lipsesce în ele mediul social, și nu sunt apte nici barem pentru a constitui în ele câte o agentură. Singurul centru ar fi Seinii, care âncă e numai în formațiune de a deveni centru. Remân deci la disposiție numai comunele rurali, unde âncă se în- tîmpină o mulțime de dificultăți, căci convenirile, chiar și cele culturale, sunt reu văcjute. Comitetul cercual a ținut în anul expirat 3 ședințe: 1. în Moftinul mic la 26 Ianuarie, ale cărei decisiuni se referesc mai mult la popularisarea Asociațiunii între preoți: tot atunci s’a sulevat ideea de a ține adunările cercuale ale despărțementului deodată cu adunările reuniunilor învăță- toresci, ceea-ce nu a isbutit, astfel că comitetul cercual a abandonat această idee ca nepracticabilă; 2. în Seini la 15 Iunie, ale cărei agende s’au restrîns la facerea programului și pregătirilor pentru adunarea cer- cuală, împreunată cu concert și petrecere; 3. la 16 Novembre tot în Seini, cu care ocasiune s’a pus basa unei bibliotece poporale și s’a în- ființat prima agentură a despărțământului. Conducerea e concreclută dlui Gavriil Trif, prof. emerit., a cărui personalitate ne dă garanțiile de lipsă, că agentura va ajunge la bun sfîrșit. în această ședință s’a lansat ideea de a începe preparativele pentru înființarea Reuniunii femeilor ro- 8 Transilvania. Partea oficială.. mâne din comitatul Satmarului. Cu toate că înființarea acestor reuniuni nu cade în competința comitetului cercual, totuși s’a avut în vedere a marca nisuința despărțementului întru a propaga cultura poporului român pe toate terenele posibile. Adunarea cercuală s’a ținut la 13 Iul. în Seini. La această adunare a participat atât poporul, cât și inteligința din giur. Dl Constantin Lu- caciu a cetit o disertație prea frumoasă; iar dl Gavriil Sabo, paroch în Bicsad, a oferit un premiu de 10 cor. pentru colectarea de poesii popo- rale din Țeara Oașului. Resultatul moral și material al adunării a fost îndestulitor. Afacerile curente s’au executat cu toată acurateța. Desp. are 49 membri ordinari. Desp. ^Turda^ a fost reorganisat în 26 Novembre 1898. De atunci comitetul cerc, a ținut 6 ședințe ordinare, și anume: în 28 Ian., 3 Martie, 9 Iulie, 6 August, 29 August și 26 Nov. 1899, totdeauna în Turda, iar adunarea cercuală s’a ținut la 6 August în Turda. La aceasta adu- nare^ s’au ținut 2 disertațiuni: despre literatura română și despre „AsociațiuneL Disertanți au fost dnii Vaier Moldovan și George Pătăcean, ambii studenți în drept la Cluj. In această adunare s’a ho- tărît înființarea bibliotecei poporale a despărțementului, spre care scop s’a ținut o petrecere, ce a adus venit peste 80 cor. S’a exmis o comi- siune de doamne și domnișoare pentru a colecta cărți în folosul biblio- tecei. în ședința din 26 Novembre 1899 s’a statorit, ca biblioteca aceasta să fie stabilă și după compactare să se dee spre cetire poporului din cerc cărțile acomodate priceperii lui. Astfel în urma colectelor și a pro- curării cu bani biblioteca constă din 252 opuri în 265 voi., așezate într’un dulap propriu cumpărat din partea desp. Pe lângă aceste în administrarea desp. se mai află o sumă de 96 cor. și 46 ex. din opșorul: „Despre ne- cesitatea promovării și protecț. meseriilor, de B. Baiulescu*. Desp. are 1 membru pe viață și 17 ordinari. Desp. „OsorheiiD și-a perdut în a. 1899 pe directorul seu Basiliu Hossu, care a condus afacerile acestui desp. un șir de ani. Conducerea a luat-o dl vice-dir. loan Pantea, sub al cărui presidiu comitetul cerc, a ținut 2 ședințe, în cari s’a ocupat cu pregătirea celor de lipsă pentru adunarea cerc, ce s’a ținut la 4/16 Iulie 1899 în Nasna. Cu acea ocasiune a fost ales de director dl protopop Nicolau Maneguț, sub a cărui conducere, credem, afacerile acestui desp. vor da mereu înainte. Desp. are 1 mem- bru fund., 1 pe viață și 16 ordinari. Redactor: Dr. C. Diaconovich Tiparul Tipografiei archidiecesane 'Transilvania. Partea oficială. 9 Nr. 116-1900. Proces verbal din 8 Februarie 1900, Ședința ordinară a comitetului central al Asociațiunii. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu. — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membrii presenți: Zacharia Boiu, Parteniu Cosma, loan Crețu, Nicolau Ivan, Georgiu Maxim de HOchstenberg, loan Popovici, loan Papiu, Dr. Eusebiu B. Roșea, Leontin Simonescu, Nicolau Togan și Onoriu Tilea. 17. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de a> 10 Transilvania. Partea oficială. Comitetul central ia act cu profundă recunoscință de testamentul fericitului loan Petran și declară în numele Aso- ciațiunii, că primesce administrarea fundațiunii proiectate în condițiile stabilite de testator. Dior executori ai testamentului se exprimă mulțămită pentru bunăvoința, ce o arată întru împlinirea misiunii lor. Representant al Asociațiunii la inventarea lăsămentului fericitului loan Petran se numesce dl Vasiliu Indre, advocat și director al despărțământului Cluj. 19. (43 și 85—1900). Direcțiunea despărțementuiui „Oravița" înaintează I cu data 9 Ianuarie a. c. raportul anual pe 1899. în acest despărțământ s’au înscris membri ordinari noui: Comuna bisericească gr. or. și Societatea de lectură din .Cacova, și dnii Ștefan Lipovan, notar cercual în Cacova, loan Cioc, învățător gr. or. în Cacova, i loan Epure, notar cercual în Greovaț, George Anca, candidat de advocat j în Oravița. ; Raportul anual se ia spre scire. Comuna bisericească gr. or. și Societatea de lectură din Cacova și dnii amintiți se declară membri ordinari ai Asoci- ațiunii. 20. (47—1900). Direcțiunea despărțementuiui „Pancioua~ înaintează procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 9 Ianuarie a. c. în această ședință s’a statorit budgetul pe 1900 la intrate și eșite cu 881.66 coroane și s’au ales delegați pentru înființarea de agenturi în Dolove, Mramorac, Deliblat și Cubin. Procesul verbal se ia spre scire și proiectul de budget pe 1900 se aproabă. 21. (54—1900). Dl Andreiu Cosma raportează cu data 13 Ianuarie .a. c., că în 1 Ianuarie a. c. a răposat Dr. loan Nichita, fost advocat și mem- bru pe viață al Asociațiunii. Decedatul prin testamentul său din 1896 a numit erede universal Asociațiunea, iar executori testamentari pe vi- carul Selagiului și pe dl A. Cosma. DSa a representat interesele Asoci- ațiunii la inventarea realităților și crede, că Asociațiunii se vor veni vr’o 20,000 — coroane spre scopuri culturale-scolastice. Pentru decedarea fericitului Dr. loan Nichita comitetul central dă expresiune condolenței sale la protocol. De comunicatul dlui Andreiu Cosma se ia act și DSa se plenipotențiază cu representarea Asociațiunii la pertractarea lăsămentului. Totodată este rugat, ca să binevoiască a trimite o copie legalisată a testamentului de sub întrebare. 22. (53—1900) Dl Andreiu Cosma aduce cu data 13 Ianuarie a. c. la cunoscință comitetului central, că cu representarea Asociațiunii în procesul pentru invalidarea testamentului lui George Filep s’a angajat dl Transilvania. Partea oficială.. 11 Dr. George Pop, advocat în Zelău, și că s’au început de nou pertractările de împăciuire. Spre sciință. 23. (66—1900). Direcțiunea despărtementului „Timișoara* transpune 1,000.— cor., capitalul fondului cultural al despărțământului, cu rugarea ca să se procure o foncieră de a institutului „Albina¹¹. Oficiul de cassă se încunosciințează, că suma de mai sus este a se administra separat sub numirea „Fondul cultural al despărtementului Timișoara¹¹ și să. se procure o foncieră da a institutului „Albina" în valoare nominală de 1,000.— coroane. 24. (69—1900). Doamna lulia Bisa din Mihăleni donează pentru Casa națională sigilul tui Aeram lancu. Donațiunea doamnei lulia Bisa se primesce cu mulțămită. 25. (42 și 72—1900). Direcțiunea școalei ciuile de fete înaintează hâr- tia inspectorului de școale Nr. 2284 din 29 Novembre 1899. în această scrisoare inspectorul de școale constată, că planul oarelor dela școala Asociațiunii pentru anul școlar 1899 — 1900 nu este în conglăsuire cu planul de învățământ aprobat de ministrul instrucțiunii și al cultelor prin ordinațiunea sa Nr. 29282 ddto 23 Septembre 1886 și nici cu pla- nul de învățământ ministerial edat în 1887 sub Nr. 29,000.—. Inspectorul regesc doresce, ca cu privire la limba maghiară planul de învățământ și planul oarelor la școala Asociațiunii să fie în deplină concordanță cu planul ministerial din 1887. Direcțiunea școalei a dat inspectorului regesc deslușirile cuvenite, rugându-1 totodată ca planul oarelor înaintat să4 iee în mod provisor spre scire pănă la resolvirea definitivă a chestiunii. Prin scrisoarea sa Nr. 84 ddto 6 Ianuarie a. c. inspectorul de școale după deslușirile date a luat spre scire planul oarelor pe anul școlar curent. Abaterile observate de inspectorul regesc își află explicarea în îm- prejurarea, că planul de învățământ al școalei aprobat de ministrul in- strucțiunii în 1886, a fost modificat în 1891. Direcțiunea școalei se îndrumă, ca în colaborare cu cor- pul profesoral să revizuiască planul de învățământ votat în ședința dela 6 Novembre 1891, căutând a-1 aduce în conso- nanță cu planul ministerial din 1887. Elaboratul să se înain- teze aicea în text român și maghiar pănă la 20 Martie a. c. cu o motivare amănunțită a punctelor, în cari va trebui să diferă de planul de învățământ ministerial din 1887. 26. (92—1900). Direcțiunea școalei ciuile de fete înaintează procesul uerbal al conferenței corpului didactic dela 31 Ianuarie a. c. în această conferență directorul a adus la cunoscința corpului didactic, că în in- ternatul școalei s’au ivit trei cașuri de scarlatină și că medicul institu- 2* 12 '.Transilvania. Partea oficială. tului a propus sistarea prelegerilor pe 8 cjile. Corpul profesoral a decis a se sista prelegerile pănă în 8 Februarie a. c. — In legătură se anunță, că ia cererea medicului orășenesc prelegerile au trebuit sistate pe 14 tjile și că afară de cele 3 cașuri de scarlatină altele nu s’au mai ivit. Procesul verbal se ia spre scire și conclusul relativ la sistarea prelegerilor se aproabă. 27. (75—1900). Direcțiunea institutului „Zlăgneana* aduce cu data 23 Ianuarie a. c. la cunoscința comitetului central, că în ultima sa șe- dință a decis, ca a conto taxei de membru pe uiață să depună în fie-care an câte 50 coroane, cari se vor fructifica cu 6%, iar în 1 Martie 1904 se vor transpune cassei Asociațiunii. Ofertul institutului „Zlăgneana⁴⁴ se primesce. 28. (80—1900). Direcțiunea despărtementului „Ludoș* înaintează ra- portul anual pe 1899 și procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 18 Ianuarie a. c. în această ședință s’au pertractat afaceri curente, apoi s’a decis, ca proxima adunare cercuală să se țină în Ludoș în luna Iulie și să se procure cărți pentru biblioteca despărțământului în preț de fl. 15.—. Raportul anual pe 1899 și procesul verbal amintit se iau spre scire. Conclusele aduse se aproabă. 29. (81—1900). Direcțiunea despărtementului „Brașov¹¹ înaintează: 1. Procesele uerbale ale ședințelor comitetului cercual din 21 De- cembre v. 1899 și 5 Ianuarie v. 1900. Din acestea se remarchează, că mai mulți membri ai inteligenței din Brașov au promis, că vor ține prelegeri poporale, cari vor fi a se ține cu ocasiunea inaugurării și per- mutării bibliotecelor poporale și cu ocasiunea constituirii de agenturi comunale. 2. Raportul anual pe 1S99. Atât procesele verbale cât și raportul anual pe 1899 se iau spre scire. 30. (84—1900). Tipografia W. Krafft din loc presentează un cont ddto 27 Ianuarie a. e. despre 27-40 coroane pentru 2000 bilete de le- gitimare. Se asemnează la cassă spre achitare. 31. (88—1900). Dl Andreiu Bârseanu, profesor și director al despăr- țământului „Brașov⁴¹ răspunde, cu data 27 Ianuarie a. c., că nu poate primi încredințarea de a organiza despărțământul „Treiscaune-Ciuc⁴⁴ și propune pentru acest scop pe dl Nicolau Bogdan, profesor și secretar al despărțământului „Brașov⁴¹, care este aplecat a aduce Asociațiunii acest serviciu. De scrisoarea dlui Andreiu Bârseanu se ia act. Cu or- ganisarea despărțământului „Treiscaune-Ciuc⁴⁴ se încredințează în calitate de delegat dl Nicolau Bogdan. Transilvania. Partea oficială. 13 32. (89—1900'). Direcțiunea despărțementului ᵣSibiiua înaintează: 1. Procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 16 Novembre 1899. Se remarcă, că abdicând dl Dr. Ilie Cristea dela postul de secretar al comitetului cercual, în locul DSale s’a ales dl Nicolau Vătășan. 2. Raportul anual pe 1899. Atât procesul verbal amintit cât și raportul anual pe 1899 se iau spre scire. Alegerea d-lni Nicolau Vătășan de secretar al comitetului se aproabă. 33. (73—1900). Doamna Zinca Roman trimite cu data 24 Ianuarie a. c. fl. 120.— pentru doue stipendii â fl. 60.— pe anul școlar 1899—1900. Spre scire. 34. (49 și 65—1900). S’au înscris membri ordinari noui: Biserica gr. or. din Beclean și dnii loan Banciu, învățător în Viștea inferioară, loan Bentia, notar, Nicolau Clonța, preot, Nicolae Ludu, învețător, George Tăflan, învățător, toți din Beclean, Traian Herseni, notar în Iași, și P. Muntean. Biserica gr. or. din Beclean și dnii amintiți se declară membri ordinari ai Asociațiunii. 35. (39, 45, 48, 68, 70, 82, 87 și 91—1900). Se presentează rapoar- tele anuale pe 1899 ale directorilor despărțemintelor „Oșorheiu®, „Săt- mar®, „Panciova®. „Turda®, „Timișoara“, „Sebeș“, „Săliște®, „Abrud- Câmpeni®. Spre scire. 36. (108—1900). Dșoara Maria Cioban, profesoară la școala Asocia- țiunii, aduce la cunoscința comitetului central, că a făcut o colecțiune de motiue de cusătură românească, pe cari ar dori să le edee în un album. Lipsindu-i însă mijloacele se roagă, ca să fie edate pe spesele Asoci- ațiunii. Comitetul central se declară în principiu pentru edarea unui astfel de album. înainte însă de a decide asupra edării colecțiunii dșoarei M. Cioban, doresce a-și lua informațiuni și dela alte persoane competente în astfel de materie, spre care scop se va adresa cu o rugare cătră comitetul Reuniunii femeilor române din loc. 37. (109—1900). Oficiu! de cassă presentează cu data 1 Februarie a. c. rațiociniile fondurilor, fundațiunilor și depositelor Asociațiunii pentru anul 1899. Se predă unei comisiuni compuse din dnii Parteniu Cosma, losif St. Șuluțiu și Onoriu Tilea. 38. (105—1900). Bibliotecarul presentează conspectul cărților intrate la biblioteca Asociațiunii în semestrul II al anului 1899. Spre scire, avend a se publica în foaia Asociațiunii, 14 Transilvania. Partea oficială.. 39. (115—1900). Dl Emilian Micu, pe lângă hârtia sa ddto 27 Ianu- arie a. c. și cu provocare la conclusul comitetului Nr. 217 din 14 Sep- tembre 1899 trimite foaia „Luminătorul" din 1881, 1888, 1889 și 1893 (lipsind câți-va numeri) și numeri singuratici pentru completarea anului 1885 și 1887. Pe lângă o altă hârtie de aceeaș dată ofere mai multe foi volante, cerând în schimb pentru acestea Nrul 21 al „Familiei* din 1866, numeri singuratici din „Gazeta Transilvaniei" din 1844 și din „Foaia pentru minte" din 1859 și 1863. Bibliotecarul se autorisează a cumpăra diarele deja îna- intate între marginile conclusului Nr. 217 din 14 Septembre 1899, iar cât privesce schimbul oferit a satisface după pu- tință cererea dlui Emilian Micu. D. u. s. Dr. Uarion Pușcariu, m. p., vice-președinte. — Dr. JBeu m. p., secretar II. — S’a verificat. Sibiiu, în 12 Februarie 1900. L. Simonescu m. p. George de Maxim m. p., Nic. Togan m. p. CONSEMNAREA jniblicațiunilor intrate în semestrul II al anului 18D1) la biblioteca „ Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român'¹. 1. Vlădescu M. C., Noțiuni de zoologie. Bucuresci, 1898. 2. Vlădescu M. C., Noțiuni de geologie și mineralogie. Bucu- resci, 1898. 4. Morariu C. Istoria lumei. Partea a II. Cernăuț, 1899. 5. Morariu C. August Herman Franke (omul lui Dumnecleu). Suceava, 1899. 5. Raportul XXXVI despre gimnasiul fund, din NăsSud pe anul școl. 1898/9. Bistrița, 1399. 6. Raportul camerei de comerciu și industrie din Brașov, pe an. 1898. Brașov, 1899. 7. Anuarul XXXV al gimnasiului rom. gr. or. din Brașov, pe an. școl. 1898/9. Brașov, 1899. 8. Pop Reteganul, I., Românul în sat și la oaste. Gherla, 1899. 9. Baiulescu B., Monografia comunei bis. gr. or. rom. a Sf. Ador- miri din cetatea Brașovului. Brașov, 1899. 10. Pop, C., Drepturile, datorințele și responsabilitatea membrilor de direcțiune, de A. Kormos. Sibiiu, 1899. 11. Tome, Giuseppe, Geografia del presente e dell’ avvenire ossia etnografia e geografia politica del mondo civile giusta i principii della etnicarchia, (3 voi.). Torino e Porto Maurizio, 1880, 1893, 1898. Transilvania. Partea oficială. 15 12. XV. Programă a institutului ped.-teol. gr. or. din Sibiiu pe anul școl. 1898/9. Sibiiu, 1899. 13. Alexandru, St. 0., Cartea copiilor — ilustrată — pentru clasa II. primară. Brașov, 1898 (2 ex.). 14. Anuarul școlei comerciale super, din Brașov pe anul școl. 1898/9. Brașov, 1899 (2 ex.). 15. Verhandlungs - Protokolle der General - Versammlung der săchs.- Universităt 1891. Hermannstadt, 1899. 16. Șuluțiu, los. St., Partea a VI. din memoriul seu, Sibiiu, 1899. 17. Pletosu, Gr., Propedeutica filosofică. Partea I. și II. Bistrița, 1899—1900. 18. Pușcariu, I. cav. de, Uu comentariu la §. 96, al Statutului or- ganic. Brașov, 1899. 19. Popp, Ant., Paza Maicii sfinte. Dramă (Bibi, teatrală a „Au- rorei"). Gherla, 1899. 20. Archiv des Vereines fur siebenburg. Landeskunde XXIX. Bd. I. Heft. Hermannstadt, 1899. 21. Popoviciu, I., Geografia pentru școalele civile și super, de fete în românesce după Al. Mârki. Sibiiu, 1899. 22. Popoviciu, I., Istoria universală pentru școalele civile și super, de fete, în românesce după Al. Mârki. Sibiiu, 1899. 23. Dariu, L, Disciplina cu devotamentul și iubirea în serviciul educațiunii (2 ex.). Sibiiu, 1899. 24. Petran, loan, Gramatica română pentru învățământul secundar. Partea I. Ed. II. Arad. 1899. 25. Almanachul Reuniunii învățătorilor din diecesa Caransebeșului. Caransebeș, 1899. 26. Verhandlungen und Mittheilungen des sieb. Vereines fur Na- turwissenschaften. XLVIII. Bd. 1898. Hermannstadt, 1899. 27. Enciclopedia română. Fasc. 15—18. Sibiiu, 1899. 28. Bardoși, D., Carte de instrucțiune militară. Oradea-mare, 1898. 29. Trăilă, I., Simplificarea grafiei și ortografii. Caransebeș, 1899. 30. Loser, J., Istoria agriculturei. (51 ex.). Sibiiu, 1899. 31. Socaciu, L, Idei fundamentale în economia politică și o nouă teorie sociologică. Brașov, 1899. 32. Dariu, I., Micul cântăreț. Ed. II. Brașov, 1899. 33. Barbu, Dr. P., Religiunea în „școala veche“ și în „școala nouă". Caransebeș, 1899. 34. „ „ „ Istorioare religioase-morale. Caransebeș, 1899. 35. „ „ „ Istoria bisericii creștine pentru școalele medii. Ed. II. Caransebeș, 1898. 36. Sbiera, Dr. I. G., Familia Sbiera. Cernăuț, 1899. 37. Catechismul mic pentru tinerimea gr.-cat. Ed. XVII. Gherla 1898. 38. „ de mij loc pentru tinerimea gr.-cat. Ed. XL Gherla, 1899. 39. ₛ mare » » » Ed. III. Gherla, 1898. 16 Transilvania. Partea oficială. 40. Istoria biblică pentru școalele pop. Test, vechio și nou. Gherla, 1898. 41. „ „a vechiului Test, pentru școalele poporale superioare etc. Gherla, 1898. 42. B „ a noului Test, pentru școalele pop. super, etc. Gherla, 1899. 43. Anghira mântuirei. Ed. IV. Gherla, 1899. 44. Conducătorul tinerimei școl. în rug. și cânt. bis. Gherla, 1899. 45. Carte de rugăciuni. Gherla, 1898. 46. Abcdariu. Ed. IX. Gherla, 1898. 47. XII. Programă a gimnasiului gr. or. rom. din Brad pe an. școl. 1897/8. Sibiiu, 1898. 48. Programa gimnasiului sup. gr. cat. din Beiuș pe anul școlar 1898/9. Gherla, 1899. 49. Programa gimnasiului sup. gr. cat. din Blaș pe anul școl. 1898/9 Blaș, 1899. 50. Raport anual al gimnasiului real „Tudor Vladimirescuu din Tirgu-Jiu pe anul școlar 1898/9. T.-Jiu, 1899. 51. Raportul II al școalelor capit. ort. or. rom. din Lugoj pe an. școlar 1898/9. Lugoj, 1899. 52. Anuarul II al Societății pentru crearea unui fond de teatru român pe anul 1898/9. Brașov, 1899. 53. Andreiu Baron de Șaguna. 1808—1873. Biografie. Caransebeș 1898. 54. Corcea, A., Balade poporale. Caransebeș, 1899. 55. Steagul nostru (Unsere Fahne) în 1. rom. și germ. Caransebeș. 1899. 56. Calendarul Românului pe 1899. Caransebeș, 1898.' 57. Teodorescu-Chirileanu, S., Povești poporale. Brașov, 1899. 58. Biblioteca teatrală 5—7. Brașov, 1898—99. 59. Izvorul Precestii. Brașov, 1899. 60. Lorand-Miiller, J., Prakt. Lehrgang der român. Sprache II Aufl. Brașov, 1899. 61. Schiller, Fr., Clopotul (Das Lied von der Glocke), trad. de G. Dima. Sibiiu, 1894. 62. Crișan-Putnoky, Carte de cetire maghiară. Partea II. Sibiiu, 1898. 63. „ „ Gramatica limbei maghare. Ed. IV. Sibiiu, 1899. 64. Anuar financiar și economic pe 1898. An. V. de Petra-Petrescu. Sibiiu, 1898. 65. Protocolul sinodului archidiecesan gr. or. com. din Transilvania, ținut în 1898. 66. Șpan, Dr. P., Treptele formale ale învățământului. Sibiiu, 1898. 67. Pușcariu, I. cav. de, Strugurii. Sibiiu, 1898. 68. Mathiae. L., Foi comemorative pentru batalionul de vânători Nr. 28. Sibiiu, 1898. Transilvania. Partea oficială. 17 69. Cristea Dr. E., Art. de lege XIV din 1898 despre întregirea , venitelor paroch. Sibiiu, 1898. 70. Ordinațiunea ministerială cu privire la executarea art. de lege XIV. din 1898. Sibiiu, 1899. 71. Cine ce face, lui-și face. Comedie. Ed. II. Sibiiu, 1898. 72. Momente memorabile la alegerea de metropolit din 19 Dec. 1898. Sibiiu, 1899. 73. Statutele societății „Progresul" din Făgăraș. Sibiiu, 1899. 74. Analele fundațiunii lui Goszdu. Tom. IV. fasc. 4. Sibiiu, 1899. 75. A 26 adunare gen. a „Albinei". Sibiiu, 1899. 76. A 15. adunare gen. a „Furnicei". Sibiiu, 1899. 77. Păcățianu, T. V., Lupta pentru drept, de Dr. R. de Jhering. Bucuresci, 1898. 78. „ „ Scopul în drept, de Dr. R. de Jhering. Voi. I. Sibiiu, 1898. 79. , „ Libertatea, de lohn Stuart Mill. Sibiiu, 1899. 80. „ „ Principiile politicei, după Dr. F. de Holtzen- dorff. Sibiiu, 1899. 81. „ „ Din legile ungare. Judecătoriile cu jurați. Sibiiu, 1899 (2 ex.). 82. Morariu, C., August Herman Francke (omul lui Dumnedeu). Suceava, 1899. 83. Finâczy, Dr. E., A magyarorszâgi kozoktatâs tortânete Măria Terezia korâban. I. kot. Bpest, 1899. 84. Grama, D., Abcdarul ilustrat. Timișoara, 1899. 85. Bogdan, N., Gramatica limbei române. Brașov, 1899. 86. Academia Română. Anale Seria II. tom. XXI. Partea adm. și desbaterile. Bucuresci, 1899. 87. „ „ Anale Ser. II. tom. XX. Memor. secț. lit. Bucuresci, 1899. 88. „ „ Anale Ser. II. tom. XX. Memor. secț. isto- rice. Bucuresci, 1899. 89. „ „ Anale. Ser. II. tom. .XX. Memor. secț. sciințifice. Bucuresci, 1899. 90. Brândză, Dr. D., Flora Dobrogei. Bucuresci, 1899. 91. Marian, S. Fl., Sărbătorile la Români. Voi. I. și II. Bucuresci 1898-99. 92. Arbure, Z. O., Basarabia îu secolul XIX. Bucuresci, 1899. 93. Simonescu, Dr. I., Studii geologice și paleontologice. Bucuresci, 1898—99. 94. „ „ „ Fauna cretacică super, dela Urmos (Tran- silvania). Bucuresci, 1899. 95. Gutzu, V. S., Rafinarea petroleului crud în Statele IJnițe dig America. Bucuresci, 1898, 18 Transilvania. Partea oficială. 96. Popp, A., Suspin și zimbire. Poesii și prosă. Gherla, 1899. 97. Biblioteca teatrală a „Aurorei® Nr. 2—5. Gherla, 1899. 98. Marian, S. Fl., Ornitologia poporană română. Tom. I. și II. Cernăuț, 1883. 99. Pop, I- N., Cum să fotografăm ? Bistrița, 1899 (2 cx.) 100. Az alsofehărmegyei tort., regesz. 6s termeszettud. egylet X ev- kbnyve. Gy.-Fehervâr, 1899. 101. Bârseanu, A., Insula Morților. Nuvelă’de R. Voss. Brașov, 1899. 102. Călbaza, T., Doine și strigături de dragoste adunate în cătănie. Brașov, 1900. 103. Grofșoreanu, Iul., Scrieri pentru popor. Arad, 1891. 104. Weigand, Dr. G., Sechster Jahresbericht des Instituts fur ru- mănische Sprache zu Leipzig, 1899. 105. Raportul gen. al comitetului Reuniunei române de musică din Sibiiu, 1898/9. 106. Boletin del Instituto geogrâfico Argentino. Tom. XX 1—6. Bu- enos Aires, 1899. 107. A hunyad-megyei tort. es regesz. târsulat X. Avkbnyve. Deva, 1899. 108. Erdâlyi Miizeum. XVI. kot. (1—10). Kolozsvâr, 1899. 109. Popea, N., Archiepiscopul și Metropolitul Andreiu Baron de Șaguna. Sibiiu, 1879. 110. Coșbuc, G., P. Vergilius Maro. Aeneis. Ed. II. Bucuresci, 1898. 111. „ „ Resboiul nostru pentru neatîrnare. Ed. III. Bucuresci, 112. „ „ Povestea unei coroane de oțel. Bucuresci, 1899. 113. Carmen Sylva, Nuvele. Trad. de Gion. Bucuresci, 1888. 114. Jancso B., A român nemzeti torekvâsek II kot. Budapest, 1899. 115. Chronicon Anonymi Belae Regis Notarii. Gesta Hungarorum. Trad. de M. Beșan (2 ex.). Sibiiu, 1899. 116. Frâncu, Dr. A., Pentru memoria lui Avram lancu. Recurs. Sibiiu, 1899. 117. Protocolul adunării gen. a IX. a Reuniunii învățătorilor din diecesa Aradului. Arad, 1899. 118. Pop Reteganul, I., Novele și schițe. Voi. I. broș. 2. Sibiiu 1899. 119. „Petru Maior®. Raport pe anul adm. 1898/9. Sibiiu, 1899. 120. Raportul gen. al comitetului Reuniunei române de agricultură din cott. Sibiiului pe 1898. Sibiiu, 1899. 121. M. tud. Akadâmia, Ertekezâsek a tort. tud. kbrebol. XVIII. 7. Budapest, 1899. 122. „ „ Ertekezesek a târsad. tud. kbrebol. XII. 4. 123. 124. Budapest, 1899. Ertekezesek a nyelv es szeptud. kbrâbbl. XVII 3. Budapest, 1899. Emlekbeszedek. IX. 11—12., X. 1—3. Bu- dapest, 1899, Transilvania. Partea oficialii. 19 125. M. tud. Akadâmia, Mathem. es termâszettud. drtesito. XVII. 2---5. Budapest, 1899. 126. n „ Nyelvtud. kozlemenyek XXIX. 3---4. Buda- pest, 1899. 127. n „ Ertesito. 115-118, 120---121. Budapest, 1899. 128. „ Almanach 1900-ra. Budapest, 1899. 129. Ethogra phia, a magy-neprajzi târsasâg es a magy. nemzeti Mu- zeum ertesitoje. X. 1 -6. Budapest, 1899. 130. Tbrtenelmi tar. 1899. III.—IV. Budapest, 1899- 131. „Szâzadok* 1—9. 1—9. Budapest, 1899. 132. Revista politica e litteraria. An. II. voi. III. 2., IV. 2., V. 1., an. III. voi. VII. 3., VIII. 1—3 IX. 1—3. Roma, 1898—99. 133. Matița srpska. Letopis. 1899. nr. 197 (2 ex.), 199 și 200 Novi-Sad, 1899- 134. „ „ Jibot i rad dra JovanaHagia Svetna Novi-Sad, 1899. 135. „ „ Kăige za narod. broș. 88 Novi Sad, 1899. 136. „Archiva*. An. X. Iași, 1899. 137. „Biserica și Școala*. An. XXIII, (lips. nr. 32 și 48). Arad, 1899. 138. „Controla*. An. V. Timișoara, 1899. 139. „Convorbiri literare*. An. XXXIII. Bucuresci, 1899. 140. „Drapelul*. An. III. (lips. nrii: 600, 661, 745, 748, 750 și 758). Bucuresci, 1899. 141. „Economia'națională*. An. XXIII, (lips. nrii9 și 10). Bucuresci, 1899. 142. „Familia*. An. XXXV. Oradea-mare, 1899. 143. „Foia diecesană*. An. XIV. Caransebeș, 1899. 144. „Foia pedagogică¹¹. An. III. Sibiiu, 1899. 145. „Foia poporului*. An. VIL Sibiiu, 1899. 146. „Foia scolastică*. An. I. Blaj, 1899. 147. „Gazeta Transilvaniei*. An. LXII. Brașov, 1899. 148. „Patria*. An. III. (necompl.). Cernăuț, 1899. 149. „Poporul*. An. VI. Budapest, 1899. 150. „Revista economică*. An. I. Sibiiu, 1899. 151. „Revista ilustrată*. An. II. Bistrița, 1899. 152. „Revista Orăștiei*. An. V. 1899. 153. Revista „Tinerimea română*. (5 fasc.). Bucuresci, 1899. 154. „Tageblatt*. An. XXVI. Sibiiu, 1899. 155. „Telegraful român*. An. XLVII. Sibiiu, 1899. 156. „Timpul*. An. XXI. (necompl.). Bucuresci, 1899. 157. „Tribuna*. An. XVI. Sibiiu, 1899. 158. „Tribuna poporului*. An. III. Arad, 1899. 159. „Unirea*. An. IX. Blaj, 1899. 160. „Vulturul*. An. VIII. (lips. nr. 5.). Oradea-mare, 1899. Sibiiu, în 6 Faur, 1900. Nic. Togan, bibliotecar. 20 Transilvania. Partea oficială. REPERTORIU de cărți pentru Bibliotecile poporale ale Asociațiunii. în vederea înmulțrii bibliotecilor poporale înființate de despărțămintele Asociațiunii, și în urma recercarilor sosite dela mai multe direcțiuni ale acelora, comitetul central, în ședința sa din 26 Ianuarie a. tr., a luat disposițiuni pentru compunerea unui repertoriu de scrieri potrivite cu trebuințele poporului nostru dela țeară, care să servească comitetelor cercuale ca îndreptar la procurarea cărților pentru bibiote- cile poporale. Acest repertoriu, compus cu conlucrarea mai multor băr- bați specialiști în diferitele ramuri ale literaturei, a fost apro- bat în ședința comitetului central din 7 Decembre 1899, or- donându-se cu conclusul Nr. 281, publicarea lui în organul Asociațiunii. Se înțelege că această consemnare de cărți nu presintă un repertoriu complet, preste al cărui cadru despărțemintele nu ar pută trece la dotarea bibliotecilor poporale. EL urmă- resce singur numai scopul de a servi ca îndreptar și a înlesni comitetelor cercuale alegerea unei lecturi potrivite pentru popor, lăsându-le însă mână liberă să procure și alte cărți neînșirate în consemnare, ce le va afla acomodate scopului urmărit. Va fi chiar de lipsă a țin6 cont și de productele literare apărute după compunerea repertoriului, în care scop organul Asociațiunii va căuta să completeze din an în an consemnarea de față. Sibiiu, în Februare, 1900. Secretariatul Asociațiunii. Folclor Povești-, snoave, anecdote, proverbe, ghicituri. Baican E. Palavre și anecdote. Bucuresci, 1882. — Basmele Românilor. Brașov, (Dresnandt) 88 fii. Bogdan N. A. Povești și anecdote. Iași, 1892. „Bibi. Șaraga“. 1 cor. Bota 1. Culegere de cele mai frumoase povești. Brașov, 1891 60 fii. Bulgărescu G. T. Din jurul vetrei, ghicitori. Bucuresci, 1887. — Candila de Custivei, (colecțiune de basme și povești). Bucuresci, 1894. 1 cor. 20 fii. Transilvania. Partea oficială. 21 Cătană G. Păcală și Tândală, poveste. Gherla. Tip. „Aurora⁸ 20 fii. — Poveștile Bănatului. Gherla, 1893, 1 cor. 30 fii. 3 părți. — Corabia blăstămată, (colecțiune de basme și povești popor.) Bucu- resci, 1893 1 cor. — Cornicea Satelor (anecdote poporale) Bucuresci, 1875 40 fii. । Coșbuc G. Blăstăm de mamă, (legendă) Sibiiu, „Bibi. Trib." Nr. 13 16 fii. — Draga mamei, (baladă) Sibiiu, „Bibi. Trib.⁸ Nr. 25 20 fii. — Fata Craiului din cetini (poveste) Sibiiu. „Bibi. Trib.⁸ Nr. 23 08 fii. — Fulger, (poveste) Sibiiu, „Bibi. Trib.⁸ Nr. 33 10 fii. • Creangă 1. Harap Alb, Brașov. Tip. Ciurcu 32 fii. — Povești. Iași, 1890 2 cor. Crăciunescu G. Copii de găsit, (povești poporale). Caransebeș. (Bibi, noastră Nr. 14) 28 fii. Dogariu D. Diana, zina munților. Gherla. Tip. „Aurora⁸ 12 fii. — Fiul bucătăresei împăratului. Gherla, Tip. „Aurora¹¹ 12 fii. — însurătoarea soarelui. Gherla, Tip. „Aurora" 12 fii. — Văcărelul. Gherla, Tip. „Aurora⁸ 12 fii. Dulfu P. Princesa fermecată, (poveste). Sibiiu. „Bibi. Trib ⁸ Nr. 37 20 fii. — Făt frumos, (basm poporal) Bucuresci, 1894 80 fii. Fundescu 1. C. Basme, poesii, păcălituri și ghicituri. Bucuresci. 1873 1 cor. 80 fileri. Gheaja F. T. Rîsete și zimbete. Gherla, 1898 1 cor. Hințescu I. C. Proverbele Românilor. Sibiiu, 1877 1 cor. — împărăteasa cea frumoasă sau Pădurea ursitoarelor. Bucuresci 1891 24 fileri. I Ispirescu P. Basmele Românilor. — Basme, snoave și glume. Craiova, 1892 80 fii. — Din poveștile unchiașului sfătos. Bucuresci. — Jucării și jocuri de copii. Sibiiu. „Bibi. Trib.⁸ Nr. 6 50 fii. — Legendele sau basmele Românilor. Bucuresci, 1892, 3 cor. 60 fii. — Povești morale adunate din gura poporului. Snoave. Bucuresci, 1873 40 fileri. Măldărescu I. Din ședători (basme poporale). Bucuresci, 1889, 50 fii. Mărgineanul. Nu sciu-împărat, (poveste). Sibiiu. „Bibi. Trib." Nr. 31 24 fii. — Zina împărăteasă (poveste). Sibiiu. „Bibi. Trib.⁸ Nr. 32 24 fii. Marian S. Fl. Ornitologia popor, română. Cernăuți, 1883. 8 cor. — Pasările noastre. Bucuresci, 1895. „Bibi. p. toți⁸. Nr. 2 32 fii. — Satire poporale române 1893. 4 cor. — Tradițiuni poporane române. Sibiiu, 1878. W. Krafft. 80 fii. I^Mera I. T. Ce n’a fost și nu va fi, (poveste) „Bibi. Trib." Nr. 3 08 fii. — Cenușotca (poveste). Sibiiu. „Bibi. Trib." Nr. 19 16 fii. — Pipăruș Pătru (poveste). Sibiiu. „Bibi. Trib.⁸ Nr. 4 16 fii. ^Moldovan Silvestru. Fiica a noue mame, (poveste). Sibiiu. „Bibi. Trib.⁸ ' Nr. 9 28 fii. 22 Transilvania. Partea oficială. Moldovan Silvestru. îndărătnicul, (poveste) Sibiiu, „Bibi. Trib.“ Nr. 12 16 fii. ; — Lumea proștilor, (poveste) Sibiiu, „Bibi. Trib.“ Nr. 30 10 fii. — Păcală și Tândală, (poveste) Sibiiu, „Bibi. Trib.“ Nr. 5 06 fii. — Povestea lui Ignat. Sibiiu, „Bibi. Trib.“ Nr. 10 06 fii. Moța I. Baba iadului, (poveste) Sibiiu, „Bibi. Trib.“ Nr. 36 16 fii. — Cerșitorul și cei 3 feciori, (poveste) Sibiiu, „Bibi. Trib.“ Nr. 42 30 fii. — Doi copii. Sibiiu, „Bibi. Trib.“ Nr. 39 20 fii. — Zina mărgărelelor, (poveste) Sibiiu, „Bibi. Trib.“ Nr. 38 20 fii. Pann Anton. O șezătoare la tară. Bucuresci. „Bibi. p. toțiu. Nr. 93—94 32 fileri. — Povestea vorbei. Bucuresci, 1895. „Bibi. p. toți“. Nr. 16, 25, 39 96 fii. • Pompiliu M. Codreana Sânziana. Brașov. Tip. Ciurcu 12 fii. — Ileana Cosinzeana. Brașov. Tip. Ciurcu 30 fii. Pop 1. Reteganul. Povești ardelenesci. Brașov, 1886—88. 2 cor. 50 fii. 5 părți â 50 fii. — Povești din popor. Sibiiu, 1895 1 cor. Popescu N. D. Carte de basme. Bucuresci, 1892 4 cor. 80 fii. 4 voi. .1 — Păcală și împăratul. Bucuresci, 1892 40 fii. | — Zina dela fântâna de aur și alte basme. Bucuresci, 1892 40 fii. 1 Poșnașul Bucur. Glume. Brașov, 64 fii. I • Sandu Pungă-goală. Din traista lui Moș Stoica, (anecdote) Brașov, 1899 1 40 fileri. | Sevastos Elena. Anecdote poporale. Iași, colecț. Șaraga, 1 cor. | Sbiera 1. G. Povești poporale românesci. Cernăuți, 1886. I Sevastos Elena. Povești. Iași, 1892 colecț. Șaraga, 1 cor. | Sima Gr. Ardeleanul glumeț, (anecdote poporale) Sibiiu 1889. W. Krafft 1 1 coroană. 1 — Din bătrâni, (ghicitori) Sibiiu, „Bibi. Trib.u Nr. 16 16 fii. j — Teiu legănat, (poveste) Sibiiu. „Bibi. Trib“. Nr. 7. 16 fii. 1 — Vlad și Catrina, (poveste) Sibiiu. „Bibi. Trib.“ Nr. 15 10 fii. j » Slavici 1. Păcală în satul lui, (poveste) Sibiiu, „Bibi. Trib“. Nr. 28 20 fii. j Stăncescu D. Basme culese din gura poporului. Bucuresci, 54 fii. I — Basme și snoave. Bucuresci, 1893 60 fii. ț — Alte basme. Bucuresci, 1893 1 cor. ș — La gura sobei, (snoave și basme). Bucuresci, 1893. „Bibi. p. toți“. ⁵ Nr. 35 32 fii. — Povești și snoave nouă. Bucuresci, 1895 50 fii. Teodorescu S. Chirilean. Povești poporale de cuprins moral. Brașov. Tip. Ciurcu 16 fii. ■ Trimbițoniu Nic. Rusalin păcurarul, (poveste) Sibiiu. „Bibi. Trib.“ Nr. 44 44 fileri. • Urechiă V. A. Legende române. Bucuresci, 1896 (ed. II.) 5 cor. Voinic înflorit cu părul de aur. Bucuresci, 60 fii. Voinic înflorit, (wolf basm). Bucuresci, 1894 64 fii. Transilvania. Partea oficială. 23 Poesii poporale. ^Alexandri V. Din poesiile poporale (ediția școlară). Bucuresci, 1895 54 fii. — Poesii populare ale Românilor. Bucuresci, 1866 10 cor. Băncilă P. Colindele Crăciunului și ale Pascilor. Sibiiu, 1875. W. Krafft 50 fderi. '•.Bârseanu A. Cinci-cjeci de colinde. Brașov, 1890 40 fii. Bibieescu I. G. Poesii poporale din Transilvania. Bucuresci, 1893 5 cor. Burada T. Datinele poporului român la înmormântări. Iași, 1882. — O călătorie în Dobrogea. Iași, 1880. Canian M. Poesii poporale, (doine). Iași. Tip. Șaraga 1 cor. Cătană G. Balade poporale din Bănat. Brașov, 1895 60 fii. Daul T. Colinde. Arad, 1890 50 fii. Doine și colinde. Bucuresci. Tip. Socec 46 fii. Epure I. Poesii și cântece poporale. Brașov, 1892 50 fii. Gruia lui Novac, (baladă poporală). Gherla. Tip. „Aurora" 20 fii. Hodoș Enea. Cântece bănățene. Caransebeș, 1896 56 fii. — Cântece cătănesci. Caransebeș, 1896. 28 fii. — Poesii poporale din Bănat. Caransebeș, 1892 2 cor. 60 fii. i larnik-Bârseanu. Doine și strigături din Ardeal. Brașov, 1895, ediția II. 1 cor. 30 fii. Madan G. Suspine, (poesii popor, din Basarabia). „Bibi. p. toți“. (Nr. 138) 32 fileri. • Mai mulți învățători. 0 mie doine, strigături și chiuituri. Brașov, 1891 80 fii. ■ Mândrescu S. O. Obiceiuri și lit. popor, din comuna Rîpa de jos. Bu- curesci, 1892 3 cor. Marian S. Fl. Poesii poporale române. Cernăuți, 1873—75 2 volume. Muntean St. Doine și strigături din gura soldaților din Ardeal. Brașov, 1891 24 fii. Onișor V. Doine și strigături din Ardeal. Iași. Tip. Șaraga, 1 cor. Pann Anton. Cântece de stea. Galați, 1885 40 fii. Poesii poporale alese: balade. Bucuresci, 1895, tip. Socec 86 fii. Pompiliu Miron. Balade poporale române. Iași, 1870. Pop 1. Beteganul. Bocete. Gherla, 1896 80 fii. — Chiuituri. Gherla, 1894 56 fii. — Opșaguri. Gherla, 1896 80 fii. — Starostele. Gherla, 1896 50 fii. — Trandafiri și viorele. Gherla, 1891. 1 cor. 20 fii. Sbiera I. Colinde, cântece de stea și urări la nunți. Cernăuți, 1888. Sevastos El. D. Cântece moldovenesci. Iași, 1888 3 cor. Teodorescu G. Dem. Poesii poporale române. Bucuresci, 1885, 16 cor. 50 fii. Viciu B. Colăcăritul. Sibiiu. „Bibi. Tribunei¹*. Nr. 8 32 fii. 24 Transilvania. Partea oficială. Cărți poporane. Aaron V. Anul cel mănos. Brașov, 1893. Tip- Ciurcu. Sibiiu, W. Krafft 20 fii. — Leonat și Dorofata. Brașov, 1893. Tip- Ciurcu. Sibiiu, W. Krafft 20 fii. — Patima și moartea lui Christos. Sibiiu, 1894. W. Krafft, 1 cor. 80 fii. — Piram și Tisbe. Brașov, 1893. Tip. Ciurcu. Sibiiu, W. Krafft 24 fii. — Alexandria sau faptele lui Alex. Macedon. Brașov. Tip. Ciurcu. Sibiiu W. Krafft 60 fii. Barac loan. Arghir și Elena. Brașov, 1897. Sibiiu, XV. Kraft 32 fii. — Halima sau 1001 Nopți*). Brașov, 1897. 6 cor. 40 fii. 4 volume. — Risipirea Ierusalimului (cu cirile). Sibiiu, W. Krafft 70 fii. Bjbrnson B. Nuvele țărănesci. Craiova, 1895 56 fii. A. Boca Velchereanul. Vinarsul. Gherla. Tip. „Aurora" 20 fii. Bota 1. Andreiu cel răsfățat. Brașov. Tip. Ciurcu 30 fii. Broștean P. Traista cu poveștile istorice. Brașov, 1897 90 fii. Cătană G. Viața lui Ștefan cel Mare. Sibiiu, „Tipografia" 80 fii. Cilibi Moise. Practica și apropourile lui Cilibi Moise. Craiova 80 fii. — Conducătorul în viața practică, lași, 1898. 3 cor. 70 fii. Cugler Al. Poni. Sfântul Nicolae. Sibiiu, „Bibi. Trib." Nr. 11 16 fii. — Fata stolerului. Sibiiu. „Bibi. Trib." Nr. 2 10 Iii. Dogariu D. Moș Toma Bădiceanu. Gherla. Tip. „Aurora" 12 fii. — Vlad hoțul. Gherla. Tip. „Aurora" 12 fii. Dulfu P. Isprăvile lui Păcală. Bucuresci, 1894 1 cor. 50 fii. — Legenda Țiganilor. Bucuresci, „Bibi. p. toți". Nr. 70 32 fii. Florian Valeriu. Învățătorul din Meresci. Brașov, 1888 50 fii. — Genoveva de Brabant. Brașov, 1894. Tip. Ciurcu. Sibiiu, W. Krafft 60 fileri. Grofșorean I. Scrieri pentru popor. Arad, 1891 40 fii. larnik I. U. Pavel Cătana, (trad. din boem.*) Brașov, 1891 40 fii. — Istoria minunatului Piticot. Brașov, 1888. (Ciurcu) 20 fii. Ivan N. Copilul de suflet; o căsătorie la țară. Brașov Tip. Ciurcu 20 fii. Lazar I. P. Spice de aur. Sibiiu 24 fii. ^itgruzzi C. Aprodul Purece. Bucuresci, 1894. Tip. Socec 80 fii. Panțu I. C. La terg (povestire). Brașov. Tip. Ciurcu 16 fii. — Niță dragă, (povestire). Brașov, 1888 40 fii- iPann Anton. Înțeleptul Archir și nepotul său Anadam. Brașov 20 fii. — Năsdrăvăniile lui Nastratin Hogea. Bucuresci, 1894. „Bibi. p. toți . Nr. 79 30 fii. N. Petra Petrescu. Povestiri alese. Brașov, 1892 1 cor. 20 fii. — Satul cu comorile. Brașov, 1887 40 fii. Pop 1. Beteganul. Leonat cel tinăr. Gherla. Tip. „Aurora" 20 fii. — Novele și schițe I. Gherla 80 fii. *) pentru persoane mature. Transilvania. Partea oficială. 25 Pop 1. Reteganul. Pintea Viteazul. Brașov, 1898 40 fii. — Prietenul săteanului român (sfaturi). Gherla, 1895 60 fii. — Țiganii (schiță istorică). Blaj, 1886 1 cor. 10 fii. ^Popescu N. D. Bătaia dela Călugăreni. Bucuresci, 1894 80 fii. — Botezul de sânge. Bucuresci, 1892 60 fii. — Constantin Brâncoveanul. Brașov, 1894 80 fii. — Fata dela Cozia. Brașov, 1892 60 fii. — Juneța lui Mihaiu Viteazul. Bucuresci, 1892 70 fii. — Meșterul Manole. Bucuresci, 1894 80 fii. — Peneș Curcanul. Bucuresci, 1892 70 fii. — Primul rănit. Bucuresci, 1894 60 fii. — Prisonerul dela Plevna. Bucuresci, 1889 70 fii. — Sentinela dela Grivița. Bucuresci, 1894 70 fii. Povești de Crăciun. Bucuresci, 1894. Speranță Teodor D. Anecdote poporale. Bucuresci 2 cor. .Strajan M. Manual de bunăcuviință. Craiova, 1895 80 fii. Til Buhoglindă năsdrăvanul. Brașov. Tip. Ciurcu 50 fii. Til Buhoglindă năsdrăvanul, cu chile. Sibiiu, W. Krafft 20 fii. Trei frați gheboși. Brașov. Tip. Ciurcu 20 fii. Trimbițoniu N. Trei muieri (anecdotă). Brașov. Tip. Ciurcu 20 fii. Un prietin al copiilor. 100 istorioare morale. Brașov, 1892 60 fii. Viața și fabulele lui Esop. Brașov, 1890. Tip. Ciurcu. Sibiiu, W. Krafft 60 fii. Literatura frumoasă. Adamescu G. Elocința română. Bucuresci, 1893. „Bibi. p. toți". Nr. 43 și 44 leg. 1 cor. 4 fii. — Scriitorii români. Bucuresci, 1893. „Bibi. p. toți". Nr. 85 leg. 72 fii. A. G. N. Pălăria ceasornicarului. „Bibi, teatrală" Nr. 6 50 fii. Alexandrescu Gr. Fabule. — Poesii și fabule. Bucuresci, 1895 50 fii. — Prosă și versuri. „ „ 56 fii. \ Alexandri Vasile. Ostașii noștri. Bucuresci, 1888 80 fii. — Prosă. Bucuresci, 1886 8 cor. 40 fii. Ardelean N. P. Indienii sau pieile roșii. Bucuresci, 1877 1 cor. 32 fii. Baiulescu M. Idil la țară. Brașov. „Bibi, teatrală". Nr. 2 80 fii. — Un om buclucaș. Brașov. „Bibi, teatrală". Nr. 4 80 fii. Babeș 1. Din plaiul Peleșului. Bucuresci, 1893 3 cor. 50 fii. Biblioteca copiilor. Brașov, 1897. Tip. Ciurcu. Nr. 1—30 1 cor. 40 fii. Bodnărescu. Scrierile lui Porumbescu 3 cor. 40 fii. Bolintinean l). Legende istorice. — Poesii. Iași 4 cor. 80 fii. 2 voi. — Prosa (voi. I). Iași 1 cor. 50 fii. Buticescu R. V. „Dracul". Cernăuți, 1896 52 fii. 3 26 Transilvania. Partea oficiali. Campe H. I. Cuvinte de aur. Gherla, 1892 2 cor. Carageale L. C. Teatru. Iași, 1894 2 cor. 50 fii. — ^Trei novele. Bucuresci, 1892 1 cor. 44 fii. iCoșbuc G. Balade și Idile. — Fire de tort. Bucuresci, 1896 2 cor. 50 fii. — Povestea unei coroane de oțel. ^.reangă 1. Opere complete. „Bibi. p. toți¹⁴. Nr. 28—33 1 cor. 92 fii. Culegeri literare. Bucuresci, 1891 3 cor. 40 fii. Dogariu-Pilța. Carte de cetire. Brașov, 1895 1 cor. 90 fii. Daniei A. Fabule. Iași 1 cor. 50 fii. Dulfu P. Păcală, epopee comică. Fabuliștii români, (fabule). Iași 1 cor. 40 fii. yfiane N. Domnița Ruxandra. lași, 1894 2 cor. 50 fii. — Novele. Georgescu M. P. Datoriile omului. Bucuresci, 1892 1 cor. Groza O. A. Soartea țăranului. Bucuresci 1 cor. 40 fii. Hodoș E. Schițe umoristice. Caransebeș, 1897 2 cor. 40 fii. Hodoș Z. întocmai (comedie). Caransebeș. „Bibi, noastră" Nr. 7 28 fii. larnik U. Bunica. Sibiiu, 1885. „Bibi. Trib." Nr. 14 1 cor 20 fii. Korolenko Vlad. Nuvele siberiane. Craiova, 1895 56 fii. Lăpedat A. 1. încercări în literatură. Brașov, 1874 1 cor. 40 fii. Lcgouve-Stăncescu. Părinții și copiii. Bucuresci, 1898 2 cor. 40 fii. Lubbock. întrebuințarea vieții. Bucuresci. „Bibi. p. toți". Nr. 124 32 fii. Marian S. Fl. Carmen Sylva. Bucuresci 1 cor. 40 fii. — Satire poporane. Bucuresci, 1893 4 cor 40 fii. Mărunteanu Gr. Biletul de tramvai. Brașov. „Bibi, teatrală¹⁴. Nr. 3 30 fii. Missail. Constantin Negri. Bucuresci, 1877 2 cor. tyjureșan Andreiu. Poesii. Sibiiu, tipografia archidiecesană. Nădejde Sofia. Novele. Iași 1 cor. 40 fii. Neamju Luisa. Copiii și amicii lor. Bucuresci 2 cor. 40 fii. Negru fiu N. F. Nu mă uita. (Versuri funebr.) Gherla, 1895 90 fii. Negruzzi O. Novele istorice. — ^Păcatele tinerețelor. 1 cor. 40 fii. Nentfescu 1. Pui de lei. Bucuresci, 1891 2 cor. 40 fii. , Niger R. și Tincu. Doamna Kiajna (dramă). Bucuresci 2 cor. 40 fii. Odobescu A. 1. Doamna Kiajna. — Micimea Vodă. Bucuresci, 1894 56 fii. Onifiu Virgil. Carte de cetire. III. Brașov, 1893 2 cor. 50 fii. — De toate. Brașov, 1897 1 cor. 40 fii. Panțu I. C. Logofătul Mateiu. Brașov, 1887 1 cor. 20 fii. Pârjol Stan. Moartea lui Mihaiu Viteazul (tragedie în 5 acte) 1 cor. 20 fii. Popa G. Dr. Datorințe și drepturi. Arad, 1885 1 cor. 20 fii. — Merinde dela școală. Măeruș. » „ Hb. „ 90 n » 144 a 38 „ n n a a Herman. „Illb., 90 v a TI 71 136 n 60 „ ii 71 ii Preșmer. ii „IVb., 90 » 71 137 •o 36 „ 77 ii ii 71 Dârște. Dintre cele vechi TI „ Ia. cu . 80 voi. în preț d« > 96 n 78 „ 77 ii ii Ghimbav. T) II a. „ 109 n » » » 162 a 52 „ » 7? n n disponibilă. r „ III a. „ 80 » n r » 128 n 40 „ 71 ii a n Cristian. n „ IV a. „ 88 n » r n 136 n 38 „ a 7) n n Feldioara. Toate aceste bibliotece se află așezate în dulapuri uniforme, în preț de câte 18 cor., și sunt provăclute cu câte 2 cataloage, dintre cari unul este predat agenturei, iar altul se păstrează la comitetul cercual. Sistemul bibliotecelor ambulante s’a afirmat pănă acum în modul cel mai favorabil în desp. acesta. Cetitorii unei bibliotece așteaptă cu ne- răbdare sosirea bibliotecei următoare și de obiceiu predarea unei nouă bibliotece este împreunată cu o mică serbare poporală, împreunată cu vorbiri, cântări și declamațiuni. Progresul realisat în a. trecut în privința bibliotecelor poporale este a se mulțămi în cea mai mare parte acelor prea stimate persoane, cari au dat mână de ajutor parte cu bani parte cu cărți, dintre cari merită o deosebită amintire tinerii meseriași români din Brașov-Tocile, cari au contribuit pe seama bibliotecelor popor. întreg venitul de 219 cor., 78 fii. al unei producțiuni, d-nii I. G. Bibicescu și I. Calinderu, cari au dăruit un număr însemnat de cărți, dl G. Pitiș, care a dăruit 53 ex. din broșura sa „Junii“, cum și suma de 6 cor. 58 fii., de asemenea merită deosebită recunoscință dnii P. Broșteanu și C. Aiser, funcționari la filiala „Albina", D. Făgărășanu, Ars. Vlaicu și Vas. Goldiș, profesori, cari s’au 40 ^Transilvania. Partea oficială.. angajat și au respuns cotisațiuni lunare regulate de câte 2 cor. pe seama | bibliotecelor. S’au introdus și carnete de contribuiri pe seama bibi. în | suma de câte 20 fii., din cari o parte s’au și desfăcut. | 4. Prelegeri poporale au ținut: dl C. Aiser în Feldioara, „Despre । asigurări*¹, și dl Dr. G. Baiulescu în Ghimbav, „Despre boalele lipicioase .1 și mijloacele de a le preveni"; iar cu ocasiunea adunării cercuale în Cer- ‘ natul Săcelelor tînărul I. Lăpedat a vorbit „Despre căușele decadinței i economice a Românilor Săceleni și mijloacelor de îndreptare", care fiind ' de un deosebit interes pentru locuitorii acelei comune, s’a tipărit pe ( cheltuiala desp. în 300 ex., din cari partea cea mai mare sla distribuit j gratuit poporului nostru din Săcele. Comitetul a făcut disposițiuni, ca i prelegerile poporale să se continue și pe viitor, cu deosebire cu oca- , siunea predării și schimbării bibliotecelor popor., cum și cu ocasiunea .; înființării nouălor agenturi. i 5. Pentru îndeplinirea numitelor lucrări comitet, cerc, a ținut în decursul a. trecut 13 ședințe, iar desp. o adunare cercuală în Cernatul : Săcelelor în 30 Maiu v. în această adunare s’a discutat raportul despre activitatea comitetului cerc., raportul despre bibi, popor, și raportul privitor la cassă; s’au luat disposițiuni pentru representarea desp. la adunarea gener. a Asociațiunii în Deva; s’a fixat budgetul pe 1900; mai departe s’a decis, ca pentru susținerea bibi, popor. în stare bună, și pentru înlocuirea cărților deteriorate să se introducă o taxă de câte 20 fii. pentru cei-ce folosesc aceste bibliotece; s’a cetit disertațiunea dlui I. Lăpădat, amintită mai sus, și prin agentura din comună sau distribuit gratuit între poporenii din Satulung: 10 ex. din broșura „Grădina de legumi" de I. F. Negruțiu, 20 ex. din broșura „învățăminte din viața metrop. Andreiu Șaguna" de A. Bârseanu, și 5 ex. din „Higiena copi- lului pănă la etatea de 7 ani" de S. Stoica. 6. Mișcarea cassei desp. în sem. I a fost de 1433 cor. 20 fii. la întrări, 1085 cor. 58 fii. la eșiri, remânend pentru sem. II un sald de 347 cor. 62 fii.; în sem. II au fost la‘ întrări 847 cor. 62 fii., la eșiri 587 cor. 40 fii., remânend pentru an. 1900 un sald de 260 cor. 22 fii., compus din restul contribuirilor destinate anume pe seama bibliotecelor poporale. Dela membri ordinari și ajutători s’au încassat taxe 974 cor.; s’au reținut pentru desp. (cele 20% statutare) 194 cor. 80 fii. și s’au trimis cassei centrale 779 cor. 20 fii. Acest desp. cu drept cuvent se poate numi model în toate privin- țele; atât dl director A. Bârseanu, cât și dni: N. Bogdan secretar, C. Aiser cassar, Gr. Maior bibliot. au fost neobosiți și în a. trecut în con- ducerea și organisarea desp.; ceea-ce se vede din raportul atât de logic și lămurit, pe care l-am dat aproape în întregime. Redactor: Dr. C. Diaconovich Tiparul Tipografiei arehidiecesane.