TRANSILVANIA ORGANUL ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. IX. Sibiiu, Novembre 1899. Anul XXX. ORGANISAȚIUNEA NOASTRĂ CULTURALĂ. Suntem abia la începutul organisațiunii noastre culturale. Școala și biserica sunt âncă și aȚi aproape singurele institu- țiuni, cari operează în mod sistematic pentru cultura poporului. Ele singure îmbrățișează pe toți și luptă neîntrerupt pentru delăturarea întunerecului. Dela un timp încoace li s’a asociat ziaristica, și peste tot literatura, cari din Ți în Ți cer și află intrare în tot mai multe case, ducând cu sine lumină și să- mânța binelui și îndestulării. Pe lângă aceste mai putem numi puține alte instituțiuni, s. e. câteva reuniuni și tovărășii agricole, câteva reuniuni de sodali, câteva coruri țerănesci, de tot puține biblioteci po- porale, puține reuniuni de femei, societăți de lectură și reu- niunile învățătoresci; iar în mod indirect, ca propagatoare ale culturei, se pot considera și institutele noastre de bani. Am arătat înadins mai ântâi instituțiunile de cultură amintite, pentru-ca pe urmă să venim la instituțiunea noastră cea mai însemnată după biserică și școală, la „Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român “, de care în- deosebi acum se leagă mari speranțe, ce se pot negreșit și realisa, pe lângă organisațiunea din Ți în Ți mai temeinică, ce se dă acestei societăți, și pe lângă concursul binevoitor al tuturor Românilor din patrie. în timpul cel mai apropiat se va săvîrși definitiva arondare a despărțemintelor și se va publica repertorul cărților pentru bibliotecele poporale, doue lucruri neapărat de lipsă în calea lungă și grea, ce duce la organisațiunea noastră culturală. Și cum adecă e a se face această organisațiune generală? 20 286 Odată arondate despărțămintele în modul cel mai potrivit tuturor impregiurărilor, se va procede la organisarea lor, care nu va pută să se restringă — cum în unele locuri se făcea pănă acum — numai la alegerea directorului și comitetului cercual, la o adunare cercuală și 1—2 ședințe de comitet, la încassarea taxelor, cetirea raportului, ținerea unei disertațiuni și a banchetului, eventual a balului sau concertului, ci âncă dela început va trebui să se facă pașii de lipsă și pentru în- ființarea agenturilor comunale și cu o cale și a bibliotecilor poporale. Fără înființarea și buna organisare a acestor doue instituțiuni în toate comunele românesci, Asociațiunea nu-și va pute ajunge scopul pentru care s’a înființat, și influința ei asupra masselor poporului nu-și-o va pute validita nici când în deplină măsură. Agenturile fiind organele, prin cari Asociațiunea vine în atingere nemijlocită cu massele poporului, formează un element de importanță deosebită în organismul Asociațiunii. Chemarea lor este, între altele, „a grigi de foile, cărțile, eventual biblioteca poporală și cu un cuvânt de toate obiec- tele primite dela comitetul cercual pentru întrebuințarea lor în comună, ținendu-le totdeauna în stare bună“. Deci biblioteca poporală este dată în grigea agenturei. Se înțelege, că în sensul statutelor și regulamentelor, cum și în interesul bine priceput al poporului, agentura trebue să stăruie și pentru înmulțirea mijloacelor de venit necesare la prospe- rarea Asociațiunii, și prin aceasta la înaintarea poporului din fie-care comună. Dacă în urma stăruințelor ce face, Asociațiunea va isbuti în timpul cel mai apropiat — și trebue să isbutească — a înființa agenturile și bibliotecele poporale, ea va fi făcut mult. Prin aceste întră de fapt în legătura mult dorită și prea fo- lositoare cu poporul dela sate și pune cel mai solid și trainic fundament culturei și progresului acestuia în toate privințele. De aici încolo i se va da Asociațiunii tot mai mult po- sibilitatea de a strînge la sinul seu, și de a adăposti sub aripile sale obștea; căci din (ți în di mulțimea va începe a cunoasce glasul ei, îi va simți influința binefăcătoare, și nu se va da îndărăt nici dela jertfele, ce le reclamă înaintarea sco- purilor sale. 287 în statutele și regulamentele Asociațiunii se spune, că chemarea despărțemintelor este de a întră în mai deaproape atingere cu poporul, respândind la acesta învățătura în toate direcțiunile, prin disertațiuni poporale și învățături despre eco- nomie, industrie și comerciu, etc. Aceste însă puțin ajută în modul cum se fac acji- Efectul lor se poate bine asemăna cu al unei prelegeri din școală. Copilul rămâne cu o icoană palidă despre cuprinsul aceleia, și dacă n’ar avă la îndemână cartea, să o cetească și recetească și acasă, s’ar alege nimica din ceea-ce a aucțit în școală. întocmai se întâmplă acum cu frumoasele prelegeri și disertațiuni, ce se țin când și când prin adunările despărțămintelor. Dar când poporul va avă la îndemână cutare disertațiune tipărită, sau cartea din care s’a scos prelegerea ce a ascultat-o, pentru-ca să o poată aprofunda acasă, atunci va fi cu totul altcum. Cu chipul acesta poporul se va lumina văc|end cu ochii, și în acest cas nici conducă- torii despărțămintelor și agenturilor nu vor ₜmai întimpina greutățile, de cari acji se lovesc la tot pasul. Dar cu chipul acesta se va ușora în grad mare și bisericei și școalei deslegarea problemelor culturale, ce urmăresc. învățăturile aucjite în biserică se vor lămuri și întări prin cetirea cărților din bibliotecile poporale. Iar învățăturile câști- gate de tinerime în școală, nu vor rămână literă moartă, nici se vor da uitării; căci bibliotecile poporale, la îndemână fiind, vor oferi și tinerimei materialul cel mai variu, cel mai interesant și mai adequat gustului și trebuințelor sale. Cu ajutorul bibliotecilor poporale vor pută da înainte și celelalte reuniuni ce le avem, și ne va fi mai ușor a înființa altele, cari nu le avem. Căci în ele residă o imensă forță, de care mulți de loc nu-și pot da seamă. Tocmai de aceea legăm cele mai mari speranțe de înfiin- țarea în massă a agenturilor și bibliotecilor poporale. Și în despărțămintele cu conducători vrednici — cum credem că sunt și au să fie toți conducătorii despărțămintelor Asociațiunii — vom ajunge negreșit în scurt timp să satisfacem acestor trebuințe ; vom ajunge să nu avem sat românesc fără o bună bibliotecă poporală, precum nu întâlnim sat fără bi- serică și școală. 20* 288 Atunci apoi vom începe a fi tari în locul pe care stăm, și ne vom pută apuca cu nădejde deplină și de resolvirea altor probleme, dela cari atîrnă viitorul și fericirea poporului nostru. Cu chipul acesta Asociațiunea are să devină de fapt în- truparea idealurilor celor mai înalte culturale ale poporului nostru. & DOCUMENTE ISTORICE. Circularul episcopului loan Liob, adresat clerului român unit din diecesa Făgărașului, prin care-i notifică înființarea vicariatelor: Hațegului și Făgărașului. Circularul, ce urmează, este interesant din punct de vedere biseri- cesc-istoric nu numai pentru că ne arată precis timpul, când s’au înfi- ințat cele doue vicariate, și cine au fost cei dintâi purtători ai celor doue oficii vicariale, cari adeseori au avut succesori în adever destoinici, ci circumscrie tot odată și cercurile lor de jurisdicțiune eclesiastică la înființarea vicariatelor. Meritul înființării și dotării lor este al episco- pului Bob. Vicariatul Hațegului aparține astădi diecesei gr. cat. rom. a Lugoșului, iar al Făgărașului archidiecesei gr. cat. rom. de Alba- Iulia și Făgăraș. Originalul circularului este scris cu litere cirilice și nu tipărit. T 4* Xc 4>PA'rE- 4HSAU,ATA Kftapo KpXACKA Mxpfipf AAOyMHAMTA HOACTpz Mipipe MMAOCTMB8a CXtf AMH KS dtfrSCT AN8a8n Aj-flS pXZjOABX a8h T, KA 4. H»h8t8a XAUXr^A^H, UJfl A p4T£AE NOfTptf dAfgAHAptf NCK^TH, fl^HX AK^M npo TOIlOn AA fihCTphl|ÎH, UJH npE^EKTtflU GxMHHApi^M^A KAEp^ASM Xr&p4llfi/A^H, KapE (ÎA AB^ CtfflT A CA KHKZpxiUÎf OnApXÎHAE Xa- LțartfASM, XOHSAOpÎH, KpAA^A^H, GDpxqjÎM, GaA#A8'H BApMErÎHAE 289 XtfHuopH ini a Gmkmwa^m aide^ate. Mpx nzpi|MAf 0xr*&patuS/- aSh IlpF *i. pATEAE ÎWAN /Va A VIA FM n«HX AK#M UpOTonOU BnApYlWAWp fiEHElpH UJH XrapAIU^A^E1, G^flT A KXp^A KHKApXtlJÎE 6Wp H A*iu' N^MMTEAE fi SnAp^ÎM A zrSpAUJ^A^M AAEKX, UJH A IlENElțlM, flpEfi^/H WM A GOAOpXilOAtfH, UJH A XApOMCEKtfh. Kapt MHAOCTHBX pO^OA^lțiE 4JI!Ap£'T"fcfKX, LUI A HOAETpfc Op«H- A^AA'A REHTp# AH^A C« 6fCT"kL|JE pXU,l HAWp fiOAETpE, UJH AA TOT NOpOA^KA 6’Â^«HA ^ll’Âp'AT’kcKX K’ĂTp' BAFpSA UJM HOpOA^A ^MK- HECK nAEKKH^HE fltfptfpA C'Ă p^FAlți np£ MMAOETMg^A A^V'HE^'âS flEHTptf ^AEA^NrAp'k 61 EițlM, (UM (ppHHHTA WOpV^HpA U,fcpMAWp A ^.JIKAHÎH GAAE, AB^NA S^HK N&A'tfKAE, K^M KZ TOT KaEp^A A^flX n^TMNLțX GrA BA AFKtfTA UJH .f^'XCTpA- AM'kcTA nop^HHMM AKfc pSr&H^Nh LUI G: AXT^prÎH IIENTptf CS’4>AET^A A^H. Mam nr s’paaz AATop bem i pznia ta ^Htn^NA ak#m a*aa 3îoa AHNTiM A AH^ASÎ K^pr'ATOpi^ A AA ^OpMAlflE Al 6 WpH 4 AH. COAATA Ktf G<ț>«pUJHTtfA A^HM A^H IOhME, JApS A &6AW WApZ K# C'*llJ* K^p^A npfOT AHN" Tptf A*iE gnApxih k#m ce noapT& k# waauhm AHNA^apa, aiiSaae h#m C(f>AAHMK, 6EUM6, AV/UliOf- ll^p^TOp- IBM AATEAE MflpOHI. IdpX M^AE AMN AxtfHTptf HX^EipE KHCkpMKA, 4>AHE TOATE A^AIM HEHMAE, lUÎ GXp- RZTOpMAE •i'kAE AiTATE C. AÎT^prÎE, ^fi’AIJ'ATtfpZ UJH H^AE OKHHIjtf- MTE A npABOEAABÎM, MEpHETA^ BOAHAfiM ? AA MOpUK IBM AA AATE TpEKH A^na AATopiA np(Oija(K% M*kpyf? 4>m raatocaceht. Eaajk s ÎAH^ApBE A^-fl^. d 0pxqÎM Taae Ae KHHE BOHTOpfC Eakamka Ioan Kok m. u. 290 Transcriere. O. (cinstite) în Chr. Frate! înălțata Chesaro-Crăiasca Mărire la umilita Noastră cerere în mi- lostivul său din 26 August anului 1786 au răsolvăluit, ca în ținutul Ha- țăgului și a Făgărașului să putem așeza vicarăși bărbați destoinici, cu îndestulită învățătură înpodobiți, carii pre cler și pre norod pravoslavnica credință să-i învețe și pentru traiu lor din Cassa împărătească câte trei sute de zloți pe an să aibă. Carea milostivă răsoluție prin în. Gubernium în 10 4ile Novembrie anului trecut primindu-o am rânduit și am așezat în părțile Hațăgului vicarăș pe cinstitul fratele nostru Alexandru Fiscuti, până acum protopop al Bistriții și prefectuș în Săminariumul Clerului Făgărașului, care va ave supt a sa vicărășie Eparchiile Hațăgului, Ho- nedorii, Bradului, Orăștii, Sadului în varmeghiile Hunedorii și a Sibiiului așezate. Iară în părțile Făgărașului pre C. (cinstitul) fratele loan Hal- maghi, până acum protopop Eparchiilor Veneții și Făgărașului, supt a căruia vicărășie vor fi aci numitele 2 Eparchii, a Făgărașului adecă și a Veneții, precum și a Odorheiului și a Haromsecui. Care milostivă rosoluție împărătească, și a Noastră orânduială pentru aceia se vestesce Frățiilor Voastre și la tot norodu, ca văclend în. împă- rătească cătră Clerul și Norodul românesc plecăciune, pururea să rugați pre milostivul Dumnezeu pentru îndelungarea vieții și fericita ocârmu- irea țărilor a Inălții Sale, avend bună nădejde, cumcă tot Clerul după putință se va ajuta și înzestra. Lângă aceasta poruncim Frății Tale, ca întemplându-se pristăvirea vre-unui preot dintru acei Eparchie, îndată să ne însciințezi despre moartia lui cum și din ce i-s’au întâmplat moartia, câtă vreme au bololit? (sic!) cum și prin ce preot s’au grijit la moarte? afară de aceste, cum au viețuit, și cum și-au plinit preoțasca sa datorie? ca părințește să rân- duim la toți preoții noștri să facă rugăciuni, și s. liturghii pentru su- fletul lui. Mai pe urmă dator vei fi Frăția Ta începând acum dela (Jiua din- tâiu a anului curgătoriu a da informație de 2 ori în an. Odată cu sfârșitul luni lui Iunie, iară a doua oară cu sfîrșitul lui Dechembrie despre pur- taria fiesce-căruia preot dintru ace eparchie, cum se poartă cu oamenii dinafară, anume nu-i sfadnic, bețiv, mănios, pârâtor și altele iproci. Iară în cele din lăuntru păzesce biserica, face în toate duminecile și săr- bătorile cele legate s. liturghie, învățătură și cele obicinuite a pravoslavii, cercetează bolnavii? la morți și la alte trebi după datoria preoțască merge? Fi blagoslovit. Blaj, 6 Ianuarie 1787. A Frății laie jjₑ ᵥₒitoritL: Vlădica loan Bob m. p. Comunicat din archiva protopopiatului rom. unit al Sibiiului de Nicu Togan. 291 SERVICIU STATISTIC ROMÂN. (O propunere.) Pelângă tot progresul necontestabil ce l-am făcut în ultimele decenii, nu seim nici adi câți suntem și cât valorăm? Dacă e necesar să ne re- amintim numărul, cu care .contribuim la impopularea patriei noastre, suntem siliți a resfoi statistica oficială, care din întâmplare (?) chiar în partea ce ne interesează mai aproape „a alunecat pe căi, cari nu pot și nici nu prea intenționează a duce la aflarea adevărului".*) Pe basa recensementului din 1890 am făcut mai multe probe, dar mi-a fost imposibil a scoate numărul de suflete (2,589.066), ce statistica oficială îl atribue Românilor. Spre a arăta fluctuațiunea, ce se vede în aceasta statistică, voiu reproduce următoarele date: în comitatul Arad sunt după statistica oficială (1890) 208.957 Români, 2200 Sârbi, la olaltă 211.157; după confesiune: 13.140 gr. cat., 201.984 gr. or., la olaltă 215.124. Deci după confesiune sunt cu 3967 mai mulți Români și Sârbi decum se arată la cifra naționalităților. Populațiunea totală a comitatului Brașov e de 86.777 suflete, între cari Maghiarii (26.166) arată o crescere de 1256 suflete, adecă 5'1°/O față de anul 1881; Români sunt 31.106. După confesiune însă (31.579 gr. or. -ț-561 gr. cat.) sunt 32.140 Români, de unde resultă o diferință de 1034 suflete în defavorul nostru. Considerând, că la elementul român găsim un minus intenționat de 1034 suflete, iar crescămentul Maghiarilor se arată cu cifra de 1256, e evident, că în acest crescământ sunt computați 82’32% Români, cari poate vor vorbi și limba maghiară. S’a constatat de nenumărate ori, că elementul românesc este unul dintre cele mai spornice în patria aceasta; din statistica oficială însă vedem contrarul: din an în an scădem. Din populațiunea totală a țerii am fost adecă Români: în 1840 = 19’53%, în 1870= 18’68%, în 1881 = 17’5°/₀, în 1891 = 171%. Ne vom întreba, unde sunt datele statistice pentru anii 1850 și 1860? Iată ce ne spune lexiconul Pallas: „conscripția din 1850 âncă a arătat naționalitățile, însă cu tendințe dușmănoase față de Maghiari“ (Tom. 12, pag. 88). Din aceasta causă nici nu se mai ia în combinare acea statistică. Dacă vom considera, că la anul 1840 din populațiunea întreagă de 11,274.672 suflete au fost 2,202.542 Români, adecă 19’53%, și vom admite, că în acest raport au stat an de an, la 1891 suma totală a Românilor ar trebui să fie 2,955.000, iar în proporțiune cu sporirea Maghiarilor: 3,370.000. La tot cașul însă suntem mai mulți decum ne arată statistica din 1890. Am vădut însă mai sus, că din an în an scădem în %. Nu încape îndoială, că se urmăresce un plan stabilit, după care elementul românesc va trebui să dispară din statistica țerei cu siguritate *) „Transilvania¹¹, 1899, Nr. I și II. 292 matematică. Afară de procedura adoptată deja, mai sunt trei mijloace, cu ajutorul cărora se va ajunge acest scop: matricularea nou-născuților, neconfesionalismul și nazarenismul. Cine va mai pute elice preste 10 ani, că Kende Pista e Ștefan Gândea, că Csân Demeter e Românul Dimitrie G-ian? Sau poate un individ, care s’a declarat fără confesiune va mai fi indus în statistică în rubrica Românilor ? Ori poate nazareanul va mai fi considerat ca Român? Cu aceste presupuneri nu ne putem amăgi. Pentru ca lumea cultă și connaționalii, cu cari trăim pe unul și același păment, să fie ținuți în rătăcire și în privința puterilor noastre intelectuale, — statistica analfabeților âncă e întocmită tendențios față de noi, clasându-ne cu 87%, după Ruteni (84%) chiar. Va să dică numai 13% din totalitatea Românilor sciu ceti și scrie. în aceasta privință nu sunt cruțați nici chiar Românii din regat; ei âncă stau îndărâptul Serbiei, deși Hickmann arată 42% analfabeți în România, iar în Serbia 60%. Nu va crede nimenea, că după 30 ani dela introducerea învățământului obli- gator, Românii, cari în raport cir celelalte elemente au jertfit foarte mult pentru școală, să fie ajuns la acest trist record al cunoscințelor ele- mentare ! Dacă însă în privința vieții noastre naționale și culturale am fost avisați a ne folosi întotdeuna de o statistică tendențioasă, trebue să mărturisim, că totuși avem o statistică, pecând față de progresul nostru național-economic orbecăm într’un Tohuvabohu ne mai pomenit. Nu seim: câtă avere avem în mânile noastre, nu seim: ce valoare are bunul nostru, nu seim: cât contribuim la susținerea statului, nu seim: câte procente se subtrag din sudoarea noastră pentru scopuri străine, nu seim : câți soldați avem înrolați pentru apărarea patriei. Deja la anul 1863*) au venit Românii la eunoscința, cât e de rău, că nu avem date despre averea noastră națională, și de atunci încoace în timp de 36 ani noi tot locului stăm, fără a întreprinde un singur paș spre a ne orienta în direcțiunea aceasta. Nepăsarea noastră este con- damnabilă. Suntem pe pragul seclului XX. Toate popoarele se nisuesc din resputeri a institui opere mărețe, cari ca delimitante al periodei de trecere din seclul civilisațiunei (XIX) în al luminilor (XX) să reamintească gene- rațiunilor urmânde gloria străbunilor lor. Vom pute trece aceasta de- limitare, lăsând generațiunilor următoare chaosul, în care am orbecat noi ? Tristă amintire ne-am lăsa. Este evident deci, că nu mai putem sta cu mânile în sin, așteptând dela alții să ne facă statistice, iar noi să ne spăriăm unii de alții cu produsele lor tendențioase. Noi înșine ne putem compune statistică exactă, ca să ne cunoascem în toate părțile noastre bune și rele. Spre acest scop: *) Barițiu: Părți alese din istoria Transilvaniei. Tom: III, pag. 246 -248. 293 1. Asociațiunea noastră să compună tipărituri adequate, cari să le transpună tuturor ordinariatelor cu acea rugare, ca să dispună în cercul lor de competență purtarea conscripțiunilor parochiale, introducând în ele deja cu începerea anului 1900 st. n. toate familiile cu toți membrii aparținători din parochii și filii, în ordine alfabetică. In aceste conscripții ar ii a se induce: datele confesionale, profesiunea sau ocupațiunea (îm- preună cu raportul militar), starea culturală (= scie ceti și scrie), pro- prietatea (case, instalațiuni industriale și comerciale), posesiunea de pământ după jughere (lanțe) și contribuțiunea directă. Instituțiunile culturale cu capitalele lor. Aceste conscripțiuni să se încheie cu 31 Decembre 1900 st. n. 2. Extrasul sumar al datelor din conscripțiune în restimp de trei luni (31 Martie 1901) să se înainteze oficiilor protopopesci, cari până la finea lui Iunie 1901 să compună un alt extras cumulativ asupra întregului protopopiat. 3. Oficiile protopopesci să-și înainteze operatele lor cumulative or- dinariatelor concernente, cari pe basa lor vor publica câte un șematism amănunțit, care va fi oglinda fidelă a diecesei respective. 4. Din șematismele puse la disposițiunea comitetului Asociațiunii noastre se va pută compune o statistică exactă a referințelor elementului românesc din patrie, care publicându-se în organul Asociațiunii, sau separat, va fi un monument statistic și istoric destul de însemnat, pentru-ca să se numere între operele monumentale, cu cari noi vom pute delimita perioda de trecere din seclul XIX în al XX-lea. 0 astfel de statistică totodată ar potența interesul lumei culte față de referințele noastre culturale. Având în considerare, că între neconfesionali și nazareni sunt o mare mulțime de Români, cari ieșind din sinul confesiunei-maice, sunt expuși a nu mai fi numărați între Români, vor trebui deci induși în apendicele conscripțiunilor pentru a li se păstra originea română. Acei Români, cari aparțin altor diecese (sârbe ori rom. cat., cum e Bulciul, apoi cei ce aparțin diecesei gr. cat. de Muncaciu) vor fi conscriși, întru cât se va pută, în apendicele conscripțiunilor parochiale române mai apropiate. Conscripțiuni, ca cele plănuite, se poartă în diecesa Caransebeșului; în aceste părți prin urmare statistica proiectată se poate lucra fără multă osteneală, având a se întregi numai cu datele ce lipsesc. Astfel s’ar pute înființa un serviciu statistic român, care ne-ar da posibilitatea de a ne cunoasce pe noi înșine. (Alibunar.) T. V. Petrisior. 294 ÎN CE STĂ FARMECUL POVEȘTILOR ȘI POESIILOR POPORALE ? Poveștile, poesiile poporale și alte ramuri ale prețiosului material folkloristic se păstrează cu sfințenie de popor, și se lasă ca moștenire din generațiune în generațiune urmașilor. Și până acum ele nu s’au păstrat în cărți, ci numai în memoria unor aleși ai poporului. Dar cum? Poveștile, poesiile, snoavele, anecdotele, proverbele și ghîcitorile, ele în sine sunt un ce frumos și atrăgător. Unele excită rîsul, altele te pă- trund pănă la lacrimi; în unele se descriu cele mai perfecte tipuri de curagiu și bărbăție, în altele își află expresiune cele mai înalte și curate simțăminte religioase și morale, etc. Notele aceste caracteristice în primul loc fac poveștile, poesiile etc. atrăgătoare și plăcute. Dar singur aceste condițiuni nu sunt de ajuns pentru a asculta și învăța cu dragă inimă productele poesiei poporale. Un cetitor rău nu poate ave ascultători; împedecându-se la toată vorba în cetire, în loc de interes el produce rîs în cei de față, și-și atrage batjocura ascultătorilor. Tot așa se întâmplă cu oratorii sau predicatorii, între cari se numără s. e. și preoții, ca unii ce au să înfluințeze mai în toate dilele cu cuvântul asupra inimei, asupra caracterului masselor. Ne- având unii din ei darul de a vorbi, sau și nefăcend exerciții îndestulitoare pentru a pută vorbi cu succes, nici nu se va vede pe urma lor sporul ce cu drept cuvânt i-se datoresce cuvântului. Astfel se întâmplă și cu povestitorii din popor. înzestrați de Dumnedeu cu o memorie excelentă, ce aud odată ei nu mai uită, ci unii predau cu mai multă măiestrie decât magistrii lor ceea-ce și-au însușit. Atari povestitori sunt puțini de tot într’un sat. Aievea povestitori adevărați artiști, să-ți pară bine aflând 2—3 într’un sat. Dar ei sunt de ajuns pentru a aduna obștea în giurul lor, a o distrage, a o cultiva, și a contribui totodată ca focul sfânt al materialului folkloristic să nu se stingă nici când din memoria poporului. Farmecul poveștilor și poesiilor poporale etc. residă și în limba în care ele sunt predate, în o limbă simplă și înțeleasă de toți. Această împrejurare le face accesibile tuturor. Ele influințează cu deplină putere nu numai asupra minții, ci și asupra inimei și voinței; în urmare cultivă poporul. Poesiile mai au și avantagiul, că se învață nu atât din spuse cât mai cu samă din cântat; astfel că sub îndoitul farmec al textului frumos și al melodiei încântătoare, poesiile prind și mai bine decât poveștile. De altă parte poveștile și poesiile poporale se spun și învață în timp când o parte din grigi și năcazuri se pot da uitării, și mai cu seamă în lungile nopți de iarnă. în acest timp poporul caută și află distragere, și âncă o distragere din cele mai plăcute, mai instructive și mai nevinovate. Acest fel de distragere este prețios în gradul suprem, 295 pentru că nu e împreunat nici cu spese, și nu sunt legate de el urmări păgubitoare ori păcătoase. Ceea-ce sunt teatrele și concertele pentru oamenii culți dela orașe, aceea sunt întrunirile la povești ale sătenilor. Povestitorii sunt artiștii, cari întrețin publicul mai seară de seară, fără de plată, și âncă adesea cu piese mult mai de valoare, decât unele din cele ce se representează în teatre. Iar cum e la joc, unde se amestecă și fluierul sau cetera, și unde se întrunesc cete de ficiori și fete, aprinși de focul dragostei, farmecul poesiilor, al chiuiturilor este și mai mare. Aici el își ajunge culmea. J S. POVESTEA LUI „ME TEM“. Se dice c’a fost odată un om, care avea un ficior. Și ficiorul acela era așa și așa: nu prea învățat, dar nici prea cuminte, și gângav din fire; de când da să vorbească mai repede, trântia câte șepte deodată. Așa era ursita lui. Dar ursita lui era să fie el și cu noroc. Ficiorul, de care pomenim, crescu mare și crescu holteiu; ajunse la bine, ajunse la amar — dar la frică n’a ajuns în viața lui. Și odată cjise cătră tată-său: — Tată, ce-i aceea „Me tem“? -- Nu sciu — respunse tată-seu. Vedi dta, soia el ce bidigană-i frica, dar nu voia să-i bage comedii în cap. Și ficiorul stăruia într’una să-i spue și să-i spue, iar într’o di îi dise verde: — Spune-mi tată, că de nu mă duc în lume pănă unde oi audi de el. înzădar; că tată-seu nu voia de fel să-l înfrice. Astfel vetju odată că ficioru său își ia traista între umere, o măciucă în mână și se cam mai face dus. Merse el și merse pe cel drum și pe cea cale, tot cu traista de-a spinare, pănă-ce după atâta vreme, câtă a mers, se pomeni înaintea unor curți minunate, unde se nimeri așa de bine de ședea tocmai înălțatul împărat. Se minuna el, de-și puse degetele în gură, de curțile alea și de câte și mai câte îi picau ochiului de pe acolo, iar când se uita mai proclet trosc! un pat de pușcă în spate. Adecă-1 trăznise o cătană, ce țînea pază la poartă. Ficiorul nostru mai pe jos nu s’a lăsat, ci-i trăzni și el o măciucă cu vîrf și îndesat, de l-a săturat de dat, iar cătana la una ca asta de nimic nu s’a apucat, fără l-a dus la împăratul să-i facă judecată. Dacă l-au dus, și-a povestit ficiorul necazul, boscorodind acolo, cum îi veni de-1 umflă pe împărat rîsul, când îl aucli. Dar ca om cu minte cum era în vremea aceea, nu l-a dat afară, pentru asta, ci l-a oprit la el, ba âncă l-a și omenit, iar peste noapte îl pofti să remâe într’o curte. Avea împăratul o curte nouă, zidită mai de o lăture de celelalte curți. Dar vecii dta, în ce loc s’o fi nimerit? în ce vreme s’or fi apucat 296 de ea? — curtea nu era curată. Ce era anume întrînsa nu putea nime să scie. împăratul, năcăjit, punea ficiori peste ficiori să o păzească, dar în deșert, că dimineața îi afla lungiți. în curtea asta așeza împăratul pe ficiorul nostru să se culce peste noapte. Dete poruncă la vremea aceea, de-i așternură pat împodobit cu perini minunate, tot în fir îmbrăcate, iar ca să aibă și petrecere, îi așter- nură o masă cu mâncări și beuturi una mai procletă decât alta, și peste toate duhan din greu: nu cu pachetele, ci. cu roatele, de-i scăpărau ochii omului nost vexând atâtea frumseți. Și lăsat singur în chilie, el de nimic nu s’a apucat, fără de beut și de mâncat; iar după-ce s’a ospetat, s’a așezat domnesce în pat umplându-și pipa cu duhan și trăgea-trăgea, de gândeai că toată pipa i-a plesni cu țeve cu ciutură cu tot. Pela douăspredece noaptea, iacă-mi-te 3 draci cu 3 saci și o păreche de cărți de jucat — dau năvală în lontru cât pe ușe, cât pe horn, și se așează la jucat. — Noroc bun! le dice omul nost. Cum o duceți? Cum vă aflați? Bine că v’ați abătut pe aicea, de nu m’ați lăsat singur. Și se minuna el ca de o comedie, socotind că limpede-s homari, căci altcum n’ar fi întrat pe horn, — și se așeza lângă masă să-i privească cum se joacă. Dădeau ceia, de gândiai că se topesc: le umblau degetele ca pris- nelele și cartea ca sfîrleaza; când cartea pica și bănetul suna, și era pe masă o clae de galbeni. Atunci ce-i vine în minte omului nost? Haid, că s’a băga și el în joc, avend trei creițari în buzunar. Și cât ai dice: unu-doi-trei, i-au și șters crețarii tus-trei și tot într’atâta vreme i-ar fi șters și cușma din cap, dacă și-ar fi pus-o. Se uita el îndelung cum i se duc bănișorii, dar socotia că i-or în- toarce ceia îndărăpt. — De unde? — Măi — grăi el atunci — dați-mi banii înapoi! — Ba, că i-am miruit, respunseră ei. — Mă, mie-mi place de voi, d’aia m’am băgat în joc, însă de-mi faceți comedii de alea, vă bat de acolea muriți. Diavolii nici nu-1 amjiafi în toiul jocului. Atunci omul ce făcea? De nimic nu se apuca, fără de măciucă săraca și dă pe ei, de le eșia fum din spete. Alele, măicuță, cum o luară atunci la picior! Nu altmintrelea, fără gândiai, că-s slobodiți din pușcă. Bani, cărți și toate le-au remas pe masă. Mult s’a mirat și desmirat de ficior, când l-a găsit împăratul, de- mineața, voios, întreg, nevătămat, și pe masă galbinii grămadă. Cum ți-ai petrecut noaptea, — îl întreba împăratul, dorind să scie întâmplarea. — Bine într’un felitî, — n’am ce cldce- Numai pe la miezul nopții nisce homari au dat năvală în lontru: cât pe ușe, cât pe horn și s’au apucat la joc. N’aș fi avut nimic cu asta, că-mi plăcea de jocul lor, 297 dar când m’am pus și eu cu dînșii, ce au făcut? cum au făcut? m’am vă4ut șters de creițarii ce-i aveam. „Măi — le 4ic — dați-mi banii înapoi, că-s dela tata“. Ceia ba. — Atunci i-am tăiat peste cap cu ce mi-a picat în mână, i-am pus pe fugă, de sciu că n’or mai veni în veci pe aicea. — Ba me tem că or mai veni — respunse împăratul. Mai remâi pe aici și în vre-o noapte de s’or mai nimeri, ia-i la scurta și nu-i lăsa în pace pănă or face contract că nu s’or mai ivi pe aici în veci. — Bine, respunse ficiorul, dar asta eu n’am sciut-o. Și rămase âncă o noapte în curte. în puterea nopții, când și apele dorm, diavolii iarăși năvălesc în lontru, apucându-se la bătăi, ei sciu pentru ce. Toate ca toate, dar omul nost scăpăra de frică să nu spargă ceva cu nebuniile lor și le 4ise cu buna: — Ogoiți-ve măi, să nu spargeți ceva — când țînc! un ochiu de fereastră sări de se făcu tot fleanduri. — Alele! n’ar mai fi pomană de voi —- cjise ficiorul apucându-și măciuca. Și dădea pe ei — de gândiai că nu alta, fără se prăpădesc. — Lasă-ne în pace — strigau ei — că nu mai venim pe aicea câte- dile mai trăim. — Dar cum se vă las, când iacă ce ați făcut și pliosc! în ei, de săriau pănă în pod de durere. — Alele! fie-ți milă de noi, nu ne chinui, că murim de durere! — Nu scăpați din manile mele, să sciu că de șepte-ori muriți după olaltă — de nu-mi dați încredințare, că nu mai veniți pe aicea. — Ai vai! dă-ne pace că-ți dăm. Și făcu contract cu ei, nu altmintrelea fără în scris și întărit cu pecete, pe cumcă altu n’or mai ave ce să caute în curtea aia. Și drept că nu s’au mai arătat uriciunile spurcate, câte clde a trăit împăratul, nici în curte, nici în apropierea curții lui, ci se ațineau dela ea, ocolind-o de câte o poștă. Omul nost după-ce a scăpat de necaz pe împăratul, se gândi să meargă acasă, că-1 lovise dorul de tată-seu. Și cum mergea mai pe cale, mai pe cărare, mai mult a lene decât înadins, îl ajunse dela un loc o ploaie și un vânt mare, de să-l ie de pe picioare. Și ca să nu-1 bată ploaia, s’a băgat într’o criptă, ce era în apro- piere, și în cripta aceea s’a scutit de vreme. Aici i se acățâ alta. Cum era ud pănă în piele îndată mare nimic nu i s’a întâmplat aici în criptă, fără l-a apucat somnul. Dar unde să-și plece capul? Văclu dînsul mai mulți inși, așezați în rând de-a lungul păreților în câte un păticel frumos. Și lui i se păreau că dorm. Aho, mă, cum te chiamă, striga el cătră unul, mai scoală-te să mă culc și eu, că tu ai lânceclit destul! 298 Cela nici nu moțăia. — Hoiu, mâ, striga el cătră un altul, mai lasă-me și pe mine să me culc! Cela — noroc bun! — „Hoiu, mâ, lasă-me și pe mine“ — începe el de nou, și așa striga de toată cripta resuna și-i luă pe toți de-a rândul, dar de sculat nici pe unul nu-1 duria capul — că ei durmiau somnul cel de veci. — Ei, socoti el, asta âncă a fi una! De oiu umbla eu tot așa, nu s’a ridica nici unul, că-s domni mari. Dar stăi că și io-s om, nu glumă. Și cjicend așa, apucă pe unul de după spate și jap! cu el în mijlocul cripții, așezându-se el în locul lui. Dacă și-a făcut loc, s’a hodinit cum i-a plăcut, c’a durmit pănă noaptea la 12 ceasuri. Atunci iacă-mi-te întră în criptă trei tâlhari, cu un sac de bani, să-i împărțească, și totodată ca să pisce câte-ceva dela un mort, ce-1 sciau că era acolo în criptă. Și mortul se nimerise tocmai în cosciugul, în care se așezase omul nost. Eost-a baron? fost-a grof? nu vă sciu spune. Om bogat o fi fost, căci altcum nu l-ar fi îngropat cu podoabe, scumpeturi — să le ducă pe cea lume. Merg tâlharii — cum clic — în criptă, pun banii jos într’un loc, și mai ântâiu haid, că s’or da la meșteșug. Se apropie de cosciugul, în care sciau că-i omul cel avut, și-l clătesc... — Apucă-i degetul — strigă unul. — Oaută-1 prin buzunare, strigă celalalt. — Trage-i păpucii — cel de al treilea. Dar omul nost se pomenesce în gădilitura aceea, și necăjit foc, că nu-i dau pace, începe la ei: — Da nici aici nu me lăsați, bate-v’ar amarul vost, și svîrr! cu că- ciula după ei! Atunci așa s’au spăriat tâlharii, de au sărit pănă în podul cripții, și dintr’odată s’au avântat până afară, lăsând sacul cu bani cu tot în mijlocul cripții. Și din minutul acela nime nu i-a mai vădut furând. Dar omul nost s’a așezat a doua-oară, durmind până hăt în (jiulica albă; și atuncia numai-ce s’a trezit c’un sac de bani lângă el. I-a luat în spate și s’a cam mai dus neoprindu-se până acasă. Dacă s’a întors acasă, îl întrebă tată-seu; — Ce aduci în spate? — Un sac — respunse el. — Dar în sac? — Bani, tată. — Ii, că amu te poți însura. Și s’a însurat, <^eu el ca toți oamenii; ba și-aluat o fată de treabă și avută. Și s’a așezat la casa și la masa lor. Și din cțiua cununiei dus-au ei dile bune la olaltă, că de toate aveau ce le trebuia, și gâlceava nu întră în casa lor, c’apoi atâta îi era. Dar 299 pe lângă toată bunătatea, supărare tot era: că bărbatul una-două începea cătră nevastă: „Tu femee ce-i aceea: „Me tem“ ? și „spune-mi să sciu ce-i aia! “ Unde nu se ascundea femeea seara pe sub streșini, să-l spariă, când a ieși afară. Nu folosia nimic, că pe el îl umfla rîsul, când îi săria dum- nia-ei în spate; și unde nu se ascundea pe sub pat începând ca lupoaica, nu folosia nici atâta, că el socotia că se joacă, și în urmă, unde nu se făcea de toate, dar el să se înfrice — de fel. Și atunci merse ea pe la babele din sat luându-le pe rând: care-i spunea câte-un leac — nu-1 putea căpeta; care-i dădea câte-un leac — nu-1 putea folosi, până-ce una mai a dracului dise, că i-a face bărbatul să scie câte dile a mai trăi, ce-i „Me tem“-ul ala. Anume cum o învețase ea? — „Păzesce-1, dise, în vre-o noapte, când a vrea să bea apă. Te scoală iute și dă-i un urcior, în care îi fi grijit mai de înainte să pui câți-va pișcari. Când a bea cu poftă, i-s’or prinde pițigușii de limbă, l-or pișcă, l-or înfrica și mai mult nu te-a întreba". Tocmai așa s’a întâmplat. Când a beut bărbatul apă, i-s’au acățat pișcarii de limbă și așa s’a spăriat de a scăpat urciorul jos și o sep- tâmână în capet tot înfricat a remas, și de acolea încolo a sciut ce-i „Me tem“-ul ala. Apucatu-s’au după aceea de traiu bun și trăiesc până în diua de astăcli unde-va, de o fi vrând Dumnedeu, iar de nu s’or fi dus și ei. (Audită dela A. Mireșanu, în Sesarma). G. Todica. SCIINȚĂ, LITERATURĂ ȘI ARTĂ. Bibliografie. Despre poporație. Statistică, teoria și politica ei. Studiu economic de A. C. Cuza, doctor în drept. Iași, 1899. Tipografia națională, strada Alexandri Nr. 11. — Un voi. 8° mare, de XVI 466 pag. Prețul unui exemplar 6 lei. Lucrare de mare importanță, serioasă și inspirată de un înalt patriotism, ce se presintă ca un studiu complect și amenunțit asu- pra uneia din cele mai însemnate materii ale sciinței economice. Faptul, că de ani de c|ile se observă, că poporația românească de prin orașele României scade necontenit, fiind înlocuită de străini, și prin unele co- mune rurale chiar ea a început a se împuțina sau a nu se mai înmulți în mod normal, l-a îndemnat pe autor la scrierea acestei opere valoroase care în primul rând e menită să atragă atențiunea obștească asupra problemei poporațiunii în România, fiind aceasta problemă în adevăr problema fundamentală a sciinței economice, pentru-că poporația este factorul de căpetenie al economiei. în legătură cu problema poporațiunii autorul, prea firesc, se ocupă și de teoria rentei, de teoria salarelor, de 300 venit în genere, de productivitatea pământului, de naționalisarea solului, de întreagă organisarea economică actuală, întemeiată pe domnia capi- talului, și în sfîrșit de fasele, prin cari a trecut economia mai înainte de a ajunge în fasa ei actuală de desvoltare, ca economie politică propriu 4isă, în modul acesta lucrarea de față este mai mult, decât numai un studiu asupra poporației. Ea este un adevărat studiu introductiv în sci- ința economică, basat pe cercetarea critică a celor mai însemnate părți ale ei; din punctul de vedere corect, că sciitjța economică este sciința, care determină legile, ce stăpânesc îndestularea trebuințelor materiale ale po- porațiunii umane, lucrarea aceasta se poate considera ca cel dintâiu capitol, desvoltat mai pe larg, al unei sistemisări viitoare a acestei sci- ințe, luând ca principiu de organisare, nu avuția, precum s’a făcut păn’ acum, ci poporația, ca element viu, care o produce și intereselor căreia ea trebue să fie pururea subordonată. încheierile practice, ce le face autorul la sfîrșitul respectabilului volum, sunt bogate în prețioase în- vățături, cari nu este permis să nu fie utilisate de cei-ce puși sunt să conducă destinele unei națiuni. Idei fundamentale în economia politică și o nouă teorie socio- logică, de loan Socaciu, profesor. Editura proprie a autorului. Brașov. Tipografia A. Murășianu, 1899. 8° 94 pag. Prețul fl. —⁻65. Capitolele cuprinse în această broșură au de a servi la timpul seu ca parte generală- fundamentală într’un sistem de economie politică, la care autorul lucră de mai mulți ani; din ele ori și care cetitor inteligent își va câștiga o sumă însemnată de cunoscințe generale și totodată punctele cardinale de orientare pe terenul atât de vast și complicat al vieții economice-sociale. Scopul, pentru care autorul a anticipat din lucrarea sa aceste capitole în broșură separată, cum dice₍ a fost: de a-și face de o parte șie-și în- lesnire, de altă parte a făcut-o în convingerea, că ideile fundamentale, despre cari tractează, sunt de un interes general și în broșură separată se vor pute lăți mai ușor. în partea a doua a broșurei, autorul prin o teorie proprie, s’a încercat să scoată la iveală adevăratele elemente con- stitutive ale vieții deosebite omenesci, să stabilească legea fundamentală, în puterea căreia se mișcă viața omenească, și să explice natura feno- menelor și a legilor sociale, tot chestiuni grele, nelimpecjite âncă de sciință pănă acum. Dorim autorului, care și pănă acum a înbogățit literatura noastră economică-financiară cu câte-va opere valoroase, deplină paciință ca să-și vadă întreaga lucrare terminată. O pagină din istoria Bucovinei din 1848—50, dimpreună cu niște notițe despre familia Hurmuzachi, ca răspuns la articolele din cj.iarul „Patriau din Cernăuți III. Nr. 304 pag. 2 și 305 pag. 3, în cestiunea biografiilor bucovinene din „Enciclopedia română" din Sibiiu, de Dr. 1. G. Sbira. Cernăuț, 1899. Societatea tipografică bucovineană, 8° mare 40 pag. Autorul pe lângă introducere arată starea locuitorilor Bucovinei la 1848, causa mișcărilor din acel an și ațițătorii lor, direcțiunea și de- 301 generarea acelor mișcări, agenții principali, dorințele bucovinenilor, vor- besce despre parlamentul constituant și autoritatea lui, despre o depu- tațiune de Români panunioniști- la acel parlament, despre conțelegerea între politicianii revoluționari nemți și maghiari, despre chestiunea agrară și partidele politice în parlamentul constituant, despre cele șepte peti- țiuni ulterioare pentru și contra despărțirei Bucovinei de Galiția, despre deputațiunea Românilor la împăratul și la parlamentul constituant, des- pre împărțirea teritorială a împărăției în comisiunea de treizeci a par- lamentului, despre Bucovina ca țeară de coroană austriacă, autonomă cu titlul de ducat, arată preparativele și greutățile la activarea autono- miei ducatului, greutățile și pedecile în mișcările culturale și mișcările reformiste bisericesci, în sfîrșit dă unele notițe despre familia Hurmu- zachi și publică doue urice, unul dela Scarlat Al. Calimah, domnul Moldovei, din 1813 și altul dela Gr. Al. Ghica din 1856. Simplificarea graficei și ortografii, este titlul unei recente broșuri, apărută în tipografia diecesană din Caransebeș, al cărei autor este D. Ilia Trăilă, advocat in Oravița. Broșura, de o execuțiune technică aleasă și retipărită din „Almanachul" Reuniunei învățătorilor dela școalele con- fesionale gr.-or. din diecesa Caransebeșului, poartă drept motto cuvintele lui Quintilian: „Ego .... sic scribendum quidque judico, quomodo sonat; hic enim est usus litterarum, ut costodiant voces, et velut depositum reddant legentibus¹¹, și cuprinde pe XV -ț- 30 pag. 8° o interesantă in- troducere și următoarele capitole: I. Durata periodică în pronunțarea vocalelor finale. II. Omiterea lui i atonic din flecsiuni (-ii, - ii). III. Omi- terea lui I atonic din articulare (- ul). IV. Consideranțe. V, Fonetismul în ortografie denotă progres. VI. Urzirea lui ă și.sî în fonetica româ- nească. VII. Contemplarea caracterelor grafice pentru ă și î- VIII. Alte calamități ortografice. — Vederile dlui Trăilă, în ceea-ce privesce sim- plificarea graficei și ortografiei române, sunt cunoscute și din revista noastră; acum că autorul și le împărtășesce și în broșură separată, ori- cine are ocasiune să Ie cunoască, procurându și aceasta broșură dela autor (Oraviczabânya) cu prețul de 35 cr. resp. 1 fr., în care e cuprins și porto. Vederile dlui Trăilă merită în adevăr să fie cumpănite din partea celor competenți în materie de grafică și ortografie. — îndreptar pentru ortografia română. Regule explicate și prelu- crate pe basa proiectului de ortografie $1 Academiei, de Vasile Dumbravă, profesor în Beiuș. Gherla. Edit. și tip. tipografiei „Aurora" A. Todoran. 1899. 8° 20 pag., prețul 12 cr. Broșura aceasta este un mic „Vade me- cum“ de ortografie, un extras din studiul autorului: „Ortografia română în actuala sa stare de desvoltare¹⁴; cuprinde strictul necesar al regulelor ortografice, explicate și lucrate pe basa proiectului de ortografie al Academiei române și are ca țintă să aducă în scriere uniformitatea atât de necesară și dorită, mai vîrtos într’o școală, unde se face us de dife- rite manuale, sau propunerea limbei, amăsurat lipselor școalei, a căcjut în sarcina mai multor profesori. 21 302 Vnde dai și unde creapă, comedie în 2 acte de Alexandru Coșmar, localisată de luliu Popescu, tiparul tipografiei Ciurcu & Comp., Brașov, 1899. O broșură de 70 pag. 8°, a 7. din Biblioteca teatrală, edată de Societatea pentru crearea unui fond de teatru român. Prețul 25 cr. Loca- lisarea e făcută în bună românească. Suspin și simbire. Poesii și prosă, de Antoniu Popp. Gherla. Edit. și tip. tipografiei „Aurora" A. Todoran. 1899. Un volum de 181 pag 8° mic, cuprindend în partea I. 70 poesii, iar în partea II. 5 novele, 1 schiță și 2 poesii în prosă. Prețul 40 cr. — Amicul poporului, îndreptător în cause administrative și judecă- toresc! pentru poporul român, de Titu Vuculescu, pretor. Prețul 50 cr. Toate drepturile reservate. Se poate cumpăra numai la autorul. Arad. Tipografia „Tribuna Poporului¹⁴, A. P. Barcianu 1899, 8° 144 pag. Cartea aceasta a apărut și în limba maghiară și în curând va apare și în limba germană, și e menită să aducă mult folos poporului nostru, dându-i în- drumări practice în cause administrative și judecătoresci. De regretat e numai că limbagiul și tiparul lasă foarte mult de dorit. Raportul Camerei de comerciu și industrie din Brașov, presentat Escelenției Sale Domnului ministru de comerciu r. u. asupra situațiunei economice din districtul ei în anul 1898. Brașov, 1899. Proprietatea și editura camerei de comerciu și industrie din Brașov. Tiparul tipografiei Ciurcu & Comp. O broșură de 43 pag. 8°; cuprinde: Adresa; Observa- țiuni; Producțiunea brută; Industria; Comerciul; Comunicați unea și Creditul. Istoria lumii, tălmăcită de preotul Constantin Morariu din cartea nemțească a Doctorului Th. B. Welter și întocmită pentru folosul po- porului român din Bucovina. Partea a doua. Istoria Grecilor și a Mace- donienilor cu mapa sau planul Greciei. Retipărire din gazeta „Deștep- tarea". Cernăuț, 1899. Societatea tipografică bucovineană. Editura „Deș- teptării". Un voi. de 422 pag. 8° mic. Prețul 50 cr. Românul în sat si la oaste, aprețiat din cântecele lui poporale, de loan Pop Beteganul. Gherla. Tipografia „Aurora¹¹ A. Todoran 1899. O broșură folkloristică foarte interesantă, de 96 pag. Prețul 15 cr. Pasa Maicii sfinte, dramă în patru acte, localisată de Antoniu Popp. Gherla. Ediț. și tip. Tipografiei „Aurora" A. Todoran 1899. 16° 55 pag. Aceasta broșură formează nrul 2. din Biblioteca teatrală inițiată de tipogr. „Aurora" din Gherla. Prețul fl. —.12. Novele și schițe, de loan Pop Reteganul. Din aceasta scriere (fasc. I) se mai află la autor în Sibiiu (Quergasse nr. 15) câteva sute exemplare și se poate căpeta cu 40 cr. exemplarul. Broșura a Il-a se află deja sub tipar, care va da 5 coaie tipărite și va costa 55 cr. Atragem atențiunea publicului cetitor asupra acestei scrieri, din care ministerul instrucțiunii publice din România a abonat ântâiul fascicol pentru bibliotecele popo- rale din regatul fraților noștri în 200 exemplare. 303 Tragedia Calvarului, de dbl>6 Henry Bolo, tradusă în românesce de membrii societății de lectură „Inocențiu Mieu (JlainA a teologilor din Blaj. Editura societății. Sibiiu, „Tipografia⁸, societate pe acțiuni. 1899. 287 pag. 8°. Scriere, ce tractează divina tragedie a Mântuitorului, pri- mită cu deosebite elogii din partea presei noastre; e deja a patra lu- crare literară, cu care harnicii membri ai societății Clainu surprind publicul românesc. Traducerea e vrednică de origina], pe care ni-1 redă în un limbagiu frumos românesc. Execuțiunea technică e neexcepționa- bilă, broșurarea e în stil antic franțuzesc, ce dă cărții o formă mult atrăgătoare și elegantă. In ceea-ce privesce ortografia constatăm, că membrii soc. „I. M. Clain“ au făcut o strașnică săritură dela ortografia tradițională a Blajului, întrecend chiar și pe cel mai radical fonetist al nostru, pe D. Ilia Trăilă, care pe lângă tot radicalismul seu în ortografie totuși face excepțiune cu cuvântul ᵥromân“, scriindu-1 astfel și nu ᵣromîn“. Prețul unui exemplar din aceasta lucrare e 2 cor., pentru România 3 lei. Protocoalele congreselor estraordinarie naționale-bisericesci ale metropoliei Românilor greco-orientali din Ungaria și Transilvania, con- vocate la Sibiiu pe 17,29 Decembre 1898 pentru alegerea de metropolit, și pe 16/28 Maiu 1899 pentru întregirea venitului preoțesc. Edițiunea metropoliei. Sibiiu, tiparul tipografiei archidiecesane. 1899. 97 pag. 8°. Cuprinde: protocoalele ședințelor I—IV. privitoare la alegerea metropo- litului cu adusele; convocarea congresului și raportul consistoriului metropolitan; protocoalele ședințelor I și II privitoare la întregirea ve- nitului preoțesc cu adusele: convocarea congresului, cuvântul presidial la deschidere și raportul consistoriului metropolitan. Publicațiunile Academiei Române. (Bucuresci. Institutul de arte grafice Carol Gobl, furnisor al curții regale. Strada Doamnei 16. 1898—1899.) Au apărut: Analele Academiei Române. Seria II. Tomul XXI. 1898—1899. Partea administrativă și desbale- rile. 535 pag. Prețul 5 lei. Analele Academiei Române. Seria II Tomul XX. 1897—1898. Memoriile secțiunii literare. 349 pag. Prețul 3 lei 50 bani. Cuprinsul: Un poet moldovean din veacul XVIII. Matciu Millo, de I. Tanooiceanu. — Teatrul Ia Români. Partea a II. Teatrul în Țeara-Românească, 1798—1898. întâiul memoriu, de D. C. Ollănescu. Teatrul la Români, Partea a II. Teatrul în Teara-Românească, 1798—1898. Al doilea memoriu, de D. C. Ollănencu. Analele Academiei Române. Seria II. Tomul XX. 1897 — 1898. Memoriile secțiunii istorice. 502 pag. Prețul 5 lei. Cuprinsul: Domnia lui loan Caragea, 1812—1818. Biserica Școalele, Cultura publică, de V. A. Urechiă. — Primul proiect de Constituțiune a Moldovei din 1822, de A. D. Xenopol. — Bucurescii pănă la 1500, de G. I. lonnescu-Gion. — Ma- nuscripte din biblioteci străine relative la istoria Românilor. (întâiul memoriu) de N. lorgn..— Literații oposanți sub Cesari, de I. Kalinderu. — Justiția sub loan Caragea, de V. A. Urechiă. — Documente none, în mare parte românesci, relative la Petru Șchiopul și Mihaiu- Viteazul, de A. lorga. Analele Academiei Române. Seria II. Tomul XX. 1897—1898. Memoriile secțiunii sciințifice. 112 pag. Prețul 1 leu 20 bani. Cuprinsul: sediul bacililor leprei din punctul de vedere al invasiunii, al eliminărilor' și al combaterii leprei, de Dr. V. Babeș. — Ma- teriale pentru climatologia României. IX. Ploaia la Bucuresci în ultimii 32 ani. X. Vântul la Bucuresci și causa crivețului, de St. C. Hepites, — Contribuțiuni la fisica globului. I, 21* _ 304 Deelinațiunea magnetică la Bucuresci. Inclinațiunea magnetică la Bucuresci III. Inten- sitatea magnetică la Bucuresci. IV. Determinări magnetice în România, de St. C. Hepites. Flora Dobrogei de Dr. D. Brândză. Premiată de Academia Română cu premiul Lazăr în 1887. Edițiune îngrijită de Sabba Stefanescu, membru corespondent al Academiei, cu portretul autorului. 490 pag. 8° mare. Serbătorile la Români. Studiu etnografic, de Sim. Fl. Marian, membru al Academiei Române, profesor la gimnasiul gr.-or. din Suceava. Voi. I Cârnilegile. 290 pag. 8° mare. Voi. II. Păresimile 306 pag. 8° mare. Edițiunea Academiei Române. Basarabia în secolul XIX, de Zamfir C. Arbure. Scriere premiată de Academia Română cu Premiul statului Eliade-Rădulescu din 1898. Edițiunea Academiei Române. 790 pag. 8° mare. Prețul 10 lei Scrierea, dedicată: „Fruntașului boerimii pămentene, marelui patriot basarabean, nemuritorului Alexandru Hasdeu“ₜ e bogat ilustrată, iar la sfîrșit. are anexate: o tabelă cu mărcile districtelor Basarabiei în colori; harta fisică și orografică a Basarabiei; harta etnografică; harta agricolă și harta administrativă. Toate hartele sunt lucrate după harta marelui stat major rusesc. Studii geologice ți paleontologice din Carpații sudici. Fauna calloviană din Valea Lupului (Rucăr), de Dr. loan Simionescu (cu 3 table). 42 pag. 8“ mare. Face parte din publicațiunile fondului Vasilie Adamachi. (Nr. III). Prețul 1 leu. Biblioteca teatrală a „Aurorei¹': Nr. 3. Otrava de hârciogi. Comedie într’un act, de Antoniu Popp. 13 pag. 8° mic. Prețul 8 cr. — Nr. 4. Pedepsirea vanității. Dramă în- r’un act, tradusă din limba franceză de Atanasie P. Bologa. 24 pag. 8° mie. Prețul 10 cr. — Nr. 5. Discreție fără voe. Comedie într’un act de Aug. Kotzebue. Traducere din limba germană de Corneliu Darabant. 44 pag. 8° mic. Prețul 10 cr. Gherla. Edit. și tip. tipografiei „Aurora" A. Todoran, 1899. Literatura didactică. Conferențele învețătoresci din Archidiecesa ortodoxă româna a Transilvaniei. Sub acest titlu comisarii consistoriali însărcinați cu con- ducerea conferențelor învățătoresci prescrise de Statutul organic, reactivate și ținute în 18/30 și 19/31 Aug. 1898, au publicat resultatul acelor confe- rențe într’un volum de XI 212 pag. 8°, apărut în tipografia archidie- cesană din Sibiiu, ca acel resultat să poată servi și mai departe drept material de studiu și de orientare pentru corpul învățătoresc și pentru cei-ce urmăresc desvoltarea noastră culturală. Volumul cuprinde o pre- față; circulariul consistorial de dto 2 Iulie 1898 Nr. 4066 scol. 1898, dat în causa reactivării conferențelor învățătoresci; actele conferențelor din cele 12 cercuri ale Archidiecesei (Sibiiu, Brașov, Făgăraș, Mediaș, Sebeșul- săsesc, Deva, Zarand, Câmpeni, Cluj, Dej, Reghin și Bistrița), iar ca acluse cuprinde: Istoricul treptelor formale, respective metodice, ale învă- țământului; Istoria naturală în școala poporală, și Remunerațiunile și pedepsele în școală. Gramatica limbei române pentru clasa I. II. gimnasială, reală și civilă, de Nicolae Bogdan, profesor. Brașov. Editura autorului. Tipografia Ciurcu & Comp. 1899. 8°. 179 pag. Prețul 2 cor. Este al 5 manual, a cărui edițiune a fost ajutorată de fondul „Coresi" din Brașov, purtând devisa Diaconului Coresi: „Să cetiți și bine să socotiți, că veți vedâ 305 înși-vă, că e cu adevăr". Autorul a întocmit acest manual în sensul pla- nului de învățământ, acceptat de instrucțiunea modernă, pentru-ca să înlesnească priceperea și învățarea gramaticei limbei române în clasa I și II gimnasială, reală și civilă. Cele mai multe din bucățile de cetire le-a prelucrat după „Cartea de cetire“ a lui Ion Popea, ed. II. Propedeutica filosofică pentru învățământul secundar, de Greg. Pletosu. Partea I., psichologia empirică, cu un adaus: bucăți de lectură psichologică. Năsăud, 1899. Tiparul lui Carol Csallner în Bistrița, 8°, 112 pag. Cartea aceasta este menită a servi ca manual de filosofie pentru clasa a VIII, a școalelor secundare, și cuprinde lecțiunile ce autorul de mai mulți ani le face din propedeutica filosofică Ia gimnasiul sup. funda- țional din Năsăud. Autorul mai ântâiu de toate a căutat, ca din vastul material să aleagă mai cu samă acele probleme, cari se par mai potrivite pentru actul de concentrațiune a învățământului; acestea apoi a nisuit a le prelucra astfel, încât lăsând și profesorului destul teren de acțiune, să fie accesibile cugetării și inteligenței elevilor, cari datori vor fi a le prelucra și independent prin un act de cugetare individuală și spontană. Mai cu samă pentru mai ușoara înțelegere a desvoltării problemelor psicho- logice, autorul a adaus și un număr de bucăți pentru lectură, potrivite de a înduce într’un mod natural la cunoascerea modului, cum acele se nasc și se desvoaltă în consciința individuală a fiecăruia. Amintim: Samarineanul îndurător, Omul frumos și Cele două căpățini goale, de Andr. Murășianu, Consciința, de Victor Hugo, trad. de V. Pogor, Dragostea creștinească, Judecata lui Solomon. Parabola sămânătorului ș. a. De re- gretat este, că limba dlui Pletosu se caracterisează prin un hiperlatinism extrem. Lucrarea presentă a fost admisă ca carte didactică cu resolu- țiunea ministerială de sub Nr. 69334 ex 1897. Prețul fl. —.80. Partea a II: Logica se află sub presă. Abcd-arul ilustrat, de Dimitrie Gramma, subinspector reg. școlar în comitatul Timiș, revăzut de Dr. Tr. Putici, protopresbiterul Timișoarei. Editura librăriei lui Polatsek în Timișoara. 8° 98 pag. Prețul 25 cr. Manual de școală lucrat după o bună metodă. Calendaristica noastră. De când s’a relevat în sinul Asociațiunii importanța deosebită, ce o are literatura noastră calendaristică între stările noastre speciale prin faptul, că calenderele noastre străbătând în cele mai largi cercuri ale poporului, mai mult decât ori-ce alte publicațiuni, sunt cele mai potrivite mijloace pentru luminarea poporului și pentru respândirea cunoscințelor folositoare în sinul lui, se poate constata din an în an pe terenul calen- daristicei noastre, mult timp cu totul negligate, un progres din ce în ce mai îmbucurător. Am înaintea mea câteva din calendarele noastre apă- rute pe anul 1900, cari în parte justifică deplin cele cjise mai SUS 306 Ca cele dintâi ni-au sosit calendarele apărute în editura W. Krafft din Sibiiu: „Amicul poporului”, „Calendarul Săteanului", ambele redigiate de profesorul școalei civile de fete a Asociațiunii, Dl loan Popovici, cu- noscut publicului nostru și din alte publicațiuni, și apoi „Posnașul", cari se disting atât în ceea-ce privesce exteriorul elegant, în care se presintă, cât și mai ales prin întocmirea, și în parte prin ieftinătatea lor. în deosebi: „Amicul poporului" (An. XL), care oare-când avea la noi impor- tanță literară, în anul acesta îl găsim la nivelul seu literar de odinioară de pe timpul lui Visarion Roman. Abstrăgend dela partea calendaristică întocmită cu foarte multă îngrijire, în care remarcăm o mulțime de ma- xime interesante și instructive la fie-care lună, ne oprim la bogata parte literară a calendarului. Aici găsim de astădată câte-va piese literare ori- ginale, cari de sigur vor fi gustate cu plăcere de publicul nostru cetitor, piese cari au vădut lumina mai ântâiu în acest calendar, ca: Al 13-lea de Curcani, poesie din resboiul independenței României, de Ciru Oeco- nomuț un sonet drăgălaș, de distinsul nostru poet A. Vlahuță; File rupte și adnotate (Din Memoriile unui gazetar), de S. S. Secula; La Trandafir, povestire din Munții-Apuseni, de Maria Cioban; Vlaga vieții, de Ilia Trăilă; Despre prietenie sau amiciție, de prof. Dr. Elefterescu; mai aflăm apoi: Povețe pentru cei-ce cumpără stupi și despre cumpăt în beutură, de R. Simu; o schiță biografică a î. P. S. mitropolitului Mețianu și alta a marelui patriot român, Lascar Catargiu; o interesantă cronică a anului; povețe economice pe fie-care lună și povețe practice. Pe lângă acestea „Amicul poporului" are o parte informativă, cum nu se găsesce în alt calendar; amintim: șematismul statistic al Românilor din Ungaria și Tran- silvania, cuprinzând cele două biserici române; date cu privire la in- stitutele noastre super, de învățământ; un conspect al fundațiunilor româ- nesci de stipendii; un conspect al societăților noastre culturale, între cari „Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român" cu indicarea membrilor biroului central, a despărțămintelor și directorilor acelora; un conspect al societăților noastre economice și al institutelor românesci de bani; altul al presei noastre și în sfîrșit un conspect al comitatelor din Ungaria și Transilvania, locuite de Români, cu indicarea numărului lor. Calendarul se presentă de astădată cu deosebire bogat în ilustrațiuni bine executate; în frunte poartă portretul I. P. S. mitropolitului Mețian, de o execuțiune admirabilă, ca și care ceva mai perfect nu-ți poți pofti; apoi aflăm portretul lui: L. Catargiu, losif Goldiș, C. Szell, D. A Sturdza, G. Gr. Cantacuzin, actualul prim-ministru român, E. Loubet, al reginei Vilhelmina de Olanda, al împărătesei din China ș. a. m. ilus- trațiuni. Acest cuprins bogat justifică de sigur cele spuse mai sus despre acest calendar, care face onoare deopotrivă editorului și redactorului. Prețul 40 cr., cu trimiterea francată 45 cr. «Calendarul Săteanului» (Anul IX) se presintă într’o formă ne- obicinuit de elegantă la astfel de calendare; partea calendaristică e aceeași 307 ca și la „Amicul poporului"; în partea literară are câte-va piese reproduse tot din „Amicul poporului" și trei piese proprii; e frumos ilustrat și cel mai ieftin calendar românesc. Prețul numai 17 cr., cu trimitere francată 20 cr. «Posnașul» (Anul V) este unicul calendar umoristic la noi; a fost bine apreciat și pănă acum din partea presei noastre; partea calenda- ristică e aceeași ca la cele precedente; iar în partea veselă cuprinde o mulțime de glume de tot felul cu ilustrațiuni foarte numeroase și excelent reușite. Cel-ce voiesce să-și procure câte-va momente vesele și să rîdă din toată inima, n’are decât să cetească aceste glume nimerite. Prețul 36 cr., cu trimitere francată 41 cr. «Calendariu pe anul dela Christos I()()O» (Anul XXI). Editura tipografiei diecesei gr.-or. române a Aradului. In partea calendaristică cuprinde șematismul Metropoliei ort.-or. române din Ungaria și Transil- vania în general și al diecesei Aradului în special, iar în partea literară remarcăm: Pribeagul, novelă originală, de I. Pop Reteganul; o dare de seamă despre înaintarea sciințelor naturale în veacul XIX și despre in- fluința lor asupra desvoltării comunicați unii și a comerciului, de T. Ceontea; un scurt tractat instructiv pentru combaterea alcoholismului, de I. Grof- șorean, ș. a. Calendarul acesta e menit în prima linie pentru preoțimea și îuvățătorimea din diecesa Aradului, valoarea lui ar cresce fără îndoială, dacă pe viitor am găsi în partea literară și câte o potrivită piesă pentru edificarea acestor doi factori importanți ai vieții noastre publice. Ce privesce execuțiunea technică (tiparul și hârtia), âncă ar fi de dorit să se. facă îmbunătățiri. Prețul 30 cr. «Călindarul poporului» pe anul visect 1900. Anul XV. Sibiiu. Editura și tiparul „Tipografiei", societate pe acțiuni. E binecunoscutul și binevădutul oaspe al poporului nostru, călindarul întocmit cu adevărată pricepere pentru trebuințele poporului, primit și pănă acum numai cu elogii din partea presei noastre chiar și dincolo de Carpați. Progresul ce-1 face acest călindar din an în an e foarte îmbucurător; în anul acesta e mai bogat cu o coală întreagă, decât în anul trecut, .rămânând cu toate acestea prețul vechiu de 20 cr. Pe lângă partea obicinuită calendaristică, întocmită cu îngrijire deosebită, cuprinde o parte literară bogată și va- riată, ca și care rar găsesci în călindarele noastre cele mai alese. De un interes deosebit este rubrica „Răvașul nostru" (Septembre 1898—Octobre 1899), lucrată de loan Scurtu, care se întinde pe 34 pag. și ne ofere o oglindă completă despre mersul tuturor afacerilor noastre. Un lucru re- comandăm să lipsească pe viitor din aceasta rubrică: patima, căci mai ales în călindare nu e bine să fim pătimași. Călindarul e bogat ilustrat, iar tiparul nu lasă nimic de dorit. Dintre ilustrațiuni!e bine succese, amintim portretele: general M. de Trapșa, Alexandru Filip, loan Bran de Lemeny, regele și regina României, Ioana Bădilă n. Moldovan, Gri- gorie T. Brătianu, Grigorie Tocilescu, ș. a. 308 «Calendariul nou» pe anul visect 1900. Anul I. Brașov. Editura tipografiei Ciurcu & Comp. 1899. Acest călindar indică un spor în lite- ratura noastră calendaristică; în el găsim un lucru, ce nu se află în alte calendare, anume: unele povețe pentru învățătorii noștri pe fiecare lună, începend cu Septembre. Tiparul e bun. Prețul 25 cr., trimis franco 30 cr. Din literatura străină. Rumănische Hochzeits- und Totengebrâuche, von Adolf Flachs. Berlin W. 62. Verlag von Georg Minuth 1899. 68 pag. Prețul 1 marcă 50 finici. Sub titlul de mai sus a apărut de curând la Berlin un interesant studiu, datorit dlui A. Flachs, în care autorul tractează despre datinele poporului român la nuntă și la moarte, datine cari dau material de studiu atât de bogat, original și variat, cum abia vei afla la alt popor. Cartea dlui Flachs nu e un studiu mai detaiat, dar e suficient de complet pentru străini, și bine condensat, ca să poată da o icoană fidelă și exactă a da- tinelor noastre de nuntă și de moarte. Constatările, ce le face autorul, sunt juste și favorabile pentru noi. Asupra acestei cărți găsim publicată în „Tribuna" începend cu Nr. 242 o amănunțită dare de seamă din peana dlui loan Scurtu. «Ethnographia», revista societății etnografice magh. din Budapesta (Nr. 4 din anul curent), cuprinde un scurt tratat despre superstițiunile române, scris de'soția contelui Dr. Matuska Lâszlo din incidentul, că a primit o corespondență dela o anumită lele Floare din satul, unde pe- trecuse contesa mai nainte, în care îi poftesce mult bine, sănătate, viață lungă și fericire nou născutului ei, și-i dă sfatul, ca, fiind carta poștală descântată, să o taie bucățele, să o pună într’un săculeț, pe care să-l anine de gâtul micuțului, căci astfel va fi apărat de ori-ce nenorocire. Contesa vorbesce de lelea Floare multe lucruri interesante: cum îi des- cânta cu cărbuni, când era indispusă, după care de multe-ori i se făcea contesei bine, cum descânta la vaci, când nu dedeau lapte, și altele. Vorbesce apoi despre diferitele superstițiuni legate de fie-care di a sfip- tâmânei (St. Vineri, Marți seara, dilele cailor), despre obiceiul cum po- porul român cere ploaie (e vorbă mai ales de poporul român din ținutul Mureșului din Bănat); despre datina, după care femeile române, dacă li-a murit un copil mic, nu gustă din poamele coapte de curând, pănă-ce nu fac ceva dar sau pomană din acelea copiilor altora; despre migrarea sufletelor și diferitele obiceiuri la înmormântări; despre superstițiunile legate de noaptea sf. Andreiu și de noaptea de Crăciun, despre vrăji- turile de dragoste ș. a. și mai pe urmă adauge, că afară de cele înșirate, poporul român mai are o mulțime de superstițiuni, dar cele mai multe din ele sunt de așa, că o femee nu poate să le descrie, și că Românii nu cred în superstițiunile legate de cjiua de Vineri și de Nr. 13, ci le țîn de ridicule. Nicu. PARTEA OFICIALĂ. Nr. 111—1899. Cătră publicul român! Comitetul central al Asociațiunii, în ședința sa din 26 Ia- nuarie a. c., a constatat cu plăcere: că numerul membrilor Asociațiunii, mulțămită însuflețirii cu care aceasta a fost pri- mită în părțile ungurene și bănățene, și în urma constituirii nouelor despărțeminte din aceste ținuturi, — a început a se înmulți în mesură mulțămitoare și arată o constantă tendență de crescere. Comitetul central vede în continua desvoltare a intere- sului publicului nostru pentru Asociațiune, nu numai un semn de bunăvoință și de încuragiare pentru vechia instituți- une ce conduce, ci — mai ales — o dovadă a priceperii și însuflețirii poporului român din patrie pentru interesele sale culturale. Cu toate aceste trebue să considere resultatele obținute în anii din urmă numai ca un modest început pentru delătu- rarea stărilor de-adreptul compromițetoare, în cari s’a aflat Asociațiunea în cele dintâi trei decenii ale existenței sale. Căci chiar și numerul de astăzi al membrilor Asociațiunii, în ve- derea scopurilor mari și multe ce le urmăresce, nici pe departe nu stă în proporțiune cu forțele noastre și cu concursul, ce cu drept cuvent ar put6 să pretindă cea mai veche și aproape unica mare societate culturală a unui popor de trei milioane suflete, dornic de cultură și cu pricepere pentru interesele sale culturale. Comitetul central, consciu de datorința sa: de a inrola toate forțele noastre la lucrarea pentru înaintarea poporului român pe calea civilisațiunii, adresează deci tuturor acelora, cari după starea și posițiunea lor socială sunt puși în posibi- litatea, și astfel au datorința de a conlucra la realisarea sco- purilor urmărite de Asociațiune, — rugarea: să între în șirul membrilor acesteia și să-și validiteze întreaga lor influință pen- 2 Transilvania. Partea oficială. tru a câștiga Asociațiunii, și în cercul lor de cunoscință, un numer cât se poate mai mare de membri și sprijinitori. Jertfele, ce Asociațiunea le cere pe altarul culturei noastre naționale, sunt foarte modeste. în sensul §-lui 9 al statutelor: 1. Membru fundator al Asociațiunii este care plătesce deo- dată cel puțin o sumă de fl. 200. —. 2. Membru pe viață, care plătesce odată pentru totdeauna fl. 100.-. 3. Membru ordinar, care plătesce o taxă anuală de fl. 5.—. 4. Membru ajutător, care plătesce o taxă anuală de cel puțin fl. 1.—. Membrii fundatori, pe viață ^i ordinari primesc gratuit foaia Asociațiunii, revista „Transilvania", care — fiind îndeplinită noua organisare a biroului Asociațiunii, — se va pute redigia în viitor cu mai mare îngrijire. Fascicolul „Transilvaniei" pro Ianuarie 1899 se va trimite gratuit tuturor celor ce îl vor cere. Din cele espuse se vede că cotisațiunile membrilor Aso- ciațiunii au fost stabilite în sume atât de minimale, încât e dată posibilitatea fie cărui, chiar și celui ce trăiesce în stările materiale cele mai modeste, de a se înrola la lucrarea pentru înaintarea culturală a poporului nostru. Și dacă toți aceia, cari vor pute, vor și voi să se achite de această datorință na- țională, Asociațiunea va pute ieși în viitor din cadrul ângust al activității sale de păn’acum, și va pute da atențiunea și concursul necesar și altor mari și vitale interese culturale, ce pănă astăzi nu le-a putut ocroti. Din ședința Comitetului central al Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, ținută în Sibiiu la 26 Ianuarie, 1899. Dr. Ilarion Pușcariu, Dr. Ilie Beu, vice-președinte. notar. Transilvania. Partea oficială. 3 Nr. 124—1899. Proces verbal din 26 Ianuarie 1899. Ședința ordinară a comitetului central al Asociațiunii. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu. — N o t a r: Dr. I. Beu. — Membrii presenți: Zah. Boiu, Partenie Cosma, I. Crețu, Dr. Corn. Diaconovich, 1. Papiu, Dr. Remus Roșea, Leontin Simonescu, los. St. Șuluțiu, On. Tilea și N. Togan. I. Cu verificarea procesului verbal al ședinței de aeji Se încredințează dnii: 1. Crețu, Leontin Simonescu și losif St. Șuluțiu. 2. (111—1899). Secretarul I. raportează, că numeral membrilor Aso- ciațiunii, care dela 1895 încoace este în neîntreruptă și însemnată cres- cere, în urma înființării nonelor despărțăminte din Ungaria și Bănat a luat și în 1898 un avânt îmbucurător, încât tiragiul revistei „Transilva- nia" s’a dovedit insuficient. Comitetul central ia act cu plăcere de sporirea îmbucu- rătoare a membrilor Asociațiunii și decide, ca tiragiul revistei „Transilvania" să se urce la un număr corespunzător stării de astăzi a membrilor. Anume se va tipări fascicolul I în 2000 exemplare, ca să se poată trimite și numere de probă în ținuturile și cercurile, ce pănă acum stau departe de Asocia- \ ciațiune, iar fascicolele următoare în 1600—1700 exemplare, \ ca Asociațiunea să dispună de exemplare de reservă pentru \nembri no ui, ce eventual se vor înscrie în decursul anului curent. Totodată se autorisează biroul, ca în scopul câștigării de membri noui să publice un apel cătră publicul român, care să se trimită, împreună cu o listă pentru înscrierea mem- brilor, la toate protopopiatele de ambele confesiuni, la des- părțeminte, la institutele noastre financiare și comerciale și la particulari, dela cari după starea lor socială s’ar pute aștepta sprijinirea Asociațiunii. 3. (90—1899). în executarea conclusului Nr. 12 al adunării gene- rale din 1898, prin care comitetul central se autorisează, ca să publice un concurs pentru o scriere despre un sujet de istorie națională sau de natură înrudită, — se ia următorul conclus: Se publică concurs pentru un premiu de 500 coroane, care se va decerne celei mai bune lucrări asupra subiectului : „Istoria instituțiunilor culturale ale Românilor din Ungaria și Transilvania dela 1848 pănă la 1898“. 1* 4 Transilvania. Partea oficială. Censurarea lucrărilor, ce vor întră la concurs, se va face prin o comisiune compusă din 5 membri, aleși de comitetul central. Membrii comisiunii nu trebue să facă parte din co- mitet. Decernerea premiului se va face de comitetul central după ascultarea raportului comisiunii, cu vot secret, în o șe- dință convocată anume spre acest scop. Premiul se va pute acorda numai unei lucrări în exten- siune de cel puțin 10 coaie de tipar 8° mare, careva cuprinde un tablou critic al desvoltării institutelor române de învăță- mânt, al societăților și altor întreprinderi și instituțiuni cul- turale române din patrie, și va arăta resultatele realisate, precum și condițiunile și piedecile lucrării culturale a popo- rului român din patrie. Manuscriptele trebue provedute cu o devisă și un plic, care să cuprindă numele și adresa autorului, se vor scrie în caiete de format 4⁰ mare, pe o singură față a foilor, și se vor trimite la adresa presidiului Asociațiunii cel mult pănă la 31 Decembre 1899 st. n. Lucrarea premiată se va tipări pe spesele Asociațiunii în cel puțin 1000 exemplare, din cari jumătate trec în pro- prietatea autorului. ■ 4. (89—1899). Secretarul I raportează, că în urma unui articol- apel publicat în „Tribuna“ și subscris de mai mulți membri ai societății române din Sibiiu, au întrat la cassa Asociațiunii pentru fondul Casei naționale 61 contribuiri în sumă totală de 266 cor. 60 fileri ca răscum- părare a felicitărilor de anul nou. Se ia act. Lista contribuirilor se va publica în „Transilvania". Bi- roul se autorisează a iniția pe viitor răscumpărarea felicitări- lor de anul nou în numele Asociațiunii și în interesul Între- prinderilor culturale ale acesteia. 5a. (112—1899). Secretarul I propune exmiterea unei comisiuni pentru elaborarea unui proiect de nouă arondare a despărțemintelor. Se exmite o comisiune de 5 pentru elaborarea unui pro- iect de nouă arondare a despărțămintelor Asociațiunii. In această comisiune se aleg dnii Dr. Ilarion Pușcariu, Partenie Cosma, Leontin Simonescu, Onoriu Tilea și Dr. Corneliu Diaconovich. Totodată se îndrumă biroul, ca să comunice exmiterea comisiunii cu direcțiunea tuturor despărțămintelor, provocân- du-le din nou să-și înainteză dorințele, ce vor avă cu privire la noua arondare, cel mult pănă la finea lunei Martie a. C. st. u. Transilvania. Partea oficială. 5 5 b. (104—1899). în sensul conclusului Nr. 253 din 4 Novembre 1897 secretarul I înaintează raport despre mersul lucrărilor pregătitoare pentru înființarea Casei naționale și a internatului de băieți. Comitetul central, luând act de raportul secretarului 'I, decide: Fundatorilor Casei naționale să li-se libereze diplome. Biroul se autorisează a repeți apelul adresat de Asocia- țiune în anul trecut cătră institutele și corporațiunile româ- nesci cu invitarea de a întră în șirul fundatorilor Casei na- ționale, eventual a contribui pentru aceasta. Organele Asociațiunii, în deosebi directorii despărțămin- telor și redacțiunea revistei „ Transilvania “ se însărcinează a nisui pe calea cuvenită, ca să se câștige cât mai numeroase donațiuni în bani și obiecte pentru așezămintele proiectate. Secretarul I se îndrumă a elabora planul loteriei și în acest scop se autorisează a procura informațiunile necesare și a se pune în legătură cu firmele, ce eventual vor fi aple- cate a se angaja cu furnisarea obiectelor de câștig pe lângă îndatorirea a le răscumpăra în bani gata. 6. (113—1899). Secretarul I propune exmiterea unei comisiuni, care cu concursul câte unui specialist pentru fie-care ram literar să compună un repertoriu al cărților, ce se vor recomanda despărțămintelor spre cumpărare pentru bibliotecele poporale ale Asociațiunii. Pentru stabilirea unui repertoriu al scrierilor, ce se vor recomanda despărțămintelor spre procurare pentru bibliotecele poporale, se va recerca câte un specialist pentru fie-care ram literar, să înainteze la comitetul central un conspect al scrie- rilor, ce le va crede potrivite pentru scopul arătat. Anume se vor recerca: 1. pentru opere religioase și de cuprins moral dnii Mateiu Voileanu și Dr. E. Daianu; 2. pentru scrieri aparținătoare literaturii frumoase dnul Virgil Onițiu; 3. pentru scrieri poporale dl Andreiu Bârseanu; 4. pentru istorie, etnografie și geografie dnul Silvestru Moldovan; 5. pentru scrieri sciințifice dl Dr. Dan. P. Barcianu; 6. pentru scrieri economice dl Dem. Comșa; 7. pentru igienă și medicină dl Dr. G. Vuia; 8. pentru scrieri referitoare la drept, finanțe publice și administrație dl G. Pop. Pe basa propunerilor, ce vor întră dela acești specialiști, secr. I va compune un repertoriu general și-l va presenta unei comisiuni de 3, compuse din vice-președintele și membrii 6 Transilvania. Partea oficială. comitetului central dnii los. St. Șuluțiu și Zah. Boiu, iar după aprobare din partea acestei comisiuni se va înainta la comi- tetul central. Repertoriul se va publica în revista Asociațiunii și are să cuprindă: titlul complet al scrierilor, numele autorului și editorului, anul și locul editării, formatul, numărul paginelor și prețul fie-cărui op. 7. (106—1899). Fostul econom al Asociațiunii, dl Ilie Moga, înain- tează raport despre afacerile îndeplinite de dînsul în decursul anului trecut și cere absolutoriu, precum și luarea în primire a inventarului. Cassarul se îndrumă a lua în primire, pe lângă inventar în regulă, obiectele înșirate în raportul fostului econom, a compara datele acestui raport și a înainta apoi în proxima ședință o propunere pentru resolvirea cererii dlui Ilie Moga. S. (61B-1898. în urma însărcinării primite cu conclusul Nr. 110 din 12 Iunie 1997 secretarul I raportează, că manuscriptul dlui N. Trîm- bitoniu, învățător în Grădisce, despre „Viața și luptele lui loan Huneade Corvinul“ a fost revădut de un specialist, care a exprimat părerea, că deși această lucrare nu cuprinde lucruri noue și nu are o valoare mai superioară, totuși e destul de bună pentru a pute fi tipărită și cetită cu folos. Considerând că de curând a apărut o scriere valoroasă și ieftină despre viața și luptele lui loan Huneade, comitetul central în vederea mijloacelor insuficiente ale Asociațiunii nu se poate angaja la tipărirea unei noue lucrări despre același subiect. t 9. (5—1899). Se presentează actul dto 4 Ianuarie 1899 despre scontrarea cassei Asociațiunii săvîrșită de vice-președintele Dr. Ilarion Pușcariu și membrul comitetului central Onoriu Tilea. Se constată, că starea cassei e în consonanță cu cărțile de conta- bilitate și că efectele fondurilor consună cu scontrul efectelor. Spre scire. IO. (109—1899). Oficiul de cassă presentează rațiociniu despre aju- toarele date înuețăceilor meseriași în 1898. Aflându-se în regulă, se aproabă. 11. (107-1899). Oficiul de cassă aduce la cunoscință, că din da- toria Casei naționale la institutul „Albina“ s’a depurat cu finea anului trecut suma de 1000 fl. și mai rămâne un rest neachitat de 14000 fl. Spre scire. 12. (108—1899). Oficiul de cassă aduce la cunoscință, că taxele elevelor dela școala civilă de fete încurg foarte neregulat, așa încât spesele curente ale școalei nu se pot achita la termin. Transilvania. Partea oficială. 7 Pentru acoperirea speselor curente ale școlei civile de fete se autorisează oficiul de cassă, a lua împrumuturi transi- torii din fondul general. 13. (711—1898). Directorul seminarial Dr. Remus Roșea, transpune pentru biblioteca Asociațiunii programele institutului teologic-pedagogic al archidiecesei gr. or. din Sibiiu apărute pănă acum (1885—98); tot- odată cere să se doneze pentru biblioteca seminarială „Transilvania® pe anii 1879, 1880—85, 1888, 1889 și 1894, iar din anii 1872, 1893, 1895, 1896 și 1898 mai mulți numeri singuratici. Programele dăruite se primesc cu mulțămită, iar pentru biblioteca seminarială se dăruesc exemplarele cerute, întru cât se mai află disponibile. 14. (712—1898). Directorul seminarial Dr. Remus Roșea, ofere pen- tru biblioteca Asociațiunii numeri singuratici din diverse publicațiuni periodice. Se reflectează numai la Nrii din revistă „Contempora- nul® an. I și III. 15. (99—1899). Bibliotecarul presentează conspectul cărților întrate la biblioteca Asociațiunii în sem. II din 1898. Spre scire, avend a se publica în „Transilvania®. 16. (115—1899). Pentru completarea colecțiunii de diare a Asocia- țiunii învățătorul Dordea din Cristian ofere mai mulți ani vechi din „Telegraful Român®, precum și numeri singuratici, cu jumătatea prețu- lui de abonament. Bibliotecarul se autorisează a cumpăra din exemplarele oferite, ce află de lipsă. 17. (442—1898). Direcțiunea despărțementului III (Făgăraș) înaintează suma de 151 fl. 83 cr. încassată ca taxe dela membri ordinari și ajută- tori vechi și dela membri noui: lacob Popeneciu, Nicolau Chiornița, lacob Cana, Mateiu Mateiu, Virgil Pop și loan Popița. Primirea sumei de 151 fl. 83 cr. se confirmă. Dnii nu- miți se declară membri ordinari ai Asociațiunii. 18. (537—1898). Cu provocare la conclusul Nr. 18 al adunării generale din 1898 secretarul II aduce la cunoscință, că 14 meseriași Români au incitat adunarea proximă în orașul Bistrița. Se decide a se învita direcțiunea despărțământului XXII (Bistrițal, ca să-și dee părerea în chestiune, avend a i-se indica și numele celor 14 învitatori. 19. (534—1898). Cu provocare la conclusul Nr. 15 al adunării ge- nerale din 1898 secretarul II presentează din nou propunerea dnilor I. Baciu și /. Pop-Reteganul referitoare la crearea unui fond „Andreiu MurSșan*, din interesele căruia să se premieze poesii de cuprins național în 16 Novembre a fiecărui an. 8 Transilvania. Partea oficială. în considerarea, că donațiunea de 20 fl. făcută de dnii I. Baciu și I. Pop-Reteganul este insuficientă pentru a se pune basă unui astfel de fond, că Asociațiunea are deja un astfel de fond, anume „Fondul G-. Barițiu", din care se pot premia și poesii, și că e neoportun a ‘apela cu o nouă colectă la publicul nostru, care e angajat în toate părțile, comitetul central va propune adunării generale proxime, ca să nu primească pro- punerea din chestiune. 20. (697—1898) Direcțiunea despărțementului VIII (Deva) înaintează: I. Protocolul ședinței comitetului cercual din 26 Iunie 1898, în care s’au pertractat afaceri curente. II. Protocolul adunării cercuale, țînută la 23 Octobre 1898, din care se constată: a) S’au luat spre scire raportul general al comitetului cercual si rațiociniul pe 1897—98. Din raportul cassarului se vede, că despărță- mântul are un deposit de 214 fl. 44 cr., care era menit a forma fondul unei întreprinderi cu scopul de a se ajutora învățăcei dela meserii și comerciu. Regulamentul acestei întreprinderi a fost votat âncă în 1874, dar nu a fost supus comitetului central spre aprobare și nici nu s’a fost pus în aplicare. &) S’au înscris membri noi dnii: Alimpiu Oprea, George Romanul, „Hondoleana“, Petru A. Mihuțiu, Nic. Câmpean iun., Ana Irimie, Simion Filimon, losif lancu, Beniamin Pop și Nic. Muntean. La adunare s’a încassat suma de 66 fl., iar înainte de adunare 40 fl. în total 106 fl., care sumă s’a trimis la cassa centrală. c) S’a ales comitetul cercual pe un nou period de trei ani și anume director Francisc Hossu-Longin, iar membri Beniamin Pop, G. Romanul, Al. Moldovan sen. și N. Muntean, cassar Dr. Al. Hossu-Longin și notar- controlor Dionisiu Ardelean. Cu ocasiunea adunării cercuale s’a premiat o femee, care a făcut pănea cea mai bună, cu un galbin oferit de dl Francisc Hossu-Longin. ad I. Spre scire. ad II. Protocolul adunării cercuale se ia spre scire. Dnii de sub b) )se declară membri ordinari ai Asociațiunii. Primirea sumei de 106 fl. se confirmă. Depositul despărțământului de 214 fl. 44 cr. să se transpună la cassa centrală, unde se va administra sub numele „Depositul despărțământului Deva“ conform §-lui 49 al Regulamentului pentru despărțămiute; de venitele ) acestui deposit dispune despărțământul VIII în ca- drele budgetului votat an de an. 21. (701—1898). Parochul A dam Theodor se roagă în numele comi- tetului parochial gr. or. din Turdaș pentru acordarea unui ajutor de 100 fl. pe sama școalei sale. Transilvania. Partea oficială. 9 Neavend Asociațiunea fonduri cu astfel de menițiune, cererea nu se poate încuviința. 22. (709—1898). Direcțiunea despărțementului Beiuș înaintează pro- cesul verbal al ședinței comitetului cercual din 21 Decembre 1898, din care se constată, că s’au pertractat afaceri curente. Spre scire. 23. (713—1898 și 9—1899). Direcțiunea șocatei civile de fete înain- tează : I. Procesul verbal al conferenței corpului didactic din 14 Decembre 1898, din care se vede, că s’au pertractat afaceri curente, s’a luat act cu mulțămită de 2 donațiuni în suma de 90 fl. 05 cr. făcute de institu- tul „Albina“ pe sama școalei și s’au fixat feriile de crăciun pe 5—15 Ianuarie a. c. II. Procesul verbal al conferenței corpul didactic din 2 Ianuarie a. c. In această conferență s’au statorit clasificațiile. Se remarchează, că calculi neîndestulitori au obținut 11 eleve, în deosebi din limbile ma- ghiară și germână. Absenții au fost 382 scuzate și 4 nescuzate. Nume- ral elevelor a fost în trimestrul prim de 80. ad I. Spre scire. De donațiunea făcută de institutul „Albina“ pe sama școalei comitetul central ia act cu mulțămită. ad II. Spre scire. 24. (714—1898). Direcțiunea despărțământului XIII (Abrud) înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 24 Decembre 1898, din care se constată, că 1. s’a constituit comitetul cercual alegendu-se vice-președinte Romul Furduiu, cassar loan Maior, notar-controlor De- metriu Goia, și 2. s’au pertractat afaceri curente. Spre scire. Constituirea se aproabă. 25. (718—1898). Direcțiunea despărțământului VII (Hațeg) înaintează procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 11 Decembre 1898. Se constată: a) S’au pertractat afaceri curente; b) S’a luat spre scire raportul cassarului, din care se vede, că s’a încassat suma de 43 fl. 97 cr., din care 42 fl. 73 cr. s’au expedat la cassa centrală, 18 cr. s’au spesat pentru porto, iar 1 fl. 16 cr. se află în cassa despărțământului; c) S’a decis a se ruga tinerimea, ca să aranjeze o petrecere în favorul înființării unei biblioteci. Spre scire. 26. (14 — 1899). în despărțământul Oraviței s’au înscris 1. membri ordinari noi dnii Traian Liuța, loan Măran, Vasile Miclea, lacob Țurnea, George Popovici, solvind câte 5 fl., iar 2. membru pe viață dl Simeon Vițan, solvind 20 fl. acuma și 5 fl. în Novembre anul trecut. La cassa centrală s’a trimis suma de 46 fl. 10 Transilvania. Partea oficială. Dnii de sub 1, se declară membri ordinari, iar dl Simeon Vițan membru pe viață, având a fi provăcjut cu diplomă după achitarea întregei taxe. Primirea sumei de 46 fl. se confirmă. 27. (15—1899). Direcțiunea despărțementului XVI (Șirnleu) înaintează suma de 87 fl. 20 cr, în care e socotită taxa dela membri ordinari noi: Dr. Lad. Giurco, Dr. Ambrosiu Boitor, Augustin Dragoș, losif Orga, Ma- teiu Covaciu, Ilie Bucșa și Augustin Marcus. Primirea sumei de 87 fl. 20 cr. se confirmă; dnii amintiți se declară membri ordinari ai Asociațiunii. 28. (22—1899). Cassarul despărțământului Beiuș transpune titlul pro- visor al unei acții de-a institutului „Bihoreana⁴⁴ drept taxa membrului pe viață Dr. Coriolan Pap. Primirea titlului provisor se confirmă și dl Dr. Cor. Pap se provede cu diplomă. 29. (31—1899). Dl Vasile Mica din Someș-Odorheiu donează 10 fl. pe sama fondului „G. Barițiu“, în loc de cunună pentru răposatul Andreiu Truța din Cluj. Se primesce cu mulțămită. 30. (36—1899). Direcțiunea despărțământului XXI (Năsăud) raportează în legătură cu hârtia comitetului central Nr. 686—1898, că despărțământul are la „Aurora⁴⁴ un deposit de 224 fl. 49 cr., care sumă s’a adunat cu deosebire din petreceri exclusiv spre scopurile despărțământului XXI. Direcțiunea supune din nou spre aprobare conclusul comitetului cercual relativ la înființarea a două biblioteci poporale și la preliminarea spre acest scop a sumei de 120 fl. din depositul amintit, promițând a trimite restul la cassa centrală. Raportul se ia spre scire; conclusul din chestiune se aproabă, având a se trimite restul sumei la cassa centrală. 31. (68—1899). Dl Dr. Aure! Isac, representantul Asociațiunii în causa lăsămentului loan Olteanu, transpune prin dl Partenie Cosma sen- tința judecătoriei cercuale din Cluj Nr. 0 383/2 din 31 Decembre 1898, în sensul căreia pertractarea lăsământului s’a estins numai asupra averii imobile, și și cu privire la aceasta s’au respectat disposițiunile testamen- tare, iar asupra averii mobile s’a recunoscut competența judecătoriei din România constatându-se, că aceasta a pertractat lăsământul și în sensul testamentului a predat lui G. Barițiu averea testată Asociațiunii, prin urmare averea mobilă nu poate forma substratul pertractării. Spre scire. D. u. s. Dr. Ilarion Pușcariu m. p , vice-președinte. Dr. Beu m. p., secretar II. — S’a verificat. Sibiiu în 30 Ianuarie 1899. Șuluțiu m. p., L. Simonescu m. p., 1. Crețu m. p. Transilvania. Partea oficială. 11 Nr. 140—1899. Proces verbal din 2 Februarie 1899. Ședința ordinară a comitetului central al Asociațiunii. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu. — Notar: Dr. Ilie Beu. — Membrii presenți: Zaharia Boiu, Partenie Cosma, Dr. Corn. Diaconovich, N. Ivan, Dr. Remus Roșea, losif St. Șuluțiu și N. Togan. 32. Cn verificarea procesului verbal al ședinței de adi Se încredințează dnii: Dr. Cornel Diaconovich, N. Ivan, și N. Togan. 33. (129—1899). Secretarul I raportează, că în anul trecut nu s’au conformat îndatoririi lor stabilite în §. 39 p. g) al „Regulamentului afa- cerilor interne ale despărțămintelor¹¹, directorii a 13 despărțeminte, afară de cele organisate, sau reorganisate din nou, și anume: Săliște, Deva, Orăștie, Brad, Câmpeni, Mociu, Șimleu, Dej, Betlean, Bistrița, Reghin, Elisabetopole, Treiscaune. Directorii despărțămintelor se îndrumă la stricta obser- vare a disposițiunilor cuprinse în §. 39 p. g) al „Reg. aface- rilor interne ale despărțămintelor". Directorii, cari în anul trecut nu au înaintat raport, vor ave să se extindă în raportul lor din est an și asupra anului 1897. Asupra agenturilor și bibliotecilor existente pe teritorul despărțământului, comitetul central așteaptă informațiuni exacte și amănunțite. 34. (133 —1899). Secretarul I. cere permisiune pentru introducerea telefonului de stat în biroul Asociațiunii. Se admite sub condițiunea, ca taxa de abonament pentru telefon să nu cadă în sarcina budgetului Asociațiunii. 35. (37—1899). Direcțiunea despărțământului XXI (Năsăud) cere pentru completarea colecției sale anii 1890, 1891 și 1898 întregi și Nri singu- ratici din 1892, 1894, 1896 și 1897 ai „Transilvaniei¹⁴, oferind în schimb Nri singuratici din anii 1893—96. Ne fiind disponibili Nri singuratici din „Transilvania¹¹ se acoardă pentru completarea colecțiunii despărțământului XXI anii 1890—92, 1894—97 întregi; anul 1898 nu se mai află dis- ponibil. Nri singuratici oferiți în schimb se primesc pentru eventuale trebuințe. 36. (33—1899). Direcțiunea despărtementului i (Brașov) înaintează suma de 130 fl. încassată ca taxe dela 12 membri ordinari vechi, dela mai mulți membri ajutători și dela membri ordinari noui: Dr. losif Blaga, Dr. Eugen Lemeny, Alexandru Măerușan și loachim Lainer. Primirea sumei de 130 fl. se. confirmă; dnii amintiți se declară membri ordinari ai Asociațiunii. 12 Transilvania. Partea oficială. 37. (49 și 81—1899). Direcțiunea despărțementului Timișoarei așterne: I. Procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 24 Decembre 1898. Se constată: «) Comitetul cercual s’a constituit alegendu-se vice-președinte loan Pinciu, cassar Dr. Aurel Cosma și notar-controlor Dr. Valeriu Mezin. b) S’a înscris membru pe viață dna Sidonia Simon din Ciacova, solvind ca I rată 20 fl., iar membru ordinar dl Romul Zărie din Timișoara. c) S’a decis înființarea unei biblioteci poporale ambulante și prenu- mărarea ziarului „Gazeta Transilvaniei ediț. de Dumineca în 20 exemplare. La cassa centrală s’a trimis suma de 48 fl. II. Taxa pe 1899 a membrului nou Francisc Buzariu din Timișoara, ad I. Spre scire. Constituirea comitetului cercual se aproabă, asemenea și conclusul de sub c). Dna Sidonia Simon se declară membru pe viață, avend a fi provădută cu diplomă după solvirea întregei taxe, și dl Romul Zărie membru ordinar al Asociațiunii. Primirea sumei de 48 fl. se confirmă. ad II. Dl Francisc Buzariu se declară membru ordinar al Asociațiunii. 38. (77—1899). Compactorul loan Cristea din Sibiiu roagă comitetul central, ca să-i încredințeze lui broșurarea „Transilvaniei*. Cererea nu se poate lua în considerare, de oare-ce cade în competința „Tipografiei archidiecesane“, care e angajată pentru tipărirea și broșurarea „Transilvaniei¹*. 39. (79—1899). Direcțiunea despărțementului Beiuș înaintează proto- colul adunării cercuale țînută la 8 Ianuarie a. c. în Beiuș, din care se constată: 1. Directorul despărțământului a deschis adunarea prin o cuvântare, în care a acentuat deosebita importanță a culturei naționale. 2. S’a luat spre scire raportul general, în care se face istoricul întemeiării Asociațiunii și al primei adunări generale ținută în părțile propriu ungurene și al festivităților aranjate din acea ocasiune. 3. S’a aprobat rațiociniul cassei, pe basa căruia s’a decis, ca să fie rugat comitetul central a asemna despărțământului 20% după taxele în- cassate cu ocasiunea adunării generale. 4. Pentru trebuințele despărțământului în 1899 s’a preliminat la percepțiuni și erogațiuni suma de 70 fl. 4. Membri ordinari noui s’au înscris: Cornelia Nicula, Veturia Papp, Sabin Ignat, loan Bușița, losif Maiorescu, Coriolan Steer, Victor Creț și Alexiu Ardelean. 6. S’a exprimat mulțămită protocolară dlor Augustin Antal și Nicolau Diamandi în deosebi pentru concursul dînșilor la aranjarea festivităților dela adunarea generală din 1898. 7. în noul comitet cercual s’au ales: director Antoniu Paladi, iar jgembri Augustin Antal, Vasiliu Papp, Dr. Gavril Cosma și Dr. G. Mureșan. Transilvania. Partea oficială. 13 Protocolul adunării cercuale se ia spre soire. Din taxele încassate cu ocasiunea adunării generale din 1898 dela 35 membri ordinari și 2 membri ajutători în suma totală de 179 fl. se asemnează pe sama despărțământului suma de 35 fl. 80 cr. Proiectul de budget pe 1899 se aproabă. Dnii de sub 5 se declară membri ordinari ai Asociațiunii, având a fi provă Partea oficiala. monumentului regelui Matia Corvinul. Secretarul I, în urma însărcinării primite în ședința ultimă, de a lua în Cluj informațiuni despre condiți- unile și modalitățile, în cari se arangiază exposițiunea de sub întrebare, înaintează raportul seu. După ascultarea acestui raport: ■ Comitetul central cu considerare la împrejurarea, că el însuși se ocupă cu lucrările prealabile pentru înființarea unui museu etnografic, nu poate lua asupra-și angajamentul ce i-se cere. 73. (148—1899). Advocatul Dr. Hans Bordan înaintează actele procesului Asociațiunii contra Septimiu Albini, reclamate prin conclusul Nr. 201 din 30 Octobre 1897, și cere disposițiunile comitetului central. Continuarea pașilor judecătoresc! se încredințează advo- catului Dr. Hans Bordan, iar biroul se autorisează a-i da ple- nipotență nouă, eventual și un avans de spese. Adv. Dr. H. Bordan se îndrumă a lua fără amânare re- mediile legale contra decisului Nr. 3932 din 27 August 1898, care s’a dat numai din greșală, apoi după ce se va fi convins că lăsămentul lui Vas. Albini âncă nu s’a pertractat, nici al- terat, va ave să ceară din nou neamânata ordonare a pertrac- tării lăsămentale. 74. (378—1899). Se înaintează: 1. o scrisoare cu data 7 Aprilie a. c., prin care dl Tit Liviu Albini se roagă, ca Asociațiunea să primească administrarea „fondului adunat prin subscriere publică pentru ridicarea unui monument pios pe mor- mântul reposatului Avram lancu*; 2. o scrisoare cu data 4 Aprilie a. c., prin care dl I. Bibicescu din Bucuresci aduce la cunoscință, că la cererea dlui T. L. Albini a dispus să se înainteze presidentului Asociațiunii fondul de sub între- bare în suma de 4701 fl. 40 cr. 3. o scrisoare a institutului „Victoria¹¹ din Arad cu data 5 Aprilie a. c., prin care presidentul Asociațiunii se încunoscințează, că „Banca Națională a Bomâniei“ i-a asemnat suma de 4701 fl. 40 cr.; iar în le- gătură se notifică, că în cașul, când această sumă ar rămâne ca deposit la „Victoria", institutul ofere 5 */₂ % interese netto. Comitetul central se declară gata a primi suma amintită ca deposit și o va administra sub numirea „Fondul pentru monumentul lui Avram lancu". Pănă la alte disposițiuni suma remâne ca deposit la institutul „Victoria¹⁴ pe lângă 5% interese. După primirea libelului de depunere primirea sumei se va confirma dlor T. L. Albini și I. Bibicescu și institutu- lui „Victoria". 75. (419—1899). Biroul raportează, că dnii Dr. D. P. Barcianu, Andreiu Bârseanu, Dem. Comșa, Silv. Moldovan, Virgil Onițiu, George Pop, Mateiu Voileanu și Dr. G. Vuia conformându-se cererii comitetului Transilvania. Partea oficială. 27 central Nr. 113 din 26 Ianuarie a. c. au binevoit a trimite la terminul stabilit pe 15 Martie a. c. consemnările cerute ale publicațiunilor aco- modate, din cari să se compună un repertoriu genera! pentru bibliotecele poporale ale Asociațiunii. Secretarul I se îndrumă a compune repertoriul general fără a aștepta mai departe răspunsul dlui Dr. E. Dăianu, și să-l presinte comisiunii exmise cu conclusul Nr. 6 din 26 Ianuarie a. c. pentru a pute ii înaintat în timp apropiat co- mitetului central. Dior Dr. D. P. Barcianu, Andreiu Bârseanu, Dem. Comșa, Silvestru Moldovan, Virgil Onițiu, George Pop, Mateiu Voileanu, Dr. G. Vuia li-se exprimă mulțămită pentru lucrările făcute în interesul înaintării culturale a poporului nostru. D. u. s. Dr. Ilarion Pușcariu m. p., v.-președ. Dr. Beu m. p., secretar II. — S’a verificat. Sibiiu în 17 Aprilie 1899. I. V. Rusu m. p. L. Simo- nescu m. p. Nic. Togan m. p. Nr. 453—1899. Proces verbal din 20 Aprilie 1899. Ședința extraordinară a comitetului central al Asociațiunii. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu. — Notar: Dr. Ilie Reu. — Membrii presenți: Zaharia Boiu, Partenie Cosma, 1. Crețu, N. Ivan, I. Papiu, Leontin Simonescu și los. St. Șuluțiu. 76. Pentru verificarea procesului verbal al ședinței de acji Se designează dnii: Zaharia Boiu, I. Crețu și los. St. Șuluțiu. 77. (448—1899). Secretarul II. presentează cererile întrate în urma concursului Nr. 204 din 2 Martie a. c. Cereri întrate la timp sunt 72, iar după termin a întrat 1. Ajutoarele de câte 25 fl. anual din suma de 400 fl. pusă la disposiția Asociațiunii de cătră ministrul de comerciu al țării se conferă cu începere dela 1 Ianuarie a. c. următorilor învățăcei-meseriași: 1. Nicolae Țîpău din Orăștie, învețăcel-lăcătar în Orăștie; 2. Achim Micșescu din Caransebeș, învățăcel - tipograf în Caransebeș; 3. Augustin Rusu din Mureș-Uioara, cottul Alba-inf., învățăcel de turnătorie în Sibiiu; 4. loan Indolean din Agârbiciu, cottul Turda-Arieș, învățăcel-faur în Turda; 3» 28 Transilvania. Partea oficială.. 5. Emanuil Cotoroga din Câmpuri-Surduc, cottul Hune- doara, învățăcel-pantofar în Hațeg; 6. Gavrilă Remeș din Bocșa-română, cottul Selagiu, în- vățăcel-faur în Bala; 7. loan Bucșa din Posta, cottul Sătmar, învețăcel-pan- tofar în Baia-mare; 8. Simion Popa din Teiuș, cottul Alba-inferioară, învă- țăcel-măsar în Teiuș; 9. Eugen Pop din Urca-de-câmpie, cottul Turda-Arieș, învățăcel-lăcătar în Turda; 10. Eugen Savu din Sebeșul-săsesc, cottul Sibiiu, învă- țăcel-franzelar în Sibiiu; 11. Victor Preancu din Sâncel, cottul Ternava-mică, în- vățăcel-croitor în Blaj ; 12. Simion Bogdan din Satul-nou, cottul Torontal, învă- țăcel-măsar în Satul-nou; 13. Miron Tulvan din Campanii de sus, cottul Bihor, în- vățăcel-faur în Okâny; 14. Simion Rus din Măgina, cottul Alba-inf., învățăcel- pantofar în Brașov; 15. Nicolau Albu din Lupșa, cottul Turda-Arieș, învăță- cel-franzelar în Sibiiu; 16. Traian Marian din Monostur, cottul Timiș, învețăcel- franzelar în Sibiiu. Având însă în vedere, că învățăcelul Simion Popa âncă în August a. c. devine calfă și astfel va beneficia numai de o rată a ajutorului, ce i s’a votat; acest ajutor se conferă cu începere dela 1 Iulie a. c. lui 17. Traian Domșa din Intrăgaldi, cottul Alba-inferioară, învățăcel pantofar în Sibiiu. 78. (249 și 274—1899). Judecătoria cercuală din Sebeșul săsesc trans- pune cu data 3 Februarie a. c. decisul de predare în causa lăsămentu- lui Grigorie Forrd, iar cu data 18 Martie a. c. decisul relativ la extrădarea a două libele de depunere clausulate dela institutul „Sebeșana" usufruc- tuarei văduve. Spre scire, având a se țîne în evidență. 79. (226— 1899). Tipografia seminarului din Blaj înaintează cu data 5 Martie a. c. un cont despre 30 fl. 91 cr. pentru cărți religioase vândute Asociațiunii. Suma de 30 fl. 91 cr. se asemnează spre achitare Tipo- grafiei seminarului gr. cat. în Blaj. 80. (240—1899). Librăria archidiecesană din Sibiiu înaintează cu data 7 Martie a. c. un cont, din care resultă, că Asociațiunea are față de nu- mita librărie o competință de 36 fl. 25 cr. după cârți date în comisiune, Transilvania. Partea oficială. 29 iar aceasta are o pretensiune de 69 fl. 90 cr. pentru cărți religioase vândute Asociațiunii și un concurs publicat în „Telegraful român"; va să dică un sald de 33 fl. 65 cr. în favorul Librăriei archidiecesane. Fiind contul în ordine, suma de 33 fl. 65 cr. se asem- nează spre achitare Librăriei archidiecesane. 81. (236 și 324—1899). S’au înscris membri fundatori la Casa na- țională : t 1. „Sentinela'¹,, institut de credit în Satul-nou, spre care scop a trimis ca prima rată 2 acții proprii în valoare nominală de câte 50 fl.; și 2. „Făgetana", institut de credit în Făget, spre care scop a trimis ca prima rată un libel de depunere despre 250 fl. De înscrierea institutelor „Sentinela” și „Făgețana” între membrii fundatori ai Casei naționale se ia act cu plăcere. Primirea a 2 acții în valoare nominală de 100 fl. dela institu- tul „Sentinela” și a unui libel de depunere despre 250 fl. dela institutul „Făgețana” se confirmă. 82. (243, 257 și 258—1899). Pentru Casa națională au întrat do- națiuni dela institutele de credit: 1. „Sebeșana“ în Sebeșul-săsesc 25 fl. 2. „Timisanau‘ în Timișoara 20 fl. și 3. „Cordianau în Foventea 10 fl. De donațiunile amintite se ia act cu mulțămită. Primirea sumei de 25 fl. dela „Sebeșana”, 20 fl. dela „Timișana” și 10 fl. dela „Cordiana” se confirmă. 83. (334—1899). Direcțiunea institutului de credit „Albina“ aduce cu data 3 Aprilie a. c. la cunoscință, că adunarea generală a „Albinei” a votat și în acest an 1000 fl. pentru trebuințele școalei civile de fete, care sumă se poate ridica pe lângă chitanță. Comitetul central ia act cu mulțămită de donațiunea „Albinei" și autorisează oficiul de cassă a ridica suma amintită. 84. (326—1899). Dl tos. St. Șuluțiu înaintează cu data 1 Aprilie a. c. raport despre cercetarea școalei și a internatului Asociațiunii în lunile Ianuarie, Februarie și Martie a. c. Constată, că a aflat pretutindenea ordine și progres și că starea sanitară e mulțămitoare. Spre scire. 85. (268, 272, 367, 368 și 369—1899). Direcțiunea școalei civile de fete înaintează: I. raportul prescris despre revisiunile de clasă făcute în pătrarul al doilea al anului școlar 1898—99; II. cererea profesoarei Eugenia Moga n. Trif pentru acordarea din causă de morb a unui concediu din 20 Martie pănă 26 Aprilie a. c.; în legătură se face raport și relativ la suplinirea studiilor, ce propune prof. Eugenia Moga; 30 Transilvania. Partea oficială. III. hârtia inspectorului de scoale din loc Nr. 2624—1899, prin care acesta comunică ordinațiunea ministerială Nr. 4642—1898 relativ la ar- borarea unui steag tricolor maghiar cu marca țărei pe edificiile școlare în 11 Aprilie, 18 și 20 August ale fie-cărui an și eventual și la alte dile, ce va mai fixa legislațiunea; IV. hârtia inspectorului de scoale din loc Nr. 2296 — 1898, prin care acesta aduce la cunoscință rescriptul ministerial Nr. 4196—1898 relativ la decretarea de sărbătoare școlară a dilei de 19 Nouembre întru amintirea reposatei-regine; cu această ocasiunea elevii vor ave să iee parte la serviciul divin, după care se va ținâ producțiune școlară; V. procesul uerbal al conferenței corpului didactic din 28 Martie a. c.; în această ședință: , a) s’au pertractat afaceri curente, ce nu reclamă disposiții speciale; i) s’au presentat cele doue hârtii ale inspectorului de școale din loc, amintite sub III și IV; și c) s’a stabilit consemnarea manualelor de învățământ pe anul școlar 1899—1900. ad I. Spre scire. ad II. Cererea profesoarei Eugenia Moga se încuviin- țează; de suplinirea provisorie se ia act. ad III. Direcțiunea școalei se autorisează a procura un steag corăspundător și se îndrumă a îngriji, ca să se satis- facă ordinațiunea ministerială de sub întrebare. ad IV. Direcțiunea școalei se îndrumă a se conforma amintitului rescript ministerial. ad V. Procesul verbal se ia spre scire și consemnarea manualelor de învățământ pe anul școlar 1899—1900 se aproabă. 86. (205—1899). Dl Rubin Patița, advocat în Alba-Iulia și membru pe viață al Asociațiunii, prin hârtia sa presentată aici la 1 Martie a. c. ofere spre cumpărare 23 bucăți de copii de bani ai principilor transilvani pe prețul de 100 fl., care sumă să i-se socotească în suma, ce se mai cere pentru a fi declarat membru fundator al Asociațiunii. Fiind valoarea numismatică și metalică a copiilor de bani oferite de dl Rubin Patița neînsemnată, ofertul nu se poate primi. 87. (220—1899). Direcțiunea despărțementului XXVII (Gohalm) înain- tează cu data 19 Februarie a. c. procesul uerbal luat cu ocasiunea înfi- ințării unei agenturi în Cohalm în 11 Septembre 1898. Agentura s’a constituit alegendu-se un president, un notar și un cassar. Satisfăcendu-se disposițiilor din §. 46 al Statutelor înfi- ințarea agenturei se aproabă. Dar disposițiile regulamentare relativ la agenturi (§§. 44—46 ai Regulamentului pentru des- părțăminte) sunt a se observa cu stricteță. Transilvania. Partea oficiali. 31 88. (223—1899). Direcțiunea despărțământului XXIII (Turda) înaintează cu data 3 Martie a. c. procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 28 Ianuarie a. c. Se constată, că s’a constituit comitetul cercual ale- gendu-se vice-president luliu Vlăduțiu, secretar Dr. Eugen Pătăcean și controlor I. Mesaroș. La cassa centrală s’a trimis suma de 8 fl. din taxe încassate. Procesul verbal se ia spre scire și constituirea se aproabă. Primirea sumei de 8 fl. se confirmă. 89. (228—1899). Direcțiunea despărțământului II (Bran) înaintează cu data 5 Martie a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 27 Februarie a. c. Se constată: 1. Din suma de 85 fl. asemnată de comitetul central s’a decis a se ajutora un învățăcel cu 25 fl. și doi cu câte 20 fl. și a se dota bi- bliotecile poporale din Zernesci și Tohanul vechiu cu câte 10 fl. 2. S’a luat conclus referitor la noua arondare a despărțământului. 3. S’a decis ținerea adunării cercuale proxime în 20 Iunie a. c. în Tohanul nou, cu care ocasiune din suma de 10 fl. oferită de dna Reveica Vodă se vor împărți trei premii de 5 fl., 3 fl. și 2 fl. acelor țărance, cari se vor distinge prin țăsături și cusături. Spre scire, aprobându-se conclusele aduse. Conclusul de sub 2. se va considera la timpul său. 90. (242—1899). Vicecomitele cottului Sibiiu cu data 6 Martie a. c. recearcă comitetul central, ca în fiecare an să-i trimită un exemplar al rațiociniului și al raportului cassei. și se roagă a fi încunosciințat, că anume în care lună i-se pot trimite actele amintite. De oare-ce în sensul Statutelor comitetul central al Asociațiunii numai adunării generale este dator a presentă rațiociniu și raport despre gestiunea cassei, și ori-și-cine poate vede mersul afacerilor Asociațiunii din publicațiunile acesteia, dl vicecomite este rugat a ne indica, că spre ce scop și pe ce basă își face recercarea sa. 91. (255, 332 și 354—1899). Direcțiunea despărțământului „Oravițau înaintează: I. suma de 210 fi. și anume: 180 fl. dela dl loan Petrovici, preot în ‘Ciclova română, pentru achitarea restului din taxa de membru fun- dator, și 30 fl. dela dl Nicolau Stupariu, locJîn Karlovac, ca rata a doua din taxa de membru pe viață. II. suma de 243 fl. 50 cr. încassată ca taxe și anume: dela membri pe viață Ilia Trăilă 75 fl. și Toma Stanca 50 fl., dela membri pe viață Mina Nemoian, Petru Mioc, losif Vranianțu și Sofronie Avramescu câte 25 fl. ca a doua rată din taxa statutară, dela membrul ordinar vechiu Adam Albu 5 fl. pe 1899, iar dela dnii Petru Ștefan din Mercina, Costa Radits din Sasca-montană, câte 5 fl. și Sofronie Liuba din Maidan 3 fl. 50 cr., toți aceștia din urmă s’au înscris membri ordinari noui; 32 Transilvania. Partea oficială. III. suma de 15 fl. și anume: 10 fl. dela Nicolau Stupariu, ca a treia rată din taxa de membru pe viață, și 5 fl. dela Cornel Lengiel, preot în Jitin, care s’a înscris membru ordinar nou. ad I. Primirea sumei de 210 fl. se confirmă. Dl loan Petrovici se provede cu diplomă de membru fundator și în legătură se rectifică eroarea, ce obvine în procesul verbal din 8 Decembre 1898, unde sub Nr. 304, al. 4, rândul 2, se . (406—1899). Direcțiunea despărțementului V. (Seliște) înaintează cu data de 10 Aprilie a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 27 Martie a. c. Se constată: 1. S’a pertractat chestiunea nouei arondări a despărțământului, precum și Proiectul de regulament pentru bibliotecele poporale. 2. S’a luat act de înființarea unei agenturi în Gurarîului și s’a decis, ca să se înființeze agentură în fiecare comună a despărțământului. 3. Ca loc pentru proxima(adunare cercuală s’a designat comuna Poiana. Procesul verbal se ia spre scire. Conclusele aduse se aproabă cu observarea, că cele referitoare la arondarea des- părțământului și la proiectul de regulament pentru bibliotecile poporale se vor considera la timpul său. 111. (423 și 424—1899). Direcțiunea despărțementului VI. (Sebeș) înaintează: I. Protocolul ședinței comitetului cercual din 2 Nov. 1898, din care se constată: a) S’a constituit comitetul cercual alegendu-se secretar G. Tatar, cassar I. Oncescu si controlor Sam. Roșu. b) S’a decis inactivarea și constituirea agenturelor, spre care scop s’au exmis mai mulți delegați. c) S’a hotărît, ca cu ocasiunea înființării unei agenturi în comuna Săsciori să se întocmească acolo și o bibliotecă poporală. II. Protocolul ședinței comitetului cercual din 11 Aprilie a. c. In această ședință s’au pertractat afaceri curente și s’au luat concluse re- lativ la chestiunea nouei arondări a despărțământului și la Proiectul de regulament pentru bibliotecile poporale. ad I. Procesul verbal se ia spre scire. Constituirea se aproabă cu observarea, că este a se alege și un vice-president al comitetului cercual. Conclusele aduse se aproabă. ad II. Procesul verbal se ia spre scire. Conclusele re- feritoare la noua arondare a despărțementului și la Proiectai de regulament pentru bibliotecile poporale se vor considera la timpul său. 112. (438-1899). Direcțiunea despărțementului ᵣBeiuș“ înaintează cu data 16 Aprilie a. c. procesul verbal al ședinței comitetului cercual din 26 Martie a. c. In această ședință: 1. S’a constituit comitetul cercual alegendu-se vice-preș. Paul Papp, secretar Dr. Gavril Cosma, cassar Dr. Const. Popovici, controlor Vasiliu Ștefanică. 38 Transilvania. Partea oficială. 2. S’a pertractat Proiectul de regulament pentru bibliotecele po- porale și s’a aflat convenabil. 3. S’a decis înființarea de agenturi în Vașcou și Ceica maghiară. 4. S’au pertractat afaceri curente, ce nu reclamă disposiții speciale. Procesul verbal se ia spre scire. Constituirea și conclu- sele aduse se aproabă. 113. (439—1899). Dl Dr. Ilarion Pușcariu, archimandrit și vicar archiepiscopesc, donează Asociațiunii câte 30 ex. din „Foișoara Telegra- fului Român" pe anii 1876 și 1877 și 50 ex. din „Principii de pedagogie" pentru a se distribui bibliotecelor despărțămintelor. De donațiunea făcută de dl Dr. Ilarion Pușcariu se ia act cu mulțămită; cărțile se vor preda destinațiunii. 114. (447—1899). Direcțiunea despărtementului „Orauița“ înaintează cu data 18 Aprilie a. c. procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 8 Aprilie a. c. In această ședință: 1. S’a constituit comitetul cercual alegendu-se pe lâugă directorul Ilia Trăilă, notarul-controlor I. Periau, cassarul G. Dragoescu, âncă un vice-preș. în persoana dlui Dr. P. Cornean. 2. S’a decis, ca în chestiunea celor 2O°/ₒ după taxele încassate prin despărțământ să se înainteze la comitetul central o cerere specială. 3. S’a decis înființarea de agenturi și bibliotece poporale. 4. S’a luat conclus referitor la noua arondare a despărțământului, cerându-se atașarea comunelor Goruia, Gerliște și Varadia. 5. Adunarea cercuală proximă s’a hotărît a se ține la 11 Iunie a. c. în comuna Cacova. Procesul verbal se ia spre scire. Constituirea și conclu- sele aduse se aproabă. Comunele Goruia, Gerliște și Varadia se atașează la despărțământul „Oravița". 115. (450—1899). Direcțiunea despărtementului XXIX (Mediaș) înain- tează cu data 20 Aprilie a. c.: I. Raportul directorului pe anul 1898 și II. Procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 29 Dec. 1898, din care se constată, că s’au pertractat afaceri curente, în deosebi s’a dat debitorilor despărțământului un moratoriu pănă la vara anului curent din causa recoltei rele din anul trecut. ad I și II Spre scire. 116. (456—1899). Direcțiunea despărtementului „Bocșa" înaintează cu data 21 Aprilie a. c. procesul uerbal al ședinței comitetului cercual, ținută în Vasiova la 6 Aprilie a. c., precum și suma de 40 fl. 80 cr. incursă din taxe. In ședința amintită: 1. S’a luat act, că la conferența ținută în Colnic la 5 Martie a. c. dl I. Budințianu a expus istoricul Asociațiunii și a vorbit despre pomărit, dl Ștefan Albu despre legumărit și dl P. lerenria despre ținerea și pră- sirea vitelor. Transilvania. Partea oficială. 39 2. S’a luat spre scire raportul dlui loan Marcu despre activitatea sa desvoltată în raionul designat, în care a câștigat 6 membri ordinari și 43 membri ajutători noui. 3. La invitarea unor fruntași din Rafna s’a decis a se ține în 21 Maiu în această comună o conferență publică. Directorul despărțământului relevează importanța conferențelor pu- blice accentuând, că comitetul cercual a decis a continua cu praxa de până acum; și amintesce, că comitetul cercual a împărțit pe un preț bagatel 1735 altoi între locuitorii din Bocșa germană și jur. S’au înscris membri ordinari noui dnii: 1. Dolorean, N. Vulpe, losif Pocrean, I. Tieran, N. Antal și Mih. Panajoth. Procesul verbal se ia spre scire; conclusele aduse se aproabă. D-nii amintiți se declară membri ordinari ai Asocia- țiunii. Primirea sumei de 40 fl. 80 cr. se confirmă. Pentru ac- tivitatea, ce comitetul cercual a desvoltat, comitetul central își exprimă complacerea sa. 117. (457—1899;. Se anunță decodarea membrului fundator Alexandru Filip de Chilia din Abrud și a membrului pe viață Oprea Barză din Sibiiu. Comitetul central dă expresiune condolenței sale prin ri- dicare și la protocol, ce este a se aduce la cunoscință familiilor decedaților. 118. (463—1899). Direcțiunea școalei ciuile de fete înaintează cu data 27 Aprilie a. c. procesul uerbal al conferenței corpului didactic dela 21 Aprilie a. c., din care se constată: 1. S’a pertractat și luat conclus în chestiunea introducerii studiilor principale din sfera pedagogică în cursul complementar al școalei civile. Acest conclus se înaintează cu raport special. 2. Pentru ținerea examenelor publice la finea anului școlar 1898—99 s’au fixat cailele 24, 26, 27 și 28 Iunie. 3. S’a decis a se face întrebare la comitetul central, dacă se sus- ține ori nu și pe viitor taxa de 250 fi. pentru întreținerea în internat. Procesul verbal se ia spre scire. Terminul examenelor publice se aproabă. Taxa de 250 fl. se menține și pe viitor. 119. (446 și 465—1899. Direcțiunea despărțem. ^Timișoara'¹ înaintează: I. Suma de 20 fi., din care 10 fi. ca prima rată dela dl Arcadie Opreau, oficiant la „Timișana", care s’a înscris membru pe viață. II. Procesul uerbal al ședinței comitetului cercual dela 24 Aprilie a. c., din care se constată: a) S’a luat conclus relativ la noua arondare a despărțământului. b) S’au luat spre scire donațiunile făcute de „Timișana" (100 fl.), dnii Em. Ungurianu (100 fi.), I. Teodorovici (100 fl.) și Dr. P. Țegle (20 fi.), din cari să se creeze un fond cultural pe sama despărțământului „Timi- șoarei" ; acesta se va transpune la începutul anului viitor la cassa centrală. c) Pentru biblioteca ambulantă Nr. I a donat dl Em. Ungurianu 45 opuri diverse. 40 Transilvania. Partea oficială. (?) S’a decis înființarea unei agenturi în comuna Utfin. e) S’a decis conferirea prin concurs a 2 premii de câte 50 coroane unui învățător și unei învățătoare, cari au dovedit mai mult progres în instrucțiune. f) Adunarea cercuală s’a decis a se ține în 25 Iunie a. c., cu care ocasiune se va arangia o petrecere în folosul fondului despărțământului. Procesul verbal se ia spre scire. Conclusele aduse se aproabă cu observarea, că cel relativ la noua arondare a des- părțământului se va considera la timpul său. 130. (465—1899). Se aduce la cunoscință, că Institutul de credit și economii „Luceaferuh din Vârșeț a votat pe sama Casei naționale suma de 100 florini, care s’a transpus cassei Asociațiunii prin institutul „Albina". De donațiunea institutului „Luceafărul" se ia act cu mul- țămită. Primirea sumei de 100 fl. se confirmă. 121. (474—1899). Direcțiunea despărțementuiui / (Brașov) înaintează cu data 16 Aprile a. c. procesul uerbai al ședinței comitetului cercual dela 3 Martie a. c., din care se constată: 1. S’a luat conclus relativ la noua arondare a despărțământului în sensul, că nu e de dorit o schimbare. 2. S’a decis înființarea unei biblioteci poporale pe Tocile (Brașov) la cererea unor tineri meseriași, cari au transpus spre acest scop suma de 104 fl. 89 cr. 3. S’a luat act de organisarea de agenturi în Rășnov și Cristian și s’a decis înființarea uneia pe Tocile (Brașov). 4. S’a luat spre scire ținerea unei prelegeri poporale în Feldioara despre „Asigurări" de dl Cornel Aiser. în despărțământul I s’a înscris membru ordinar nou d-1 George Vătășan, profesor. La cassa centrală s’a trimis suma de 36 fl. din taxe. Procesul verbal se ia spre scire. Conclusele aduse se aproabă. D-1 George Vătășan se declară membru ordinar al Asociațiunii. Primirea sumei de 36 fl. se confirmă. 122. (476—1899). Comitetul parochial din Mogoș-Mămăligani se roagă cu data de 18 Aprilie a. c. pentru acordarea unui ajutor pe sama edifi- cândei școale. Nefiind în budgetul anului curent preliminate sume cu asemenea menițiune, cererea nu se poate satisface. 123. (278 și 473—1899). S’a înscris membru fundator dl Alexandru Lupu, colonel în pensiune în Viena, și membru pe viață dl Francisc Cosma din Pir. Dl Alexandru Lupu se declară membru fundator, iar dl Francisc Cosma membru pe viață al Asociațiunii. Ambii se provăd cu diplomă. 124. (477 — 1899). Directorul despărțementuiui IV (Sibiiu) înaintează cu data 10 Aprilie a. c. raportul seu pe anul 1898. Spre scire. D. u. s. Dr. llarion Pușcariu m. p.. v.-președinte. Dr. Beu m. p., secretar II. — S’a verificat. Sibiiu, 6 Maiu 1899. P. Cosma m. p. Nicolau han m. p. Dr. C. Diaconovich m. p. Redactor: Dr. C. Diaconovich Tiparul Tipografiei archidiecesane. Transilvania. Partea oficială. 41 Nr. 556—1899. Proces verbal din 15 Iunie 1899. Ședința ordinară a comitetului central al Asociațiunii. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu. — Notar: Dr. 1. Beu. — Membri presenți: Zach. Boiu, Part. Cosma, Dr. Corn. Diaconovich, N. Ivan, Dr. Remus Roșea, I. V. Rusu, Leontin Simonescu, los. St. Șuluțiu și N. Togan. 125. Cu verificarea, procesului verbal al ședinței de adi Se încredințează domnii: Leontin Simonescu, los. St. Șuluțiu și N. Togan. 126. (553—1899). Comisiunea de trei, exmisă cu conclusul Nr. 107 din 4 Mai a. c. pentru înaintarea unei propuneri referitor la activarea lăsămentului „loan Olteanu“, înaintează raportul seu, pe basa căruia: Se decide activarea disposițiunilor testatorului loan Olteanu. Fiind scopul avut în vedere de testator identic cu cele urmărite de Asociațiune, și de oare-ce dînsul nu a dispus, ca suma testată Asociațiunii să se administreze separat de averea acesteia, — întreg capitalul se încorporează la fondul general. Având a se distribui venitul anului ântâiu între nepoții testatorului, loan și Alexandru Fechete, și fiind loan Fechete escontentat la 12 Ianuarie 1892, iar partea lui Alex. Fechete separată tot de atunci și administrată la „Albina* ca depunere sub titlul „Depositul Olteanu*, — acest deposit se va elibera împreună cu interesele sale la mânile lui Alex. Fechete, devenit major la 20 Ianuarie a. c. Din venitul anului al doilea și celor următori, care repre- sintă suma de fl. 15,632'65, din care subtrăgendu-se spesele fl. 697'96 restează suma de fl. 14,934'69, conform punctului 2. al testamentului se capitalisează 50% = fl. 7,467'35, se vor trimite la consistoriile din Sibiiu și Blaj pentru trebuințele școalelor gr. or. și gr. cat. din Cojocna, în părți egale, 10% = fl. 1493'46, iar restul de fl. 5973 88, fiind pus la disposiția liberă a Asociațiunii pentru scopurile învățăturei poporului român, se consideră întrebuințat și cuprins în subvențiunile acordate în trecut de asociațiune în scopul arătat, și în deo- sebi în subvenția dată școalei civile de fete cu internat. Executându-se aceste disposițiuni, starea lăsămentului la activarea lui este: 17 piese efecte române â Lei 5000'— = Lei 85.000'— = fl. 40.146'—, prețul unui efect sorțit fl. 2,386'85, capitalisare de 50% din venit fl. 7467T5, total fl. 50.000'— 4 42 Transilvania. Partea oficială.. Luând de basă o fructificare de 5"/₀, din venitul acestui capital per anual fl. 2500'— se vor întrebuința în viitor: a) 5O°/ₒ ca capitalisare la fondul general sub titlul: „Ca- pitalisare din venitele lăsămentului loan Olteanu" = fl. 125O⁻—; 10% școalelor gr. or. și gr. cat. din Cojocna, în părți egale, — fl. 250 —; iar c) 40% — A- 1000'— se va întrebuința pentru instituirea a 4 locuri gratuite (cari vor purta numele testatorului), în proiectatul internat de băieți în Sibiiu, și anume 2 locuri pentru tineri gr. or. și 2 locuri pentru tineri gr. cat. Pănă la inactivarea acestui internat suma de fl. 1000'— anual se va da școalei de fete cu internat. Pentru a înlesni administrarea averii testate se va face consistoriilor din Sibiiu și Blaj ofertul, ca să primească lOu/o ale valorii lăsămentului, adecă fl. 5000.—, ca escontentare finală pentru legatul făcut în punct 2. al testamentului pentru școalele gr. or. și gr. cat. din Cojocna. In fine se îndrumă biroul, să înainteze âncă în decursul anului curent o propunere pentru eternisarea memoriei ferici- tului loan Olteanu. 127. (549—1899;. Secretarul I. raportează, că după informațiunile primite din părțile Huedinului si Hidei, publicul cult român din acele părți ar dori să înființeze acolo un nou despărtement și că în acest scop se va convoca o conferință pe 2 Iulie a. c. Comitetul central luând act cu plăcere de această mișcare, deleagă pe dl Dr. Andreiu Pop, advocat în B. Huedin, pentru organisarea și înactivarea unui nou despărțământ compus din cercurile Huedin și Hida. Biroul se îndrumă a provede pe numitul delegat cu instrucțiunile necesare. 128. (512—1899). Cercul Sibiiu al Societății de ajutor reciproc a lu- crătorilor tipografi din Ungaria cu data 20 Maiu a. c. cere a se dărui pentru biblioteca sa de aici cărți sau alte producte literare. Pentru biblioteca numită se dăruesc : Povești din popor de I. Pop Reteganul (2 ex.), Higiena copilului de S. Stoica (2 ex.), „Transilvania'¹ din anii, din cari se afiă exemplare mai num feroase, și Date istorice de I. cav. de Pușcariu, voi. I și II. 129. (550—1899). Direcțiunea școalei ciuile de fete înaintează cu data 14 Iunie a. c. o nouă representație în chestiunea taxei pentru internat și roagă comitetul central, ca să o reducă la suma de fl. 200—, pe an. Relativ la taxa pentru întreținere în internatul Asocia- țiunii se menține conclusul Nr. 188 din 21 Iulie 1898. 130. (,195—1899). Cu data 11 Februarie și 12 Novembre 1898 s’a fost recercat librăria Nicolae /. Ciurcu din Brașov, ca să dee socoteală despre exemplarele, ce a primit dela Asociațiune și a vândut, din Date Transilvania. Partea oficială.. 43 istorice de T. cav. de Pușcariu și Povești din popor de I. Pop Reteganul. Numita librărie a răspuns cu data 17 Nov. 1898, că despre „Date istorice¹⁴ a dat deja socoteală dlui losif Pușcariu, advocat în Brașov, iar despre „Povești din popor¹⁴ va da socoteală mai târdiu, când va fi vendut mai multe exemplare. Cu data 19 Nov. 1898 s’a reflectat librăriei, că ea este datoare a da Asociațiunii socoteala despre „Date istorice”, deoare-ce dela aceasta le-a primit în comisiune. Tot în acest sens s’a mai scris și cu data 21 Februarie a. c. La scrisoarea din urmă librăria N. I. Ciurcu cu data 23 Februarie a. c. a răspuns din nou, că despre „Date istorice¹⁴ a dat socoteală dlui losif Pușcariu, pretindendu-i-se socoteala. Biroul se autorisează a întreprinde în chestiunea aceasta pașii legali de lipsă. 131. (452—1899). In legătură cu conclusul Nr. 138 din 9 Iunie 1898, prin care s’a aprobat licitația țînută asupra realităților din lăsămentul lui Auram lancu și s’a decis, ca dl losif Gomboș să fie rugat a îngriji de facerea contractelor și ținerea unei nouă licitațiuni asupra realităților rămase nevendute, biroul raportează, că îndată după ședință s’a comu- nicat dlui losif Gomboș conclusul amintit cu rugarea, ca să înainteze și rațiociniul pe anul 1897. în urma acestei scrisori dl losif Gomboș a trimis la cassa Asociațiunii prin mandat poștal suma de fl. 250’—, în- cassată ca vadiu cu ocasiunea licitațiunii, fără a reflecta la comisiunea încredințată dînsnlui prin acest conclus. Tot în chestiunea aceasta s’a mai scris dlui losif Gomboș din ședința dela 22 Nov. 1898, apoi presidial în 3 Ian. și 22 Aprilie a. c., în ultima scrisoare cu rugarea, ca să bine- voiască a îndeplini dorința Asociațiunii pănă la finea lui Maiu a. c. A trecut însă și acest termin, fără ca să sosească răspuns. Fiind timpul suprem a finalisa chestiunea referitoare la crearea unui fond „Avram lancu”, care este cu deosebire atârnătoare de vinderea realităților de sub întrebare, și avend în vedere, că dl losif Gomboș se pare a nu pute lua asupra sa mai departe angajamentul de a îngriji de vinderea realităților din lăsămentul lui Avram lancu: Finalisarea vinderii realităților din lăsămentul lui Avram lancu, care pănă acum a fost încredințată dlui losif Gomboș din Vidra de sus, se încredințează dlui Dr. Zosim Chirtop, advocat în Câmpeni. Spre acest scop să i-se trimită o pleni- potență extrădată de biroul comitetului. Despre acest conclus se încunoscințează și dl losif Gomboș cu rugarea, ca să îna- inteze rațiociniul pe anul 1897; totodată să i-se exprime mul- țămită pentru serviciile aduse Asociațiunii gratuit în această afacere. 132. (383—1899). Librăria IU/. Krafft din Sibiiu înaintează contul despre cărțile primite în comisiune dela Asociațiune și cele vândute acesteia. Resultă un sald de 18 fl. 32 cr. în favorul librăriei W. Krafft. 4* 44 Transilvania. Partea oficialii. Contul librăriei W. Krafft se ia spre scire și se asemnează spre plătire suma de fl 18’32. 133. (459—1899). Se presentă conclusul conferenței corpului di- dactic dela școala civilă de fete relativ la introducerea studiilor pedagogice: Psichologia, Didactica, Pedagogia, Istoria pedagogiei și Școala de apli- cație. Corpul didactic recomandă primirea acestei propuneri, de oare-ce ea nici nu alterează regulamentul cursului complementar, din contră completează § 13 al acestuia, nici nu îngrămădesce fără scop materialul de învățământ; crede însă, că studiile amintite să fie numai facultative. Introducerea studiilor pedagogice în cursul complementar al școalei civile de fete se primesce în principiu; relativ la executare direcțiunea școalei va ave să înainteze propuneri concrete. 134. (484—1899). Direcțiunea despărțementului „Beiuș“ înaintează cu data 6 Maiu a c. procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 2 Maiu a. c. In această ședință s’au pertractat numai afaceri curente, ce nu reclamă disposiții din partea comitetului central. Spre scire. 135. (486 — 1899). Doamna Constanța de Dunca-Schiau aduce cu data 8 Maiu a. c. la cunoscința comitetului central, că a donat societății aca- demice „Petru Maior“ 117 opere juridice, Lexiconul Meyer complet în 17 volume și alte 19 opere diverse — cu reserva, ca în cașul, când so- cietatea amintită nu ar mai exista și nu ar fi înlocuită prin alta, „Biblio- teca Antoniu Schiau⁰ să treacă în proprietatea Asociațiunii. De notificarea doamnei Constanța de Dunca-Schiau se ia act. 136. (490 și 523—1899). Direcțiunea despărțementului I. (Brașou) înaintează: I. Procesul uerbal al ședinței comitetului cercual dela 19 Aprilie a. c. In această ședință: a) s’au pertractat afaceri curente^ b) s’a luat act de donațiunea de 22 scrieri făcută de dl I. G. Bibicescu pe sama biblio- tecelor poporale; șic) s’a decis înființarea unei a VI bibliotece poporale. II. Procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 17 Maiu a. c. Se constată: a) Dl Dr. N. Manoiu s’a înscris cu o contribuție lunară de 1 fl. pentru bibliotecele poporale. 6) S’a luat act de înfiiințarea unei agenturi în Scheiu-Brașov (pe Tocile). c) S’a luat act, că dl G. Pitiș, profesor, a dăruit pe sama bibliote- celor poporale fl. 3’29 și 53 ex. din opul său „Junii“. d) Adunarea cercuală s’a decis a se ține în comuna Herman la 11 Iunie a. c. e) Din premiul de 10 fl. oferit de dl Bart. Baiulescu s’a decis a se cumpăra 40 ex. din „Grădina de legumi⁰ de I. F. Negruțiu. Transilvania. Partea oficială. 45 ad. I și II. Procesul verbal se ia spre scire și conclu- sele aduse se aproabă. 137. (510—1899). Dl Nicolau luan, membru al comitetului central, cu data 18 Maiu a. c. aduce la cunoscință, că mandatul de a convoca și conduce o adunare cercuală a despărțământului XII (Alba-Iulia), în- credințat dînsului prin conclusul Nr. 103 din 20 Aprilie a. c., nu-1 poate primi pe motivul, că în forma, cum i s’a dat, îi pare neexecutabil. Luându-se act de scrisoarea dlui Nicolau Ivan, cu con- vocarea și conducerea unei adunări generale extraordinare a despărțementuiui XII în calitate de delegat se încredințează dl Dr. Corn. Diaconovich. 138. (519—1899). Direcțiunea institutului ᵣLipouanau transpune cu data 24 Maiu a. c. suma de 50 fl. votată de adunarea generală pe sama Casei naționale. De donațiunea institutului „Lipovana“ se ia act cu multămită. 139. (533—1899). Dl Trifon Miclea, protopop în Satul-nou, cu data 15 Maiu a. c. aduce la cunoscință, că a pregătit toate pentru a se pută organisa un despărțământ al Asociațiunii în părțile Panciovei, și propune ca delegat spre acest scop pe dl Damian Popescu, preot în Ovcea. De scrisoarea dlui Trifon Miclea se ia act cu plăcere mulțămindu-i-se pentru zelul, ce a desvoltat pănă acum în in- teresul Asociațiunii. Se decide înființarea neamânată a unui nou despărțământ, căruia vor ave să aparțină cercurile preto- riale : Panciova, Antalfalva și Alibunar. Cu organisarea acestui despărțământ se încredințează dl Damian Popescu, preot în Ovcea. 140. (534—1899). Dl Andreiu Ghidiu, protopop în Caransebeș, în- credințat prin conclusul Nr. 176 din 8 luliu 1898 cu organisarea unui despărțământ în fostul comitat al Severinului (cercurile pretoriale : Caran- sebeș, Bozovici, Teregova și Orșova) înaintează raportul său în chestiune și procesul verbal al adunării de constituire ținută în Caransebeș la 4 Maiu a. c. Se constată : 1. Dl And. Ghidiu în calitate de delegat al comitetului central a deschis adunarea de constituire prin un discurs acomodat scopului. 2. S’au înscris membri ordinari noui dnii: Filaret Musta, Dr. Petru Barbu, Gherasim Sârbu, luliu Musta, Andreiu Ghidiu, Petru Domil, losif Bălan, George Usonescu, Nicolae Ivanescu, George Bogoevici, Nicolae Cojocar, Virgil Stefăniga, Nicolae Velcu, Ilia Popovici, losif Olariu, Patriciu Rădoiu, David Bernianțu, Traian Barzu, Alexandru Stancovici, loan Grozăvescu și Floria Bozgan, precum și mai mulți membri ajutători. Dela toți aceștia s’a încassat suma de fl. 127*—, din care s’a reținut fl. 2T0 pentru trebuințe curente, iar restul în suma de fl. 124'90 s’a trimis la cassa centrală. 46 Transilvania. Partea oficială. 3. In comitetul cercual s’au ales: director dl Andreiu Ghidiu, iar membri dnii Dr. luliu Olariu, Gherasim Serbu, luliu Musta și George Tătuc. Raportul dlui delegat Andreiu Ghidiu și procesul verbal al adunării de constituire se iau spre plăcută scire. Dnii amin- tiți sub 2. se declară membri ordinari ai Asociațiunii. Alegerea comitetului cercual se aproabă. Primirea sumei de fl. 124’90 se confirmă. Dlui Andreiu Ghidiu comitetul central îi ex- primă mulțămita sa pentru zelul dovedit față de interesele Asociațiunii. 141. (542—1899). Direcțiunea despărtementului XVI (Selagiu) înaintează cu data 8 Iunie a. c. procesul uerbal al ședinței comitetului cercual din 28 Maiu a. c. In această ședință s’au pertractat afaceri curente și s’a decis a se țină adunarea cercuală proximă în Șimleu la 3 August a. c. Spre scire. 143. (543—1899). Dl losif St. Șuluțu roagă comitetul cu data 11 Iunie a. c., ca să numească pe alt membru ca delegat pentru exa- menele anuale dela școala civilă de fete. Ca representant al comitetului la examenele anuale dela școala civilă de fete se numesce dl Nicolau Ivan. 143. (93—1899). Cassierul Asociațiunii raportează, că în primul cuartal al anului curent au fost provocați prin mandat poștal 308 membri ca să-și achite taxa restantă pe 1898. Dintre aceștia au plătit 195, au reposat 2 și au refusat 111. Raportul se ia spre scire. Lista celor 111 membri, cari au refusat plătirea, se va comunica direcțiunii despărțămintelor ca să mai fie odată provocați și pe această cale. 144. (517 și 524—1899). Se anunță decedarea dlui Constantin de Steriu, membru fundator al Casei naționale, și a dlui Valeriu P. Bologa, membru pe viață al Asociațiunii. Comitetul central dă expresiune condolenței sale prin ridicare și la protocol, ce este a se aduce la cunoscința fami- liilor decedaților. 145. (491, 494, 501 și 513—1899). S’au înscris: a) membru fundator dl loan Bădilă, jude de tribunal în Sibiiu; b) membru pe viață dl loan luasco, canonic în Gherla; și c) membri ordinari dnii Alexiu Onițiu și Dr. Eugen Bran. Se declară dl loan Bădila membru fundator și dl loan Ivasco membru pe viață, avend ambii a fi proveduți cu diplomă, și dnii Alexiu Onițiu și Dr. Eugen Bran membri ordinari ai Asociațiunii. 146. (555 — 1899). Dl Dr. Ilarion Pușcariu, vicepresidentul Asocia- țiunii, aduce la cunoscință, că e necesitat a se depărta din Sibiiu, și roagă comitetul centra], ca să iee disposiții pentru conducere afacerilor în acest timp. Cu conducerea afacerilor pe timpul absentării din Sibiiu a dlui vicepresident se încredințează dl losif St. Șuluțu. D. u. s. Dr. Ilarion Pușcariu m p., vice-președ. Dr. Beu m. p., secretar II. — S’a verificat. Sibiiu, în 18 Iunie 1899. los. St. Șuluțu m. p., L. Simo- nescu m. p., Nic. Togan m. p. Transilvania. Partea oficială. 47 CONDITIUNI DE PRIMIRE i în școala civilă de fete a Asociațiunii din Sibiiu și în internatul aceleia. In clasa I a școalei civile de fete se primesc eleve a) cari dovedesc prin atestat de botez, că au împlinit cel puțin vîrsta de 9 ani; b) cari dovedesc prin atestat școlar, că au absolvat cu succes IV clase elementare (poporale sau primare), ori apoi dovedesc pe basa unui examen de primire, că sunt bine orientate în materialul de învățământ prescris pentru clasa a IV-a elementară. în celelalte clase ale școalei civile de fete se primesc eleve, cari dovedesc prin atestat școlar, că au absolvat cu succes vre-o clasă pre- mergătoare dela altă școală de categoria școalei civile. în lipsa unui astfel de atestat, sau pelângă atestat de pe clasa V și VI dela școala elementară-poporală, primirea în ori-care clasă a școalei civile, ce corespunde vîrstei elevei, se poate face numai pe basa unui examen de primire, depus cu succes înaintea corpului profesoral al școalei, în sensul ordinațiunn ministeriului regesc-ungar de culte și instrucția publică, dto 11 August 1887, Nr. 29,000. Examenul de primire este scutit de taxă. Elevele, cari se Înmatriculează pentru prima dată la școala noastră au să producă atestat școlar, atestat de botez și certificat de revaccinare. în cursul complementar (supletoriu), împreunat cu școala civilă de fete a Asociațiunii, în sensul §. 6 din statutul de organisare al școalei, se primesc eleve, cari au absolvat cele 4 clase ale școalei civile. Se pot însă primi și eleve, cari au absolvat cu calculi buni numai dou£ clase civile, dacă au trecut de 15 ani și sunt împedecate a absolva toate cele patru clase civile. înscrierile pentru anul școlar 1899/900 se pot face din 1—6 Septembre 1899, stilul nou. Examenele de emendare se țin în 2 Septembre 1899 st. n. la 8 oare a. m., cu elevele, cari s’au insinuat la direcțiune în terminul prescris. în 5 Septembre 1899 st. n. la 8 oare a. m. se vor ține examenele de primire, iară în 6 Septembre se vor începe prelegerile regulat. Didactrul e 2 fl. v. a. pe lună, și pentru elevele, ce se înscriu prima-dată ia această școală, o taxă de Înmatriculare de 2 fl., solvită odată pentru totdeuna. Același didactru e și pentru elevele din cursul complementar. Elevele, cari voiesc să fie primite în internat, fie eleve ale școalei civile, sau ale școalei elementare a reuniunii femeilor române, au să fie insinuate de timpuriu la direcțiunea școalei, înainte de începutul anului școlar, pentru-ca să se poată face disposițiunile necesare. Taxa internatului e 250 fl. v. a. pe an, plătiți înainte în doue s’au cel mult în patru rate. Spesele pentru cărțile trebuin- cioase, pentru materialul de scris, de desemn și lucru de mână, nu sunt cuprinse în taxa amintită. Acestea se poartă separat de părinți, precum și cheltuelile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, pentru in- strucțiune în forte-piano și în limba franceză. 48 Transilvania. Partea oficială. Taxele pentru instrucțiune în forte-piano sunt de 2 categorii: a) dacă o elevă voesce să iee orele singură, se compută la 2 ore pe săptămână taxa de 9 fl. *) pe lună; dacă 2 eleve împreună iau in- strucțiune în aceeași oră, taxa se compută la 2 ore pe săptămână cu 4 fl. 50 cr.*) de elevă; sau b~) dacă o elevă voesce să iee orele singură, se compută la 2 ore pe săptămână taxa de 6 fl.*) pe lună; dacă se întrunesc 2 eleve în aceeași oră, taxa se compută la 2 ore pe săptămână, cu 3 fl. *) pe lună de elevă. Instrucțiunea din limba francesă, câte 2 ore pe săptămână, se compută pe lună cu 1 fl. de elevă. Toate taxele se plătesc direcțiunii școlare. Edificiul internatului este situat în mijlocul unei grădini frumoase, în nemijlocită apropiere de parcul orașului, și e provădut cu apaduct, baie, lumină electrică, etc. încât ofere cele mai bune condiții igienice. Elevele ‘din internat, afară de școală, au în fie-care cji anumite ore de conversațiune în limba franceză, maghiară și germană după tre- buință. Pe lângă aceea ele se prepară și învață lecțiunile sub conducerea și cu ajutorul directoarei, a profesoarelor și guvernantelor. Elevele, cari voesc să fie primite în internat, mai au să aducă cu sine: o saltea, un covorel la pat, 2 perini, 4 fețe de perini, o plapomă sau țol de acoperit, 4 ciarșafuri (lințoluri, lepedee), 6 ștergare, 6 șervete, apoi perie de dinți, săpun și 2 pepteni, cari toate rămân proprietatea elevei. Afară de acestea schimburile de trup sau albiturile, câte ’/₃ duzină din fie-care, ciorapi și fuste de coloare închisă și batiste (marămi) câte 1 duzină, 1 parapleu (cort) și încălțămintea trebuincioasă. Cât pentru toalete nouă, părinții și tutorii sunt sfătuiți a nu face de acestea pentru copilele lor, căci pentru uniformitatea îmbrăcămintei elevelor in- terne, acele toalete se fac aici cu prețuri moderate, prin îngrijirea direcțiunii internatului. Strîns de uniformă se țîn: o haină, 2 șurțe în forma unei haine, o pălărie de vară și una de iarnă, cari necondiționat au să se facă aici și cari preste tot vor costa cam 16—22 fl. v. a. Dela direcțiunea școalei se poate primi prin poștă: „Statutul de organisare" și „Regulamentul intern“ al școalei, „Regulamentul pentru cursul complementar", „Planul de învățământ" și „Regulamentul mini- sterial pentru examenele publice, private, supletorii și de emendare", â 10 cr. exemplarul. Dela direcțiune se poate primi pentru 1 fl. și „Mono- grafia" școalei, în care pe lângă istoricul institutului, se află descris edi- ficiul școalei și al internatului în toate amănuntele. Direcțiunea școalei civile de fete a Asociațiunii. Sibiiu, în luniu 1899. Elena Petrașcu Dr. Vasile Bologa directoara internatului. directorul școalei. *) Din care sumă 1 fl. se contează pe lună institutului, pentru susținerea fortepia- nelor în stare bună. Transilvania. Partea oficială. 49 Nr. 696—1899. Convocare. în sensul §§-lor 23 și 26 din statutele „Asociațiunii pentru litera- tura română și cultura poporului român" se convoacă adunarea generală ordinară a Asociațiunii la Deva, pe (țilele 27 și 28 August st. n. 1899, pe lângă următorul Frogram: Ședința I. Duminecă in 27 August 1899 st. n. la 11 oare a. m. Ordinea de (ți: 1. Deschiderea adunării generale. 2. Constatarea delegaților presenți. 3. Raport despre activitatea comitetului central în anul expirat. 4. Alegerea comisiunilor de câte trei membri: a) pentru examinarea raportului general; 6) pentru examinarea rațiociniului pe anul 1898 și a proiectului de budget pe anul 1900; c) pentru studiarea proiectului de regulament înaintat spre apro- bare; și d) pentru înscrierea de membri și încassarea taxelor. 6. Propuneri eventuale. 6. Raportul comisiunii pentru înscrierea de membri și încassarea taxelor. Disertațiunile intrate se vor ceti după ameaiți la timpul numit de president în conțelegere cu adunarea generală. Ședința II. Luni în 28 August 1899 st. n. la 10 oare a. m. Ordinea de (ți: 1. Rapoartele comisiunilor exmise în ședința primă. 2. Defigerea locului pentru proxima adunare generală. 3. Disposițiuni pentru verificarea proceselor verbale. 4. încheierea adunării generale. 5 50 Transilvania. Partea oficială. Se observă, că eventualele disertațiuni și propuneri au să fie presentate presidiului Asociațiunii {în Sibiiu, Strada Morii Nr. 8) în scris cu 8 <țile, iar eventualele interpelațiuni cu 3 (țile înainte de adunarea generală. Din ședința comitetului central al „Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român”, ținută în Sibiiu la 3 August 1899. Șuluțiu m. p., president ad-hoc. Dr. Beu m. p., secretar II. Transilvania. Partea oficială. 51 Nr. 702/1899. Raportul general al comitetului central al Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român pe anul 1898. Onorată Adunare generală! Comitetul central își ia voia a înainta următorul raport despre activitatea, ce a desvoltat în timpul dela 1 Ianuarie pănă la 31 Decembre 1898, despre executarea concluselor aduse de adunarea generală țînută în Beiuș la 27 și 28 August 1898, precum și despre momentele mai însemnate din viața Aso- ciațiunii dela această adunare încoace. Se sîmte însă dator a releva înainte de a întră în detaiuri, că mărețele manifestațiuni dela Lugoș, Mediaș Își Beiuș au avut un efect îmbucurător asupra întregului nostru popor. Ele au dat nascere unui curent, care menținându-se va pune Asocia- țiunea în starea de a putâ satisface pe deplin așteptările tu- turor. în deosebi pe teritoriul, asupra căruia societatea noastră s’a extins în virtutea nouelor sale statute, s’a inițiat o lucrare culturală, ce nu va întârzia să aducă roade abundante. Dar a fost și timpul suprem, ca tot ce poporul român din patrie are mai bun, să se grupeze în jurul puținelor noastre reuniuni și societăți culturale și economice, și în deosebi în jurul Asociațiunii, care nu este numai cea mai veche, ci cu- prinde în statutele sale disposiții — am putâ cjice — de un ordin mai înalt. Fără o alianță a tuturor forțelor, de cari dispunem, un progres mai avântat este anevoios, iar concurența cu ce- lelalte popoare este imposibilă. Pe temeiul acestor considerațiuni comitetul central se simte îndemnat a face și de data aceasta apel la mintea și inima celor chemați, ca să se apropie de focularele noastre culturale și să contribue cu obolul și cu forțele lor spirituale la promo- varea culturei naționale; căci numai în felul acesta ne vom putâ valora și vom pute ajunge a ne ocupa locul, ce în urma originei noastre ne compete în concertul popoarelor culte. i?r A’aîi 52 Transilvania. Partea oficială. Sa nu ne mulțămim cu progresul cultural, ce l-am făcut în anii din urmă. Tendința noastră să fie a ajunge, ca să fim numărați în șirul popoarelor fruntașe. Spre scopul acesta e necesar, ca toți să ne angajăm în șirul celor ce ostenesc în agrul culturei naționale. Să facem ca spiritul, ce a dominat la generațiunea anilor 60 ai veacului acestuia, să reînvie. Avend apoi sfânta datorință a îngrigf, ca să nu mai apună, ci să străbată în toate unghiu- rile, unde se aude limba, ce vorbim, singura noastră moștenire mai prețioasă, pe care dacă am perde-o totul am perdut. I. Lucrările din ședințele comitetului. In anul de gestiune, ce ne preocupă, comitetul central a țînut 12 ședințe ordinare și 8 extraordinare. Decursul aces- tora se poate vede din procesele verbale, ce s’au publicat în organul de publicitate al Asociațiunii. Prin 320 doncluse s’au resolvat toate afacerile încredin- țate spre resolvire comitetului central. In acelaș an numărul exibitelor a fost: 733, față de anul 1897 cu 725. Relativ la executarea concluselor adunării generale țînută în Beiuș la 27 și 28 August 1898 avem onorul a raporta ur- mătoarele : Conclusul Nr. 12 lit. g), prin care comitetul central s’a însărcinat, ca să se pună în legătură cu forurile noastre su- preme bisericesci-școlare spre a culege datele despre școalele avisate la ajutor și să pornească pe basa acestor date cel puțîn o mișcare morală în favorul școalelor sărace, pănă-ce va pute să le dee ajutor material, — s’a adus la cunoscință tuturor consistorielor române cu rugarea, ca să binevoiască a ne indica școalele periclitate. Pănă acum a sosit răspuns dela 5 consistorii și anume dela cel din Blaj, Lugoș, Oradea- mare gr. or., Oradea-mare gr. cat. și Sibiiu, dintre cari unul s’a restrîns a descrie numai în general starea școalelor. Când vom avă datele necesare din toate diecesele, comitetul va cerca să se achiteze și de această datorință. Conclusul Nr. 15 al. primă, relativ la propunerea dlui Alimpiu Barboloviciu de a se ține adunările generale la un ter- Transilvania. Partea oficială. 53 miri mai întârziat ca pănă acuma, s’a pertractat cu ocasiunea stabilirii locului și terminului pentru adunarea generală din 1899. Comitetul a aflat — cerând în decursul timpului și părerea despărțemintelor — că e consult a nu se abate dela usul de peste 30 ani. Conclusul Nr. 15 al. a doua, relativ la propunerea dlor I. Baciu și I. Pop Reteganul, s’a pertractat în ședința dela 26 Ianuarie a. c. Comitetul în considerarea, că donațiunea de 20 fl. făcută de dnii amintiți este insuficientă pentru a se pune basă unui fond cu scopul indicat de donatori, că Aso- ciațiunea are deja un astfel de fond, anume „Fondul George Barițiu“, din care se pot premia și poesii, și că e neoportun a apela cu o nouă colectă la publicul nostru, care e angajat în toate părțile, a decis a propune On. adunări generale, ca să nu primească propunerea din chestiune. Despre executarea concluselor de sub Nr. 12 lit. c, d, /, h, și i, se va raporta în rapoartele speciale ale secretarului I. relativ la producțiunea literară și la museul etnografic. Comitetul central a căutat a-și împlini și promisiunea fă- cută în raportul seu trecut relativ la un „Regulament pentru bibliotecele poporale ale Asociațiunii" și în ședința sa dela 13 Iulie a. c. a stabilit textul definitiv. Acest regulament se ală- tură sub A. pentru a fi aprobat de Onorata adunare generală. / în ședințele sale comitetul central a fost necesitat a se ocupa cu o chestiune, care a aflat resunet și în Ziaristica ro- mână din patrie. Aceasta este chestiunea donațiunii, ce Aso- ciațiunea ani de-a rândul primia dela societatea „Transilvania" din Bucuresci și asupra căreia se înaintează raport special sub B). t Tot la acest capitol credem a fi locul a aminti, că pro- cesul intentat pentru invalidarea testamentului fericitului loan Oltean s’a finalisat. Judecătoria cercuală din Cluj prin deci- siunea sa Nr. 383/2 din 31 Decembre 1898, provec|ută cu clau- sula de valoare de drept Nr. 383/8 din 10 Aprilie 1899, a res- pectat disposițiile testamentare și a recunoscut competența judecătoriei din România asupra averii mobile constatând, că aceasta a pertractat lăsămentul și în sensul testamentului a și predat suma testată Asociațiunii. Finalisat fiind acest proces, 54 Transilvania. Partea oficială,. comitetul central a studiat testamentul de sub întrebare, cău- tând modalitățile cum s’ar satisface mai mult atât intențiunile testatorului, cât și trebuințele noastre culturale și a decis înac- tivarea testamentului fericitului loan Oltean cu observarea, că capitalul ce represintă lăsăm entul de sub întrebare, se va încorpora la fondul general al Asociațiunii, nedispunend tes- tatorul ca ea să fie administrată separat. Starea lăsămentului la 30 Iunie a. c. a fost evaluată la 50,000 fl. Acest capital se va întrebuința în viitor după cum urmează: 1. 50% se vor capitalisa la fondul general sub titlul: Capitalisare din venitele lăsămentului loan Oltean; 2. 10% se vor da în părți egale școalelor gr. ort. și gr. cat. din Cojocna; iar 3. 40% se vor întrebuința pentru instituirea a 4 locuri gratuite, cari vor purta numele testatorului, în proiectatul in- ternat de băieți în Sibiiu, și anume 2 locuri pentru tineri gr. or. și 2 locuri pentru tineri gr. cat. Pănă la inactivarea acestui internat suma corespun4etoare se va da școalei civile de fete cu internat ca subvențiune. Pentru a înlesni administrarea averii testate de loan Oltean, comitetul central a făcut ofert consistoriilor din Blaj și Sibiiu, ca să primească 10% ale valorii lăsămentului, adecă 5000 fl. ca escontentare finală pentru legatul făcut de testator pentru școalele gr. or. și gr. cat. din Cojocna. în legătură amintim, că pentru finalisarea procesului in- tentat lăsămentului loan Oltean a binemeritat dl advocat Dr. Aurel Isac, care în mod gratuit și cu adevărat devota- ment a representat Asociațiunea înaintea forurilor judecăto- resc!. Comitetul central nu a întrelăsat a-i exprima mulțămită sa. Relativ la funcționarii Asociațiunii ne luăm voia a raporta că prin conclusul Nr. 259 din 6 Octobre 1898 și pe basa §-fului 24 din Statute postul de archivar s’a cumulat cu al cancelistului și postul de cassar cu al economului, iar prin conclusul Nr. 310 din 22 Decembre 1899 au fost numiți de- finitiv: secretar II. Dr. llie Beu, cassar-econom Leontin Si- monescu, controlor loan Crețu, bibliotecar Nicolae Togan și archivar-cancelist Romul Simu. Transilvania. Partea oficială. 55 Stipendiile conferite de Asociațiune se arată în consem- narea alăturată sub C. C. în fine observăm, că relativ la înființarea unui museu etno- grafic și istoric (Casa națională), se înaintează sub D. raport D. special. II. Școala Asociațiunii. Școala civilă de fete, cu internat și drept de publicitate, se află pe calea unui progres îmbucurător. în anul școlar 1898—99 au fost înmatriculate 86 eleve, dintre cari 80 în cursurile ordinare și 6 în cursul comple- mentar; 1 elevă a părăsit școala în decursul anului școlar. în internat au fost 47 eleve, dintre cari 6 au cercetat școala elementară susținută de Reuniunea femeilor române din Sibiiu. Corpul didactic a remas acelaș ca și în anul trecut. In- strucțiunea a urmat în cadrul planului de învețăment. Aicea se observă, că comitetul central a decis în principiu introdu- cerea facultativă a studiilor pedagogice: Pedagogia, Psicho- logia, Istoria pedagogiei și Școala de aplicație în cursul com- plementar al școalei civile. Comitetul central a supraveghiat mersul instrucțiunii prin delegații sei: Dr. Ilarion Pușcariu și losif St. Șuluț, iar de- legat pentru examenele publice a exmis pe dl Nicolau Ivan. Date mai amenunțite se cuprind în programa școalei, care se alătură sub E. E. Rațiociniul școalei și internatului pe anul școlar 1898—99 a fost examinat și aprobat.' III. Averea Asociațiunii. în alăturare sub F. presentăm Onoratei adunări generale F. rațiociniul fondurilor Asociațiunii și inventarul Asociațiunii pe anul 1898, compus de cassarul Asociațiunii, examinat și aprobat de comitetul central. Din rațiocinii se constată, că percepțiunile pure ale fon- dului general în 1898 au fost: fl. 15,45888, erogațiunile: fl. 10,989-36. Cassa s’a încheiat cu saldul considerabil de fl. 8,790’61. 56 Transilvania. Partea oficială. Averea fondului general a fost la finea anului 1898 fl. 133,874’51 și Lei 105,000. în legătură amintim, că fondul menit pentru museul etnografic s’a desfăcut de fondul general și se administrează separat. întreagă averea administrată de comitetul central a fost: fl. 183,359-77 și Lei 105,000. Față de anul precedent o crescere în averea mobilă de fl. 12,566’96. Dimpreună cu rațiociniul pe 1898 presentăm Onoratei adunări generale alăturat sub G. proiectul de budget al Aso- ciațiunii pe anul 1900. Despre fundațiunea advocatului de pie memorie George Filep din Tășnad nu putem raporta nimica nou. Pertractarea lăsămentului nu e ancă finalisată. IV. Donațiuni. Donațiunile făcute societății noastre dela ultima adunare generală încoace sunt: 1. fl. 8,000.— testați de Grigorie Forro, fost măestru-co- jocar în Sebeșul-săsesc, cu menițiunea, ca din interesele acestui legat să se dee ajutoare la acei copii de religiunea gr. or. și gr. cat. din Sebeșul-săsesc, cari se vor aplica la studii sau pe cariera industrială; usufructul rămâne nevestei testatorului pănă la moarte; 2. fl. 1000.— dela institutul de credit „Albina“ pentru trebuințele școalei civile de fete; 3. fl. 400 dela ministerul de eomerciu cu menițiunea, ca să se dee ajutoare la învățăcei de meserii; 4. fl. 133.30 dela 61 contribuenți drept răscumpărare a felicitărilor de anul nou, și fl. 10.— dela dl Vasilie Mica; — prima sumă la fondul „Casei naționale“ și a doua la fondul „George Barițiu⁴⁴; 5. fl. 5 dela institutul de credit „Vlădeasa“; 6. dela dl D. R. Cordescu 44 monete vechi, dela Dr. Ilarion Pușcariu o pungă veche țărănească pentru museul etnografic și dela losif St. Șuluțiu „Cartea de rugăciuni⁴⁴ a metropolitului Alexandru St. Șuluțiu și istoricul fluier al lui Avram lancu. Transilvania. Partea oficială. 57 V. Membri. Cu finea anului 1898 numerul membrilor a fost: 1472 și anume: 1. Fundatori: 82 (1897: 72); 2. Pe viață: 191 (1897: 180) și 3. Ordinari: 1199 (1897: 867), dintre aceștia din urmă însă numai 1095 și au achitat taxele, așa că 104 au trebuit scoși din lista membrilor. Aceste cifre arată deslușit, că numerul membrilor este în continuă crescere, ceea-ce denotă o mai mare interesare a publicului nostru față de Asociațiune. Sub H. se înaintează consemnarea membrilor reposați dela H. ultima adunare generală încoace. VI. Biblioteca Asociațiunii. A. Biblioteca proprie. Conform inventarului biblioteca Asociațiunii la finea anului expirat a numerat 3629 opuri în 5122 tomuri, 3729 broșuri și 22 harțe, față cu 3590 opuri în 5085 tomuri, 3646 broșuri și 22 harțe dela finea anului 1897; prin urmare biblioteca s’a sporit în decursul anului 1898 cu 39 opuri în 37 tomuri și 83 broșuri. în special după diferi- tele secțiuni biblioteca ne presintă următorul tablou: opuri în tom. broș. harțe. Secț. I. Teologie......... 209 235 177 n II. Filosofie......... 43 52 9 » III. Pedagogie ........ 66 74 94 » IV. Limbă, literatură, artă 1052 1167 756 » V. Istorie și geografie..... 562 1146 439 18 VI. Istoria specială a Românilor 273 320 223 2 VII. Sciințe naturale...... 118 408 231 2 » VIII. Matematică și geometrie . 29 36 17 » IX. Medicină........ 200 243 86 » X. Sciințe juridice și politice . 368 483 229 XI. Economie, industrie, comerciu . 129 98 153 XII. Diverse......... 525 554 1315 » XIII. Foi periodice....... 55 306 --- B) Depositul de cărți menite spre venerare, parte în fa- vorul fondului general al Asociațiunii, parte unele în favorul 58 Transilvania. Partea oficială. școalei civile de fete a Asociațiunii, și altele destinate a se distribui de aici gratuit, numeră 22 publicațiuni în 4637 to- muri și 2072 broșuri, și anume: 1. Acte și date despre conferința națională ținută în Mercurea la 1869 — 84 exempl. ă 50 cr. 2. Acte privitoare la urzirea și înființarea „Asociațiunii transilvane", 154 exempl. â 50 cr. 3. Adunarea (II) gen. a „ Asociațiunii transilvane" ținută la Brașov în 1862 — 236 exempl. â 50 cr. 4. Adunarea (III) gen. a „Asociațiunii transilvane¹¹ ținută în Blaj la 1863 — 1 exempl. â 50 cr. 5. Adunarea (IV) gen. a „Asociațiunii transilvane¹⁴ ținută la Hațeg în 1864, — 36 exempl. â 50 cr. 6. Adunarea (VI) gen. a „Asociațiunii transilvane" ținută la Alba- Iulia în 1866, — 1 exempl. 50 cr. 7. Analele Academiei române, din biblioteca lui Simeon Mangiuca, ser. II. secț. I. tom. III—X și XV, și ser. II. secț. II. tom. III., VII.— X. și XV. (17 voi). 8. Analele „Asociațiunii transilvane" din 1880, fasc. I. în 365 ex. â 90 cr. 9. Baiulescu, B., Despre necesitatea promovării și protecționării meseriilor între Români, 3 exempl. â 20 cr. 10. Bergner, R., Siebenburgen. Eine Darstellung des Landes und der Leute. 26 ex. â 4 fl. 11. Catalogul bibliotecii .„Asociațiunii transilvane" de Nic. Togan. 345 ex. â 50 cr. 12. Indice alfabetic al publicațiunilor revistei „Transilvania¹¹ (Anul I.—XXV.), al „Actelor¹¹ și „Analelor" „Asociațiunii transilvane". (1862— 1894), de Nic. Togan. 127 exempl. 13. Laurian, A. Tr., și Bălcescu N., Magazin istoric pentru Dacia. Tom. IV. (2 ex.) și din tom. VII. fasc. 1. (3 ex.) 14. Lazarici, I. Elemente de poetica română, 16 ex. â 30 cr. 15. Maior, Dr. G., Manual de agricultura rațională. Partea I. Agro- logia. 52 exempl. 16. Meitani, G. G., Studii asupra constituțiunii Românilor. Fasc. V. și VII—XII. 363 broș. 17. Monografia școalei civile de fete a „Asociațiunii transilvane", 224 ex. â 1 fl. 18. Pop Reteganul, L, Povești din popor 1884 exempl. â 50 cr. 19. Pușcariu I. cav. de, Date istorice privitoare la familiile nobile române. Voi. I. în 160 exempl. â 2 fl. și voi. II. în 291 exempl. â 4 fl., la olaltă voi. I. și II 5 fl. 20. Stoica, S., Higiena copilului dela nascere pănă la al 7-lea an al etății. 111 exempl. â 15 cr. Transilvania. Partea oficială. 59 21. Șuluțiu Cărpinișanu, Dr. A., Graiul ardelenesc în raport cu limba literară de peste Carpați 19 ex. ă 20 cr. 22. „Transilvania", organul Asociațiunii, din următorii ani: 1869 (51 ex)., 1870 (37 ex.), 1871 (67 ex), 1872 (94 ex.), 1873 (68 exempl.), 1874 (104 ex.), 1875 (121 ex.), 1876 (127 ex.), 1877 (106 ex.), 1878 (186 ex.), 1882 (64 ex.), 1883 (79 ex.), 1884 (72 ex.), 1885 (263 ex.), 1886 (285 ex.), 1888 (46 ex.), 1889 (81 ex.), 1890 (101 ex)., 1891 (14 ex.), 1892 (19 ex.), 1893 (2 ex.), 1894 (77 ex.), 1895 (28 ex.), 1896 (87 ex.), și 1897 (10 ex.). La sporirea bibliotecii au contribuit în anul expirat: Aca- demia maghiară de sciințe din Budapesta, Academia română din Bucuresci, Universitatea săsească din Sibiiu, Verein fur siebenburgische Landeskunde, Biblioteca națională din Florența, Institutul geografic argentin din Buenos Aires, Universitatea reg. din Christiania, Direcțiunea „Encilopediei române" ; apoi dnii Vincențiu Babeș, loachim Muntean, paroch în Gurariului și câțiva autori. Prin cumpărare s’a sporit biblioteca cu 3 opuri în 3 voi. și cu (țiarele „Tribuna" (an. I.—IV.) și „Observatoriul" (an. I.—VII). Sporirea bibliotecii a luat un avent mai puternic în urma relațiilor de schimb legate în anul curent cu diferite societăți sciințifice și literare din patrie. Dintre publicațiunile periodice au încurs la bibliotecă în anul 1898 următoarele: „Archiva⁴⁴, organul societății sciințifice și literare din Iași, „Biserica și Școala⁴¹ din Arad, „Controla" din Timișoara, „Convorbiri literare⁴⁴ din Bucuresci, „Drapelul⁴⁴ din Bucuresci, „Economia națională" din Bucuresci, „Familia⁴⁴ din Oradea-mare, „Foaia dieeesană⁴⁴ din Caransebeș, „Foaia pedagogică⁴⁴ din Sibiiu, „Foaia poporului⁴⁴ din Sibiiu, „Gazeta Transilvaniei⁴⁴ din Brașov, „Patria⁴⁴ din Cernăuți, „Revista Orăștiei⁴⁴, „Revista ilustrată⁴⁴ din Bistrița, „Revista poporului⁴⁴, din Bucuresci, „Tageblatt⁴⁴ din Sibiiu, „Telegraful român⁴⁴ din Sibiiu, „Timpul⁴⁴ din Bucuresci, „Tribuna⁴⁴ din Sibiiu, „Tribuna Poporului⁴⁴ din Arad, „Unirea⁴⁴ din Blaj și „Vulturul" din Ora- dea-mare. Grija deosebită, ce se pune pe păstrarea și compactarea productelor presei noastre, cum și pe completarea, după pu- tință, a cjiareloi⁻ și revistelor din anii mai vechi, ne îndreptă- țesce a spera, că cu timpul vom dispune de o colecțiune bo- gată, care va forma decorul bibliotecii noastre, 60 Transilvania. Partea oficială. Depositul de cărți a scăcjut în anul 1898 cu 427 tomuri și 118 broșuri, dăruite mai ales cu ocasiunea adunării gene- rale ținute în Beiuș, apoi membrilor noi ai Asociațiunii „(Tran- silvania“ din 1897) și bibliotecelor de pe lângă institutele ro- mâne de învățământ din patrie (Dr. Maior, Agrologia); 4 tom. date în schimb pentru alte cărți și 14 tom. 64 broșuri vândute. VIL Publicațiuni literare. Referitor la producțiunea noastră literară și la activitatea literară a Asociațiunii dela ultima adunare generală încoace se presintă raportul special al secretarului I sub 1. în acludere. VIII. Despărțemintele Asociațiunii. Cu vie satisfacție constatăm âncă la începutul acestui ca- pitol, că în anul expirat s’a desvoltat o activitate mai mul- țămitoare și adese pusă la cale după un plan bine precizat. Astfel unele despărțăminte au înființat și reînființat mai multe agenturi comunale, au întocmit biblioteci poporale (relevăm activitatea extraordinară a despărțământului „Brașov"), pe cari le-au pus la disposiție publicului doritor de lectură, au exmis în mai multe rânduri bărbați din centru, cari au țînut prelegeri publice, avend în vedere cu deosebire deprinderile din comuna respectivă și au acuirat un număr considerabil de membri. Un despărțământ a publicat o a doua broșură poporală în contul propriu, cu menițiunea de a se distribui gratuit sciutorilor de carte din acel cerc. Fapta aceasta do- vedesce clar, că despărțămintele pot face și lucruri mai mari, dacă membrii lor sunt cuprinși de zelul cuvenit. O adevărată mulțămire însă pentru noi este activitatea despărțămintelor din părțile bănățene și ungurene. în fruntea acestora s’au pus bărbați devotați cu totul culturei naționale, cari ajutați de număroși membri, nu mai puțin iubitori a tot ce se atinge de cultra poporului român, ne dau dovada, că a fost norocos momentul, când în nouele statute ale Asocia- țiunii s’a statorit întinderea activității sale asupra întregului teritor al Ungariei locuit de poporul român. Avântul acesta al nonelor despărțăminte va avă de sigur o influință binefăcătoare și asupra părților nordice ale patriei Transilvania. Partea oficială. 61 noastre locuite de Români; va deștepta și aceste ținuturi, ca să se angajeze sub steagul, pe care e scris: promovarea cul- turei naționale. După Bănat, Bihor și Sătmar credem, că nici Maramureșul nu va întârcția a se achita de datorințele sale firesci, și că despărțămintele, cari nu au mai funcționat de ani de c|ile, iarăș vor reînvia. Numărul despărțămintelor, socotind și pe cele din. nou înființate, a fost în 1898 de 39. Dintre acestea au funționat și au țînut adunare cercuală: Abrud, Alba-Iulia, Beiuș, Blaj, Brad, Bran, Brașov, Cohalm, Cluj, Deva, D.-S.-Mărtin, Hațeg. Ludoș, Mediaș, Mureș, Năsăud, Reghin, Sătmar, Sebeșul-săsesc, Săliște, Sighișoara, Selagiu (Șimlău). Nu au țînut adunare cercuală despărțămintele: Bistrița, Deeș, Orăștie; iar nu au funcționat de loc de ani de 4^e despărțămintele: Agnita, Betlean, Elisabetopole, Gherla, și Treiscaune. Nici despărțământul Sibiiu, care își țînea adunarea cer- cuală de obiceiu toamna, nu a țînut adunare cercuală, dar și-a scuzat neîmplinirea acestei datorințe prin faptul, că băr- bații puși în fruntea lui au fost foarte angajați din incidentul morții și apoi alegerii metropolitului gr. or. In unele despărțăminte s’au cetit cu ocasiunea adunării cercuale și disertațiuni și anume: 1. desp. Abrud: Maria Cioban, „Țărancele române în susținerea portului și datinelor străbune", Demetriu Goia, „Țăranul și inteligentul și datorințele lor reciproce" ; 2. desp. Blaj: I. F. Negruțiu „Grădina de legumi", care s’a tipărit și în broșură și s’a distribuit în mai multe exem- plare la agenturi și la școalele de fete din Blaj și Sibiiu pentru a se da ca premii la finea anului școlar 1898—99 ; 3. desp. Bran: loan Vodă: „Monografia comunei Poiana- Mărului“; 4. desp. Cohalm: George Repede „Despre starea econo- mică a poporului nostru românesc" ; 5. desp. Hațeg: Paul Oltean „Despre mausoleul vechiu, ce servesce de biserică în Densuș, și despre portul național de aici și jur“ : 62 Transilvania. Partea oficială. 6. desp. Mureș (XXIV): Teodor Bogdan, „Pomăritul și foloasele lui“ ; 7. desp. Năseud: Sever Murășan, „Despre nutrirea vitelor" ; 8. desp. Seliște: loachim Muntean, „Despre proverbi po- porali “, Dionisie Decei „Să învățăm și îndreptăm poporul“, loan Chirca „Despre Peronospora". 9. desp. Sighișoara (XXX): Zaharia Granea, preot în Ferihaz, a disertat despre diverse chestiuni actuale. Au mai fost anunțate disertațiuni, cari din scurțimea timpului nu s’au putut ceti, în desp. Brașov (I): Andreiu Bâr- seanu „învățăminte din viața metropolitului Andreiu Șaguna", care s’a tipărit însă în broșură; în desp. Reghin (XXVI): S. Zehan „Fragmente din istoria Gurghiului ca cetate"; și în desp. Selagiu-Șimleu (XVI): Dr. Elia Pop „Despre coru- rile figurale țărănesci". De remarcat este și împrejurarea, că în mai multe des- părțăminte, precum: Blaj (XI), Bran (II), Brașov (I), Deva (VIII), Mureș (XXIV), Reghin (XXVI) și Selagiu-Șimleu (XVI), s’au premiat femei pentru manufacturi țărănesci, agricultori harnici și învățători diligenți și s’au dat ajutoare la învățăcei de meserii. Despărțământul Blaj (XI) a aranjat cu ocasiunea adună- rii cercuale și o exposiție de manufacturi țărănesci, care a avut un resultat foarte îmbucurător. §-lui 39 p. g) al Regulamentului pentru despărțăminte au satisfăcut, înaintând raport anual, domnii directori ai despăr- țămintelor Abrud, Blaj, Bocșa, Bran, Brașov, Cohalm, Ha- țeg, Ludoș, Mediaș, Năsăud, Sătmar, Selagiu, Săliște, Se- beșul-săsesc, Sibiiu, Sighișoara, Timișoara. în legătură amintim, că. în decursul anului 1898 s’au în- ființat despărțăminte noue în: Beiuș, Bocșa, Lugoș, Oravița, S.-Miclăușul-mare, Sătmar și Timișoara, iar în anul 1899 unul în fostul comitat al Severinului, cu centrul în Caransebeș și altul în părțile Huedinului și Hidei în comitatul Clujului, iar despărțământul Turdei și al Mociului s’au reorganisat. S’a decis mai departe organisarea unui despărțământ nou în Pan- ciova, comitatul Torontal. Din cele expuse putem conclude, că s’a pornit o lucrare cu adevărat serioasă, care nu va întârcjia a-și aduce roadele bc. Transilvania. Partea oficială. 63 Suntem însă departe de a ne fi împlinit toate datorințele noastre față de cultura națională. în această privință am pute lua un exemplu bun dela alte popoare, cari desvoaltă mare zel întru popularisarea reuniunilor lor. IX. Propuneri. Supunând acest raport aprețiării Onoratei adunări gene- rale, dimpreună cu adusele sale, rugăm Onorata adunare ge- nerală să binevoiască: 1. a lua spre scire raportul general pe anul 1898; 2. a da expresiune condolenței pentru membrii răposați, după consemnarea presentată; 3. a da absolutoriu pentru rațiociniile Asociațiunii pe anul 1898; 4. a aproba proiectul de budget al Asociațiunii pe anul 1900; 5. a nu primi ofertul dlor loan Baciu și loan Pop Reteganul; 6. a aproba proiectul de „Regulament pentru înființarea și administrarea bibliotecelor poporale ale Asociațiunii⁴*; și 7. a încuviința propunerea relativă la activitatea viitoare a Asociațiunii pe teren literar. Din ședința comitetului central al Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, țînută în Sibiiu la 3 August 1899. I. St. Șuluțiu m. p. Dr. Ilie Beu m. p. 64 Transilvania. Partea oficială. Aclus A la rap. gen. REGULAMENT pentru înființarea și administrarea bibliotecelor poporale ale „ Asocia- țiunii pentru literatura română și cultura poporului român¹¹. §. 1. Pentru ajungerea scopului Asociațiunii, care este: înaintarea culturii poporului român, între alte mijloace §-l 2 din statute prevede și înființarea de biblioteci poporale prin comunele din despărțăminte, iar înființarea și provederea acelora cu lectură acomodată pentru popor §-l 45 p. 4 din statute le pune în sarcina comitetelor cercuale ale Aso- ciațiunii. §. 2. Scopul bibliotecelor poporale este: răspândirea cunoscințelor folositoare din ori-ce ram al activității omenesci și desvoltarea gustului de cetit la poporul român. §. 3. Drept mijloace pentru înființarea bibliotecelor poporale servesc: sumele lăsate conform statutelor Asociațiunii la disposiția comitetelor cercuale, colectele, contribuirile membrilor și eventualele daruri, ce s’ar face în acel scop. §. 4. Bibliotecele poporale formează proprietatea „Asociațiunii pen- tru literatura română și cultura poporului român" și stau sub suprave- ghiarea și controla comitetelor cercuale; evidența bibliotecelor poporale o poartă, biroul comitetelor cercuale, iar directorii în rapoartele anuale despre activitatea despărțemintelor vor arăta comitetului central numărul, starea și modul de funcționare al bibliotecelor poporale (§§ 39 și 43 din regulamentul afacerilor interne pentru despărțemintele Asociațiunii). §. 5. în comune mai mari, unde împrejurările locale permit, se vor înființa biblioteci poporale stabile, iar pentru comunele mai mici se va adopta sistemul așa numitelor biblioteci poporale ambulante. §. 6. Procurarea cărților o provăd comitetele cercuale după un plan și cu un scop determinat. Cărțile vor trebui să întrunească drept prima condițiune: stil ușor, poporal și tractând cu preferință chestiuni, ce se referesc la lipsele dilnice ale locuitorilor români din comunele aparțină- toare despărțemintelor, ca: chestiuni de agricultură, pomărit, grădinărit, vierit, stupărit, industrie, comerciu, drept, igienă ș. a., fără de a se trece cu vederea scrierile beletristice de cuprins instructiv și distractiv, scrierile de cuprins istoric, etnografic și religios-moral. Petru orientarea comite- telor cercuale, comitetul central va publica un repertoriu de cele mai Transilvania. Partea oficială. 65 potrivite cărți pentru bibliotecele poporale, care se va întregi din timp în timp. N’au loc în bibliotecele poporale scrieri, cari propagă idei ireligioase ori imorale, socialiste, antidinastice și anticonstituționale. §. 7. Bibliotecele poporale stau sub imediata îngrijire a agenturilor, cari vor încredința unei anumite persoane purtarea agendelor de biblio- tecar ; acesta va ave să se ocupe în special cu administrarea bibliotecei, să poarte registrele necesare, să îngrijască de bunăstarea ei și să împru- mute cărțile din bibliotecă pentru cetire. §. 8. Agentura va face raport în fiecare an păn’ la 15 Decembre comitetului cercual despre starea bibliotecei poporale, arătând căți lo- cuitori s’au folosit de ea și ce cărți au fost mai des cetite. §. 9. Fiecare bibliotecă poporală va fi provetjută cu inventar, din care un exemplar se păstrează la comitetul cercual. In inventar au să fie înșirate toate cărțile, ce constitue biblioteca, cu indicarea autorului, a titlului cărții, a locului și anului tipăririi și a numărului volumelor. Toate cărțile au să poarte sigilul despărțementului, căruia aparțin, iar la bibliotecele stabile și sigilul agenturei comunale. Blanchetele pentru inventare se vor da din partea comitetului central. §. 10. Bibliotecele poporale ambulante se compun din grupuri sau mici biblioteci de aceeași mărime, cuprinzând fiecare grup cărți din de- osebitele ramuri de literatură română, adăpostite în dulapuri de acelaș fel; cărțile din singuraticele dulapuri formează tot atâtea biblioteci am- bulante; ele se însemnează cu numeri deosebiți, având fiecare grup in- ventar special. Sediul despărțemintelor este totodată și sediul bibliotecelor popo- rale ambulante. §. 11. Atât bibliotecele stabile, cât și cele ambulante se vor adă- posti în localuri scutite de umedeală și de pericolul de foc. Agentura comunală și bibliotecarul ei sunt responsabili pentru buna conservare a bibliotecii. §. 12. Timpul, cât are să stee o bibliotecă ambulantă într’o co- mună, îl fixează comitetul cercual; peste acel timp nici o agentură nu poate reținâ aceeași bibliotecă în comuna sa, ci are să o schimbe la comitetul cercual cu altă bibliotecă ambulantă. Schimbarea reciprocă a bibliotecelor ambulante se face la un termin anumit, ce-1 fixează comi- tetul cercual. §. 13. Bibliotecele poporale ale Asociațiunii se pun gratuit la dis- posiția poporului român sciutor de carte de pe teritoriul despărțSmintelor. §. 14. Privitor la împrumutarea cărților din bibliotecele poporale sunt de observat următoarele regule: 6 66 Transilvania. Partea oficială. a) Bibliotecele poporale stau deschise în timpul, ce-1 va fixa agentura comunală. Cărți afară de comună nu se împrumută. b) Nime nu poate împrumuta de odată mai mult decât o carte din bi- bliotecă. c) Cărțile se dau din bibliotecă pe lângă revers de primire, care se re- stitue la înapoiarea cărții. d) Nime nu poate ține la sine cartea împrumutată mai mult de 14 clile, fără învoirea bibliotecarului. e) Pentru înapoiarea cărții în starea în care a primit-o, este respunclător cetitorul, care a împrumutat cartea din bibliotecă, el este dator a recompensa ori-ce deteriorare a cărții împrumutate. f) Cei-ce strică ori murdăresc cărțile împrumutate au să rebonifice dauna causată, și în cas de repețire își pierd dreptul de a mai împrumuta cărți din biblioteca poporală. Aclus - rebol. XII. 3. Budapest, 1899. 104 Transilvania. Partea oficială. 73. Magy. tud. Akad6mia, Ertekezesek a nyelv- es szeptudomânyok kOrebdl. XVII. 2. Budapest, 1899. 74. Erdelyi Kârpâtegyesiilet alapszabâlyai. Kolozsvâr, 1899. 75. „ „ szervezete. Kolozsvâr, 1897. 76. Molnâr es Vajda, Udvarhelymegyei turista-kalauz. Kolozsvâr, 1897. 77. Pâlfy, M. Dr., Kepek a gyalui havasokbol. Kolozsvâr, 1897. 78. Mehely, L., Brassdvârmegyei turista-kalauz. Kolozsvâr, 1895. 79. Hankd, V. Dr., Milyen âsvânyvizet igyunk? II kiad. Kolozsvâr, 1894. 80. Hankd, V. Dr. Unde să petrecem vara? Cu ce apă minerală să trăim? Arad, 1898. 81. Hankd, V. Dr., Szekelyfold. Budapest, 1896. 82. „Erdely¹¹. Honismerteto lap. I.—VII. ev. (lips. din an. V. nr. 1—3) Kolozsvâr, 1892—98. 74—82 dela soc. carpatină magh. din Cluj, schimb. 83. Conferențele învețătoresci din archidiecesa ortodoxă rom. a Tran- silvaniei, ținute în 30 și 31 August 1898. Sibiiu, 1899; don. de Tipografia archid. din Sibiiu. 84. Matița srpska, Letopis. An. 1891—98. Novi-Sad. 85. „ „ Spisak kniga i rukopisai biblioteci. Novi-Sad, 1899. 86. „ „ Rad i imenik godine 1898. Novi-Sad, 1899. 87. „ „ Knige za narod. Nr. 1—36. 38—84 (n-rii 30, 83 și 84 în câte 2 ex.) Novi-Sad, 1885-98. 84—87 dela Matița srpska, schimb. 88. Dânko, P , Felvideki ndtâk. Budapest. 89. Fmke naptâra. 1897—1898. Budapest; schimb. 90. Corcea, A., Balade poporale. Caransebeș, 1899; don. de Tip. diec. din Caransebeș. 91. Alexici, Dr. G., Texte din literatura poporană română. Tom. I. Budapesta, 1899; don. de autor. 92. Bule, T., Schițe din Italia. Gherla, 1898. 93. „ „ Amintiri din Grecia. Gherla, 1899. 92—93; don. de Tip. „Aurora“ din Gherla. 94. Szilâgyi, S., II. Râkoczy Gyorgy. 1621—60. Budapest, 1891. 95. Teleki-csalâd okleveltâra. I—II. kdt. Budapest, 1895. 96. „Szâzadok“. 1896—98. Budapest. 97. A magy. tortenelmi târsulat emlekkonyve. Budapest, 1892. 98. „ „ „ „ evkonyve. Bupapest, 1895. 99. „ „ „ „ felolvasâsai. I—III. Bpest, 1895—97. 100. ₙ n „ r> tort. țâra. Budapest, 1891— 98. 101. Lâzâr, M. grof, Erdely foispânjai. (1540 —1711). Budapest, 1889. 94—101 dela soc. istorică magh. din Budapesta, schimb. 102. XIII. Programă a școalei civile de fete cu internat a „ Asociațiunii“ pe an. școl. 1898/9, publ. de Dr. Vas. Bologa. Sibiiu, 1899. 103. „Telegraful român¹¹ N-rii: 91 din 186o; 11, 50, 60 din 1866; 102 — 104 din 1873; 100 — 103 din 1874; 102—103 din 1876; 1, 38—41, 45, 46, 54, 60—95, 97—103 din 1877; 10, 103 din 1878; 37,39, 121 — 124, 150 din 1879; 4, 13 din 1880; 91, 97, 9*, 116 din 1883; 136 din 1885; 132 din 1887; 34, 43—47, 49—58, 66 din 1888. 104. „Concordia¹¹ nr. 11 din 1861. 105. , Gazeta Transilvaniei" nrii: 70 și 88 din 1852. 103—105 cumper. Sibiiu, 4 Iulie 1899. Nicolae Togan m. p. bibliotecar. Redactor: Dr. C. Diaconovich Tiparul Tipografiei archidiecesane. Transilvania. Partea oficială. 105 Nr. 805—1899. Proces verbal din ședința primă a adunării generale ordinare a Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, ținute în Deva la 27 August n. 1899. President: Notar: Dr. Ilarion Pușcariu. Dr. 1. Beu. 1. Presidentul deschide adunarea generală, la 11 oare a. m. prin o cuvântare, în care accentuează importanța literaturii și culturii pentru existența unui popor și constată, că numai acele popoare au viață trai- nică, cari au literatură vastă și se impun prin o cultură superioară. Discursului presidial răspunde dl Dr. Francisc Hossu-Longin mulțămind în numele Românilor din Deva comitetului central pentru-că a convocat adunarea generală în acest opid și dorind, ca în lucrarea de a ridica cultura națională conduși să fim de înțelepciune, desinteresare și înțe- legere frățească. După aceasta dl losif Vulcan, presidentul Societății pentru crearea unui fond de teatru român, care împreună cu dl Dr. loan Mihu au fost exmiși la această adunare din partea numitei societăți, comunică salutările acesteia și declară, că între ambele societăți există legături firesci, în urma cărora ele trebue să se iubească și să se spriji-, nească. Presidentul mulțămesce dlor delegați. Adunarea generală ascultă cu atențiune aceste discursuri. Cuvântarea presidentului se aclude la acest proces verbal sub A). 2. în conformitate cu pt. 2) al ordinei de cli urmează a se constata delegatii presenți ai despărțemintelor. Se decide ca dnii delegați presenți să se anunțe la bi- roul adunării generale, având a se raporta în proxima ședință. 3. Se presentă raportul general despre activitatea comitetului cen- tral în anul expirat împreună cu adusele sale. Se decide a se considera raportul general ca cetit. 4. Urmând la ordinea de di alegerea comisiunilor Se numesc: a) pentru examinarea raportului general și cel ** asupra producțiunii noastre literare în 1898 — 99 dnii Andreiu Bârseanu, Dr. Elie Dăian, Dr. luliu Maniu, Dr. George Proca și losif Vulcan; b) pentru examinarea rațiociniului pe 1898 și a proiectului de budget pe 1900 dnii Dr. loan Mihu, Ema- nuil Ungurean și Vasile Zehan; c) pentru studiarea proiectu- lui de regulament înaintat spre aprobare dnii loan Lăzărici, George Pârău și Grigorie Maior; d) pentru înscrierea de mem- bri și încassarea taxelor dnii Avram Păcurariu, Romul Raca și Petru Rimbaș. 9 106 Transilvania. Partea oficială. 5. Presidentul aduce la cunoscință adunării generale, că nu a fost presentată nici o propunere. Spre scire. 6. Se presentă disertația intrată la termin „Despre pelagra* de Dr. Ilie Beu. Cetirea disertației s’a amânat. 7. Neterminându-și lucrările comisiunea pentru înscrierea de mem- bri și încassarea taxelor, Raportul acesteia se amână pe ședința proximă. Ședința se închide la 12’/₃ oare m. D. u. s. Dr. llarion Pușcariu, președinte. Dr. I. Beu, notar. — S’a cetit și ve- rificat. Sibiiu în 2 Septembre 1899. luliu Bardoși m. p. Dr. N. Vecerdea m. p. Dr. C. Diaconovich m. p. Dr. V. Bologa m. p. Nr. 806—1899. Proces verbal ‘ ' din ședința a doua a adunării generale a Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, ținute în Deva la 28 August n. 1899. President: Notar: Dr. Ilarion Pușcariu. Dr. I. Beu. 8. După deschiderea ședinței presidentul constată, că sunt representate prin delegați următoarele despărțSminte: Beiuș (loan 'Pop), Blaj (Art. Blăjan și Dr. Maniu), Brad (G. Părău și P. Rimbaș), Bran (Dr. N. Mănoiu), Brașov (Andr. Bârseanu și Gr. Maior), Deva (Florian Budiu și Avr. Păcurariu), D.-S.-Martin (V. Zehan), Făgăraș (Dr. I. Turcu și Iac. Macaveiu), Lugoș (I. Boroș), Panciova (Onor. Conopan și Dr. G. Miclea), Sebeș (Sergiu Medean și I. Oncescu), Seliște (N. Hențu și Val. Milea), Sibiiu (Dr. N. Vecerdea) și Timișoara (Em. Ungurean). Spre sciință. 9. Comisiunea exmisă pentru examinarea raportului general despre activitatea comitetului central în 1898 își presentează raportul său prin dl Andreiu Bârseanu, pe basa căruia adunarea generală, luând raportul general al comitetului ca basă la discuție, decide: a) Se exprimă condolența prin ridicare pentru membrii Asociațiunii răposați dela ultima adunare generală încoace. b) Nu se primesce propunerea dlui Alimpiu Barbolovici de a se ține adunările generale la un termin mai întârziat. c) Ofertul de fl. 20.— al dlor I. Baciu și I. Pop Reteganul pentru înființarea unui fond special nu se primesce. Transilvania. Partea oficială. 107 d) împărtășirile privitoare la îndatorirea dată comitetului central de a se pune în înțelegere cu forurile noastre biseri- cesci și școlare spre a aduna datele relative la școalele popo- rale lipsite de mijloace materiale, se iau spre sciință; dar se însărcinează comitetul central a continua lucrările în această privință și a raporta cu ocasiunea proximei adunări generale despre resultat, chiar și când nu s’ar pute obține din partea tuturor forurilor bisericesci și școlare date complete. e) Disposițiunile luate de comitetul central în privința înființării Casei naționale se aproabă. f) Adunarea generală aproabă în modul cel mai hotărît punc- tul de vedere al comitetului central, că donațiunea primită de Asociațiune în decurs de mai mulți ani din partea socie- tății „Transilvania" spre scopuri de binefacere a fost cu totul justificată pe basa §-ului 6 p. 4 din statute și regretă, că această donațiune a trebuit să fie sistată în urma ordinului ministerial. Totodată, jeloasă fiind de independența Asocia- țiunii, pentru viitor comitetul central să renunțe a mai cere ajutorul de J'' 400.— dela ministerul de comerciu. a tragere. Bilete de loterie se pot procura dela biroul Asociațiunii în Sibiiu (N. Szeben, strada morii Nr. 8), și se vor vinde la toate băncile românesci. Sibiiu, în Decembre. 1899. r . l»ia .Univ.cimAâlS^ loteriei. Redactor: Dr. C. Diaconovich Tiparul Tipografiei archidiecesane