TRANSILVANIA ORGANUL ASOCIAȚIUNII TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂN. Nr. VIL—VIII. Sibiiu, August—Septembre 1896. Anul XXVII. „ASTRA“ LA LUGOȘ. înainte cu doi ani veniam dela Timișora la Sebeșul săsesc, ca se asist, pentru prima oră, la adunarea generală a Asoci- ațiunii. Eram cuprins de un dor deosebit, pătruns de un cu- tremur sufletesc ca și când te apropii de lucruri mărețe. în închipuirea mea eu priviam Asociațiunea la o înălțime ideală, unde ar trebui se stee, ca un focular de lumină, care se ne lumineze tuturor de o potrivă. Și îmi cjiceam în gândul meu: „Unica instituțiune culturală mare, este pentru noi, Ro- mânii de sub corona Stului Ștefan: Asociațiunea transilvană. Activitatea ei, puțină, cât o desvoltă, nu se estinde însă decât în Transilvania. Părțile bănățene și ungurene de abia sciu, că există. Las’ că și în Ardei are un număr de membri așa dis- parent de mic, de parcă ni-e rușine să-l spunem. Dar din Bănat și părțile ungurene n’are mai nici un membru. De ce se nu facem din acestă Asociații me un centru, în care toți Românii de sul) corona Stului Ștefan se ne întâlnim Idea mi se părea pe cât de firescă, pe atât de potrivită. Și țesend înainte o serie de idei cu gândul sburam înainte spre vastul șes, ce se estinde dela Sebeș spre Mureș, în sus și în jos, și se numesce Câmpul pânei. Și-mi revinea o iconă din trecut, așa cum ni-o presintă Nenițescu, unul dintre acei puțini poeți ai noștri, care se mai inspiră și de „sfânta *) Vedi articolul „Asociațiunea transilvană" în Nrul 177, dela 26 August 1894 al „Dreptutii“. 14 194 dragoste de nem“ și mai „închină și lui Marte câte un păhar“ ț iar nu numai — Venerei. îmi revinea amintirea luptei dela j 1479, când Paul Chinezu alergase dela Timișora în ajutorul fraților sei, cari luptau strașnic cu Turcii, și sosind tocmai în î momentul suprem, a reportat învingere și apoi s’a încins o ț veselie, de vitezul bănățen dănțuia cu trei Turci morți deodată. Desciiind acăsta luptă Nenițescu pune în graiul eroului Chinez următorele cuvinte : । De s’ar. cunosce toți Românii, 1 Și-ar fi un suflet și o simțire, j In veci atuncia ar sta nemul j Și-ar pune lumea m uimire. ; Da, de s’ar cunosce toți Românii, multe rele ar înceta j și mult bine am pute face. Atunci multe prejudețe ar trebui ; se dispară, multe legende false ar trebui se se ștergă, multe i piedeci s’ar delătura, multe forțe s’ar concentra și multă pu- ( tere am câștiga în lucrările nostre. Dar pentru ca se ne cu- j noscem ar trebui se ne concentrăm. Și do ce n’am face din 1 Asociațiune acest centru de conlucrare comună, umăr la ? umăr, spre același scop. Așa luptau puternic frații cei din Ardei și Bănăție, > La anul șepte-deci și none și -patru sute și o mie ... — esclamă Nenițescu la sfârșitul poesiei sale. Așa luptau frații contra Turcilor, aperându-și moșia, legea și neamul, și așa ar trebui se luptăm și noi de câte-ori avem să apărăm aceleași comori străbune: limba, legea, și moșia. Idea de a concentra pe toți Românii la un loc, sub ari- pile Asociațiunii, e așa de naturală, încât a fost destul ca se fie aruncată odată în public, pentru ca se afle resunet. In vara trecută, la 27 Iulie, câte-va dii° înainte de convocarea adunării generale dela Blaj, dnul Dr. Milia.il Pop, medic în Gavoșdia (Bănat), suleveză printr’un articol publicat în „Drep- tatea“ dela 30 Iulie (Nrul 159 —1895) idea de a înființa o Asociațiune bănățeuă sau a — „generalisau Asociațiunea transilvană, și asupra Bănatului. Dorul după o lucrare sistematică culturală și în Bănat era viu și articolul dlui Dr. Pop a aflat îndată resunet. Deja la 2 August un învețător bănățen, dl luliu Vuia, răspunde 195 dlui Dr. Pop printr’un articol publicat în Nrul 161 al „Drep- tății" și rogă deja pe fruntași se convoce o conferință pentru a pregăti cele de lipsă pentru înființarea unei Asociațiuni. Conferință n’a convocat nime, dar în scurt s’a convocat adunarea generală în Blaj și la 27—28 August idea concen- trării se infiripeză. Astăcji stăm în prejma adunării generale în Lugoș și prin acesta idea favorită face, un paș măreț spre realisare. îndată după adunarea din Blaj numele cel lung al „Aso- ciațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului român“ se contrage în simbolicul „Atfra", care astăcți este generalisat pretutindenea. Prin acesta ardelenismul Asocia- țiunii dispare și, deși nonele- statute încă au conservat în numirea cea lungă epitetul de „transilvană⁴', s’a accentuat tocmai la discutarea statutelor, că acesta se face numai din pietate față de trecut și că se doresce sincer, ca toți Românii, fără deosebiri provinciale, se între în sinul Asociațiunii. Idea acesta de altcum s’a născut de odată cu Asociați- unea. întemeietorii ei au intenționat se facă o reuniune pen- tru literatura și cultura întreg poporului român. De fapt între primii membrii fundatori, Insinuați deja la însăși constituirea Asociațiunii în 5 Novembre 1861, aflăm bănățeni ca Andreiu Mocioni de Foen, iar între primii membrii ordinari aflăm pe Jova Popoviciu, Aloisiu Vlad, protonotar și Dr. Atanasiu Ma- rienescu din Lugoș, apoi Dr. Paul Vasiciu, asemenea bănățen, este ales membru în cel dintâiu comitet, iar între cei dintâi membri onorari, proclamați în ședința dela 6 Novembre 1861, găsim pe: Ștefan Moldovam, preposit capitular în Lugoș, An- dreiu Liviu Popp, canonic în Lugoș Andreiu Vasiciu, senator în Verșeț, Athanasiu Șandor, medic și profesor în Arad, etc. însuși primul president Metropolitul Șaguna, a privit Aso- ciațiunea ca avend un scop general spre binele tuturor Ro- mânilor. Eată cum definia el acest scop în vorbirea ținută la cea dintâiu întrunire, în care s’au sfătuit asupra întemeierii, (9/21 Martie 1861): „Fiind așadară problema nostră a înainta literatura, cultura, indus- tria și agricultura națiunii nostre, adecă a înainta starea spirituală și 14* 196 faiaterială a poporului nostru, vrem a deștepta prin mijldee naționale făcui- ' tățile, va să dică cugetările cele senine și seriose și în poporul nostru, ca •: se cundscă ființa și destinația sa și să o scie întrebuința spre tot binele... precum este spiritul cel civilisator al seclului nostru; darurile lui vor ₛ‘ garantisa viitorul cel mai ferice al mult cercatei nostre națiuni, și o j vor feri de niște lovituri ucigătdre de religia si limba eiar) i Dar și mai expres o spune acesta metropolitul Șaguna ? în vorbirea sa de Inaugurare, rostită în ședința de la 23 Oc- tomvre v. 1861. El cțicea: j „Domnilor! Masa dulcei maicei nostre este pregătită pentru ospeți ] mulți; maica nostră a fost pănă acum înbrăcată în doliu, dar de acum ț înainte se îmbracă ea în haine de nuntă și poftesce la mesă pe toți fiii sci, i ca să strălucescă și ea însăși cu casa sa și se înoiască pre fiii sei, precum ! să înoiesc tinerețele vulturului, și se rogă lui Dumnedeu dicend: Domne : al puterilor, fii cu Asociațiunea aceasta acum și totdeuna.. Asemenea idei largi se exprimă și în frumosul discurs al • primului vice-president al Asociațiunii, celebrul Timoteiu Ci- pariu, discurs prin care a respuns la vorbirea de inaugurare a presidentului. Cu inaugurarea Asociațiunii, cțice Cipariu, „un razim naționalității române se împlântă astăcți" Ear ase- menându-o cu o plantă cjice: „Se urăm acestei tinere plante., binecuvântare de la cel ce susține și spriginesce tote, ca cu ajutorul celui Preînalt și cu zelul învăpăiat al națiunii, nutrită și crescută, se ajungă cât mai curând la statura normală, în carea să înverdescă, se înfrunt} escă și fructe înmiite se aducă de bun și dulce gust tuturor Românilor, fructe de cultură și propășire în tote ra- murile sciinței, artei și civilisațiunii"²). Astfel contemplau întemeietorii Asociațiunea nostră pe sema tuturor Românilor. Dorul lor și dorul nostru se va re- alisa acuma. Am scurtat numele Asociațiunii, dar ’i-am lăr- git basele și astfel după 35 de ani, când a ajuns la „statura normală", vom Inaugura în Lugoș adumbrirea tuturor Româ- nilor sub ramurile ei înverzite, înfruntate și înflorite spre a aduce rode folositore „de bun și dulce gust tuturor Românilor". Se va face acesta în Lugoș, cel mai românesc oraș, cel mai puternic centru al fraților bănățeni, cel mai ilustrat loc și prin lupte naționale și prin fapte culturale; în acel Lugoș, ’) Acte privitore la urzirea si îniiințarea „Asociațiunii transilvane .... ctc.“ Sibiiu, 1862. pagina 47. ’) 0. c. p. 89. 197 care singur a sciut validita întreg dreptul limbii românesci și a păstra neștirbit acest drept pănă în calele nostre. Dar „Astra“ nu e numai o plantă; ea e o stea con- ducătore, luminătore. Ea încălcjesce inimile și lumineză mințile prin operile sale. Și precum Magii de la resărit nu- mai conduși de steauă au aflat pe Mântuitorul, astfel și noi conduși de steua culturii și literaturii nostre, de „Astra‘‘, vom afla mântuirea, de care avem lipsă. „Astra“ vine la Voi, din resărit. . . Alergați întru întim- pinarea ei, fii ai mănosului Bănat, ridicați capetele și inimile vostre, ca se o salutați cu cinste; adunați pe cântăreții voștri destoinici, ca se Intoneze, ca și corurile ângeresci, imnul „Astrei“, imnul muncii cinstite, asidue, neîntrerupte, pentru literatura și cultura poporului român, și dați mâna, ca în fră- ție și iubire se lucrăm pentru mărețele ei scopuri. itwr ad astral Dr. E. Dâianu. MERSUL INSTRUCȚIUNII ÎN GIMNASIILE NOSTRE. (Pc basa programelor din 189516.) Suntem în posesiunea programelor gimnasiilor nostre. Este mic numărul lor, dar cu atât sunt mai de preț pentru noi. Ele sunt oglinda vieții ndstre culturale, și barometrul generațiilor viitdre, dela cari atâta se așteptă. Cât de mulți suntem noi, și ce mic e numărul gimnasiilor ndstre'? In patru colțuri depărtate abia 4 gimnasii complete; și în culmea munților de apus unul cu 4 clase. Aceste sunt oddrele ndstre, la. cari trebue să căutăm cu gelosie, pentru-că sunt resultatul muncii Românului; se susțin singur din avutul nostru și lor ne încredințăm aceea ce avem mai drag: fii noștri. Este datorința ndstră să resfoim aceste scumpe cărți, ca din ele să primim convicțiunea, dacă gimnasiile ndstre stau la nivelul șcdlelor de felul lor și dacă se face progres în lucrarea lor. Le-am luat la ochi pe rend și cu satisfacție putem enuncia, că gim- nasiile ndstre sunt în progres. ■ Pleiada de profesori tineri toți diplomați, cu cari s’a premenit Brașovul, Blajul și Năseudul; mijlocele de învățământ, îmbogățite și bine ordonate, sporirea bibliotecilor, înființarea de fonduri ca la Brașov; zelul de muncă intelectuală desfășurat la Brașov, Blaj și Năseud, munca în comun a cor- purilor didactice, emulația între școlari, tote aceste sunt semne de progres. Și mai bine ne vom convinge despre mersul șcdlelor ndstre din datele precise, pe cari ni le‘oferă fie-care programă aparte. 198 I. Vom începe cu Blajul, ca cel mai vechiu și mai bine cunoscut obștei românesci. Programa începe cu o îdisertație a [profesorului C. B. Grroze, nu prea potrivită. Pe noi ne preocupă mai mult soirile scolastice de sub punctul 2, din cari iese la ivelă că instrucția au conduso un director, 18 profesori și 2 catecheți străini. Numerul orelor pe săptămână a fost din: religiune 16, limba ro- mână 26, limba maghiară 27, limba latină 41, limba greeă 13, limba germană 17, istorie 17, geografie 9, istoria naturală 7, fisica 8, mate- matică 23, geometria desemnativă 8, propedeutica 2. caligrafia 2, gim- nastica 16, cantul bisericesc 8, în total 240. Gimnasiul afară de deosebitele colecțiuni și musee are și obser- vator meteorologic, condus de profesorul de fisică E. Viciu; apoi grădină botanică etc. Ajutore au primit 54 școlari în sumă de 3590 fi. 50 cr. Datele statistice privitor la numărul școlarilor ne spun că: S’au înscris la începutul anului 525, au rămas pănă la finea anului 503, au repețit clasa 39. După confesiune: greco catolici 396, gr. or. 97, rom. catolici 4, ev. ref. 1, israeliți 4. După naționalitate', români 494, maghiari cu jidovi cu tot 8, ger- mani 1. După cunoscința limbilor-, vorbesc numai românesce 235, vorbesc și limba maghiară 250. După starea socială a părinților: de proprietar mare 2, agricultor 217, industriaș mare 1, industriaș mic 13, neguțător mare 2, neguțător mic 6, neguțător aplicat 2, oficial de stat și municipal 42, oficial pri- vat sau la societ. 4, de altă inteligință (medic, advocat, profesor etc. 203, de dileri, servitori 3, de pensionați 6. După etate', de 10 ani 10, de 11 ani 26, de 12 ani 66, de 13 ani 74, de 14 ani 55, de 15 ani 70, de 16 ani 56, de 17 ani 56, de 18 ani 54, de 19 ani 23, de 20 ani 9, de 21 3, de mai mulți 1. După locuința părinților: din Blaj 43, comitatul Albei infer. 110, alte comitate 345, România 3, Bucovina 1, Istria 2. Starea sanitară: morburi ușore 246, morburi grele 35, au murit 2. Purtarea morală: bună 409, legală 94, puțin legală. 1, admon. de di- rector 1, eliminați 2. Progresul: din tote eminenție 23, cel puțin bun 84, suficient 288, 1 nesuficient 77, 2 nesuficienți 29, cu mai mulți nesuficienți 47, total 503, 199 II. Programa giinnasiului diu Brașov, este cea mai bogată după cuprins și cea mai bine redigeată, laudă dlui director V. Onițiu. Tote sporirile făcute în mijlocele de învățământ sunt indicate numerice. Partea primă a programei conține conferințele pedagogice ale corpului profesoral, o inovație demnă de imitat; apoi notițe din istoria școlelor, chestiunea școlei comerciale; un memoriu și fondul „Coresi“. Restul programei este al datelor școlare, din cari relevăm, că per- sonalul didactic a stat din 13 profesori cu director cu tot și 4 profesori secundari. Numărul orelor pe săptămână a fost din religiune 16, limba română 27, limba maghiară 23, limba latină 42, limba grecă 15, limba germană 14, istorie 16, geografie 10, istoria naturală 7, fisica 8, matematica 21, geometria desemn. 14, psihol. și logica 3, caligrafia 2, gimnastica 16, higiena 2, tote obligate. Școlarii au societate de lectură „loan Popasu“, și o bibliotecă, în gimnasiul superior decentralisată după clase. Stipendiști au fost 26 școlari. în administrația directorului stau mai multe fonduri destinate a ajutora studenții miseri și a premia pe cei buni. Ca studii facultative se propune limba francesă și cântările. — Co- lecțiunile și museele s’au sporit în mod considerabil. Corpul profesoral a perdut în decursul anului pe un zelos și harnic membru al seu: Dr. Emilian Popescu, decedat la 26 luniu 1896. Din datele statistice, cuprinse la pagina 13, aflăm că s’au înscris cu începutul anului 319, din aceștia ordinari 316, privatiști 3. După confesiune: greco-orientali 264, greco-catolici 36, romano-ca- tolici —, evang.-luterani 2, israeliți 1. După naționalitate: români 300, maghiari—, germâni —, slovaci 2, israelit 1. După ocupațitinea părinților: agricultori 141, comercianți, industriași 2$, funcționari publici 22, funcționari privați 4, alți inteligenți 99, dileri, servitori 10, privatieri 8. După locul nascerii: Brașov oraș 41, Brașov comitat 45, din alte comitate 213, România 8, Bucovina 1. Progresul: cu forte bine 72, cu bine 71, cu suficient 78, cu 1 ne- suficient 42 cu 2 nesuficienți 10, cu mai mulți nesuficienți 30. Moralitatea: bună 251, legală 50, puțin legală 2. La esamenul de maturitate verbal ținut în 17 și 18 luniu st. v. s’au admis 15 abiturienți; s’au presentat 11, au absentat 4. Resultatul examenului: maturi cu forte bine 2, maturi cu bine 6, ma- turi cu suficient 3. Ultimul punct din programă este lista școlarilor premiați în nu- măr de 28, 200 III. Programa gimnastului din Beiuș în frunte portă semnătură ungurescă și numai după aceea vine cea româneseă. Este redactată de dl loan Buten, director și profesor. Programa este lipsită de disertația obicinuită și se restringe singur la înșirarea cu de amănuntul a activității săvârșite în decursul anului 1895/6. Forma în care ni se presintă acesta programă este puțin îngrijită. Efectele străinismului se văd șir de șir. începe cu planul de învățământ, pe care îl găsim în tote raportele. La gimnasiu sunt aplicați 14 profesori ordi- nari și 4 catecheți. Din conspectul orelor pe săptămână aflăm, că religiunea a avut 16 ore, limba română 17, limba maghiară 28, limba germână 17, limba latină 42, limba grecă 18, istoria 18, geografia 9, istoria naturală 7, fisică 7, ma- tematica 23, geometria desemn. 10, filosofia 2, caligrafia 2, gimnastica 16, total 232 ore. Ajutorele de cari s’au împărtășit școlarii sunt: scutirea dela di- dactru, fundațiunea de pâne, 10 fundațiuni pentru stipendii și premii în cărți. Și aici găsim sporire- la biblioteca gimnasiului cât .și a tinerimei, dar mai mult cu opuri maghiare. Gimnasiul are și un internat numit „Internatul Pavelen". Acest internat a avut în îngrigirea sa 104 tineri. Datele statistice ne arata, cu privire la numărul elevilor inscriși: au fost ordinari 351, privatiști 1, au murit 2. După confesiune: greco-catolici 139, rom.-catolici 13, gr.-orientali 129, ev.-reformați 5, israeliți 30. După naționalitate: români 268, maghiari 58; au vorbit numai un- guresce 34. După starea părinților au fost: de proprietari mici 94, aplicați 3, industriași mici 25, comercianți mici 18, funcționari publici 23, funcționari privați 12, alți inteligență 130, dileri, servitori 8, privatierr 13. Progresul în studii: eminenți 31, buni 95, suficiență 142, cu 1 ne- suficient 36, cu 2 nesuficienți 13, cu mai mulți nesuficienți 9. După locul născării: din Beiuș 47, din comitatul Bihorului 144, din alte comitate 135. Starea sanitară: cașuri ușore 384, cașuri grave 64, cașuri epide- mice 3, cașuri de morte 3. Purtarea morală: bună 277, legală 48, admoniați prin director 3. La examenul de maturitate s’au insinuat 44, din aceștia au trecut la verbal cu eminenție 2, cu bine 13, cu suficient 22, s’au respins 3 pe luni 5. Fondul de pensiune al profesorilor, administrat de o coniisiune din sinul prof. numără: 24,352.97 fl. Programa încheie cu instrucții pentru anul școlar 1896/7. 201 IV. Gimnastul din Năseud ni-se presintă cu un raport pe jumătate ro- mânesce și unguresce. E ceva surprinzător pentru noi. Chiar nici Beiușul n’a ajuns pănă la atâta. Raportul are 18 capitole. Nu găsim în el disertație, nici istoricul gimnasiului. Altcum e lucrat cu îngrijire și într’o formă plăcută. începe cu cronica anuală, din care constatăm în- cetarea din vieță a profesorului ordinar loan Tanco, întâmplată la 8 Ia- nuarie 1896. — Corpul profesoral stă din 13 profesori definitivi, 3 pro- visori și 1 practicant. Numărul orelor pe săptămână este din: religiune 16, limba română 24, limba maghiară 26, limba latină 41, limba grecă 14, limba germană 15, istorie 17, geografie 9, istoria naturală 7, fisică 8, matematică 23, geom. . desemn. 13, propedeutica 2, caligrafia 2, gimnastica 12, cânt 2 (grupe). La mijlocele de învățământ găsim feluritele colecțiuni și musee, cari tote arată progres. Au fost stipendiați 3 școlari; 12 ajutorați de societatea „Vasile Născu“; iar 52 scutiți de didactru. Tinerimea are societate de lectură, care a ținut 11 ședințe sub con- ducerea unui profesor. Numeral școlarilor după datele statistice a fost: înscriși ca ordinari 246, înscriși ca privatiști 4, au repausat 2, s’au examinat cu finea anului 238. După confesiune: gr.-catolici 186, gr.-orientali 51, rom. catolici 1. După limba materna: români 237, maghiari 1, germani 1. După condiția părinților: proprietari mari 2, proprietari mici 121, industriași mici 4, diregători publici 22, alți cărturari 80, lucrători dileri 4, privați 5, După compctință: din loc 21, din comit. Bistriță-Năseud 102, din < alte comitate ale Ungariei 115. Purtarea •morală'; bună 183, legală 51. Progresul: eminente 12, bun 17, destulitor 143, cu 1 nedestulitor 37, cu 2 nedestulitor 18, cu mai mulți 11. Examenul de maturitate verbal s’a ținut la 19, 20 și 22 luniu 1896. S’au insinuat 37. Din aceștia au trecut cu: eminență 1, cu bine 1. cu sufi- cient 22, relegați la trei luni 10, la un an 2, respins pentru totdeuna 1. Raportul se sferșesce cu publicarea cărților școlastice pentru 1895/6. ■ V. Șirul ultim în numărul gimnasiilor nostre îl ocupă Bradul, ca gim- nasiu numai cu 4 clase. Din programa acestui institut ținem a releva că statul personal este de 6 profesori ordinari și un învățător de cant. Conspectul orelor pe săptă- mână ne arată că: religiunea are 8 ore, româna 14, maghiara 13, latina 20, germana 8, istoria 6, geografia 9, aritmetica 11, istoria naturală 3, gim- nastica 8, caligrafia 2, cantul 4, desemnul 2 ore. -1 202 1 Numărul școlarilor înscriși este 120. | După rcligiune: greco-orientali 104, greco-catolici 4, romano-catolici 2, J israeliți 2. | După naționalitate: români 108, maghiari 2, israeliți 2. I După comitate: din comitatul Hunedorei 77, din alte comitate 42. I După condițiunea părinților: de preoți 29, de funcționari publici 13, | de profesioniști 14, de agricultori 54, de privatieri 4. | Progresul: cu forte bine 20, cu bine 31, cu suficient 28, cu 1 ne- j suficient 15, cu 2 nesuficienți 1, cu mai mulți nesuficienți 17. 4 Moralitatea: bună 87, legală 22, puțin legală 3. | încheierea și aci se face cu instrucțiile direcțiunii pentru anul sco- j lastic viitor. ș * J Și acum sfîrșind cu espunerea mai în detai a datelor din viața anu- Ș lui trecut a gimnasiilor nostre constatăm: ; ^4) ce privesce numeral școlarilor: au fost examinați cu finea anului: la Blaj 503, la Brașov 303, la Beiu.ș 326, la Năseud 238, la Brad 112. : Suma 1482. ■ Din aceștia, după confesiune au fost: i a) greco-catolici: la Blaj 396, la Brașov 36, la Beiuș 139, la Nă- j sănd 139, la Brad 4. Suma 761. j b) greco-orientali: la Blaj 97, la Brașov 264, la Beiuș 129, la Nă- săud 51, la Brad 104. Suma 645. 1 c) romano-catolici: la Blaj 4, la Beiuș 23, la Năseud 1, la Brad 2. Suma 30. j d) evan. lut. reform. la Blaj 1, la Brașov 2, la Beiuș 5. Suma 8. j e) israeliți: la Blaj 5, la Brașov 1. la Beiuș 30, la Brad 2. Suma 38. ’ » B) după naționalitate au fost: ■ a) români: la Blaj 494, la Brașov 300, la Beiuș 268, la Năseud 237, J la Brad 108. Suma 1407. ; b) maghiari: la Blaj 8, la Beiuș 58, la Brad 2. Suma 68. < c) germani: la Blaj 1, la Năseud 1. Suma 2. d) de alte naționalități: la Brașov 3, la Brad 2. Suma 5. , C) după progresul in studiele ordinare au fost: < a) eminenți: la Blaj 23, la Brașov 72, la Beiuș 31, la Năseud 12, la Brad 20. Suma 158. ’ cu bine: la Blaj 84, la Brașov 71, la Beiuș 95, la Năseud 17, la Brad 31. Suma 298. c) cu suficient: la Blaj 243, la Brașov 78, laBeiuș 142, la Năseud 143, > la Brad 28. Suma 634. j d) cu un nesuficient: la Blaj 77, la Brașov 42, la Beiuș 36, la Nă- săud 37, la Brad 15. Suma 207. e) cu doi nesuficienți: la Blaj 29, la Brașov 10, la Beiuș 13, la > NăsSud 18, la Brad 1. Suma 71, 1 203 /) cu mai mulți nesuficienți: la Blaj 47, la Brașov 30, la Beiuș 9, la Năsăud 11, la Brad 17. Suma 185. D) purtarea morală: a) bună: la Blaj 408, la Brașov 251, la Beiuș 277, la Năsăud 183, la Brad 87. Suma 1206. 6) legală: la Blaj 94, la Brașov 50, la Beiuș 48, la Năsăud 51, la Brad 22. Suma 265. c) puțin legală: la Blaj 1, la Brașov 2, la Brad 3. Suma 6. E) au trecut examenul de maturitate cu finea anului: la Blaj 18, la Bra- șov 11, la Beiuș 37, la Năseud 24. Suma 90. Din conspectul orelor pe septemână vedem, că Blajul a avut 240, Brașovul 248, Beiușul 232, Năseudul 231, Bradul 118. Limba română s’a propus în Blaj la săptămână cu 26 ore, în Bra- șov cu 27, în Beiuș cu 17, în Năsăud cu 24, în Brad cu 14 Suma'118. Limba maghiară s’a propus în Blaj la septemână cu 27 ore, în Bra- șov cu 23, în Beiuș cu 28, în Năseud cu 26, în Brad cu 13. Suma 117. Higiena este introdusă ca studiu obligat cu 2 cesuri la septemână numai la gimnasiul din Brașov. Limba franceză ca studiu facultativ se propune după programe numai la gimnasiile din Blaj și Brașov; iar ste- nografia numai în Beiuș. Nu dispune de colecțiuni și musee gimnasiul de 4 classe din Brad. Internate de băieți sunt numai pe lângă gimnasiile din Blaj și Beiuș. Clase paralele (divisionare) are numai gimnasiul din Blaj și anume pentru 1, 2 și a 3 clasă gimnasială. Acestea sunt datele de căpetenia, pe cari am ținut a le pune, în relief publicului românesc cu dorința., ca cetindu-le se potă judeca ne- preocupat asupra vieții nostre de instrucție și educație. CONCURS LITERAR. La concursul cu premiul de 200 fl. pentru cea mai bună lucrare asupra subiectului: „Resultatele comasării de pănă aci, bune și rele, cu privire la țăranul român din Transilvania (partea I.), cu îndrumări prac- tice cum trebue întocmită economia nostră după comasare, ca se nu sufere poporul", au întrat la comitetul Asociațiunii doue elaborate. I. Unul sub devisa „Viribus unitis". II. Altul sub devisa: în bunăstare nu fi fălos" etc. I. Elaboratul prim scris pe 108 fețe e împărțit’ în 3 părți cu 25 §§. în partea primă țț. 1. începe cu istoria agriculturii basată pe tra- dițiuni — și atingând pe Egipteni, Israeliți, Greci și Romani — ocu- pându-se mai larg cu literatura economică a cestor din urmă, trece la Germani, Francezi și Englezi încheiând, ca resultat al reprivirei istorice cu afirmarea, că Românii prin tratarea vitregă de vecuri au fost eschiși 204 dela coatingere cu apusul, și astfel lucrarea pământului la noi acum e mai inferioră cum era la Romanii antici. în §. 2. sub titlul „Feudalismul⁴⁴ se ocupă cu peripețiile, prin cari au trecut și din cari s’au desvoltat referințele de drept ale proprietății ale proprietarilor și poporațiuni rustice, ca lucrătorea pământului, — amintind unele revoluțiuni agrare din secolii trecuți, și unele legi aduse în detrimentul poporului agrar. — Amintesce de principiul staverit: ,,rusticus praeter mercedem laboris nihil habet⁴⁴. — Descrie în co- „lori destul de negre, „că pământul n’a meritat o cultură deosebită din „partea jobagilor, când tot ce era mai bun și frumos trebuia se se deie „stăpânului⁴* și în tonul acesta continuă a ne spune că „în stăpân vedea „despotul și despoitorul seu, față de care din fii în nepoți era plin de „ură⁴⁴ . . . îmbunătățirei stării poporului se pune în cale diavolul în- „șelător** — trecând apoi la suplicele episcopilor din 1791 își închee escursiunea istorico-politico-agrară cu actul din 3/15 Maiu 1848 de pe câmpul libertății. — Sub §§. următorii 3, 4 și 5, se ocupă cu raporturile de drept între proprietăți cu hipotece, servitute și zălogire, căile prin cari se câștigă proprietatea, ereditatea, eschidere dela ereditate, cu și fără testament — tote acestea spicuite cu mai multe sentințe de ale curiei aduse în ședințe plenare, și întregite cu definițiuni juridice forte neclare. Spre esemplu și ca model de stil: „După dreptul de acli esistent numai atari pemno- „rări sau împrumuturi pe proprietăți au valore legală, unde suma îm „prumutată tot odată este asigurată ca hipotecă pe proprietatea luată în „posesiune ca premnorare sau zălogire⁴⁴. „Dreptul de servitute este: când i se asigură cuiva folosul de pe „o proprietate prin proprietar pentru anumite servicii cari servitorul „este îndatorat a le împlini⁴⁴, și apoi „Obligațiunea sau contractul pote fi scris sau verbal. Obligațiunea „după ce cuprinde învoiala împrumutată obiectul despre care se face de „regulă se cetesce înaintea alor doi martori¹⁴. Amintind cărțile funduare, catastrul și erorile multe ce obvin în acestea operate trece la partea Il-a. Partea acesta se ocupă în 8 §§. cu regularea proprietăților peste tot, cu pământul urbarial, pământe deșerte, remanente, ocupate, estir- pate, proporționarea, despărțirea urbarială, unde autorul descrie legile, cari în parte nici nu mai au valore. Multe părți le și interpreteză fals. între altele principiul propor- ționărei e pus pe basă falsă susținând autorul că „numai proprietarul „acela, care e în usufructul unei păduri pote cere proporționarea pădu- rilor, pentru că usufructul servesce de fundament⁴⁴, — pe când basa re- gularilor urbariale a format-o nu numai usufructul present, ci folosirea înainte de 1848 și mai cu samă Conscriptio-Cyrakiană. — Nu întrelasă însă autorul nici la titli aceștia a face istoriă politică, carea se oglindeză prin esclamațiunea: „Tote reformele salutare erau „întimpinate de domnii feudali ruginiți în rele cu ură și patimă . . . te- „mendu-și trentorii domnia⁴⁴, și: „Vădend vulpile acest estas de bucurie a răpit pentru viziune încă odată atâta proprietate câtă li s’a părut că le îndestulesce sațiul pentru lungă vreme⁴⁴. în penultimii 3 §§. a părței II autorul vorbesce despre modul cum șe face comasarea, anticipând jnemorajidul advocaților români înaintat 205 dietei în 1880, lupta din dieta 1880 și apoi decopiind pe 10 foi aprope construcția de construcția o parte însemnată a broșurei: „Comasările¹⁴ de E. Dopp. în ultimul §. al părții acesteia cu titlul „folosul comasărei⁴⁴ esplică autorul „principial” folosul comasărei, ne spune cum vede dînsul că se fac comasările la noi, și cum crede că ar trebui să se facă ca resultat din cele 10 foi amintite mai sus. Nu amintesce însă nimic despre re- sultatele bune ori rele la poporul român. Absolut nu amintesce nimic despre inriurința comasărilor asupra țăranului român. Nici despre sta- rea morală nici despre cea materială, ce trebue se sufere dre-care schim- bare la poporul agricultor, scliimbându-se referințele economice, nu face autorul nici o amintire. Și obiectul concursului literar tocmai acesta a fost. Aici se putea desfășura influința comasărilor asupra poporului chiar și după metodul comasărei.. Se scie anume, că comasările se fac în doue forme: adunându-se totă moșia în o singură tablă; sau împărțindu-se amăsurat modului de pănă acuma al economisărei: în trei hotare pe lângă ținerea ogorului. Cel dintâiu metod de regulă aduce cu sine în comune mai inari asedarea proprietarilor la câmp pe moșia nouă — părăsirea comunei — depărtarea de biserică și șcdlă, și de' sine se înțelege că prin acestă vieța morală a țăranului nu câștigă. Cea materială însă fiind totă casa, cu familia și vite în mijlocul moșiei, are avantagiu. Pe când metodul al doilea de comasare împedecă strămutarea po- porului din comune, dar nici nu ofere atâta favor în economisare, ca cel dintâi. • Aici trebuia constatată împrejurarea, că mai bune, mai frumdse sunt vitele după comasare ori ba? Cresce ori decresce valdrea pământului în urma comasărei. Nu capătă țăranul o atragere mai mare cătră moșia sa după comasare? și alte urmări evidente ale comasărei trebuiau tractate. Despre tdte acestea autorul însă tace. în partea IlI-a a elaboratului sub titlul „Cultivarea averei coma- sate" autorul se ocupă în 8 puncte de purtarea economiei în genere fără privire la comasare, generalități cari se pot ceti în fiă-care manual de economiă și în fie-care articlu din scrieri economice, îndrumări cari se referesc atât la moșii necomasate cât și la cele comasate. Nu se esprimă despre fructele și erburile, ce ar trebui să le cultive spre esemplu un proprietar țăran cu 15—20 jugere (media proprietății teranului în Transilvania) suh deosebite împregiurări economice. Ca prin trecăt dă un singur sfat de rotațiune economică pentru 3 ani, în carea e pus și trifoiul, că anume tot la doi ani să se semene iară trifoiu tot în acel loc. Unica îndrumare specială! și și acesta cu totul falsă. Pentru că atât teoria, cât și praxa economică opresce hotărît semena- rea trifoiului și a luțernei în unul și același loc în timp mai scurt de 5—6 ani. Pe basa celor espuse și mai cu semă cu considerare la împregiu- rarea, că autorul se ocupă în elaboratul seu cu câte tdte obiecte, dar numai cu acelea nu, ce ar fi trebuit se formeze în înțelesul concursului obiectul lucrărei: „resultatele bune, rele ale comasărei, și îndrumările practice pentru economisarea unei moșii comasate”, propun a nu lua în considerare acest elaborat pentru premiul escris în concurs, — 206 II. Elaboratul cu devisa: „în bunăstare nu fi fălos etc.“ scris pe 22 fețe se împarte, pe lângă o introducere, în 3 părți. întreg elaboratul este scris în stilul și tonul unei corespondențe menite pentru publicare în ore care jurnal politic, din care însă jume- tate are să se ștergă, ca să nu ai încurcătură cu procurorul. în introducere își dă autorul în un stil bizar totă silința se arate că „comasarea e la noi un adevărat sistem de pauperisare“. „Nu caută motivele dintre culise cari au dat vieță legii" . . . „se folosesce însă Spre scopuri politice ca uneltă de distrugere ... ca ini- mici hotărîți ai nemului (nostru) și interesului lui“, „legil-e s’au adus cu intențiunea secretă de a ne nimici'¹. „Din acestă înșelăciune .... cu sutele de jug. perd Românii.u „Cea mai eclatantă dovadă despre ten- dința devastătdre a legii e că reduce poporul liber iar la jobăgiă. numai forma se schimbă" .... și așa mai încolo în stil și idei o na- ivitate de admirat la un autor ce-și supUne operatul spre premiare unei societăți culturale! Acesta ar fi forma scrierii. Cuprinsul tot atât de puțin ne înde- stulesce. în partea ântâi se ocupă de resultatele comasărei, deși numai de cele formale. Nu ne spune nici dînsul nimic despre starea faptică a economiei după comasare. Nu amintesce nimic despre împregiurarea, că înainteză țăranul în avere după comasare ori dă îndărăt, că are dre-care înriurință culturală comasarea ori nu. Ne spune numai că în acea parte a țărei, de unde e autorul, în o anumită comună comasarea s’a făcut rea, adjunctul inginerului a fost un bețîv, a înșelat pe mulți, și dacă cineva-și ridică glasul contra astor fel de înșelăciuni le răspundea domnii: „lasă să mânce și domnii a Românilor, că destul au mâncat Românii a domnilor¹¹. Mai amintesce autorul, că legile de pădurărit se aplică prea aspru și pe prevaricatorii din păduri i pedepsesc. Tot lu- cruri, a căror descriere concursul escris de Asociațiune nu o a cerut. Plângeri ale unui suflet năcăjit! mai cu samă când amintesce că ji- „dovii fac „geschăfturi" cu ocasiunea când se transformă cărțile fun- duare, și apoi își rîd în pumni"; — și că pentru transformarea cărților funduare după comasare se trimit de autoritățile respective diurniști fără inimă și consciință. Cu acestea constatări se ocupă în totă partea I și II. •— Iar în partea IlI-a dă sfaturi cum să se facă comasarea, desfă- șurând unele idei adunate sigur din un cerc forte restrins, militând pe lângă idea, că poporul numai în trei hotare să comaseze, să-și țină ogorul, căci apoi pășunea pe ogor e de — cinste. Cu acesta și finesce scrierea, neamintind nimic despre modul cum să-și întocmescă economia sa țăranul după comasare. Scrierea acesta nu se ocupă de loc cu obiectul espus în con- curs, nici sistematic, nici nesistematic. E mai mult o plângătdre de- scriere a stărilor economice din acele părți ale Transilvaniei, unde lo- cuesce autorul. Nu o pot recomanda spre premiare. Sibiiu, în Maiu 1896. O- Tilea. 207 ASTRA. (Sciri din sinul Asociațiunii). Adunarea generală. 1. Programul festivităților, ce se vor aranja cu ocasiunea adunării generale a „Asociațiunii Transilvane'’¹ la 27 și 28 August 1896 st. n. in Lugoș, este următorul: Mcrcuri 14/26 August 1896. 1. Primirea bspeților la gara căii ferate la tote trenurile. ' 2. Ospeții, cari sosesc cu trăsura, sunt poftiți a descăleca la hotelul „Concordia", unde biuroul permanent al comitetului arangiator va da deslușirile de lipsă. 3. La 8 ore sera convenire socială în grădina „Concordia". ■Joi 15ț27 August 1896. 1. Convenire la 8 ore a. m. la hotelul „Concordia". 2. La S*/₃ ore a. m. participare la serviciul divin în ambele bise- rici din loc. Cântările liturgice le vor executa corurile respectivelor biserici. 3. Ședința l-a a adunării generale la 11 bre a. m. în sala cea mare a comitatului. 4. La 5 ore p. m. participare la „Rugă“, sărbătorea chramului bise- ricii ort. române, în curtea bisericii și în grădina „Concordia". 5. La orele 7 sera emularea corurilor române pentru premiile lu- goșenilor în curtea bisericii gr. or. și grădina hotelului „Concordia". Programul special se va distribui cu ocasiunea emulării. Pentru aducerea judecății asupra producțiunilor corurilor emulante se va compune un juriu din omenii de specialitate ai Românilor presenți. Juriul va împărtăși premiile și afară de acele fie-care cor va primi litere comemorative pentru conlucrarea la acestă emulare. 6. Continuarea „Rugei“. Vineri 16/28 August 1896. 1. Convenire la 8 bre a. m. în hotelul „Concordia". 2. La 8'/> bre a m. participare la părăstasul pentru răposatul George Barițiu în biserica catedrală gr. cat. 3. Ședința Il-a a adunării generale în sala cea mare a comitatului, la 10 bre a. m. 4. La 2 bre p. m. banchet în grădina hotelului „Concordia". 5. La 7 bre sera Concert împreunat cu representațiune teatrală în teatrul din Lugoș. 6. La 9 bre sera petrecere de joc, în sala hotelului „Regele Ungariei" . Sâmbătă în 17! 29 August 1896. Excursiuni, eventual la băile Erculane, Orșova, Ada-Kaleh, Porta de fer etc. Ospeții cari voiesc alu aparte la excursiune, sunt rugați a se insinua pănă în 23 August st. n. la adresa dlui adv. Cori o lan B r e d i c e. au în Lugoș. NB. Despre detailurile acestui program seva tipări un conspect detaiat. Pe ntru executarea acestui program s’a constituit un comitet de 45 membri. 208 Cu eventuale informațiuni va servi un biurou permanent, care va funcționa dela 25 August st, n. în hotelul „Concordia* Nr. 15. Programe separate se vor distribui în biuroul permanent și la cassă. Toți domnii, cari voiesc a se folosi de cuartirele, ce stau la disposi- ția comitetului arangiator, din nou sunt rugați ca în înțelesul avisului deja publicat, pănă în 20 August st. n. sS se insinue la dl Dr. lacob Maior, președintele secțiunii de incuartirare. * II. Comitetul local, constituit ca se facă pregătirile pentru aduna- rea generală, a emis în public următorul APEL : P. T. Domnule! înainte cu 35 de ani confrații noștri ardeleni au înființat „Asocia- țiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român*, carea și funcționeză de atunci și pănă de present, dar restrîngendii-și lu- crarea numai în limitele teritoriale ale Transilvaniei. Adunarea generală a Asociațiunii din anul trecut ținută la, Blaj, la Invitarea inteligenței nostre din opidul Lugoș a decis, ca în spiritul statutelor sale să-și extindă ac- tivitatea privitore la înaintarea literaturii române și culturii poporului ro- mân, fără deosebire de limitele teritoriale, asupra întreg poporului româ- nesc din țările coronei sântului Ștefan și spre ajungerea acestui scop sublim, adunarea generală proximă a hotărît se o țînă în opidul Lugoș ear de aci înainte și în alte centre din părțile banatice și ungnrene. Realisarea scopului măreț al Asociațiunii este condiționată de sprijinul moral și material al tuturor Românilor binesimțitori și doritori de pro- gresul neamului lor. Convocarea adunării generale pentru anul curgător s’a și făcut prin on. comitet central al Asociațiunii și după cum presu- punem, că vă și este cunoscut, se va țîne la 15/27 și 16/28 August a. c. la Lugoș. în deplină înțelegere fruntașii inteligenței și poporului nostru din Lugoș așteaptă cu mare dor și frățescă iubire a primi în sînul lor „Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului român". Dar puterile nostre se arată slabe în raport cu doririle și si- lințele nostre de a întimpinâ cu resultat satisfăcător numai noi singuri Lugoșenii Asociațiunea. în vederea scopului general, care tinde la cul- tura tuturor Românilor, ne vedem siliți a apela la frații nostrii bănățeni din giurul Lugoșului și din alte centre ale Banatului, cu rugarea fier- binte de a alerga cu spriginul lor moral și material pentru-ca primirea să fie spre bucuria și mulțămirea tuturora; Vă rugăm deci P. T. Dle se îndemnați fruntașii din cercul D-vostră a se înscrie ca membrii, și a lua parte la adunarea Asociațiunii. Conform §-lui 6 din statute: 1. Membru fundator e tot natul, carele depune odată pentru tot- deuna o sumă de cel puțin 200 fl. 2. Membru ordinariu devine acela, carele depune un capital ce aduce venit anual de 5 fl.; sau solvesce anual 5 fl. Membrii fundatori și ordi- nari participă cu vot decisiv la adunările generale. Mai departe, conform §-lui 7 din regulamentul pentru regularea mij- locelor spre ajungerea scopului Asociațiunii, fie-care individ solvind la an taxa de 1 fl. devine membru ajutător. Lugoș, în 20 Iulie (1 August) 1896. Titu Hațieg m. p. Dr. Isidor Pop m. p., președ. comitetului central. secret, comit, central.