TRANSILVANIA ORGANUL ASOCIAȚII!NII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ $1 CULTURA POPORULUI ROMÂN. Director; Dr. C. DIACONOVICH. -^n-ULl al ZSZZSZZZ-lea 1899. Editura Asociațiunii. SIBIIU, 1899. TIPABIUL TIPOGRAFIEI ABCHIDIECESANE. Sumar. Partea literară. Pag. Chestiuni culturale. Academia Română 109 Ce să cetească poporul? 309 Cultura poporului 189 Organisațiunea noastră culturală 285 Societatea pentru fond de teatru român 110, 212 Statistica culturală 1 Istorie. Comoara regelui dac Decebal de Nie. Togan 106 Cronica notarului anonim al regelui Bela 14, 73, 132 „Despre originea Valachilor arde- leni“ (din „Szâzadok¹¹), de N. Togan 275 Documente istorice: Un ordin de con- fiscare ₍ • 271 începuturile învețământului poporal ro- mân în Transilvania, de N. Togan 205 Înființarea vicariatelor: Hațeg și Fă- găraș, de N. Togan 288 Episcopul loan Inocențiu Klein și Sașii din Sibiiu, de N. Togan 265 ■—-Finetul lui lancu, de 1. St. Șuluțiu 210 Iancs6 Benedek despre „Date istorice privitoare la familiile nobile române¹¹ de I. cav. de Pușcariu (din ,,Szâzadok“) 269 O pagină din istoria bisericească a Maramureșului, de Tit Bud 200 Serviciu statistic român (o propunere) de T. V. Petrișor 291 Societatea geografică română din Bucuresci 109 Literatură și sciință. Academia română (raport despre lu- crările ei) 165 Academia maghiară de sciințe 42, 179 Alexandri si Coșbuc în clubul „Park" din Budapesta 322 Concurs literar 42, 179 Despre pelagra, de Dr. Ilie Beu 256 Limba noastră literară 69 Producțiunea noastră literară. (Ra- portul secretarului 1. despre mișcarea literară română din patrie dela 1 Iulie 1898 până la 1 Iulie 1899) 221 Bibliografie. Abcd-arul ilustrat, de D. Gramma Almanach editat de „Reuniunea învă- țătorilor dela școalele confesionale gr. or. din diecesa Caransebeșului¹¹ Amicul poporului, de Titu Vuculescu Analele Academiei române, Seria II. Tom. XX, XX14 — voi. Anuarul II al Societății pentru crearea unui fond de teatru român, pe 1898/9 Anuarul XXV al gimn. din Brașov pe 1898—99 Anuarul școalei comerc. din Brașov pro 1898/9 August Herman Francke, de C. Mo- rari u Balade poporale, de Avr. Corcea Basarabia în secolul XIX, de Z. C * Arbure Biblioteca teatrală a „Aurorei¹¹ -«■Biografia Iui Avram lancu, de los. St. Șuluțiu Cartea copiilor, de St. C. Alexandrescu Chronicon Anonymi Belae Regis. Notarii. Gesta Hungarorum Conferențele învețătoresci din Archi- diecesa ort. rom. a Transilvaniei Despre poporație. Statistică, teoria și politica ei, de A. C. Cuza Din legile ungare. Judecătoriile cu jurați, de T. V. Păcățian Disciplina cu devotamentul și iubirea în serviciul educațiunii, de I. Dariu Doine și strigături de dragoste, de T. Calbază Drepturile, datorințele și responsabi- litatea membrilor de direcțiune, de Alfred Kormos, trad. de Const. Popp Filosofia socialismului, de N. Mi- băescu-Nigrim Flora Dobrogei, de Dr. D. Brândză „Foaia Școlastică¹¹ Geografie, de Al. Mârki, trad. de I. Popovici „Grădina de legume¹¹, de I. F. Negruțiu ' Gramatica limbei române, de Nicolau j Bogdan | Gramatica română, de I. Petran Pag. 305 î 278 i 302 ! 303 ! 277 ) 282 j 283 ! 323 214 304 304 43 282 279 304»— 299 322 282 322 280 323 304 43 281 181 304 282 iv Pag. | Idei fundamentale în economia poli- tici și o nouă teorie sociologică, de loan Socaciu 300 îndreptar pentru ortografia română, de Vasile Dumbravă 301 Insula morților, de R. Voss, trad. de A. Bârsean 322 Istoria Agriculturii de I. Loser, trad. de un prietin al plugarilor 280 Istoria legii none, de Dr. V. Szmi- gelsk i 180 Istoria literat, latine, de D. Evolcean 213 Istoria lumii, de Const. Morariu 302 Istoria universală, de Al. Mârki, trad. de 1. Popovici 281 Istorioare religioase morale, de Dr. Petru Barbu 181 Micul cântăreț în biserică, de I. Dariu 282 Monografia comunei bisericesci gr. or. române a sf. Adormiri din cetatea Brr iovului, de B. Baiulescu 279 Monologuri si versuri, de Nicolae Țincu 181 Novele și schițe, de I. Pop Reteganul 302 Obolul săracului la monumentul ..Ma- relui Andreiu" de Maria Cunțan 44 O pagină din istoria Bucovinei, de Dr. I. G. Sbiera 300 Originile principatelor române, de Dim. Onciul. 180 Partea a Vl-a din Memoriul lui losif Sterca Șuluțiu de Cărpiniș 252 Paza Maicii sfinte, de Antoniu Popp 302 Programa gimn. din Beiuș pro 1898/99 283 Programa gimn. din Blaj pro 1898/99 282 XV Programa inst. teol.-ped. din Sibiiu pro 1898/99 283 XIII progr. școalei civ. de fete din Sibiiu pro 1898/9 283 Propedeutica filosofică, de Gr.Pletosu305,323 Protocoalele congreselor estraordin. naționale-bisericesci din 1898 și 1899 303 Raport anual al gimn. „Tudor Vladi- mirescu¹¹ din Târgu-Jiu pro 1898/9 283 Raportul anual al societății de lect. „Petru Maior'¹ din Budapesta pe anul 1897/8 44 Raportul II al școalelor capitale ro- mâne din Lugoș pro 1898/9 283 Raportul camerei de comerciu și in- dustrie din Brașov pe anul 1898 302 Religiunea în „școala veche'¹ și „școala nouă“, dc Dr. Petru Barbu 280 Reportul al XXXVI-lea al gimn. din Năseud pro 1898/99 283 România (din „Tparosok olvasotâra¹¹), 111 Românii din Transilvania la 1733 42, 213 Pag. Românul în sat și la oaste, de loan Pop Reteganul 302 Schițe din Italia, de T. Bule 213 Sechster Jahresbericht des Instituts fur rumănische Sprache zu Leipzig 323 Simplificarea graficei si ortografii, de llia Trăilă ’ 301 Studii geologice și paleontologice din Carpații sudici de Dr. I. Simionescu 304 Suspin și zimbire, de Antoniu Popp 302 Tableaux anciens de la Galerie Charles I. Roi de Roumanie, par L. Bachelin 45 Teoria dramei .. de Dr. los. Blaga 43 ! Testamentul lui Emanuil Gozsdu 180 ! Texte din literatura poporană rom. de Dr. G. Alexici 213 Tragedia Calvarului, de Henry Bolo, trad. de soc. „Inocențiu M. Clain“ 303 Un comentariu la § 96 al statutului organic 279 Unde dai și unde creapă, comedie de Al. Coșmar, localisată de luliu Popescu 302 i Vieritul, de Petru Vancu 181 । Calendare. Amicul poporului (an. XL) 306 Calendariul nou (An. I) 308 Calendariu pe anul dela Christos 1900 (An. XXI) 307 Calendariul Românului (an. XV) 324 Călindarul poporului An. XV^ 307 Calendarul săteanului An. IX) 306 Bănățanul (Anul 1) 324 Posnașul (An. V) 307 Reviste. Academia maghiară, din țvablicațiu- nile ei 49 „Albina¹¹ 49 „Archiva¹¹ 47, 182 Archiv des Vereines fur siebenbur- gische Landeskunde 50 ! „Convorbiri literare¹¹ 45, 182 „Die Donaulânder¹¹ 183 „Erdelyi Muzeum¹¹ 215 „Ethnographia¹¹ 308 ; „Familia¹¹ 47 „Foaia Pedagogică'¹ 48 i A hunyadmegyei tortenelmi es re- geszeti târsulat evkonyve (estras din cuprinsul anilor 1—IX) 51, 183 „Literatura și arta română¹¹ 46, 214 „Revista economică¹¹ 182 „Revista ilustrată¹¹ 48 Revista „Tinerimea română¹¹ 214 V Pag. Pag. „Transilvania11 49 Premiul Asociaț. (de 500 cor). 65 Verhandlungen und Mittheilungen des Pro domo 52 siebenbtirg. Vereinesfiir Naturwissen- Reuniunea carpatină din Transilvan a schaften zu Hermannstadt 51 (Erdelyi kârpătegyesiilet) 111 Societatea etnografică maghiară 111 Ruqare (complet, colectiunilor „Tran- Societatea istorică maghiară 110 silvaniei'1 din 1898) 64 Statistica sanitară pe anii 1896/97 117 O-’ Din desparțennme. Folklore. Abrud (rap.) 114 Alipot, poveste 314 Beiuș 184 Descăntece 71 Blaj (raport) 185 în ce stă farmecul poveștilor și poe- Bocșa (agenturi) 186, 217 siilor poporale? 294 Bran (raport) 61 Povestea lui „Me tem11, de G. Todica 295 Brașov 59, 219 Rumănische Hochzeits- und Toten- 308 Caransebeș 218 gebrăuche, von Adolf Flachs Cohalm (rap.) 114 Din sinul Asociațiunii. Hațeg (raport) 63 Mediaș (rap.) 187 Bibliotecele poporale 64 Mureș-Ludoș (ad. gen.) Șb 115 Casa națională 54 Năseud 187 Contribuirile despărț. în 1898 58 Sătmar (raport) 63 Discurs presidial rostit la inaugurarea Sebeșul săsesc 187 adunării generale din Deva (27 Aug. 1899) 253 Selagiu (rap.) 113 Examenele la școala civ. de fete eu Seliște (rap.) 115 internat 217 Sibiiu 188 Fundațiunile Asociaț. (Forro, Oltean, Sighișoara (rap.) 116 Moldovan-Bădilă) 125 311 Timișoara (rap.) 113 Ioana Bădilă 284 Hida-Huedin (partea oficială) P»g- 135 încassarea taxelor de membri 53 Mociu (partea ofie.) pag. 135 Membrii ^sociaț. 251 Panciova (partea otic.) pag. 136 Partea oficială. Pag. Abrud, desp., șed. comitetului din 24 Dec. 1898 9 șed. comitetului din 13 Martie 1899 32 șed. comitetului din 12 Iunie 1899 90 șed. comitetului din 17 Iulie 1899 96 adunarea cercuală 99 șed. comitetului cere, din 13 Nov. 166 Adunarea generală, invit, la Bistrița 7 „ „ Deva. 25 Convocarea ei la Deva 49, 95 Proces verbal din șed. primă 105 I „ ,. „ „ a doua 106 / Rapoartele comisiunilor 110, 113 Ajutoare învețăceilor meseriași, rațio- ciniul lor 6 suma de 400 fl. sosită dela ministru 21 concurs pentru conferirea lor 24 conferirea ajutoarelor 27 Pag. Alba-Iulia, desp., afacerea cassei des- părțementului 13 șed. com. cercual din 19 Febr. 34 delegat pentru organisare 45 „Albina¹¹, bancă, 1000 fl. ajutor școalei civ. de fete ’ 29 Albini, S., procesul cu el 26 Anonymus, Cronica lui, retipărirea 18, 161 Arondarea nouă a desp. 4, 134, 145, 156 Archiva Asoc., dulap nou 95 Baciu I. și Pop-Reteganul, crearea unui fond „Andreiu Mureșan¹* 7 Bădilă, I oana decedată 132 fundațiune 133 parastas 140 Balteș, Maria, dispensare de didactru 20 Bardossy, luliu, recomandă pe lica sa Olivia instructoară de piano 119 VI Pag. Bărnuțiu, autograf 139 Bârză, Oprea, decedat 39 Beiuș, desp. sed. comitetului din 21 Dec. 1898 ’ 9 taxa dela Dr. Cor. Pop 10 adunarea cercuală din 8 Ian. 1899 12 taxe de membri 34 șed. com. cerc, din 26 Martie 1899 37 șed. com. cerc, din 2 Maiu 1899 44 șed. com. cerc, din 13 August 1899 140 adunarea cerc. 162 șed. comitetului cere, din 25 Nov. 166 Biblioteca Asociațiunii: cărți intrate în sem. II 1898 7, 14 ! procurare de cărți 18, 36, 139, 159, 161 | raport la adunarea gen. 57 cărți întrate în sem. I 1899 86, 101 Biblioteca poporală a Asociațiunii, înființarea ei 35 Concurs 13=7', 138 Biblioteci poporale, repert. de cărți 5, 26, 157 proiect de regulament 18, 22 regulament 64, 86 evidența lor 153 „Bihoreana¹*, acții donate de G. S. 13 Blaj, desp. șed. com. cercual din 26 Martie ’ 34 șed. com. cerc, din 19 Iunie 91 I șed. com. cerc, din 9 și 18 Iulie 96 adunarea cercuală 122 șed. comitetului cere, din 12 Nov. 162 Bocșa, desp., șed. com. cerc, din 8 Februarie 19 agentură în Bocșa rom. 20 șed. com. cerc, din 5 Martie 32 șed. com. eere. din 6 Aprile 38 ; șed. com. cerc, din 18 Iulie 96 ’ șed. com. cerc, din 10 August 125 [ șed. com. cerc, din 14 Septembre 142 ! adunarea cercuală 142 ! Bologa, Valeriu P., decedat 46 Brad, desp., adunarea cercuală 126 , Bran de Lemeny, loan, decedat 13 i Bran, desp., șed. com. cerc, din 25 Februarie 31 adunarea cercuală 94 Brașov, desp., taxe de membri 11 șed. com. cerc, din 23 Dec. 1898 și 25 Ianuarie 1899 19 șed. com. cerc, din 3 Martie 40 ! șed. com. cerc, din 19 Aprile 44 șed. corn. cerc, din 17 Maiu 44 șed. com. cerc, din 7 și 10 Iunie 89 Pag. adunarea generală 89 șed. com. cerc, din 5 Iulie 96 șed. com. cerc, din 11 August si 28 Septembre ’ 144 șed. comitetului cere, din 6 Oct. 159 șed. comitetului cerc, din 3 Nov. 166 Cărți împărțite la adunarea gen. 99 Cărți religioase, cumpărate 28 Casa națională, mersul lucrărilor pre- gătitoare 5 datoria ei 6 aranjarea unei loterii 25 membri fundatori 29 donațiuni 29, 40 ,45, 97, 101 loteria 88, 118, 138, 157, 168 raport la adunarea gen. 98 Casele Asociațiunii, cuartir gol și re- parări 134 Cassa Asociațiunii, scontrarea 6 rațiociniul fondurilor 21 resultatul încassării taxelor 46 rațiociniul 67, 85 inventarul 74 budget pro 1900 77 raport de cassă 85 operațiunile în cuartalul II și III 139 Cătina, desp. reun. înv. din archid. cere bani pentru bibliotecă 32 Chendi, fâMnâ/ $w w wtowtâr inunuu^unuu^ !aM^rmiâliF0r ^ent^ Mtnuf- f I twar aJn?Țtt?4i^^in^mie4qiwi«g^twtt^t (^ || 'ttqgf ^ftguuu âtgtxuxur*u)A^ ‘ttgn& IMnupu#'^ Hmir*4tt?4țuw?0 dtfla4&T' mguiâ^ l^uugaa^ & in ât^^on toii'mm 4<^Hs âim gM' toirw ^h* tr ttadiowf duu^ ynttnîîc^imwwnt^fhttam tdattumjmmtwne* tytunu^^hfetut tttttt' er nmpliar r fmkmi* kjemtf ^odbtr agnattw^ gete t&M&'tv Hmm țmwtdu
e Rumănen und ihre Anspriiche. Wien und Teschen 1883 Verlag von Karl Prochaska. 19. — — Jos. Lad. Pic’s „Der naționale Kampf gegen das Ungarische Staatsrecht". Wien und Teschen 1883. Karl Prochaska. 20. — — Wie die Rumănen Gesehichte schreiben. Ungarische Revue 1885. 21. — — Neuere Erscheinungen der rumănischen Geschichtsschreibung. Wien und Teschen 1886. Verlag von Karl Prochaska. 22. Jung lulius: Roemer und Romanen in den Donaulăndern. Innsbruck 1877. Verlag der Wagner’schen Universitătsbuchhandlung. 23. Karamsin Nicolaus: Gesehichte des russischen Reiches, iibersetzt von Fr. Hauenschild, Riga 1820. bei C. I. G. Hartmann. 24. KlaiC Alois: Slavonien vom X bis zum XIII Jahrhundert. Agram 1882. 25. Kollâr Adam Franc.: Wțlches ist der r'omitate oder Gespanschaften, wieviel derselben waren im 13. Jahrhunderte und wie war ihre damalige Militair- und Civilverfassung ? Wien 1771. 26. Krajner Emerich: Die urspriingliche Staatsverfassung Ungarns seit dei⁻ Griindung des Konigthums bis zum Jahre 1382. Wien 1872. Druck und Verlag von Cari Gerold’s Sohn in Wien. 27. Lorenz Ottokar: Deutschlands Geschichtsquellen im Mittelalter seit der Mitte des 13. Jahrhunderts. Berlin 1886. Verlag von Wilhelm Hertz. 28. Mailâth Joh. Graf: Mâgyarische Gedichte iibersetzt. Stuttgart und Tiibingen 1825. In der I. G. Cotta’schen Buchhandlung. 29. — — Gesehichte der Magyaren. Regensburg 1852. 25 30. Maniu Vas.: Zur Gesehichtsforschung liber die Romfinen. Historisch-krrtische und etnologische Studien von V. Maniu, Secretair der historischen Section der Akademie der Wissenschaften zu Bukarest. Deutsch von P. Brosteanu. Reschitza 1884. Buch- druckerei Sitneon Pocrean. 31. Marczali Heinrich: Ungarns Geschichtsquellen im Zeitalter der Arpaden. Berlin 1882. Verlag von Wilhelm Hertz. 32. Pălacky Franz: Geschicbte von Bohmen. 33. Palkovics Georg: Ein paar Worte iiber die Sehrift: Abkunft der Magyaren. Dar- gethan von Schlozer ia seinem Nestor. Pressburg 1827. 34. PiC Jos. Lad: Uber die Abstammung der Rumânen. Leipzig 1880. Verlag von Duncker und Humbolt. 35. — — Der naționale Kampf gegen das ungarische Staatsrecht. Ein Beitrag zur Kritik der ftlteren ungarischen Geschichte. Leipzig 1882. Verlag von Duncker -and Humbolt. 36. — — — Zur rumănisch-ungarischen Streitfrage. Skizzen zur ăltesten Geschicbte der Rumânen, Ungarn und Slaven. Verlag von Duncker und Humbolt. 37. Potthast August: Wegweiser durch die Gesehichtswerke des europSischen Mittelalters von 375—1500. Berlin 1862. Hugo Kastner. — Verbesserte und vermehrte Auftage. Berlin 1895-6. W. Weber. 38. Rademacber Otto: Zur Kritik ungarischer Geschichtsquellen. Forschungen zur deut- schen Geschichte XXV. Herausgegeben von der historischen Commission bei der kon. bayerischen Akademie der Wissenschaften. Gottingen 1885. 39. Roesler Robert: Romănische «Studien, Untersuchungen Zur Slteren Geschichte Ro- măniens. Leipszig 1871. Verlag von Duncker und Humbolt. 40. RoSler Eduard: Zur Kritik ălterer ungarischen Geschichte. Troppau. Druck von Alfred Trassler 1860. 41. Ruhl Franz: Zu den Qnellen des anonymen Notars des Konigs Bela. Herausgegeben von der historischen Commission bei der kon. bayerischen Akademie der Wissen- schaften. Gottingen 1883. 42. Schlozer August Ludwig: Geschichte der Deutschen in Siebenbiirgen. Gottingen 1795. Im Vanderoek-Ruprechtschen Verlage. 43. — — — NestOr. Rnssische Annnlen in ihrer slavonischen Grundsprache: ver- glichen von Schreibfelern und Interpolationen gereinigt, erklftrt und iibersotzt. Got- tingen 1802 —9. Bei Heinrich Dieterich. 44. Schwartner Martin: Statistik des Konigreichs Ungern. Pest 1798. Gedruckt bey Matthias Trattner. 45. Semler Johann Salomon: Die allgemeine Geschichte von Russland Hâlle 1765. Joh. Justinus Gebaner. 46. Spittler L. J. Entwnrf der Geschicbte der europaischen Staaten. Berlin 1793. Bey August Mylius. 47. Siiltzer Franz Joseph: Geschichte des transalpinischen Daciens, das ist: der Walachey, Moldau, und Bessarabiens, im Zusammenhange mit der Geschichte des iibrigen Da- ciens, als ein Versuch einer allgemeinet) dacischen Geschichte mit kritischer Freyheit entworfen. Wien. Bey Rudolf Grăffer. ... 48. Thunmann Johann: Untersuchungen iiber die Geschichte der oestlichen europaeischcn Voelker. Leipzig 1774. Bei Siegmund Lebrecht Crusius. 49. Wattenbach W.: Deutsche Geschichtsquellen im Mittelalter bis zur Mitte des drei- zehnten Jahrhundertes. Berlin 1894. Verlag von Wilhelm Hertz. III. în limba maghiară. 1. Balâssy Ferentz: A Zâmi es dhâti apâtsâgok. Ertekezesek a tortenelmi fudomanyok korebol 1881. 2. ' Barti! Gyorgy: A magyar v^rszerzSdes es a csiki sz6kely kronika. Az AnonymUszrol adott czikk folytâban. Uj magyar Muzeum 1859. 26 3. Bartal Gyorgy: Bela kirâly halhatatlan jegyzojenek, Matyâsnak ujabb diadalârol. Ma- gyar akademiai ertesito 1861. Emich Gusztâv Pest. 4. — — Bela kirâly halhatatlan jegyzojenek hajdani szittyâirdl, fotekintettel mace- donia! Nagy Sândor korâra. l’esten 1864, kiadja Heckenast Gusztâv. 5. Bekesi Emil: Magyar irok az Ărppâdhâzi kirâlyok korâban. Budapest 1896. Katho- likus Szemle. 6. Bekey Istvân: Bela kirâly jegyzojenek szemelye es kora. Budapest 1886. Nyomatott Bago Mărton es fiainâl. 7. Borovszky Samu: A honfoglalâs tortenete. Budapest 1894. Franklin-tarsulat. 8. Budai Ezsaiăs: Magyarorszăg historiâja a mohâesi veszedelemig. Debreczen 1805. Ny. Csâthy Gyorgy. 9. Csetneki Elek: Anonymus az erdelyi olâhokrol. Egyetemes philologiai kozlony 1881. 10. Danko Joszef: Gybrmegyei Sabaria, vagyis pannonhalmi Szent-Mârton, torvesi Szent- Mârtonnak sziileteshelye. Magyar Sion 1867. 11. Dugonics Andrâs: Etelka, egy igen ritka magyar kisasszony, Vilâgosvârott, Arpâd es Zoltân fejedelmeink ideikben. Pozsonyban es Kassân 1788. Fiiskuthi Landerer Mihâly koltsegevel es betiiivel. 12. ■— — Jolanka, Etelkănak leânya. Pozsonyban es Testen 1803. Fiiskuthi Landerer Mihâly koltsegevel es betiiivel. 13. — — Szittyiai tortenetek. Pozsonyban es Pesten 1806—8. Fiiskuthi Landerer Mihâlj' koltsegevel es betiiivel. 14. Enessey Gyorgy: Bela kirâly nevtelen jegyzbje kezirat. 15. Fejer Gyorgy: Bela kirâlyunk jegyzojenek idejekorârol. Tudomânyos gyiijteroeny 1828. 16. Fejerpataky Laszlo: Tbrtenetirâs az Arpâdok alatt. Figyelo 1877. 17. — — — Irodalmunk az Arpadok korâban. Budapest 1878. Rudnyânszky A. konyvnyomdâjâbol. 18. — — — Meg egyszer Anonymus. Szâzadok Budapestei! 1879. 19. — — A magyar honfoglalâs kutfoi. Vasârnapi Ujsâg 1883. 20. Foltiny Jânos: Nehâny hely a Zâsty-i apâtsâg alapito levelebol s Anonymus kora eș kilete. Szâzadok 1871. Pest. 21. — — A Zăsty-i apâtsâg XL szâzadik oklevelenek taglalata s ismeretlen helyenek meghatârozâsa. Kutfo tanulmâny az egri foegyhâzmegye tortenelmebdl vonatkozâssal Anonymusra. Eger 1883. Szolesânyi Gyula bizomânya. 22. — — — Vâlasz, mikor elt Anonymus? feliratu birâlat irojânak. Egri egyhâz- megyei kozlony 1883. 23. Frankl Vilmos: A magyar nemzet bevândorlâsânak tortenete. Magyar tudomânyos - Ertekezo 1862. 24. Gondocs Benedek: Pusztaszer es az ezredeves iinnepely. Budapest 1883. 25. Hajnik Imre: Magyar alkotmâny es jogtortenelem Pest 1872. Kiadja Heckenast Gusztâv. 26. Hammer-Purgstall Joszef: A magyarok eredeti lakfblderol. A magyar tuddstârsasâg evkbnyvei. Budân 1834 8. 27. Havas Sândor: Az O-budai hajdan a bold. Szuz Mariârdl nevezett „Feheregyhâz" es Arpâd sirja. Areheologiai Ertesito 1882. 28 Hornyik Jânos: Pusztaszer, a honalapito magyar nemzet elsd torvenyhozâsi kbzgyii- lese szinhelyenek tortenete. Pusztaszer terkepâvel s szermonostor romjai ket rajzâval es 120 darab oklevellel. Kecskemet 1865. Gallia Fiilbp bizoihânya. 29. Horvâth Istvân: Bela kirâly nevtelen Jegyzojerol. Pest 1804. 30. — — A szlavinokrdl, azaz: kerkedokrol, a trojai hâborutdl els6 Justinianus Csâ- szârig. Pest 1844 nyomt. Petrozai Trattner 1. M. es Kârolyi Istvân. 31. Hunfalvy Pâl: A. Magyarok ereclete. Budapesti szemle 1860. 32. — — Reguly Antal hagyomânyai, Pest 1864. Eggenberger Ferdinand akademiai konyvârusnâl. F 27 33. Hunfalvy Păi: Magyaroiszâg etbnographiâja, Budapest. A magy. Tud. Akademia kony vkiado hivatalâban 1876. 34. — — A rumun tortenet irâsrol. Budapesti szemle 1885. 35. Ipolyi Arnold: Magyar Tortenet-kutfotanulmânyok. Felolvastatott a M. Tud. aka- demiâban 1870. 36. Jancso Benedek: Român politikai es tortenelmi tanulmânyok. 1896. Budapest. Lampel Robert kiadâsa. 37. Jâmbor Păi: A magyar irodalom tortenete. Pest 1864. Kiadja Râth Mor. 38. Jâszay l'âl: Almos a magyar kronikâk szerint. Pest 1850. 39. — — A magyar nemzet napjai, a legregibb idotol az arany bidlâig, kiadta Toldy Ferentz. Pest 1855. Emich G. bizomânya. 40. Jerney Jănos: Keleti utazâsa a magyarok oshelyenek kinyomozăsa vegett. Pesten 1844-5. 41. Kachelmann Jânos: Szepes es Gomor neverol es Băla kirâly nevtelen jegyzojârol. Uj magyar Muzeum 1859. 42. Kandra Kabos: Aba Samu kirâly. Budapest 1891. Răth Mor. 43. Karâcsonyi Jănos: A honfoglalâs es Erdely. Katholikus szemle 1896. 44. Kerekgyârto Arpâd: Magyarorszâg mivelodesenek tortenete. Pest 1859—65. Kiadjâk Buda Sândor es Krupinszky Jânos. 45. Lethenyei Jănos: Anonymus, azaz: Bela kirâlynak nevtelen iro deăkja, aki ama het magyaroknak Szittyâbol Almos hertzeg vezerlese alatt lott kijoveteloket megirta. Most pedigleu deâk nyelvbol magyarra forditotta es a nemeș magyar nemzetnek fel- ajânlotta. Pesten, nyomtattatott Trattner Mâtyâs betiiivel 1790. 46. Mândy Istvân: Magyar Sunâd, avagy 1. Bela kirâlynak nevctlen irodeăkja kit osi edes emlek oszlopâul az 6 Het Fomagyar Vezerekrol irt Deâk Historiâjâbol ma- gyarba oltoztetve elo âllatott Tekintetes Nemeș Szatthmăr vârtnegye edgy legkissebb Hites Tagja. M. M. 1. Debreezenben, nyomtt. Szigethy Mihâly ăltal 1799. 47. Marczali Henrik: Bela kirâly jegyzoje. Kutfoi tanulmăny. Egyetemes philologiai Kozlony. Budapest 1877. 48. — — A magyar tortenet kutfoi az Arpâdok korâban. Budapest 1880. Franklin târsulat. 49. — — Magyarorszâg tortenete az Arpâdok korâban. Budapest 1896. 50. — — — A kronikâk. Budapest 1896 az Atheneum irodahni es nyomadai r. târ- sulat kiadâsa • . . 51. Mâriâssy Bela: A magyar torvenyhozâs tortenelme 1000—1880. Budapest, Gyor 1884—93. Nyomatott Bartalus Imrânâl. 52. Mărtonfy Mârton: Magyar alkotmănytan es az abban foglalt polgâri jogok es kote- lessegekrol. Kassa 1874. „Pannonia¹¹ konyvnyomda. 53. Mâtsăr Istvân: Het magyarok, azaz nehai Bela kirâly (Anonymus) nevetlen Iro Deâkjânak az elsd Het magyar vezerekrol irt Histdriâja, melyet magyarra forditott hat lâbmerteku bajnoki versekbe szedett mâs auctorokbul sok reszekben megbovitett elmes koltemânyekkel felekesitett Kezirat az egri erseki lyceum konyvtărâban. 54. Mâtyâs Floriân: Anonymus idokorârol, magy. Tudomânyos Ertesito 1867. 55. Mitrovies Gyula: Retelpatak s a melegforrăs. Torteneti emlek a honszerzes nap- jaibol. Vasârnapi ujsâg 1865. 56. Moldovan Gergely: A romănok eredete. Magyar-romăn szemle „Ungaria¹¹ 1895. 57. Molnâr Aladâr: A magyar alkotmâny torteneti kifejlbdese. Pâpăn 1862. A rcformâlt fotanoda betiiivel. 58. Molnâr Jânos Pâl: IV. Bela kirâlynak notârinssa. Magyar konyv-hăz Pest 1795. 59. Nagy Gâbor. Bela kirâly nevetlen irodeâkjârol. Hasznos mulatsâgok, 1836. 60. Nagy Geza: Adatok a szekelyek eredetehez es egykori lakhelyehez Sepsi Szentgyorgy 1883—6 Jdkai nyomdareszvenytârsulat konyvnyomdâja. 61. — — A Geisa nev kiejtese: II. Gejesa es Gecse. Turul 1892. 62. 63. 64. 65. 66. 67. 68. 69. 70. 71. 72. 73. 74. 75. 76. 77. 78. 79. 80. 81. 82. 83. 84. 85. 86. 87. 88. 89. 90. 91. 92. 93. 94. 95. 96. 97. 98. 99. 100. 101. _____28______ Nagy Gyula: Szenhalom, hamuhajlok pogânysir. Archeologiai ertesito 1878. Paner Jănos: Osok emldke, vagyis: szerette-e a magyar nemzeti tortenetet? voltak-e hajdan evkonyvei? Szekesfdjervărt 1860. Ozvegy Szămmer Pâine betiiivel. Pkuler Gyula: A magyarok megtelepedeserol Szâzadok 1877. — — Anonymus kiilfoldi vonatkozâsai. Szâzadok 1883. — — Nehâny st6 hadi viszonyainkrdl a XI—XIII szâzadban. Hadtortenelmi koz- lemenyek 1888. — — A magyar nemzet tortenete az Arpâdhâzi kirâlyok alatt. Budapest 1893. — — A magyar honfoglalăs uțjănak terkepe. A nevtelen jegyzo szerint, a hon- foglalâs korabeli es Arpâdkori regeszeti leletek feltiintetesevel. Ezredeves kiâllităs tort, katalogusa 1896. Pesty Frigyes: A hclynevek es a tortenelem. Ertekezes kiadta a magyar Tudomânyos akademia 1880. — — Magyarorszâg helynevei, torteneti, foldrajzi es nyelveszeti tekintetben. Bu- dapest 1888. Kiadta a magy. tud. Akademia. Petenyi Otto: Arpâd sirhelyenek folfedezese. Budapest 1895. Piek Miksa: Regi magyar tortenetirâs a legregibb kortdl 1529-ig. Budapest 1888. Nyomatot Neymayer Edenel. Podhradczky Jdsef: Bela kirâly nevtelen jegyzojenek idejekora es hitelessege. Okle- velek egykoru es kozelkdrii kutfok szerint birâita es ertelmezte. Budân 1861. Bago Mârtonnăl. Pulszky Ferencz: Anonymus Belae regis notarius. Eletkepek 1845. Pesten. Reguly Antal: Tuddsitâs Hell Miksa historiai keziratainek azon reszerSl, mely a ma- gyar-finn kerdest târgyalja. Magy. Akademiai Ertesito 1851. Reso Ensel Sândor: Bela kirâly notâriusârdl. Tudomânyos Gyiijtemeny 1832. — — Arpâd sirja. Budapesti Hirlap 1860. Vasârnâpi Ujsâg 1862. Rethy Lăszld: Anonymus az erdelyi olăhokrdl. Budapest 1880. Knoll Kârolynâl. Rischel Agost: Ostortenetiink nehâny fontos kerdeserol Pest 1851. Rolionyi Gyula: A honfoglalăs tortenete. Budapest 1896. Az „Athenaeum¹¹ kiadâsa. Rdnai Horvăth Jeno: Magyar hadi kronika. Hadtorteneti Kozlemenyek 1895. Salamon Ferencz: A tortdnelmi viszgâlatrol. Budapesti Szemle 1873. — — Budapest tortdnete 1885. Sayous Ede: A magyar tortdnelem kutforrâsai. Forditotta ifj. Szinnyey Joszef. Buda- pest 1877. Franklin târsulat. Sândbr Istvân: A regi s mostani magyar dnekrols tănezrdl. Gy6’r 1801. — — Ket răgi kony veinkrol: Anonymus s a Vâradi Regestrum. Gyor 1801. — — Băla notariusârol meg egyszer. Gyor 1801. — — Bela Levelessenel eldforduld tulajdon nevek. Bees 1808. Sebestydn Gyula: A magyar honfoglalăs mondăi. Budapest 1895. — — A szekelyek neve s eredete. Ethnografia 1897. — — Năprajzi fiizetek. Budapest 1897. •— — Ki volt Anonymus? Budapest 1898. Grill Karoly konyvkereskedese. 8omogyi Ede: Magyar Lexikon. Budapest 1879. S6rt>s Pongrătz: Adorjân erdelyi piispok s a szebeni prepostsâg. Magyar Sion 1896. Szabd Demo: Az olăhok eredeterdl es polgări âllâsukrdl. Gyor. Nyomatott Sauerwein Gezânâl 1865. Szabd Istvân: Anonymus Arpaliceje. Szâzadok 1890. Szabd Kâroly: Elcid vajda. 1851. — — A het magyar nemzetseg. Uj magyar muzeum 1851. — — Bela kirâly ndvtelen jegyzojenek konyve a magyarok tetteirol. 1860. — — Bela kirâly nevtelen jegyzoje es nemet birâldi. Budapesti szemle 1860. — ■— Biborban sziiletett Konstantin csâszâr munkâi magyar torteneti szempontbdl ismertetve., Magy. Akademiai ertesitd 1860. 4 29 102. Szabo Kâroly: Kezai Simon kronikâja. Pest 1862. 103. — — A magyar vezerek kora Arpâdtol Szent Istvânig. Pest 1869 kiadja Râth Mor. 104. Szalay Lâszlo: Magyarorszâg tortenete, Lipcse 1852—62. Geibel, Lțufer & Sțolp. 105. Szechy Kâroly: A pannoniai enek. Irodalomtorteneti kozlemenyek 1892. 106 Szinnyei Josef: Hogy hangzott a magyar nyelv az Arpâdok korăban? Budapesț 1895, Hornyânszky Viktor konyvsajtoja. 107. Szlemenits Pal: Torvenyeink tortenete orszâgunk keletkeztetol az Arpâdok kihaltâig. A magy. tudos târsasâg evkonyvei 1845. Budăn. 108. Tholt Titus: Fehergyhâz es Arpâd sirjânak holfekvese s kutatâsaim. Budapesț 1868. Revai testverek bizomânya. 109. — — Hol van Arpâd sirja? Fiiggetlenseg 1882. 110. — — Az obudai „Feheregyhăz** es Arpâd sirja. Arehaeologiai ertesitd 1882. 111. Thury Josef: Krdnikâink es a nemzeti hasyomâny. Irodalomtorteneti kozlemenyek 1897. 112. Tdldy Ferenez: A magyar kolteszet tortenete 1853. Heckenast Gusztâv. 113. — — Nemzeti tortenetirăsunk kezdetei. Szâzadok 1868. 114. — — Anonymus es a Colonnai Ouido. Reform 1870. 115. Uhlarik Jânos: Nyelveszeti tanulmăny Anonymus „de gestis Hungarorum“ czimii munkâja felett. 116. — — Anonymus latinsâga. Nyelveszeti tanulmăny. Nagyszombat 1889. Nyomatott Winter Sigmondnâl. 117. Vass Josef: Bela kirâly nevtelen jegyzojenek kora, ujabb nyomozâsok alapjân. Pest 1865. Kugler Adolf tulajdona. 118. Vâmbery Armin: A magyarok eredete. Ethnologiai tanulmăny. Kiadja a magyar tudomânyos Akademia. Budapesț 1882. 119. Vâradi Jănos: A regi magyar zâszldsâgrdl vald nyomozâsok. Posonyban 1830. Belnay orokoseinek betiiivel. 120. Wekerle Lâszlo: Alba Maria mint Arpăd sirja holfekvesenek meghatârozâsa. Budapesț 1885. Pallas reszvenytârsasâg. 121. — — Arpâd sirja az obudai Viktoria-teglagyâr telken megtalâlt Fehâr-egyhâz szentelyeben. Budapesț 1886. Pallas reszvenytârsasâg. 122 Wenzel Gusztâv: Eszmetoredekek a magyar nemzet hosmonda tortenettudomânyi meltatâsâra. Pest 1850. 123. — — Tudositâs Hell Miksa keziratai azon reszeirol melyek Anonymust s a răgi magyar foldiratot târgyaljâk. Magy. Akademiai Ertesito. 1851. 124. A magyar es erdelyi magânjog rendszere. Budân 1863. A kir. magy. egyetemi nyomdâbol. IV. în limba română. 1. Barițiu Gr.: Colleețiune de diplome din diplomatariul comitelui losif Kemeny, care privesc mai ales pe români (valachi). Transilvania 1871. 2. (Laurian Treb.) Anonim: Temișana sau scurtă istorie a Banatului Timișan. Bucuresci 1848. Cu tipariul colegiului național. 3. Maior Petru: Istoria pentru începutul românilor în Dacia, tocmită de Petru Maior de Dicio-Sânmărtin, protopop și la înnălțatul crăescul consilium locumtenențiale al Ungariei crăesc a cărților revisor la Buda 1812. 4. — — Din scrierile lui Petru Maior edate de societatea literarie „Petru Maior¹* a junimei române studidse din Budapesta. Volumul I. Istoria pentru începutul româ- nilor în Dacia. Budapesta și Gherla 1883. 5. Maniu Basiliu: Disertațiune istorico-critică despre originea românilor din Dacia-Traiană. Timișora 1857. Cu typariul lui M. Hazay și a fiului Guilomu. 6 — — Cercetare istorică asupra românilor. Studii istorice-critice și etnologice. Bu- curesci 1883. 30 7. Onciul D.: Teoria lui Roesler. Convorbiri Literare, Bucuresci 1885. v. XIX. pag. ■856 sequ. 8. — — Anonymus Belae notarius, Enciclopedia Română 1896. 9. Papiu A. Ilarian: Istoria romanilor din Dacia superiore. Viena 1852. Cu literele lui C. Gerold și fiu. 10. Pașcuțiu Dionisiu: Originea românilor și latinitatea limbei române. Arad 1881. Cu tipariul lui St. Gyulai. 11. Șincai Gbeorghie din Șinca: Kronica Rumânilor și a mai multor neamuri, încât au fost ele așa de amestecate cu românii, cât lucrurile, întâmplările și faptele unora fără de ale altora nu se pot scrie p' înțeles. Buda în crăeasca tipografie a univer- sității scientifiee unguresci tipărit» ia anul 1844. 12. — — Edițiunea a doua tipăritp^e ministeriul cultelor și al instrucțiunei publice Bucuresci. Tipografia Academiei române (Laboratorii români) 1886. 13. Tocilescu Gr. G.: Dacia înainte de Romani. Bucuresci 1880. 14. Xenopol A. D.: Teoria lui Rosler 1885. Iași. 15. ■— — Istoria românilor din Dacia Traiană 1888. CHRONICON • li. 9’iq Anonymi Belae Regis Notarii. GESTA HUNGARORUM. ---------===>^G>Jg<33-<===--- CRONICA Notariului anonim al regelui Bela. FAPTELE UNGURILOR. ------- Tradusă din limba latină de Mihail Besân, notar publ. reg. îⁿ Lug⁰?’ 32 Incipit prolugws in gesta Hungarum. P dictus magister ac quondam bone memorie gloriosissimi Bele regis Hungarie notarius N. suo dilectissimo amico, uițo venerabili et arte litteralis acientie inbuto, salutem et sue peticionis effectum¹, Dum olim in școlari studio simul essemus et in hystoria troiana, quum ego cum sumnio ampre complexus ex libris Darethis Frigij ceterpntmque auctorum, si cu/ a magistris meis audiueram, in unum uolumen proprio stilo compi- laueram, pari uoluntate legeremus, petisti a me, ut sicu/ hystoriam tro- ianam bellaque Grecorum scripseram; ita et genealogiam regum Hungarie et nobilinm suonțțjț, qualiter sșptem p^'ncipalps persoqe, que hetumoger uocantur, de terra scithica descenderunt, uel qualis sit terra scithica, et qualiter sit generatus dux Almus, aut quare uocatur Almus primus dux Hungarie, a quo reges Hungarorum originem duxerunt, uel qwot regna et reges si&i subiugauerunt, aut quare pppjtlus de terra scithica egressus per ydioma alienigenarum Hungarij et in sua lingua propria Mogerij uocantur, tifei scriberem. Promisi el² enim me facturum; sed aliis negotiis impeditus, ets tue peticionis¹, et mee promissionis iam pene eram oblitus, nisi im'Ai per litteras tua țiilectio defbjtqiq reddere monuisset. Memor igitur tue dilectionis quamuis multis et diuersis huius laboriosi⁶ secuii impeditus sim negotiis, facere tamen aggressus sum, que facere iussisti, et șecundum tțadicipnes diuerșor?*»» hystqriographorum, cjiuine grq/ie fulțțts auxilio, optimum estimans, ut ne posteris in ultimam generationem obliuioni tradatur. Optimum ergo duxi, ut uere et simpliciter tiii scriberem, quod legentes possint agnoscere, quomodo res geste essent. Et si tam nobi- lissima gens Huqgarie pnjnordia sqe generaționis qt fortia queque facta sua ex falsis fabulis rusticorum uel a garrulo cantu ioculatorum quasi sompniando audiret, ualde indecorum et satis indecens esset. Ergo potius ammodo⁶ de certa scripturarum expjanatione et aperta hystoriarum inter- pretatione rerum ueritatem nobiliter percipiat. Felix igitur Hungaria, cui sunt dona data uaria. Omnibus enim horis gaudeat de munere sui littera- toriș. Quia pxordiuin⁷ genealogie regum șuorum eț nobilimii ha&et, de quibus regibus sit laus et honor regi eterno et sunete Mărie matri eius, per gra/iam cuius reges Hungarie et nobiles regnum habeant feliei fine hic et in euum. Amen. *) Corecturi făcute de mâna copistului (ipdicate cu: de a. mână); mai nainte fusese affectum. — *) «1 e adaus ulterior de a. mână. — ’) et e adaus ulterior de altă mână. — 33 Se începe precuvântarea despre faptele Ungurilor. Numitul magistru, notarul celui mai glorios rege al Ungariei Bela de bună memorie, amicului seu prea iubit, și onoratului bărbat versat în sciințele literare N. salutare, și împlinirea dorinței sale. Odinioară, când eram deodată la sciințele școlare, și din istoria Troiei, pe carea eu am îmbrățișat-o cu prea multă iubire, am compus în stilul meu un vo- lum, din cărțile lui Dares Frigius și ale altor autori, precum aurisem dela învățătorii mei, și o cetirăm amândoi cu asemenea voință, m’ai ru- gat, ca, precum am descris istoria troiana și răsboaiele Grecilor, să-ți descriu și genealogia regilor Ungariei și a nobililor sei, cum au descă- lecat din pământul Scythiei cele șepte persoane fruntașe, cari se numesc Hetumoger, sau cum este pământul scythic, cum s’a născut Almus sau pentru ce l-a numit Almus pe primul duce al Ungariei, dela care își trag originea regii Ungurilor, sau câte țâri și câți regi au subjugat ei, sau pentru ce se numesce în limba străinilor poporul ieșit de pe pă- mântul scythic Unguri, iar în limba lor proprie Mogeri. Ți-am și promis că voiu face, dar împedecat prin alte afaceri, eram să uit atât cererea ta, cât și promisiunea mea, dacă nu me făceai tu atent, iubitul meu, prin epistola ta, să-mi fac datorința. Aducându-mi deci aminte de tine iubitul meu, deși sunt împedecat prin multe și diferite afaceri ale acestui secol muncitor, totuși m’am apucat de lucrul, ce mi l-ai încredințat și cu ajutorul grației dumnecțeesci, am aflat de bine după tradițiunile diferiților scriitori istorici: a nu lăsa să fie dată uitării la următori, pănă la cea din urmă generațiune. Am aflat deci de bine, să-ți scriu simplu și adevărat, ca cetitorii să poată cunoasce cum s’au întâmplat lucrurile. Și dacă cel mai nobil neam al Ungariei ar aurii, ca prin vis, de înce- putul generațiunei sale și faptele sale curagioase din poveștile false ale țeranilor, ori din cântarea limbută a glumeților (lăutarilor), ar fi un lu- cru necuviincios și destul de rușinos. Să cunoască deci adevărul mai bine din expunerea sigură a scrierilor și din explicarea limpede a fap- telor istorice. Deci: fericită este Ungaria, căreia i s’au dat diferite da- ruri, să se bucure în toate cailele de dăruirea literatului seu. Căci po- sede începutul genealogiei regilor și al nobililor. Pentru cari regi să dăm laudă vecinicului rege și Sântei Mărie, maicei sale, din a cărui grație regii Ungariei posed țara cu sfîrșit fericit acum și totdeauna. Amin. ') Silaba ci a adaus-o altă mână ulterior. - J) După acest cuvânt e răsură. — •) Urme de corectură. Original amo, cores de altă mână în ammodo. — ’) După acest cuvânt răsură. 3 34 I. De Scithia. Scithia igitur maxima terra est, que Dentumoger dicitur; uersus orientem finis cuiws ab aqwilonali parte extenditwr usqwe ad nigrum pontum. A tergo autem habet flumen, qwod dicitwr Thanais, cum paludibws mag- nis, ubi ultra modum habundanter inueniuntwr zobolini, ita quod non solum nobiles et ignobiles uestiuntwr inde, uerum etiam bubulcj et subbulci ac opiliones sua decorant uestime(w)ta ¹ in terra illa. Nam ibi habundat aurum et argentum, et inueniuntwr in fluminibws terre illiws preciosi la- pides et gemme. Ab orientali uero parte uicina Scithie fuerwwt gentes Gog et Magog, qwos inclusit magnws Alexander. Scithica autem terra multum patula in longitudine et latitudine. Homines uero, qwi habitant eam, uulgariter Dentumoger dicuntwr usqwe in hodieruum diem, et nullius³ umquam imperatoris potestate subacti fuerwwt. Scithici enim swwt anti- qwiores popwli, et est potestas Scithie in oriente, ut supra diximus. Et primus rex Scithie fuit Magog filiws laphet et gens ³ illa a Magog rege uocata est Moger. A cuiws etiam progenie regis descendit nominatissimws atqwe potentissimus rex Athila, qwi anno dominice incarnationis cccc°. 1°. i⁰.⁴ de terra scithica descendens cum ualida mânu in terram Pannonie uenit, et fugatis Romanis regnum obtinuit; et regalem si&i locum consti- tuit iux(ta)⁶ Danubium super calidas aquas⁶ et omwia antiqua opera, que ibi inuenit, renouari precepit, et in circuitu muro fortissimo edificauit, que per linguam hungaricam dicitwr nwwc Buduuar, et a Teothonicis Ecilburgu⁷ uocatwr. Qwid plura ? Iter hystorie teneamws. Longo autem post tempore de progenie eiwsdem regis Magog descendit Vgek pater Almi ducis, a qwo reges et duces Hungarie originem duxerwwt, sicwi in seqwentibws dicetwr. Scithici enim, sicw/ diximws, swwt antiqwiores popwli, de quibus hystoriographi, qwi gesta⁸ Romanorwm scripserunt, sic dicwnt: qwod scithica⁹ gens fuissent sapientissima¹⁰ et mansueta,¹¹ qwi terram non laborabant, et fere nullum peccatum erat inter eos. Non enim habebant domos artificio paratas, sed tantum tenptoria¹² de filtro parata. Carnes et pisces et lac et mei manducabant et pigmewta¹³ multa habebant. Vestiti enim erant de pellibws zobolorwm et aliarwm ferarwm. Aurum et argentum et gemmas habebant sicwZ lapides, qwia in fluminibus eiwsdem terre inuenie- bantwr. Non concupiscebant aliena, qwia omnes diuites erant, habentes animalia multa et uictualia sufficienter. Non erant enim fornicatores, sed solummodo unwsquisqwe suam habebat uxorem. Postea uero iamdicta gens fatigata in bello, ad tantam crudelitatem peruenit, ut qwidam dicunt hysto- riographi, qwod iracundia ducti humanam manducassent carnem et sangwinem *) în manuscript greșit: uestimeta. — t) Corectură cu altă mână; mai nainte nullus. — ⁸) s final suprascriere contimporană. — ⁴) Original: w°; al doilea i e ras. — ⁶) Silaba ta a remas în peana scriitorului. — ⁸) Urmă de răsură. — ’) Urmă de răsură. — ⁸) Corectură cu altă mână. — ⁶) Corectură de altă mână; original Scithici. — ¹<') Corectură cu altă 35 CAP I. Despre Scythia. Scythia, așa dar e cea mai mare țară, care se numesce Dentumoger, și se întinde dela partea nordică cătră resărit, pănă la marea neagră, avend în dosul ei un fluviu, numit Thanais, cu o mulțime de bălți, în cari se află zoboli peste măsură de mulți, cu ale căror pei se îmbracă nu numai nobilii și nenobilii, ci și văcarii, porcarii și păstorii își înfrumse- țează cu ele vestmintele lor. Căci acel păment are aur și argint în abundanță, și în fluviile acelui păment se află petrii scumpe și mărgă- ritare. în partea vecină cu Scythia au locuit popoarele Gog și Magog, pe cari le-a încunjurat Alexandru cel mare. Dar pământul scythic este prea întins în lungime și în lățime. Iar oamenii, cari locuesc acolo, se numesc de comun pănă în cjiua de ac}i Dentumoger și nici când n’au fost supuși puterii vr’unui împărat. Anume Scythii sunt un popor mai vechiu și puterea Scythiei este, precum am flis mai sus, spre orient. Primul rege al Scythiei a fost Magog, fiul lui Japhet, și acel popor s’a numit Moger după regele Magog. Din a cărui viță se trage regele cel mai renumit și cel mai puternic Athila, care la anul 451 dela întrupa- rea domnului, descălecând de pe pământul scythic, a venit cu mână puternică pe pământul Panoniei, și după alungarea Romanilor a ocupat țara și și-a făcut locuință regească lângă Dunăre deasupra apelor calde și a lăsat a se reînoi toate zidirile vechi, ce le-a aflat acolo și zidise jur-împrejur muri foarte tari, cari acji în limba ungurească se numesc Buduvar, iar Theutonii îi dic Ecilburg. Dar las’ să urmăm mersul isto- riei. După un timp îndelungat apoi, tot din vița acestui rege Magog, s’a născut Ugek, tata lui Almus, dela care își trag originea toți regii și ducii Ungariei, precum se va arăta mai la vale. Scythii adecă — pre- cum am c|is — sunt un popor vechiu, despre care scriitorii istorici, cari au descris faptele Romanilor, așa cjic: că poporul scythic a fost foarte înțelept și foarte blând, care a lucrat pământul, și mai nici că nu păcă- tuiau între sine. Nici n’au avut case făcute în mod artificial, ci numai corturi făcute din pânză. Au mâncat carne, pesci, lapte și miere și au ținut multe vite. Și s’au îmbrăcat cu pele de zobol și de alte animale sălbatice. Aveau aur, argint și mărgăritare, căci se aflau în fluviile aceluiaș pământ chiar ca petrile. N’au poftit averea altora, căci toți erau avuți, având multe animale și destule victualii. N’au fost berbanți, ci tot insul avea numai o muiere. Mai apoi poporul pomenit, obosit în resboaie a ajuns la atâta crucjime, că — precum <țic unii istorici — con- dus de mânie, a mâncat carne de om și a beut sânge de om. Și eu mână; original sapientissimi. — xl) Corectură cu altă mână; original mansueti. Construcția dicerii întregi înainte de corectură a fost: quod Scithici gens fuissent sapientissimi et mansueti. — la) In cuvent se află răsură; orig. temptoria. — *⁸) Eroare de peană, probabil în loc de iumenta. 8* 36 bibissent hominum. Et credo, qwod adhuc eos cognoscetis duram gentem fuisse de fructibus eorum. Scithica enim gens a nullo imperatore fuit subiugata. Nam Darium regem Persarum cum magna turpitudine Scithici fecerunt fugere, et perdidit ibi Darius octogiuta milia hominum, et sic cum magno timore fugit in Persas. Item Scithici Cirum ¹ regem Persarum cum trecentis et XXX. milibus hominum occiderunt.² Item Scithici Ale- xandrum magnum filium Phylippi regis et regine Olympiadis, qui multa regna pugnando sî'ji subiugauerat, ipsum etiam twrpiter fugauerunt. Gens namque scithica dura erat ad sustinendum omnem laborem et erant cor- pore magni Scithici et fortes in bello. Nam nichil habuissent in mundo, qwod perdere timuissent pro illata si6i iniuria. Quando enim Scithici uicto- riam habebant, nichil de preda uolebant, ut moderni de posteris suis, sed tantummodo laudem exinde querebant. Et absque Dario et Cyro atque Alexandro nulla gens ausa fuit in mundo in terram illorum intrare. Pre- dicta uero scithica gens dura erat ad pugnandum et super equos ueloces, et capita in galeis tenebant, et arcu ac sagittis meliores erant super omnes nationes mundi, et sic cognoscentis eos fuisse de posteris eorum. Scithica enim terra quanto a torrida zona remotior est, tanto propagandis generibus salubrior. Et quamuis admodum sit spatiosa, tamen multitudine»» populorum in ibi generatorum nec al ere sufficiebat, nec capere. Qua propter septem prineipales persone, qui hetumoger dicti sunt, angusta locorwm non sufferentes, ea maxime deuitare cogitabant. Tune hee ³ septem prin- cipales persone habito inter se consilio constituerunt, ut ad occupandas siii terras, quas incolere possent, a natali discederent solo, sicut in con- sequentibus dicetwr. II. Quare Hungari dicitar. Nune restat dicere, quare populus de terra scithica egressus Hungari uocantur. Hungari dicti sunt a castro Hungu, eo qwod subiugatis s»Z*i Sclauis, VII. principales persone intrantes terram Pannonie diutius ibi moratj sunt. Vnde omnes nationes circumiacentes uocabant Almum filium Vgek ducem de Hunguar et suos milites uocabant Hunguaros. Quid plura? His omissis redeamus ad propositum opus, iterque hystorie tenea- mus, et ut spiritus sanctus dictauerit, inceptum opus perficiamus. III. De Almo primo duce. Anno dominice incarnationis d. CCC“. XVIIII⁰. Vgek, sicut supra diximus, longo posZ tempore de genere Magog regis erat quidam nobilis- *) Corectură de altă mână; original Cirium. 37 cred că și adi veți cunoasce din faptele sale, ce popor sălbatic a fost acesta, pentru că neamul scythic n’a fost subjugat prin nici un rege. Pe Dariu, regele Perșilor l-a făcut să fugă cu mare rușine și Dariu și-a perdut acolo optdeci de mii de oameni și așa a fugit în Persia cu mare frică. Tot asemenea au omorît Scytliii pe Cirus, regele Perșilor, cu trei sute treideci de mii de oameni. Tot Scythii au pefugat urît chiar și pe Alexandru cel Mare, pe fiul regelui Filip și al reginei Olimpiada, care a subjugat prin resboaie multe țări. Iar neamul scythic era vârtos pre a suferi ori-ce osteneală. Scythii erau de stătură înaltă și aprigi în resboaie. Ei n’au avut nimic în lume, ce se temeau că vor perde, pentru ocară suferită. Când însă Scythii au secerat victorie, nu voiau să aibă nimic din pradă, ca și remășițele lor de adi, ci au căutat nu- mai să fie lăudați. Și afară de Darius, Cirus și Alexandru, nimenea în lume n’a cutezat să între în pământul lor. Menționatul popor scythic însă a fost aspru în luptă, iute la călărit, și pe cap a purtat coif, era mai dibaciu, ca ori-ce națiune din lume, în manuarea arcului și săgeților, și astfel îi puteți cunoasce și după urmașii lor. Cu cât pământul Scythiei este mai îndepărtat de zona tropică, cu atât mai priincios este pentru sporirea neamului omenesc. Deși a fost foarte spațioasă, totuși n’a fost îndestulitoare nici a nutri, nici a cuprinde mulțimea popoarălor, ce s’au sporit acolo. Drept aceea cele șepte persoane fruntașe, cari se numesc Hetumoger, nesuferind locul îngust, mult s’au cugetat să-l părăsască. Atunci aceste șepte persoane fruntașe sfătuindu-se au hotărît să-și pă- răsască pământul natal și să ocupe astfel de pământ, unde vor putâ locui, cum se va spune în următoarele. CAP II. Pentru ce se numesc Unguri. Mai remâne a spune pentru ce se numesce Unguri poporul eșit de pe pământul scythic. Unguri se numesc dela fortăreața Hungu, pen- tru că după subjugarea Sclavilor, cele șepte persoane fruntașe, intrând pe pământul Panoniei, s’au oprit acolo timp mai îndelungat. De unde toate națiunile din vecinătate au numit pe Almus, fiul lui Ugek, duce de unguar, și pe ostașii sei unguari. Ce să mai dic? Lăsând aceste la o parte, să trecem la lucrul, ce ni l-am propus, să urmăm calea istoriei și după cum ne va dicta spiritul sânt să sfârșim lucrul început. CAP III. Despre Almus, primul duce. în anul 819 dela întruparea Domnului, Ugek, precum cjiserăm mai sus, după timp îndelungat, din neamul regelui Magog, era un duce prea ’) Corectură de a. mână; original probabil exciderunt.—•) Corectură de a. mână; original hii. 38 simus dux Scithie, qui duxit sibi uxorem in Dentumoger filiam Eunedu- beliani ducis, nomine Emesu. De qua genuit filium, qui agnominatus¹ est Almus. Sed ab euentu diuino est nominatus Almus, quia matri eius pregnanti per sompnium apparuit diuina uisio in forma asturis, que quasi ueniens eam grauidauit. Et innotuit ei, quod de utero eius egrederetur torrens, et de lumbis eius reges glorioși propagarentur, sed nou in sua multiplicarentur terra. Quia ergo sompnium in linguu hungarica dicitur almu, et illius ortus per sompnium fuit pronosticatum³, ideo ipse uocatus est Almus. Vel ideo uocatus est Almus id est sanetus, quia ex progenie eius semeți reges et duces erant nasoituri. Quid ultra ?⁸ IV. De duce Almo. Dux autem Almus postquum natus est in mundum, factum est duci Vgek et suis cognatis gaudium magnum⁴ et fere omnibus primatibus Scithie, eo quod pater suus Vgek erat de genereⁿ Magog regis. Erat enim ipse Almus facie decorus sed niger et nigros habebat oculos sed magnos, statura longus et gracilis. Manus uero habebat grossas et digitos prolixos ; et erat ipse Almus pius, beniuolus, largus, sapiens, bonus miles, hylaris dator omnibus illis, qui in regno Scithice tune tempore erant milites. Cum autem ipse Almus peruenisset ad maturam etatem, ueZut donum spiritus șuncii erat in eo, licet paganus, tamen potentior fuit et sapientior omni- bus ducibus Scithie. Et omnia negotia regni eo tempore faciebant consilio et auxilio ipsius. Dux autem Almus dum ad maturam etatem iuuentutis peruenisset, duxit Sibi uxorem in eadem terra, filiam cuiusdam nobilissimi ducis, de qua genuit filium nomine Arpâd, quem secum duxit in Panno- niam, vt in sequentibus dicetur. V. De electione Almi ducis. Gens itaque Hungarorum fortissima et bellorum laboribus poten- tissima, ut superius diximus, de gente scithica, que per ydioma suum pro- prium Dentumoger dicitur, duxit originem. Et terra illa nimis erat plena ex multitudine populorum in ibi generatorum, ut nec alere suos sufficeret, nec capere, ut supra diximus. Qva propter tune VII. prmcipales persone, qui hetumoger uocantur usque in hodiernum diem, angusta locorum non sufferentes, habito inter se cowsilio, ut a natali solo discederent, ad occu- pandas si&i terras, quas incolere possent, armis et bello querere non ces- sarunt. Tune elegerunt si&i querere terram Pannonie, quam audiuerant fama uolante terram Athile regis esse, de cuius progenie dux Almus pater *) Silaba no e scrisă deasupra cuvântului de a. mână. ’) Silaba ca e scrisă deasupra cuvântului de a. mână. 39 nobil al Scythiei, care s’a căsătorit în Dentumoger cu fiica ducelui de Eunedubel, cu numele Emesu. Dela carea s’a născut fiul, care fu nu- mit Almus. După vestirea dumnedeească a fost numit Almus, pentrucă mamei sale îi s’a arătat în vis o visiune dumnedeească, în chip de vulture, care parcă s’a apropiat și a îngrecat-o, și îi s’a părut că din pântecele ei ar eși un torent, și din rărunchii ei s’ar nasce regi glorioși, și s’ar înmulți dar nu pe pământul său. Și fiind-că somnul în ungu- resce se diee „Almu“ (âlom), și nascerea lui a fost prevestită în somn, pentru aceea l-a chiemat Almus, ori pentru aceea l-a numit Almus, adecă sânt, pentru-că din semînța lui erau să se nască regi și duci, sfinți. Ce e mai departe ? CAP IV. Despre ducele Almus. După-ce Almus s’a născut pe lume, multă bucurie s’a făcut ducelui Ugek și neamurilor sale și mai tuturor fruntașilor din Scythia, pentru-că tata lui a fost Ugek din seminția regelui Magog. Almus însă era în față frumos, dar negru, avea ochi negri, dar mari, statură înaltă și gra- țioasă, avea însă mâni groase și degete lungi, însuși Almus era blând, dăruitor, înțelept, bun soldat și bucuros dătător, celor ce pe timpul acela erau soldați în împărăția Scythiei. Iar când Almus a ajuns la etatea matură, atuncea darul spiritului sfânt era întrînsul, deși păgân, totuși a fost mai puternic și mai înțelept, decât toți ducii Scythiei. Și toate afacerile țerii se săvîrșau cu sfatul și ajutorul dînsului. Iar când Almus a ajuns la etatea matură a juneței, s’a însurat tot pe acel păment, cu fiica unui duce foarte nobil, dela carea s’a născut fiul cu numele Arpâd, pe care l-a adus cu sine în Panonia, precum se va spune în următoarele. CAP V. Despre alegerea ducelui Almus. Astfel poporul unguresc, prea tare și în afacerile resboinice prea puternic, precum am clis mai sus, își trage originea din gintea scythică, carea în limba sa proprie se numesce Dentumoger. Și pământul acela era prea plin de mulțimea popoarelor sporite acolo și nu le mai putea nutri, nici cuprinde precum cjiserăm mai sus. Pentru aceasta deci, cele șepte persoane fruntașe, cari pănă în cjlua de adi se numesc Hetumoger neputând suferi ângustimea locurilor, după-ce s’au sfătuit între sine să plece de pe pământul natal, n’au întârdiat a căuta și a ocupa cu arme și cu resboiu pământuri unde să locuiască. Atunci și-au ales de a căuta pământul Panoniei, care, după faima respândită, au înțeles că ar fi fost ⁸) Urmă de răsură. *) Corectură de a. mână; original magnwn gaudium. — * *) Urmă de răsură. 40 Arpad descenderat. Tune ipsi VII. pnncipales persone conmuni¹ et uero consilio intellexerunt, quod inceptum iter perficere non possent, ntsi du- cem ac preceptorem super se habeant. Ergo libera uoluntate et communi consensu VII. uirorum elegerunt sibi ducem ac preceptorem in filios filio- rum suorum usque ad ultimam generationem Almum filium Vgek. et qui de eius generatione descenderent, quia² Almus dux filius Vgek et qui de gene- ratione eius descenderant, clariores erant genere et potentiores in bello. Iști enim VII principales persone erant uiri nobiles genere et potentes in bello, fide stabilea. Tune pari uoluntate Almo duci sic dixerunt: Ex hodierna die te nobis ducem ac preceptorem eligimus, et quo fortuna tua te duxerit, illuc te sequemur. Tune supradicti uiri pro Almo duce more paganismo fusis propriis sanguinibus in nnum uas ratum fecerunt iuramentum. Et licet pagani fuissewt, fidem tamen iuramenti, quam tune fecerant inter se, usque ad obitum ipsorum seruauerunt tali modo. VI. De iuramento eorum. Primus status iuramenti sic fuit: ut quamdiu uita duraret, tam ipsis, quam etiam posteris suis semper ducem haberent de progenie Alini ducis. Secundus status iuramenti sic fuit: ut quicquid boni per labores eorum acquirere possent, nemo eorum expers fieret. Tercius status iuramenti sic fuit: ut iști prtncipales persone, qui sua libera uoluntate Almum st'Zfi do- minum elegerant, qwod ipsi et filij eorum nunquam a consilio ducis et honore regni omnino priuarentur. Quartus status iuramenti sic fuit: ut siquis de posteris eorum infidelis fieret contra personam ducalem, et dis- cordiam faceret inter ducem et cognatos suos, sanguis nocentis fuderetur, sicW sanguis eorum fuit fusus ³ in iuramento, quod fecerunt Almo duci. Quintus status iuramenti sic fuit: ut siquis de posteris ducis Almi et alia- rum personarum prmcipalium iuramentj stătută⁴ ipsorum infringere uolu- erit, anathemati subiaceat in perpetuum. Quorum VII. uirorum nomina bec fuerunt: Almus pater Arpad. Eleud pater ⁶ Zobolsu a quo genus Saac descendit. Cundu pater Curzan. Ound pater Ete, a quo genus Calan et Colsoy descendit, Tosu pater Lelu, Huba, a quo genus Zemera descendit. VII-us Tuhutum pater Horea, cuius filij fuerunt Gyyla et Zombor, a quibus genus Moglout descendit, ut inferius dicetur. Quid plura? Iter hystorie teneamus. l) Urmă de corectură în acest cuvfint. ’) Răsură: orig. a guia. 41 pământul regelui Athila, din a cărui seminție se trage ducele Almus, tata lui Arpad. Atunci cele șepte persoane fruntașe s’au convins în înțelegere comună și adevărată, că nu pot face călătoria începută, dacă nu vor ave peste ei un duce și poruncitor. Deci din voie liberă și din învoirea comună a celor șepte persoane au ales duce și poruncitor pentru sine și pentru fii lor, pănă la cea din urmă generațiune, pe Almus, fiul lui Ugek, și cei ce se nasc din seminția lui sunt de un gen mai strălucit și mai puternic în resboiu. Aceste șepte persoane fruntașe erau bărbați de neam nobil, puternici în resboiu și statornici în credință. Atunci au clis ducelui Almus, cu consimțire egală, astfel: „De acji în- colo pe tine te alegem noue duce și poruncitor, și unde te va duce soartea ta, acolo te vom urma“. Atunci sus pomeniții bărbați, după da- tina păgână, slobozind sângele lor propriu într’un vas, și deși au fost păgâni, totuși și-au întărit jurământul, ce l-au făcut atuncea între sine, și astfel l-au ținut pănă la moartea lor. CAP VI. Despre jurămentul lor. Cuprinsul jurământului a fost următorul: Pănă când ei trăesc: ducele lor și al urmașilor lor să fie totdeuna din seminția lui Almus. Al doilea cuprins al jurământului a fost: Ori-ce bine ar pută câștiga prin munca lor, nimenea să nu fie eschis din acela. Al treilea cuprins al ju- rământului a fost: Acele persoane fruntașe, cari din voie liberă au ales pe Almus de domnul lor, nici ei, nici fii lor să nu fie eschiși nici odată din sfătuirile ducelui și onorurile țării. Al patrulea cuprins al jură- mântului a fost: Dacă cineva dintre următori ar fi necredincios cătră persoana ducelui și ar produce neînțelegere între duce și între rudeniile lui, să i se verse sângele, precum s’a vărsat sângele lor la jurământul, ce l-au făcut ducelui Almus. Al cincilea cuprins al jurământului a fost: Dacă cineva dintre următorii ducelui Almus și ai celorlalte persoane fruntașe ar frânge jurământul, ori statutele lor, să fie afurisit în veci. Numele celor șepte bărbați a fost: Almus, tata lui Arpad, Eleud, tata lui Zobulsu, dela care se trage familia Saac, Cundu, tata lui Curzan, Ound, tata luj Ete. dela care se trage familia lui Calan și Colsoy, Tosu, tata lui Lelu, Hnba, dela care se trage familia lui Zemera, al șeptelea Tuhutum, tata lui Horea, ai cărui fii au fost Gyyla și Zombor, dela cari se trage familia Moglout, precum se spune mai la vale. Ce să mai ic? Să urmăm cursul istoriei. (Va urma). •) Corectură de a. mSnă. ⁴) In manuscript e greșit statura. — •) Cuvântul et, ce era scris după pater, e ras. 42 SCIINȚĂ, LITERATURĂ Șl ARTĂ. Concurs literar. (Nr. 9—1899). Se publică concurs pentru un premiu de 500 coroane, care se va decerne celei mai bune lucrări asupra subiec- tului: „Istoria instituțiunilor culturale ale Românilor din Ungaria și Tran- silvania dela 1848—1898“. Censurarea lucrărilor ce vor întră la concurs se va face prin o co- misiune compusă din 5 membri, aleși de comitetul central. Membrii co- misiunii nu trebue să facă parte din comitet. Decernerea premiului se va face de comitetul central, după ascultarea raportului comisiunii, cu vot secret, în o ședință convocată anume spre acest scop. Premiul se va pută acorda numai unei lucrări în extensiune de cel puțin 10 coaie de tipar 8° mare, care va cuprinde un tablou critic al des- voltării institutelor române de învățământ, al societăților și altor între- prinderi și instituțiuni culturale române din patrie, și va arăta resultatele realisate, precum și condițiunile și piedecile lucrării culturale a poporului român din patrie. Manuscriptele trebue provăcjute cu ⁰ devisă și un plic, care să cu- prindă numele și adresa autorului, se vor scrie în caiete de format 4° mare, pe o singură față a foilor, și se vor trimite la adresa Presidiului Asociațiunii cel mult pănă la 31 Decembre 1899 st. n. Lucrarea premiată se va tipări pe spesele Asociațiunii în cel puțin 1000 exemplare, din cari jumătate trec în proprietatea autorului. Din ședința comitetului central al „Asociațiunii pentru literatura ro- mână și cultura poporului român“, ținută în Sibiiu la 26 Ianuarie 1899. Dr. 11. Pușcariu, vice-președ. Dr. Beu, secr. II. * Academia maghiară de sciințe. In ședința dela 30 Ian. a. c. secretarul gen. Coloman Szily a raportat, că la premiul com. Petrevoselo de 1000 co- roane pentru o gramatică maghiară menită pentru școalele poporale cu limba de propunere română au întrat patru lucrări; au fost predate unei comisiuni compuse din: G. loanovics, los. Szinnyei și Oskar Asbdth. — In ședința plenară dela 6 Febr. a. c. a fost presentat și pertractat rațiociniul anului 1898 și budgetul pro 1899; aceste arată următoarele cifre principale: Venitele anului 1898 dau suma de 187,521 fl. 79 cr., cheltuielile 171,434 fl. 21 cr., resultând astfel un crescământ în averea Academiei de 16,087 fl. 58 cr. Prin acest erescăment averea Academiei maghiare cu finea anului 1898 ajunse la suma de 2.825,936 fl. 10 cr. Această avere se compune din hârtii de valoare (1.665,502 fl 12 cr.), palat, bibliotecă etc. (1.000,000 fl.) și fundațiuni (69,869 fl. 33 cr.). Pentru anul curent venitele sunt preliminate cu 175,831 fl. 09 cr., iar cheltuielile cu 174,331 fl. 09 cr. * Românii din Transilvania la I7J3- Sub acest titlu a apărut în broșură separată conscripția episcopului loan In. Klein de Sădii, publicată în nrul ultim din anul trecut al revistei noastre „Transilvania" după manuscriptul 43 aflător în Museul Brukenthal din Sibiiu, de Nic. Togan. Considerând, că această conscripție este ântâia statistică făcută în Transilvania de Români și avend în vedere numai pe Români, care adese-ori va fi singurul isvor, ce se va pute cita în scrutările speciale, și care totdeauna va pute servi ca mijloc de comparațiune, Dl Nic. Togan, dând publicității aceasta conscripție, a făcut un prețios serviciu istoriografiei noastre. Conscripția episcopului Klein este cel mai vechiu și ântâiul șematism al bisericii românesci, și cu toate că cuprinde numai date seci, ele sunt foarte eloquente și aruncă multă lumină asupra stărilor bisericesc! ale Românilor ardeleni și asupra gradului lor de densitate în timpul, la care se referă. Broșura s’a retipărit în număr foarte restrîns și se poate comanda dela biroul Asociațiunii (str. morii nr. 8). Prețul: 30 cr., plus 3 cr. porto postai. * Biografia lui Avram lancu, de los. Șt. Șuluțiu. Făcendu-se întrebări din mai multe părți, anunțăm, că din aceasta broșură, atât de căutată din partea publicului român, se mai află abia câte-va exemplare. Comandele să se adreseze direct la biroul Asociațiuneii (str. morii nr. 8). Prețul: 50 cr. plus 5 cr. porto postai. »F6ia școlastică«, organ al Reuniunii învățătorilor gr.-cat. dinarchidie- cesa gr.-cat. de Alba-Iulia și Făgăraș. Apare în 1 și 15 a fie-cărei luni în Blaj. Editor: Reuniunea. Redacțiunea: Comitetul redacțional. Redactor re- sponsabil: loan F. Negruțiu. Abonamentul pe an 3 fl. v. a. Pentru România 10 lei. Nr. 1 din Anul I apărut la 15 Februarie a. c. și are sumarul următor: Stimați cetitori! Iubiți colegi! de Redacțiune. — însuflețirea învățătorului, de P. Ungurean. — Cele 10 porunci ale învățătorului român, de N Pop. — De ale Reuniunii noastre, de Raportorul. — Bibliografie: Plan de învățământ, de U. — „Din literatura poporală" 7 scrieri poporale, de Domețiu Dogariu. — Diverse: Individualitatea copilului. — Igiena școlară. — Cât datoresc copiii părinților lor ? — Rugare. * » Teoria dramei, cu un tratat introductiv despre frumos și artă, de Dr. losif Blaga, prof. în Brașov", este titlul unei noue cărți didactice originale, după vorba unui recensent unică în literatura noastră didactică, și de felul căreia în timpul din urmă nu ni-a mai fost dat să vedem. Cele mai multe cărți didactice, menite pentru usul gimnasiilor ciscarpatine, ce au apărut în anii ultimi, sunt sau traduceri, sau prelucrări după opere străine. Astfel că apariția cărții Dlui Blaga ne oferă două momente îmbucurătoare, ântâiu că s’a aflat un autor, care nu s’a temut de censorii octroați ai cărților didactice româ- nesci și a compus un op original, apoi că tocmai arta este obiectul acestei lucrări. Teoria dramei a scris-o autorul „atât pentru școală, cât și pentru clasa noastră cultă", și este menită „să facă servicii și lumii mari românesci. care nutresce interes față de literatura dramatică și peste tot față de teatru și voesce să înțeleagă ce este în dramă și în teatru". In tratarea obiectului autorul, partisan al esteticei empirice, s’a folosit de metoda inductivă. Dă mai 44 ântâiu cuprinsul unei tragedii, comedii sau drame, apoi analisează caracterul persoanelor principale, căutând a stabili legătura dintre acțiunea- piesei și caracterul persoanelor; în urmă, după ce a analisat cu de amănuntul piesa, fixează principiile teoretice. Pentru explicarea teoretică a tragediei pornesce dela „Macbeth" de W. Shakespeare, pentru explicarea comediei dela „Conul Leonida“ de Caragiale, iar relativ la dramă se folosesce de „Stâlpii societății* ai modernului H. Ibsen. Autorul pornesce numai dela aceste piese, dar în firul expunerilor sale nu uită a da și alte exemple, folosindu-se totdeauna de piesele cele mai potrivite, cari și astăzi se află în repertoriul teatrelor. Astfel cel-ce cetesce cartea Dlui Blaga, studiază totodată și cuprinsul și felul alcătuirii unui întreg repertoriu de piese bune, alese. Piesele luate de autor ca exemple sunt cu deosebire din literaturile străine. Dar de unde era să le ia, dacă literatura română e âncă atât de săracă în ale dramei? întreagă expunerea e ținută într’un stil ușor și în o limbă românească neaoșă. Teoriei dramei îi premerge un tractat introductiv despre frumos și artă, în care le- gile principale ale esteticei sunt date în definiții concise și urmate de exemple lămuritoare. Cartea Dlui Blaga o recomandăm cu toată căldura nu nOmai în atențiunea liceelor de dincoace și de dincolo de Carpați, ci și în a publi- cului iubitor de arta dramatică, care, cetindu-o, în viitor va asista cu îndoit interes și folos la representațiile teatrale. —h.— ♦ Obolul săracului la monumentul «Marelui Andreiu«. Sub acest titlu a apărut în timpul din urmă o mică broșură, cuprindend cântări ocasionale de- dicate Metropolitului Șaguna, colectate și arangiate de Maria Cunțan („Res- piră Românime" și „Iată d'ua cea dorită" de A Mureșianu, „Părintelui episcop Andreiu", „Nu te teme turmă mică“, ,.La moartea Marelui Andreiu", de Z. Boiu, „Memoriei Metropolitului Andreiu", de A. Marienescu, „Biserica drept măritoare", de A. Muntean al lui Vasile, și „Andreiu", de M. Cunțan). Broșura se poate procura dela librăria archidiecesană din Sibiiu; prețul 10 cr. Venitul este destinat colectei pentru monumentul metropolitului Șaguna. ♦ Raportul anual al societății de lectură »Petru Major« din Budapesta pe anul adm. 189718, o broșură de 77 pag. 8°, cuprindend în partea gen. ra- portul despre activitatea societății pe anul școlar 1897/8, iar în partea spe- cială: consemnarea membrilor societății (59 m. ord., 3 m. extraord., 35 m. onorari, 36 m. fundatori), raportul despre starea bibliotecii (2068 opuri în 2647 voi. și cabinetul de lect. dispunând de 34 diare și reviste); binefăcătorii societății; starea averii societății la 30 Sept. 1898 (fond permanent 5164 fl. 41 cr., fond disponibil 736 fl. 02 cr.); raportul comisiunii literare pe anul D97/8, raportul corului societății și o prea interesantă statistică a studenților români din Ungaria, înscriși pe an. școlar 1897/8 la Universități și Academii superioare, despre care facem amintire la alt loc al revistei noastre. * 45 L. Bachelin, Tableaux anciens de la Galerie Charles I. Roi de Roumanie. Paris, Maison Ad. Braun et Comp. 1898, un volum respectabil cu 76 helio- gravuri excelent reușite, prin care dl Leo Bachelin, bibliotecar al regelui Carol I., scoate la iveală comorile de artă, ce se păstrează în palatul regal din Bucuresci și în castelul din Sinaia, și dau dovadă de înaltul gust arti- stic al stăpâniterilor lor. Opul dlui Bachelin atestă bogăția și înalta valoare artistică a colecțiunii regale de tablouri, unde găsim representată școala ita- liană, olandeză, vlemică, germană, spaniolă, franceză și engleză cu vechii măestri, ca: Francia, Bernardo Luini, Corregio, Zuccero, Tizian, Tintoretto, Cranach, Elzheimer, Mignon, Fischbein, Brueghel, Rubens, van Dyk, Rem- brandt, Theotocupoli, Greco, Ribera, Zarbaran, Francois Clouet, Jean Bap- tiste Greuze, Jaques Louis David (din timpul mai nou), Sir Joshua Reynold ș. a. Revista Revistelor. Importanța bibliografiei este astăzi pe deplin recunoscută, și o întreagă serie de reviste editate în toate limbile culte, servesce exclusiv numai această sciință. La noi însă publicațiunile de această natură până astăzi nu s’au bucurat de atențiunea ce o merită, cu toate că chiar între împrejurările, în cari trâiesce poporul nostru, însemnătatea și necesitatea lor este îndoită. Despărțiți prin hotare politice, lipsiți de un numer mai mare de centre cul- turale și trăind în condițiuni economice foarte modeste, ne este cu mult mai greu, decât fiilor altor neamuri, a ne ține în curent cu întreaga lucrare inte- lectuală, cu producțiunea literară a poporului nostru. In timpul mai nou, ce e drept, s’au făcut și la noi modeste începuturi pe acest teren. Amintim s. ex. valoroasa publicațiune „Bibliografia română veche, 1508—1830“ de I. Bianu, editată de Academia Română, și raporturile ce secretariatul Asociațiunii le publică din an în an despre producțiunea lite- rară română din patrie. Mai mult ar pute contribui însă presa noastră periodică pentru delăturarea neajunsurilor arătate. In deosebi credem că „Transilvania¹¹, ca organ al unicei noastre societăți literare mai mari, are datoria de a urmări cu toată atențiunea nu numai producțiunea noastră literară, ci totodată și publicațiunile străine, mai ales cele din această țeară, cari ne ating mai de aproape. Din aceste considerațiuni vom căuta să informăm pe cetitorii noștri din an în an, cât mai amănunțit, despre publicațiunile literare, și în deosebi despre revistele literare române și străine, cari sunt de interes mai mare pentru noi. Deschizând deci rubrica „Revista Revistelor¹¹, lăsăm să urmeze de astă- dată următoarele notițe despre publicațiunile anului trecut. ♦ «Convorbiri literare«. Vechia și valoroasa revistă bucuresceană, eunrul 12 din 1898 și-a încheiat anul XXXII al existenței sale. Din bogatul material publicat în anul trecut remarcăm: Poesii. și poeme: de D. Nanu, Cesar l, 46 Vărgolici, Lucreția Suciu, N. Volenti, Tutoveanu, V. Podeanu, Florian I. Becescu, G. Murnu, N. Basilescu și I. Scărlătescu. Poesii populare: de C. N. Mateescu, St. Tuțescu și Miron. Romane, novele și povești: de Duiliu Zamfirescu (In răsboiu și Lydda), I. Creangă (Fet frumos, Fiul iepei), I. A. Brătescu-Voinesci, C. Cornescu, M. Teliman, Bret-Harte, N. Mihaescu, Marin Stroescu și loan Adam. Dramă: Constantin Brancomir, de Franțois Coppee, trad. în versuri de Nanor. Istorie'. Titu Maiorescu: Scrisori privitoare la epoca dela 1848—59 dela loan Maiorescu și A. G. Golescu; apoi: Sub Mi- nisterul Brătianu; Marin Dumitrescu: Politica lui Napoleon I față cu Poarta otomană. Studii: de Biron, C. Litzică, Paul Negulescu, Teohari Antonescu, D. Burileanu, Dr. I. Hoops, Art. Schoppenhauer: Despre religiune, trad. de B. V. Vermont, C. Tomulescu, D. Nădejde, Al. Brăescu. Critice și polemice: de P. P. Negulescu, Titu Maiorescu: In memoria unui poet bănățean (Victor Vlad Delatnarină), M. Dragomirescu: Asupra valorii literaților noștri actuali. Recensii și analise: de N. Basilescu: Enciclopedia română, Gr. Tăușan: Asupra discursurilor parlamentare ale dlui T. Maiorescu, T. Antonescu, I. S. Floru: Statistica română de Robin și Staicovici, Lisandros, C. Lacea, N. Apostol, luliu D. Valaori și D. Evolceanu: Virgil Onițiu (De toate, schițe și novele). Diverse: C. Litzică: Câteva manuscrise grecesci la noi și actualități, E. Stra- tilescu,M. Dragomirescu: Asupra învățământului nostru normal, și a. Redacția și administrația: Bucuresci, Calea Victoriei Nr. 21. Abonamentul: lei 15.— pe an. Revista apare în 12 numeri voluminoși pe an. * «Literatura și arta română«, eleganta revistă bucuresceană cu nrul 12 dela 25 Oct. 1898 a încheiat anul II. al existenței sale; din valorosul și bo- gatul cuprins al anului încheiat însemnăm: Poesii, de Becescu-Florian, G. Coșbuc, H. Coșoi, L. Dauș, V. Demetrius, Al. Dorin, Iul. Dragomirescu, G. H. Lecca, D. Nanu, A. Naum, D. C. Ollănescu, V. D. Păun, Th. D. Spe- ranță (3 anecdote popor.), Th. Șerbănescu, A. Vlahuță, Duiliu Zamfirescu. Studii titerare și istorice, de G. Adămescu, G. Bengescu-Dabija, A. Costin, Aug. Demetriescu, D. Dimiu, G. lonnescu-Gion (Din istoria Bucurescilor și Mănăstirea Radu-Vodă), D. C. Ollănescu (Din istoria teatrului la Români), N. Petrașcu (Hășdeu, Carageale, studii critice), Iul Zanne. Nuvele, povești, piese teatrale, note de călătorie, de H. Coșoi, L. Dauș (Akmintis, fantasie dramatică), Em. Grigorovitza, N. Jorga, G. Madan, Ciru Oeconomu (Fiica lui Sejan, po\este istorică), I. Vulcan (Gărgăunii dragostei, comedie într’un act) ș. a. llustrațiunile represintă opere de ale artiștilor români, ca: I. Al- par, Th. Aman, C. Artachino, P. Capidan, Olga M. Corne, I. Georgescu, N. Grigorescu. G. D. Mirea, I. Mincu, D. Serafim, M. Simonidy, C. Stăncescu, F. Storck, G. Tătărescu, E. Voinescu, A. G. Verona, apoi obiecte de artă (Porțile bisericii St. Sava, obiecte de aur și smalț dela mănăstirea Bistrița), mănăstiri (Cornetu, biserica domnească dela Curtea-de-Argeș, seci. XIII., bi- serica St. Gheorghe din Hârlău), ruinile Cetății Neamțului, resturile turnului lui Sever din Turnu-Severin, clopotnița dela biserica Sf. loan din Piatra, zi- 47 dită de Ștefan cel Mare, clopotnița dela Păpăuți, seci. XV. ș. a. Toate ilus- trațiile sunt cu multă îngrijire executate, cum rar se pot întâlni la noi. în sfîrșit revista mai cuprinde și 2 piese musicale: Der Blaser, text de Car- men-Sylva, musica de G. Enescu, și Serenadă, de M. Mărgăritescu. Revista „Literatura și arta română" apare la 25 ale fie-cărei luni, abonamentul pen- tru străinătate: 40 lei pe an. Direcția și administrația: Bucuresci, strada fântânii Nr. 46. * «Archiva«, organul Societății științific și literare din Iași, sub direc- țiunea dlui A. D. Xenopol, apare odată pe lună, cu nrul 11 —12 încheiă anul al IX 1898, din al cărui cuprins bogat remarcăm următoarele: Poesii: de Ana Conta-Kernbach Lascar Tărăbuță, S. Bodnărescu, I. Boniface-H6- trat. Istorie, literatură, sciințe: de A. D. Xenopol: Principiile fundamentale ale istoriei; Primul proiect de constituțiune al Moldovei; Cuvântare inaugu- rală a Rectoratului; Titus Dunka: învingător și învins (dramă) și Legenda „Cubei palmierului¹' din Fighig alăturea de aceea a mănăstirei dela Putna; S. Popescu: Asupra picturei moderne; N. Jorga: Doue documente din ar- chivele ragusane; V. C. Buțureanu: Recherches sur Ies maî's de Moldavie; T. T. Burada: Școala de musieă din Rotopănești; Jos. BarberL: Despre re- forma calendarului; T. Aguletti: Tipul fizic Hetean; G. Bogdan-Duică: Radu dela Afumați; Gh. Gheorghiu: Colectivul Ceată cu sinonimele sale; Dr. Leon C. Cosmovici: Structura sistemului nervos; Gh. Ghibănescu : Glosa lite- rară: întunerec= zece mii; Gr. C. Buțureanu: Bătălia dela Baia (nuvelă isto- rică); E. Escouffier: Le theâtre de Victor Hugo; V. Erbiceanu: Concepția sociologică a dreptului penal, ș. a. 18 dări de seamă. — Documente istorice: Scrisoarea unui anonim cătră Mateiu Basarab; O descriere a Moldovei din seci. XVI.; Genealogia Ghiculeștilor; Genealogia familiei Ureche, etc. Notițe: Maghiarisarea Transilvaniei; Cuvântarea dela 10 Maiu; Notița din „Revue de Gâographie" despre Ladislau Rethy, de A. D. Xenopol; Critica lui Râthy de Meyer Liibke; Dobrogea de N. Gheorghiu-Berlad; Conferințe de Istoria Românilor, ținute elevilor școalei regimentare din regim. Răsboeni, ș. a. Abo- namentul pe an 15 lei. Pentru abonamente, trimiteri de bani, comunicări de articole și ori-ce corespondență a se adresa la dl A. D. Xenopol în Iași. * »Fatnilia«, cea mai vechie foaie belestristică și socială ilustrată, din- coace de Carpați, cu toată nepăsarea publicului nostru în ale literaturii, și-a putut încheia în 1898 anul al XXXIV al existenței sale. Proprietar, redac- tor și editor: losif Vulcan, membru al Academiei române. Din variatul cu- prins al anului 1898 remarcăm: Poesii-. de Alin, V. Alvescu, Maria Baiu- lescu: Hermann și Dorothea (de Goethe); P. O. Bocea; Maria Cioban; P. Conda; G. Coșbuc: Moartea lui Gelu, Cântec; Maria Cunțan; T. Duțescu- Duțu; Elena din Ardeal; Emilian; Haralamb G. Lecca, Traian Mihaiu, V. B. Muntenescu, G. Murnu, D. C. Ollanescu, N. Radulescu-Niger, Radu D. Rosetti, Th. Șerbanescu, Smara, Al. Vlahuță etc.; Material folcloristic \ — 48 Novele, schițe, piese, căl&torii: de T. Bule, V. R. Buticescu; Caragiale: Doue bilete perdute; Carmen Sylva: Domnul Pulcinel, Constanța de Dunca-Schiau: G. Coșbuc: Dela Plevna; Dr. 1. U. Jarnik: Cum am învățat românesce; Haralamb G. Lecca: Hero și Leandru (fragmente din Grillparzer); S. S. Se- cula; Simu; los. Vulcan ș. a. Literatură și critică: de II. Chendi; Dr. At. Marienescu; D. C. Ollanescu; I. Rațiu; M. Străjan; Gr. G. Tocilescu, Elena Voronca. Istorie, științe, educațiune, higiena : de Carmen Sylva, Neli I. Cor- nea-Mișici lonnescu-Gion: Din viața imperială a Bizanței; Dr. At. M. Ma- rienescu; I. cav. de Pușcariu: Expedițiunea ungară la Vidin din 1235. Sa- lon variat și distractiv, și în sfîrșit rapoarte despre activitatea: Academiei române (singurele rapoarte detaiate publicate dincoace de Carpați); Asocia- țiunii pentru literatura rom. și cult, poporului român; Societății pentru fond de teatru român ș. a. Afară de acest material variat aflăm 22 portrete și bio- grafii și 65 de ilustrațiuni. Pentru anul curent pune în prospect abpnenților ca premiu un tablou representând pe Ștefan cel Mare și aprodul Purice. Redacția și administrația: Oradea-mare. Prețul de abonament 8 fl. pe an. „Familia¹* apare în fie-care Duminecă. ♦ » Foaia Pedagogică*, singura foaie de acest fel la Românii din Transil- vania și Ungaria în anul 1898. Redacțiunea se compune din profesorii institu- tului teologice-pedagogic gr.-or. român din Sibiiu, Dr. D. P. Barcianu, D. Comșa, Dr. P. Spân și Dr. I. Stroia; redactor responsabil: prof. Dr. D. P. Barcianu. Din prețiosul material publicat în anul 1898 (An. II) remarcăm: Cuvântul rostit la actul festiv, ținut la 15 Iunie 1898 din incidentul aniversării a 25-a dela moartea archiepiscopului și metropolitului Andreiu baron de Șaguna, de Dr. D. P. Barcianu. Materii pedagogice și didactice generale: de Dr. D. P. Barcianu: Conferințe învețătoresci ori reuniuni învățătoresci ? Dr. I. Stroia: Istoria profană în școalele poporale; I. Dariu, luliu Vuia, I. Velcean, Dr. P. Spân: Treptele formale ale învățământului. Modele de l^țiuni: din geografie, istoria biblică, istoria naturală: de Dr. D. P. Barcianu, D. Comșa, Dr. P. Barbu, Dr. P. Spân, V. Costăchescu și Procopiu Simian. 30 Dări de seamă și anunțuri de cărți: de Dr. I. Stroia, Dr. P. Spân, Dr. D. P. Barcianu, D. Comșa, luliu V uia. Informațiuni instructive pentru învățători și de interes pentru iubitorii de progres al școalei române. Felurimi și Corespondențe. Redacția și administrația: Sibiiu. Abonamentul 3 fl. pe an. Foaia apare de 2 ori pe lună. * »Revista ilustrată*, foaie enciclopedică literară lunară; a apărut în anul 1898 (Anul 1) în editura preotulni loan Baciu din Șoimuș, având de redactor pe cunoscutul folklorist loan Pop Reteganul. Din cuprinsul anului 1898 re- marcăm: Poesii: de V. Alexandri, Alvescu, Enea Pop Bota, G. Coșbuc, Emi- lian, G. Simu, Smara, I. C. Vârgolici, Elena Voronca ș. a. 26 Schițe topo- grafice și biografice ilustrate, de I. Pop Reteganul. Legende, 'tradiții, povești, novele, schițe, de Alba-Iuliană, lulia Bran, Enea Pop Bota, Iul. Bugariu, Daviniu, Oct, dela Ludișor, Emilia Lungu-Puhallo, S. Fl. Marian, I. Negrescu, 49 Dr. P. Oprișa, Ant. Pop, I. Pop Reteganul, ș. a. Studii literare și filosofice, de Florian, I. Nițu Pop, W. Rudow, S. P. Simon, I. Ș. Șuluțiu. Hygienă de Dr. Elefterescu, Dr. T. Poesii poporale de N. Bodnariu, T. A. Bogdan, G. Cătană, Maria din Câmpie, T. Oltean, I. Stanca. 26 ilustrațiuni repre- sentând țărani români din deosebite părți ale Trs. și Ung. Cu sfîrșitul anului 1898 I. Pop Reteganul retrăgendu-se dela redacție, editorul a luat și aceasta sarcină asupra sa. Redacția„ și administrația: Șoimuș (posta: Nagy-Saj<5) Abonamentul 3 fl. pe an. » Albina», revistă enciclopedică poporală, apare în fiecare Duminecă în Bucuresci; prețul abonamentului 8 lei pe an pentru străinătate. Comitetul de redacție se compune din domnii: P. Gărboviceanu, C. Rădulescu-Motru, G. Coșbuc, I. Otescu, P. Dulfu, G. Adămescu, N. Nicolaescu, C. C. Pop Tașcă și V. Stoicănescu. Cu nrul 52 (27 Sept. 1898) aceasta revistă, menită a da straturilor largi ale poporului o lectură aleasă instructivă și folositoare, și-a încheiat anul prim al existenței sale. Anul prim bogat și variat cuprinde articole religioase și patriotice, educațiune și instrucțiune, istorie națională, geografie și etnografie, biografii române și străine, monumente, instituțiuni culturale, literatură română, folklore, sciință popularisată, economie rurală, medicină populară și igienă, instrucție civică, industrie-comerciu, poesii, no- vele, istorisiri, sfaturi practice etc. plus 253 ilustrațiuni. Fiind „Albina” una din cele mai ieftine reviste populare și redactată cu multă îngrijire, ea merită să străbată cât mai adânc în straturile poporului nostru. * » Transilvania», organul Asociațiunii, cu nrul IX—X din 1898 a înche- iat anul XXIX, din al cărui cuprins — afară de partea oficială — însem- năm: Istorie -. Daco-Roumains ou Italo-Roumains, de L. Rethy (art. polemic); loan Dragoș, biografie de los. St. Șuluțiu; Statistica Românilor din Tran- silvania în 1733, publ. de N. Togan. Sciință și literatură: Academia română; Biblioteca teatrală, de Drib; Brotacul în credința poporului; Calendare none; Cehii, limba și literatura lor, de H. O. Jarnik; Chestiuni ortografice, de S. Trăilă; Cercilă, poveste de G. Todică; Descântece de dragoste și de diochi; Diftongii oa și ie în limba românească, de At. Marienescu; Producțiunea noastră literară (Raportul secretarului I. despre producțiunea literară rom. din patrie 1 Iul. 1897 — 1 Iul. 1898); Țerancele noastre în susținerea portu- lui și datinelor strămoșesci, de Maria Cioban. Economie (notițe) și Comunicări din sinul Asociațiunii. — Membrii Asociațiunii primesc „Transilvania¹¹ gratuit, iar pentru nemembri costă 5 fl. la an. Apre în 10 nri pe an. Din publicațiunile Academiei maghiare. Din publicațiunile, acestei Academii de sciințe au apărut în anul 1898: a) Ertekezisek a tortâneti tudomănyok korihol, (publ. istorice) voi. XVII. nr. 2—10, din al căror cuprins remarcăm ca fiind mai de interes: Opera împăratului Leon Filosoful despre tactica resboiului (nr. 10), de Dr. Vâri Rezso; aflăm însă în volumele anterioare 4 50 materii de interes special pentru istoriografia română, ca: Partea primă din „Limes Dacicus“ de Torma Kâroly (voi. IX. nr. 2, prețul 90 cr.); Raport asupra cercetărilor făcute în archiva capitulului din Alba-Iulia, de Szilâgyi Sândor (voi. IX. nr. 3, prețul 10 cr.); Transformarea puterii militare de apă- rare în Transilvania în seci. XVIII., de Jakab Elek (voi. IX. nr. 10 preț. 60 cr.); Studii asupra mineritului (de aur) Romanilor în Dacia, de Teglâs Gâbor (voi. XIV, nr. 6, preț. 40 cr. și voi. XV nr. 1, preț. 90 cr.); Stră- mutarea Românilor în Ungaria de sud în seci, trecut, de Szentklâray Jeno (voi. XV. nr. 2, preț. 20 cr.); Românii din cott. Bihor și uniunea religionară de Bunyitay Vincze (voi. XV. nr. 6, preț. 75 cr.); Insurecțiunea lui Pero, de Mârki Sândor (voi. XV. nr. 11, preț. 90 cr.); Contribuiri polone privitoare la istoria patriei noastre și mai ales la a Ardealului din seci. XVI—XVIII, de Veress Endre (voi. XVI. nr. 9, preț. 45 cr.); Românismul în lllyricum, de Rethy Lâszlo (voL XVI. nr. 12, preț. 25 cr.). b) A »iuyy. tud. Akudimia elhunyt tayjai j'iiUitt tarMt etnlekbeszedek, (Disc, comemorative despre membrii decedați ai Academiei) voi. IX. nr. 4—8. c) Ertekezesek a nyelv es szey- tudomânyok korMl, voi. XVII. nr. 1, cuprimjend: Studii egiptologice din cercul cronologiei, de Dr. Mahler Ede. d) Eyelotudumunyi kbzlemeiiyelc, voi. XXVIII, fasc. 2—4. (publ. filologice.) e) Matheinatikai es terndszettudoiiiânyl ertesitS, voi. XV. fasc. 2—5. (publ. de sc. matern, și natur.). Credem a face un serviciu cercurilor noastre sciințifice-literare, când le atragem atențiunea și asupra acestor publicațiuni. ♦ Archiv des Vereines filr siebenbilrgische Landeskunde, voi. XXVIII se încheie cu fasc. 3 apărut în timpul din urmă; în acest voi. atlăm publicate : Discurs comemorativ asupra lui los. Andr. Zimmermann, ținut la deschiderea adunării gen. a 49-a a reuniunii transilvane pentru cunoascerea țerii, de Dr. Fr. Teutsch. — Voivozii Transilvaniei în epoca Arpadianilor, de Dr. Moritz Wertner. — Dările de seamă ale dlui Wrede asupra atlasului linguistic al imperiului german de G. Wenker și cercetarea noastră dialectologică, de Dr. A. Scheiner. — Viața publică în Sibiiu pe timpul lui Carol VI. Comu- nicări din protocoalele magistratului Sibiiului, de Heinrich Herbert. — Isto- ricul reuniunii transilvane pentru cunoascerea țerii, de H. Herbert. — Michael Albert: Viața și activitatea lui ca poet, de Dr. A. Schullerus. — Documente privitoare la istoria Transilvaniei începând dela lupta dela Mohâcs până la pacea dela Oradea-mare 1529 - 1534, de Dr. Fr. Schuller. — Observăm, că aceasta reuniune și-a ținut adunarea jubilară de 50 ani ai existenței sale în vara trecută la Brașov, cu ocasiunea festivitățdor aranjate în memoria refor- matorului loan Honterus, la care adunare a fost representată și Academia ro- mână prin dl I. M. Moldovan, iar Asociațiunea pentru literatura română și cultura poporului român prin v.-presidentul și prim secretarul ei. Presidentul actual al reuniunii este: Dr. Friedrich Teutsch, paroch evang.-lut. în Șura- mare; comitetul administrativ se compune din 24 membri; secretar: Dr. Adolf Schullerus, profesor seminarial în Sibiiu, și cassar general: Hans Bergleiter, 51 funcționar la cassa de păstrare săsească din Sibiiu Reuniunea a numărat în anul 1897/8 31 membri onorari și corespondenți; 56 membri fundatori și 723 membri ordinari. ♦ • Verhandlungen und Mittheilungen des siebenbilrg. Vereines fur Naturwissenschafien su Hermannstadt; voi. XLVII, din acest anuar a apărut în timpul din urmă cuprinzând: Consemnarea membrilor reuniunii; Raportul asupra adunării generale din 28 Ianuarie 1898; Raportul bibliotecarului; Comunicări dela reuniune; Consemnarea critică a Lepidopterelor Transilvaniei (cu o hartă), de Dr. D. Czekelius, și Comunicări mai merunte. Reuniunea dispune de un frumos Museu în Sibiiu înaugurat în 1893, cu bogate colec- țiuni. La 1 Iulie 1898 reuniunea avea: 6 membri onorari; 23 membri corespondenți; 12 membri fundatori și 256 membri ordinari, între cari numai 10 Români. ♦ A hunyadmegyei tiirtenelmi es regesseti tărsulat IX &vkbnyoe, az 1896-98 evekt oi. szerkesztette Dr. Veress Endre, târsulati titkar., Dâva, 1Q98. (Anuarul soc. ist. și archeol. din cott. Hunedoarei). Un voi. 8° de 191 pag. cuprin- zând următoarele materii: Comoara regelui dacic Decebal, de Tâglâs Gâbor. — Cele doue padimente de mosaic dela Grădiște, de Teglâs Bâla. — Deva și ținutul ei în timpul Iui Castaldo (Contribuiri la istoria comitatului Hunedoarei dintre anii 1551—53), de Dr. Veress Endre. — Biserica reform. din Deva și antichitățile ei, de Szots Endre. — Familiile imigrate și băștinașe din Jeledinț, de Kolumbân Samu - Diploma nobiliară a familiei Devay din Deva, de Dr. Amlacher Albert. — Cimiterul dintre Pâclișa și Totesci, de Szinte Gâbor. — O rochie și trei fiorini. (Un act de depuneri maghiar într’un proces din timpul lui Sigismund Bâthory), de Dr. Veress Endre. — Sigilul orașului Deva din 1618, de Mailand Oszkâr. In partea întitulată „Hunyadmegyei okleveltâr* găsim publicate câteva documente istorice din archivul parochiei gr.-cat. din Hunedoara, de Nic. Muntean, apoi urmează comunicări din sinul reuniunii. Anuarul cuprinde mai multe gravuri interesante representând diferite anti- chități de pe pământul atât de bogat în reminiscențe istorice al comitatului Hunedoarei. President al societății istorice și archeologice din cott. Hune- doarei este: Contele Dr. Kuun Gâza; vicepresid. Dr. Solyom-Fekete Ferencz; secretar Dr. Veress Endre; subsecretar Fogolyân Sândor; cassar Szollosy Lajos; advocat Dr. Rethi Gyula; director al museului Teglâs Gâbor; biblio- tecar Kolumbân Samu; presid. al comisiunii pentru cercetarea cetăților Hajduczki Jozsef. Societatea numeră 167 membri ordinari cu taxă anuală, între cari și câțiva Români. 4* 52 DIN SINUL ASOCIAȚIUNII. Pro dome. Cu fascicolul de față ^Transilvania¹'¹ întră în anul XXX al existenței sale. Deși organul Asociațiunii în acest restimp a publicat un material bogat și variat*), totuși nu se poate nega, că valoarea reală a scrierilor apărute în această revistă, nu prea stă în proporțiune cu jertfele aduse pentru susținerea, nici cu timpul îndelungat, trecut dela înființarea ei. Una dintre căușele principale ale acestui ne- ajuns este a se căuta fără îndoială în împrejurarea, că pănă acum organele Asociațiunii (între cari și directorul „Transil- vaniei“), s’au putut ocupa de afacerile acesteia numai în mod lateral și secundar, deoare-ce au fost tot bărbați angajați în alte funcțiuni, de regulă cu totul străine de literatură. In urma reorganisării biroului, aceste stări s’au schimbat, și oficialii însărcinați cu editarea revistei Asociațiunii vor pute și vor trebui să dee acestui organ în viitor o atențiune mai mare. Insă cele atinse nu sunt singura causă a neajunsului constatat. Ea este a se căuta în mare parte și în lipsa de interes a cercurilor literare, cari timp îndelungat au ignorat aproape cu totul organul publicistic al Asociațiunii, astfel, că pănă acum 2—3 ani, era o raritate ca un autor român să trimită la redacția „Transilvaniei “, ori fie chiar numai la bi- blioteca Asociațiunii, un exemplar de recensiune al publica- țiunilor sale. Această stare, ce e drept, în timpul mai nou, s’a ameliorat în câtva, dar — cu toate că comitetul central a votat o mică subvențiune pentru remunerarea colaborato- rilor și cu toate că redacțiunea s’a adresat în diferite rânduri personal cătră scriitorii români din patrie, — pănă astăzi nici pe departe nu este mulțăinitoare. Din această causă ne ve- dem îndemnați, a adresa cu ocasiunea presentă un nou apel cătră cercurile noastre literare, și a le ruga: să nu lipsească revista Asociațiunii de concursul lor, fără de care redacțiunea nu va pută să țină „Transilvania¹¹ la un nivel corespuncjetor chemării sale. Redacțiunea, din partea sa, va căuta să sa- tisfacă toate dorințele juste ale colaboratorilor sei, și în ca- •) Cf. Registrul publicat în Nr. XII din 1896 despre cuprinsul anilor I—XXV. 53 drul budgetului seu va remunera din 3 în 3 luni pe autorii scrierilor literare ce le va publica. Credem, că apelul nostru este cu atât mai îndreptățit, cu cât „Transilvania" are astăcți cel mai mare tiragiu între toate fiarele și revistele românesci din patrie, și astfel ofere autorilor noștri, mai mult decât ori-care alt organ, posibilitatea de a da scrierilor lor o publi- citate cât se poate mai întinsă. Incassarea taxelor de membri. în articolul nostru „La finea anului", publicat în numărul premergător, am espus crescerea îmbucurătoare ce o arată de câțiva ani încoace numărul membrilor Asociațiunii. Această îmbunătățire a stărilor deplorabile din trecut, este a se atribui nu numai desvoltării continue a interesului public pentru Asociațiune și înființării nouelor despărțeminte din părțile ungurene și bănățene, ci în mare parte și împrejurării, că în timpul mai nou biroul Asociațiunii a dat mai multă atențiune încassării regulate a taxelor de membri. în trecut taxele re- stante nu se prea țineau în evidență și nu se făcea nici un pas serios pentru incassarea lor. Prin aceasta Asociațiunea a pierdut an de an mii de fiorini, cari laolaltă ar representa astădi o avere colosală. Este fapt, că o mare parte a membrilor, după ce și-a achitat odată taxa la vre-o adunare generală, și și-a pus diploma pe părete, parte preocupați de alte afaceri, parte din indolență, nu mai continuau cu plata contribuirilor anuale, până nu participau la vre-o altă adunare generală sau cercuală; însă în tot timpul decurs figurau ca membri și primiau gratuit foaia Asociațiunii. Astfel la o mare parte a membrilor ordinari Asociațiunea a suferit deadreptul perderi, încât cheltuielile efective pentru revista „Transilvania" întreceau suma taxelor incassate. Acestor stări insupor- tabile li-s’a făcut capăt prin un conclus al comitetului central dela finea anului 1895, când după usul adoptat la aproape toate societățile mari culturale străine, s’a introdus incassarea taxelor restante prin serviciul de incassare al poștelor. Deosebirea este numai, că Asociațiunea nu in- cassează taxele, ca alte asemenea societăți, anticipativ, ci numai după-ce membrii ei s’au bucurat un an întreg de toate drepturile și favorurile asigurate prin statute, fără a-și achita taxa nici după repețite provocări pe altă cale. Un procedeu mai culant și mai rațional nici nu se poate închipui. Cea mai mare parte a membrilor s’a și conformat cu plăcere acestei re- forme, care le înlesnesce satisfacerea obligamentelor lor, și rescumpe- rându-și chitanțele la oficiile poștale, au urcat venitele ordinare ale Aso- ciațiunii cu mii de fiorini pe an. Numai escepțional s’a găsit câte un membru, care — voim să credem că nu ca pretext, ci numai în urma aprețiării greșite a încassărilor prin oficiile poștale, usitate astăcji pretu- tindenea, — s’a supărat pentru acest nou procedeu al biroului. Pentru mai buna informațiune a acestor membri ni-am vătjut îndemnați a espune 54 cele premergătoare și a arăta atât absoluta necesitate, precum și corec- titatea și foloasele reformei amintite. Despre ori-care Român, care de bună voie ia angajamente față cu o Asociațiune ca a noastră, trebue să presupunem intențiunea de a o sprijini, și nu de a o păgubi; astfel după ce s’a bucurat un an întreg de drepturile și favorurile, asigurate prin statute membrilor Asociațiunii, aceasta fără îndoială trebue să aibă dreptul de a pretinde cotisațiunea, dela care sunt condiționate acele drepturi și favoruri. Calea pe care Asociațiunea, abia după un an de dile, își validitează astăcji această pretensiune indiscutabilă, este una dintre cele mai urbane, și adoptată de toată lumea cultă ca cea mai practicabilă și ief- tină pentru debitor. Astfel procedeul întrodus de biroul Asociațiunii cu drept cuvânt nu poate fi supărător de cât numai pentru acei membri, cari pricep greșit, ori nu vreau să priceapă rațiunea și corectitatea lui. Biroul actual la tot cașul va continua pe calea apucată, ca Asociațiunea cel puțin în viitor să nu mai fie scurtată cu 4eci fie mii îⁿ averea ei. * Casa națională. In ședința comitetului central din Ianuarie a. c. secretarul I a înaintat următorul raport despre mersul lucrărilor pregă- titoare pentru înființarea Casei naționale și a internatului de băieți: Conform disposițiunilor luate de comitetul central în ședința sa din 4 Novembre 1897, s’au făcut în decursul anului trecut cei dintâi pași pentru realisarea așezămintelor proiectate prin conclusul adunării generale din Mediaș, Nr. prot. 22. Biroul Asociațiunii s’a ocupat în primul rând cu partea materială a chestiunii și a căutat — înainte de toate — să pună basele finan- țării proiectelor. Anume s’a adresat cu un apel cătră institutele și cor- porațiunile românesci, precum și cătră mai mulți particulari cunoscuți ca mecenați ai întreprinderilor noastre culturale, învitându-i să între în șirul fundatorilor Casei naționale, — apoi a continuat pertractări cu Di- recțiunea institutului „Albina“ în causa loteriei, care, conform con- clusului adunării generale din Mediaș, este a se arangia în favorul Casei naționale și a Internatului de băieți. în ambele direcțiuni s’a obținut un resultat mulțămitor, și astfel comitetul central va putâ continua lucrarea începută pe o basă mai sigură. în decursul anului 1898 s’au făcut următoarele donațiuni pentru Casa națională: A. 8'au înscris fundatori: a) Particulari, Domnii: 1. Constantin cavaler de Steriu în Brașov, cu 2. Emanuil Ungurianu, adv. Timișoara . . „ 3. Nicolae Garoiu, advocat, Zernesci . . . „ 4, Alexandru Lebu, proprietar, Sibiiu, . . . „ fl. 1100.— „ 1000 — „ 1000.— „ 1000.— 55 b) Institutele de credit: 5. „Albina44 în Sibiiu......... cu fl. 1000.--- 6. „Orăviceana44 în Oravița....... 55 n 1000.--- 7. „Crișana44 în Brad......... 1000.--- 8. „Auraria“ în Abrud........ T) 7) 1000.--- 9. „Doina44 în Câmpeni........ T) 1000.--- 10. „Cassa de păstrare44 în Săliște .... T) n 1000.--- 11. „Hațegana44 în Hațeg........ n 1000.--- 12. „Furnica44 în Făgăraș........ » 1000.--- B. Donațiuni pentru Casa națională au mai întrat dela: 1. Institutul „Sentinela44 în Satul nou . CU fl. 100.--- 2. „ „Lipovana44 în Lipova .... n » 50.--- 3. „ „Fortuna44 în Rodna v. . . . n 100.--- 4. „ „Corvineana44 în Hunedoara . T) 40.--- 5. „ „Olteana44 în Viștea inf. n n 50.--- 6. „ „Speranța44 în Borgo-Prund . . n n 10.--- 7. D. Trifon Miclea, protop. în Satul nou . . n n 50.--- 8. D. Dr. Stef. Morariu, advocat, Cluj . . . T) 20.--- 9. D. I. Ardelean, redactor, Orade .... n n ---.60 10. Din rescumpărările felicitărilor de anul nou n 133.80 deci în total în bani gata cu fl. 12,654.40 C. Obiecte pentru Museu au donat: 1. Dl Part. Cosma, dir. „Albinei¹⁴, Sibiiu, 30 monete vechi de argint. 2. „ Rubin Patița, advocat, Alba-Iulia, 25 „ „ 1 medalie comemorativă 5 obiecte antice. 3. „ Dan. R. Cordescu, propr., Foventea 44 monete vechi 4. „ Dr. G-. Cosma, advocat, Beiuș 1 costum țerănesc 5. „ Dr. Ilar. Pușcariu, archim. Sibiiu 1 pungă rom. din seci. XVIII Fondul internatului de băieți consistă din donațiunea institutului „Albina⁴⁴ și anume a) din intravilanul din Sibiiu, Berggasse 8, în valoare de 8000.— și &) din bani gata.............................................. 12,000.— Total fl. 20,000.— Aceste sunt resultatele obținute în anul trecut. Pentru viitor ni-se impun următoarele probleme: 1. A continua cu câștigarea de fundatori ai Casei naționale și de donațiuni în bani și obiecte pentru ambele așezăminte. Deoare-ce în anul trecut o parte a institutelor noastre financiare și comerciale luase disposițiuni cu privire la distribuirea profitului lor, âncă înainte de a primi apelul Asociațiunii, ar fi consult a repeți acest apel. 56 Fundatorilor Casei naționale, căror adunarea generală din Beiuș li-a votat mulțămită protocolară, se recomândă a li-se libera diplome. Organele Asociațiunii vor ave să propage ideea ventilată de dl Dr. G. Cosma: de a aduna o colecțiune cât mai complectă de porturi țeră- nesci pentru Museul etnografic, și preste tot să nisuiască pe cale potri- vită pentru câștigarea a cât mai numeroase donațiuni în bani și obiecte pentru așezămintele proiectate. 2. Avend asigurat concursul institutului „Albina⁴⁴ pentru arangia- rea loteriei proiectate, considerațiunile (recolta slabă a anului 1897 și loteria arangiată de Reuniunea femeilor) pentru cari s’a amânat realisarea loteriei, ne mai avend substrat, — a sosit timpul pentru exoperarea conce- siunii la locurile competente, și pentru executarea conclusului dela Mediaș. * * * Comitetul central, luând act de raportul secretarului L, decide: Fundatorilor Casei naționale li-se liberează diplome; Biroul se autorisează a repeți apelul adresat de Asociațiune în anul trecut cătră institutele și corporațiunile românesci cu invitarea: de a întră în șirul fundatorilor Casei Naționale, eventual a contribui pentru aceasta; Organele Asociațiunii, în deosebi directorii despărțernintelor și re- dacțiunea revistei „Transilvania¹⁴, se însărcinează a năzui pe calea cuve- nită, ca să câștige cât mai numeroase donațiuni în bani și obiecte pen- tru așezămintele proiectate. Secretarul I. se îndrumă a elabora planul loteriei, și în acest scop se autorisează a procura informațiunile necesare și a se pune în legătură cu firmele ce eventual vor fi aplecate a se angaja cu furnisarea obiec- telor de câștig pe lângă îndatorirea a le răscumpăra în bani gata. Consemnarea contribuirilor intrate la fondul „Casei Naționale* drept rescumperare a felicitărilor de anul nou. 1. George Adam, când, de advocat, Sibiiu.....................cor. 2.— 2. loanne Badila, Sibiiu..................................... „ 10.— 3. loan Banciu, comerciant, Săliște...........................„ 2.— 4. Patriciu Barbu, advocat, Reghin............................„ 10.— 5. Petru Belei, Orăștie......................................„ 2.— 6. Laurian Bercian, Orăștie ................................. „ 2.— 7. Dr. Ilie Beu, medic, Sibiiu...............................„ 4.— 8. Michail Bontescu, advocat, Hațeg...........................„ 2.— 9. Floria Bozgan, advocat, Caransebeș........................„ 14 — 10. Arseniu Bunea, secretar, Sibiiu............................ „ 2.— 11. Dr. Zosim Chirtop, advocat, Câmpeni.........................„ 10.— 12. Dr. Demetriu Ciuta, advocat, Bistrița...................... „ 10.— 13. Dr. Nicolau Comșa, medic, Săliște...........................„ 2.— 14. Ludovic de Csato, candidat de advocat, Cluj .... „ 4.— 15. Laurentiu Cutean, presbiter, Oarda de jos..................„ 1.— 16, loan Danciu, protopresbiter, Ofenbaia ,....................„ 3. — 51 17. Dr. Elie Dăian, publicist, Sibiiu.........................cor. 18. Dr. Corneliu Diaconovich, I secr. Asoc., Sibiiu ... » 19. G. Dima, Sibiiu....................................... . » 20. Vasiliu Domșa, protopresbiter, Orăștie........................ 21. Dionisiu Florian, căpitan, Locse............................ₙ 22. Dumitru Florian, locotenent, Sibiiu........................ » 23. Dr. Emil Gerasim, advocat, Aiud.............................„ 24. Nicolau Hențu, notar, Săliște.............................. n 25. Locotenent Dumitru Herbay, Sibiiu............................. 26. loan Imbuzan, oficial de finanțe, Sibiiu....................ₙ 27. Mihail Jourca, notar, Rășinari..............................« 28. Paul Jovescu, controlor, Caransebeș .......................... 29. Fabia și Demetriu loviță, inginer C. F. R. Galați . • „ 30. Dr. Liviu de Lemenyi, asesor consistorial, Sibiiu ... ₙ 31. Dionisie Login, candidat de advocat, Bistrița .... „ 32. Pantalion Lucuța, căpitan în pensiune, Sibiiu .... n 33. Aron Lupean, oficial, Sibiiu.................................. 34. loan Măcellariu, proprietar, Sângătin......................... 35. Dr. loan Marciac, advocat, Alba-Iulia......................... 36. Nicolau Mihailă, Vinerea....................................n 37. Anna Moga, Sibiiu.......................................... • 38. Ilie Moga, învățător, Sibiiu.................................. 39. Ilarion Muciu Urechiă, oficial, Sibiiu.................. 40. Demetriu Munthiu, notar cercual, Reciu..................... » 41. Petru Nemeș, notar public, Brașov............................. 42. August A. Nicoară, Deva.................................... » 43. Alimpiu Oprea, capelan, Săcărîmb.............................. 44. Nicolau Penciu, Sibiiu.................................. » 45. Pompiliu Piso, proprietar, Săcărîmb..................... » 46. Iulian Popescu, cassar, Sibiiu..........................n 47. Nicolau Racoța, medic cercual, Șeica-mare. ..... » 48. Dimitrie Rebrean, sergent-contabil în Regim. 51, Cluj . „ 49. loan Rebrean, sergent-contabil, în Regim. 51, Cluj . • ₙ 50. Dionisiu Roman, proprietar, Mediaș . . • • • • . • • n 51. Traian Roman, sergent-contabil, în Regim. 51, Cluj . „ 52. loan V. Rusu, protopop, Sibiiu..........................» 53. Dr. Octavian Russu, advocat, Sibiiu ” 54. Leontin Simonescu, secretar metropolitan, Sibiiu . . . „ 55. Constantin Stezar, ces. și reg. căpit. în retragere, Sibiiu „ 56. Dr. loan Stroia, profesor, Sibiiu............................. 57. N. Stupariu, locotenent în Regim. 79, Karlstadt ... „ 58. losif Sterca Șuluțiu, Sibiiu............................... » 59. Liviu Tămășdan, candidat de advocat, Cluj...................„ 60. Onoriu Tilea, inginer, Sibiiu................................. 61. Nicolae Togan, preot, Sibiiu . ............................... 62. Dr. Nicolau Vecerdea, advocat, Sibiiu . • • ■ • • • » 5.— 5.— 4 — 4 — 2.— 2.— 4.— 2.— 4.— 2.— 2.— 2.— 9.60 2.— 6.— 4.— 2.— 10.- 4.— 2.— 6.— 3.— 4.— 4.— 10.— 2.— 2.— 5.— 2.— 2.— 4.— 2.— 2 — 2.— 2.— 4.— 6.— 4.— 2.— 2.— 2.— 10.— 4.— 10.— 2.— 10.— Total . Cor. 267.60 58 Din despărțăminte. Contribuirile despărțemintelor în l8g8. Va fi fără îndoială de deo- sebit interes pentru cetitorii acestei re.viste, să afle: că dintre despăr- țăminte cari, și în ce măsură, contribue cu mijloace bănesci pentru înaintarea scopurilor urmărite de Asociațiune. Sumele ce represintă aceste contribuiri — se înțelege nu ca cifre absolute, ci numai pe lângă aprețiarea împrejurărilor locale, — ne indică totodată și intensitatea acti- vității desvoltate pe teritorul despărțămintelor respective. Dăm deci, în următoarele, un tablou sumar despre sumele ce au întrat în anul trecut la cassa Asociațiunii dela diferitele despărțăminte: Nr. Numele despărțământului Contr. p. Alte Taxe de casa donațiuni Suma membri națională totală fl. fl. fl. 1. Despărț. Brașovului .... 517.40 1100.- ---», ■ ■--- 1617.40 2. 9 Branului..... 316.55 250.--- ---.--- 566.55 3. 9 Făgărașului .... 166.85 300.--- ---.--- 466.85 4. 9 Sibiiului..... 685.62 1250.--- 165.50 2101.12 5. 9 Săliștei..... 384.05 100.--- ---g--- 484.05 6. 9 Sas-Șebeșului . . . 153.30 ---.--- ---t--- 153.30 7. 9 Hațegului .... 88.83 ---.--- ---.--- 88.83 8. 9 Devei...... 136.40 40.--- ---,--- 176.40 9. 9 Orăștiei..... 105.--- ---.--- ---.--- 105.--- 10. 9 Bradului ..... 143.76 250.--- ---.--- 393.76 11. 9 Blajului..... 240.45 ---.--- ---.--- 240.45 12. 9 Albei-Iuliei .... 47.15 ---.--- ---.--- 47.15 13. 9 Abrudului .... 327.95 500.--- ---.--- 827.95 14. 9 Clujului..... 105.10 20.--- ---' --- 125.10 15. 9 Mociului..... 15.10 ---' --- ---.--- 15.10 16. Șimleului .... 75.10 --- --- ---.--- 75.10 17. 9 Dejului..... 5.05 -----» ---.--- 5.05 18. » Gherlei..... 15.--- ---'--- --- --- 15.- 19. 9 Ciachi Gârbăului . . 5.05 ---.--- ---,--- 5.05 20. 9 Betleanului .... 10.10 ---.--- ---g--- 10.10 21. 9 Năsăudului .... 174.20 25.--- ---. --- 199.20 22. 9 Bistriței..... 25.25 10.--- 20.--- 55.25 23. 9 Turdei..... 182.15 ---. ---- ---.--- 182.15 24. 9 Murăș-Oșorheiului 60.40 ---.--- ---g--- 60.40 25. 9 Ludoșului .... 30.15 ---. --- ---.--- 30.15 26. 9 Reghinului .... 101.20 ------.-- ---.--- 101.20 27. Cohalmului .... 45.- ------ ---- ---.--- 45.--- 28. 9 Agnitei..... • ---.--- 59 Contr. p. Alte Nr. Numele despărțământului Taxe de casa donațiuni Suma membri națională totală fl. fl. fl. 29. Despărț. Mediașului . . . . 50.--- ---.--- ---.--- 50.--- 30. n Sighișoarei . . . . 41.30 ---‘--- ---.--- 41.30 31. V Elisabetopolei . . . 5.--- ---.--- ---f--- 5.--- 32. Dicio-Sân-Mărtinului 89.15 ---.--- ---e --- 89.15 33. Treiscaunelor . 30.19 ---.--- ---.--- 30.19 34. Sătmarului . . . . 230.--- ---.--- ---. --- 230.--- 35. » Beiușului . . . . 1437.--- ---,--- ---.--- 1437.- 36. n Lugoșului . . . . 90.40 ---,--- ---.--- 90.40 37. Bocșei..... 204.05 ---.--- ---.--- 204.05 38. y> Sân-Miclăușului-mare 107.10 ---.--- 107.10 39. Oraviței..... 1332.05 250.--- ---.--- 1582.05 40. » Timișoarei . . . . 291.10 250.--- ---.--- 541.10 Afară de despărțăminte 322.49 150.60 99.--- 572.09 Suma totală fl. 8391.99 4495.60 284.50 13172.09 Desp. 1. al Brașovului. Directorul acestui despărțământ, D. prof. Andr. Bârseanu a presentat un raport foarte instructiv despre activitatea și relațiunile despărțământului în decursul anului 1898. în următoarele dăm aproape întreg cuprinsul său: „După o stagnațiune de doi ani de <|ile desp. I a fost din nou re- activat în urma adunării de reorganisare ținute în 15/27 Martie 1898 sub conducerea delegatului comitetului central, D. director gimnasial Virgil Onițiu. în această adunare s’a ales un nou comitet cercual în persoanele D-lor: Andr. Bârseanu, ca director, I. Săbădeanu, Gr. Maior, Corn. Aiser, N. Bogdan. Noul comitet, ales deocamdată cu caracter provisor, a căutat să aducă din nou în curent afacerile despărțământului, și îndeosebi: să înmulțească numărul membrilor, să reorganiseze agenturile comunale în comunele, în cari fuseseră mai înainte, și în acelea, în cari nu se înfiin- țaseră âncă, să le înființeze, să sporească numărul bibliotecelor poporale, și în genere să atragă din nou atențiunea publicului românesc de pe te- ritorul acestui desp. față cu înalta menire a Asociațiunii. „Resultatele obținute în decursul anului 1898 au fost următoarele: „«j Spre scopul îninulțirei numărului membrilor comitetul a adresat un apel tipărit cătră fruntașii noștri din Brașov și împrejurime. Acest apel n’a rămas fără efect, căci în urma lui s’au înscris succesiv: 1 mem- bru pe viață, 27 ordinari și 77 ajutători, așa încât de present desp. acesta are cu totul: 2 membri fundatori, 8 membri pe viață, 77 ordinari și 77 ajutători. Dintre membri ord. vechi doi s’au mutat de pe teritorul desp., iar doi s’au retras din șirul membrilor Asociațiunii. 60 „b) Ca să poată afla modalitatea cea mai potrivită pentru înființarea resp. reorganisarea agenturilor comunale, comitetul a convocat în 15/27 Maiu o consultare a fruntașilor români din diferitele comune aparținătoare la desp. Cei adunați au fost de părere, ca spre scopul înființărei agenturilor să se urmeze întocmai după prescrierile §. 46 din Statute, și anume să se trimită în fiecare comună câte un delegat sau doi, în presența cărora să se organiseze diferitele agenturi. Lucrul acesta însă pretinde timp și cheltueli, și fiind totodată numărul membrilor comitetului de tot restrîns, pănă la finea anului expirat s’au putut înființa agenturi numai în următoarele 7 localități: 1. Brașovul-vechiu, 2. Codlea, 3. Ghimbav, 4. Feldioara, 5. Rotbav, 6. Măeruș, 7. Herman. Agenturile înființate au fost provătjute cu decrete de denumire și aproape toate au dovedit interes față de afa- cerile Asociațiunii, dând comitetului cercual mână de ajutor atât la în- cassarea taxelor dela membri, cât și ocasional la alte întreprinderi ale desp. ₙc) în ceea-ce privesce bibliotecele poporale, comitetul a căutat să le dea toată atențiunea posibilă, convins fiind, că ele sunt unul din mijloa- cele cele mai potrivite pentru cultivarea poporului. Când a întrat acest comitet cerc. în funcțiune, exista deja o bibliotecă poporală, înființată de comitetul cel vechiu, și afară de aceea poporenii români din Brașovul- vechiu la îndemnul și sub conducerea d-lui Gr. Maior, redactor al „Ga- zetei Transilvaniei⁴' și membru al comitetului cerc., înființaseră o a doua bibliotecă, pe care o puseră de asemenea sub administrațiunea desp. Pe lângă aceste 2 biblioteci comit, cerc, a înființat în decursul anului expirat âncă două, și anume: una cu 80 volume și a doua cu 88 volume, așa încât de present desp. dispune de 4 biblioteci poporale, cari conțin cu totul 358 volume. Aceste biblioteci nu sunt stabile, ci ambulante. Anume, după-ce se cetesc cărțile, în timp cam de o jumătate de an, într’o co- mună, biblioteca respectivă se mută în altă comună, iar comuna cea dintâiu se provede cu o bibliotecă nouă. Acest sistem are avantajul, că materialul de cetit se reînoiesce din timp în timp, dându-se totodată posibilitate unui număr mai mare de comune să beneficieze de biblio- tecile poporale, înființate de desp. Importanța bibliot. pop. ambulante și modul cum au fost ele primite și întrebuințate în acest desp., s’a arătat mai pe larg în raportul special al comit, cerc., presentat adunării cerc, din Iunie 1898 și publicat în „Gaz. Transilv.⁴⁴, N-rii 132 și 133 din a. tr. De present cele 4 biblioteci popor, ale desp. se află: 1. Biblioteca Nr. I în comuna Herman, 2. Bibi. Nr. II în Brașovul-vechiu, 3. Bibi. Nr. III în Feldioara, 4. Bibi. Nr. IV în întrebuințarea ucenicilor și sodalilor ro- mâni dela meserii din Brașov. Causa, pentru care comitetul pănă acum, pe lângă toată bunăvoința, n’a putut pune în circulațiune mai mult de 4 bibi, poporale, a fost în prima linie lipsa de mijloace materiale. în timpul din urmă însă situațiunea s’a ameliorat în mod îmbucurător. Mai mulți particulari atât din desp. nostru, căt și din alte părți, recunoscând însemnătatea bibliotecelor poporale, au contribuit parte cu bani, parte 61 cu diferite scrieri în favorul acestor biblioteci, așa încât pe viitor cre- dem, că numărul bibi, poporale în desp. nostru se va înmulți cu mult mai repede. — 0 altă greutate, pe care a întimpinat-o comit, la alcătuirea bibi, popor, și cu care de bună samă va avă să se lupte și în viitor, este lipsa de cărți bune poporale românesci, cari să se poată introduce cu toată încrederea în bibliotecele de care e vorba, și a căror cetire să aducă în adevăr folos poporului nostru. Chestiunea lecturii potrivite pentru po- por merită toată atențiunea Asoc. noastre și de bună samă organele con- ducătoare ale acestei însoțiri menite pentru cultura poporului și-ar câștiga cel mai mare merit, dacă ar isbuti să pună la disposițiunea poporului nostru o serie de scrieri în adevăr folositoare. ᵣd) Tot pentru luminarea poporului, cu deosebire a celui din comu- nele rurale, comitetul a proiectat în decursul anului expirat o serie de prelegeri poporale, cari vor avă a se țină de diferiți bărbați din centrul desp., cu deosebire acolo unde s’au înființat agenturi comunale și unde poporul cu drept cuvent așteaptă să se bucure de binefacerile Aso- ciațiunii. ,,e) Afară de adunarea cercuală de reorganisare, s’au ținut âncă doue adunări cercuale, în cari, între alte afaceri curente, s’au discutat mijloa- cele prin cari desp. și-ar pută împlini mai bine chemarea sa. în adu- narea din 14 Iunie părintele protopop Bartolomeu Baiulescu a oferit doue premii de câte 10 fl., dintre cari unul destinat a se distribui celui mai harnic econom român din Brașovul-vechiu și al doilea celei mai bune lucrări despre: Foloasele grădinăritului, cu îndrumări .practice, potrivite împre- jurărilor din ținutul nostru. Tot în această adunare dl adv. Sim. Da- mian a oferit pe sama bibi, popor, suma de 20 fl. Disertațiunea: învă- țăminte din viața Metro politului Andreiu Șaguna, pregătită de directorul desp. pentru această ocasiune, nu s’a putut ceti din lipsa de timp, ci s’a dat publicității în „Gazeta Transilvaniei® și apoi s’a scos în broșură se- parată. „Sumele administrate comitetului central în decursul anului întreg au fost de 409 fl.® * Despărțământul II. al Branului, conform raportului Dlui director Nicolau Garoiu de data 13 Ianuarie a. c., a desvoltat în 1898 urmă- toarea activitate: a) ședințe de comitet s’au ținut 3. în cea din 5 Februarie, între al- tele, s’au provocat membrii restanțieri a-și plăti taxele, s’a atras atențiunea tuturor membrilor asupra conclusului referitor la starea economică și pro- ductele literare ale poporului din fie-care comună, s’au ales delegații pentru organisarea agenturilor comunale aparținătoare acestui desp. și s’a decis locul și timpul ținerii adunării cercuale. 62 . In ședința din 12 Maiu comitetul cercual s’a ocupat cu chestiunea distribuirii unui ajutor pentru un învățăcel de zidărit și s’a discutat asupra cererii a 14 membri ai desp. locuitori în Bran, pentru despărțirea ace- stuia în doue. Comitetul cerc, nu este în contra acestei despărțiri. In j șed. din 7 Iunie s’au ales următorii oficiali: vice-preș., notarul, cassarul și controlorul. ! b) adunarea t renală s’a ținut la 7 Iun. în comuna Poiana-Mărului. , La adunare a participat o parte însemnată a membrilor din desp. și mul- țime de popor. Președintele a deschis adunarea cu o vorbire despre con- j servarea și cultivarea limbii și obiceiurilor românesci; notarul loan Vodă j a cetit o parte din monografia comunei Poiana-Mărului; doamna Beveica j Vodă a făcut un premiu de 10 fl. pentru cel mai frumos lucru de mână; | s’a desbătut chestia ajutorării bibliotecelor poporale din partea despăr- 1 țămintelor sau din centru; s’a decis distribuirea a 2, eventual 3 ajutoare j pentru învățăceii industriași și s’a constituit comitetul cercual pe un nou J period de 3 ani cu începere din 1 Ian. 1899. j c) biroul despărțfmentului a distribuit exemplare din Regulamentul ! afacerilor interne ale desp. tuturor membrilor pentru observare și acomo- j dare; în 22 Febr. a pus în lucrare conclusul comitetului cercual referi- j tor la organisarea agenturilor, dând la 6 domni îndrumările corespuncjâ- toare pentru organisarea agenturilor și-i-a provocat să împlinească cu toată energia mandatul primit; a executat conclusul comit, cerc, din 5 Febr., comunicând tuturor membrilor agendele mai însemnate ale desp., li s’a arătat scopul Asoc.; li s’au comunicat ajutoarele ce le-a dat și sunt în proiect a se da învățăceilor dela meserii și industrii; provoacă pe toți î a contribui cu denarul lor pentru înaintarea scopului Asoc. și le face cu- noscut tuturor membrilor conclusul: ca cu ocasiunea adunărilor cercuale să se țină câte o dare de seamă despre trebile economilor și obiceiurile lor, arătându-se ce e bun și cum s’ar pute delătura ce e rău. ; d) agenturi s’au înființat și funcționează regulat în acest desp.: j în Brân centru, Poarta, Predeal, Sohodol, Tohanul nou, Tohanul vechiu, ; Poiana-Mărului și Zernești. Agentura din Tohanul vechiu a ținut mai multe conferințe publice, în cari dl Moise Brumboiu a vorbit număro- șilor ascultători despre lipsele poporului român și mijloacele de delătu- rare ale acelora. La conferința din 3 Aprilie a participat și director, desp.; iar controversa ivită între preș, agenturii și organele administra- tive relativ la însciințarea conferinței s’a aplanat după-ce causa s’a adus i și la cunoscința comitetului central; ; e) biblioteci poporale s’au înființat și se folosesc cu succes în Zer- nești și Tohanul vechiu; f) taxe s’au încassat în decursul anului 291 fl. 40 cr.; restânțierii au fost provocați mai pe urmă să-și plătească taxele în Dec. j g) membri are desp.: 2 pe viață, 53 ordinari și 52 ajutători; 1 63 Ic) representant ]a adunarea gener. a Asociațiunii din Beiuș a fost D. director al desp Nicolae Garoiu, care desvoaltă activitate vrednică de toată, lauda pentru interesele desp. și în genere ale Asociațiunii. * Despărț. VII. al Hațegului a ținut doue ședințe de comitet și adu- narea cercuală prescrisă. In I ședință a comitetului din 26 Iun. s’au referat actele întrate pănă atunci la desp., s’au luat la cunoscință spre acomodare nouele statute și regulamentul pentru despărțăminte. Tot cu aceea ocasiune s’a statorit terminul și programa pentru adunarea cercu- ală ținută la 10 Iul. în Densuș, în care s’a reconstituit comitetul cercual pe un nou period de trei ani și s’a statorit budgetul pe 1898/99. D. Paul Oltean a ținut o disertație despre mausoleul vechiu, ce servesce de biserică în Densuș și despre portul național al poporului de acolo și jur. In șed. comit, cerc, din 11 Dec. s’au luat disposițiuni pentru înaintarea scopului Asoc. pe teritorul desp. prin înmulțirea membrilor și s’a decis aranjarea unei petreceri, din care a resultat un venit de 9 fl., care împreună cu alte oferte benevole se va folosi pentru înființa- rea unei biblioteci poporale. Desp. are 3 membri pe viață și 13 ordi- nari, cari și-au achitat taxele în regulă. Agenturi comunale și biblio- teci poporale nu s’au putut înființa. * Despărț. Salutarului s’a constituit în 16 Febr. st. n. 1898 sub pre- ședința dlui protopop Gavriil Lazar de Purcareți, care a fost ales direc- tor al desp. S’au înscris 17 membri, între cari 3 vechi, solvind taxe în suma de 85 fl. Directorul a abdis în scurt timp, alegendu-se nou direc- tor dl Georgiu Șuta, protopop în Moftinul mic. S’au mai înscris 9 mem- bri ordinari, cari și-au achitat taxa. Desp. a fost representat la aduna- rea generală a Asoc. prin domnii Georgiu Șuta și Dr. Felician Bran. Directorul a recercat pe toți protopopii români din comitat să întrevină în cercul lor de activitate pe lângă domnii preoți pentru a se înscrie de membri ordinari, iar pe plugari să-i îndemne a se face membri ajută- tori. încercările de a pune în praxă mijloacele spre ajungerea adevă- ratului scop, pentru care despărțământul acesta s’a înființat, sunt mult împiedecate în lipsa totală a inteligenței mirene din comitat și prin depărtarea, în care se află unii de alții membrii comitetului cercual. Comitetul se află în stadiu de experimentare și fără mijloace bănești. Din această causă nu s’a putut âncă începe nici o lucrare mai însem- nată în interesul culturii poporului. 64 Bibliotecile poporale. j Chestiunea atât de importantă a înființării bibliotecilor poporale. ’ în timpul mai nou începe a preocupa un număr tot mai mare al des- 1 părțămintelor Asociațiunii, cari în această direcțiune se bucură și de sprijinul călduros al publicului lor. Din raportul directorului despărț. I. > Brașov, publicat în fascicolul de față, se vede, că au și fost înfi- ințate mai multe biblioteci poporale, de cari poporațiunea dela țeară j usează cu drag și folos. ] Comitetul central, pentru a înlesni înființarea acestor instituțiuni 1 prevădute în nouele statute ale Asociațiunii, și pentru a le da o orga- ] nisație unitară și cât mai corespundătoare scopului lor, a luat âncă mai 1 demult disposițiuni pentru stabilirea unui regulameut pentru bibliotecile 1 poporale, care credem că se va pute pertracta în una din ședințele proxime. 1 în ședința sa din lanuare a. c. — după cum se poate vede din pro- • cesul verbal publicat în partea oficială a acestui număr, — comitetul 1 central a luat o nouă disposițiune în chestiunea de sub întrebare, în- iș sărcinând o comisiune mai mare de specialiști cu compunerea unei con- | semnări de publicațitmi acomodate pentru bibliotecile poporale, ca des- ] părțămintele la înființarea acestor biblioteci să fie pe deplin orientate cu 1 privire la alegerea și procurarea materialului de cărți. j Comisiunea esmisă va avă să-și termine lucrările âncă în decursul | lunei Martie, și astfel consemnarea cărților se va pută publica în unul ! dintre fascicolele proxime ale acestei reviste. Fiind de dorit ca această consemnare să fie cât mai completă, și ca pe lângă titlul cărților să cuprindă și numele și locul editurei, precum și condițiunile de procurare, — adresăm prin aceasta tuturor autorilor și editorilor de cărți românesci, rugarea: să binevoiască a trimite biroului Asociațiunii cât de curând o consemnare completă a edițiunilor lor, in- dicând cuprinsul, extensiunea și prețul acestora și alăturând după posi- bilitate și câte un exemplar al publicațiunilor lor, ca comitetul central să se poată informa și pe cale nemijlocită despre aceea, dacă cărțile respective întrunesc condițiunile recerute pentru a putâ fi introduse în bibliotecile poporale. Rugare. înmiilțindu-se în anul 1898 numărul membrilor Asociațiunii în mod extraordinar, abia au rămas pentru biblioteca Asociațiunii exemplare complete din „Transilvania“ an. XXIX; dispunând însă de numeri sin- guratici (L, IV., V., VI., VII—VIII., IX—X.), pentru a mai pută completa câte-va exemplare, rugăm pe acei on. membri, cari se pot lipsi de Nr. II—III. al „Transilvaniei" din anul trecut, să binevoiască a-l trimite la biblioteca Asociațiunii.