TRANSILVANIA ORGANUL ASOCIAȚIUNII PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. VI. Sibiiu, August 1898. Anul XXIX. Producțiunea noastră literară. (Raportul secretarului I despre producțiunea literară română din patrie in timpul dela 1 Iulie 1897 — 1 Iulie 1898). Aprețiând însemnătatea literaturii pentru înaintarea unui popor pe calea civilisațiunii, Asociațiunea noastră, care în totdeauna a căutat să fie un fidel păzitor și un puternic scut al intereselor culturale ale Românilor din această patrie, a dat, dela înființarea ei pănă în <ȚiLele noastre, o deosebită și neadormită atențiune producțiunii noastre literare. Ce e drept, înrîurirea Asociațiunii asupra mișcării literare, și conlucrarea ei direct productivă pe terenul literaturii, pănă astăc|i nu a putut ave un rol mai însemnat. în opo- siție cu titlul ei, Asociațiunea de fapt nu a fost, și ab- stragend dela experimentul făcut înainte cu câțiva ani pentru constituirea așanumitelor „secțiuni literare¹¹, nici nu a încercat a se organisa ca corporațiune literară în sensul strict al cuvân- tului, iar ca societate culturală a dispus de mijloace mult prea modeste și a fost preocupată de alte întreprinderi cul- turale în mesură cu mult mai mare, decât să fi putut In- augura și susține o acțiune mai largă pentru sprijinirea și înaintarea literaturii noastre naționale. A trebuit să se re- stringă la publicarea unei serii de scrieri mai mici, la câteva premii și la ajutorarea mai mult morală decât materială a întreprinderilor noastre literare. în cadrul budgetelor sale, cari pentru scopuri literare i-au pus la disposiție în totdeauna numai o sumă preamodestă, Asociațiunea nu a putut re- alisa resultate mai însemnate. 9 114 Ori-cât de secundar a fost însă rolul Asociațiunii ca fac- tor productiv pe teren literar, ea n’a încetat nici pe un mo- ment a se preocupa de mișcarea noastră literară, pentru-că a vetțut importanța literaturii nu numai în facultatea acesteia de a pută contribui în mod direct la înavuțirea și înaintarea culturii, ci și în acea însușire a literaturii, că ea este cea mai fidelă oglindă a sufletului unui popor și cel mai sigur pulsometru al vieții sale intelectuale. Studiul critic al mișcării literare, aprofundarea și aprețiarea spiritului de care este condusă, a avântului ce ia și a lacunelor ce arată producțiunea literară, este deci pentru o instituțiune chiemată a ocroti și înainta interesele culturale ale poporului, cel mai bun îndreptar, cea mai sigură directivă pentru întocmirea problemelor și desvol- tarea activității sale. Acest scop îl servesce și raportul primsecretarului Aso- ciațiunii, raport care an de an se presintă adunării generale, și fără a întră în o aprețiare critică a singuraticelor pu- blicațiuni apărute, semnalează în conturi generale direcțiunea și progresul sau scăderile mișcării noastre literare. * în general producțiunea literară română dincoace de Carpați în timpul dela 1 Iulie 1897 pănă la 1 Iulie 1898, arată un progres — relativ — destul de îmbucurător. în comparație cu anii premergători, această producțiune atât cu privire la numărul, extensiunea și tiragiul, cât și cu considerare la va- loarea internă a operelor publicate, este în continuă crescere și desvoltare. Constatând acest fapt, nici pe departe nu am voit să afirmăm, că mișcarea noastră literară s’ar afla în stare de înflorire. Din contra, pentru un popor trecut preste începu- turile culturii sale și înzestrat cu calitățile intelectuale și puterea numerică a elementului român din această patrie, o producțiune literară ca a noastră, între împrejurări nor m ale, ar trebui taxată, atât după cantitate cât și după calitate, ca o stare de secetă și stagnațiune. Progresul îmbucurător, re- marcat de noi, însemnează deci numai atât: că am început a ne redeștepta din letargia literară, în care căcțuserăm în de- 115 ceniile din urmă, și că înaintăm cu pași tot mai mari și mai siguri spre o stare mai corespuncțetoare trebuințelor și aspi- rațiunilor noastre ca element de cultură. Cifrele și datele, ce le vom înșira mai jos despre produc- țiunea literară a anului trecut, credem, că ne îndreptățesc la aceasta aserțiune, care ni se va presentă în destul justificată, dacă vom ține cont de piedecile mari și multe, ce se opun desvoltării literaturii noastre, și dacă vom compara resulta- tele realisate de noi cu cele obținute de alte elemente mai favorisate de soarte, și în deosebi și de frații noștri de din- colo, cari în statul lor național se bucură în abundanță de cele mai principale condițiuni pentru desvoltarea culturii și literaturii lor naționale. Ne îndeamnă la această observare mai ales împregiurarea, că numai deunăzi un celebru critic transcarpatin, aprețiând talentul și lucrările unui poet român de origine din Transil- vania, s’a vecțut îndemnat a susține: că frații noștri de din- colo, adevărat că au ignorat literatura română de dincoace, dar au fost în drept a o ignora, pentru-că la noi de fapt nici nu există mișcare literară. Nu încape îndoială: ignoranță este la mijloc. Credem anume, că observarea criticului de dincolo își are originea în absoluta necunoscință a stărilor, asupra căror se pronunța; el nu cu- noasce nici ceea-ce mișcarea noastră literară de fapt produce, nici greutățile cu cari are să se lupte, și preste aceste nu ține cont de slăbiciunile proprii. Ne putem însă dispensa dela combaterea acestui mod de aprețiare a lucrării noastre literare, pentru-că nu represintă decât numai o părere isolată. Vedem anume, că produc- țiunea literară a Românilor de dincoace este aprețiată la frații noștri de dincolo, și mai ales de cercurile cari cunosc și sciu ține cont de stările noastre, cu multă simpatiă și bunăvoință, ba uneori este taxată cu mult mai sus decât o taxăm noi. Seim cum în timp recent o revistă dela noi, cu o modestie în cașul concret pe deplin justificată, a declinat dela sine onorul ce ni-s’a făcut dela un loc, fără îndoială competent, întru aprețiarea lucrării noastre literare, și seim cât de mult ne-au surprins 6* 116 verdictele Academiei Române, prin cari au fost premiate în anii din urmă unele scrieri de origine ciscarpatină. Dar aprețiările noastre se basează pe considerațiuni mai reale și nu pe simple manifestațiuni de simpatie. Seim anume cât de multe și mari sunt greutățile, cu cari se luptă mișcarea noastră literară. Un element în sine mic, de abia 3 milioane suflete, .'popor sărac agricultor, în mare parte analfabet și lipsit aproape cu totul de clasa de mijloc, care pretutindenea este cel mai puternic sprijin al literaturii, nu avem instituțiuni mari și bogate, cu menirea de a înainta lucrarea noastră culturală, nu ne bucurăm pe acest teren de sprijinul statului, ci din contră, avem să luptăm cu un curent deadreptul inamic literaturii noastre. Tinerimea noastră, în cea mai mare parte, este crescută la institute străine și dela băncile școalelor elementare pănă la terminarea studiilor aca- demice — cu puține excepțiuni — nici nu se mai întâlnesce cu carte românească, ci trebue să-și petreacă timpul cu în- vățarea limbilor străine, în cari este necesitat a-și face toate studiile. Din un asemene mediu se recrutează la noi contin- gentul autorilor și sprijinitorilor literaturii române. Și cu toate aceste noi, analfabeții și săracii, noi cei maltratați și lipsiți de școală românească, cari formăm numai un mic frag- ment din marea familie a națiunii române, avem un bilanț negativ în comerciul de cărți românesci, încât dăm mai mult sprijin, decât primim, literaturii române din afară și îndeosebi celei din regatul român, care, deși dă liberă intrare chiar și celor mai infecte producte ale literaturii străine, s’a îngrădit de dra- gul unor interese particulare, și cu totul secundare, cu vamă grea în contra scrierilor românesci dela noi, — dăm Românilor de dincolo de un lung șir de ani neîntrerupt un contingent destul de însemnat de puteri talentate și viguroase pentru toate ramu- rile lucrării lor literare și sciințifice, și pe lângă toate aceste mai dispunem, chiar și acum în timp de secetă și stagnațiune, de forțe suficiente pentru a susține o mișcare literară, care, în termin mediu, produce tot la 3 clile o nouă carte românească. Din acest punct de plecare dorim și credem că trebue să fie aprețiate cifrele, ce lăsăm să urmeze aici despre pro- ducțiunea noastră literară din anul trecut. 117 Anume au apărut la noi dela 1 Iulie 1897 pănă la 1 Iulie 1898: Dife- Prețul Observări rința Exten- Tiragiu pentru Scrieri origi- tradu- ]a față cu siunea total în câte un Ediții Retipă- Opere nale ceri olaltă anul în coaie exempl. exemplar tnoite riri ilustr. 1896 7 de tipar din foi fl. cr. didactice . . . 29 29 - 5 186-» 116,000 13 42 14 --- 1 pedag. și alte ser. școlare . . . 10 --- 10 + 1 73--- 6,700 2 39 1 1 2 bisericesci . . . 13 2 15 + 5 189'5 24,500 14 35 1 4 1 beletristice și po- porale.... 29 5 34 + 17 233--- 36,000 13 18 3 3 5 istorice (și înrud.) 7 --- 7 - 1 53" 7,550 3 38 --- 5 --- economice . . . 6 • --- 6 + 1 76.- 7,000 7 45 --- 2 2 diverse .... 3 --- 3 --- 5 71.*« 6,500 11 35 --- --- 3 calendaristice . . 12 --- 12 --- 8112 47,800 3 48 --- --- 5 La olaltă . 109 7 116 + 13 964" 252,050 69 00 19 15 19 Față cu an. 1896/7 + 18 --- 5 + 13 --- +ioo-< 52,100 4-16 55 4-4 --- 2 4-4 Despre producțiunea presei noastre periodice în anul 1897 dăm următorul tablou: Nr. Nri Tira- Prețul Exempl. roi foilor pe an giu de fl. cr. pe an Nr. Politice: ziare cotidiane....... 4 1094 5,100 46 --- 1,399,500 foi septemânale . '...... 1 52 800 3 --- 41,600 foi poporale (sfiptemânalej . . . 2 104 | 7,600 9 _ 395,200 ediț. popor, de Dumineca a 2 ziare (2/ (104) Bisericesci-politice ......... 4 295 2,800 24 --- 206,500 la olaltă . 11 1545 16,300 82 2 042,800 Reviste sciințifice-literare....... 2 32 1,800 8 --- 22,800 Reviste beletristice......... 2 82 1,000 12 --- 41,000 Foi umoristice........... 1 52 1,050 6 --- 54,400 în total . 16 1711 20,150 108 --- 2,161,000 Față cu anul trecut . --- --- 31 --- 4,060 4- 3 --- - 241,180 118 Din aceste tablouri, cari au lăsat neconsiderate în partea primă rapoartele și publicațiunile periodice ale societăților noastre culturale, sociale și economice, iar în partea a doua trei organe ce cad afară de sfera obiectului ce ne interesează, — resultă: că în liniamente generale direcțiunea producțiunii noastre cu privire la diferitele ramuri literare nu arată nici o schimbare esen- țială; urmând cam tot aceleași căi, s’a întărit și înavuțit cantitativ, și dupărecensiunile consultate, a făcut însemnate pro- grese și cu privire la valoarea internă a diferitelor publicațiuni. Vom arăta aceasta mai amănunțit la aprețiarea singura- ticelor ramuri; la acest loc remarcăm numai următoarele note caracteristice: aventul luat de literatura frumoasă, lipsa constantă de scrieri istorice, și scăderea sensibilă a producțiunii presei periodice. * TÂteratura școlară, și anume atât manualele didactice, cât și scrierile pedagogice și de administrațiune școlară, ocupă și de astădată locul cel mai de frunte. Repertoriul publicațiunilor de această materie este ur- mătorul : 1. Manuale didactice: Barbu, Dr. Petru’. Catechism pentru elevii șeoalelor poporale, 8°, pag. 64, prețul fl. —.20, Tipografia dieeesană, Caransebeș. —• Istoria sântă pentru școalele medii, (Testamentul nou), 8°, pagine 67, prețul fl. —.40, Tipografia dieeesană, Caransebeș. — Istoria sântă a testamentului vechiu, 8°, pag. 92, prețul fl. —.40. Tip. diec., Caransebeș. — Istorioare bisericesci pentru elevii șeoalelor poporale, 8’, pag. 47, prețul fl. —.15, Tipografia dieeesană, Caransebeș. — Istorioare biblice pentru școalele poporale, ediț. II., 8°, pag. 61, prețul fl. —.15, Ti- pografia dieeesană, Caransebeș. Budiu, Paul: Gramatica limbei eline (după Curt.ius-Hartl), 8°, pag. 360, prețul fl. 2 60, Edit. fondului „Coresi“, Brașov. Cat ană, G.: Omul, noțiuni de anatomie și fisiologie, 8°, pagine -52, prețul fl. —.25, Libr. Aurora, Gherla. Catechismul de mijloc, ediț. X, 8“, pag. 78, prețul fl. — .20, Tip. dieeesană, Gherla. Catechismul mic, ediț. XVI.. 8°, pag. 32, prețul fl. —.10, Tip. dieeesană, Gherla. Catechism pentru școalele poporale, ediț. VI., 8° mic, pagine 88, prețul fl. —.25, Tipografia seminarială, Blaj. Cipariu-Nestor: Compendiu de gramatică română, ediț. VII., 8° mic, pag. 112, prețul fl. —.35, Tip. seminarială, Blaj. Dariti, loan: Elemente de iisică pentru școalele poporale, ediț. III., 8°, pagine 95, prețul fl. —.30, N. I. Ciureu, Brașov. — Istoria patriei și elemente din istoria universală pentru școalele poporale, ediț. IV., 8°, pagine 80, prețul fl. —.25, II. Zeidner, Brașov. 119 Goldiș, Vasile: Istoria universală pentru școalele secundare, Voi. III. (evul nou), 8°, pagine 258, prețul fl. 1.50, N. I. Ciurcu, Brașov. Grigoriță, Pompeiu: Geografia pentru clasa I. gimnasială, reala și pentru preparandii, 8°, pagine 176, prețul fl. 1.20, Tipografia C. C'sallner, Bistrița. Istoria biblică în folosul școalelor poporale, după biblia ilustrată de G. Dore, 8°, pag. 140, prețul fl. - .30, Tipografia arcbidiecesană, Sibiiu. Lorand (Molnâr), I: Curs de limba maghiară pentru școalele poporale române. Partea I., ediț. III., 8°, pagine 40, prețul fl. —.16, Tipografia arcbidiecesană, Sibiiu. 31