TRANSILVANIA ORGANUL ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. VII. Sibiiu, Iulie —August 1899. Anul XXX. Producțiunea noastră literară. (Raportul secretarului 1 despre mișcarea literară română din patrie dela 1 Iulie 1898—1 Iulie 1899). Raportul de față este al patrulea ce — în sensul disposi- țiunilor luate la anul 1895 în Blaj — se presintă adunării ge- nerale a Asociațiunii despre producțiunea literară română din patrie. Scopul urmărit de aceste rapoarte, precum și considera- țiunile ce se impun raportorului în vederea acelui scop, au fost expuse și stabilite, pe basa concluselor adunării generale și ale comitetului central, cu destulă precisiune în rapoartele din anii trecuți. Dacă cu toate aceste revenim din nou la această che- stiune, causa este a se căuta în împrejurarea, că raportul nostru literar în timpul mai nou a atras tot mai mult aten- țiunea cercurilor preocupate de mersul literaturei române, și a dat ansă la observări, ce datori suntem a nu le trece cu vederea. Nu numai pressa noastră de dincoace, ci și organe pu- blistice ale Românilor din alte țeri, între cari anume și cele mai de frunte reviste sciințifice și literare, au consacrat ra- portului nostru articole mai aprofundate, *) cari însă în parte au trecut cu vederea scopul special al acestor rapoarte, cât și considerațiunile de cari trebue să ținem cont chiar cu pri- vire la scopul urmărit. *) Vedi între altele „Convorb. lit.“, an. XXXIII, Nr. 1, pag. 75; Rev. „Tinerimea Română'¹, voi. II., fasc. II, pag. 203. 16 222 Acestei împrejurări trebue să atribuim în deosebi și ob- | servările, cu cari a fost aprețiat raportul nostru în valoroasele ’ „ Convorbiri literare “. Pentru aceasta, cât și în urma observării unei foi de dincoace, că repertoriile raportului nostru cuprind și scrieri atât de neînsemnate, încât nu merită a fi considerate ca producte literare, — ne vedem îndemnați a accentua din nou, că scopul acestui raport — conform principiilor stabilite de organele Aso- ciațiunii noastre — este : a semnala prin studiu critic, în liniamente ge- nerale și fără a intra in aprețiarea singuraticelor publicațiuni, an de an direcțiunea și fasele desvoltării mișcării noastre literare, ca deoparte să designeze locul unde, și mijloacele prin cari Asociațiunea ar ș pută contribui de-a dreptul la înaintarea literaturii noastre și la suplinirea lacunelor ce arată; iar de altă parte, presentând o oglindă fidelă a vieții intelectuale a poporului nostru, să servească instituțiunii noastre ca directivă la întocmirea pro- blemelor și desvoltarea activității sale pentru ocrotirea și înaintarea intereselor culturale ale poporului român. Cât pentru repertoriile bibliografice, acelea sunt unul din cele mai indispensabile și importante isvoare auxiliare pentru evaluarea producțiunii literare. Acestui scop vor corespunde cu atât mai perfect, cu cât vor fi mai complete. Din această causă, și deoare-ce la noi lipsesc cu totul alte publicațiuni bibliografice, credem de importanță deosebită a continua cu enumerarea tuturor publicațiunilor apărute în fie-care ram, fără considerare la extensiunea ori valoarea lor internă. După aceste observări trecem la aprețiarea producțiunii literare a anului trecut. ' * ■: * * ; In genere producțiunea literară română din patrie în ul- timul an arată un nou și îmbucurător progres. Stările mișcării noastre literare, în comparație cu însem- nătatea noastră numerică și cu progresele noastre pe teren cultural, ce e drept, nici pe departe nu sunt mulțămitoare. i Insă ținând cont de stările cu totul deplorabile ale trecutului și cu faptul, că de un șir de ani acele neajunsuri dispar tot mai mult și că producțiunea noastră literară, atât după di- mensiunile ei externe, cât și după valoarea internă, este în ; 223 continuă și progresivă crescere, tabloul următor al produc- țiunii anului trecut, va trebui să ne mulțămească. Anume au apărut la noi dela 1 Iulie 1898 până la 1 Iulie 1899 : Dife- Prețul Observări Scrieri origi- tradu- la riuța siunea Tiragiu câte un Retipă- nale ceri olaltă față cu în coaie total în exera plar Ediții riri Opere anul de tipar exempl. fl. cr înoite din foi ilustr. 1897[8 didactice . . . 30 --- 301 + 1 245 71,000 16 81 14 --- --- pedag. și alte ser. 41 școlare . . . 11 --- 11J + 1 79 5,430 1 80 --- --- --- bisericesci . 13 --- 13 --- 2 79 26,900 7 43 3 --- --- beletristice și 15 1 16| 33 --- 1 168 12,150 10 85 1 4 --- poporale. . . 17 17) 60 39,000 3 83 2 istorice (și înrud.) 10 4 14 + 7 107 9,400 8 28 ,--- 3 --- economice . 5 1 6 --- 61 4,050 4 15 1 2 1 diverse .... 5 2 7 + 4 90 8,500 13 --- --- 1 1 calendaristice. . 13 --- 13 + 1 112 50,400 u 69 11 --- 9 La olaltă . 119 8 127 + U 1001 226,830 71 84 32 10 11 Față eu an. 1897/8 + w + 1 + 11 --- + 37 -25,220 + 2 84 + 13 --- 5 --- 8 Acest tablou, compus tot după normele observate și în anii premergători, va fi aprețiat mai pe larg în capitolele următoare despre diferitele ramuri literare. Anticipând aici numai observarea, că scăderea ce o arată tabloul nostru cu privire la tiragiul total al publicațiunilor apărute în comparație cu anul de mai nainte, privesce numai manualele didactice și după cum se va vedâ, nu este de importanță și nu are nici un caracter îngrijitor, — putem constata, că în liniamente generale direcțiunea mișcării noastre literare — cu puține amelio- rări — a remas și de astădată nealterată și că progresul constatat în rapoartele premergătoare, se menține cu o fermitate mulțumitoare. Literatura bisericească. Literatura bisericească a fost atinsă în rapoartele noa- stre mai mult numai pentru completarea tabloului, ce îl dăm despre mișcarea literară a Românilor din patrie. Am plecat anume din punctul de vedere, că literatura bisericească are în autoritățile bisericilor române factorii cei mai chemați și 16* 224 competență a o sprijini și controla, și astfel nu este avisata la concursul ce i-l-ar pută da o asociațiune particulară ca a noastră. Cu toate aceste ne vedem îndemnați a insista de astădată și la acest loc asupra unor momente, a căror importanță trece preste cadrul chestiunilor strict bisericesci și atinge in- terese mai generale ale poporului nostru. Pentru justificarea observărilor, ce le vom face, lăsăm să premeargă următorul repertoriu al publicațiunilor aparți- nătoare acestui ram: Anghira mântuitei, cărticică de rugăciuni, ediț. IV, 16°, pag. 202, prețul fl. —.35, Tipo- grafia dieeesană, Gherla. Bota, loan: Isvorul precestii, canon de rugăciuni, ediț. I, 8°, pag. 32, prețul fl, —.12, Li- brăria Ciurcu, Brașov. Carte de rugăciuni, ediț. II, 16°, pag. 104, prețul fl. —.20, Tipografia dieeesană, Gherla. Cristea, Elie, Dr.: Articolul de lege XIV : 1898, ediț 1, 8°, pag. 22, prețul fl. —.20, Tipogr. archidiecesană, Sibiiu. — Ordinațiunea minist. p. art de lege XIV: 1898, ediț. I, 8°, pag. 24, Tipografia archi- diecesană, Sibiiu. Istoria P. C. V. Maria dela Nicula, ediț. I, 8°, pag. 23, prețul fl. —.10, Tipografia Aurora, Gherla. Momente memorabile la alegerea de metropolit, ediț. I, 8°, pagina 40, Tipografia archidiecesană, Sibiiu. Octoichul cel mic, ediț. I, 8°., pag. 340, prețul fl. —.85, Librăria Ciurcu, Brașov. Popoviciu, George, Dr.: Religiunea și sciința, ediț. I, 8°, prețul fl. —.25, Librăria die- cesană, Caransebeș. — Cuventări bisericesci, ediț. I, 8°, prețul fl. 2.50, Tipogr. dieeesană Caransebeș. Protocolul sinodului archidiecesan, 1898, ediț. I, 8", pag. 162, prețul fl. 1. — , Librăria archidiecesană, Sibiiu. Protocolul sinodului eparchial din Arad, 1898, ediț. I, 8°, pag. 82, prețul fl. 1.—, Li- brăria dieeesană, Arad. Taina celor 12 Vineri mari. ediț. I—II, 8°, pag. 30, prețul fl. —.10, Tipografia Minerva Orăștie. Au apărut deci în totală 13 publicațiuni de literatură bisericească, cari au o extensiune de 79 coaie de tipar și au fost editate la olaltă în 26.900 exemplare, față cu anul pre- mergător aceste cifre presintă o scădere de 100 coaie de tipar la extensiune, și o crescere de 2100 exemplare la ti- ragiul scrierilor. Ce privesce publicațiunile de materie bisericească ale pressei periodice, — cu toate că aproape a treia parte a orga- nelor noastre cjiaristice sunt foi bisericesci, — avem de re- marcat foarte puține publicațiuni de valoare mai mare. 225 Din „Unirea": Boroș, I. Unirea Românilor din părțile Sătmărene în seci. XIV (Nr. 2—10), Credința 'veacurilor creștine celor d’intâiu în fecioria Născătoarei de Dum- nedeu (Nr. 48—52); Despre iconografia bizantină (Nr. 25—45); începuturile picturei cre- știne (Nr. 9—20). — Din „Telegraful Român" : Chrisoavele pe cari își basează biserica Sf. Nicolae din Brașov-Scheiu îndreptățirea de a pretinde despăgubire dela Statul român (Nr. 115 și 121). — Din „Biserica și școala": Biserica rom. dela 1700—1763 (Nr. 47'—50). *) La aprețiarea acestui repertoriu nu vom pută trece cu vederea următoarele momente mai importante: Istoria bisericească este prea puțin cultivată la noi, un defect care trebue regretat cu atât mai mult, pentru-că istoria bi- sericilor noastre este atât de strîns legată de istoria nu numai culturală ci și politică a poporului nostru, încât formează — la noi mai mult decât la alte popoare — o parte integrantă și momentuoasă a istoriei noastre generale. Această împrejurare ne îndreptățesce a cere dela cercurile noastre bisericesci, ca și dînsele, în cadrul competinței lor, să dee o atențiune mai mare și un sprijin mai eficace cultivării istoriei noastre bisericesci, și prin aceasta să promoveze și completeze acțiunea începută de cercurile lumesci pentru înaintarea istoriografiei române. Pressa periodică bisericească, care în comparațiune atât cu prețul celorlalte foi românesci, cât și cu prestațiunile sale, este peste mesură scumpă, și față cu care prin urmare se pot formula pretenții mai riguroase, nu ocupă în materie de literatură bisericească un rol destul de important și prin ur- mare nu justifică jertfele, ce pentru susținerea ei se detrag dela celelalte organe publicistice. Precum în anii premergători, tot astfel și de astădată lipsesc în repertoriul bibliografic al acestui ram scrierile reli- gioase-morale, atât de importante pentru un popor, care, ca și al nostru, stă pe o treaptă culturală mai înapoiată. Asocia- țiunea, care în timpul mai nou a început a împărți cu oca- siunea adunărilor sale cărți poporane, între cari fără îndoială cele mai corespunzătoare ar fi scrierile religioase-morale pentru popor, — vefjend lipsa aproape totală a acestora, a publicat un concurs pentru lucrări de această natură și cu scrierile ce se vor premia va pune basele unei biblioteci poporale proprii. In această direcțiune Asociațiunea de asemenea cere și aș- teaptă concursul cercurilor bisericesci. *) Cf. și articolele înșirate la capitolul referitor la literatura istorică. 226 Literatura didactică și școlară. Publicațiunile didactice, pedagogice și școlare și de as- tădată represintă ramul cel mai bogat al literaturei noastre, Căușele prosperității acestui ram literar, după cum am arătat de repețite-ori în rapoartele noastre premergătoare, sunt a se căuta în împrejurarea, că deoparte școalele noastre au trebuință imperioasă de manuale, iar de altă parte că din causa crescerii continue a numărului elevilor români de școală, cari sub nici o condițiune nu se pot lipsi de manualele pre- scrise, — acest ram al literaturei noastre a devenit foarte lu- crativ. Chiar aceste împrejurări impun însă autorităților noastre școlare datoria, de a îngriji ca producțiunea de manuale di- dactice să nu fie degradată la rolul unei meserii, și au fost binecuvântate motivele, pentru cari am cerut de repețite-ori, ca cercurile competente să observe cea mai mare rigoare la aprobarea cărților de scoală. Deși acest memento nici de astădată nu e de prisos, putem constata totuși faptul îmbucurător, că — după-cum arată critica competentă — deodată cu crescerea numerică a producțiunii acestui ram, cresce și valoarea internă a scrierilor publicate. Anume au apărut: I. Manuale didactice : Abc-dariu pentru școalele confesionale gr.cat. din diecesa Gherlei, ediț. IX, 8°, pag. 80, prețul fl. —.20, Tipografia diecesană, Gherla. Alexandrescu, St. E.: Cartea copiilor, ediț. I, 8°, pag. 206, prețul fl. —.40, Tipografia archidiecesană, Sibiiu. Bariu, Petru, Dr.: Istoria bisericii creștine (pentru școalele medii), ediț. II, 8°, pag. 112, prețul fl. —.50, Tipografia diecesană Caransebeș. Ceontea Teodor: Aritmetica generală și specială, ediț. I, 8°, pag. 401, prețul fl. 2.—, Tipografia diecesană, Arad. Chirilă, E. și Viciu, Em.: Fisica pentru școalele poporale, ediț. I, 8°, pag. 110, prețul fl. —.30, Tipografia seminarială, Blaj. Conducătorul tinerimei școlare în rugăciuni și cântări bisericesci, ediț. I, 16°, pag. 86, prețul fl. — .20, Tipografia diecesană, Gherla. Crișan, Dr. I. și Putnoky N.: Carte de cetire maghiară, 8°, pag. 146, prețul fl. 1.—, Tipografia archidiecesană, Sibiiu. Crișan, Dr. I. și Putnoky N.: Gramatica limbei maghiare, 8°, pag. 168, prețul fl. 1.—, Tipografia archidiecesană, Sibiiu. Dariu, loan: Geografia patriei și elem. din geografia univ., pentru școalele poporale, ediț. V, 8°, pag. 92, prețul fl. —.30, Librăria Ciureu, Brașov. 227 Dariu, I. și Dogariu D.: Elemente din Geometrie, ediț. II, 8°, pag. 48, Prețul fl. —.25, Librăria Ciurcu, Brașov. Goldiș, Vasilie: Elemente de Constituțiunea patriei, 8°, pag. 56, prețul fl. —.20, Libr. Ciurcu, Brașov. IIosszu, Vas. Dr.: Manual de Psichologie și Logică, ediț. 8°, pag. 207, prețul fl. 1.20, Tipografia seminarială, Blaj. învețătura creșt. sau Catechismul mare, pentru tiner. gr.-cat., ediț. III, 8°, pag. 284, prețul fl. —.60, Tipografia diecesană, Gherla. învețătura creșt. sau Catechismul de mijloc, pentru tiner. gr.-cat., ediț. IX, 8°, pag. 84, prețul fl. —.20, Tipografia diecesană, Gherla. învețătura creșt. sau Catechismul mic, pentru tiner. gr.-cat., ediț. XVII, 8°, pag. 32, prețul fl. —.10, Tipografia diecesană, Gherla. Istoria biblică, Test, vechiu, pentru școalele poporale elementare din diecesa Gherlei, ediț. I, 8°, pag. 68, prețul fl. —.25, Tipografia diecesană, Gherla. Istoria biblică, Test, vechiu, pentru școalele poporale superioare, prepar, și școal. medii gr.-cat, ediț. IV, 8°, pag. 142, prețul fl. —.30, Tipografia diecesană, Gherla. Istoria biblică, Test Nou, pentru școalele poporale elementare din diecesa Gherlei, ediț. I, 8°, pag. 56,prețul fl. —.25, Tipografia diecesană, Gherla. Istoria biblică, Test. Nou, pentru școalele poporale superioare din diecesa Gherlei, ediț. IV, 8°, pag. 116, prețul fl. —.30, Tipografia diecesană, Gherla. Maniuțiu: Geografia, ediț. I, 8°. pag. 64, prețul fl. —.20, Tipografia diecesană, Caransebeș. Muntean, G.: Abc-dariu, 8°, pag. 80, prețul fl. —.18, Tipografia seminarială, Blaj. Petran, loan: Gramatica romănă, pentru înveț. secundar, ediț. II, 8°, pag. 163, prețul fl. 1.—, (Rec. în Anuarul Școalelor române din Brașov), Tip. diecesană, Arad. Pletos, Gr.: Propedeutica filos., pentru cl. VIII gimnasială, 8°, pag. 112, prețul fl. —.80, Tipografia Csallner, Bistrița. Pop, Maxim: Gramatica limbei române, pentru școalele poporale, ediț. III, 8°, pag. 84, prețul fl. —.25, Librăria Ciurcu, Brașov. Popoviciu, Timoteiu: Cântări bisericesci, (Manual litogr.) după D. Cunțan, 4°, pag. 52, prețul fl. —.45, (Șc. rom. Brașov). Putnoky, N. și Viciu, Al.: Exerciții de stil în limba maghiară, 8°, pag. 118, prețul fl. —.80, Tipografia seminarială, Blaj. Pațiu, loan, Dr.: Catechism, pentru școalele poporale gr.-cat , 8°, pag. 88, prețul fl.—.23, Tipografia seminarială, Blaj. Smigelski, Vict., Dr.: Istoria legii noue, 8°, pag. 405, prețul fl. 2.—, Tip. seminar., Blaj, Vlaicu, Arseniu: Curs complet de limba franceză, ediț. I, 8°, pag. 226, prețul fl. 1.20, H. Zeidner, Brașov. Barbu, Petru, Dr.: Istorioare relig. morale, ediț. I, 8°, pag. 40, prețul fl. —.15, Tipografia diecesană, Caransebeș. Laolaltă 30 scrieri în extensiune de 247 coaie de tipar, editate în 71.100 exemplare. II. Scrieri pedagogice și școlare. Oniț, V: Anuarul Școalelor medii gr.-or. române din Brașov, 8°, pag. 178, (Cupr. Con- ferențele pedagogice ale corpului profesoral), Șc. rom. Brașov. Vlaicu, Arseniu: Anuarul școalei comerciale din Brașov, 8°, pag. 78, (Cupr. un tratat poporal despre alegerea carierelor, de Ars. Vlaicu), Șc. comerc. Brașov. Programa gimnas. din Blaj, 8°, pag. 101, (Cupr. Constit. Romanilor pe timpul republicei, de C. B. Groze), Tipografia seminarială, Blaj. Reportul gimnasiului din Năseud, 8°, pag. 118, Tipografia Csallner, Bistrița. Programa seminariului Andreian, 8°, pag. 79, (Cupr. Vasile Aron (1770—1822). O scriere âncă necunoscut a lui, de Dr. D. P, Barcianu), Tipografia archidiecesană, Sibiiu. 228 Conferențele învSțătoresci din archidiecesa gr.-or. a Transilvaniei, 8°, pag. 226, prețul fl. 1.— Tipografia archidiecesană, Sibiiu. Bologa, Dr., V.: Programa școalei civile de fete a Asociațiunii, Sibiiu, 8°, pag. 56, (Cupr. Studiu din domeniul botanicei, de Nic. Vătășan, prof. gimn.), Tipografia archi- diecesană, Sibiiu. Stefanică, Vasilie: Programa școalei civ. gr.-cat. de fete din Beiuș, 8°, pag. 112, Tipo- grafia, Sibiiu. Butean, loan: Programa gimnastului superior gr.-cat. și a școalelor elem din Beiuș, 8", pag. 175, (Cupr. Aeropolis în Atena), Tipografia „Aurora", Gherla Șpan, Dr. P.: Treptele formale ale învețămentului, 8°, pag. 92, prețul fl. —.80, Tipo- grafia archidiecesană, Sibiiu. Joandrea, G.: Raportul II al școalelor capitale ort -or. rom. de băieți și fetițe din Lugoș pe an. școl. 1898/9, 8°, pag. 48, (Cupr. Studiul geografiei, importanța și me- todul ei, de G. Joandrea), Tipografia C. Traunfellner, Lugoș. Laolaltă 11 scrieri în extensiune de 79 eoale de tipar, editate în 5430 exemplare. Producțiunea totală a acestui ram cuprinde deci: 41 scrieri în extensiune de 324 coaie, editate la olaltă în 76,430 exem- Aceste cifre față cu anul trecut represintă o crescere plare. de 5% la numărul și de 25% la extensiunea scrierilor, iar la tiragiu un minus de 46,370 exemplare. Această diferență însă nu are nimic îngrijitor; ea se explică prin faptul, că în anul trecut au apărut mai puține manuale mici pentru școalele poporale, a căror producțiune în anii premergători a fost peste măsură mare. Scăderea la tiragiu este deci bogat compen- sată prin crescerea numărului și extensiunii scrierilor, cari arată un vedit progres în literatura noastră didactică și do- vedesc în deosebi, că scrierile mai valoroase și lucrate cu/un aparat sciințific mai mare, sunt în continuă crescere. / Din producțiunea pressei periodice în acest ram remarcăm — afară de recensiunile amintite în repertoriul nostru biblio- grafic — următoarele publicațiuni: Din „Foaia Pedagogică": Dr. P. Spân, Treptele formale ale învățământului (îîr. 1—6) și Repetițiile în învețăment (Nr. 19—20); Bareian, Dr. D. P., Conferențe învețătofesei ori reuniuni învețătoresci (Nr. 7—8); Stroia Dr. L, Istoria profană în șc. poporale (Nr 9 17); Dariu L, Recompensele sau remunerațiunile (Nr. 21—22). — In „Gazeta Transilvaniei", Panțu I. C., Cea mai veche școală rom. comercială etc. (Nr. 251—62) — In „Telegraful Român", Cioban M., Rolul mamei în familie, (Nr. 60—66); In „Familia", Cornea-Misici, Neli, Influința femeii asupra moravurilor (pag. 361); Fabian, E., Despre disciplina modernă (p. 486). Marienescu, Dr. A. M., Educațiunea familiară (p. 109). Recensiuni asupra manualelor didactice, apărute în anii premergători și neamintite la alte locuri ale acestui raport, — înșirăm: Despre „Gramatica rom. pentru șc. prim.“ de I. Petran, în „Foaig ped.“ Nr. 20 și 24; despre „Geografia"¹ lui P. Grigoriță în Anuarul XXXV al gimn. gr.-or. rom. din Brașov pro- 189a 9 (de D. Lupan); despre „Fisica¹¹ lui I. Balan, în „F. ped“. Nr. 1 de D. Comșa; despre „Cartea de cetire¹¹ a lui I. Moldovan în „F. ped-“ Nr. 14—15 (de Dr. I. Stroia); despre „Manualul de higienă" al lui I. Moisil în „Trib. Poporului¹¹, Nr. 24, (de Dr. M.). 229 Afară de observările, ce le-am făcut în genere cu privire la manualele didactice, avem să remarcăm la acest loc pro- gresul îmbucurător ce-1 arată Anuarele școalelor noastre medii, cari devin tot mai mult un important factor al literaturii noastre pedagogice. In deosebi Anuarul gimnasiului român din Brașov se distinge an de an prin un cuprins tot mai bogat și valoros și merită cu drept cuvânt a fi numit un model de program școlar. De asemenea trebue remarcate între organele pressei pe- riodice, aparținătoare acestui ram, și valoroasele publicațiuni ale „Foii Pedagogice⁴⁴. Cu începutul anului curent pressa pedagogică s’a înavuțit cu un nou organ „Foaia școlastică⁴⁴ din Blaj, și s’a făcut încercare și în „Foaia Poporului⁴⁴ de a concentra activitatea literară a pedagogilor noștri. Din parte-ne nu legăm mari speranțe de acest spor al organelor pedago- gice, ci ne-am crede în drept a ne aștepta la resultate cu mult mai reale, dacă pedagogii noștri, fără considerațiuni confesionale, locale și de altă natură separatistică, ar da mână cu toții să-și creeze și susțină un organ pedagogic, care ar sta la nivelul sciinței moderne. S’ar putâ realisa o asemene concentrare cu atât mai vîrtos, pentru-că interesele mai mult particulare ale învețătorimei din diferitele diecese, etc. s’ar putâ validita pe deplin în numeroasele noastre organe bisericesci, cari — după-cum se constată la alt loc — și de altmintrelea nu prea fac literatură, nici bisericească, nici pro- fană, ci se ocupă preste trebuințele noastre cu chestiuni mai străine bisericii, decât ar fi afacerile învețătorimei. Starea poporului nostru în genere, și în deosebi și a în- vețătorimei noastre, nici pe departe nu este atât de splendidă, încât să ne putem permite luxul a susține o întreagă serie de organe publicistice pentru ocrotirea unor interese, ce și în un organ ar pute fi apărate cu deplin efect, și jertfele ce trebue să aducem pentru susținerea acelor reviste dispensabile, s’ar pute consacra cu mai mult folos pentru sprijinirea altor ra- muri ale literaturei noastre. Literatura propriu disă. Avântul luat de literatura noastră frumoasă și poporană, ce l-am remarcat mai ales în ultimul nostru raport, se men- ține cu o fermitate îmbucurătoare. 230 Astfel repertoriul bibliografic al acestui ram și de astă- dată presintă o serie destul de bogată de publicațiuni, între cari prevalând tot mai mult scrierile poporane, le vom înșira separat de celelalte. Anume au apărut: I. Scrieri literare. A . G. N.: Pălăria ceasornicarului, comedie, ediț. 1, 8°, pag. 48, prețul fl. —.25, Bibi. Tea- trală Nr. 6, (Rec. în „Transilvania¹¹ Nr. VII/1898, și „Tribuna Poporului¹¹ Nr. 98—99 din 1898), Editura Societății pentru fond de teatru. Anuarul II al societății pentru crearea unui iond de teatru național rom. (pe 1898—99), ediț. I, 8°, pag. 130, Tipografia A. Mureșan, Brașov. Blaga, I.: Teoria Dramei, ediț. I, 8°, pag. 320, prețul fl. 1.80, Edit. cu ajutorul fond. Coresi, (Rec. în Anuarul școal. rom. din Brașov), Șe. rom. Brașov. Bologa, Vasile, Dr.: Cine ce face lui își face, comedie, ediț. II, 8°, pag. 16, prețul fl. —.10. Tipografia archidiecesană, Sibiiu. Bule, T.: Amintiri din Grecia, ediț. I, 8°, pag. 127, prețul fl. —.60, Tip. „Aurora¹¹, Gherla. — Schițe din Italia, ediț. I, 8°, pag. 265, prețul fl. 1.—, (Rec. în „Tribuna Poporului¹¹ Nr. 201/1898), Tipografia „Aurora¹¹, Gherla. Darabant, Cornelia: Calea dreaptă, comedie (după A Kotzebue), ediț. I, 8°, pag. 40, pre- țul fl. —.10, Bibi, teatrală a „Aurorei¹¹ Nr. 1, Librăria „Aurora¹¹, Gherla. Pușcariu, loan, cav. de: Strugurii, (poemă), ediț. I, 8°, pag. 19, prețul fl. —.20, Tipografia archidiecesană, Sibiiu. Sceopul, los. I.: „Pribeag¹*, ediț. I, 8°, pag. 84, prețul fl. —.75, Ed. „Vulturului". Vulcan, losif: Gărgăunii Dragostei, (comedie orig.), ediț. I, 8°, pag. 30, prețul fl. —.20 Retip. din „Familia¹¹, Ed. „Familiei¹¹, Grade. — Mîța cu clopot, comedie poporală, ediț. I, 8°, pag. 25, prețul fl. —.20, Retip. din „Familia¹¹, Ed. „Familiei¹¹, Grade. — Prima rochie lungă, (monolog), ediț. I, 8°, pag. 4, Retip. din „Familia¹¹, Ed. „Fa- miliei¹¹, Orade. Vlaicu, Virginia: Trei doctori, comedie local., ediț. I, 8°, pag. 60, prețul fl. —.20, Bibi, teatrală Nr. 5, Societatea pentru fond de teatru. Wallace, Levis: Ben Hur, (traducere), 2 volume, ediț. I, 8°, pag. 1058, prețul fl. 1.45, Retip. din „Unirea¹¹, Tipografia seminarială, Blaj. Alexici, George, Dr.: Texte din liter. popor, română, Tom. I: Poesia tradițională, ediț. I, 8°, pag. 308, prețul fl. 3.—, Ed. autor. Budapesta. Moldovan, Margareta: Din tainele vieții, ediț. 1, 8°, pag. 160, prețul fl. 1.—, (Rec. în „Familia¹¹, pag. 213/1899), Tipografia, Sibiiu. Laolaltă 16 publicațiuni in extensiune de 168 coaie de tipar, în total în 12,150 exemplare. II. Scrieri poporane. Boca-Velchereanul, Aron: Din poveștile lui Esop, (prelucr. în versuri), 16°, pag. 24, prețul fl. —.08, Tip. „Aurora", Gherla. — împărăția Țiganilor pe verful unui plop, 16°, pag. 28, prețul fl. —.08, Tipografia „Aurora¹¹, Gherla. — Zina Câmpiei, (trad. popor.), 16", pag. 22, prețul fl. —.08, Tipogr. „Aurora¹¹, Gherla, Corcea, Avram: Balade poporale, 8°, pag. 110, prețul fl. —.80, Tip. diecesană, Caransebeș. Dogariu D. Cinci dialoguri (pentru elevii școal. popor.), 8", pag. 40, prețul fl. —.06, (Col. Din liter. pbpor. Nr. 7), Tip. „Aurora¹¹, Gherla. 231 Dogariu D.: Diana, zina din munții Simiei etc. 8’, pag. 36, prețul fl- —-06, (Col. din lit. pop. Nr. 6) Tipografia „Aurora“. — Fiiul bucătăresei, (basm), 8°, pag. 32, prețul fl. —.06, (Col. din lit. pop. Nr. 4). Tip. „Aurora", Gherla. — însurătoarea soarelui, pag. 30, prețul fl. —.06, (Col. din lit. pop. Nr. 3), Tipografia „Aurora", Gherla. — Văcărelul, (basm), pag. 32, prețul fl. —.06, (Col. din lit. pop. Nr. 5), Tip. „Aurora" Gherla. Gruia Viteazul și Tatăl seu Novac, pag. 30, prețul fl. —.12, Tip. „Aurora", Gherla. Păscălia sau Carte de zodii, ediț. II, 8°, pag. 212, prețul fl. —.60, Libr. Ciurcu, Brașov. Pop Antoniu: Pocăitul, monolog comic, 8°, pag. 8, prețul fl. 04.—, Libr. „Aurora", Gherla. Pop-Reteganul, I.: 125 Chiuituri, 16°, pag. 32, prețul fl. —.08, Tip. „Aurora", Gherla. Pop-Reteganul, loan: Novele și schițe, 8°, pag 67, prețul fl. •—.25, Tip. „Aurora", Gherla. Sandu Pungă-goală: Din traista lui Moș Stoica, ediț. III, 8°, pag. 160, prețul fl. .20, Libr. Ciurcu, Brașov. Simu, Georgiu: Codrean, craiul codrului, (baladă), 8“, pag. 36, prețul fl. —-08, Tipografia „Aurora", Gherla. Teodorescu Chirilea, S.: Povești poporale de cuprins moral, ediț. I, 8°, pag. 36, prețul fl. —.08, Libr. Ciurcu, Brașov. Laolaltă 17 scrieri în extensiune de 60 coaie de tipar, în total în 39,000 exemplare. Producțiunea totală a acestui ram a fost deci: 33 scrieri (între cari 32 originale), cari cuprind 228 coaie de tipar și au apărut în 41.150 exemplare (față cu 36.000 exemplare în anul premergător). Partea, ce vine în anul trecut pressei noastre periodice în producțiunea de literatură propriu (i|isă, este și de astădată prea modestă. Afară de publicațiunile revistelor noastre bele- tristice, și în special ale „Familiei", numai rar dăm în foișoa- rele gazetelor noastre de o bucată literară, care ar ave o valoare mai durabilă și ar reclama cu drept cuvânt atențiunea noastră. Sgomotul și pasiunile luptelor politice au alungat tot mai mult M tisele din adăpostul ce și-l făcuseră în foișoarele ziarelor noastre. Totul ce am putut alege — cu toate că am fost puțin riguroși — din publicațiunile literare ale presei noastre perio- dice, presintă următorul tablou: Studii sciințifice literare și critice: In „Gazeta Transilvaniei": Sulică N : Limba vechilor noastre cărți bisericesci, ființa și cronologia, ei (Nr. 269—73, 275—279), Etimologisarea poporană română (Nr. 106—7, 109—12, 115—16), Sânziana și Sânzienele (Nr. 142—44), Cum vom traduce pe clasici (Nr. 31—4, 36—8); Pop Reteganul: Ceva despre Pintea Viteazul (Nr. 103, 108, 113, 118, 127—9); Crăciunaș Gr. : Cum se schimbă colindele (Nr. 286); Lucio: Un poet francez filoromân — lules Brun; Sextil: Schițe și novele de V. Oniț (Nr. 6 — 9); Papiu I.: Bibliografia vechia. (Nr. 224—7, 229—33, 235). In „Tribuna": Coșbuc, G.: Zicători explicate (Nr. 9, 10, 17); Pătăcean, G. E.: Impresiuni din Coșbuc (Nr. 129—31, 203—07); Daian, E. Dr.: Zola și 232 Verne (Nr. 21 și 25); Jubileul resunetului „Deșteaptă-te Române¹' (Nr. 139). In „Tribuna Poporului'¹: Chendi II.: Epigonii Cipariani (Nr. 152). In „Telegraful Român": Chendi, II.: Aurel Ciato — Poesii (Nr. 7); Virgil Oniț — De toate (Nr. 17), Trilby în trad. rom. (Nr. 31); Muntean, I. : Proverbele poporale (Nr. 99, 103—5); Hango Gavr,: încă ceva despre Pintea Viteazul (Nr. 106-7, 113—4). In „Familia¹¹: Voronca, Elena: Strigoii la Români (pag. 39); Chendi, II.: Umanitate în progres, — Cronică literară — Critică, Replică, Du- plică, — Dulcea sinamăgire (p. 105, 213, 320, 332, 579, 603, 614); Rațiu, I.: Andreiu Mu- reșianu (p. 205); Mihaiu, Tr.: Gerhart Hauptmann (p. 411); Marienescu, At. M. Dr.:, Ro- mânii în Nibelungenlied (p 339). In „Transilvania¹¹: Traila, I.: Chestiuni ortografice (Nr. I); Marienescu, At. M. Dr.: Chestiuni ortografice (Nr. IV); Jarnik, H. O.: Limba și lite- ratura Cehilor (Nr. V), Diaconovich, C. Dr.: Producțiunea noastră literară (Nr. VI). In „Revista Ilustrată": Pop Reteganul: Legenda Beneșului (pag. 9); Simon, S. P.: Cântecul Nibelungilor (p. 24). In „Unirea¹¹: Precup, G.: Generațiunea literară dela 1848 (Nr. 21 3). In „Foaia Diecesană¹¹: Traila, llie: Simplificarea graficei și ortografiei (Nr. 43 5). Poesii. „Gazeta Transilvaniei" : (de A. Bârseanu, George Coșbuc, I. Dariu, O. Densu- șianu, D. Fekete, Koevary, D. Naum, G. Naneș-Viorel, V. Pop, Ant. Popp, S. Puș- cariu, Sân-Petreanul, I. Vodă); „Tribuna¹¹', (de V. Alvescu, E. P. Bota, Maria Cunțan, O. Densușianu, Elena din Ardea), Emilian, Enea, I. Maior, Traian Mihaiu, S. B. Mureșan, Elena Ocrida, G. G. Orleanu); „Tribuna Poporului¹¹: (de Mar. Cunțan, I. Deleanu, Z. Dobrota, Tr. Mihaiu, AI. Munteanu, Radulescu-Niger, Septimiu I. Stanca, N. Stejărel); „Fa- milia¹¹ : (de Alin, V. Alvescu, Mar. Baiulescu, P. O. Bocea, Mar. Cioban, P. Conda, G. Coș- buc, M. Cunțan, Iul. Devale, T. Duțescu, Elena din Ardeal, Emilian, Bar. de Grîtjena, H. G. Lecca, I. Maior, Tr. Mihaiu, V. B. Muntenescu, G. Murnu, Norian, Octavian, D, C. Ollănescu, Cine. Pavelescu, N. Radulescu-Niger, Rim, Radu 1). Rosetti, Th. Serbanescu, Smara, I. Stanca, Sverdrub, D. Teleor, A. Țepeneu, Veritas, Vi-Ni, Al. Vlăhuță, P. Vul- can, C. Xeni); „Revista Ilustrată¹¹: (de X. Cosma, Emilian, A. Ungurian, A. Popp, G. Rusu, Almirescu, T. Oltean, Octavian, I. Negrescu, G. Simu, I. Stanca, El. Voronca, Alvescu, Pop Bota, P. Conda); „Revista Orăștiei": (de Elis. M. lonescu, G. Crăciunescu, S. Husianul, Tristis, El. din Ardeal, Alex. Mihăescu, Olga, Tr. Mihaiu, St. O losif, Bran, Nigrim, N. Tuliu, Al. Muntean, N. Stejărel); „Foaia Poporului"(de T. Toma, V. E. Moldovean, D. Iridiu, E. Suciu, A. Boca-Velchereanul, I. Dariu.) Novele, schițe etc. „Gazeta Transilvaniei", originale: Bătaia lui Dumnezeu (în limba bucovineană) de I. P. R. (Nr. 13 și 19), Pop Reteganul, Blânilocul (Nr. 35 și 41); Când pisica nu-i acasă, amintiri (Nr. 47); Dariu, L, Legenda St. mormânt (Nr. 76); Popp A., Dorul și iubirea (Nr. 80); Sextil, Scrisori din Italia (Nr. 87—8, 93—5, 98—102. 127, 138—40, 145, 153—6, 206—9, 254—5, 257-61, 263—6); Sivul popii, Amintiri din tinerețe, (Nr. 184); Frâncu, E., In seara de Crăciun (Nr. 284); traduceri: Havelock trad. de Moșul (Nr. 3 și 7); Pietari Păivărința, Tovareșul de drum, trad. de I. C. Frunză (Nr. 4—6); Veririgen, G. Pagini din ist. resboiului slavo turcesc (Nr. 39—40, 42—6, 48—52, 54—8, 60—1), Zobeltitz, Sabia D. de Ferriol, trad. de Giovanni (Nr. 53 și 59), Nemirovici-Dancenko, Tocmai la timp, trad. de Moșul (Nr. 76); Poc „Ragged Montains" (Nr. 82 — 4) și „Fraticid'¹ i,Nr. 104—5): Daudet, Agonia Sglobiei (Nr. 236), Omul cu ereer de aur (Nr. 243), și Stelele (Nr. 274), trad. de Muntean-Uimnic. In „Tribuna": originale: Corobețius, Diplomățenii (Nr. 161—2), Bolcaș L., Don Miguel de Manara (Nr. 167—8); traduceri: Crețele feței, trad. de I. E. Prodan (Nr. 153—5); Horiala Imp. losif II (fragm. din romanul ist. „Kaiser Joseph als Selbstherrscher, de L. Miihl- bach), trad. de A. Paul (Nr. 49). Nodier, Tainele Castelului, trad. de A. Trif (Nr. 265—82, 284—6); Prevost, Baronul Delaborde (Nr. 42—7). In „Tribuna Poporului": originale: Radulescu-Niger: O poveste (Nr. 113—4) și Scopul iartă mijloacele (Nr. 128—9); traduceri: Dumas, O noapte sub Alex. de Medicis (Nr. 182- 5,187—90, 192—5, 197—200, 202—4, 207—9, 233 211—4), Al. Lugovoj, Police Verso, trad. de A. Trif (Nr. 57—8, 60—3. 65—66, 68—71, 73—6, 78—81, 83—84, 86, 88—91, 93-6); Royalistul, nov. ist. trad. de E. Pinciu (Nr. 143—4, 146). In „Telegraful Român": Jertfa Dragostei, nov. orig. de L. T. (Nr. 9—11). In „Fa- milia": originale: Bule, T., Schițe din Italia, (p. 3), Butieescu V. R., Flori brumate (p. 61) și Neghine (p. 397); Câmpulungean, D., Coșul cu cireși, — Pălăria de viorele — Pentru o pată (p. 424, 496, 567), Caragiale, Doue, bilete pierdute (p. 133), Hodoș Const., Aur (p. 170), larnik, Urban, Cum am învățat românesce (p. 303), Lecca O., Floarea neagră (pag. 543), Mărunțean. G., Prietenul bărbatului (p. 434); Murnu Mar. G., Pagina udată de lacrimi (p. 313), I’oruțiu, O D., Sora Dolores (p. 99), Sextil, Din tainele culiselor, p. 265), Vulcan, schițe din Orient (p. 481); traducere: Sudermann, Fiul model, trad. de Caius. B. In „Revista Orățtiei" : Antemirean A., Iubita mării (Nr. 15- 6), Pop Deladrajna, AL, Cum am învins, (Nr. 37—8), Grigorovița, Em., Badea Huștiuluc (Nr. 50—1). In „Rev. Ilustrată": orig.: Pop-Reteganul, Doamne cine a greșit, (p. 10), W. Passauer, Lorenzo Sampierra, trad. de E. Pop-Bota, (p. 128), T. Schumacher, Intluința moșului, trad. de Pop Reteganul (pag. 46). — In „Unirea": Bolanden K, Dumnezeul cel vechiu (Nr. 45—51); Chezeșia, dramă după „Neguțătorul din Veneția¹¹ al lui Shakespeare, de C. Almert, trad. de Cre- țulescu. Scrieri poporane. Poesii poporane au publicat în numer mai mare: „Gazeta Transilvaniei", „Tri- buna Poporului", „Familia", „Revista ilustrată" și „Foaia Poporului". — Prosa: In „Gazeta Transilvaniei": Sulică, N., Năpastea (Nr. 173) și De când nu se mai omoară oamenii bătrâni, (N. 178); Koevary, Snoave (Nr. 280), Popp A., Sluga nevrednică (Nr. 146) și In petit la fata Duminecei, poveste (Nr. 65 și 70). In „Tribuna Poporului": Boariu D., Marcu Viteazul, poveste (Nr. 25), Fântâna Onului (Nr. 163). In „Familia": Liuba- Jana, Nu-i vom să nu se teamă de muiere (in dial. bănățenesc) (p. 162) și Ochi-s mincinoși (prov. bănăț.); Sanda A., Cuibul cu oue roșii, basm (p. 351); Vida M., Cum a câștigat Toderica raiul, poveste (p. 85 și 102) — In „Transilvania": Todică, G., Cercilă, poveste, (Nr. I). Descântece din Banat (Nr. IX—X). In „Rev. Ilustrată": Pop Reteganul, Petrea Iovului (p. 103).*) Aprețiând acest repertoriu — în partea a doua mai mult voluminos, decât bogat —, precum și cifrele ce arată totalul producțiunii în acest ram, trebue să remarcăm în primul rând, că deși nici în anul din urmă nu s’au ivit talente extraordi- nare și opere de valoare superioară, totuși activitatea auto* rilor și interesul publicului cetitor, cari dela începutul ulti- mului deceniu adormiseră aproape de tot, și numai de un an-doi au început iarăși a da semne de viață, se mențin pe un nivel relativ destul de înalt. în deosebi vedem, că produc- țiunea de scrieri poporane și anume și tiragiul acestora cresce în mesură foarte mare, — o dovadă că poporul nostru, deși după Ruteni numeră pe cei mai mulți analfabeți între națiu- nile țerii, cetesce mult și scie și jertfi, pentru lectura sa, o în- sușire care — durere — nu distinge și clasa noastră cultă. Este adevărat, că o mare parte a scrierilor înșirate în re- pertoriul literaturii poporane, este cu totul neînsemnată, atât *) Cf. și scrierile etnografice amintite în capitolul despre Uter, istorică. 234 după cuprins, cât și după extensiune, și poate nici nu ar me- rita să fie remarcate ca publicațiuni de sine stătătoare. Insă ținend cont de nivelul cultural al poporului nostru dela țeară și de mijloacele sale bănesci, nu putem formula în această materie pretențiuni mai rigoroase, ci trebue să ne mișcăm în cadrele modeste reclamate de împrejurările date. In ce pri- vesce deci lectura poporului nostru dela țeară, extensiunea scrie- rilor este o chestiune cu totul secundară. Aici are să ne preo- cupe numai alegerea potrivită a bucăților de lectură, și dacă aceasta va fi fericită, atunci acele mici broșuri de o coală-doue vor putâ ajunge la o însemnătate egală cu a volumelor mari, ce le producem în alte ramuri ale literaturii noastre. Și în această privință autorii și editorii noștri merită toată lauda, încât nici când nu s’au lăsat seduși prin setea de câș- tig, ca să dee în mânile poporului scrieri vițioase și imorale, cum se fabrică în mesuri enorme la alte popoare, și în deo- sebi și în România, pentru a specula naivitatea și slăbiciunile claselor inculte. Dar nu este destul a feri poporul de lectură păgubitoare. Avem datorința de a lucra și în direcțiune positivă și de a crea o literatură, care să nutrească și întărească moralitatea în popor. Este aceasta mai ales pentru noi un înalt interes național, și în această privință — după cum se constată și la alt loc al acestui raport — puțin s’a făcut și în deosebi prea puțin au făcut cercurile noastre bisericesci. Credem deci, că Asociațiunea noastră, prin publicarea unui concurs pentru mici scrieri religioase-morale, a servit un important interes cultural și național al poporului nostru. Ce privesce publicațiunile beletristice destinate pentru cercurile mai culte, vedem că între aceste prevalează litera- tura dramatică, un ram păn’ acum puțin cultivat la noi. Avân- tul acestui gen, după cum am amintit și în rapoartele noastre premergătoare, este a se mulțămi mai ales „Societății pentru crearea unui fond de teatru național român¹¹, care dela reor- ganisarea comitetului seu încoace a pășit pe un teren de muncă reală, și prin înființarea „Bibliotecii teatrale“ face servicii în- semnate literaturei noastre și înaintării culturale a poporului nostru. Repertoriul creat cu destulă îngrijire de această so- 235 cietate, va da un puternic avent societăților noastre de dile- tanți și va contribui în mod însemnat la nobilitarea gustului și a moravurilor poporului, precum și preste tot la ridicarea nivelului seu cultural. Literatura istorică. Stările deadreptul îngrijitoare, ce le-am remarcat în ulti- mul nostru raport cu privire la literatura istorică și de natură înrudită, deși nici pe departe nu sunt delăturate, ni-se presintă de astădată totuși în condițiuni ceva mai multămitoare. In urma atențiunii ce s’a dat scrierilor istorice în sinul Asocia- țiunii noastre, precum și în urma împrejurării, că în anul tre- cut au fost publicate — ce e drept în mare parte de cercuri oficiale și fără conlucrarea noastră — mai multe scrieri de istorie militară, repertoriul acestui ram este cu mult mai bo- gat decât în anul premergător. Anume au apărut: Bârseanu Andreiu: învățăminte din viața metrop. Andreiu Șaguna, (vorbire ocasională), 8°, pag. 32, prețul fl. —.10. Tipografia A. Mureșan, Brașov. Chronicon Anonymi Belae Regis Notarii: Gesta Hungarorum, (Textul orig. și trad. de M. Beșan), 8° 23 pag., prețul fl. 1.50. Retip. din „Transilvania¹¹, (Ediț. Asociațiunii). Tip. Arcbidiecesană, Sibiiu. Mathiae Ludvig: Foi comemorative pentru batalionul de vânători Nr. 28, (Ediț. pentru soldați), 8°, pag. 60, Ediț. batalionului. Pușcariu loan cav. de: Negru Vodă, 4°, pag. 17, prețul fl. —25, Tip. Archid., Sibiiu. Regimentul de infanterie Nr. 43: Steagul nostru, 8°, pag. 24, prețul fl. ■—.10, Tipografia diecesană, Caransebeș. Rieger, Franz, colonel: Colonel David Baron Urs de Margina la Solferino și la Lissa, 8°, pag. 61, prețul fl. —.40, Tip. A. Mureșan, Brașov. Șuluțiu losif St.: Partea VI din Memoriul seu, 8°, pag. 296, prețul 1.25, Tip. W. Krafft. Togan Nicolau: Romănii din Transilvania la 1733, (Conscripția Ep. I. J. Klein de Sadu), 8°, pag. 45, prețul fl. —.30, (Ediț Asociațiunii), Tip. Arcbidiecesană, Sibiiu. Voileanu Mateiu: Testamentul lui Gozsdu, 8°, pag. 22, prețul fl. —.10, Tip. Archid. Sibiiu. Bălan losif: Numiri de localități, 8°, pag. 96, prețul fl. —.42, (Biblioteca noastră Nr. 15—17), Tip. Diecesană, Caransebeș. Dragalina Patriciu: Din istoria Banatului Severin I., 8°, pag. 144, prețul fl. —.56, (Bi- blioteca noastră Nr. 23—26), Tip. Diecesană, Caransebeș. Brânzeu Prof. Dr.: Școalele din Blaj, Ediț. I. 8°, pag. 176, prețul fl. —.50, (Retipărire din „Tribuna"), Tipografia, Sibiiu. Dăian Elie Dr.: Cronica anului 1848, broș. II, ediț. I, 8°, pag. 350, prețul fl. 1.80. (Reti- părire din „Tribuna¹¹), Tipografia, Sibiiu. Moldovan Silvestru: Zarandul și Munții apuseni ai Transilvaniei, ediț. I, 8°, pag. 304, prețul fl. 1.—; (Retipărire din „Tribuna¹¹) Tipografia, Sibiiu. S’au publicat deci în acest ram 14 scrieri, în extensiune de 107 coaie de tipar, laolaltă în 9400 exemplare, ceea-ce 1 236 față cu anul trecut represintă o crescere de 100% la numărul și extensiunea scrierilor și de 20% la tiragiu. Pressa periodică, care în trecut a fost cel mai productiv și cel mai însemnat factor al istoriografiei române, a abandonat aproape cu totul cultivarea istoriei noastre naționale; foile noastre cu prea puține excepțiuni numai rar mai publică studii istorice și de materie înrudită, cari ar avb o valoare mai dura- bilă, și astfel este puțin de tot ceea-ce putem remarca în acest ram dintre articolele apărute în gazetele noastre în de- cursul anului 1898. Publicațiuni istorice. In „Gazeta Transilvaniei¹¹: Gen. I. Cotruț, 12 Ian. 1878, episod istoric (Nr. 11—12); Șotropa, Virg., Cum s’a distins batalionul I grăn. năseudean în 1848—9 Nr. 63—4, 66-9, 71—5, 77 — 9); Bârseanu, A., Invețăminte din viața Metrop. Șaguna (Nr. 136); Popea, I., Caracterul Archiep. și Mitrop. Șaguna (Nr. 141); Rieger Fr., Col. Baron Ursu de Margina (Nr. 161—219): Sulică, N., Câte va reflexiuni asupra originei Româ- nilor brașoveni (Nr. 187—8, 190—4); Axentie Sever, Scrisori din 1848 (Nr. 228)ț Moldovan Is. Din întâmplările vieții (Nr. 234—284). In „Tribuna": Românii din Dacia Traiană, de A. Rambaud (Nr. 50 —63); Procesul pronunciamentului, amintiri din lt68 (Nr. 123—4). In „ Transilvania": I. St. Șuluțiu, Biogr. lui loan Dragoș (Nr. 2—3); Togan, N., Românii din Transilvania la 1733, Conscr. Ep. I. 1 Klein (IX—X). In „Familia": Pușcariu, I., Expedi- țiunea ung la Vidin 1235 (pag. 87); lonescu-Gion, Din viața imper. a Bizanței (pag. 325). In „Tribuna Poporului": Mangra, V., Sava Brancovici, Metrop. Ardealului (Nr. 40—55). In „Foaia Poporului": Cătană G., Viața și faptele lui ștefan Vodă cel Mare (p. 4).*) Geografie, etnografie, etc. In „Tribuna": Creangă, G. D., Țeranul în România, trad. după G. Schwollcr (Nr. 185-219). In „Telegraful Român": Babeș, G., Obiceiurile Româ- nilor Brăneni la nuntă (Nr. ă—7) ; Hociota, Ilie, Din credințele poporului (49—50). In „Rev. Ilustrată": Pop-Reteganul: Bricelatul sau alegerea de Crai noi (p. 72). — In „Foaia Po- porului": Silv. Moldovan, Țara noastră, (p. 8). In „Unirea": Deac Cornelia, Din Bihor, (Nr. 20—1). In „Transilvania": Cioban, M., Țerancele noastre în susținerea portului și datinilor strămoșesci, (Nr. VII—VIII). In „Familia": Moldovan, Silv., Târgul de-fete din Găina, (p. 517). Cadrele preste mesură modeste, în, cari se mișcă acest repertoriu, și cari nici pe departe nu stau în proporțiune cu însemnătatea istoriografiei, mai ales la un popor avisat — ca și al nostru — la cultivarea simțemintelor naționale și la în- tărirea consciinței sale naționale, — sunt deja în sine justifi- carea cea mai eloquentă a mesurilor luate de Asociațiune pentru înaintarea acestui ram eminent național al literaturei noastre. înțelegem anume în primul rând publicarea unui concurs la un premiu de 500 coroane pentru scrieri de materie isto- rică, — concurs pentru care comitetul central a ales un sujet *) Cf. și art. de istorie bisericească, amintite la literatura bisericească. 237 de istorie culturală, atât pentru-că acest ram al istoriei noastre naționale, deși cel mai însemnat în istoria noastră contempo- rană, a fost păn’acum mai puțin cultivat, — cât și apoi pentru considerațiuni impuse noue de caracterul pur cultural al Aso- ciațiunii noastre. La al doilea loc remarcăm deosebita atențiune ce o dă organul Asociațiunii scrierilor istorice. Dintre publicațiunile mai mari, apărute în anul trecut, amintim la acest loc bio- grafia lui Dragoș, care elucidează una dintre cele mai intere- sante și momentuoase episode ale întâmplărilor dela 1848, și Conscripția dela 1733 a Episcopului Klein, care este cea mai veche statistică a Românilor de dincoace, și prin urmare un însemnat isvor pentru istoriografia noastră. In anul curent „Transilvania⁴* a continuat acțiunea începută și a publicat Cronica lui Anonynus, cea mai veche și importantă Cronică, care vorbesce despre poporul nostru și care — prin o între- lăsare neexplicabilă a celor chemați — a remas păn’acum ne- tradusă în limba română. Condus de aceleași considerațiuni, organul Asociațiunii a început a da în mod sistematic informațiuni și despre literatura străină, încât atinge istoria poporului nostru. O problemă și mai momentuoasă se va impune Asocia- țiunii îndată ce vom ave creat Museul național și paralel cu acesta și secțiunile literare prevecțute în §. 2 al statutelor noastre. Atunci anume ne vor fi date condițiunile prealabile pentru a conlucra cu succes la adunarea și publicarea isvoa- relor istoriografiei noastre, la inaugurarea studiilor archeologice, atât de importante pentru istoria noastră și totuși pănă astăcți cu totul negligeate de noi, ș.i în fine la înaintarea cercetărilor etnografice, îngrijite păn’acum aproape exclusiv numai de străini. înainte de a trece la alt obiect, ne vedem îndemnați a remarca la acest loc âncă doue momente mai importante. Unul este împrejurarea, că scrierile de istorie militară, ce le-am înșirat în repertoriul de sus, aproape toate sunt datorite unor autori străini. Credem însă, că în vederea rolului important și glorios ce l-au avut ostașii români în luptele mari ale im- periului habsburgic, ar fi de dorit, ca aceste pagini frumoase ale istoriei noastre naționale să fie eternisate prin autori ro- 17 238 mâni și cu deosebită considerare la partea ce ni se cuvine noue din acele fapte mărețe. Adresăm deci un călduros apel cătră toți aceia, cari au avut ori au prilegiu a studia din is- voare autentice, ori cari cunosc din experiență proprie istoria noastră militară, și în deosebi cătră oficierii nostrii activi și emeriți, să-și consacre timpul și puterile în măsură cât mai intensivă eternisării acestei frumoase și glorioase părți a is- toriei noastre naționale. In fine nu putem încheia această parte a raportului nostru fără a remarca și valoroasele publicațiuni ale D-lor profesori Dragalina și Bălan, apărute în ,,Biblioteca noastră⁴¹ din Ca- ransebeș. Continuând această colecțiune, aprețiată și în ra- poartele noastre premergătoare, pe calea inaugurată de numiții autori, își va crea un deosebit titlu de merit pentru literatura noastră istorică, și prin aceasta și pentru întărirea națională și culturală a poporului nostru. De asemene este o publica- țiune binevenită și volumul „Zărandul și Munții apuseni⁴⁴, care este o frumoasă și deamnă continuare a valoroasei scrieri „Țeara noastră⁴⁴ de Silv. Moldovan, despre care am vorbit deja cu alte ocasiuni. Literatura economică. Literatura economică continuă a se desvolta — deși în cadre modeste, dar față cu seceta totală a trecutului, în mod îmbucurător — sub scutul institutelor noastre financiare, și în deosebi al „Albinei⁴⁴, cu al cărei sprijin s’au publicat jumătate din scrierile apărute în anul trecut. Nu a fost lipsit acest ram literar nici de concursul Aso- ciațiunii noastre, căci după ajutorul dat în anii premergători de comitetul central unei valoroase scrieri de economie rurală, harnicul despărțământ al Blajului a înavuțit acum din nou literatura noastră economică cu o folositoare cărticică despre cultivarea legumelor. Repertoriul bibliografic al acestui ram pentru anul trecut este următorul: Georgescu, loan-. Cartea plugarilor, (povestiri economice), ediț. 11, 8°, pag. 91, prețul 11. —.25, Tip. „Aurora", Gherla. Ilodoș Zotti-, „Poftă bună“, carte de bucate, ediț. I, 8°, pag. 304, prețul fl. —.70, Biblio- teca Noastră Nr. 18—22, Tipogr. diecesană Caransebeș. 239 Petrescu, Petra, N.: Anuar financiar și economic, ediț. I, 8°, pag. 226, prețul fl. 1-20, Cu chelt. „Albinei", Tipogr. archidiecesană, Sibiiu. Popp, Const.-. Drepturile, datorințele și responsabilitatea membrilor de direcțiune, după A. Kormos, ediț. I, 8°, pag. 186, prețul fl. 1.50, Cu chelt „Albinei¹¹, Tipografia archidiecesană, Sibiiu. Negruțiu I. F. : Grădina de legume, 8°, pag. 80, Edit. desp. XI din Blaj al Asociațiunii. (Ketip. din „Unirea¹¹), Tipografia seminarială, Blaj. Panțu I. C. ■■ Un capitol din contabilitatea duplă, ediț. I, 8°, pag. 82, prețul fl. —.50, Retip. din „Anuar financiar¹¹. Tipografia archidiecesană, Sibiiu. S’au publicat deci în total 6 scrieri economice, în exten- siune de 61 coaie de tipar, laolaltă în 4050 exemplare; față cu anul premergător aceste cifre arată o mică scădere, care provine de acolo, că volumul III al valorosului manual de agricultură rațională de Dr. G. Maior, — din considerațiuni financiare — a fost tipărit în România, și nu ca cele premer- gătoare în Brașov, și astfel nu a mai fost considerat în reper- toriul nostru. Și de altmintrelea acest ram al literaturei noastre arată un însemnat progres prin faptul, că — mulțămită disposițiu- nilor luate de delegațiunea conferenței directorilor de bancă din Iunie 1898 — cu începere dela 1 Ianuarie a. c. s’a înființat în Sibiiu o „Revistă Economică", a cărei existență deja astăzi, după câte-va luni, este pe deplin asigurată și care — avend sprijinul institutelor noastre financiare — va pută face ser- vicii reale desvoltării noastre economice. Celelalte organe ale pressei periodice s’au ocupat în anul 1898 foarte puțin cu chestiuni economice. Publicațiunile lor de această natură se mărginesc la puține recensiuni s. ex. despre „Vieritul“ lui P. Vancu în Tribuna, (Nr. 120) și despre „Procent, promil", etc. de I. C. Panțu (Nr. 37) apoi despre „Cartea stuparilor săteni" de R. Simu în „Foaia Pedagogică", etc. și traduceri (s. ex. Istoria agriculturei de I. Loser, în „Telegr. Român") de importanță secundară. De remarcat ar mai fi la acest loc lipsa unor scrieri po- porane mai mici despre diferitele ramuri ale agriculturei, cum sunt publicațiunile „Reuniunei de agricultură" din Sibiiu și broșurile editate de Despărțementul Blaj. Ar fi fără îndoială de mare folos, dacă s. ex. singuratice capitole din mai sus amintitul „Manual de agricultură" s’ar retipări — poate cu câte-va schimbări metodice — în mici broșuri accesibile cer- 17* 240 curilor largi ale agricultorilor noștri. Asemenea publicațiuni ar fi dintre cele mai potrivite pentru continuarea bibliotecii poporale plănuite de Asociațiunea noastră, și nu ne îndoim că cercurile conducătoare ale acesteia nu vor lipsi pe cei do- ritori de a lucra în această direcțiune, de întreg concursul lor. Literatura scUnțifică și alte scrieri. Literatura sciințifică și alte scrieri de interes practic, încât nu aparțin ramurilor mai sus aprețiate, — mai ales din causa accentuată și cu alte ocasiuni, că ne lipsesc cu totul instituțiuni sciințifice cu caracter național românesc, — au apărut și în anul trecut în număr disparent. întreg restul producțiunii noastre literare, neamintit âncă sub alt titlu, se reduce la următoarele publicațiuni: Cassius: Ce pretind naționalitățile dela C. Szell? (studiu din dr. publ. const.), ediț. 1, 8°, pag. 14, prețul fl. —.50, Tipografia „Aurora¹¹, Gherla. Covrig Sim. ți Ornstein losif: Index Florae Szamos-Ujvariensis, ediț I, 8°, pag. 31, Tip. „Aurora", Gherla. Diaconovich Corn., Dr.: Enciclopedia Română, fasc. XI—XVI ediț. 1, 8°, pag. 576, pre- țul fl. 6.—, (Rec. în „Conv. lit." 1898, in „Liter. și Arta Rom. 11/533 și în revista „Tinerimea Română" III. W. Krafft, Sibiiu. Voniga, Dav.: Espunerea Spiritismului, ediț. 1, 8°, pag. 175, prețul fl. 1.50. Conscrierea alegătorilor, ediț. I, 8°, pag. 16, Retip. din „Tribuna". Tipografia, Sibiiu. Păcățianu T. V.: Libertatea, (traducere după Stuart Mill), ediț. I, 8°, pag. 256, prețul fl. 1.—, (Rec. în „Familia" pag. 80, an. 1899), Tipografia, Sibiiu. — Scopul în drept (traducere după Rudolf Ihering), ediț. I, 8°, pag. 366, prețul fl. 4.—, Tipografia, Sibiiu. în total 7 scrieri, în extensiune de 90 coaie de tipar, editate în 8500 exemplare. Dintre publicațiunile presei periodice ar fi de amintit la acest loc următoarele articole aparținătoare higienei: în „Gazeta Transilvaniei¹¹, I). Bogdan: Ist. morburilor de alienație (Nr. 1) și Despre îngrijiren gurei și a dinților (Nr. 7). — In „Tribuna Toporului", Dr. M.: Igiena țeranului român (Nr. 30—77). •— în „Transilvania", Drib: Despre tuberculosă (Nr. 1).— In „Familia", C. Nedelcu: Convorbiri higienice, (pag. 199). — în „Hevista Orățtiei", Cura naturală de Dr. P. Opre (Nr. 42). în vederea acestui scurt repertoriu, ne vedem îndemnați la următoarele observări: Scrieri ce privesc domeniul sciințelor exacte — afară de manualele didactice, despre cari am vorbit — cu escepțiunea unui indice al florei Gherlei, lipsesc și de astădată, și ne vor lipsi și în viitor pănă când nu vom avă instituțiuni proprii 241 sciințifice. Am mai arătat însă, că aceste lacune ale litera- turei noastre — încât nu ating deadreptul istoria naturală a pământului locuit de noi — le suplinesce încâtva producțiunea sciințifică-literară a fraților noștri din România, — o produc- țiune de altmintrelea de asemenea foarte săracă. Ceea-ce ne lipsesce însă cu totul și ar fi de mare impor- tanță pentru poporul nostru, sunt scrieri din ramul dreptului și al sciințelor politice. Și de astădată trebue să remarcăm faptul, că jurisconsulții noștri, — deși nu sunt lipsiți de con- dițiunile prealabile pentru a se pută manifesta și validita și pe teren literar, și deosebindu-se mult de medicii români, cari deși cu mult mai puțini la numer, ocupă un loc onorific în literatura noastră, — nu au dat pe teren literar nici în anul trecut semne de viață, și astfel ne îndreptățesc a le spune din nou, că față cu marile interese culturale ale poporului nostru au o datorie de onoare neachitată, care din an în an devine tot mai compromițătoare pentru reputațiunea baroului român. Binevenite trebue să ne fie tuturor traducerile cap de operelor literaturei străine, ce D. V. Păcățian cu zel demn de tot respectul și — întru-cât critica organelor noastre pu- blicistice merită credință, — cu bun succes le pune la dispo- siția publicului nostru cetitor. La alte popoare mici, cum s. ex. la Maghiari, s’au îngrijit cele mai de frunte instituțiuni sciințifice și culturale de traduceri bune din autorii mai celebri ai popoarelor culte. Noi fiind lipsiți pănă astăzi de un ase- menea favor din partea corporațiunilor noastre culturale (ve- dem cât de puțin s’a putut face la Academia Română cu traducerea clasicilor antici), — trebue să dăm întreg concursul nostru autorilor, cari lipsiți de ori-ce sprijin material și avisați numai la puterile proprii, se supun grelei sarcini de a ne face accesibile în limba noastră maternă comorile literaturei străine. Literatura calendaristică. Literatura noastră calendaristică, de când cercurile Aso- ciațiunii au început a-i da atențiunea ce o reclamă importanța ei ca mijloc de cultivare a poporului, a luat un constant avent. Editorii calendarelor emulează cu un zel demn de 242 toată lauda, a înzestra publicațiunile lor cu un material cât se poate mai valoros, și după inform ațiunile ce le avem, s au tăcut —■ cu bun succes — încercări de a pune puteri dintre cele mai distinse în serviciul ridicării nivelului literar al ca- lendarelor noastre. Repertoriul calendarelor publicate pentru anul 1899, este următorul: Calendar cu litere vechi, anul 108, ed. W. Krafft, Sibiiu, pag. 80. (1 ilustr.), prețul-fl. —.25. Calendar pe anul 1899, anul 56, Tip. archidiec., Sibiiu, pag. 242, (ilustr.) prețul fl. —.30. Amicul Poporului, anul 39, editor W. Krafft, Sibiiu, pag. 103, (ilustr.) prețul fl. —.40. Calendar pe anul 1899, anul 21, ediț. Tip. diee., Arad, pag. 125, (ilustr.), prețul fl. —.30 Calendarul Poporului, anul 14, ediț. Tipodrafla, Sibiiu, pag. 143, (ilustr.), prețul fl. —.20. (Recensiune în „Familia¹¹ p. 525/98). Calendarul Românului, anul 12, ediț. Tip. diec., Caransebeș, pag 189, prețul fl —.30. Calendarul Aurorei, anul 11, ediț. Tip. Aurora, Gherla, pag. 120, (ilustr.), prețul fl. —.30. Calendarul Săteanului, anul 9, edit. W. Krafft, Sibiiu, pag. 47, (ilustr.), prețul fl. —.17. Calendarul Plugarului, anul 8, ediț. Tipogr. Mureșan, Brașov, pag. 107, prețul fl. —.26. Posnașul (cal. umoristic), anul 4, ediț. W. Krafft, Sibiiu, pag. 78, (ilustr.), prețul fl. —.36. Calendarul „Unirei¹¹, anul 3, ediț. Tip. semin., Blaj, pag. 136, (ilustr.), prețul fl. —.35. Calendar portativ, anul 1, edit, I. Baciu, Tip. C'sallner, Bistrița, pag. 235, prețul fl. 1.50. Almanachul învățătorului român, anul 1, editor Jos. Velcean, Tip. dieces., Caransebeș, pag. 187, (ilustr.), prețul fl. 1.—, (Rec. în „Foaia Pedag.“ Nr. 23 din 1898). La olaltă au apărut deci 13 calendare în extensiune de 112 coaie de tipar, în total în 50.400 exemplare, ceea-ce semna- lează o frumoasă crescere atât la numerul (+ 1) și extensiunea (-f- 31 coaie) scrierilor, câte și la tiragiul lor (+ 2600 ex.). Tiragiul extraordinar de mare, care face aproape 25% ale producțiunii literare întregi, precum și împrejurarea, că în urma trebuinței generale și a prețului minimal, aceste cărți întră pănă’n cea mai ascunsă colibă și sunt cetite în tot decursul anului, sunt cea mai evidentă dovadă, că pe nici o altă cale nu pot fi lățite în popor cu mai multă înlesnire cu- noscințele folositoare. Autorii noștri, cari la recercarea edito- rilor vor da acestora mână de ajutor pentru a înzestra ca- lendarele cu o lectură cât mai prețioasă, vor face mari și reale servicii intereselor culturale ale poporului nostru. Pressa periodică. Pressa periodică, deși strict luat nu aparține întreagă cadrului în care se mișcă acest raport, nu a putut fi trecută cu vederea și a fost aprețiată de noi și păn’acum în întregul 243 ei, pentru-că atât ca factor deadreptul productiv, cât și pentru înriurirea ei indirectă asupra literaturei ca organ critic și ca factor în formarea limbei, a avut și ar trebui să aibă și pentru viitor o deosebită importanță literară. Pressa, și în deosebi și ziarele, la noi nu sunt âncă ca la popoarele mari, în mare parte numai organe ce servesc interesele practice ale vieții de toate cjilele; ele lucrează cu un aparat cu mult mai greoiu, au un public în cele economice cu mult mai puțin desvoltat, decât să se poată pune pe asemene base. Gazetele noastre servesc nu atât trebuințele zilnice ale cetitorilor lor, ci mai ales înalte interese naționale și cul- turale. Din această causă au și avut în totdeauna un rol mai important și o influință mai adâncă asupra publicului nostru, decât ziarele străine asupra cetitorilor lor. Plecând din acest punct de vedere, noi aprețiăm pressa periodică la acest loc numai ca factor cultural, și fără a ne preocupa de tendențele politice ori de altă natură ale dife- ritelor organe publicistice, le considerăm numai în activitatea lor îndreptată a servi literatura și prin aceasta cultura popo- rului român. In acest respect nu este prea îmbucurător ceea-ce avem să spunem. Am frunzărit pagină de pagină toate nu- merele foilor noastre, am adunat — alegând cu puțina ri- goare -— tot ce a putut fi de interes cât de mic pentru lite- ratura noastră, și am vec|ut că, mai ales ce privesce ziarele noastre, rodul cules este cu totul neînsemnat. In special în capitolele despre literatura istorică și propriu cjisă am arătat, că Musele au părăsit aproape cu totul adăpostul avut în pressa noastră și că și critica literară a gazetelor noastre nu stă pe un nivel destul de înalt. Astfel înriurirea de folos mai real a pressei asupra literaturei noastre, se reduce mai ales numai la partea ce o are în formarea și desvoltarea limbei noastre literare. In această privință s’au făcut la noi progrese îmbu- curătoare. Căci pănă când la alte națiuni, cum spre ex. și ]a Maghiari, pressa dominată de elemente străine a început a ave în timpul mai nou o influință deadreptul păgubitoare asupra desvoltării limbei, păn’atunci la noi pressa a fost cel mai valoros factor în formarea limbei noastre literare și a 244 delăturat așa <Țceud cu forța curentele învechite, ce se în- cuibaseră în școalele noastre. Ținând cont de aceste împrejurări, trebue să regretăm cu atât mai mult, că decadența pressei, sau mai exact a zia- risticei noastre, ce o-am semnalat în rapoartele noastre pre- mergătoare, continuă, și cresce în dimensiuni îngrijitoare. Ne vom convinge despre aceasta cu toată înlesnirea din tabloul următor: Tira- Prețul Diferința ZE1 o i Nr. Nri giu de Exempl. față foilor pe an Nr. fi. cr. pe an cu anul trecut Politice: ziare cotidiane .... 3 822 4,100 36 --- 1.117,100 - 282,400 foi săptămânale .... 1 52 700 3 --- 36.400 --- 5,200 foi poporale (săptămânale) 1 52 ’ 8,880 } 6 } 457,600 + 62,400 ediț. popor, de Dumineca (2) (104) --- a 2 ziare ..... Bisericesci-politice...... 4 300 2,860 24 --- 213,120 + 6,620 laolaltă . 9 1226 16,460 69 --- 1.824,220 ---218,580 Reviste sciințifice-literare.... 2 36 2,000 8 --- 25,600 + 2,800 Reviste beletristice...... 2 64 1,500 14 --- 38,000 --- 3,000 Foi umoristice....... 1 24 1,200 6 --- 28,800 --- 25,600 în total . 14 1350 21,160 97 --- 1.916,620 ---244,380 Față cu anul trecut . --- 2 --- 361 + 1,010 --- 11 --- --- 244,380 Aceste cifre, basate pe informațiunile, ce le-am primit deadreptul dela redacțiunile foilor noastre, prin urmare pe date mai mult sanguinice decât pesimiste, arată în sumele finale o perdere foarte însemnată. Resultatul final este, că foile noastre a,u tipărit în anul 1898 mai puțin cu 244.380 exemplare decât în anul premergător, care față cu anul 1896 de asemenea arătase o scădere de tiragiu de 241.180 exemplare. Pentru a pută apreția în mod exact însemnătatea acestor cifre, va trebui să considerăm separat diferitele ramuri ale presei periodice, și atunci vom găsi un îmbucurător progres atât la foile poporale (+ 62.400 exemplare), cât și la revistele sciințifice-literare (+ 2.800 exempl.), o stagnațiune permanentă la foile bisericesci și o decadență rapidă la ziare. 245 Examinând în special producțiunea ziaristicei vom găsi: Anul Numeral Numere Tiragiu de câte Exemplare foilor pe an 1 numSr pe an 1896 11 1552 19,010 2.246,580 1897 11 1545 16,300 2.042,800 1898 9 1226 16,460 1.824,220 Considerând separat foile bisericesci aflăm: 1896 4 304 4,260 411,280 1897 4 295 2,800 206,500 1898 4 300 2,860 213,120 Vedem deci, că regresul constatat privesce exclusiv numai ziaristica noastră, căci pănă când celelalte ramuri ale presei periodice, și în deosebi foile poporale și revistele serioase arată un progres destul de considerabil, pană atunci scăderea tiragiului ziarelor, represintă față cu anul premergător cifra enormă de 282,400 exemplare. Cercetând, după aceste constatări, căușele căror trebue atribuită decadența observată, va trebui să revenim asupra faptului de multe-ori remarcat în rapoartele noastre, că clasa noastră cultă jertfesce pentru literatură relativ cu mult mai puțin, decât poporul de rând, și că în lipsa unui sprijin sufi- cient, atât presa periodică ca și celelalte ramuri literare nu pot lua aventul reclamat de trebuințele și stările noastre. Am fi însă nedrepți, dacă am atribui regresele constatate numai indolenței publicului cetitor. Căci ori-cât de insuficient este sprijinul, ce acesta îl dă literaturei, nu putem nega totuși, că producțiunea literară serioasă în genere e în continuă cres- cere, — o dovadă că publicul cetitor o caută. Dacă numai la ziaristică face excepțiune în această privință, va avă fără îndoială motive binecuvântate Regresul ziaristicei noastre este a se căuta deci nu numai în cause externe, ci mai ales și în calitățile sale proprii, în scăderile unei mari părți a organelor noastre publicistice. Cifrele de sus sunt cel mai eloquent verdict asupra zia- risticei noastre. Ar fi de dorit ca acele cifre să deschidă ochii celor pe cari îi privesce, și să-i îndemne, ca prin o validitare mai bine 246 cpmpenită a forțelor lor, prin abandonarea luptelor purtate mai mult cu armele pasiunii de cât ale rațiunii și de multe-ori cu desconsiderarea tuturor convențiunilor sociale, — sa încerce a recâștiga terenul pierdut. De încheiere lăsăm să urmeze consemnarea organelor pressei noastre periodice. „Biserica și Școala", foaie bisericească scol, și econ., anul XXIII, Tipografia diecesană, Arad, 52 numeri pe an, apare odată pe săptămână, prețul fl. 5. pe an, redactor Dr. Proca. „Familia", foaie beletr. și socială (ilustrată), anul XXXV, Tipografia Lang, Oradea-mare, 52 numeri pe an, apare odată pe săptămână, prețul fl. 8.— pe an, redactor los. Vulcan. „Foaia Diecesană", organ al eparchiei gr.-or. române a Caransebeșului, anul XIV, Tipogr. diecesană, Caransebeș, 52 numeri pe an, apare odată pe săptămână, prețul fl. 5.— pe an, redactor Dr. P. Barbu. „Foaia Pedagogică", revistă sciințifică, anul III, Tip. archidiecesană, Sibiiu, 24 numeri pe an, apare de 2 ori pe lună, prețul fl. 3.— pe an, redactor Dr. D. P. Barcianu. „Foaia Poporului", foaie politică popor, (ilustrată), anul VII, „Tipografia¹¹, Sibiiu, 52 numeri pe an, apare odată pe săptămână, prețul fl. 2. — pe an, redactor Dr. E. Dăian. „Foaia Școlastică", organ al Reuniunii învățătorilor din archid. Blajului, Tip. seminarială, Blaj, în 1898 n’a existat, apare de 2 ori pe lună, prețul fl. 3.— pe an, redactor loan F. Negruț. „Gazeta Transilvaniei", ziar politic, anul LXII, Tipogr. Mureșan, Brașov, 289 de numeri pe an, cotidian, prețul fl. 12.—, Nr. de Dumineca, fl. 2.— pe an, redactor Dr. A. Mureșianu, „Revista Economică", organ pentru societățile financiare și comerciale, Tip. arcliidiecesenă. Sibiiu, în 1898 n’a existat, apare odată pe lună, prețul fl. 5. — pe an, redactor Dr. C. Diaconovich. „Revista Ilustrată", foaie beletristică (ilustrată), anul I, Tip. Csallner, Bistrița, 12 numeri pe an, apare odată pe lună, prețul fl. 6.— pe an, redactor loan Baciu. „Revista Orăștiei", foaie politică, anul V, Tip. „Minerva¹¹, Orăștie, 52 numeri pe an, apare odată pe săptămână, prețul fl. 3.— pe an, redactor P. P. Barițiu. „Telegraful Român", organ politie-bisericesc, anul XLVII, Tipografia archidiecesană, Sibiiu, 144 numeri pe an, apare de 3 ori pe săptămână, prețul fl. 8.— pe an, redactor Dr. E. Cristea. „ Transilvania", organul Asociațiunii (liter.), anul XXX, Tip. archidiecesană, Sibiiu, 10 numeri pe an, apare de 10 ori pe an, prețul fl. 5.— pe an, redactor Dr. C. Diaconovich. „ Tribuna", ziar politic, anul XVI, „Tipografia¹¹, Sibiiu, 286 numeri pe an, cotidian, prețul fl. 14.— pe an, redactor Dr. E Daian. „Tribuna Poporului", ziar politic, An. II. Tip. Barcianu, Arad, 247 numeri pe an, apare de 5 ori pe săptămână, prețul fl. 10. -, Nr. de Dumineca fl. 2 pe an, redactor I. Russu-Șirianul. „Unirea", foaie biser.-politică, anul IX, Tipografia seminarială, Blaj, 52 numeri pe an, apare odată pe săptămână, prețul fl. 6 pe an, redactor, Dr. V. Smigelski. „Vulturul", revistă umoristică, Oradea-mare, 26 numeri pe an, apare de 2 ori pe lună, re- dactor I. Ardelean. 247 Activitatea literară a Asociațiunii. Deși mijloacele, ce stau la disposiția Asociațiunii noastre pentru promovarea literaturei române, sunt preste mesură modeste, activitatea ei pe teren literar totuși nu poate fi taxată de nerodnică. în sensul conclusului, ce adunarea generală din Beiuș l-a luat în vederea stagnării continue a literaturei noastre istorice, comitetul central, după cum am amintit și la alt loc, a publicat concurs la un premiu de 500 coroane (plus alte însemnate favoruri pentru autorii scrierilor ce se vor premia) pentru cea mai bună lucrare asupra unui sujet istoric, și anume asupra unei teme de istorie culturală. Considerațiunile, de cari a fost condus comitetul central ]a stabilirea substratului acestui concurs, au fost expuse mai pe larg în organul Asociațiunii. Ar fi de dorit numai, să se găsească puteri valoroase, cari să se supună sarcinei de a aduna și exploata isvoarele istoriei renascerei noastre culturale în semiseclul din urmă. Cu cât mai mult va în- târcjia această lucrare, cu atât mai anevoios ar fi a da un tablou fidel al începuturilor noastre culturale, căci nume- roase momente de mare importanță ale acestora nu sunt păstrate decât numai în memoria și în actele particulare ale bărbaților, cari au avut un rol marcant în această epocă și în parte se mai află între cei vii. Avend la disposiție, an de an, o sumă deși foarte mo- destă (din fondul Seorțeanu) pentru procurarea și împărțire gratuită de scrieri de cuprins religios-și moral, Asociațiunea, vecjend lipsa aproape totală de asemenea scrieri, a publicat un al doilea concurs pentru publicațiuni de această natură, și are intențiunea de a pune pe această cale începutul unei „Biblioteci poporale“, care ținend cont de feluritele lipse ale poporului nostru, să dee acestuia cu timpul o serie cât mai bogată de scrieri întocmite anume pentru trebuințele lui reale. Cercurile noastre bisericesci și-ar câștiga un nou titlu de merit, dacă Ia acest început nu ar lipsi Asociațiunea de spriginul lor. 248 în editura proprie a Asociațiunii au apărut în anul din urmă doue scrieri de mare importanță pentru istoria noastră națională. Anume s’a publicat Cronica Notarului Anonim al Regelui Băla, cel mai vechiu și mai prețios isvor pentru isto- ria poporului român. Este deadreptul inexplicabil, cum o scriere atât de im- portantă pentru istoria noastră, o scriere în jurul căreia s’a creat o întreagă și foarte bogată literatură în toate limbile culte, a putut remâne pănă acum netradusă chiar în limba română, și astfel neaccesibilă cercurilor mai largi ale publi- cului nostru cetitor. D. Mihaiu Beșân, notar public în Lugoș, s’a supus sarci- nei destul de însemnate a face o traducere românească a acestei cronici și cu mare liberalitate a pus-o la disposiția Asociațiunii, care apoi a tipărit-o împreună cu textul original latin și cu o introducere datorită unui autor competent în chestiune. De regretat este numai, că —• din lipsa de mij- loace — publicațiunea aceasta nu a putut fi înzestrată âncă de acum și cu harta Ungariei de pe timpul descălecării Ma- ghiarilor, care a fost lucrată tot de D. Băsăn pe basa unor studii minuțioase. A doua publicațiune este Conscripția Episcopului I. I. Klein despre starea numerică și bisericească a Românilor din Transilvania la anul 1733. Această cea mai veche statistică a Românilor a fost copiată de zelosul bibliotecar al Asocia- țiunii după un manuscript din biblioteca Brukenthal, și tot dînsul a îngrijit și de comentarea și tipărirea ei. Tot în scopul de a servi literatura noastră istorică, Aso- ciațiunea a întrat în relațiune de schimb cu toate societățile literare și sciințifice neromâncsci din țeară, și înavuțind prin aceasta biblioteca sa cu o serie lungă și prețioasă de scrieri, a luat disposițiuni ca organul ei publicistic, „Transilvania⁴', să țină în curent atât publicul nostru cetitor, cât și mai ales cercurile noastre literare cu toate scrierile străine din patrie, cari ating istoria poporului nostru, ori alte interese ale acestuia. Aceste disposițiuni au fost cu atât mai necesare, cu cât o asemene evidență nu s’a ținut păn’acum de nici o altă so- 249 cietate sau corporațiune românească, și astfel scriitorii noștri în cea mai mare parte nu au avut nici o cunoscința despre cele ce se publicau despre noi în literatura străină. In vederea acestui neajuns Asociațiunea, după pertractări urmate între organele ei și între mai multi distinși savanti din România, a crecjut că servesce un important interes național, inițiând relațiunile de schimb mai sus amintite. La acest loc avem de raportat, că „Enciclopedia Româna" a înaintat pănă la litera G, publicându-se păn’acum 16 fasci- cole, cari cuprind aproape 20,000 articole cu numeroase ilu- strațiuni și harțe. Critica, poate cu o singură exceptiune, care se refere insă mai mult la chestiuni pur personale, și astfel de interes cu totul secundar, — a continuat a aprecia această publicațiune în terminii cei mai călduroși și măgulitori. Astfel această publicațiune, care pănă astăZi nu a reclamat nici cea mai mică jertfă din partea Asociațiunii, a contribuit foarte mult și departe preste hotarele țerii la ridicarea prestigiului institutiunii noastre. Enciclopedia pe jumetate este deja ter- minată și restul lucrării, ce mai este de săvîrșit, se va pută termina în timp apropiat fără greutăți mai mari. In interesul literaturei noastre, comitetul central nu a în- târziat a se conforma și însărcinării primite la adunarea ge- nerală din Beiuș, de a încerca ștergerea taxelor de vamă atât de păgubitoare, cu cari au fost îngreunate productele litera- turei noastre în regatul român. Delăturarea acestui mare nea- juns este mult îngreunată prin faptul, că'se va pută face nu- mai cu modificarea unei legi dintre cele mai complicate. Sunt cu toate aceste prospecte, că această piedecă, judecată de toți amicii sinceri ai culturei noastre naționale ca o disposi- țiune dintre cele mai nefericite, în timp apropiat va fi de- lăturată. 0 acțiune mai largă și mai spornică pentru promovarea literaturei noastre sperăm, că va pută inaugura Asociațiunea noastră după-ce va executa conclusul adunării generale din Beiuș, referitor la înființarea secțiunilor literare prevec|ute în § 2 al statutelor. Chestiunea aceasta, care formează una din- tre cele mai grele probleme ale Asociațiunii, este obiectul 250 unor studii mai aprofundate, și va deveni actuală îndată-ce vom pute înființa Museul și archivele proiectate de Asocia- ciațiune, cu cari instituțiuni secțiunile literare vor trebui să stee în strinsă legătură. * * * în firul celor expuse vom ajunge la conclusiunea, că stă- rile, pe basa cărora Asociațiunea cu ocasiunea ultimelor adu- nări generale a stabilit principiile conducătoare ale activității sale pe teren literar, deși în multe privințe s’au ameliorat, în genere au remas nealterate. De aici urmează, că activitatea Asociațiunii în materie literară va avă să se continue și în viitor în direcțiunea apucată. Dr. C. Diaconovich m. p. Propuneri. în vederea raportului secretarului I despre mișcarea li- terară din anul trecut, comitetul central înaintează adunării generale următorul Proiect de conclus: „Adunarea generală, luând act de raportul comitetului cen- tral despre activitatea desvoltată în anul trecut pe teren li- terar, îl îndrumă a continua lucrarea începută tot pe basa principiilor stabilite de adunările generale anterioare⁴⁴. Din ședința comitetului central al Asociațiunii pentru literatura română și cultura poporului român, ținută in Sibiiu la 9 August 1898. losif St. Șuluțiu m. p., președinte. Dr. Beu m. p., secretar II. 251 DIN SINUL ASOCIAȚIUNII. Membrii Asociațiunii. Terminându-se încassarea taxelor de membri pe calea indicată în Nr. 1—2 al „Transilvaniei” (pag. 53), dăm și pe anul curent un tablou al stării membrilor la finea lunei Martie. Din cifrele ce urmează cetitorii noștri se vor pute informa nu nu- mai asupra îmbucurătoarei înmulțiri a membrilor Asociațiunii, ci se vor pute orienta totodată și asupra intensității activității desvoltate de dife- ritele despărțeminte. Observăm âncă, că în tabloul ce urmează sunt considerați numai acei membri cari xi-au achitat taxele. Fundatori Pe viață Ordinari Suma 1. Despărțăm. I. al . Brașovului 2 4- 7 -l~ 74 = 83 2. n II. „ Branului 0 -ț- 2 + 37 T 39 3. HI. „ Făgărașului 2 + 6 + 34 --- 42 4. n IV. „ Sibiiului 7 + 20 + 39 66 5. y V. „ Săliștei 1 + 10 + 36 47 6. » VI. „ Sebeșului săsesc 3 + 4 + 28 = 35 7. VII. „ Hațegului 0 4- 3 ' + 14 =: 17 8. n VIII. „ Devei 1 + 5 + 40 = 46 9. » IX. „ Orăștiei 3 + 6 + 13 = 22 10. X. „ Bradului 1 + 2 + 27 = 30 11. y XI. „ Blajului 3 + 4 49 ------ 56 12. r> XII. „ Albei-Iuliei 1 + 4 + 13 = 18 13. n XIII. „ Abrudului 3 + 24 ---ț--- 37 --- 64 14. Y XIV. „ Clujului 3 + 6 + 21 _■ 30 15. y XVI. „ Șimleului 5 + 5 4~ 26 = 36 16. y XXI. „ NăsSudului 12 22 34 68 17. XXII. „ Bistriței 5 + 7 6 = 18 18. Y XXIII. „ Turdei 0 + 1 + 14 = 15 19. Y XXIV. „ MurSșului 1 + 1 + 14 16 20. y XXV. „ M.-Ludoșului 1 + 0 + 6 == 7 21. » XXVI. „ Reghinului 2 + 4 19 = 25 22. y XXVII. „ Cohalmului 0 + 1 + 11 = 12 23. » XXVIII. „ Agnitei 0 + 0 + 0 0 24. » XXIX. „ Mediașului 0 + 0 4~ 10 = 10 2o. » XXX. „ Sighișoarei 0 + 0 “F 4 = 4 26. n XXXII. „ D.-S.-Martin 1 + 0 + 11 = 12 27. V XXXIII. „ Treiscaunelor 0 0 + 4 = 4 28. V Lugojului 6 ---1--- 4 -f- 36 = 46 29. n Caransebeșului 1 + 0 + 8 = 9 30. Timișoarei /*• A * V\ 3 4- 5 + 52 = 60 .‘c i * * • b 1 A 252 31. Desp. Sătmarului 0 + 1 + 30 = 31 32. Beiușului 5 2 + 89 = 96 33. Bocșei 0 -j- 0 ---1*- 56 = 56 34. n S.-Micl ăușului-mare 0 0 + 18 = 18 35. » Oraviței 4 + 14 68 = 86 36. » XV. al Meciului 1 -~F 2 + 2 = 5 37. n XVII. „ Deeșului 0 + 1 4- 1 = 2 38. n XVIII. „ Gherlei 0 ---F 0 ~F 3 = 3 39. » XIX. „ Ciachi Gărbăului 0 + 1 1 = 2 40. n XX. „ Betleanului 0 + 0 ■ 2 = 2 41. •0 XXXI. „ Elisabetopolei 0 4- 1 ~F 1 = 2 Afară de despărțăminte 6 ~F 16 + 36 = 58 Suma . . 83 + 191 4- 1024 = 1298 La finea lui Martie 1898 ...... . 70 + 184 + 786 = 1040 Resultă deci o crescere.....................13 —|— 7 238 = 258 SCIINȚĂ, LITERATURA SI ARTĂ. Bibliografie. în filele din urmă a apărut: Partea a VI din Memoriul lui losif Sterca Șuluțiu de Cârpiniș, membru fundator și membru în co- mitetul central al Asociațiunii pentru literatura română și cultura po- porului român; Sibiiu Tipografia lui W. Krafft 1899. Un volum 8° de 295 pag. Volumul acesta este continuarea Memoriului, din care autorul a publicat 5 părți în anii precedenți. Partea a VI. cuprinde următoarele capitole: Biografia lui loan Dragoș. — Acte și documente din istoria Munților-Apuseni. Tractat despre faptele Românilor, săvîrșite la 1848/9 sub conducerea lui Avram lancu. — Superficialitatea, și șovinismul în literatură. — Istoria noastră bisericească. — Istoria se repețesce. — Amin- tiri de călătorie. — piua crucii. — Roma locuta est. — Afacerea lancu. — lancu și Nemții. —Aprețieri din cliare.—Fluerul lui Avram lancu și cartea de rugăciune a metropolitului Șuluțiu. Doina metropolitului Șu- luțiu. — Suplement la biografia lui Dragoș. — Materialul cuprins în aceasta parte a Memoriului este de valoare istorică durabilă și servesce și ca întregire și adaus la Biografia lui Avram lancu și deci cei-ce posed „Biografia lui Avram Iancu“ a au- torului, au neapărată trebuință de aceasta parte a Memoriului. Considerând, că autorul și din venitul acestei valoroase publicați- uni jertfesce o parte pe altarul culturei noastre naționale, anume desti- nând 200 fl. pentru „Casa națională⁴, ^recomandăm aceasta nouă publi- cațiune a dlui Șuluțiu publicului nostru cetitor cu toată căldura. Se poate comanda la librăria W. Krafft în Sibiiu cu 1 fl. 25 cr. plus 10 cr. porto.