TRANSILVANIA PARTEA OFICIALĂ. Convocare. în sensul §§ 21 și 25 din statutele „Asociațiunii transil- vane pentru literatura română și cultura poporului român" se convoacă adunare generală extra-ordinară în Sibiiu pe 4dele io și ii Martie 1897, stilul nou, pe lângă următoarea Prcgramă: Mercuri, în 10 Martie: Ședința I, cu ordinea de di: 1. Deschiderea ședinței la 4 oare după ameadi; 2. Raportul comitetului central relativ la statutele cele noue și în special relativ la modificarea titlului Asociațiunii, în firul rescriptului ministeriului regesc de interne dto 6 Ianuarie a. c. Nr. 1310 Preș.; 3. Numirea unei comisiuni pentru censurarea raportului și presen- tarea unui proiect de conclus. Joi, în 11 Martie: Ședința II, cu ordinea de di: 1. Deschiderea ședinței la 10 oare a. m.; 2. Verificarea procesului verbal din ședința precedentă; 3. Raportul comisiunii numite în ședința I.; 4. Disposițiuni pentru verificarea procesului verbal din ședința II. 5. încheierea ședinței. Sibiiu, din ședința comitetului „Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului român“, ținută la 4 Februarie 1897. I. M. Moldovan m. p., Dr. Vasile Bologa m. p., president. i'A secretar II. 1 2 Transilvania. Partea oficială. Nr. 55-1897. PROCES VERBAL din ședința comitetului „Asociațiunii transilvane pentru lite- ratura română și cultura poporului român", ținută în Sibiiu la 14 Ianuarie 1894. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu, v.-preș. Asociațiunii. Membri presenți: Z. Boiu, Dr. A. Brote, P. Cosma, I. Hannia., I. Papiu, L. Simonescu, I. St. Șuluțiu și Nicolau Togan, bibliotecar. Secretar: Dr. C. Diaconovich. 2J./535—1896. Domnul vicepresident Dr. Ilarion Pușcariu, ca delegatul comite- tului la școala de fete, recercat cu conclusul din 24 Novembre 1896 de a lămuri unele puncte din protocolul conferenței corpului didactic din 31 Octobre 1896, înaintează procesul verbal al conferenței corpului di- dactic, ținută sub presidiul seu la 28 Novembre 1896. Pe basa deslușirilor cuprinse în acest protocol și a propunerilor delegatului: 1. Se aproabă propunerea conferenței de sub Nr. 2 al protocolului, că adecă îndată după încheierea unui an școlar să se pertracteze în conferență prin corpul didactic împărțirea obiectelor de învățământ după pregătirea și predilecțiunea, ce o are fiecare în studii; tot atunci să se facă și împărțirea oarelor de lecțiuni căutând, ca numărul oarelor de lecțiuni să fie pentru fiecare cât se poate egal, afară de director, care nu e obligat a primi asupra sa mai mult de 18 oare. Spre acest scop la împărțire nu se face deosebire între oarele din cursul ordinar și cel complementar și remunerația, ce se da pănă acum numai la unii învățători, cari aveau oare în cursul complementar, să se distribue pe viitor egal între învățători fără privire la aceea, că au sau nu oare și în cursul com- plementar. Planul de împărțire a obiectelor de în- vețăment și a oarelor de lecțiuni după învățători se așterne comitetului âncă în decursul lunei lui luliu a fiecărui an spre aprobare. Transilvania. Partea oficială. 3 2. Se ia la cunoscință decisul conferenței de sub Nr. 4 al protocolului, după care nu se primesce pro- punerea învățătoarei Eugenia lovescu, privitoare la restringerea lucrului de mână. 3. Se aproabă decisul conferenței de sub Nr. 5 al protocolului, privitor la admiterea a doue modi- ficări în ordinea de casă. 4. Directorul școalei se îndrumă a admite în con- ferență la pertractare propunerile, ce se fac la obiect din partea singuraticilor membri ai conferenței și să dee loc la protocol propunerilor făcute, chiar dacă au fost respinse la votare (§. 8 și 13 Regul. intern). 5. Referata asupra rapoartelor direcțiunii școalei în sînul Comitetului are să o facă secretarul I. al Asociațiunii, pe câtă vreme secretarul II este însuși directorul școalei. 3./3B. Se presentă actul, dto 4 Ianuarie 1897, despre scontrarea cassei Asociațiunii, săvîrșită la data numită de vice-președintele Asociațiunii Dr. Ilarion Pușcariu, însoțit de membrul comitetului dl Onoriu Tilea, și se constată, că starea cassei e în deplină consonanță cu cărțile cassei, de asemenea consună efectele fondurilor Asociațiunii cu scontrul efec- telor purtat în deplină regulă. Spre scire. 4./35. Oficiul de cassă al Asociațiunii presentă cu data 31 Decembre 1896, consemnarea membrilor Asociațiunii, cari au solvit taxa în decursul pă- trarului ultim din 1896. Spre scire avend a se publica în foaia Asocia- țiunii. S./36. Același oficiu presentă cu data 31 Decembre 1896, rațiociniul despre ajutoarele primite pentru învățăceii meseriași pro 1896. Aflându-se în deplină regulă se aproabă. 6./60. Din presidiu se face propunerea: să se urce simbria servitorului de cancelarie al Asociațiunii dela 15 fl. la 20 fl. pe lună. Se primesce și asemnează la cassă spre solvire cu începutul anului 1897. 1* 4 Transilvania. Partea oficială. 7./9. Se presentă contul firmei I. C. Berger, despre fi. 45 pentru 18 scaune â 2 fi. 50 cr. comandate pentru cancelariile Asociațiunii. Se asemneaza la cassă spre solvire. 8. Se presentă. Indicele alfabetic despre publicațiunile revistei „Tran- silvaniau (Anul I—XXV), despre Actele și Analele Asociațiunii transil- vane, compus de bibliotecarul Asociațiunii dl Nicolau Togan, și tipărit după foaia Asociațiunii în 200 exemplare. Se ia act și se exprimă mulțămită dl ui N. Togan, iar indicele se depune în bibliotecă, însărcinându-se biroul a expeda câte un exemplar fiarelor române. ». Verificarea acestui proces verbal Se încredințează dlor: I. Hannia, L. Simonescu și I. St. Șuluțiu. Ședința se încheie. Dr. Ilarion Pușcariu m. p., Dr. C Diaconovich m. p., vice-președinte. secretar I. S’a verificat. Sibiiu, 25 Ianuarie 1897. !. St. Șuluțiu m. p. L. Simonescu m. p. I. Hannia m. p. Nr. 56—1897. PROCES VERBAL din ședința comitetului „Asociațiunii transilvane pentru lite- ratura româna și cultura poporului român" ținută în Sibiiu la 21 Ianuarie 1897. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu, v.-preș. Asociațiunii. Membri presenți: Z. Boiu, P. Cosma, Dr. C. Diaco- novich, I. Hannia, I. Papiu, L. Simonescu și N. Togan, bi- bliotecar. Secretar: Dr. V. Bologa. 1O./48. Direcțiunea școalei civile de fete înaintează protocolul conferenței corpului didactic, ținută la 30 Decembre 1896. Se ia spre scire. Transilvania. Partea oficială,. 5 11/49. Direcțiunea școalei civile de fete înaintează procesul verbal din con- ferența corpului didactic ținută la 16 Ianuarie 1897 și cere aprobarea conclusului Nr. 48, care sistează examenele semestrale prescrise în §. 8. al „Statutului de organisare al școalei civile de fete“. Corpul didactic își basează conclusul pe motivul, că noul Regula- ment ministerial referitor la examene nu prescrie examenele semestrale. Deoare-ce corpul profesoral nu a adus nici un motiv meritorice pentru aceea, că sistarea examenelor semestrale ar fi în interesul instrucțiunii, ci și-a ba- sat conclusul pe un motiv pur formal, care însă nu are nici un temeiu, pentru-că §. 8 al statutului de organisare nu este în contrazicere cu regulamentul ministerial Nr. 5009/1895, conclusul Nr. 48 al conferenței corpului didactic din 16 Ianuarie a. c. nu se aproabă, ci direcțiunea școalei civile de fete se îndrumă ca, cu privire la examenele semestrale să proceadă conform disposi- țiunilor §. 8 din Statutul de organisarea; — în cele- lalte procesul verbal se aproabă. 12./367. 1896. Direcțiunea despărțementului din Blaj așterne, cu data 15 August 1896, protocolul adunării generale a despărțământului, ținută în Mihalț la 9 August 1896. Din cuprinsul protoculului se constată următoarele: 1. s’a luat spre soire raportul despre activitatea comitetului pe anul de gestiune 1895/6 și al cassarului pe acelaș an, constatându-se un sald activ de fl. 12.—. 2. s’a cetit disertațiunea: „despre diferitele soiuri de cucuruz“, de prof. I. F. Negruțiu; 3. s’a exprimat dorința adunării generale ca să îngrijască comite- tul central la vreme de publicarea unei edițiuni poporale a „Enciclope- diei române" ; 4. s’au incassat următoarele taxe: a) dela 10 membri ordinari vechi taxa pro 1896 . . . . fl. 50.— 6) dela 4 membri noi și anume dnii: Ariton Popa, preot în Bucium-Șasa; loan Horșa, adminis. prot. în Bia; Greorge Pop, preot în Mihalț și loan Radu, econom în Ujfalău.â 5 fl. „ 20.— c) pentru diplomă dela un membru.............................„ 1.— d) dela 20 membri ajutători â 1 fl...........................„ 20.— e) diverse donațiuni.........................................„ 6.54 Total fl. 97.54 6 Transilvania. Partea oficială. 5. pentru lucrurile de mână femeiesci, expuse la exposiția aranjată din incidentul adunării generale, s’a votat premiul prim de 8 coroane dșoarei Veronica Hulea din Cisteiu; la 13 țerance premii de câte 4 co- roane, iar mențiuni onorabile s’au votat dnelor: Ana Pop, Maria Pataki și dșoarei luliana Botian; 6. s’a încredințat comitetului fixarea locului (Blaj sau Veza) pen- tru ținerea viitoarei adunări generale a despărțământului; 7. pentru adunarea generală din Lugoș s’au numit delegați dnii: Br. Hodoș și A. C. Domșa. în legătură cu acest raport direcțiunea așterne cu data 20 Decem- bre 1896 fl. 198.— taxa pro 1896 dela 39 membri ordinari din acel des- părțământ și pentru diplome dela dnii: I. Istadie, Ariton Popa și I. Radu din Uifalău. Protocolul adunării generale servesce spre plă- cută scire : taxele de membri și pentru diplome fl. 198.— s’au primit la cassa centrală; membrii noi înscriși, anume dnii: Ariton Popa, preot în Bucium-Șasa; loan Horșa, adm. prot. în Bia; Greorge Pop, preot în Mihalț, și loan Radu, econom în Uifaleu, s’au declarat membri ordinari ai Asociațiunii în adunarea generală din Lugoș și s’au prove^ut cu diplome. 13./531 1896. Comisiunea administrativă a comitatului Sibiiu comunică, cu data 9 Novembre 1896 Nr. 1196, ordinațiunea ministerului de culte și instruc- țiune publică dto 15 Septembre 1896 Nr. 48,869, prin care normează modalitățile privitoare la incassarea competenței anuale ă 15 cr. de elev pentru fondul regnicolar de pensiune și anume: 1. competința numită să se incasseze la începutul anului școlar, cu ocasiunea înmatriculărilor, dela fiecare elev obligat a cerceta școala de toate dilele, în cas de paupertate însă sau în cas de generală dis- pensare dela didactru, suma ce nu s’ar pută incassa dela părinți, se dă voie, în sensul §. 4 art. de lege XXXVIII din 1868, să se acopere din banii ce s’au incassat ca pedeapsă pentru absențiile dela școală, în pro- porția numărului elevilor înmatriculați; 2. competințele incassate să se aștearnă în fie-care an pănă la finea ]ui Februarie la cassa oficiului regesc de dare concernent pe lângă con- trachitanță; 3. pentru înlesnirea incassărilor se pune în vedere introducerea sistemului de a se fixa după media celor 5 ani din urmă o sumă gene- rală pentru fondul regnicolar de pensiune, în sensul căruia susținătorii de școale se obligă a solvi, în locul competinței â 15 cr. de elev, o Transilvania. Partea oficială. 7 sumă anuală corespunzătoare, remănendu-le în acel cas dreptul să in- casseze înșiși competința ă 15 cr. de elev, dacă află necesar; 4. în fine se învită susținătorii de scoale să decidă în merit, dacă competențele numite, în sensul §. 10 art. de lege XLIII/1891, -doresc să se incasseze și pe viitor an de an, după fie-care elev obligat a frequenta școala de toate dilele, sau doresc a stabili din când în când o sumă generală în acel scop, după cheia propusă de ministeriu, care sumă apoi se va introduce în budgetul fie-cărui an, iar despre eventualul conclus să se raporteze pănă la finea lui Ianuarie 1897; 5. cu privire la anii școlari 1892/3, 1893/4, 1894/5 și 1895/6 se constată, că dela școala civilă de fete a Asociațiunii s’a așternut regulat în fie-care an competența prescrisă pentru fondul regnicolar de pensiune la oficiul regesc de dare din Sibiiu și anume: în 1892/3 după 85 eleve fl. 12.75 „ 1893/4 „ 72 „ „ 10.80 „ 1894/5 „ 78 „ „ 11.70 „ 1895/6 ₙ 72 „ „ 10.80 Ordinațiunea ministerială se predă direcțiunii dela școala civilă de fete a Asociațiunii pentru scire și acomodare; cu privire la incassarea competenței • de 15 cr. dela fiecare elevă, se susține usul de pănă aci, adecă direcțiunea școalei să incasseze compe- tența dela fiecare elevă la începutul anului școlar cu ocasiunea înmatriculării. 14./543 1896. Direcțiunea despărțământului din Sebeșul săsesc așterne, cu data 9 De- cembre 1896 Nr. 3, protocolul adunării generale a despărțământului, ținută în comuna Săsciori la 15 Novembre 1896, dimpreună cu proto- colul comitetului cercual din ședința dela 25 Novembre 1896, și 101 fl. taxe de membri. I. Din cuprinsul protocolului adunării generale se constată ur- mătoarele : 1. s’a luat spre scire raportul comitetului despre activitatea sa din anul precedent, și al cassarului, votându-li-se absolutoriu; 2. s’au incassat taxe: a) dela 19 membri ordinari vechi pro 1895 și 1896 — fl. 100,—; b) pentru diplome . •....................................„ 1.—; c) dela membri ajutători.................................... 29.75; Suma fl. 130.75, din care fl. 101 s’au expedat la cassa centrală, iar fl. 29,75 s’au reținut la cassa despărțământului cu scop de a se împărți ajutoare la învâțăce săraci dela măestrie; 8 Partea oficială. Transilvania. 3. adunarea generală află consult a avisa comitetul central să in- casseze taxele dela membrii restanțieri din acel despărțământ prin mandat postai, ca în trecut; 4. s’a încredințat comitetului cercual numirea delegaților pentru adunarea generală din 1897; II. Din cuprinsul protocolului comitetului cercual se vede, că dl Dr. Pompiliu Isac a abdis din postul de director al despărțământului și s’a ales director substitut, pănă la viitoarea adunare generală cercuală, dl Sergiu Medean, exprimându-se fostului director mulțămită protoco- lară pentru interesul dovedit față de Asociațiune în timpul cât a condus acel despărțământ. Protocolul adunării generale și al comitetului cercual se iau spre soire cu aprobare; taxele de mem- bri și pentru diplomă fl. 101.— s’au primit la cassa centrală; reținerea sumei fl. 29.75, pentru ajutorarea învățăceilor meseriași, se încuviințează; direcțiunea despărțământului se recearcă să înainteze pe viitor budgetul despărțământului pentru aprobare. 15./547 1896. Venerabilul consistoriu archidiecesan din Sibiiu notifică, cu data 6 No- vembre 1896 Nr. 7334, că aprețiând măsurile luate pentru editarea unei Enciclopedii poporale a recomandat procurarea ei oficiilor protopres- biterale și parochiale cu deosebire pentru bibliotecile școlare, și tri- mite totodată fl. 15.— prețul abonamentului pentru un exemplar pe seama bibliotecei archiepiscopiei române-ortodoxe din Sibiiu. Hârtia Venerabilului Consistoriu archidiecesan se ia spre soire cu mulțămită pe lângă observarea, că prețul abonamentului fl. 15.— s’a predat editoru- lui Enciclopediei și s’a dispus trimiterea exempla- rului abonat. 16./548 1896. Direcțiunea despărțementului din Mureș-Ludoș așterne, cu data 17 Decembre 1896, protocolul ședinței comitetului cercual din 6 Decembre 1896, din care se constată următoarele: 1. s’a compus respective rectificat lista membrilor Asociațiunii din acel despărțământ; 2. se cere învoirea comitetului central ca să fie considerați unii în- vățători din acel despărțement numai de membri ajutători cu taxa anu- ală de 1 fl. din causa multelor neajunsuri materiale; 3. se' cere învoirea comitetului central pentru ca membrii ordinari restanțieri, înscriși dela 1891 încoace, fără să fi primit diplomele, să fie considerați de membri ordinari ai Asociațiunii începând numai cu anul Transilvania. Partea oficială. 9 1897, obligându-se și la solvirea taxei numai dela acea dată, ca să se evite pierderea taxelor pentru totdeuna; 4. s’a luat spre soire cercularul comitetului central privitor la sis- tarea diurnelor pentru delegații despărțemintelor; 5. s’au luat disposiții pentru înființarea de agenturi comunale pe teritorul despărțământului; 6. s’au luat disposiții pentru răspândirea abonamentelor la „Enci- clopedia română“ ; 7. s’au incassat dela adunarea generală încoace, din 4 August 1896, următoarele taxe: «) dela un membru ordinar vechili pro 1896 fl. 5.— b) dela doi membri ajutători â 1 fl. . . . „ 2.— Suma fl. 7.— reținută la cassa despărțământului; 8. s’a luat act despre taxele restante dela mai mulți membri și s’a decis să fie provocați la achitarea taxelor restante; 9. se recomândă comitetului central spre aprobare cererea verbală a dlui Vasiliu Hodoș, preot în Iclandul mare, pentru-ca să fie primit membru pe viață al Asociațiunii, obligându-se a depune la cassa cen- trală o acțiune în valoare nominală de 50 fl. dela institutul de credit „Arieșana“, care fructifică deja la an 3 fl.; 10. s’au făcut disposiții pentru sporirea numărului membrilor Aso- eiațiunii în acel despărțământ; 11. se recomândă comitetului central ca să se cetească pe viitor în adunările generale ale Asociațiunii numele delegaților despărțemintelor și să se publice consemnarea lor și în foaia Asociațiunii; 12. se cer statutele Asociațiunii în mai multe exemplare, dacă se poate pentru toți membrii din acel despărțământ. Protocolul ședinței comitetului cercual se ia spre scire; ad pct. 9, se observă în special, că taxa pentru membri pe viață e 100 fl. solviți odată pentru tot- deuna, prin urmare și în hârtii de valoare aceasta sumă se cere pentru înscrierea de membri pe viață, dela care sumă comitetul central nu poate dispensa pe nimeni; ad. pct. 12. se observă, că îndată ce va urma aprobarea statutelor celor noue ale Asocia- țiunii, numai decât se vor lua disposiții ca să se țipă- ' rească și expedeze după trebuință la fiecare des- părțement. I7./549. 1896. Dl Dr. Vasile Preda, advocat în Câmpeni, cu provocare la conclusul din 10 Decembre 1896 Nr. prot. 241, așterne toate actele, ce i-s’au în- 10 Transilvania. Partea oficială. credința! ca plenipotențiatului Asociațiunii în causa vinderii realităților din lăsementul fericitului Auram lancu, dimpreună cu contractul de chirie în 2 exemplare, încheiat pe 6 ani cu dl losif Gomboș, învățător în Vidra de sus, pentru casa Tancului, și părerea sa relativ la vinderea numitelor realități, rugând pe comitet să împuternicească o altă persoană cu regu- larea afacerii realităților după fericitul Avram lancu. In firul acestora se presentă comunicatul dlui losif Gomboș din Vidra de sus, dto 7 Ianuarie a. c., prin care se dau deslușirile necesare în această afacere, pe lângă propuneri concrete privitor la administrarea averii Aso- ciatiunii dela Avram lancu. Abcjicerea dlui Dr. V. Preda, advocat în Câm- peni, se ia spre soire; contractul de chirie, încheiat pe 6 ani pentru casa tancului cu dl losif Gomboș din Vidra de sus, se ratifică, având a se comunica într’un exemplar respectivului; afacerea reclamării celor 32 galbini din comoara descoperită pe moșia Asociațiunii din Vidra de sus se încredințează dlui Dr. George Popescu, advocat în Turda; abcțicerea arândei realităților, cu data 31 Decembre 1896, de cătră fostul arendator losif lancu a Popii din Vidra de sus, se primesce ; arendarea de nou pro 1897 se încredințează dlui losif Gomboș, învățător în Vidra de sus, să o efeptuiască în numele acestui comitet pe calea, ce va găsi-o mai acomodată împrejurărilor locale, iar despre resultat să raporteze aici, pe lângă așternerea contractului de arendă, spre aprobare; în fine, pentru-ca în decursul acestui an să se poată lua disposiții positive relativ la vinderea realităților din lăsămentul numit— afară de casa lancului — se încre- dințează membrii Asociațiunii din Vidra de sus, anume dnii: Mihail Gomboș, proprietar și losif Gomboș, în- vățător, dimpreună cu un representant al comitetului parochial, ca să se constitue în comisiune, să stato- rească de nou prețul pământurilor din lăsămentul lui Avram lancu și să aștearnă aici raportul seu pentru ulterioarele disposiții necesare. 1S./551. 1896. Direcțiunea despărțementului din Blaj așterne, cu data 20 Decembre 1896 Nr. 21, protocolul ședinței comitetului cercual dela 8 Novembre Transilvania. Partea oficiala. 11 1896 dimpreună cu două exemplare din broșura: Cum trebue să cultivăm cucuruzul, ca să rodească mai bine? disertațiune rostită de dl loan F. Negruțiu la adunarea generală a despărțământului, ținută în comuna Mihalț la 9 August 1896, cu privire la care s’a decis să se împărțească gratuit în sinul poporului nostru din ace] despărțământ. Spre scire cu aceea, că broșura s’a depus în bi- blioteca Asociațiunii. 19./552. 1896. Domnul Dumitru Banciu, cassarul despărțementului din Seliște, așterne, cu data 25 Decembre 1896, următoarele taxe: a) dela 3 membri ordinari vechi pro 1896 ..................fl. 15.— b) dela membrul nou înscris, dl Dionisiu luga, notar în Rod, „ 5.— c) dela 5 membrii ajutători pro 1896 ......................„ 5.— d) pentru 3 exemplare, „Povești din Poporvândute în Aciliu prin dl învățător N. losif......................... 1.50 Suma fl. 26.50 din care fl. 21.50 s’au expedat la cassa centrală, iar taxele dela membrii ajutători fl. 5 s’au reținut la cassa despărțământului. Se constată primirea sumei fl. 21.50 la cassa cen- trală, iar dl Dionisiu luga, notar în Rod, se declară membru ordinar al Asociațiunii și se prevede cu document de legitimare pănă la viitoarea adunare generală. 2O./554. 1896. Direcțiunea despărțementului din Mediaș așterne, cu data 25 Decembre 1896, protocolul ședinței comitetului cercual din 15 Octobre 1896 și ce- rerea dlor: I. Botezau și E. Gâmpian din Agârbiciu pentru ca să se dă- ruiască pe seama bibliotecii poporale din Agârbiciu eventuale opuri dis- ponibile în acel scop din biblioteca Asociațiunii. Din cuprinsul protocolului se constată următoarele : 1. s’a reconstituit comitetul despărțământului alegându-se secretar dl Dr. I. Ivan și cassar dl Alexandru Suciu; 2. s’a presentat rațiociniul despre incassările dela adunarea gene- ■ rală și spesele împreunate cu aceea și s’a constatat, că au incurs: a) taxe dela membri ordinari . . . fl. 50.— b) taxe dela membri ajutători . . „ 17.50 c) venitul curat dela petrecere . . „ 63.89 Suma fl. 131.39 Din această sumă s’a decis să se expedeze la cassa centrală fl. 50., iar taxele dela membri ajutători fl. 17.50 cu jumătate suma din venitul curat al petrecerii și anume fl 49.44 să se rețină pentru trebuințele des- părțământului; cealaltă jumătate din venitul curat al petrecerii s’a decis 12 Transilvania. Partea oficială.. să se distribue în doue părți egale â 15.97 la cele doue școale româ- nesci din Mediaș; 3. s’a statorit budgetul despărțământului pe anul de gestiune 1896/7 anume: I. Intrate nu s’au specificat. II. Eșite: a) spese de birou..............................H. 15.— b) pentru un exemplar din Encliclopedia română „ 15.— Suma fi. 30.— 4. s’au luat măsuri pentru împrocesuarea debitorilor despărțământului, după-ce la repețite provocări n’au satisfăcut; 5. s’a luat spre plăcută soire hârtia comitetului central privitoare la adunarea generală a Asociațiunii, ce se va ține anul acesta în Mediaș, în care scop s’au luat disposiții pentru pregătirile necesare. Protocolul ședinței comitetului cercual se ia spre scire cu aprobare pe lângă următoarele: taxele de membri să se aștearnă la cassa centrală; în budgetul despărțământului să se specifice pe viitor și intratele. Cererea dlor I. Botezan și E. Câmpian se încu- viințează și se însărcinează biroul a le expeda even- tualele publicațiuni disponibile din biblioteca Asocia- țiunii, pentru biblioteca poporală română din Agârbiciu. Iar pentru viitor, dacă doresc a primi mai departe foaia Asociațiunii, să înființeze agentură comunală și să expedeze aici prețul abonamentului de 3 fl. pe an. ai./3. Domnul Dr. Gr. Vuia, medic în Arad, cu provocare la conclusul nostru din 10 Decembre 1896 Nr. 518, retrimite elaboratul dlui Simeon Stoica „Dietetica poporală* pe lângă observările sale și părerea sa, că lucrarea se poate premia și da în tipar, căci de sigur autorul va îngriji, ca lucrarea să se presente cât se poate de corectă în toată privința, înaintea publicului cetitor. Luându-se în considerare părerea dlui recensent se votează autorului suma de 300 fl. ca ajutor întru acoperirea speselor de tipar, în sensul conclusului acestui comitet dto 5 Martie 1896 Nr. prot. 58, ceea-ce se va asemna la cassă spre solvire îndată-ce autorul va presenta elaboratul tipărit. 22./7. Tinerul Corne! Dascăl, învățăcel cojocar în Murăș-Oșorheiu, așterne chitanță pentru ultima rată pro 1896 din ajutorul primit dela Asocia- Transilvania. Partea oficială. 13 țiune și, terminând cursul învățământului cu finea anului 1896, mulță- mesce pentru ajutorul, ce i-s’a dat. Spre scire cu aceea, că chitanța s’a predat ofi- ciului de cassă spre achitare, iar ajutorul de 25 fi. la an se declară vacant, avend a se publica ocasional concurs pentru conferirea lui. 23./8. Direcțiunea despărțementului din Seliște așterne, cu data 2 Ianuarie a. c. protocolul ședinței comitetului cercual din 26 Decembre 1896, din care se constată următoarele: 1. s’au făcut disposiții pentru incassarea taxelor de membri; 2. s’a statorit budgetul despărțementului pe anul de gestiune 1896/7 și anume: I. Intrate: a) taxe dela membrii ajutători fi. 60.— II. . Esite: a) spese de birou.................................fi. 10.— b) procurare de cărți pentru bibliotecile poporale „ 20.— c) depuneri la cassa de păstrare în Seliște . . . „ 30.— Suma fi. 60.— 3. s’au împuternicit membrii comitetului cercual: Dr. G. Prunaș și loan Ivan, să iee în primire dela parochul loachim Muntean din Gurarîului biblioteca poporală a despărțementului, ce se află la dînsul, și să o predee pe lângă inventar direcțiunii școlare din Gurarîului cu însărcinarea de a se împrumuta poporului cârți pentru cetire, purtându-se evidența re- cerută. Biblioteca are să stee la disposiție și pentru poporul nostru din comuna Orlat; 4. s’au luat spre scire hârtiile comitetului central Nrii 260 și 477 din 1896; 5. s’au luat disposiții pentru activarea acțiunii agenturilor comunale. Protocolul se ia spre scire cu aprobare pe lângă observarea: pe viitor să se introducă în budget și taxele dela membrii ordinari. 24./10. Direcțiunea gimnasiuiui român gr. cat. din Blaj, cu provocare la hârtia noastră Nr. 509/1896, trimite cu data 4 Ianuarie a. c. legitimarea stipen- distului Asociațiunii Gavriil Todica, student cl. VI. gimn., dimpreună cu chitanța sa pro 1895/6, vidimată ulterior prin direcțiunea gimnasială. Legitimarea se ia spre scire îndrumându-se sti- pendistul Gavriil Todica, să se acomodeze pe viitor cu stricteță intimatului nostru; chitanța se predă ofi- ciului de cassă pentru achitare. 14 Transilvania. Partea oficială. 25./U. Direcțiunea despărțementuiui din Cohalm așterne, cu data 24 Decembre 1896 Nr. 11, protocolul adunării generale ținute în Cohalm la 1 August 1896, dimpreună cu rațiociniul despărțementuiui pe anii 1894, 1895 și 1896, budgetul pro 1897 și fl. 43 taxe de membri. Din cuprinsul protocolului adunării generale se constată următoarele 1. s’au incassat următoarele taxe: a) dela 5 membri ordinari vechi pro 1896 . . fl. 25.— b) dela membri noi înscriși și anume dnii: Georgiu Repede, preot în Homorod; Ieronim Buzea, capelan în Stena și loan Bănuțiu, învățător în Cohalm, â 6 fl...................................„ 18.— c) dela membri ajutători.........................„ 5.— Total fl. 48.— din care ' sumă fl. 43 s’au expedat la cassa centrală; 2. s’a luat spre scire raportul despre activitatea comitetului în ulti- mul an de gestiune; 3. s’a ales actuariu al despărțământului dl loan Bănuțiu, învățător în Cohalm; 4. s’a luat spre scire raportul cassarului pro 1896 și i-s’a dat abso- lutoriu, constatându-se restul cassei la 31 Decembre 1896 cu fl. 15.52, ce s’a reținut pentru trebuințele despărțământului; 5. s’a luat spre scire abcjicerea dlui Clemente Raicu din postul de cassar al despărțământului, din motivul strămutării locuinței sale, fiind denumit protopop în tractul Fărăgăului, și i s’a exprimat mulțămită, ale- gendu-se nou cassar dl loan Brote, preot în Mateiaș; 6. s’a cetit disertația: însemnătatea institutelor de credit la poporul românesc și în special însemnătatea unui institut de credit în Cohalm, de dl. loan Bercan, absolvent de teologie; 7. s’a decis să se țină viitoarea adunare generală tot în Cohalm, eventual în altă comună, dacă se va cere; 8. s’a statorit budgetul pro 1897 și anume: I. întrate: a) restul cassei la finea anului 1896 ...........fl. 15.52 b) taxe dela 8 membri ordinari â 5 fl............„ 40.— c) taxe dela membri ajutători....................„ 5.— Suma fl. 60.52 II. Eșite: a) spese de birou.......................................fl. 5.— b) taxe dela 8 membri ordinari, expedate la cassa centrală „ 40.— c) spese neprevădute .......................................„ 5.— d) excedent................................................„ 10.52 Suma fl. 60.52 Transilvania. Partea oficială. 15 Protocolul adunării generale se ia spre scire; taxele de membri fi. 43 s’au primit la cassa centrala; membrii noi înscriși și anume dnii: Georgiu Repede, preot în Homorod; Ieronim Buzea, capelan în Stena, și loan Bănuțiu, învățător în Cohalm, se declară membri ordinari ai Asociațiunii și se proved cu document de legitimare pănă la proxima adunare generală. 26./31. Doamna Zinca Roman, văduvă soție de advocat din Făgăraș, tri- mite cu data 12 Ianuarie 1897 fi. 120, suma celor doue stipendii â 60 fi. la an din fundațiunea Roman, pro 1897/8. Spre scire. 2T./556. 1896. Domnul Sofroniu Liuba, învățător în Maidan, trimite 33 exemplare din opul „Topografia satului și hotarului Măidan, de Sofroniu Liuba și Aurel lana. Urmată de studiu despre Celți și numele de localități, de Dr. At. M. Marienescu. Caransebeș 1895“ pentru a fi distribuite despăr- țămintelor Asociațiunii. Spre scire cu mulțămită. 2S./42. Bibliotecarul Asociațiunii presentă raportul seu. dto 14 Ianuarie a. c. despre publicațiunile și cărțile intrate la biblioteca Asociațiunii în se- mestrul II. al anului 1896. Raportul se ia spre scire și se predă Redacțiunii dela „ Transilvania “ pentru publicare. 29. Verificarea acestui proces verbal Se încredințează dlor: P. Cosma, Dr. C. Diaco- novich și loan Papiu. Ședința se încheie. D. u. s. Dr. Ilarion Pușcariu m. p., Dr. Vasile Bologa m. p., vice-președinte. secretar II. S’a verificat. — Sibiiu, 25 Ianuarie 1897. P. Cosma m. p. loan Papiu m. p. Dr. C. Diaconovich m. p. 16 Transilvania. Partea oficială. Nr. 35/1897. CONSPECTUL MEMBRILOR cari și-au achitat taxele în cuartalul IV, 1896. Simion C'orvin sen. în Orăștie. Despărțământul Abrud: Dr. Enea Draia, advocat în Abrud; Ana Adamovici în Bucium-Poeni (membri pe viată); Romul Marcu, preot in Bistra; Alees. Darabantu, jude reg. în Bistra; Alexandru Papiu, preot în Bistra; Dr. Zosim Cliirtop, advocat în Câmpeni; Vasiliu Chir top, proprietar în Câmpeni; Dimitriu Goia, preot în ftoliodol; luliu Poruțiu, preot în Câmpeni; Dr. Laurențiu Pop, advocat în Abrud; Dr. Vasile Preda, advocat în Câmpeni; Georgiu Lupu, preot în Roșia; loan David, când, advocat in Abrud; Dr. Vasile Fodor, advocat în Abrud; Alexandru Ciura, preot în Abrud; Carol Henzel, proprietar în Roșia; Teofil Faur, comerciant în Abrud; loan Maior, preot în Roșia; Aviron Macaveiu. proprietar în B. Șasa; Silviu Lazar, contabil în Abrud; Petru Macaveiu în Abrud; loan G. Macaveiu, proprietar în B. Șasa 1895/6; Georgiu Radul eseu, redactor în Bucuresci; Samoil David, comerc. în Abrud; Petru Popoviciu, preot in Abrud; Eva Adamoviciu, pre- oteasă în B.-Poeni; Nicolau David în Bucium; Dr. Ștefan Banii, medic in B. Sasa; Alex. Macaveiu iun., proprietar în B.-Șasa; Nicolau Jurca, propriet. Simeon Lupu, proprietar; loan Jurca proprietar; loan Jurca a lui Simion, proprietar; Nicolau Lupu, proprietar în B.-Poeni; Nicolau Macaveiu, propr. in Vichna. loan Boroșiu, preot în Zabraniu. Despărțementul Mediaș: Atanasiu Necșa; Alexandru Suciți, învățători în Mediaș; loan Fodorean, preot în Moșna; Atanasiu Popoviciu, comerc., loan Moldovan, protop., Dr. loan Ivan, advocat, Basil Stoian, preot, losif Barbu, preot, Romul Mircea, adm. protop., Dimitriu Deac, preot toți din Mediaș. Despărțământul Hațeg: Avei Pop Bociat; Nicolau Trimbitioniu din Grădiște; Ștefan Șelariu în Hațeg. Despărțementul Bran: Dr. lancu Metian; Dr. Eugeniu Metian; Nicolau Cintea; loan cav. de Pușcariu; Nicolau Grozea; Georgiu Babeș; Veniamin Clocoeeanu; George Enescu; Leontin Pușcariu; loan Dan; loan Strevoiu; Poiana Merului; loan Vodă: loan Gârnița; loan Jurca; Georgiu Thomas; lacob Popa; lacob Zorea; Nistor Podar; loan Moșoiu, paroch în Șimon; loan Cențu, paroch în Șirnea; llariu Reit, paroch în Poarta; losif Run- ceanu, paroch în Măgură; Nicolau Popoviciu, comerc. în Bran; loan Enescu, învățător în Peștera; Alexiu Chitu, învăț. în Poarta; Moise Micu, preot; loan Gavrileseu, preot. Despărțământul Sighișoara: Dimitriu Moldovan; Nicolau Doctor; Vasiliu Urdea. Vasile Hațegan în Oarda inf.; Alexandru Velican în Alba-lulia. Despărțământul Sibiiu: Maria Cosma; loan Ghibu, prof.; Dr. Petru Șpan, prof.; Nicolau Togan, preot; Mateiu Voileanu, ases. consist.; Nicolau Penciu, jude reg.; Ștefan Stroia, vice not. com.; loan Broju, capelan militar; llie Moga, învățător; Georgiu Dima, Dr. Elie Cristea, secret, cons.; Letița Bologa; Eugenia Moga n. Trif; Eugenia lovescu, Maria Cioban; Victoria Joandrea, învățătoare; Maria Gârbacea; Petru Simtion, preot; Di- mitriu Câmpean, funcț. consist.; loan Gârbacea, manip. libr.; loan Vătășan, funcț. de bancă; llie Bădilă; loan Mafteiu; Nicolau Șuluțiu, funcț. de bancă; Vasiliu Dan. Adunarea generală Lugoș. Lazar Căluț. Despărțământul Sebeș: loan Dregan; loan Paraschiv; Dr. Pompiliu Isac; Alexandru Dobrescu; Sergiu Medean; loan Bojița; Dr. loan Elecheș ; Carolina Crețariu; Constanța Crețoescu; Rafila Onițiu; Zevedeiu Mureșan; Avram David toți din Sebeș; loan Oncescu, loan Floca; Comuna politică, toți din Rehău; loan Stoicuția, loan Halalaiu în Săsciori; loan Florian în Laz; Nicolau Dura in Deal; loan Albon în Dostat. Despărțământul Blaj: Georgiu Muntean; Dr. Isidor Marcu; Aureliu Domșa; Arti- mon Blășan; loan Deac; Simeon Moldovan; Dr. Augustin Bunea; Dr. Victor Smigelschi; Aurelia Solomon; Brutu Micu; Ștefan Pop; loan Horșa; George Pop; I. Br. Hodoș; George Bărbat; Aurel P. Bota; loan Gherman; losif Hosu; 1. M. Moldovan; Silvestru Nestor; Basiliu Oltean; Laurențiu Pascu; Ștefan Pop; Nicolau Popescu; Dr. loan Rațiu; Petru Suciu; Georgiu Vancea; Alexiu Viciu; Emiliu Viciu; llie Vlassa; loan Fodor; loan Orga; Gavriil Precup; Gregoriu Ordace; Sofroniu Stan; Simeon P. Mateiu; Dr. lacob Radu; Ariton Popa; loan Radu; loan Istadie, diploma. Dr. Alexiu Mangiuca, rata I. Despărțământul Seliște: loan Comșa, Petru I. Comșa; Nicolau Roman, Dionisiu Juga. Sibiiu, 31 Decembre, 1896. Leontin Sitnonescu m. p., cassar. Redactor: Dr. C. Diaconovich. Tiparul Tipografiei archidiecesane. Transilvania. Partea oficială. 17 Nr. 61—1897. Raportul comitetului central al „Asociațiunii transilvane pentru litera- tura română si cultura poporului român" cătră adunarea ge- nerală extraordinară conchiemată pe 10 Martie st. n. 1897 în causa modificării statutelor Asociațiunii. Onorată adunare generală! Adunarea generală, ținută la 27 și 28 August 1895 în opidul Blaj, cu conclusele de sub Nr. prot. 22 și 23 a însăr- cinat subsemnatul comitet central să înainteze proiectul pentru modificarea statutelor Asociațiunii, stabilit în acea adunare ge- nerală, la guvernul țerii pentru provedere cu clausula de presen- tațiune, și l’a împuternicit totodată, ca la cas, dacă guvernul ar dificulta unele modificări din proiectul cel nou, să pertrac- teze în sînul seu observările guvernului și să le complaneze. Comitetul central, urmând însărcinării primite, a înaintat noul proiect de statute la guvern, și după-ce acesta a dificultat în mai multe rânduri diferite modificări ale statutelor vechi, și-a dat toată silința, ca în cadrul autorisării primite să com- planeze dificultățile ivite, nisuind de o parte să satisfacă toate cererile ministrului, cari se puteau împlini fără jignirea inte- reselor vitale ale Asociațiunii, iar de altă parte să înduplece guvernul la retragerea pretensiunilor sale păgubitoare pentru activitatea și scopurile mari ale societății noastre. După pertractări de aproape un an și jumătate, silințele comitetului, desvoltate în ambele direcțiuni amintite, au obținut numeroase resultate destul de importante. Intr’o singură ches- tiune însă, anume; cu privire la pretensiunea guvernului de a modifica titlul Asociațiunii, divergențele nu s’au putut aplana și deoare-ce ministrul chiar și după repețitele representațiuni și remonstrări insistă mai departe pe lângă pretensiunea sa, comitetul — considerând importanța chestiunii și împrejurarea, că nu a fost autorisat a pertracta asupra schimbării acelor părți ale statutelor vechi, cari dela început nu au fost difi- cultate de ministru și nu au fost modificate de adunarea ge- 2 18 Transilvania. Partea oficială. nerală, — s’a vec^ut necesitat a conchiema această adunare generală extraordinară. în cele următoare se presentă Onoratei adunări generale un raport detaiat despre pertractările urmate între guvernul țerii și între comitetul central, precum și despre starea ac- tuală a chestiunii. Ordinațiunea ministrului de interne Nr. 92911895 res. Pentru mai bună orientare reamintim, că modificarea sta- tutelor nu s’a făcut la inițiativa organelor Asociațiunii, ci în urma rescriptului ministrului de interne Nr. 929 res. 1895, care pretindea: ■ a) înlocuirea disposițiunii § 5 al statutelor vechi, că „la alegerea membrilor, cari nu sunt sudiți austriaci, e de lipsă învoirea r. gubern transilvan¹¹ cu un text corespunzător stă- rilor actuale de drept public; b) modificarea §-lui 21 în acel sens, ca publicațiunile Aso- ciațiunii să se facă în foaia oficială „Budapesti kozlony“, și în fine c) ca statutele să se întregească cu textul punctului IX al ordinațiunii ministrului de interne Nr. 1508 din 2 Maiu 1875, referitor la disolvarea. reuniunilor în cas de neobservarea sta- tutelor lor. Comitetul central, ținând cont de împrejurarea că deja adunarea generală dela 1892 (sub Nr. prot. 15) a constatat necesitatea modificării statutelor și a dispus elaborarea unui proiect de modificare, considerând mai departe, că numeroase despărțeminte au fost împedecate în activitatea lor din causa, că aceste instituțiuni nu erau prevăzute în statutele vechi, — a aflat de bine, ca cu ocasiunea modificărilor pretinse do guvern să supună întreg statutul unei revisiuni temeinice și să-i dee textuarea corespunZetoare stărilor și trebuințelor ac- tuale ale Asociațiunii. In acest sens a fost elaborat noul proiect de statute și adunarea generală, acceptând punctul de vedere al comitetului, l’a primit în forma în care a fost presentat. Representațiunea comitetului din 10 Septembre 1895. Proiectul pentru modificarea statutelor, în urma disposi- țiunilor luate de comitet în ședința sa din 5 Septembre 1895, Transilvania. Partea oficială. 19 (sub Nr. prot. 154), la 10 Sept, a acelui an a fost înaintat la guvern pe lângă o representațiune detaiată, care de o parte a expus motivele, pentru cari adunarea generală nu a putut satisface cererii ministrului referitoare la modificarea §-lui 21 (vechili), iar de altă parte a dovedit, că modificările, ce adu- narea generală le-a făcut cu această ocasiune din inițiativă proprie, fără excepțiune sunt în deplină consonanță cu legile și ordinațiunile din vigoare. Rescriptul ministerial Nr. 1494/1895. în urma representațiunii d. 10. Sept, comitetul a primit la 4 Februarie 1896 rescriptul ministerial Nr. 1494/1895 din 29 De- cembre 1895, care abandonând pretensiunea: ca publicațiunile Asociațiunii să se facă, după cum se cerea în ordinațiunea Nr. 929/1895, în foaia oficială „Budapesti Kozldny“, conține următoarele observări la modificarea statutelor: „1. Drept subiect al Asociațiunii în §. 2 al proiectului se designează „poporul român“. Aceasta noțiune însă este în contradicere nu numai cu disposițiunile positive ale art. de lege XLIV din 1868, dar șr cu spi- ritul aceluia. Pentru-că expresiunea „poporul român" constitue o noțiune de rassă și de religiune și astfel nici în sens etnografic nu are loc în cadrele designate prin amintitul articul de lege. Deci în locul acestei ex- presiuni să se pună: „Locuitorii cu buze valache ai Ungariei" (magh. olâhajku). Tot din aceste motive și în titlul reuniunii cuvintele „poporul român" să se înlocuiască cu expresiuni corâspundStoare". „2. Tot în §. 2 se numeră în sfera de activitate a reuniunii și aranjarea de exposițiuni și întreprinderi, cari servesc spre înaintarea stă- rilor economice ale locuitorilor români din patrie. Deoare-ce însă în sensul punctului II. al ordinațiunii ministeriale Nr. 1508 preș, din 1875, nu se pot constitui sub un titlu și cu statute comune, reuniuni, al căror scop difere în mod esențial, iar în §. 2 al proiectului reuniunea pe lângă sco- pul cultural designează și scopuri economice, —• disposițiunile privitoare la activitatea economică a reuniunii, cuprinse în acesta și în ceilalți §§., precum și stipendiile pentru specialitatea de industrie din §. 17 punctul 7, — cuvântul „exposițiuni" din §. 23 punctul g, și punctele b, f, și g.: din ț?. 37 să se elimineze din proiect". „3. Din §. 4 să se elimineze cuvintele „încât acelea privesc pre- sentulu, pentru-că adese-ori abia se poate precisa, că o chestiune politică ori religionară încât se referă și la present și astfel ușor s’ar ivi abu- suri, dacă s’ar permite pertractarea astorfel de chestiuni, chiar și cu re- strictiunea amintită“. 2* 20 Transilvania. Partea oficială. „4. în 16 să se pună, ca locul și timpul adunării generale să se insinue la autoritatea respectivă deodată cu publicarea convocării prin diare". „5. Dreptul care se exerciază în puterea §-lui 11 al statutelor în vigoare, că alegerea presidentului o întăresce ministrul ung. reg. de in- terne, să se susțină și mai departe, deci aceasta să se exprime și în 4j. 24 al proiectului'¹. „6. Chiemarea agenturei amintite în șț. 36 precum și organismul acesteia și al despărțemintelor, și raporturile lor cătră organele centrale ale. reuniunii, deoare-ce acelea în sensul §-lui 15 formează parte integrală a organismului reuniunii, trebue precisate mai deaproape în statute". „7. Punctul g. din §. 37 este obscur și neprecis, si astfel se poate interpreta în sensul cel mai larg, deci să se stiliseze în sens precis". „8. în §. 41 să se pună că conclusul privitor la disolvarea reuniu- nii are să se înainteze la ministrul ung. reg. de interne înainte de a se executa". Modificările proiectului de statute. Rescriptul ministerial N. 1494 presentându-se în ședința co- mitetului din 6 Februarie 1896 (sub Nr. prot. 42), a fost predat comisiunii, însărcinate la timpul seu cu elaborarea noului pro- iect de statute, pentru studiare și pregătirea, unui proiect de conclus. Comisiunea, avend a precisa (în sensul observării de sub 6), întreg organismul despărțemintelor și agenturilor, s’a întrunit în mai multe ședințe și după desbateri aprofundate a presentat comitetului la 19 Maiu 1896 un raport detaiat, pe basa căruia comitetul în ședința sa din 21 Maiu 1896 a decis a remonstra în contra pretensiunilor (de sub 1, 2, 3 și 5 ale ministrului) referitoare la eliminarea terminului „poporul român" din titlu și §. 1, la eschidefea lucrărilor economice din sfera de acti- vitate a Asociațiunii (§§. 2, 17, 23 și 37), la ștergerea cuvin- telor: „încât acelea privesc presentul" din §. 4 și în fine la întărirea presidenților din partea guvernului (§. 11 vechiu) ; de altă parte comitetul a decis: a precisa mai bine unele disposițiuni ale §§-lor 2 și 37 referitoare la activitatea econo- mică a Asociațiunii (observarea ministr. de sub 2), a întregi (conform observărilor de sub 4, 6, 7 și 8) statutele cu orga- nismul despărțemintelor și agenturilor, cu disposițiunile poli- țiale referitoare la convocarea adunărilor (§. 16) și la disolvarea societății (§. 41) și în fine a șterge punctul mai pot pune pentru alt an la disposițiunea despărțementului. Adunarea cercnală. §. 41. Despărțământul va ține în fiecare an câte o adunare cercnală, în cas de necesitate și mai multe, la care pot participa cu, vot decisiv toți membrii enumerați în §. 31). Presidiul îl poartă directorul despărțementului, în absența a,cestuia vice-președintele comitetului cercual, eventual cel mai în etate dintre membrii comitetului cercual, iar când comitetul central va esmite de- legat în scopid acesta, delegatul comitetului central. Ivindu-se î.mpede- carea președintelui numai în diua sau chiar sub durata adunării cer- cuale, 'membrii presenți își aleg președinte din sinul lor. Conclusele se iau cu majoritatea- voturilor celor presenți și se pot pune în lucrare numai după aprobarea lor din partea comitetului central. Fiind voturile egale, dirimă votul- presid-entului. Locul și diua, adunării îl fixează, comitetul cercual. Convocarea, se publică prin diareic române și deodată cu publi- carea se insinua la respectiva autoritate politică. Procesul verbal se transpune prin comitetul cercual la comitetul central spre aprobare și păstrare în archiva centrală, iar pentru ar- chiva despărțementului se păstrează în copie. §. 42. Agendele adunării cercuale sunt: 1. Alegerea directorului despărțementului și a. comitetului cercual. 2. Executarea concluselor comitetului central. 3. Acuirare de membri noi pentru. Asociațiune și incassarea ta- xelor de membri. 4. Consultare asupra mesurile necesare pentru- prosperare Aso- ciațiunii prin mijloacele indicate îu -77. 5. B.evisuirea rațiociniilor comitetului cercual și, provedute cu opiniunea sa, înaintarea lor la comitetul, central spre aprobare si darea absolutoriului. Transilvania. Partea oficială. 23 6. Stabilirea budgetului anual pentru trebuințele despărțementului Intre marginile indicate in §. 40 și subșternerea Ini la comitetul cen- tral pentru aprobare. 1. Facerea de propuneri la comitetul central privitoare la înain- tarea scopului Asociațiunii. Comitetul cercual. 43. Jn fruntea fiecărui despărțement stă un comitet ales pe trei ani de însuși despărtfinentul in adunarea cercuală. și întărit de comitetul central, căruia, este nemijlocit subordlnat. Comitetul stă: din directorul despărțementului ca, prezident si din 1 membri aleși-, apoi din membrii fundatori și pe viată ai Asocia- ția,ni/, domiciliaț/. pe, teritorii! despiărțeniăntului; membrii onorari si ajutători nu pot fi membri ai comitetului. Comitetul își alege din sinul se/i, un vice-gmesident, care substitne pe prezidentul, când acela este Im- pe,decât, iar când și, vice-presidentul este împedecat, presidează cel mai In etate dintre, membrii presenți. Alege mai departe pe durată de 3 ani 'lin sinul seu sa;n și dintre membrii despărțementului f§. 39) un cas- sar, un controlor și un notar. Postul de controlor cu, cel de notar se pot îmbina într'o persoană. 44. Comitetul ține ședințe după, necesitate. Ședința o convoacă prezidentul, sau fiind acesta împedecat, sau, la, provocarea a doi memln'i din comitet nevoind el a o convoca, o con- voacă vice-presi.de ntul eventual cel mai în etate din. membrii comitetului (fi- 43). Conclusele se iau. cu majoritatea voturilor celor presenți si s>mt valide numai dacă, la ședință participă, pe lângă prezident cel. puțin, doi membri. Fiind voturile egale, dirimă votul pme- xidentidui. Conclusele se pot pune- în lucrare -numai după, reprobarea lor din. partea, comitetului central. Procesul verbal al fiecărei ședințe la. termin de cel mult 6' d,ile dela ținerea ședinței se transpune la comitetul central pentru aprobare ■P păstrare î,n avehiva centrală, iar pentru archiva despărțementului se păstrează în copie. 24 Transilvania. Partea oficială. S- 45. Agendele comitetului cercual sunt: 1. A lucra cu tot zelul pentru înaintarea scopului Asociațiunii pe teritorul despărțementuiui: prin înmulțirea membrilor, prin incassarea cotisațiunilor și contribuirilor de tot felul pe seama, fondului Asocia- țiunii, prin crearea, susținerea și aplicarea mijloacelor cuprinse In f 2 și prin executarea celor indigitate în §. 37 al statutelor. 2. A executa conclusele adunării cercuale. aprobate prin comitetul central precum și disposițiunile comitetului central. 3. A înființa prin comunele din despărțement agenturi și a su- praveghia activitatea lor. 4. A înființa prin comunele din despărțement biblioteci poporale și a le provedA cu lectură acomodată pentru popor. 5. A revisui rațiociniul anual al cassarului seu și provedut cu observările sale a-l înainta la adunarea cercuală spre mai departe afacere. 6. A face proiectul de budget anual pentru trebuințele despărțe- mentului, între marginile indicate în §. 40, și a-l înainta la adunarea cercuală pentru pertractare. 7. A face propuneri la, comitetul central și la adunarea, cercuală privitoare la înaintarea scopului Asociațiunii. 8. A fixa locul și timpul adunării cercuale, a o convoca si de- odată cu publicarea convocării a o insinua la. respectiva, autoritate politică.. 5. A raporta la adunarea cercuală despre, tot ce sa. petrecut în afacerile Asociațiunii în raionul despărțementuiui în cursul unui an. 10. A înainta la. comitetul central procesele verbale ale adunării, cercuale și pe alo sale. Agen0ira. comunală. 46. In fiecare comună, în care se a fă cel puțin patru membri de ori-ce categorie ai Asociațiunii, se poate înființa, o agentură, în sco- pul de a servi drept organ al Asociațiunii în. nemijlocita, atingere cu, populațiunea respectivei, comune. Agentura se constitue sub' prezidiul unui delegat al. comitehdm eer- cual, alegendu-și un presidemt, un cassar și un notar pe timp ncdeter- minat, pe cari însă comitetul cereual îi poate schimba când cere trebuința. Transilvania. Partea oficială. 25 ;Ș. 47. Chiemarea. agenturii este: a stărui pentru înmulțirea membrilor și altor venite ale Asociațiunii în comună; a incassa banii dela cei ce îi vor respunde la dînsa și a-i admi- nistra fără. întârfiare la, comitetul cercual; a, duce în deplinire disposi- țiunile comitetului cercual, —• a griji de foile, cărțile, eventual de bi- blioteca poporală și cu an curent de toate obiectele primite dela comi- tetul central pentru întrebuințarea, lor în comună, ținăndu-le totdeuna în stare bună; a înainta în. fiecare am socoteli la comitetul cercual despre banii incassați, și în fine din când în când, a face comitetului cercual propuneri în interesul Asociațiunii. / 6. în fine §-ul 41 devenind §. 48, la textul actual al §-ului s’a adaus următoarea alineă nouă: „ Conclusul referitor la. dizolvare, înainte de a se pune în lucrare se înaintează la ministrul reg. ung. de interne. Representațiunea comitetului din 6 Iunie i8g6. Proiectul de statute, modificat astfel, a fost înaintat la guvern în 10 Iunie 1896, pe lângă o representațiune, care supunând observările ministrului unei aprețiări amănunțite, arată că guvernul nu dificultează numai modificările făcute de adunarea generală din Blaj, [observările de sub 4, (§. 16), 5, (§. 11 vechiu), 6, 7 și 8, (§. 36, 37 și 41)], ci pretinde și modificarea mai multor §§., cari nu conțin alta decât dispo- sițiuni luate fără nici o schimbare esențială din statutele vechi, și cari nu au fost dificultate prin ordinațiunea Nr. 929/95. Comitetul central, — accentuând, că în sensul mandatului primit dela adunarea generală din 28 August 1895, poate per- tracta numai asupra schimbării acelor părți ale proiectului de statute, cari conțin modificări ale statutelor vechi, făcute de adunarea generală din Blaj, ori pretinse de ordinațiunea Nr. 929/95, — s’a declarat aplecat a întregi aceste părți cu disposițiunile cerute de ministru referitor la precisarea orga- nisării despărțemintelor și agenturilor, la insinuarea adunărilor și la disolvarea societății, precum și la eliminarea părților neclare ale §-lui 37, dar a insistat, ca ministrul să-și retragă 26 Transilvania. Partea oficială. pretensiunea referitoare la întărirea presidenților din partea guvernului, pentru-că această pretensiune nu are nici o basă în legile și ordinațiunile existente, nu s’a format față cu nici o altă reuniune din țară și astfel poartă caracterul unei mesuri excepționale în contra unei reuniuni românesci. Ce privesce dificultarea acelor disposițiuni statutare, cari au fost luate fără modificare esențială din statutele vechi și nu au fost dificultate de ordinațiunea Nr. 929/95, comitetul a aretat, că schimbarea lor cade exclusiv în competența adu- nării generale, a căutat însă să delăture nedumeririle mini- strului și să dovedească, că pretensiunile lui nu numai că nu au basă legală, ci învolvă totodată o mare nedreptate pentru Asociațiune și o pedecă gravă pentru activitatea sa patriotică și umanitară. In liniamente generale representațiunea comitetului a expus în această privință următoarele: I. Referitor la titlul Asociațiunii: (Observarea de sub 1). Terminul „poporul român¹¹ nu este noțiune de rassă „și re- ligiuneA, cum se afirmă în rescriptul ministerial, pentru-că deo- parte Românii din patrie sunt de mai multe religiuni, iar de altă parte de aceleași religiuni sunt și locuitorii de alte rasse din patrie. Sub terminul „popor¹¹ în sens mai restrins se înțelege și la Români, ca și la Maghiari și la alte naționalități, mai cu seamă țerănimea, care mai mare necesitate are de înaintarea culturală, și care este obiectul principal al îngrijirei reuniunii noastre. Iar în înțeles mai larg în patria noastră chiar după litera și spiritul articlului de lege XLIV din 1868 „poporul¹¹ este identic cu „naționalitatea¹¹, și nu cu „națiunea politică ungară¹¹, după cum se vede că susține ministrul, pentru că cu „națiunea politică ungară¹¹ nici un popor, nici chiar cel maghiar, nu se poate identifica, stând ea din totalitatea tuturor popoarelor sau naționalităților din patrie. Poporul român deci, identic cu „naționalitatea¹¹ română, nu numai că nu este eschis din cadrele legii invocate de mi- nistru, care poartă titlul de „lege pentru egala îndreptățire a națio- Transilvania. Partea oficială. 27 nalităților“, și în care de repețite ori se amintesce „naționalitatea⁴⁴ ca noțiune de popor sau rassă, ci din contră chiar acea lege garantează existența și desvoltarea culturală și națională a lui. Expresiunea „românajku⁴⁴ „cu buze române⁴⁴, în limba română nici nu este admisibilă, ar fi o numire de batjocură, pentru-că Românul nu deosebesce popoarele după „buze⁴⁴, ci după limba maternă. De 35 ani funcționează Asociațiunea noastră, fără ca organele statului să fi avut când-va cea mai mică ansă de a intreveni, sub titlul ei istoric, aprobat chiar de Majestatea Sa Regele, carele de nenumărate ori s’a adresat cătră „popoarele⁴⁴ sale, și dacă acuma nu ni-ar mai fi permis să ne considerăm nici chiar pe terenul cultural de un popor, și nu ar fi permis ca reuniunea noastră să se folosească de un titlu vechiu, trecut în carnea și sângele tuturor Românilor din patrie, aceasta ar trece de o măsură escepțională numai față, cu Românii, și ar produce o consternare și nemulțumire generală în toți Românii, cceace nu poate fi în interesul statului, și credem că nu poate fi nici intențiunea guvernului. S’a cerut ca ministrul să renunțe la aceasta observare, cu atât mai vîrtos, că ea nu se poate suleva din incidentul aprobării sta- tutelor, modificate în urma rescriptului Nr. 929 res. din 1895, pentru-că prin acel rescript nu s’a cerut modificarea titlului și §. 2 din statutele în vigoare, identice în astă privință cu titlul și cu §. 2 al proiectului dificultat. II. Referitor la activitatea economică a Asociațiunii. (Observ, de sub 2). După textul clar al §. 2 din statute, singurul scop al Aso- ciati unii e: „promovarea culturii poporului românfe iar disposițiile singuratice, ce se enumera în acest §. indică numai mijloacele, prin cari doresce Asociațiunea să-și realiseze scopul. Textul §4ui 2 în esență este egal cu § 4 al statutelor vechi, numai cât hotăresce mai deaproape textul nehotărît al acestuia. Prin urmare disposițiile acestui §., ca și ale §§-lor 17, 23 și 37, atinse în observările dini ministru, nu prefig Asocia- țiunii scopuri economice, și în special nici scopuri agrono- mice, ci esprimă simplu numai atâta, că Asociațiunea singurul seu scop carat cultural doresce să-l realiseze și cu mijloace economice. 28 Transilvania. Partea oficială. Aci nu poate fi vorba, că societatea noastră ar urmări prin aceasta „scopuri esențial diferite", din simplul motiv, pentru-că cultura unui popor, și mai ales a unui popor emi- namente agricol, ca al nostru, preste tot nu se poate promova, fără a se lua în considerare starea lui economică. Aceasta o accentuează Szăchenyi în opul seu „A kelet nepe", unde, vorbind „despre natura bilaterală, compusă a civilisațiunii“ arată, că „ce înfiuință favorabilă are desvoltarea materială asupra desvoltării spirituale" și-și expune convingerea în ur- mătoarele cuvinte: „așa corespundem mai bine chiemăriinoastre omenesci și astfel ne vom ridica conform naturii noastre pe o treaptă cu atât mai mare a perfecțiunii, dacă ne silim să împărtășim pe deaproapele nostru, do cât mai multe daruri divine atât spirituale cât și materiale". Acest punct de vedere l’a urmat și societatea noastră decând există, dând stipendii și premii numeroase în diferitele ramuri artistice, industriale și agronomice, și arangiând, res- pective ajutorând exposiții, mai ales de industrie- de casă, la 1862 în Brașov, la 1881 în Sibiiu și 1891 în Hațeg. O activitate deci, care țintesce a îndemna poporul să îm- brățișeze diferitele ramuri de industrie, să-și întocmească eco- nomia în mod rațional, o astfel de activitate devine un mijloc puternic pentru cultivarea respectivului popor, dar nici decum nu se poate cjice, că ar diferi esențial de scopul cultural. Cumcă aceste vederi sunt generale și le împărtășesc nu numai alte societăți culturale, dar și însuși guvernul, aceasta o dovedesce clar între altele cașul „Kulturegylet“-ului tran- silvan, care âncă s’a format pe basa ordinațiunii ministeriale din 2 Maiu 1875 Nr. 1508, și se ocupă foarte intensiv cu afa- ceri economice și industriale Așa s. e. în raportul seu pe anul 1891/2 cetim Ia pag. 183 următoarele: Societatea .... a inițiat și realisat: în Cluj o școală industrială, in Sepsi-Szt-Glyorgy o exposiție secuiască de industrie și agronomic, în Budapesta o mică exposiție industrială ardeleană (bazar) în museul industrial; prin mii de apeluri și comunicate de presă am atras atențiunea publicului, autorităților și institutelor din patrie asupra industriei noastre seeuiesci și săsesci, mai ales a industriei de țesut. Societatea însăși a mijlocit mii de co- mande. Pentru studiarea raporturilor industriale din părțile ardelene am exmis un comisar prin orașele industriale ale țerii, și acesta a întrat in pertractări cu respectivele societăți industriale săsesci și seeuiesci, cu camera industrială și societatea comercială din Brașov etc. Ca un resultat al acestor pertractări societatea a câștigat și a organisat furnisarea de Transilvania. Partea oficială. 29 pielării și postavuri pentru gloate și gendarmerie, care a adus micilor industriali din păr- țile ardelene 200,000 fl. și apoi i-a învețat modalitatea furnisărilor pentru erariu. Numeroa- sele disposițiuni mici de acest fel nu le mai amintim aci. Societatea a elaborat și a îna- intat la ministrul reg. de comerciu un memoriu detaiat privitor la raporturile industriale și economice ale părții ardelene, mai ales cu privire la secui și ca un resultat al acestora a votat în anul acesta toate stipendiile industriale, pe cari le-am înșirat mai sus“. „La singuraticele institute de bani din provincie a făcut și face, pe lângă garanță corcspundătoare, depuneri, iar comitetul central prin filialele și bibliotecele sale poporale lățesce, în popor idea asociațiunilor agricole de credit. . .“ „Emke“ arc în Geoagiul de jos o economie de model, și o școală proprie de agricultură, condusă de înaltul guvern, cu 40 elevi, cari, după concursul publicat la pag. 120—121 a raportului amintit, „se eualifică în toate ramurile agronomiei, mai ales în mod practic¹¹. Iară după raportul din a. 1892 dă anual 44 stipendii pentru scopuri industriale, scoale agro- nomice și scoale speciale (pag. 8.), pentru sprijinirea industriei mici mijlocesce comande de sute de mii (pag. 10). Dacă deci toate acestea nu se pot privi de esențial dife- rite de scopul cultural al „Emke“-i, nu credem, că în puterea legii asemenea mijloace, în proporțiuni cu mult mai mici, să se poată denega dela Asociațiunea noastră, care își pune de scop cultivarea unui popor sărac și avisat numai la pute- rile sale proprii. Pecând deci deoparte credem, că nu poate fi în interesul statului ca poporul român în această direcțiune să fie supus unor mesuri excepționale, de altă parte suntem gata a exprima clar în statute, că Asociațiunea noastră nu privesce afacerile economice ca un scop separat, ci numai ca mijloace pentru realisarea singurului scop cultural. De aceea textul excepționat al §-lui 2 l’am modificat astfel, că am înlocuit expresiunea „starea economică⁴⁴ cu „bu- năstarea materială⁴⁴. Tot din această causă am eliminat punctul b, al §-lui 37 și în punctul e, (vechiu /,) am exprimat categoric, că societățile inițiate de Asociațiune trebue să-și compună statute separate și să le ceară aprobarea guvernului. Ce privesce în fine modificările cerute cu privire la §§. 17 și 23, am rugat pe Ministrul să binevoiască aabsta dela acelea, cu atât mai vîrtos pentru-că: lⁿ premiile și stipendiile industriale — cum am motivat și mai sus — sunt mijloace culturale eficace, cari le aflăm la toate societățile culturale, și fără de cari activitatea noastră ar fi total paralisată; 30 Transilvania. Partea oficială. 2° însemnătatea și folosul mare cultural al exposițiilor astăcji e recunoscută de toată lumea cultă, și — abstragend dela împrejurarea, că punctul g, al §-lui 23 nici nu cuprinde dis- posiții cu privire special la exposiții economice — ori-care persoană privată poate arangia exposiții, pe lângă observarea regulelor generale de ordine publică; acest drept deci cu atât mai puțin se poate denega dela o societate culturală. III. Referitor la. modificarea, $-lm 4. (Observ, de sub 3), co- mitetul a cerut susținerea textului din proiect: „în adunările Asociațiunii nu se pot discuta obiecte religioase și politice, încât acelea privesc presentul“, și a motivat această cerere cu aceea, că adausul „încât privesc presentul“, luat de alt- mintrelea neschimbat din statutele vechi, urmăresce scopul de a garanta libertatea discuțiunilor istorice, cari natural trebue să atingă și chestiuni politice și religioase și cari în sinul unei societăți literare nu pot fi restrinse, fără a jigni activitatea ei literară pe terenul istoriei. Rescriptul ministerial Nr. 785fi6. La representațiunea de sus, ce poartă datul de 21 Maiu 1896, comitetul central a primit la 2 Septembre 1896 rescriptul ministerial Nr. 785/96 res. din 11 August 1896, care abando- nează pretensiune rescriptului Nr. 1494/95 din 29 Decembre 1895, referitoare la limitarea activității Asociațiunii pe teren economic (în special prin stipendii (§. 17), exposițiuni (§. 23), și prin alte mijloace înșirate în §§. 2 și 37), cerend numai precisarea textului în §. 2 și întregirea Șț-lui 6 cu unele dis- posițiuni de caracter polițial, nu mai escepționează terminul „poporul român“ în §. 2, abandonează mai departe cererea referitoare la întărirea alegerii presidenților prin guvern, admite organismul despărțemintelor și agenturilor stabilit în §§. 40—47, și primesce modificările introduse în §§. 16, 37 și 41, însă insistă mai departe pentru schimbarea titlului și eliminarea cuvintelor „încât privesc presentul" din §. 4. In special observările acestui rescript sunt următoarele: „1. Titlul Asociațiunii, așa cum este el definit în §. 1, nu cores- punde nici postulatelor pe drept public nici raporturilor actuale, pentrucă pțr ș* Transilvania. Partea oficială. 31 cuvântul „transilvană," din titlul original nu este identic cu maghiarul „erdelyreszi" ci numai cu „erdelyi" ; deoare-ce însă acest termin din punct de vedere al dreptului public este greșit și deoare-ce în faptă Asocia- țiunea nu este o reuniune literară și culturală numai a Românilor din păr- țile transilvănene, ci este a tuturor Românilor din patrie, aceasta trebue să se exprime și în titlul emendat al Asociațiunii, deci titlul corect, care ar corespunde raporturilor actuale și postulatelor de drept public, ar fi numai aceasta: „Asociațiunea literară și culturală a Românilor din Unga- ria", (în limba maghiară: „A magyarorszâgi românok irodalmi es kozmu- velddesi egyesiilete"). „2. Deoare-ce încheierea iț-lui 2 este astfel concipiată. că contra disposițiunilor punctului IX. din ordinațiunea ministrului de interne 1508/875 foarte ușor s’ar pute interpreta, că aceasta reuniune curat lite- rară și culturală ar fi chiemată a realisa și scopuri pur economice, pe- nând o reuniune culturală nici în această privință nu-și poate atribui alt scop, decât numai promovarea culturii poporului în direcțiune economică, deci textul următor, cu care se încheie §-ul 2 : „și în fine, prin ori-ce alte Întreprinderi, cari vor pute contribui la prosperarea literaturii și cultu- rii naționale a poporului român din patrie și la bunăstarea lui mate- rială", cere să se înlocuiască cu următorul text: „și în fine prin ori-ce alte Întreprinderi legale, cari pot promova literatura și cultura atât spi- rituală cât și economică a Românilor din patrie¹', (în limba maghiară: „Vegre mindazon tbrvenyes vâllalkozâsok uitai, melyek a hazai românok irodalmât es szellemi, valamint kozgazdasâgi tekintetben valo miivelo- deset elldmozdithatjăk“). „3. Cu privire la §. 4, deoare-ce reuniunile literare și culturale nu se pot ocupa cu chestiuni politice și bisericesci, susține pretensiunea sa din ordinul ministrului de interne Nr. 1494/895, ca din §. 4 să se elimi- neze cuvintele „încât acelea privesc presentul". în fine „4. Considerând că petrecerile, concertele, loteriile, exposițiunile și colectele sunt condiționate dela concesiunea autorităților, cere ca punc- tele 3 și 4 ale țț-ului 6 să se întregească cu cuvintele următoare: „cu c on cesiunea autorității “. Representațiunea comitetului din 2C) Octobre 18q6. Rescriptul ministerial N. 785, presentat în ședința comitetu- lui central din 15 Septembre 1896 (sub Nr. prot. 159) a fost pre- dat comisiunii exmise la timpul seu în chestiunea modificării statutelor, pentru pregătirea unui proiect de conclus. Comisiunea întrunindu-se în termin scurt, a desbătut ob- servările ministrului și a înaintat la 27 Octobre 1896 raportul seu, pe basa căruia comitetul central în ședința sa din 29 Oc- 32 Transilvania. Partea oficială. tobre 1896 (sub Nr. prot. 209) a decis a remonstra în contra cererii guvernului de a schimba titlul Asociațiunii, iar cu privire la celelalte pretensiuni ale ministrului, considerând, că modificarea §-lui 2, propusă de ministru, nu eschide din cadrul statutelor promovarea culturii econo- mice a poporului cu mijloacele de cari dispune o societate culturală și că cultivarea intereselor pur agronomice cade în competența reuniunilor agricole, cari se pot înființa în fiecare comitat, considerând mai departe, că prin eliminarea cuvintelor „încât privesc presentul“ din § 4, deși nu este apriat preci- sată, nu poate fi nici exchisă discutarea chestiunilor istorice, deoare-ce activitatea sciințifică-literară și prin urmare și cea de pe terenul istoriei, este garantată în § 2 al statutelor, considerând în fine, că disposițiunile polițiale, cu cari mi- nistrul voiesce a se întregi § 6, au fost și trebue observate și pe viitor, fără considerare la aceea dacă aceasta se spune apriat și în statute, comitetul, ca să contribue și din partea sa la delăturarea nedumeririlor ministrului și la terminarea pertractărilor, ce atât de mult trăgănează întărirea statutelor, a decis a primi propunerile ministrului de sub 2, 3 și 4 și a făcut următoarele modificări noue în textul proiectului de statute: 1. a stabilit în mod definitiv textul §-lui 2 care acum sună: 2. Scopul Asociațiunii este: înalt darea culturii poporului ro- mân și anume prin inițiare de studii și scrutări și editare de publi- cațiuni literare, sciințifice și artistice, înființare de biblioteci poporale, musee și alte colecțiuni, acordare de premii și stipendii pentru diferi- tele specialități de știință, artă și industrie, exposițiuni, producțiuni și conferințe publice, înființare, eventual ajutorare de școli și Internate, or- ganisare de secțiuni sciințifice și designai e de rejerenți literari în aceste secțiuni, și în fine pjrin ori-ce alte întreprinderi legale, cari vor pute contribui, la prosperarea literaturii și culturii atât spirituale cât și eco- nomice a Românilor din patrie¹-¹. 2. a eliminat cuvintele „încât privesc presentul“ din § 4 care astfel sună: 4. în adunările Asociațiunii nu se. pot discuta, obiecte reli- gioase și politice^. Transilvania. Partea oficială 33 3. în fine a adaus la § 6 următoarea alineă nouă: „întrucât arangiarea, întreprinderilor numite în punctele 3 și 5*) după legile și ordinațiunile existente ar fi condiționa,tă dela concesiunea autorităților, concesiunea trebne exoperată“. în chestiunea pretensiunii ministrului de a schimba titlul Asociațiunii, comitetul a cerut susținerea titlului vechiu pe basa următoarelor motive: Prin ordinațiunea ministerială Nr. 929—1895, prin care s’a ordonat modificarea unor §§. din statutele Asociațiunii, (precum și prin rescriptul Nr. 1494/95, urmat la prima re- presentațiune a comitetului), nu a fost absolute amintit sau excepționat titlul Asociațiunii, care se folosesce neîntrerupt și fără conturbare dela întemeierea societății, timp de 35 ani, și din acea causă adunarea generală din 27 și 28 August 1895 nu a putut pertracta modificarea cerută acum ulterior, dto 17 August 1896, nici a putut să dee comitetului în acea- sta privință vre-o autorisare. Fără autorisare specială însă comitetul nu poate procede în acest obiect, de o parte pen- tru-că modificarea titlului istoric al Asociațiunii cade între acele obiecte de mare importanță, asupra cărora numai adu- narea generală poate dispune, de altă parte fiind-că pretinsa modificare aduce cu sine, precum vom areta mai în jos, nu- meroase greutăți și sarcini, pentru cari comitetul nu poate primi respunderea. Dacă însă dl ministru de interne ar insista pe lângă pre- tenția sa și după cele comunicate mai la vale în meritul che- stiunii, în acel cas s’ar ivi necesitatea convocării unei adunări generale extraordinare, ceea-ce comitetul, între împrejurările actuale și altcum destul de agitate, mai bucuros ar fi dorit să se încungiure. Lămurind prin acestea partea formală a lucrului, trecem la meritul chestiunii. Constatând că espresiunea „transilvană¹-¹ se întrebuințează și în legislațiunea mai nouă după uniune, ba s’a susținut și în titlul Maiestății Sale al Regelui nostru, precum, și în titlul altoi’ *) Petreceri, concerte, conferințe, loterii, exposițiuni si colecte. 3 34 Transilvania. Partea oficială. instituțiuni de drept public (d. e. în numirea statului romano- catolic transilvan), comitetul crede, că dacă se poate folosi cuventul „transilvană^ și în titluri oficiale a mai multor insti- tuțiuni publice, fără a prejudeca dreptului public și stărilor faptice, în acel cas cu atât mai puțin poate fi excepționat în titlul unei societăți private, care n’are nici o însemnătate po- litică sau de drept public și pentru care acel cuvânt, de sine înțeles, că nu poate ave vre-un alt sens, decât istoric. Temeinicia acestei vederi mai bine se dovedesce prin faptul, că în Ungaria există numeroase societăți sciințifice, cul- turale, sociale și comerciale sau industriale, cari folosesc în titlul lor neconturbate cuventul „transilrană“ deși activitatea lor nu se extinde numai asupra vechei Transilvanie, ci membrii lor ca și ai societății noastre se înscriu de pe întreg teritorul patriei noastre, ba unele dintre numitele societăți nici nu au residența în Transilvania, ci în Ungaria proprie, și totuși se folosesc în titlul lor de cuventul ,,transilva;nă.lⁱ. Drept dovadă amintim următoarele societăți: I. Cu residența în Cluj: 1. Erdelyi muzeum egylet. 2. Erdelyi gazdasâgi egylet. 3. Erdelyi pincze egylet. 4. Erdâlyi bank es takarâkpenztâr. 5. Erdelyi kercsk. es hitelbank. G. Erdelyreszi m. kozmiv. egylet. 7. Erdelyreszi kârpâtegylet. II. Cu residența în Sibiiu: 8. Erdelyi egyleti bank. 9. Siebenburgischer Karpatenverein. 10. Siebenburgischer Verein fur Landeskunde. 11. Siebenburgischer Verein fur Naturwissenschaften. 12. Siebenburgischer săchsischer Landwirtschaftsverein. 13. Siebenburgischer allg. cvang. Frauenverein. III. Cu residența în Budapesta: 14. Erdelyi erdoipar reszv. târsasâg. 15. Elso erdelyi aranybânya reszv. târsasâg, ș. a. Transilvania. Partea oficială. 35 Dacă toate aceste societăți, înființate unele în timpul mai nou, pot folosi neconturbate titlul „transilvana^ și numai so- cietatea noastră va fi silită să-și modifice titlul pentru acel atribut, folosit acum de 35 de ani, atunci disposiția ministrului de interne în ochii publicului român cu drept cuvânt va fi considerată ca o măsură excepțională, aplicată numai față de Români și ca atare nu va pute să provoace decât resens și nemulțămire. Corectitatea punctului nostru de vedere, desfășurat mai sus, o dovedesce însuși ministrul de interne prin aceea, că titlul societății nu l-a excepțional, când a supus revisiunii sta- tutele noastre din punctul de vedere al dreptului public și a designat prin ordinațiunea Nr. 929 —1895 acei §§. „cari, în uncie privințe, se află în contrafțicere cu actualele stări de drept public, precum și cu legile mai noue și ordinațiunile din vigoare, cu cari sunt a se aduce în armonie“. Iar dacă la 1895 titlul societății n’a fost în contrazicere cu dreptul public și cu stările faptice, nici astăfți nu poate fi în contrazicere, deoarece din anul trecut nu s’a făcut âncă nici o schimbare în dreptul public sau în stările faptice ale statului. Credem, că în cele premise ne-a succes a dovedi, că în adevăr nu există necesitatea modificării titlului societății noa- stre, deoare-ce acel titlu, de importanță, curat istorică, nu cade sub punctul de vedere al dreptului public. Mai trebue considerate acum greutățile și daunele, ce ar urma pentru societatea noastră din modificarea titlului ei isto- ric. Pentru-că aici nu e vorba de un titlu, ce are să-l pri- mească o societate nouă, ce acum se înființează. Din contră, aici e vorba de modificarea unui titlu vechiu, istoric, al unei societăți, ce funcționează de 35 de ani, al cărei nume decenii dearândul s’a folosit în rostul poporului român și se amin- tesce pretutindenea cu pietate și respect, avend atâtea suve- niri prețioase legate de el. Dar chiar să nu voiască Excelenția Sa ministrul a ține samă de acestea sentimente ale poporului român, nu va pute însă trece cu vederea partea curat materială a chestiunii. 3* 36 Transilvania. Partea oficială. Societatea noastră, în activitatea sa de 35 de ani, a pro- curat între altele și frumoase proprietăți imobile și le-a in- tabulat în cărțile funduare, dela sine înțeles, pe numele seu de pănă aci. Modificarea titlului însă ar reclama acum ne- condiționat să se insinue la oficiile competente numele cel nou al proprietarului, ceea-ce ne-ar causa spese enorme. Asemenea greutăți s’ar ivi și față cu numeroasele funda- țiuni, ce s’au depus la societatea noastră, dintre cari unele sunt âncă pendente în manile justiției, ia,r altele nici nu ni- s’au predat ancă, fiind făcute pe basă testamentară. Modifi- carea titlului societății va crea neîntrerupte greutăți și cu privire la eventualele proceduri testamentare și de moștenire, pentru a căroi’ delăturare în continuu se vor cere none jertfe materiale. în sfîrșit nu se poate trece cu vederea nici aceea îm- prejurare, că la o societate activă de 35 de ani, cu mii și mii de membri, represintă o avere considerabilă prețul și va- loarea nenumeratelor diplome, opuri, notițe, sigile, tipărituri și alte asemenea recuisite, cari toate vor fi a se provede cu titlul modificat al societății, respective toate vor trebui a se procura de nou cu mari spese și sarcini. Rescriptul ministerial Nr. 1310/1897. Representațiunea comitetului, care poartă datul de 29 Oct. 1896 a fost înaintată la guvern în 18 Novembre 1896 și a avut de urmare rescriptul ministerial Nr. 1310 din 6 Ianuarie 1897, sosit la presidiul Asociațiunii în 29 Ianuarie și presentat în ședința comitetului din 4 Februarie a. c. (sub Nr. prot. 30). Acest rescript, fără, a dificulta forma, în care comitetul a executat modificările și întregirile cerute de ministru cu pri- vire la §§ 2, 4 și 6, se restringe la denegarea cererei comi- tetului de a susține și pe viitor titlul vechiu al Asociațiunii, pe care îl numesce „greșit din punct de vedere al dreptului public și în contra. Se pune la ordinea dilei raportul comisiunii de 15. Referenți : loan de Preda și Dr. Augustin Bunea. 56 Transilvania. Partea oficială. loan de Preda raportează, că în sinul comisiunii, al cărei raportor general este dl Dr. Augustin Bunea, s’au ivit mai multe propuneri, atât dela membrii comisiunii, cât și dela membri de ai Asociațiunii, cari au participat numai cu vot consultativ la desbaterile comisiunii. De acestea au fost propunerile dlor Parteniu Cosma și Dr. Amos Frâncu. Deoare-ce dintre propunerile provenite dela membrii comisiunii nici una n’a putut întruni maioritatea voturilor, dînsul a primit de a sa propunerea dlui Parteniu Cosma cu privire la modificarea titlului Aso- ciațiunii, care apoi întrunind maioritatea voturilor, în calitate de refe- rent al comisiunii relativ la aceasta chestiune, o presentă ca propunerea maiorității comisiunii. Propunerea este următoarea: „Adunarea generală extraordinară să pronunțe prin conclus: Deși prin ordinațiunea înaltului ministru de interne Nr. 929 res. din 1895, s’a cerut modificarea tuturor acelor §§. din statutele Asociațiunii, cari nu mai corespundeau stărilor actuale de drept public, între cari însă nu se cuprindea și titlul Asociațiunii; Deși din incidentul provederii cu clausula de presentare a textului §§-lor modificați în adunarea generală ținută în Blaj la 27 și 28 August 1895, între împrejurări normale nu s’ar mai pute dificulta din partea guvernu- lui titlul Asociațiunii, care nu se modificase în acea adunare generală; în fine: deși Asociațiunea noastră, înființată în 1861, exista deja când s’a inaugurat era constituțională, care a produs schimbările actuale în dreptul public, întocmai ca „Erdelyi Muzeum egylet⁴⁴, „Siebenbiirgi- scher Verein fur Landeskunde" etc. etc.. ., în al căror titlu înaltul gu- vern tolerează și pentru viitor numirea de „transilvan¹⁴ („erdelyi⁴⁴, „sie- benbîirgisch“); Totuși considerând, că înaltul guvern și după repețite representa- țiuni motivate cu argumente neresturnabile ale comitetului central, în rescriptul seu Nr. 1310/1897 Preș, pretinde necondiționat, va să c|ică în formă de ultimat, eliminarea cuvântului „transilvană¹¹ din titlul Asoci- ațiunii sub cuvânt, că acela ar fi incompatibil cu starea actuală de drept public și în contrazicere cu legile țerii, ba mai adauge: că eliminarea acelui cuvânt ar fi motivată chiar și cu necesitatea de a delătura dela Asociațiunea noastră „aceea neîncredere, a cărei basă îndreptățită este presupunerea, că ea se leagă de un titlu incorect din punct de vedere al dreptului public, pentru a nutri și susține anumite aspirațiuni politice ilegale": Adunarea generală, protestând contra îndreptățirii presupunerii amintite în rescriptul ministerial, și constatând, că în lungul șir de preste 35 de ani, de când funcționează Asociațiunea noastră, nici odată n’a venit în conflict cu legea și nici odată nu s’a ocupat cu politica, — Declară, că neputendu-se opune puterii, numai de silă se dimite la modificarea titlului istoric al Asociațiunii, din care eliminând cuvântul Transilvania. Partea oficială. 57 „transilvană", dificultat de înaltul guvern pe motive politice, stabilesce pentru viitor titlul următor: „Asociațiune pentru literatura română și cultura poporului român¹'. Relativ la raportul comitetului central în general și la modificările făcute prin comitetul central în puterea mandatului primit dela adunarea generală din Blaj din 1895, — referentul loan de Preda raportează, că s’a primit propunerea dlui Dr. Augustin Bunea, carele va presenta însuși aceea propunere în calitate de raportor al comisiunii. Domnul Dr. Augustin Bunea, raportând despre cursul pertractărilor în sinul comisiunii de 15 și anume: că dsa ca raportorul general a avut o propunere, dl Dr. loan Pop alta, loan de Preda a treia; iar dela membrii Asociațiunii, cari au participat numai cu vot consultativ la des- baterile comisiunii, au întrat doue propuneri, una a dlui Parteniu Cosma, alta a dlui Dr. Amos Frâncu, ca material pentru comisiune. Raportează mai departe, ca la luarea conclusului, din propunerea dsale, care constă din 3 puncte, s’a primit punctul 1, cu totalitatea voturilor, punctul 2 și 3 însă a obținut numai minoritate, precum și propunerea dlui Dr. loan Pop; iar dl loan de Preda și-a revocat propunerea sa și și-a însușit propunerea dlui Parteniu Cosma, care punendu-se la vot a întrunit ma- joritatea voturilor; propunerea dlui Dr. A. Frâncu n’a fost însușită de nici unul dintre membrii comisiunii. — Presentează deci următoarea propunere : 1. „Adunarea generală ia spre scire modificările făcute de comitetul central în §§. 2, 4, 6, 37, 40 (acum 40—47) și 41 (acum 48) ai proiectului de statute și declară statutele de modificate în forma statorită de comi- tetul central, în urma pertractărilor avute cu ministerul de interne. 2. Adunarea generală cere deci și din partea sa, ca ministrul, su- punând din nou unei aprețieri binevoitoare motivele din representațiunea comitetului, să binevoiască a absta dela pretensiunea sa de a modifica titlul vechiu al Asociațiunii. 3. Dacă însă înaltul ministeriu nici după acestea nu voesce a lua în considerațiune cererea noastră justă și echitabilă, atunci să aproabe sta- tutele și cu modificarea titlului, spre care scop i-se și suștern statutele formulate și cu modificarea impusă spre eventuală aprobare", —cu acea observare, că punctul 1, fiind primit de comisiune, se consideră de pro- punerea comisiunii, punctul 2 și 3 însă formeză contrapropunerea sa, pe care o susține și în plenul ședinței. în urma acestora Adunarea generală decide, că punctul 1 din pro- punerea dlui Dr. Augustin Bunea și propunerea pre- sentată de al doilea referent al comisiunii, loan de Preda, se consideră de propunerile comisiunii și le primesce de basă la desbaterea generală. 58 Transilvania. Partea oficială. După acestea la cererea mai multor membri Se suspinele ședința pe 15 minute. IO. Redeschidendu-se ședința, dl Dr. loan Pop în numele seu și al dlor: Dr. Aurel Mureșan, ‘Dr. Amos Frâncu, Francisc Hossu Longin, luliu Coroian, Dr. Demetriu Ciuta și Dr. Gavriil Tripon, presentă urmă- toarea contrapropunere: „Adunarea generală extraordinară ia la cunoscință pașii făcuți de onoratul comitet în afacerea modificării statutelor și pe basa raportului său decide: Adunarea generală extra-ordinară de acli nu se simte îndemnată de a schimba titlul de pănă acuma al Asociațiunii. Pentru executarea acestei decisiuni adunarea generală extraordinară însărcinează comitetul de a face o representațiune cătră înaltul ministeriu și de a raporta despre resultat viitoarei adunări generale". După acestea se deschide desbaterea specială asupra propunerilor comisiunii, din care punctul prim Se primesce cu unanimitate. 11. Se continuă desbaterea asupra punctului 2 din propunerile comisi- unii și asupra contrapropunerilor. După o desbatere amănunțită și lămuritoare din toate punctele de vedere, și după-ce toți propunătorii s’au folosit de cuvântul ultim, se încheie desbaterea și se constată, că contra-propunerea dlui Dr. loan Pop și soții, care nu învoalvă modificarea statutelor, se poate decide cu majoritate, a dlui Dr. A. Bunea și comisiunii însă se poate decide numai cu o majoritate de ²/₃ a membrilor presenți, conform §-lui 24 din statute. Cerându-se votare nominală și asupra contra-propunerii dlui Dr. loan Pop și soții, se admite și se purcede la votare în ordinea următoare : I. Propunerea dlui Dr. loan Pop și soții. Votanți: 67. Pentru propunere votează membrii: Axentie Sever, losif St. Șuluțiu, Dr. Aurel Mureșianu, Francisc Hossu-Longin, George Pop de Basesci, Dr. Amos Frâncu, Dr. loan Pop, luliu Coroian, Dr. Demetriu Ciuta, Dr. Gavriil Tripon, Alexandru Filip, Dionisiu Vaida, Dr. Teodor Mihaly, Dr. Zosim Chirtop, Vasiliu Dan, Dr. Elia Dăian, Traian H. Pop, Daniil R. Cordescu, Dr. loan Șenchea, De- metriu Cunțan, Rubin Patița, Vasiliu Hărșan; — total: 22 voturi. Contra propunerii votează membrii: Dr. Ilarion Pușcariu, loan Hannia, Zacharia Boiu, luliu Bardosy, Leontin Simonescu, Onoriu Tilea, Dr. Cornelia Diaconovich, Dr. Augustin Bunea, Dr. Nicolau Vecerdea, loan de Preda, Dr. Aurel Brote, loan Transilvania. Partea oficială.. 59 Papiu, Parteniu Cosma, loan cav. Pușcariu, loan Popovici, Nicolau Togan, Nicolau Maneguț, Coriolan Bredicean, Maria Cosma, Dr. Octavian Rusu, Mateiu Voilean, Dr. Ilie Beu, loan Crețu, Ilie Moga, Dr. Elie Cristea, Isaia Popa, Ștefan Stroia, Nicolau Penciu, Corneliu Aiser, Gavriil Hango, Eugenia lovescu, Victoria Joandrea, loan Mircea, Zevedeiu Mureșan, Sergiu Medean, Dr. Eemus Roșea, Dr. Avram Tincu, Dr. Vasile Bologa, Constantin Colbasi, Alexandru Moldovan sen., Petru Șinca, Romul Mircea, Clemente Raicu, luliu Dan, Dr. Andreiu Micu; — total: 45 voturi. Se constată, că pentru propunere au votat 22 membri, contra pro- punerii 45, deci propunerea Se enunță de respinsă. II. Propunerea dlui Dr. Augustin Bunea. Votanți; 64. Pentru propunere votează membrii: Dr. Ilarion Pușcariu, loan Hannia, luliu Bardosy, Dr. Corneliu Diaconovich, Dr. Augustin Bunea, Nicolau Togan, Mateiu Voilean, Dr. Ilie Beu, Constantin Colbasi, Clemente Raicu;—total 10 voturi. Contra propunerii votează membrii: Zacharia Boiu, Leontin Simonescu, Onoriu Tilea, Dr. Nicolau Vecerdea, loan de Preda, losif St. Șuluțiu, Dr. Aurel Brote, loan Papiu, Parteniu Cosma, loan Popovici, Dr. AurelMureșanu, FranciscHossu-Longm, Nicolau Maneguț, Coriolan Bredicean, Maria Cosma, George Pop de Basesci, Dr. Octavian Russu, Dr. Amos Erâncu, Dr. loan Pop, luliu Coroian, Dr. Demetriu Ciuta, Dr. Gavriil Tripon, Dr. Teodor Mihaly, Dr. Zosim Chirtop, loan Crețu, Ilie Moga, Dr. Elie Cristea, Isaia Popa, Ștefan Stroia, Nicolau Penciu, Corneliu Aiser, Gavriil Hango, Eugenia lovescu, Victoria Joandrea, Vasiliu Dan, Dr. Elie Dăian, loan Mircea, Zevedeiu Mureșan, Sergiu Medean, Dr. Remus Roșea, Traian H. Pop, Dr. Avram Tincu, Daniil R. Cordescu, Dr. Vasile Bologa, Alexandru Moldovan sen., Dr. loan Șenchea, Petru Șinca, Romul Mircea, Demetriu Cunțan, luliu Dan, Vasiliu Hărșan, Dr. Andreiu Micu, George Popovici; — total: 53 voturi. S’a abținut dela votare membrul: Alexandru Filip. Se constată, că pentru propunere au votat 10 membri, contra pro- punerii 53, deci propunerea.. . Se enunță de respinsă. HI. Propunerea comisiunii de 15. Votanți: 63. Pentru propunere votează membrii: Dr. Ilarion Pușcariu, loan Hannia, Zacharia Boiu, luliu Bardosy, Leontin Simonescu, Onoriu Tilea, Dr. Corneliu Diaconovich, Dr. Augustin Bunea, Dr. Nicolau Vecerdea, loan de Preda. Dr. Aurel Brote, loan Papiu, Parteniu Cosma, loan cav. Pușcariu, Nicolau Togan, Nicolau 60 Transilvania. Partea oficială. Maneguț, Coriolan Bredicean, Maria Cosma, George Pop de Basesci, Dr. Octavian Rusa, Mateiu Voilean, Dr. Teodor Mihaly, Dr. Ilie Beu, loan Crețu, Ilie Moga, Dr. Elie Cristea, Isaia Popa, Ștefan Stroia, Nicolau Penciu, Cornelia Aiser, Gavriil Hango, Eugenia lovescu, Maria Cioban, Victoria Joandrea, loan Mircea, Zevedeiu Mureșan, Sergiu Medean, Dr. Remus Roșea, Dr. Avram Tincu, Dr. Vasile Bologa, Constantin Colbasi, Alexandru Moldovan sen., Dr. loan Șenchea, Petru Sinea, Romul Mircea, Clemente Raicu, luliu Dan, Dr. Andreiu Mica, George Popovici;—total: 49 voturi. Contra propunerii votează membrii: Axentie Sever, Dr. Aurel Mureșianu, Francisc Hossu-Longin, Dr. Amos Frâncu, Dr. loan Pop, luliu Coroian, Dr. Demetriu Ciuta, Dr. Gavriil Tripon, Dr. Zosim Chirtop, Dr. Elie Dăian, Demetriu Cunțan, Traian H. Pop, Daniil R. Cordescu; — total: 13 voturi. S’a abținut dela votare membrul: Alexandru Filip. Se constată, că pentru propunerea comisiunii au votat: 49 membri, iar contrapropunerii: 13. Prin urmare propunerea comisiunii, întrunind mai mult decât ²/₃ din numeral membrilor presenți, Se enunță primită și astfel întreg conclusul acestei adunări generale extraordinare este urmă- torul : 1. Adunarea generală ia spre scire cu unani- mitate modificările făcute de comitetul central în §§. 2, 4, 6, 37, 40 (acum 40—47) și 41 (acum 48) ai proiectului de statute și declară statutele de modi- ficate în forma statorită de comitetul central în urma pertractărilor avute cu ministeriul de interne; 2. Relativ la titlul Asociațiunii: Deși prin ordinațiunea înaltului ministru de in- terne Nr. 929 res. din 1895, s’a cerut modificarea tuturor acelor §§. din statutele Asociațiunii, cari nu mai corespundeau stărilor actuale de drept public, între cari însă nu se cuprindea și titlul Aso- ciațiunii ; Deși din incidentul prevederii cu clausula de presentare a textului §§-lor modificați în adunarea generală, ținută în Blaj la 27 și 28 August 1895, în- tre împrejurări normale nu s’ar mai pute dificulta din partea guvernului titlul Asociațiunii, care nu se modificase în acea adunare generală; Transilvania. Partea oficială. 61 în fine: deși Asociațiunea noastră, înființată în 1861, exista deja când s’a inaugurat era constituțio- nală, care a produs schimbările actuale în dreptul public, întocmai ca „Erdelyi Muzeum egylet¹¹, „Sie- benburgischer Verein fur Landeskunde“ etc. etc. . ., în al căror titlu înaltul guvern tolerează și pentru viitor numirea de „transilvan¹¹ (erdelyi¹¹, „siebenbur- gisch¹¹): Totuși considerând, că înaltul guvern și după repețite representațiuni, motivate cu argumente ne- resturnabile, ale comitetului central, în rescriptul seu Nr. 1310—1897 Preș, pretinde necondiționat, va să (jică în formă de ultimat, eliminarea cuvântului „transilvană^ din titlul Asociațiunii, sub cuvânt, că acela ar fi in- compatibil cu starea actuală de drept public și în contracjicere cu legile țerii, ba mai adauge: că eli- minarea acelui cuvent ar fi motivată chiar și cu ne- cesitatea de a delătura dela Asociațiunea noastră „aceea neîncredere, a cărei basă îndreptățită este presupunerea, că ea se leagă de un titlu incorect din punct de vedere al dreptului public, pentru a nutri și susține anumite aspirațiuni politice ilegale¹¹: Adunarea generală, protestând contra îndreptă- țirii amintitei presupuneri din rescriptul ministerial, și constatând, că în lungul șir de preste 35 de ani, de când funcționează Asociațiunea noastră, nici odată n’a venit în conflict cu legea și nici odată nu s’a ocupat cu politica, — Declară deci, că neputându-se opune puterii, numai de silă se demite la modificarea titlului istoric al Asociațiunii, din care eliminând cuvântul „tran- silvană¹¹, dificultat de înaltul guvern pe motive politice, stabilesce pentru viitor titlul următor: „Asociațiune pentru literatura română și cultura poporului român¹¹. Față de acest conclus al adunării generale extra- ordinare membrul Dr. Amos Frâncu, advocat în Sibiiu, însinuă vot separat. b 62 Transilvania. Partea oficială. 13. în nexul punctului precedent Adunarea generală extraordinară însărcinează co- mitetul central a face o nouă representațiune la ministeriul regesc de interne în sensul conclusului precedent, pentru-ca să se provadă statutele modifi- cate cu clausula de presentare, iar despre resultat să raporteze la viitoarea adunare generală. 13. Verificarea acestui proces verbal Se încredințează membrilor, cari au participat la ședință și se află în Sibiiu la verificare. 14. Președintele constată, că s’a exhauriat ordinea de di și, mulțămind membrilor pentru deosebitul interes cu care au luat parte la deslegarea agendelor acestei adunări generale extraordinare, — declară ședința în- cheiată la 10 oare seara. Dl Dr. loan Pop mulțămesce președintelui pentru ostenelele sale puse în folosul Asociațiuni și-i urează mulți ani și sănătate. D. u. s. I M Moldovan m. p, Dr. V. Bologa m. p., președinte. secretar II. S’a cetit și verificat. — Sibiiu 17 Martie 1897. Dr. ||. Pușcariu m. p. I. Hannia m. p. I. Papiu m. p. P. Cosma m. p. Dr. Tincu m. p. I. de Preda m. p. I uliii Bardosy m. p. Dr. A. Brote m. p. Dr. Octavian Russu m. p. I. Crețu m. p. N. Togan m. p. 0- Tilea m. p. Z. Boiu m. p. E. lovascu m. p. Dr. I. Beu m. p. Dr. N. Vecerdea m. p. Mateiu Voileanu m. p. Dr. Elie Cristea m. p. Gavriil Hango m. p. loan Popovici m. p. Ilie Moga m. p. Ștefan Stroia m. p. Dr. Corneliu Oiaconovich m. p. Transilvania. Partea oficială. 63 Nr. 135-1897. PROCES VERBAL din ședința comitetului „Asociațiunii transilvane pentru lite- ratura română și cultura poporului român" ținută în Sibiiu la 22 Martie 1897. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu, v.-preș. Asociațiunii. Membri prese 11 ți: Z. Boiu, Dr. A. Brote, P. Cosma, I. Crețu, Dr. C Diaconovich, I. Papiu, și N. Togan, biblio- tecar. • Secretar: Dr. V. Bologa. 52./123. Se presentă protocoalele adunării generate extraordinare a Asociațiunii ținută în Sibiiu la 10 și 11 Martie 1897. Se iau spre scire și se decide a se face repre- sentațiune cătră ministerial regesc de interne pentru prevederea statutelor modificate ale Asociațiunii cu clausula de presentare, în sensul conclusului adunării generale extra-ordinare (Nr. prot. 9—12). 53./130. Secretarul I. presentă proiectul de representațiune cătră ministeriul regesc de interne pentru obținerea clausulei de presentare la statutele modificate ale Asociațiunii, în sensul conclusului adunării generale extra- ordinare din 11 Martie a. c. (Nr. prot. 9—12). Se primesce cu unele modificări introduse în text și se încredințează biroului pentru ulterioară afacere. 54./119. Domnul losif Gomboș, învățător în Vidra de sus, în urma însărci- nării primite sub Nr. 549/1896, înaintează cu data 7 Martie a. c. raportul seu cu contractele despre arendarea realităților Asociațiunii din lăsămentul fericitului Avram lancu, pro 1897 și anume : 1. Contractul dto 5 Martie a. c. încheiat cu Vasile Cliira Feruț din Vidra de sus, căruia i-sa dat în arendă moara Asociațiunii, respec- tive partea Asociațiunii din moară, dimpreună cu pășunatul de lângă moară, din 23 Aprile 1897 pănă în 22 Aprile 1898, pe lângă suma de 32 fl. 10 cr. v. a., taxa erarială, la camera comercială, contribuția erarială și comunală. ¹ 2. Contractul dto 5 Martie 1897, încheiat cu Vasile Chira Feruț din Vidra de sus, prin care i-s’au dat în arendă pro 1897 pământurile numite „Gardul“ și „Coasta“ pe lângă suma de 58 fl. 76 cr. v. a. 5* 64 Transilvania. Partea oficială. 3. Contractul dto 5 Martie a. c. încheiat cu Nicodim Gomboș din Vidra de sus, prin care i s’au dat în arendă pro 1897 pământurile numite „Coasta morii“ și „Islazul dela Caba“ pe lângă suma de 8 fl. 20 cr. v. a. 4. Contractul dto 5 Martie a. c., încheiat cu loan Miheț lui Petru din Vidra de sus, prin care i-s’a dat în arendă pro 1897 pământul nu- mit „Certegiul“ pe lângă suma de 7 fl. 12 cr. v. a. 5. Alte doue pământuri ale Asociațiunii s’au dat în arendă pro 1897 lui Vasile Gligor și Trifuț George lui Andraș pe lângă suma de 1 fl. 51 cr. și 3 fl. 36 cr. v. a., cari sume arendatorii le-au și solvit și s’au expedat la cassa centrală, iară contract separat nu s’a mai încheiat. 6. Cu data 17 Martie a. c. înaintează contractul de aceeaș dată, încheiat cu losif Trif lui Alexandru din Vidra de jos, prin care i-s’au dat în arendă pro 1897 realitățile Asociațiunii de pe teritorul Vidrei de jos pe lângă suma de 50 fl. 40 cr. v. a., obligându-se tot odată a păzi păduricea Asociațiunii de pe acele realități, cu privire la a cărei exploa- tare se cere inviațiune dela comitetul central. Suma totală a arendei pro 1897 face 163 fl. și 45 cr. v. a. în legătură cu acestea plenipotențiatul Asociațiunii arată, că con- tribuția erarială și comunală după realitățile Asociațiunii din Vidra de jos nu e solvită de mult timp, care rest face aproximativ 36 fl. 66 cr. Arată totodată că contribuția se socotesce cu nedreptul pentru casa și șura, ce ar fi pe realitățile Asociațiunii din Vidra de jos, de oare-ce casa și șura numai în cartea funduară se află, de fapt o stăpânesce altul. Contribuția pentru realitățile din Vidra de jos pro 1897 se va acoperi din venitele după pământul vândut pentru olărit de pe realitățile Asociațiunii, în care scop se cere îndemnisare. în fine înaintează și un extras urbarial în limba latină, dto 1836, relativ la averea fericitului Avram lancu, respective a părintelui seu Alexandru lancu, pentru ca să se păstreze și eventual să i-se retrimită o copie tradusă în românesce, necesară la prețuirea pământurilor. Raportul domnului losif Gomboș se ia spre scire. Contractele de arendare (Nrii 1, 2, 3, 4, 5, și 6) pro 1897 se aproabă și se comunică interesaților pentru orientare. Suma de 4 fl. 87 cr. s'a primit drept arendă pentru doue pământuri pro 1897 dela Vasile Gligor și George Trifuț. Incassarea arendei pro 1897, conform contractelor încheiate, și predarea la cassa centrală se încredințează domnului losif Gomboș, , învețător în Vidra de sus. Cu privire la pădurea de pe realitățile Asociațiunii se decide să se taie, în- credințânclu se executarea acestei lucrări domnului losif Gomboș. Transilvania. Partea oficială. 65 Referitor la lutul de olărit se primesce propune- rea făcută și se stabilesce prețul minimal pentru vindere, anume: pentru o povară de car 40 cr., pentru una de cal 8 cr. Actul urbarial se depune la archivă pentru pă- strare, se va traduce și trimite în copie pentru even- tuală întrebuințare. 55./112. losif laicii din Vidra de sus arată, cu data 8 Martie a. c., că din 1878 a ținut în arendă cu părintele seu realitățile Asociațiunii din lăsă- mentul fericitului Avram lancu și a plătit regulat ratele cuvenite, precum și dările împreunate cu acele realități, fără a cere ceva relaxare. în ghiul 1896 însă ruinându-se moara de pe acele realități a cerut să i-se reducă arenda anuală dela IOC) fl. la 80 —85 fl., care cerere în loc de resolvare favorabilă i-s’a luat drept abdicerea arendei, — primind încu- nosciințare, că arendarea realităților pro 1897 precum și vinderea lor totală s’a încredințat domnului losif Gomboș, învățător în Vidra de sus. Cere acum de nou să i-se dee în arendă realitățile pro 1897, pe lângă prețul de 85 fl. v. a. și suportarea greumintelor publice și co- munale. Deoare-ce rugarea sa dto 8 Aprile 1896 de a se reduce arenda la. 80 fl., nu s’a încuviințat, ci a fost îndrumat a se acomoda și pentru anul 1896 condițiilor contractului din trecut, iar pentru viitor, dacă nu-i convine, să abdică arenda; Deoare-ce la finea anului 1896, anume în hârtia sa din 9 Novembre 1896, s’a plâns că se află cu totul păgubit, fiind-că moara e în ruină și nu mai aduce nimic; Deoare-ce prin aceeaș hârtie a declarat, că la finea anului 1896 expiră contractul de arendă față de dînsul și la cașul, dacă acest comitet nu va mijloci sau vinderea peste tot a pământurilor sau darea în arendă pe mai mulți ani, nu le va mai pute ține în arendă cu acel preț, — care cerere de asemenea nu i-s’a putut încuviința, Deoare-ce din raportul plenipotențiatului Asociațiunii dto 8 Martie a. c. reiasă, că fostul arendator n’a solvit contribuția erarială și comunală pe' mai mulți ani, încât astădi se urcă restul după acele realități a) în Vidra de sus la 61 fl. 96 cr. b) în Vidra de jos la 36 „ 66 „ Suma . 98 fl. 62 cr. în fine deoare ce plenipotențiatul Asociațiunii a dat deja în arendă acele realități pro 1897 între condițiuni cu mult mai favorabile pentru Asociațiune 66 Transilvania. Partea oficială. Cererea lui losif îancu din Vidra de sus, pentru ca să i-se dee în arendă pro 1897 realitățile Asocia- țiunii din lăsămentul lui îancu pe lângă suma de 85 fl. și contribuția erarială și comunală, — nu se poate încuviința. — Relativ la contribuția restantă din anii trecuți în suma de 98 fl. 62 cr., ce afirmă, că a solvit-o, se îndrumă să o plătească și să dove- dească aici pănă la 1 Maiu a. c , cumcă a plătit-o. 57. Verificarea acestui proces verbal • Se încredințează dlor: I. Crețu, Dr. C. Diaco- novich și Dr. A. Brote. Ședința se încheie. b. u. s. Dr. Ilarion Pușcariu m. p., Dr. Vasile Bologa m. p., vice-președinte. secretar II. S’a verificat. — Sibiiu, 26 Martie 1897 n. Dr. C. Diaconovich m. p. Dr. A. Brote m. p. I. Crețu m. p. Nr. 149—1897. PROCES VERBAL din ședința comitetului „Asociațiunii transilvane pentru lite- ratura română și cultura poporului român", ținută în Sibiiu la 25 Martie 1897. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu, v.-preș. Asociațiunii. Membri presenți: Z. Boiu, Dr. A. Brote, P. Cosma, I. Crețu, Dr. C. Diaconovich, L. Simonescu, O. Tilea, și N. Togan, bibliotecar. Secretar: Dr. V. Bologa. 5O./59. Se presentâ hârtia dlui Emilian Mieu, preot în Ohaba sîrbească, dto 22 și 31 Ianuarie a. c , prin care ofere spre cumperare eventual în schimb mai multe opuri. Pe basa referadei bibliotecarului Se decide: a) în schimb nu se mai dau opuri din biblio- teca Asociațiunii; Transilvania. Partea oficialii. 67 b) manuscrisele oferte spre cumpărare să se trimită mai întâiu pentru aprețiare; c) să se cumpere opurile următoare: 1. Odobescu, Istoria Archeologiei, Bucuresci, 1877 (5 H.); 2. Tortenelmi es regeszeti ertesito, a delma- gyarorszăgi (bânâti) tortenelmi es regeszeti muzeum- tărsulat kozlonye, 1875 —1895, (ă 2 fl.); 3. Numerii, ce ne lipsesc din publicațiunea isto- rică „Szâzadok¹¹ (ă 30 cr.); 4. Numerii, ce ne lipsesc din revista literară „Familia¹¹ din diferiți ani (ă 10 cr.). în prețul acestora i-se acoardă din publicațiunile Asociațiunii următoarele: 1. „Transilvania⁴¹ din anii: 1869, 1870, 1871, 1872, 1873, 1874, 1877, 1878, (ă 2 fl.) și din 1897 (3 fl.)! 2. Analele Asociațiunii pip 1880 (90 cr.), — iar restul să se solvească în numerar.- d) în legătură cu acestea, pentru completarea colecțiunii cțiarelor și revistelor române din biblioteca Asociațiunii, vechi și noue, se decide să se facă un apel cătră publicul român. 6O./133. Oassarul Asociațiunii raportează cu data 24 Martie a. c., că a dat în chirie casele Asociațiunii de sub Nr 6 din strada Morii, dlui loan Desco, proprietar de birje în Sibiiu, în condițiunile de pănă aci, pe lângă chirie anuală de 800 fl. și celelalte spese. Spre scire. 61. Verificarea acestui proces verbal. .. Se încredințează dlor: Dr. A. Brote, L. Simo- nescu și O. Tilea. Ședința se închee. D. u. s. Dr. II. Pușcariu m. p. Dr. V. Bologa m. p., vicepresident. secretar II. S’a verificat. Sibiiu, 4 Aprile 1897. Dr. A. Brote m p. L. Simonescu m. p. 0- Tilea m. p. 68 Transilvania. Partea oficială.. Nr. 160 1897. PROCES VERBAL din ședința comitetului „Asociațiunii transilvane pentru lite- ratura română și cultura poporului român“ ținută în Sibiiu la 8 Aprile 1897. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu, v.-preș. Asociațiunii. Membri presenți; Z. Boiu, Dr. A. Brote, P. Cosina, I. Creții, I. Papiu, I. V. Russu, L. Simonescu și N. Togan, bibliotecar. Secretar: Dr. V. Bologa. 62-/94. Oficiul de cassă al despărțementului din Șimleul SHuaniei înaintează cu data 17 Februarie 1897 fl. 173.25, taxele de membri incassate la adu- narea generală a despărțementului, ținută în comuna S. Odorheiu la 2 August 1896. Spre scire. 63-/110. Miron Stângaciu, cantor gr. cat. în Sânta Maria (cott. Ternavei mici) cere, cu data 3 Martie a. c., unul dintre eventualele ajutoare vacante de 25 fl. la an pentru fiul seu Miron, învățăcel - cojocar în Mureș- Osorheiu. » Cererea se păstrează aici ca intrată la timp; pentru conferirea ajutoarelor vacante se decide a se publica concurs cu terminul obicinuit. 64./111. Direcțiunea despărțementului din Hațeg înaintează protocolul comi- tetului cercual, dto 14 Martie 1897, din care se vede, că s’au luat disposiții pentru activarea agenturilor și s'a constituit de nou, alegendu-și vice- președinte pe dnul Mihail Boutescu, secretar Dr. Gavrilă Suciu, cassar Paul Oltean și controlor I. Muntean din Hațeg. Spre scire. 65./116. Dnul loan Pop - Reteganui învățător i/p. în lieteag, arată cu data 8 Martie 1897, că are în manuscris o colecțiune de vre-o 60 povești po- porale și snoave, gata de pus sub tipar, și cere să i-se voteze o sumă oare-care pentru ca să poată tipări acele povești, obligându-se a da în schimb atâtea exemplare â 1 fl. 75 cr., câte se vor cere pentru acoperi- rea speselor tiparului. Face însă și ofertul să se tipărească pe spesele Asociațiunii, votând dinsului o mică remunerațiune pentru muncă, în care cas se obligă a supraveghia însuș corectura tiparului și a afla o tipo- Transilvania Partea oficială. 69 grafie, care să efeptuiască lucrarea cât se poate mai eftin, dar cores- pund etor. Deoare-ce la suma budgetară, menită pentru tipărituri din diferiții râmi ai științelor și artelor frumoase, s’au insinuat mai multe oferte, pentru a căror studiare și raportare s’a numit în ședința dela 15 Septembre 1896, Nr. prot. 152, comisiunea com- pusă din domnii: I. St. Șuluțiu, Dr. A. Brote, Dr. C. Diaconovich și Dr. A. Frâncu, — cererea dlui I. Pop-Reteganul de ace laș substrat, se predă numitei comisiuni pentru considerare și raportare. 66./117. Direcțiunea despărțementului Blaj înaintează, cu data 8 Martie 1897, protocolul ședinței comitetului cercual din 7 Martie a. c., din care se vede, că s’au înființat agenturi comunale și biblioteci poporale și în co- munele Cenade și Cergăul mare de pe teritoriul acelui despărțământ. Spre soire. 67./118. Societatea academică „Carmen Sy!ua“ a tinerimei române universitare din Graz comunică, cu data 9 Martie 1897, că a găsit necesar a modifica statutele sale și ale augmenta pentru cașul dizolvării cu următorul punct: „Averea societății „Carmen Sylva“ după disolvarea ei să fiă încredințată Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului român, cu acea condițiune însă, că la cas să se reînființeze această so- cietate, eventual să se constitue o altă societate academică română lite- rară — ai cărei membri să fiă numai români creștini — în Graz, Asocia- țiunea transilvană să se deoblige a reînapoia averea primită, pe când fruptificările să se întrebuințeze pentru scopul Asociațiunii" — și cere să fiă încunosciințată dacă comitetul central consimte cu punctul numit al statutelor, pentru ca să poată fi înaintate la forul competent spre aprobare. Cererea se încuviințează. 68 /137. Domnul Dionisiu Istrate, învățător în comuna Nepos, înaintează cu data 24 Martie 1897 declarațiunea primăriei comunale din Nepos, dto 21 Martie 1897 Nr. 445, prin care declară că cedează pentru viitor foaia Asociațiunii „Transilvania" în favorul bibliotecii școalei române confe- sionale gr. cat. din Nepos, și cere a se dispune. în sensul acelei decla- rațiuni. Se încuviințează. 70 Transilvana. Partea oficială. 69./144. Președintele Asociațiunii transpune, cu data 31 Martie 1897, uotul separat insinuat de dl Dr. Amos Frâncu în adunarea generală extraordi- nară a Asociațiunii, tinută în Sibiiu la 11 Martie a. c. față de conclu- sul adunării de sub Nr. prot. 11., dimpreună cu comitiva dlui Dr. A. Frâncu, dto 21 Martie a. c., prin care-și presentă votul separat și cere ca să se alăture la procesul verbal al adunării generale și să se publice în organul oficial „Transilvania", și declară totodată, că în urma punc- tului seu de vedere, exprimat în votul separat, care combate resoluția de eliminare a numirii „transilvană" din titlul Asociațiunii ca nulă, ne- validă, neobligătoare și inexecutabilă, după-ce comitetul a primit misiunea de a o executa, iar pentru dînsul e o imposibilitate de a conlucra la îndepli- nirea acelei resoluții, — se vede cu părere de rău necesitat de a renunța la calitatea sa de membru în comitetul central al Asociațiunii și cere să fiă anun- țată demisiunea sa atât comitetului cât și adunării generale viitoare. Față de acestea dl președinte observă: a) că din parte-și regretă eșirea dlui Dr. A. Frâncu din comitetul central al Asociațiunii; b) că la votare domnia sa ca președinte totdeuna a consultat adu- narea: este convinsă, cumcă votarea s’a făcut în ordine deplină și că voturile sunt bine numărate ? și enunciarea s’a făcut numai după-ce toți au recunoscut, că ambe lucrurile acelea au decurs în ordine. Votul separat, presentat președintelui Asociațiu- nii abia la 29 Martie 1897, când procesul verbal al adunării generale extraordinare din 11 Martie 1897 era deja verificat și tipărit, deși statutele Asoci- ațiunii nu conțin disposiții cu privire la voturi sepa- rate, în urma cererii proprie, se depune la act și se va publica în „Transilvania". Renunțarea dlui Dr. A. Frâncu de membru în comitetul central al Asociațiunii se ia spre scire și se va aduce la cunoscința adunării generale viitoare pentru competentă afacere. 7O./148. Societatea „Transilvania" din Bucuresci trimite, cu data 5 Aprile 1897, 200 fl. pentru ajutorarea învățăceilor de meserie, ca a doua rată pro 1896. Spre scire cu mulțămită. 71./154. Oficiul de cassă al Asociațiunii presentă raportul seu dto 31 Martie 1897 despre operațiunile cassei Asociațiunii în cuartalal I. din 1897. Spre scire. Transilvania. Partea oficială. 71 72./155. Același oficiu presentă cu data 31 Martie a. c. conspectul membrilor Asociațiunii, cari și-au achitat taxele de membri în cuartalul I. din 1897. Se ia spre soire și se decide a se publica în or- ganul Asociațiunii. 73./156. Oficiul de cassă al Asociațiunii presentă, cu data 8 Aprile a. c., consemnarea membrilor Asociațiunii, cari nici în urma provocării prin mandate poștale n’au achitat âncă taxa pro 1896, cari prin urmare ar fi a se șterge din lista membrilor Asociațiunii. Se ia spre soire; înainte însă de a se șterge din lista membrilor, se decide a se provoca âncă odată cu termin pentru achitarea taxelor, prin direcțiunile despărțemintelor concernente. 74. Verificarea acestui proces verbal Se încredințează dlor: Z. Boiu, P. Cosma, și I. Papiu. Ședința se încheie. > > D. u. s. Dr. Ilarion Pușcariu m. p , Dr. Vasile Bologa m. p., vice-președinte. secretar II. S’a verificat. Sibiiu, 14 Aprile 1897. I. Papiu m. p. Z. Boiu m. p. P. Cosma m. p. Ad Nr. 144/1897. VOT SEPARAT. Domnule Președinte! în ședința adunării generale dela 11 1. c. a Asociațiunii transilvane ați enunțat, că proiectul de decisiune colectiv pentru susținerea titlului de pănă acum al Asociațiunii, semnat și de mine, fiind-că întrunea prin- cipiile de absolută actualitate invocate pentru propunerea presentată prin mine comisiunii numite și conferenței — s’a respins. Tot atunci ați admis și decretat drept decisiune primirea propunerii dlui P. Cosma, înaintată prin majoritatea comisiunii, de a schimba, titlul prin eliminarea deno minați unii „transilvane¹¹. 72 Transilvania. Partea oficială. în contra acestor acțiuni și procedeuri m’am simțit dator, domnule Președinte, de a Ve insinua, din considerațiuni strict juridice, impuse prin determinațiunile organice si nealterabile ale Statutelor Asociațiunii, și în consonanță cu vederile mai multor amici de principii, un vot separat. Iar acum cred sosită necesitatea, de a Ve releva și pe această cale motivele de drept, cari au determinat moțiunea de susținere a titlului de pănă acum al Asociațiunii și cuvintele de același ordin, cari au pro- vocat însciințarea votului meu separat față cu modificarea în titlu, pro- clamată în condiții neadmise și ca formă și ca fond. Am usat de acest remediu de drept extraordinar, dle Președinte, cu scopul unic și declarat, că aceasta voce de protest să faciliteze restituția în integru, operă reservată viitorului întru reven- dicarea caracterului indiscutabil și nealienabil al Asociațiunii, garantat prin Statutele sale (§. 24) în numirea sa „ transilvană Revendicarea va fi urmarea constatării, care se va cristalisa — sper eu—în consciința de drept a tuturor factorilor constitutivi ai Asocia- țiunii, că admiterea și votarea proiectului de eliminare a numirii tran- silvane din titlu: sunt și rămân acte nule, neavenite nevalide, neobligătoare și inexecutabile pentru acum și pentru toate timpurile. Aceasta, fiind-că resoluția de a schimba titlul istoric al Asociațiunii, pronunțată prin graiul d-voastre: e lipsită de atribuțiile de valabilitate formale, determinate în §§. 6, 14 și 24 al Statutelor; în fond alterează basele de drept, de existență și continuitate asi- gurate în §. 1, 3 și 24 ai Statutelor Asociațiunii; și în urmă din considerații generale de drept, — fiind pentru resoluțiunea admisă invocat drept singur motor: „s'da“, — ca acțiune întreprinsă sub presiunea „forței", nici titlu de drept nu constitue, nici valoare nu are, nici nu obligă. în fața importantelor momente, cari nulifică în fond acțiunile de schimbare, nu se ivesce necesitatea de a înșira în mod particular toate formele, a căror lipsă provoacă invalidarea acțiunilor săvîrșite și insist cu-rigoare numai asupra unui singur fapt constatat ulterior: Votarea decisivă în chestiunea modificării titlului— un drept reservat în §. 24 exclusiv „membrilor presenți" — s’a făcut pe basa unei liste, întocmite inexact, în care erau înscrise și persoane, cari nu numai nu au fost declarate prin nici o adunare de membri ordinari, dar nici că pot Transilvania. Partea oficială. 73 fi — în principiu — proclamate nefiind sui juris, condiție absolută cerută în §. 6 al Statutelor*). Un act creat în asemenea condiții formale, remâne, dle Președinte, nul și inexecutabil. Mai ales e ne valid și neobligător însă în fond, fiindcă: conform determinațiunilor categorice cuprinse în §. 24 al Statutelor „scopul și caracterul Asociațiunii nu va pute deveni obiect al desbaterilor și al concluselor adunanțelor sub nici una condițiunc“, iar după-ce tocmai în §. 1, care conține titlul, se-fixează scopul și mai ales caracterul socie- tății, ce se pronunță și în numirea „ transilvană “, e cert și incontestabil, că admiterea discuției și votării și ridicarea la valoare de decisiune a exterminării atribuțiunei „transilvanedin titlul Asociațiunii, a depășit limitele organice trase prin §. 1 și 24 ai Statutelor; și fiind-că §. 3 al Statutelor declară oprite „ori-ce desbateri a obiectelor po- litice încât acele privesc presentul", prin urmare era și remâne exchis de a discuta și delibera asupra pretensiunii referitoare la modificarea titlului a dlui ministru de interne, basată exclusiv pe considerațiuni din do- meniul politicei militante, și în consecuență supunerea la vot a unei pre- tenții ministeriale motivate numai politicesce, semnifică o neadmisă al- terare a principiilor constitutive definite în Statutele'Asociațiunii. Tot aceste condușii de drept și considerații impuse prin demnitatea înaltului corp moral, ce presidați, au întemeiat, dle Președinte, în urma limitelor de discusiune și deliberare, trase cu stricteță în §. 3 și 24 al Statutelor, și moțiunea pentru susținerea titlului istoric al Asociațiunii, sancționat prin supremul factor în stat. In loc să se respecteze însă basele organice ale Asociațiunii, reso- luția celor 49, fiind în imposibilitatea recunoscută de a înșira cuvinte de drept pentru eliminarea numirii „transilvane*, s’a inspirat din falsa su- posiție, că pretenția adresată comitetului pentru introducerea unuia din titlurile alternative agreate prin dl ministru de interne, ar ave forma unui „ultimat~ neremediabil, și drept exclusiv motor pentru acțiunea sa învoacă: „sîla“. Supposiția improprie a unui „ultimat" se înfrânge prin simplul mo- tiv de drept, că de o parte: adunarea generală singur competentă de a modifica Statutele nici că a fost în situație de a-și validita în chestiunea titlului punctul seu de vedere normat prin statute, iar de alta: remediile și forurile legale n’au fost exhauriate, și prin urmare a) Pentru ilustrare se invoacă incidentul, că d-șoarele părtașe la vot: Victoria Joandrea, Maria Cioban și Eugenia lovcscu s’au insinuat ca membri numai în ședința dela 10 De- cembre 1896 a comitetului central Nr. prot 239/538, și prin urmare adunarea generală or- dinară competentă âncit nici nu a venit în posițiune de a decide asupra primirii lor în șirul membrilor și nici că le poate proclama, lipsindu-le condiția sui juris (vârsta ma- joră etc....). 74 Transilvania. Partea oficială.. nici că se putea considera enunciațiunea unui organ al executivei ca devenită definitivă și neremediabilă. Iar singurul motor enunțat al votului pentru modificarea de titlu: „sîla“ lipsesce acest vot odată pentru totdeuna de ori-ce valoare. „Forța¹¹ explică acțiunile întâmplate sub presiunea ei, dar nu le legalisează, dle Președinte! Quod ab initio vitiosum est, non potest tractu temporis convalescere“. Singur dreptul constitue acte valabile și învingerea dreptului e condiționată dela puterea, de viață a națiunilor. Sibiiu în 21 Martie 1897 st. n. Dr. Amos Frâncu, advocat membru al Asociațiunii transilvane. Nr. 163-1897. PROCES VERBAL din ședința comitetului „Asociațiunii transilvane pentru lite- ratura română și cultura poporului român“ ținută în Sibiiu la 12 Aprile 1897 n. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu, v-preș. Asociațiunii. Membri presenți: Z. Boiu, P. Cosma, I. Crețu, LV. Russu, Dr. R. Roșea, Dr. O. Russu, L. Simonescu, N. Togan. Secretariu: Dr. V. Bologa. 75. Vice-președintele Asociațiunii, Dr. Ilarion Pușcariu, arată, că s’a simțit dator a convoca o ședință extraordinară spre a anunța comitetu- lui dureroasa scire, că membrul ordinar al comitetului și membru pe viață al Asociațiunii: loan Hannia, protopresbiter gr. or., profesor si director seminarial emeritat, asesor consistorial, etc. în Sibiiu, a reposat în 11 Aprile 1897 n. și dând expresiune condolenței pentru pierderea valorosului membru al comitetului și oare-când vice-președinte al Aso- ciațiunii, învită pe comitet a manifesta condolența sa prin sculare și a lua concluse față de cașul trist. Comitetul adânc mișcat de trista scire: da prin ridicare expresiune profundei sale condolențe deci- cțend, a se însemna acesta la protocolul ședinței de astăcți; decide mai departe: 1. Să-și descopere profunda sa condolență jal- nicei familie, presentându-se în corpore la locuința fericitului defunct; Transilvania. Partea oficială. 75 2. Sa se arboreze pe edificiul Asociațiunii flamură neagră pănă după înmormântare; 3. în locul unei cununi de flori pe sicriul de- functului, se depune la fondul „George Barițiu“, din contribuirile membrilor comitetului, suma de 25 fl., ca cunună eternă întru memoria reposatului; 4. Să participe comitetul în corpore la înmor- mântare ; 5. Să vorbească la mormânt în numele Asocia- țiunii dl N. Togan, membru suplent al comitetului. 76. Verificarea acestui proces verbal Se încredințează dlor: I. Crețu, Dr. R. Roșea, L. Simonescu. D. u. s. Dr. Ilarion Pușcariu m. p. Dr. Vasile Bologa m. p. vice-președinte. secretar II. S’a verificat. Sibiiu, 15 Aprile 1897. I. Crețu m. p, Dr. Remus Roșea m. p. L Simonescu m. p. Nr. 157/1897. CONSPECTUL MEMBRILOR cari și-au achitat taxele în cuartalul I, 1897. Dr. Cornelia Diaconovich în Sibiiu; N. D. Mircea; Clem. Raicu; loan Buzea; Teofil Gheaja; loan Brote; George Repede; leron. Buzea; loan Bănuț desp. Cohalm ; I. Pop în Morotlaca; Vine. Nemeș în D. S. Martin; Georg. Vasu în Voila; Mich. Kăgărășan în Tohat; Sim. Monda în B. Bistrița; Nicolau Șinca în Biscaia; Ludov. Simon în S. Georgiu de câmpie; Sim. Moldovan în Betlean; Nicolae Vulcu în M. Pogacea; loan Mircea în Cața; Nicolae Comșa în Covasna; Spiridon Damian în Brețcu; Dim. Coltofean în Brețcu; loan Stan în Feldioara; Dim. Cutean în Secădate; Nicolae Hulea în Hortobagm; loan Grozea în Halmagiu ; Ant. Pop în Bucerdea; Tuliu Roșescu în Cluș; loan Petranu în Cluș; Dr. A. Isae în Cluș; Dion. Longin in Bistrița; V. Ranta Buticescu în Bistrița; Dr. Leon Scridon în Bistrița; (leorge Curteanu în Bistrița; llie Câmpeanu în Varhegiu; loan Popea; Zach. Butnariu; George B. Pop; Nicolae Petra-Petrescu; Ars. Vlaicu; lord. Muntean; T. D. Stăneseu; M. G. Stănescu; G. Chelariu; G. Maros; I. Maxim; N. Bogdan; G. Șerban; Andreiu Bidu, toți din Brașov; Săcel comuna; los. Orbonaș; Dr. Șt. Erdeli; Avram Cristea; Nicolae Păreu toți din Orăștieț Lazar Perian în Băița; Petru Perian in Trestia; Vasile Smigelschi în Sâncel; Dr. lacob Brendușan; Dr. Alexandru Pop din Blaj; loan Pinca în Cergău; Vasile Orășan în St. lacob; Andrei Ludovic în Totoiu ; Veronica Sava în Ighiu; George Ivașeu, Alexandru Tuhuț din Abrud; loan Hossu în Cojocna; Alexandru Vaida în Olpret; Pavel Roșea în F. S. Petru; George Simu în Bistrița; Dr. loan Popescu, Ecate- rina Marinovici în Reghin; George Mircea în Cața; George Andron în Ugra; Pavel Popescu în Mihaleni; Nicolau Racoția în Șeica mare; Vasile Mangra în Arad . Nicolae Șustai în Brașov; Andreiu Frâucu în Bpesta; Nicolae Maxim în Mostar; Iul. V. Albin în Zlatna; 76 Transilvania. Partea oficială. Teodor Fagaraș în Hațeg: Alexandru Moldovan, Sim. Micu, loan Cirlea, los. Cirlea, Petru S. Cirlea, Fior. Rusan, Dim. Furduiu, Sim. Moldovan toți din Alba-Iulia; Vasile lanza în Petroseni; Emilia Tilea în Sibiiu; loan Suciu în Detrehem; George Bobeș, Iulian Popescu. Dimitrie Cunțanu, loan Bădilă, Dr. loan Stroia, loan Costin, Corneliu Aiser, Dr. Ilie Dăian, Zacharia Boiu toți din Sibiiu; loan Drocîn Mercurea; loan Juga în Apoldul inferior; Mihail Dobrean, Aur. Nieolescu în Tulgheș, Nicolau Bolboca; Sim. Horvath în Deva: Alexandru Belle în Făgăraș; Maxim Reeeanu, în Vaida rece; George Halmagi în Comana inferioară; Toma Barbu în Șugag; Săsciori, comuna; Constantin Olariu în Cugir; Vasile Pătcaș in Hatvan; Dimitrie Lupu, Zacharie Lupu în Hodac; I. Racoțan în Ibănesci; loan Șandru în Sighișoara; Valeria Colbasi în Șpring; Grigorie Ghibu, Biserica gr. or. în Șugag; Teodor Dumbrava în Budatelke: loan Ghețe, lacob Pop, loan Ciocan, loaehim Mureșan, Vasile Pop, loan Șerban, Gregoriu Pletosu în Năseud; Nicolae Zaharie în Hidveg; din Brașov: Petrache Zăneseu, Lazar Nastasi, loan Aron, Vasile Voina, Dr. Aureliu Mureșan, losif Pușcariu, N. E. Eremias, Pompiliu Danu, Gregoriu Maior, N. G. Pop, G. Navrea, Maria Bogdan; Aron Bătacuiu in Benic; Vasilie Poruț în Almașul mare; Leon Piciu în Năseud; Dam. Nechita în llva; Agentura Bungardu 6 fl.; Adunarea generală Lugoș 15 fl. 07 cr. George Maxim în Sibiiu; Dionisie Deceiu, Alexandru Dreganu în Orlat; Isaia Popa, Ocna Sibiiului; loan M. Vulcu în Pianu superior; Sam. Roșu, Mihail Albon în Sebeșul săsesc; Gerasim Candrea în Baia de Criș; loan Danciu, loan Îs. Tordai în Ofenbaia; Romul Furduiu în Câmpeni; losif Gomboș în Vidra superioară; Radu Jantea în Sohodol; Con- stantin Cotiselu în Certege; Petru Pop în Lugoș: Dr. Amos Frâncu în Sibiiu; Gavrilă Ciobotariu în Ghimeș B.; Camera comercială în Brașov; loan Novac în Oravița; Vasilie Orăsan, diploma; Petru Cordea în Șpring; loan B. Boiu în Brașov; loan Gherman în Brad'; Petru Neagoș în Deda; Alexandru Romonțan în Turda; luliu C. Vlăduț în Turda; „Arieșana¹¹, institut de credit; Moise Birtolon în Laczkod; Dr. 1. Nedelcu în Oravița rata I. 25 fl.; loan Pop, Domnin 100 fl.; Fetru Pop, Vasile Mureșan în Babța; Dimitrie Baican în Boiu; Clem. l’op în Recea ; loan Lengel în Corni; Alimp. Barbolovici în Șimleu; loan Serbu în Șomeuta;' Vasile Pătcaș în Hătvan; Teofil Dragomir în Lupoia; Augustin Vicas în Hidig; Fior. Coeian în Ceh; Gavriil Cherebeț, Vasile Mica în S. Odorheiu; Dimitrie Suciu în Ceh; Sim. Horvat în Deva; loan Hodorean în Gherla; Simion Popelea; Dr. loan Rațiu în Sibiiu; David Radeș în Cenade 10 fl.; George Cârlan în Țințari. Total 1087 fl. 07 cr. și spese de incassare Sibiiu, 31 Martie, 1897. Leontin Simonescu m. p., cassar. Nr. 466 - 1896. Domnii autori și editori de opere române sunt prin aceasta rugați, să binevoiască a trimite câte un exemplar gratuit din operele lor de ori-ce ram al sciințelor și artelor, pentru biblioteca centrală a Asociați- unii transilvane pentru literatura română și cultura poporului în Sibiiu (Nagyszeben). Cărțile trimise pe seama bibliotecii Asociațiunii vor fi anunțate, eventual aprețiate în „Transilvania", foaia Asociațiunii. Sibiiu, din ședința comitetului Asociațiunii transilvane pentru li- teratura română și cultura poporului român, ținută la 8 Octobre 1896. Dr» llarion Pușcariu m. p., vice-președinte. Dr. V. Bologa m. p., secretar II. Redactor : Dr. C. Diaconovich. Tiparul Tipografiei archidiecesane. Transilvania. Partea oficială. 77 APEL. Pentru completarea colecțiunii de reviste și ziare române, vechi și none, din biblioteca centrală a „Asociațiunii transil- vane pentru literatura română și cultura poporului român“, a cărei necesitate pentru istoria literaturei române și preste tot pentru istoria noastră culturală pe cți ce merge devine mai indispensabilă, — apelăm la toți binevoitorii și sprijinitorii causei noastre culturale, privați sau societăți, să ne trimită gratuit ori în preț de bani din ceea-ce eventual dispun după consemnarea revistelor și ziarelor române aci publicate: „Albina“ Viena și Pesta: Amil IV. 1869 (lipsesc nr. 1—22, 50 și 58). „ VIL 1872 (lips. nr. 102). „ X. 1875 (lipsesce nr. 1—6, 21—25, 30, 41, 44, 45, 48, 54, 59—sfîrșit). „Amicul Familei“ Anul I. 1878. (lips. pag. 73—80). „ II. și III (lipsesc întregi). „ IV. 1880 (lips. nr. 1-18, 20-23, 31, 32). „ V. 1881 (lips. nr. 5, 7 — 11. „ VI. 1882 (lips. nr. 3, 4, 9 și 21). „ VIL 1883 (lips. nr. pag. 21—24, 27—30). „ IX. 1885 (lips. nr. 11, 14, 16—24). „ X. 1886 (lips. din nr. 23 coala I). „ XIV. 1890 (lips. nr. 22—24). „Amicul școalei". Sibiiu, red. Visarion Roman. din anul IV lips. nr. 9, 10, 13, 23, 28, 33, 43 și 45). „Biserica și Școala" Arad: Anul 1. (lipsesce întreg). „ II. 1878. (lips. nr. 1—29, 31, 41, 49, 51 și 53). „ III. 1879. (lips. nr. 4—16, 20—28, 30, 31’ 33—37, 40, 41, 43—45, 47—49, 51 și 53). „ IV. și V. (lips. întreg). „ IX. 1885. (lips. nr. 4-7, 20, 41-43, 46, 49-51). „ VI. 1882. (lips. nr. 1-6, 9, 12-15, 17-26, 28, 37, 41, 47 și 51). „ VIL 1883. (lips. nr. 6—9, 12, 15, 21, 26, 30, 36 și 50). „ VIII. 1884. (lips. nr. 7, 16, 29, 32, 33, 46, 47 și 50). „ X. și XI. (lips. întreg). „ XII. ’1888. (lips. nr. 1, 2, 5, 20—25, 27, 28 și 31). C 78 Transilvania. Partea oficială. „Biserica și Școala" Arad: Anul ’xill. 1889. (lips. nr. 4, 15, 43, 45, 49 și 51). „ XIV. 1890. (lips. nr. 34). „ XV. 1891. (lips. nr. 14). „ XVI. 1892. (lips. nr. 1—7, 10—12, 21, 25, 28, 35, 39, 41, 45, 46 și 51). „ XVII. 1893. (lips. nr. 9, 10, 17, 18 și 36). „ XVIII. 1894. (lips. nr. 26). „ XIX. 1895. (lips. nr. 30, 33-36, 38, 39, 44, 47, 50-52). „ XX. 1896. (lips. nr. 2, 3, 26 și 46). „Columna lui Train“. Bucuresci. Anul I. 1870. (lips. nr. 38 și 52). „ II. 1871. (lips. nr. 1, 26---29, 47--- sfîrșit). „ HI. 1872. (lips. nr. 35--- sfîrșit). . iv. 1873. (lips. nr. 4, 5, 7, 9, 10 și 13--- sfîrșit). „Concordia¹⁴. Pesta. Anul I. 1861. (lips. nr. 11, 30 și 33). T) II. 1862. (lips. nr. 4). n VIII. 1868. (lips. nr. 64---71, 73---89). T) IX. 1869. (lips. nr. 45, 46 și 88). „Controla". Timișoara. Anul I. 1895. (lips. nr. 7—9, 17, 18, 21, 26-31, 33, 37—46, 56, 59, 61, 62 și 68). „ II. 1896. (lips. nr. 1, 3—5, 7 și 53). „Economul". Blaj red. dl Ștefan Pop: Anul II. (lips. nr. 6). „ IV. (lips. nr. 23). „ V. (lips. nr. 19). „Federațiunea". Pesta. Anul IV. 1871. (lips. nr. 113). „ VITT873. (lips. nrTOT' „ IX. 1876. (se află numai nr. 1—8). „Foaia bisericească și scolastică". Blaj. Anul III. 1889. (lips. nr. 6 și 9). „Foaia ilustrată". Sibiiu. Anul I. 1891. (lips. nr. 38, 39, 41 și 49). „Familia". Anul 1869. (lips. nr. 21 și 27). „ 1873. (lips. nr. 16, 18, 32, 34 și 35). „ 1883. (lips. nr. 6, 7, 11 și 15). „ 1886. (lips. nr. 42). Transilvania. Partea oficială. 79 „Familia". Anul 1887. (lips. nr. 22). » 1889. (lips. nr. 26, 27, 41, 50 și 51). 1890. (lips. nr. 29, 30, 40, 48, 51 și 52). » 1891. (lips. nr. 21). 1892. (lips. nr. 3---9, 13, 18, 19, 26, 42 și 46---51). 7? 1893. (lips. nr. 1---3, 6, 8, 16, 34, 39---45). Foaia pentru minte, inimă și literatură". Anul 1839. (lips. nr. 37). n 1843. (lips. nr. 1, 42 și 51). T) 1845. (lips. nr. 27). r 1846. (lips. nr. 32). n 1851. (lips. nr. 32). n 1853. (lipsesce întreg). T) 1854. (lips. pag. 137---142, 147---148, 165-166, 171 --- 172). T 1855. (lips. nr. 35). n 1856. (lips. nr. 1---4, 31 pănă la sfîrșit). n 1857. (lipsesce întreg). 77 1864. (lipsesce întreg). 77 1865. (lipsesce întreg). „Foaia scolastică". Blaj, red. loan German. Anul III. (lips. nr. 23). „ IV. (lips. nr. 3, 7, 11—13 și 21). „Foaia scolastică". Blaj, red. de I. M. Moldovan, Anul I. — III. (lipsesc întregi), din anul V. lips. nr. 8 și 19). „Foaia diecesană". Caransebeș. Anul I. și II. (lips. întreg). 77 III. 1888. (lips. nr. 35, 39 și 47). 77 IV. 1889. (lips. nr. 13, 41, 46 și 50). 77 V. 1890. (lips. nr. 6 --- 11). >7 VI. 1891. (lips. nr. 34 și 50). 77 VII. 1892. (lips. întreg). 77 VIII. 1893. (lips. nr. 1---11, 13, 16, 18, 36 și 48). „ X. 1895. (lips. nr. 3). „Gazeta Bucovinei". Cernăuț. Anul I. 1891. (lips. nr. 1, 9, 13 și 69. „ II. 1892. (lips. nr. 6, 11, 17, 64, 69, 70, 73, 77, 80—83, 85, 87, 90, 92, 93, 97, 98, 101—103) „ III. 1893. (lips. nr. 1, 11, 13, 24, 27, 29, 31, 59, 65, 66, 69—71, 74 și 101). „ IV. 1894. (lips. nr. 7, 36, 37, 44, 49, 58, 64 și 93). „ V. 1895. (lips. nr. 2, 28, 56, 63 -66, 81, 86, 89, 90, 98, 101 și 102). „ VI. 1896. (lips. nr. 37). 6* 80 Transilvania. Partea oficială. „Gazeta poporului“. Timișoara. Anul I. 1885. (lips. întreg). „ II. 1886. (lips. nr. 2, 6, 10—13, 15—17, 25, 26, 38, 40, 49 și 52). „ III. IV. și V. (lips. întregi). „ VI. 1890. (lips. nr. 34). „ VIII. 1892. (lips. nr. 6, 11, 19, 20, 22, 24, 34— sfîrșit. „Gazeta Transilvaniei “. Brașov. Anul I. 1838—X. 1847. (lips. dina. 1844nr.6, șid. a. 1845nr.53). XI. 1848. (lips. nr. 55 și 68 pănă la fine). n XIII. 1850. (lips. nr. 40).’ n XV. 1852. (lips. nr. 70 și 88). n XVI. 1853. (lips. întreg). n XVII. 1854. (lips. nr. 1---79 și 81). n XIX. 1856. (lips. nr. 37, 41, 42, 49 și 86). XX. 1857. (lips.nr. 12, 19,24,31,35,37,41,45,53pănă latine). n XXI. 1858. (lips. nr. 2, 3 și 15). Ti XXII. 1859. (lips. nr. 24). r XXIII. 1860. (lips. nr. 15 --- 19, 21, 23 și 24). Ti XXIV. 1861. (lips. nr. 28). » XXV. 1862. (lips. întreg). n XXVI. 1863. (lips. nr. 93 și 94). n XXVII. 1864. (lips. nr. 8 și 10). n XXVIII. 1865. (lips. întreg). Ti XXX. 1867. (lips. nr. 47). n XXXI. 1868. (lips. nr. 92 și 99). Ti XXXII. 1869. (lips. nr. 100 pănă la sfîrșit). îi XXXVI. 1873. (lips. nr. 41 și 81). Ti XXXVII. 1874. (lips. nr. 31 și 56). Ti XXXVIII. 1875. (lips nr. 48 pănă la sfîrșit). Ti XXXIX. 1876. (lips. nr. 1-4, 24 și 99). n XLI. 1878. (lips. nr. 4, 53 și 73). Ti XLII. 1879. (lips. nr. 102). n XLIII. 1880. (lips. nr. 94). Ti XLIV. 1881. (lips. nr. 17, 59, 60 și 61). n XLV. 1882. (lips nr. 12---16, 43, 93-95). Ti XLVI. 1883. (lips. nr. 1 --- 111 și 127). Ti XLVII. 1884. (lips. nr. 238). n XLVIII. 1885. (lips. nr. 151). n XLIX. 1886. (lips. nr. 70 și 101). TI L. 1887. (lips. nr. 89, 180 și 231). » LI. 1888. (lips. nr. 43). n LVI. 1893. (lips. nr. 46, 66). Ti LVIII. 1895. (lips. nr. 74, 78, 104 și 105). Ti LIX. 1896. (1. nr. 50, 134, 144,181,198, 220,233,264,2 76 și 285). Transilvania. Partea oficială. 81 „Ghimpele⁴⁴, I))iar umoristic. Bucuresci. Anul XI. 1870. (lips. nr. 1-13, 20, 26, 35, 39,40,42—45,49-52). „ XII. 1871. (lips. nr. 3—9, 17, 18, 22, 26, 28, 33, 35, 42, 50). ,, XIII. 1872. (lips. nr. 1, 8, 10, 12, 19, 24—52). „Gura-Satului⁴⁴. Arad—Gherla. Foae umoristică. Anul XL 1871. (lips. nr. 1—3, 5-12, 16, 28, 29, 38, 48). „ XII. 1872. (lips. nr. 1—4, 6—8, 10—52). „ XV. 1875. (lips. nr. 34—39, 47). „ XVI. 1876. (lips. nr. 1). „ XVII. 1877. (lips. nr. 3, 4 și 15). „ XXI. 1881. (lips. nr. 6, 7, 13 pănă la sfîrșit). „Luminătorul. Timișoara. Anul I. 1880. (lips. nr. 1-47, 50, 52, 54,55,58—61, 63, 65-72, 76, 83-104). „ II. 1881. (lips. nr. 2—29, 32, 34, 38, 41—43, 45, 46, 49—53, 56-80, 83-85, 91, 92, 95, 97- 100, 104). „ III. 1882. (lips. nr. 8—18, 20, 22—30, 34—38, 42, 43, 48, 49, 51, 55, 58, 60, 62, 64—70, 72, 73, 75, 76, 78—83, 86, 97, 98). „ IV. 1883. (lips. nr. 1, 9, 11, 13, 16, 17, 23-26, 28-30, 34, 38—40, 43, 54, 55, 59, 63, 66, 68, 71, 76, 78, 80, 83, 86, 93, 96, 99, 100). „ V. 1884. (lips. nr. 2, 4, 5, 7, 9, 10, 12—14, 18- 30, 35, 37, 39, 41, 42, 60-66, 85, 87, 88). „ VI. 1885. (lips. nr. 3, 4, 18, 22, 36, 130—140). „ VII. 1886. (lips. nr. 17, 18, 34—36, 39, 48, 71, 72, 82, 98, 99). „ VIII. 1887. (lips. nr. 3, 6, 17, 26, 40—42, 58, 60, 69, 72, 86 88 pănă la sfîrșit). „ IX. 1888. (lips. nr. 15, 16, 19, 20, 24—29, 33, 45, 46, 52, 60, 88, 91 pănă la sfîrșit). „ X. 1889. (lips. nr. 1, 5, 20—23, 25—27, 31, 33, 35, 39, 62, 71, 99 pănă la sfîrșit). „ XI. 1890. (lips. nr. 42 și 43). ’ „ XII. 1891. (lips. nr. 18, 35 și 84). „ XIII. 1892. (lips. nr. 15, 16, 20, 30, 36, 37, 54, 64, 65, 68—70, 73—75, 79, 80, 82, 84, 86, 90—92, 96 pănă în sfîrșit). „Ludimagister⁴⁴. Reșița. 1886. (lips. nr. 2—9 și 12). „Meseriașul român⁴⁴. Brașov. Anul I. 1886. (lips nr. 2, 7, 10, 14—19, 23 păna la sfîrșit). „ II. 1887. (lips. nr. 3—6, 8-10, 14 și 24). „ III. 1888. (lips. nr. 1, 8, 11, 12, 18 și 21). „ IV. 1889. (lips. nr. 14, 19, 23 pănă la sfîrșit). 82 Transilvania. Partea oficială. „Magazin-pedagogic". Năsăud — Bistrița. Din tom. I. (lips. nr. 11 Și 12). „ III. (lips. nr. 10 și 12). „Observatorul". Sibiiu. Anul I. 1878. (lips. nr. 1, 2, 27, 46, 49, 62, 67---69). n 11. 1879. (lips. nr. 101). J3 III. IV. și V. lips. întregi). 7} VI. 1883’. (lips. nr. 1 --- 76). n VIII. 1885. (lips. nr. 12---21, 34, 47 pănă la sfîrșit). „Romănische Revue" Anul I. (lips. nr. 4 — 12). „ II. (lips. nr. 12). „Sionul românesc". Viena. Anul I. 1865. (lips. nr. 12). „ II. 1866. (lips. nr. 4, 11, 12). „ III. 1867. (lips. nr. 21—24). „Șezătoarea", redact. de los. Vulcan. Anul I. (lips. nr. 1,2 și 4). „ III. (lips. nr. 7 și 10) „ VI. (lips. nr. 15—19 și 21). „Școala și familia". Brașov. Anul I. (lips. nr. 17 pănă la fine). „ II. (lips. nr. II, 13 și 22 pănă la fine). „ III. (lips. nr. 1—3). „Școala practică". Năseud, red. Vasilie Petri. Din tom. III. lips. nr. 4. „Școala română". Sibiiu, Gherla, Năseud, red. de I. Candrea și Vas. Petri. Anul II. (lips. nr. 50). „ III. (lips. nr. 11 și 12). „Strigoiul". Foae umoristică. Pesta. Anul I. 1862. (lips. nr. 1, 3, 7, 17—19, 22, 24 pănă la sfîrșit). „Telegraful român". Sibiiu. Anul I. — X. lips. întregi. „ XII. 1864. (lips. nr. 31—33’, 40, 51 și 62). „ XIII. 1865. (lips. nr. 17—.9, 24, 33, 50, 83, 91, 93-97, 101 pănă la sfîrșit). „ XIV. 1866. (lips. nr. 1 — 11, 15, 31, 33, 44, 50, 60,66, 67, 69, 72-75). „ XV. 1867. (lips. nr. 27, 29, 44, 50, 55, 59, 89, 91). „ XVI. 1868. (lips. nr. 1, 14, 78—83, 85—88, 91, 106). Transilvania. Partea oficială. 83 „Telegraful român¹¹. Anul XVII. 1869. (lips. nr. 3, 6, 19, 29, 33, 52, 74, 96). „ XVIII. 1870. (lips. nr. 12, 31, 39, 57, 63-66, 68, 80, 81). XIX. 1871. (lips. nr. 1, 17, 65, 66, 70, 72). XXI. 1873. (lips. nr. 102 pănă la sfîrșit). » XXII. 1874. (lips. nr. 100 pănă la sfîrșit). n XXIII. 1875. (lips. nr. 103 pănă la sfîrșit). r> XXIV 1876. (lips. nr. 100 pănă la sfîrșit). » XXV. 1877. (lips. nr. 1, 38---41, 46, 47, 54, 60 pănă la fine). yi XXVI 1878 (lips. nr. 10 si 103). Y) XXVII. 1879. (lips. nr. 37, 39, 121---124, 150). Y) XXVIII 1880. (lips. nr. 4, 10, 13, 86, 91---97, 146 și 147). XXIX, și XXX (lips. întregi). Y> XXXI. 1883. (lips. nr. 91, 97, 98, 116, 117). XXXII. 1884. (lips. nr. 15, 17, 20, 22, 26, 58, 70, 97, 120). n XXXIII. 1885. (lips. nr. 32, 35, 47, 48, 106, 118, 119, 136). n XXXIV. 1886. (lips. nr. 5). n XXXV. 1887. (lips. nr. 78, 84, 132). XXXVI. 1888. (lips. nr. 34, 43-47, 49-58, 66, 119). XXXVII. 1889. (lips. nr. 28, 46, 47, 70). „ XXXVIII. 1889. (lips. nr. 70, 78---81, 93, 103, 124). „ XXXIX. 1891. (lips. nr. 72, 73, 75, 76, 105, 107, 108, 110, 111, Timișana11. Timișoara. Anul I. 1885. (lips. nr. 14, 16, 17, 20, 26, 29, 33, 34 și 36). „Tribuna¹¹. Sibiiu. Anul I. —• VI. (lips. întregi). „ VII. 1890. (Itys. nr. 1—13, 67, 113, 201). „ VIII. 1891. (lips. nr. 36, 196, 218, 277, 282—284, 286). „ IX. — XII. lips. întregi). Umoristul. Foae glumeață. Pesta. Anul II. 1864. (lips. nr. 8). „ III. 1865. (lips. nr. 4, 11, 16, 21, 34 pănă la sfîrșit). „Viitorul¹¹. Budapesta. Anul I. 1884. (lips. nr. 1—29, 31—34, 36, 38, 41, 45, 59, 62, 75, 99, 108 pănă la sfîrșit). Binevoitorii, cari ne vor onora cu sprijinul lor întru com- pletarea numitei colecțiuni, fie gratuit fie în preț de bani, vor binemerita de recunoscința noastră și a posterității. Sibiiu, din ședința comitetului Asociațiunii transilvane, ținută la 25 Martie 1897. Dr. Ilarion Pușcariu m. p., Dr. Vasile Bologa m. p., vice-președinte. secretar II. 84 Transilvania. Partea oficială. Nr. 184-1897. PROCES VERBAL din ședința comitetului „Asociațiunii transilvane pentru lite- ratura română și cultura poporului român“ ținută în Sibiiu la 13 Maiu 1897. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu, v.-preș. Asociațiunii. Membri presenți: Z. Boiu, Dr. A. Brote, P. Cosma, I. Crețu, Dr. C. Diaconovich, I Papiu, I. V. Rusu, L. Si- monescu, I. St. Șuluțiu și N. Togan, bibliotecar. Secretar: Dr. V. Bologa. 77./177. Comisiunea numită în ședința din 4 Februarie a. c. Nr. prot. 32. în persoanele dlor: Dr. A. Brote, P. Cosma, L. Simonescu, I. St. Șuluțiu, și O. Tilea pentru ca să presente un proiect de conclus relativ la mo- dalitatea cum ar fi să se folosească pe viitor intravilanul cumperat anul trecut în strada Morii Nr. 6, — presentă prin secretarul I al Asociațiunii raportul seu cu data 13 Maiu a. c. Pe basa raportului și propunerilor comisiunii se decide: Comitetul central va înainta la proxima adunare generală propunerea, ca pe partfea de cătră parc a intravilanului din Sibiiu, strada Morii Nr. 6, să se ri- dice o casă națională, care să cuprindă: 1. un museu istoric al Românilor din patrie, împreunat cu colecțiuni archeologice și numismatice și cu o archivă pentru păstrarea documentelor de interes pentru istoria română; 2. un museu etnografic, întocmit cu deosebită considerare la păstrarea motivelor naționale în port și industria română de casă și la desvoltarea acestui ram al muncii naționale ; 3. biblioteca Asociațiunii, provecțută cu toate condițiunile de desvoltare, ce se recer pentru o mare bibliotecă publică națională; 4. birourile Asociațiunii; Transilvania. Partea oficială. 85 5. o sală mare, care sa poată servi pentru pre- legeri publice, concerte, representațiuni dramatice și conveniri sociale; 6. localități corespunzătoare pentru trebuințele societăților române din Sibiiu. Sumele necesare pentru acoperirea speselor ace- stei clădiri se vor acoperi: a) din fondurile Asociațiunii, cari în sensul literelor fundaționale și al statutelor se pot investi în realități; b) din venitul unei loterii de bani; c) din colecte și din contribuirile fundatorilor, precum și din alte donațiuni speciale. Pentru elaborarea unui plan de clădire Asocia- țiunea va face apel public la architecții români și va publica pentru orientare un plan de situați une și o schiță exactă a intravilanului. 78./158. Direcțiunea școalei ciuile de fete înaintează procesul verbal al con- ferenței corpului didactic din 31 Martie a. c., în care s’au pertractat diferite curenții, cari nu cer nici o disposițiune meritorie din partea comitetului, cu excepțiunea conclusului Nr. 63, prin care se constată, că arătarea dlui loan Deacu din Roșia de Secaș — presentată în ședința comitetului din 4 Martie a. c. și transpusă la direcțiunea școalei civile de fete pentru cercetare și raportare, — este cu totul nebasată. Procesul verbal se ia spre scire. Dl loan Deacu se însciințează despre resultatul cercetării făcute în urma scrisorii sale din 4 Februarie a. c. 79./162. Direcțiunea școalei ciuile de fete înaintează procesul verbal al con- ferenței corpului didactic din 13 Aprilie a. c., în care a dat expresiune la protocol durerii sale din incidentul morții dlui loan Hannia; trans- pune totodată suma de fl. 14.—, cu care au contribuit membrii conferenței la fondul „George Barițiu“ în locul unei cununi de flori pe sicriul reposatului. Procesul verbal se ia spre scire. Se confirmă primirea sumei de 14 fl., transpusă la cassă. 8O./173. Comisiunea numită în ședința din IbSeptembre 1896 Nr. 418 în persoa- nele dlor I. St. Șuluțiu, Dr. A. Brote și Dr. A. Frâncu, pentru ca să presinte 86 Transilvania. Partea oficială. propuneri cu privire la modul executării conclusului adunării generale din 1896, Nr. prot. 12 pct VII, prin care s’a autorisat comitetul central a publica consecutiv premii pentru tractate poporale din domeniul drep- tului public, administrativ și privat al statului, — presintă raportul seu cu data 12 Maiu a. c. Pe basa propunerilor comisiunii se decide: Considerând, că Asociațiunea în anul expirat a fost însărcinată cu suportarea unor spese extraordinare de tot grele, față cu venitele ei, prin diferitele repa- raturi și adaptări la școala și edificiile sale, de astă dată nu poate publica premii, mai ales pentru că nu subversează nici o necesitate urgentă. 81./159. Domnul Samui! Berinde, învățător în comuna Telciu, înaintează cu data 3 Aprile a. c. declarațiunea primăriei comunale din Telciu dto 20 Martie 1897 Nr. 473, prin care declară, că cedează pentru, viitor foaia Aso- ciațiunii „Transilvania" în favorul bibliotecii școaleiromâne confesionale gr. j cat. din acea comună, și cere a se dispune în sensul acelei declarațiuni. Se încuviințează. i 82. .161. i Direcțiunea institutului de credit și economii „Albina¹¹ ne aduce la i cunoscință, cu data 17 Aprile a. c. Nr. 6980, că adunarea generală a acționarilor din anul curent a votat și de astădată din cuota de binefa- j cere suma de fl. 1000.— pentru trebuințele școalei de fete a Asociați- ; unii, care sumă s’a și creditat în contul curent al școalei. 1 în legătură cu aceasta trimite 112 bucăți monete vechi de argint ca dar pentru colecțiunea numismatică a Asociațiunii. .: Spre scire cu mulțămită; monetele se depun la 1 oficiul de cassă al Asociațiunii. 1 83./166. | Dl Vasile Martin, învățător în Băgău, arată cu data 26 Aprile a. c., I că fiul seu Emanoil, elev în cursul III. la școala de sculptură din Zlatna, are stipendiu dela stat, nu în bani însă, ci cuartir și vipt în internatul institutului numit, și cere să i-se lase în folosință fiului seu și mai de- parte ajutorul dela Asociațiune de fl. 25.— la an. Cererii nu se poate satisface; ajutorul de 25 fl. se declară vacant și se publică concurs pentru con- ferirea lui. Transilvania. Partea oficială. 8T 84./170. „Reuniunea de cetire și cântări" din comuna Zagra (comitatul Bi- strița-Năseud) cere cu data 2 Maiu a. c. a se dărui pentru biblioteca sa ce se poate din publicațiunile Asociațiunii. Cererea se încuviințează. 85./171. Direcțiunea institutului de credit și economii „Albinau din Sibiiu înaintează, cu data 11 Maiu a. c., conclusul adunării generale a acțio- narilor „Albinei" din 25 Martie a. c., prin care din incidentul aniversării a 25-a dela înființarea „Albinei¹¹ s’a decis crearea unui fond pentru în- temeierea unui internat de băieți în Sibiiu și s’au dăruit în acel scop 20,000 fl., ce se pun la disposiția Asociațiunii transilvane pentru cașul dacă aceasta ar înființa internatul proiectat în decurs de 10 ani. Se predă comisiunii compuse din domnii: I. St. Șuluțiu, P. Cosma, L. Simonescu, Dr. A. Brote și O. Tilea, pentru studiarea chestiunii și presentarea unui proiect de conclus. 86./172. Domnul Aron Densușan, profesor de universitate în Iași, trimite cu data 12 Maiu a. c., prin librăria W. Krafft din Sibiiu, 14 exemplare din „Istoria limbei și literaturei române" de DSa, ediția I., ca dar pentru bibliotecele despărțemintelor Asociațiunii. Spre scire cu mulțămită, avend a se împărți ocasional pe la bibliotecele noastre poporale. 87 /174. Cassarui Asociațiunii comunică, cu data 13 Maiu a. c., că, a dat în chirie cuartirul din edificiul Asociațiunii începând dela 1 Iunie a. c. pe lângă chirie anuală de fl. 450.— , prin urmare chiria pentru al doilea cuartir din aceeaș aripă a edificiului va fi a se urca cu fl. 50.— la an, în sensul conclusului Nr. prot. 58 din a. c. Raportează totodată, că la cuartirul închiriat cu fl. 450.— se re- clamă neapărat unele reparaturi în preț de fl. 463.37, conform prelimi- narului presentat de pricepetor. Raportul cassarului se ia. spre scire, avend a se aduce la cunoscința celor interesați urcarea chiriei cu fl. 50.— la an pentru al doilea cuartir din aceeaș aripă a edificiului Asociațiunii. îndeplinirea reparaturilor recerute se aproabă, conform preliminarului presentat. 88 Transilvania. Partea oficială. 88. Verificarea acestui proces verbal Se încredințează dlor: I. St. Șuluțiu, I. V. Rusu, și Dr. A. Brote. Ședința se încheie. D. u. s. ' Dr. Ilarion Pușcariu m. p. Dr. Vasile Bologa m. p. vice-președinte. secretar II. S’a verificat. Sibiiu, 19 Maiu 1897. I. St. Șuluțiu m. p. Dr. A. Brote m. p. I. V. Rusu m. p. Nr. 243-1897. PROCES VERBAL din ședința comitetului „Asociațiunii transilvane pentru lite- ratura română și cultura poporului român", ținută în Sibiiu la io Iunie 1897 n. Președinte: Dr. Ilarion Pușcariu, v.-pres. Asociațiunii. Membri presenți: Z. Boiu, Dr. A. Brote, P. Cosma, Dr. C. Diaconovich, I. Papiu, I. V. Rusu, L. Simonescu, I. St. Șuluțiu, O Tilea și N. Togan, bibliotecar. Secretar: Dr. Vasile Bologa. ■ 89./192. Direcțiunea școalei civile de fete înaintează procesul verbal al confe- rențelor corpului didactic din 15 și 26 Maiu, în cari — conform dorinței inspectoratului reg. de scoale — s’a statorit terminul examenelor dela finea anului școlar curent pe dilele din 25, 26, 28 și 29 Iunie a. c. anume: Vineri în 25 Iunie n. a) înainte de ameazi: dela 8—10 oare. Religiunea cu elevele din toate clasele civile. „ 10—11 „ Limba franceză cu cursul III și IV. 6) după ameazi: dela 3—5 oare. Examenul privat cu elevele din cursul comple- mentar. Sâmbătă în 26 Iunie n. a) înainte de ameazi: dela 9—12 oare. Clasa IV civilă din studiile: Limba română, Istoria patriei, Limba maghiară și Pisica. Transilvania. Partea oficială. 89 b) după ameazi: dela 3—5l/₂ oare. Clasa I civilă din studiile: Limba maghiară, Arit- metica și Limba germană. Luni in 28 Iunie n. a) înainte de ameazi: dela 9—12 oare. Clasa III civilă din studiile: Limba maghiară, Aritmetica, Limba germană și Chimia. b) după ameazi: dela 3—5’/₂ oare. Clasa II civilă din studiile: Limba maghiară, Istoria universală, Istoria naturală și Limba română. Marți in 29 Iunie n. dela 9—11 oare musica instrumentală și declamațiuni; încheierea solemnă a anului școlar și distribuirea atestatelor. Se ia spre scire cu aprobare. Conducerea exa- menelor se încredințează domnilor delegați ai comi- tetului central pe lângă școala de fete. 9O./204. Comisiunea numită în persoanele dlor I. St. Șuluțiu, P. Cosma și L. Simonescu dto 8 Octombre 1896, Nr. 462, pentru conducerea lucră- rilor privitoare la instalarea luminii electrice, — raportează cu data 9 Iunie 1897, că a revSdut și colaudat lucrările pentru instalarea luminii elec- trice în edificiile Asociațiunii, le-a asemănat cu planul instalării deja primit și constată, că societatea a corespuns pe deplin obligamentului, la care se angajase, prin urmare pretensiunea societății în sumă de 2541 fl. 40 cr. e licuidă. ' Se constată totodată, că societatea a primit deja ca anticipațiune suma de 1400 fl., și propune: a se lua spre scire acest raport și a se asemna la cassa Asociațiunii restul pretensiunii societății cu 1141 fl. 40 cr. și în fine a se avisa oficiul de cassă ca să incasseze dela parti- dele chiriașe competența de amortisare a speselor de instalare. Raportul comisiunii se ia spre scire, propunerea presentată se primesce și se asemnează la cassă spre solvire restul pretensiunii cu 1141 fl. 40 cr, minus prețul unei lampe portative, procurate de chiriașul dl Petrașcu, pentru instalarea luminii electrice în edifi- ciile Asociațiunii, avend a se incassa competența recerută și dela chiriași. 91./183. Domnul loan Tămas, cancelist de bancă în Reghinul săsesc, trimite eu dată 13 Maiu a. c. 10 fl. taxă de membru al Asociațiunii și promite, 90 Transilvania. Partea oficială. că în scurt timp va completa taxa pănă la suma de 100 fl. ca să fie primit membru fundator al Asociațiunii. Se confirma primirea sumei de 10 fl. la cassa centrală a Asociațiunii și se însărcinează biroul, a-i da informațiunile trebuincioase relativ Ia înscrierea de membru fundator al Asociațiunii; pănă atunci se dispune a i-se expeda foaia Asociațiunii. 92./189. Comisiunea archivei cetătii Brașovului trimite cu data 20 Maiu 1897 pentru biblioteca Asociațiunii primele trei tomuri din opul „Quellen zur G-eschichte der Stadt Kronstadt“ și cere în schimb publicațiunile Aso- ciațiunii, ce au apărut pănă acuma și vor mai apare în viitor. Spre scire cu mulțămită, însărcinându-se biroul a expeda ce se află disponibil din organul Asociați- unii dela înființarea sa precum și un exemplar din opul „Familiile nobile române“ de I. Cav. Pușcariu; cât pentru viitor se susține schimbul. 93./200. Domnii Alexandru Lemenyi, protopresbiter, loan Sonea, preot și Dr. Vasiliu Ramonczai, advocat în Gherla, comunică cu data 6 Iunie 1897, că în cercul preoțimei și învățătorimei noastre din jurul Gherlei se ventilează idea reactivării acelui despărțement al Asociațiunii și cer infor- mațiune, dacă acel despărțământ mai sustă ori s’a anectat la alte des- părțeminte și dacă comitetul central consimte cu reactivarea despărțămân- tului. Cer totodată în acel scop un exemplar din statutele Asociațiunii și autorisare de a convoca o conferență a inteligenței române din nu- mitul cerc pentru pregătirea lucrărilor relative la activarea despărță- mântului. Comunicatul servesce spre plăcută scire, cererii se satisface autorisându-se dnul Alexandru Lemenyi, protopresbiter în Gherla, a convoca proiectata con- ferență a inteligenței române din acel despărțement, care constă din comunele cercului pretorial al Gher- lei, pentru pregătirea lucrărilor necesare întru reacti- varea acelui despărțement al Asociațiunii transilvane. 94./202. Judecătoria regească din Tășnad comunică cu data 16 Aprile 1897, Nr. 660, că la pertractarea lâsămentului fericitului George Filep din Tășnad, Transilvania. Partea oficială. 91 prin care s’au. testat și Asociațiunii 20,000 fl., nu s'a putut exopera îm- păciuirea între moștenitorii legitimi, prin urmare se îndrumă cu preten- siunile lor pe calea legii, având a-și înainta eventuala acțiune în termin de 60 dile, la din contră remasul se va preda din oficiu la cei în- dreptățiți în sensul testamentului. Comunicatul judecătoriei regesci se ia spre scire, despre ce se încunosciințează și plenipotențiatul Asociațiunii, dl Andreiu Cosma, advocat în Șimleul Silvaniei. 95 206. Oficiul de cassă al Asociațiunii presentă cu data 9 Iunie a. c. pro- punerea: ca interesele după capitalele investite în instalarea luminii electrice în locuințele private din casa Asociațiunii să se statorească cu 6% pe an cu începere dela efeptuirea lucrărilor, ca cuotă de amortisare. Se primesce. 96./207. Oficiul de cassă al Asociațiunii presentă cu data 9 Iunie 1897 pro- punerea: să se uree chiria pentru cuartirul din aripa dreaptă a edificiu- lui Asociațiunii începând cu 1 Octobre a. c., după-ce și la celelalte cuartire s’a urcat. Pe basa propunerii oficiului de cassă se decide: Chiria pentru cuartirul din aripa dreaptă a edi- ficiului Asociațiunii se urcă dela 450 fl. la suma de 500 fl. începend cu 1 Octobre 1897, avend a se co- munica conclusul partidei interesate spre a se de- clara pănă la 1 Iulie a. c. 97. Verificarea acestui proces verbal Se încredințează dlor: P. Cosma, Dr. C. Dia- conovich, și L. Simonescu. Ședința se încheie. , 1 D. u. s. Dr. II. Pușcariu m. p., Dr. V. Bologa m. p. ■ vicepresident. secretar II. S’a verificat. Sibiiu, 20 Iunie 1897. P. Cosma m. p. Dr. C. Diaconovich m. p. L. Simonescu m. p. 92 Transilvania. Partea oficială. Nr. 306/1897. CONSPECTUL MEMBRILOR cari și-au achitat taxele în cvartalul II, 1897. loan Creții, Sibiiu pro 1897 . Vasile Boneu, Brad pro 1896 Basiliu Cernea, Cincu mare pro 1896 . Alexandru P. Lemenyi, Gherla pro 1897 Andreiu Medan, Șomcuta mare pro 1897 Simeon Marincaș, Kasapataka pro 1897 I. G. Barițiu, Brașov pro 1897 loan Lințu, Caransebeș pro 1897 . loan Tamaș, Reghin .... Andreiu Vodă, Ormeniș pro 1897 Nicolau Manoiu, Bran pro 1896 . Simeon Oros, Șimleu pro 1896/7 . Dr. Aurel Oprea, Bocșa pro 1897 Dr, Alexiu Mangiuca, Oravița a doua rată Dr. Ion Nedelcu, Oravița a doua rată Silvestru Moldovan, Sibiiu pro 1896 Romul Simu, Sibiiu pro 1896 Alexandru Precup, Șeuș pro 1896/7 Nicolau Solomon, Ludoș pro 1897 loan Boeriu pro 1897 .... Romul Orbean pro 1897 Vasile Vlassa pro 1897 Alexandru Vodă pro 1897 5.— 5.— 5.— 5.— 5.— 5.— 5.— 10.- 5.— 5.— 10.— 5.— 25.— 25- 5.— 5. -- 10.- 5.— 5.— 5.— 5.— Suma . 170.— Sibiiu, 30 Iunie 1897. Leontin Simonescu m. p., cassar. Redactor: Dr. C. Diaconovich. Tiparul Tipog' •afiei archidiecesane.