Apare la 15 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEÎ TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂNO. Nrulu 11. SIBIIU, 15 NOVEMBRE 1895. Anulă XXVI. DESPĂRȚEMINTELE ASOCIAȚIUNEÎ. în urma ordinului Dlui ministru r. u. de interne oficiile comitatense aă cerută dela despărțămintele Asociațiuneî, se astărnă pănă la 30 Novembre a. c. guvernului statutele loră spre aprobare; și acesta firesce neputăndu-se, căci despărță- mintele nu sunt corporațiuni de sine, ci numai organe ale Asociațiuneî, se pare a se fi începută de noă sistemulfl din anii trecuți, a se opri din partea organeloră administra- tive întrunirile despărțăminteloră. în urma acestoră măsuri Comitetulă centrală s’a întru- nită la 3/15 Octobre a. c. și a luată hotărîrea, a face re- presentațiune la guvernă în causa acăsta, în care dealtmin- trea a mai întrevenită odată încă îuainte cu trei ani, dar păn’ acum n’a obținută nici unu resultată. Decă n’am cuuosce spiritulă celă infectată ală timpului și greutatea cea estraordinariă a împregiurăriloră, în cari tră- imă aici în patria nostră, ne am putea mira, cum ună gu- vernă cere statute dela singuraticele părți ale unui întregă, ale cărui statute elă însuși le a aprobată, ba care numai pe basa aceloră statute s’a putută înființa și întră în viăță. Căci, repețim, despărțămintele Asociațiuneî nu sunt corporațiuni autonome, individualități de sine și prin sine, ci numai ra- mificări organice ale Asociațiuneî, prin cari acăsta ține viă contactulă seă cu poporală, care o a înființată și o sus- ține. Despărțemintele dar mu potă avă statute speciale, ci prin ele, precum spună și disposițiile Asociațiuneî, se regulăză nu- 23 356 mal adunarea mijldceloră, destinate pentru scopurile culturale ale Asociațiunei. De ăltmintrea îndoielile, ce le ar pută avă guvernulă în privința despărțeminteloră, se rădică de sine prin Statutele cele noue, ce s’aă pertractatfl și priimită la adunarea gene- rală dela Blajă din anulă acesta și s’aă substernută, conform însărcinăreî date, la 10 Sepsembee a. c. guvernului spre aprobare; pentru că în statutele acestea, pe lângă mal multe alte modificărăi în statutele vechi, s’aă luată disposițiunl spe- ciale și în privința despărțeminteloră ținutale și a agenture- loră comunale. Și așa guvernulă, aprobând statutele așter- nute, va aproba, cu modificări sdă fără modificări, și compe- tința și .sfera de activitate a despărțeminteloră. De repețite ori ne am ocupată și noi în revista acesta de natura, chiămarea și însemnătatea despărțeminteloră Aso- ciațiunei, și suntem și acum, după o esperiență de trei (Jece- nil, de firma' convingere, ca despărțemintele sunt de necesi- tate imperativă pentru prosperarea și libera desvoltare a Asociațiunei ndstre. Centrul este ideea și directiva, despărță- mentuiă punerea loru în lucrare. Prin statutele cele noue se satisface și aceloră cerințe, care le-a rădicată guvernulă cu privire la despărțâminte; dorim a pute anuncia cetitoriloră noștri cât mai curând în- tărirea loră și punerea în pracsă. B. CARE ESTE FEMEEA CEA MAI FRUM6SĂ? (Disertațiune ținută, la 15/27 Augustă 1895 la adunarea generală a Asociațiunei transilvane la Blaju, de Ioană Popescu din Cohalm, astăzi în România). (Urmare din Nr. 10.) Onorată și cultă adunare! Am începută disertațiunea mea cu citațiunea din S. Scriptură: „Nu este bine se fiă omulă singură, sfi-I facem lui ajutorifil“ și i-a făcută lui femee!! Am (Jis, că ori cine face din femee (leu sdă demonă, greșesce, și am arătată, că altă definițiune seu destinațiune 357 în primo loco femeea nu pdte avă, decât a fi ajutorii băr- batului pe pămentu! Acum se căutăm și se vedem, dăcă în adevără în tim- pulă de față cu educațiunea și cu instrucțiunea, ce dăm fe- meel, devine acesta ună adevărată ajutorii! pentru bărbații așa cum a lăsat’o Dumnedeă său natura, dacă voițl, ori că în majoritatea casuriloră e mal multă — cum se (jice — o belea pe capulă bietului bărbații ? S. Ioană gură de aură dice, — cum am spus la înce- putulă disertațiunel mele, — că „bărbatulă sdmănă semănță în agru, femeea pune aluatulă și cdce pânea, pe bărbată îlă așteptă lucrurile cele din afară de casă, ear purtarea grijel de casă este datoria femeei®. Se vedem acum, dăcă adl se face economia casei așa, după cum spune. Chrisostom? Da, voră dice unii, cari caută cu ochii în satele și pe agrii țăranului muncitoriă, așa este, nu ddr românii noștri ară, semenă agrii, cosescă și tdtă vara și iarna își câștigă întru sudorea feței loră cele necesare pentru familia loră și țera loră? Și totă așa și femeile loră; aă nu ele frementă aluatulă și fac pâne așa, cum dice S. Ioană gură de aură: ele prepară cânepa, torcă, țesă, cosă, spală, mulgă vacile, apoi la câmpă, seceră, sapă alăturea cu bărbații loră, și tdte trebuințele casei și a celoră 5—6 său 10 copii câți aă, totă femeea românului le îndeplinesce ? Așa este pe satele nostre, da seim, și cel mai mulțl dintre noi totă în astfeliă de case am crescută! . . . Dar dre totă așa este și prin orașele și orășelele nostre? Ore femeile nostre ale cărturariloră, ale caliciloră în haine negre, cari ne numim funcționari, tot așa facă ca mamele nostre de odinioră ? Domnii orii si domneloril! Ce este cartea? Ce este - instrucția, învățătură și sciința? Eu dic așa că, dacă ună soldată întră în resbelă pregătită cu totu felulă de arme, _ asta o face ca se se potă apăra de dușmană, ba chiar să-lă învingă și distrugă! Totă așa este și cu cartea seă cu învă- 23* 35â țătura; ea încă este o armă, cu carea se te poți lupta și învinge maî cu ușurință dificultățile și obstaculele, ce se pun înainte în luptele viețel pământesc!. Prin urmare când împregiurările ne favoriseză pe unii, ca se dăm copileloru nostre o instrucție dre-care, asta o fa- cem cu gândulă, ca prin arma instrucției să le îmbogățimă cpnoscințele, cari se le aducă înlesnire în munca, ce aă să în- câpă cu începerea viețel conjugale, cu luptele și lipsele vie- țel familiare. Acum se vedem, dăcă în adevărîî acăstă armă, adecă cartea, care o dăm în mâna copileloră nostre pentru a-șl în- lesni cu ea daraverele viețel familiare, dă resultate bune? Dăcă aceste copile devenindă soții și mame de familie, con- ducă mal bine și în modă mal lesniciosă afacerile casnice, de- cât femeea țăranului cea fără pensionă, fără carte și fără instrucție ? Se trecemă însă se esaminămă o căsătorie încheiată în- tre o fată cu instrucția femeăscă de astăzi, cu aspirațiunile născute din acestă instrucție și între ună teologă, profesoră, săă ună funcționariă inferioră, din starea mai mijlocie, căci aceștia formăză maioritatea și stratulă grosă ală societății cărturărescl, și se vedem, ce se întâmplă cu o asemenea că- sătorie, adecă cu viâța casnică a unei asemenea căsătorii? Dar mal întâiă, se ne întrebămă, ce caută omulă, băr- batulă în pasulă căsătoriei ? De sigură că la acăstă întrebare nu vom răspunde pe diferite căi, ci unanim vom răspunde că prin căsătorie căutăm se aflăm aceea, ce se dice: fericire pe pămentă! Fericirea și iar fericirea este dar, domniloră și domne- loră, ținta nostră a tuturoră! Dela copilul celă mal mică pănă la omulă ce e aprăpe de rîpa mormântului, numai la fericire ne gândim, și o căutămă să o aflămă, și mal toți ne înșelăm în căutarea el, săă în alegerea obiectului de fe- ricire ! 359 Numai copilulă în primele lui dile pănă ce cundsce numai pieptulă mamei sale, numai elă are singura fericire, pentru că îndată ce ajunge la etatea de câte-va săptămâni și începe a distinge și alte obiecte din jurulă seă, va începe a căuta plăcerea, și fericirea lui chiar în acele obiecte și încă cu deosebire în acelea, cari îi potă periclita viăța; așa mai întâiă va încerca se prindă o luminare aprinsă să o bage în gură, căci prin a duce la gură ori-ce obiectă ce-i place ochiloră lui crede elă a fi în posesiunea unei fericiri, ce și-o pote și elă închipui în mintea lui de copilă. Ce-va mai târcjiă caută satisfacere plăceriloră în alte, lucruri, precuiă căruciăre, bice, miei, căției, mânzi, — și copilele cu deosebire în pă- puși, o împregiurare acesta, care este în sprijinulă acelora, cari susțină cu dreptă cuvântă că, femeea este dela na- scerea ei destinată pentru lucrări, cari nu sunt pentru natura și temperamentală bărbatescă. — Destulă că cu crescerea și înaintarea în vârstă, copilulă își va căuta distracție și plă- cere, adecă fericirea lui, în diferite lucruri fiă de jocti, de mâucare, sâă de împodobire, pănă la etatea când încep a se desvolta în elă diferitele pasiuni naturale; și atunci, de odată cu acestea, adecă cam dela etatea de 20 ani, la unii pote și mai timpuriă sâă la alții mai târcjiă — după temperamentală și modulă educațiunei — vor începe a-lă ne- dumeri cugetele vieței viitore, ale luptei pentru esistență, și în acestă luptă a-și căuta obiectulă de ajutoriă, companionulă sâă aliatulă lui naturală, cu care se învingă greutățile. D-vostră, domniloră și dămneloră, veți fi cetită păte toți în poesiile nemuritoriului poetă ardeleană Andreiii Mureșanîl o poesie, în care se spune, cum ună omă învățată căuta acea zonă, unde s’ar afla loculu fericirel, adecă fericirea aceea, după care și noi și totă lumea ne sbatem. Acelă omă învățată căuta fericire pe tronuri, la împărați, în mărire și splendore, — o căuta la omeni, cari nu asudă lucrând, ci trăescă de pe spinarea muncitoriloră; — o cercă 360 și Ia cel cari cu multă suddre diua și ndptea își agonisescă pânea dilnică, — o cercă în vieța simplă pastorâscă. Unde cu unu flueră cântând lângă oi, Lași se mergă tote calea cea firească, Nesciind de lume, de-ale ei nevoi. Mers’a prin bordeie, mers’a prin palate, dar de fericire nicăiiî n’a dat! Și poetulă spune căușele, cari nici pe tronti, nici în vieța trândavă, nici în viăța de robă, nici în cea pă- storescă nu și-a aflată omulă învățată fericirea ce căuta. — într’ună singură locă însă, se pare că ar fi aflată loculă fericirel, decât era și aici o condițiune de împlinită, era — cum s’ar dice — ună spine lângă trandafiră, dar se ve citez bucata tecstuală: „O cercă ’n vieța cea din mănăstire, Unde fugă de lume mame și părinți, Ca ’n singurătate, postă și umilire Se ’nalțe la ceriuri rugăciuni ferbinți“. Aici i s’a părută lui că locuesce dulcea fericire, și totă așa ni se pare și ndue, când ne transportăm cu mintea cu- rată și cu inima candidă în sferele ceresc!, uitându-ne ună momentă de celelalte legături, cari ne țină de lumea pămân- tâscă; dar îndată ce momentulă acela trece, și suntem împinși de o forță dre-care să revenim iarăși josă la legăturile nostre cu acăstă lume, atunci trebue se recundscemă și se esclamăm și noi cu omulă învățată : „De ar fi cu putință se desbraci simțire Și-ori ce pasiune, ar ave cuvântă, Nicăiri în lume, ca în mănăstire N’ai afla răpausă dulce pe pământu“ ! Ați audită condițiunea, despre care vorbesce omulă în- vățată prin gura poetului, pentru a găsi fericirea? Adecă pănă nu desbrăcăm simțire și ori-ce pasiune, pănă atunci nici aici în locașulă sânt nu putem afla fericirea ce căutăm! Dar ore câți sunt în lume, cari potă face acesta, adecă a avă forța, o forță supranaturală așa picând, ca să se des- , 361 brace de simțirile ce aîi, și se distrugă său se lunece orî-ce pasiune înnăscută în el? Apoi simțirile acestea și pasiunea acâsta, de care este vorba în poesia acesta, sunt proprietatea omului dela nascere ; ne nascem cu ele, le moștenimă, crescemă și ne desvoltămti împreună cu ele; sunt calități date noue de natură, și prin urmare nu le putem distruge noi, chiar de . am avă totă do- rința, ci vrăndă nevrândă trebuie să le lăsămîî să-și eserci- teze cursulă loră naturală ca și alte simțiri și însușiri ale mecanismului corpului omenescă 1 Dar totuși nu e de desperată nici după acestea, că nu am pută găsi fericirea, pentru că, dacă acelă omă învățată nu a găsită fericirea, causa este că nu o-a căutată și în altă parte, ci numai prin palate, pe tronuri, prin bordeie, prin mănăstiri, pe câmpă în vieța păstorăscă. — A venită însă alt omă învățată și încă chiară ună poetă, care a esplorată și altă regiune, și altă stare a vieței omenesc!, și a găsită feri- cirea; și deși mulți ., vice-președinte. secretara II. S’a verificată. — Sibiiă, 6 Octobre 1895. P. Cosma m. p. I. Crețu* m. p. I. Papiu m. p Onorată Comitetă! Contra condusului luată în ședința ono- ratului Comitetă din 24 Septembre a. c., prin carele s’a alesă cu maioritate de 5 contra 4 voturi de învețătore Ia scola civilă de fete a Asociațiuneî transilvane Eugenia lovescu față cu concuren- tele Dr. Eliă Dăiană, subscrișii membri, conform declarațiunei făcute în amintita ședință, își permită a presenta și motiva următoriulă Vot ti separații. I. De 6re-ce la conferirea unui postă pus la concursă con- dițiunile acestuia sunt singură normative pentru conferire, ear în cașul de față numai dlă Dr. Eliă Dăiană întrunesce condițiunile restrictive ale concursului; 1. Fiind-că în concursă se cere ca condiție sine qua non cualificațiunea pentru limba germană și română, care dintre con- curențî singură dlă Dr. Eliă Dăiană a documentat-o atât prin esa- menulă fundamentală dela facultatea filosofică din Budapesta, făcută tocmai din limba germană și română, cât și prin cursurile ascul- tate la universitatea din Gratz și prin diploma de Dr. din limba și literatura română, germană și indogermană ; 2. Fiind-că concursulă cere în primulă rând instituirea unui învețătoru, și numai ca eventualitate contempleză alegerea unei în- 25 388 . < / vâțătore, care disposiție este a se observa mai ales și din conside- \ rații de stabilitate în corpulă învețătorescă; J 3. Fiind-că d-șora Eugenia lovescu n’a dovedită nici cualifi- " cațiunea generală pentru unu ram 6re-care-va de’sciință, pentru-că nici diplomă de învețătdre la scolele civile, nici chiar o adeverință in- terimală despre acesta n’a produsă, și din atestatele înaintate și din -ij afirmațiunile din cerere se pote deduce, că e pregătită numai S pentru sciințele naturale, pe când din aceleași acte s’a dovedită " că fiind dânsa absolventă a scoleloră din Gyor și Budapesta, fără a cerceta nici când o scolă româneseă, îi lipsesce ori-ce cualifica- țiune de a propune studiile în limba literară româneseă, și că nu are cualifieațiune nici pentru propunerea limbei germane, a cărei cunoscință nici altfelă nu e documentată; II. Deore-ce dlă Dr. Eliă Dăiană are o cualifieațiune supe- rioră ca Dr. în studiile indicate în concursă și ca absolventă de 2 facultăți: teologică și filosofică — la 2 universități, o cualifieațiune care nu se pote pune în comparare cu atestatele pedagogice ale d-șorei Eugenia lovescu; III. Deore-ce în urma decisiuniloră adunăriloră generale comitetulă ani de a rândulă a publicată o bursă de 500 fl., ca să perfecționeze o putere didactică în limba germană, fără se fi aflată ună singură concurentă, ear în casulă de față în persona dnului Dr. Eliă Dăiană s’ar câștiga o putere didactică conformă decisiu- niloră adunare! generale și a comitetului; IV. - Deore-ce adunarea generală a Asociațiunei din anulă curentă a cerută, ca comitetulă se îngrijescă de mijloce, pentru-ca scopulă primordială ală Asocjațiunei: cultivarea literaturei ro- mâne, se reîncepă în sinulă Asociațiunei, ear acestă necesitate nu se pote îndeplini decât prin gruparea forțeloră literare și aducerea loră în connecsitate cu Asociațiunea, și deore-ce e incontestabilă, că prin angajarea dlui Dr. Eliă Dăiană ca învețătoră Asociațiunea ar fi câștigată o forță literară: Subscrișii membrii ai comitetului, basați pe aceste motive obiective, își esprimă convingerea, că singură alegerea dlui Dr. Eliă Dăiană corespundea intereseloră scolei de fete a Asociațiunei transilvane, și ceru ca acestă votă separată să se alăture la proto- colulă ședinței din 24 Septembre n. a. c. și totodată în legătură cu acela sS se publice. Sibiiă, în 25 Septembre, 1895. loanu V. Russu m. p. Dr. Amos Frâncu m. p. 0. Tilea m. p. 389 Nr. 480—1895. Proces verbal din ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura ro- mână și cultura poporului română, ținută în Sibiiă la 3 Octobre 1895. Președinte: Dr. Ilarionă Pușcariă, v.-președ. Asociațiunei. Membrii presențl: Ioană V. Russu, Partenie Cosma, Zacharia Boiu, Ioană Crețu, Leontină Simonescu, Onoriă Tilea, Dr. C. Diaconovich, Dr. Amos Frâncu. Secretariă: Dr. Vasile Bologa. Nr. 160/246. Se presentă cererile întrate Ia eoneursulă pu- blicată sub Nr. 246/1895, pentru conferirea unui stipendiu ă 20 fl. și trei ă 60 fl. studențiloră gimnasiști și anume dela studenții: losifă Bretoniă Romană, IV cl. norm. în Alba-Iulia; Aurelă Maioră, I cl. gimn. în M.-Oșorheiă; N. Cerbiceană, cl. II reală, în Deva; I. Simulescu, cl. II, gimn. în Brad; Trand. Scorobeț, cl. II în Brașovu; V. Popă, cl. II reală în Sibiiă; I. Șovrea, cl. II gim. în Baia mare; Ad. Val, cl. gimn. în Brad ; I. Popa, II gimn. în Brad ; R. Munteană, III gimn. în Blajă; I. Hulea, cl’. III gimn. în Alba- Iulia; V. Raicu, cl III In Brașovă; P. Gușăilă, cl. III gimn. în Brașovă; I. Damiană, cl. III în Brad; M. Popă, cl. III în Careii m.; Oct. Feier, cl. III în Brad; 1: Coc, cl. III Brad; V. Grindeană, cl. IV în Sibiiă; Art. Coman, cl. IV gimn. în Iglo; G. Coman, cl. II gimn. în Iglo; I, Lupașiu, cl. IV gimn. în Sibiiă; N. D. Cristea, cl. IV gimn în Sibiiă; 1. Muțiu, cl. IV gimn. în Sibiiă; N. Șoneriă, cl. IV gimn. în Brașovă; Oct. Dorea, cl. IV gimn. în Blajă; A. Bugneriă, cl. V gimn. în Năsăud; N. Bucșa, cl. VI în M.-Oșorheiă; 1. Comaniciă, cl. VI gimn. în Brașovă; V. Runceană, cl. VI gimn. în Brașovă; V. Popă, cl. VII gimn. în Blajă; V. Mandeală, cl. VII reală în Sibiiă; N. Schiau, cl. VII gimn. în Sibiiu; I. Sasă, cl. VII gimn. în Sibiiu; N. Tămaș, gimn. VII în Brașovă; G. Naneșu, cl. VII gimn. în Brașovă; I. Onciă, cl. VIII gimn. în Blajă; I. Gonza, cl. VIII gimn. în Bistrița; N. Petra, cl. VIII gimn. în Sibiiă; Al. Pălăgesiă, cl. VIII gimn. în Năseud; I. lacob, cl. VIII gimn. în Beiuș; C. Băilă, cl. VIII gimn. în Si- biiă; 1. Băilă, cl. V reală în Sibiiă; I. Ciuleiă, cl. VIII gimn. în Brașovă; R. Frateșiă, cl. VIII gimn. în Brașovă; Silv. Popă, cl. VIII gimn. în Sighet. — Stipendiulă de 20 fl. la ană din fundațiune ₙBașota“, sâ vo- teză tinărului Ioană Damiană, elev în clasa IlI-a la gimnasiulă gr. or. română din Brad; 25* 390 ' •jă Stipendiulă de 60 fl. la ană din fundațiunea „Galliană* să d voteză tineruluî Mihaiă Popii, studentă în clasa IlI-a la gimnasiulă J rom. cat. din Oareii mari; j Stipendiile ă 60 fl. la anu din fundațiunea „Romanii¹* să vo- teză tineriloră: a) Ioană Coinaniciu, studentă în clasa Vl-a la gimnasiulă gr. < or. român din Brașovă și b) Ioană Băilă, studentă în clasa V-a la scolele reale împre- ,j unate cu gimnasiulă evangelic din Sibiiă. , | Nr. 161/430/1895. Se presentă elaboratele întrate la con- ' cursulă literară publicată dela Asociațiune cu datulă 1 Novembre | 1894. Nr. 430, cu termină pentru înaintarea concurseloră pănă la 1 Oetobre 1895, și anume: 'ț. I. La premiulă de 200 fl. pentru cea mai bună lucrare asu- pra subiectului: „Resultatele comasării de pănă aci, bune și rele, cu privire la țeranulă română din Transilvania¹¹ etc .. aă Intrată ■■ doue elaborate cu devisa: a) „Viribus unitis“. Proprietatea și b) „în bunăstare nu fi fălosă, in neajunsuri nu’ți perde cura- julă. Loviturile sorții trebue se le înfrunți cu bărbățiău. II. La premiulă de 300 fl. întru acoperirea speseloră de ti- .<■ pariă pentru ună manuală bună de învSțămentă pe sdma scâleloră ; medit, aă întrată doue elaborate, anume: ; a) Laocoon de Lessing, în traducere română și b) Vieța și scrierile lui Publiă Virgiliă Marone, cu devisa:' ?, „Sciință e tesaură neprețuibilă“. « , f IIÎ. La premiulă de 200 fl. pentru cea mai bună lucrare - k asupra subiectului: Dietetica poporală, cu deosebită considerare la modul de viețuire al țeranului român, aă întrată doue elaborate cu devisa: a) Ascultați cu toții de mine, Căci eă ve ’nveț a trăi bine. b) „Mens sana in corpore sano“. - j — Elaboratele întrate pentru premiulă I. de 200 fl. se dau spre censurare dlui Onoriă Tilea ingineriă în Sibiiă ;j Elaboratele întrate pentru premiulă ală II-lea de 300 fl. se daă spre censurare dlui Virgilă Onițiă, profesoră și directoră . - gimnasială în Brașovă; . / Elaboratele întrate pentru premiulă ală III-lea de 200 fl₇ se dau spre censurare.dlui Dr. G. Vuia, medic în Arad. 391 . Nr. 162/433. Se presența conclusulă adunărei generale din 1895, Nr. prot. 16, prin care s’aă primită și declarata ifiembrii noi ăi Asociaținnei. — Spre scire, încredințându-se biroului estradarea diplomeloră. ₛ Nr. 163/434. Se presența conclusulu aceleiași adunări gene- rale Nr. prot. 17, prin care s’a luată spre scire raportulu gene- rală despre activitatea comitetului centrală pro . 1894, pe lângă următorele îndrumări: a) se lasă în sarcina comitetului centrală, a afla căi și mij- loce pentru sporirea numărului membriloră Asociațiunei ; b) se îndemnă comitetulă a susține viă spiritulă de vieță prin despărțemintele Asociațiunei; c) se însărcineză comitetulă, a compune pe viitoră raportulu seă în mod comparativă, ca se se potă ține în evidență esactă progresulă seă regresulă Asociațiunei în tote referințele sale. — Spre scire și acomodare. Cât pentru esecutarea disposiții- loră cuprinse în punctulă a) și b) se esmite o comisiune în per- sonele dloră: L. Simonescu, Dr. C. Diaconovich și Dr. A. Frâncă, pentru presentarea unui proiectă în cestiune. Nr. 164/435. Conclusulă adunărei generale din 1895, Nr. prot. 18, prin care s’a însărcinată comitetulă centrală ca se pu- blice pe viitoră raportulă "generală despre activitatea sa celă puțină cu 8 dile înainte de adunarea generală, și se marcheze, în ce mă- sură satisfacă datorințeloră loră despărțemintele Asociațiunei. — Spre scire și acomodare. Nr. 165/436. Conclusulă adunărei generale din 1895, Nr. prot. 19, prin care s’a aprobată rațiociniulă Asociațiunei pro 1894, și s’a votată budgetulă pro 1896. — Se ia spre scire, având a se transpune bugetulă pro 1896, oficiului de cassă ală Asociațiunei, pentru orientare și esecutare. Nr. 166/437. Conclusulă adunărei generale din 1895. Nr. prot. 19, lit. 5), prin care propunerea dlui I. Costină, preotă și redactoră în Sibiiă, privitore la esplicarea legiloră statului pentru trebuințele poporului, s’a transpusă comitetului centrală spre stu- diate cu îndrumarea: se raporteze asupra ei la procsima adunare generală. — Se predă comisiunei constătătore dln dnii: I. St. Șuluțiă, Dr. A. Brote și Dr. A. Frâncu, spre studiate și raportare. Nr. 167/438. Conclusulu adunărei generale din 1895, Nr. prot. 19, lit. c) prin care la propunera dlui Gavrilă Popă, cano- nică capitulară în Blajă, s’a îndemnisată comitetulă centrală a 5 ' > .«.. .<'1 ■ M 302 ' conferi stipendiulă de 100 fl. prevetjutu în bugetulă anului 1896 unui tinără din munții apuseni, apt de a urma cursulă la scola " de sculptură în lemnă seu petră din Zlatna. ' — Pentru esecutarea conclusului se decide a se escrie concursă ■ cu termină de 30 de dile, pentru conferirea unui stipendiu de 100 fl. unui tinără din munții apuseni, care va dovedi pregătirea și aptitudinea recerută, pentru-ca se potă urma cu succesă vre-o ț scolă de sculptură în lemnă seă petră. Nr. 168/439. Conclusulă adunărei generale din 1895, Nr. prot. 19, lit. d), prin care cererea dlui George Șandru, învățătoriu - în Petrila, pentru întreținerea gratuită a fiicei sale în internatulă scolei de fete a Asociațiunei pe anulă 1895/6, s’a transpusă corni- tetului centrală spre competentă afacere. — După-ce în internatulă scolei de fete a Asociațiunei nu sunt locuri gratuite, cererea nu se pote încuviința. Nr. 169/440. Conclusulă adunărei generale din 1895. Nr. prot. 19, lit. e), prin care cererea domnei Laura Borbola din Săt- mară pentru ună stipendiu anuală de 400 fl. spre completarea ■ studiiloru sale musicale, nu s’a încuviințată. — Se comunică petente! pentru orientare. Nr. 170/442. Conclusulă adunării generale din 1895, Nr. prot. 23, prin care s’aă decisă următdrele: a) pentru casulă când guvernulă ar dificulta unele modificări - din statutele cele iioue, se autoriseză comitetulă centrală, a per- tracta în sinulă seă observările guvernului și a le aplana; d) mandatulă funcționariloră Asociațiunei, afară de președinte și vice-președinte, înceteză în (iiua inactivărei noueloră statute. — Se ia spre scire și acomodare. '■ Nr. 171/443. Conclusulă adunărei generale din 1895, Nr. prot. 24, prin care s’a transpusă comitetului centrală spre posibilă considerare propunerea dlui G. Bogdană și consoții, în cestiunea cum ar fi se se redacteze foia Asociațiunei pe viitoră. — Se încredințeză comisiunei constătătdre din dnii: I. V. Russu, Z. Boiu și Dr. C. Diaconovich, spre studiare și raportare. - Nr. 172/444. Conclusulă adunărei generale din 1895, Nr prot. 25, prin care s’a transpusă comitetului centrală spre posibilă considerare propunerea dlui G. Bogdană și consoții, referitdre la „■ raportulă general, ce ar fi să se facă ană de ană despre literatura română produsă pe teritoriulă Ungariei. — Se încredințeză prim-secretariului Asociațiunei Dr. C. . Diaconovich, spre studiare și raportare asupra modului de esecutare. 393 Nr. 173/447. Punctulu protocolului adunare! generale din 1895, Nr. 28, prin care la interpelarea dlui Dr. I. Blaga, preșe- dintele Asociațiundi promite, că pe , viitorii se vor lua măsuri ca să se raporteze la adunarea generală despre agenturile și biblio- tecele poporale, ce sunt în ființă prin despărțemintele Asociațiunei, — Se predă biroului spre scire. Nr. 174/449. Conclusulă adunărel generale din 1895, Nr. prot. 32, prin care s’a alesă și declarată de membru onorariu alu Asociațiunei dlu Dr. Gustav Weigand, directorulă seminariuluî ro- mânii dela universitatea din Lipsea, și s’au încredințată comitetului centrală, a face pașii necesari la regim pentru obținerea aprobării, în sensulă §. 5 din statute, — Se face la regim representațiunea recerută în sensulă §. 5. din statute. Nr. 175/450. Conclusulă adunărel generale din 1895, Nr. prot. 33, prin care s’a decisă se se țină procsima adunare gene- rală din 1896. în Lugojă și ș’a încredințată comitetului centrală ficsarea timpului. — Să aduce la cunoștință fruntașiloră inteligenței române din Lugojă, spre a se face în comună conțelegere pregătirile ne- cesare pentru adunarea generală din 1896. Nr. 176/471. Direcțiunea scolei civile de fete a Asociațiunei, înainteză cu datulă 1 Octobre a. c. Nr. 83, protocolulă conferen- ței corpului didactică dela începutulă anului școlară curentă, anume din 5 Septembre 1895. — Se ia spre scire. Nr. 177/318. Reuniunea femeiloră române din Abrud și giură, cu datulă 16 Augustă a. c. cere ună ajutoră anuală de 200—300 ii. pentru crearea unui ală doilea postă de învețătore la scdla elementară de fetițe susținută de reuniune în Abrud. — Pentru anulă acesta fiind deja statorită budgetulu Asocia- țiunei, ajutoriulă nu se pote vota, se ține însă în evidență și la timpulă seă se va transpune comisiunei budgetare, spre studiare și raportare. Nr. 178/384. Dlă Basiliă Albană, parochă gr. cat. în Vișa, cu datulă 3 Augustă a. c. cere ună ajutoră pentru fiulă seă Alim- piă, rotariă de meseria în Clujă, ca se potă deschide atelieră de sine stătătoră. — In lipsa de mijldce cu acestă menire, cererea nu se pote încuviința. 394 Nr. 179/474. Funcționarii Asociațiunei presentă particula» riulu speseloră dela adunarea generală a Asociațiunei din anulă' curentă și anume: 1. Cassariulă despre 10 fl. 2. Secretariulă I. despre 10 fl. 3. Secretariulu II despre 12 fl. — Se iau spre scire, și se asemneză la cassa Asociațiunei spre solvire. Nr. 180/417. Direcțiunea scolei civile de fete a Asociațiunei, înainteză cu datulă 17 Septembre 1895. Nr. 94, cererea d-șorei Maria Gogană, fosta bonă în internatulă scolei de fete, ca se i se solvescă întregă suma restanță din salariulii ei de bonă pro 1894/5, în suma de 41 fl. 65 cr., deși dânsa a foștii silită se părăsescă postulă seu la 20 Martiă 1895, din causa unui morbă greu, — pe lângă părerea direcțiune!, ca se se încuviințeze cererea barem în parte. — Din considerațiuni de morb se încuviințeză 20 fl., ce se vor solvi din budgetulu scolei. Nr. 181/472. Oficiulă de cassă alu Asociațiunei presentă cu datulu 30 Septembre a. c. conspectulă despre percepțiunile cassei Asociațiunei dela 1 Aprile pănă la 30 Septembre c. c. și și eroga- țiunile, conspectulu tacseloră de membri incurse dela 1 luliă pănă în 30 Septembre a. c. — Se ia spre scire, având a se transpune conspectulu tacse- loru de membri organului Asociațiunei spre publicare. Nr. 182/473. Tipografia archidiecesană din locă, presentă contulu din 30 Septembre a. c. despre 257 fl. 45 cr., pentru tipa- riulu, broșarea și espedarea foii Asociațiunei în pătrariulu alu III-lea (luliă-Septembre) din anulu curentu. — Se ia spre scire,și se asemneză la cassa Asociațiunei spresolvire. Nr. 183. Verificarea acestui procesă verbală — Se jncredințeză dloră: I. V. Rusu, L. Simonescu și O. Tilea. Ședința se închee. D. u. s. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p., Dr. V. Bologa m. p., vice-președinte. secretariu II. S’a verificată. — Sibiiă 15 Octobre, 1895. I. V. Rtisu m. p. L. Simonescu m. p. 0. Tilea m. p. Rectificare. In Nr. 10. pag. 1 nota de josă a se ceti Intrată după încheiarea Nr. 9. Editura. Asoc. traua. Redactorii: Z. Boiu. Tipariul tipogr. archidiec.