Apare la 15 a fiă-citrel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂNO. Nrulu 10. sibiiu, 15 octobre 1895. Anulă XXVI. CĂSĂTORIA CIVILĂ ȘI CULTURA POPORULUI NOSTRU. Cu (Jiua de 19 Septembre (1 Octobre) a. c. s’au pusă în lucrare în patria nostră legile așa numite politico-bisericescl, privitore la căsătoria civilă, la matriculele de stată și la crescerea copiilorfi din căsătorii mixte,—legi, cari pentru în- semnătatea cea mare, ce au pentru viăță practică a popdre- loră, făcu memorabilă acestă (ți în istoria viețel nostre publice. încâtă aceste legi privescă politica, ele cadă afară de sfera societățiloră literare și culturale, căroră aparține și Asociațiunea nostră; ba statutele Asociațiunei nostre eschidă din adunările el, prin urmare și din organulă el de publicitate cestiunile politice și religiose, încât privescă presentulă. Dar aceste legi atingă forte de aprope și vieța cultu- rala a popdreloră patriei nostre, și din acestă punctă de ve- dere putem și noi a ne ocupa de ele, ba suntem chiară da- tori a o face acesta; căci progresulu și bunăstarea culturală este una din primele cerințe și condițiunl ale fericirel unul poporă. Ună factorii principală ală culturei poporului nostru a fostă fără îndoială sute de ani biserica lui străbună, și nu- mai în seculil din urmă s’a alăturată lângă ea și scola; și representanții acestoră ddue instituțiunl culturale aă fostă la noi și la tdte popdrele patriei nostre purtătorii cultu- rei popdreloră loră. Prin acesta preoțimea și învețătorimea diferîteloră popore aă devenită autorități culturale, și inteli- 20 308 gința bisericescă și lumăscă a poporeloră patriei nostre a creații sucrescența sa parte mare, pote cea mal mare, din șirurile preoțime!. De aceea aceste proiecte de legi, îndată ce s’aă ivit, au fostă privite din partea naționalitățiloru din patria, afară de una, ca aparițiun! îndreptate contra vieței spirituale și în specială contra culture! loră; și numerose adunări poporale din tote părțile s’aă declarată contra loră și aă prote- stată contra creărei loră. Și în deplin acord cu poporele loră, archiereii români, consistoriile și sinddele bisericesc! aă luată posiție față cu periculosele porniri, cari tind a centralisa totă puterea în mâna statului, a nimici seă celă puțină a restringe cât mal multă autonomia bisericiloră, scoleloră și a tuturoră instituțiuniloru culturale. Dar pe lângă tote aceste lupte proiectele în cestiune, cu maiorități de câte unu său doue voturi, aă devenită legi și cu grăbniciă febrilă s’au Introdusă la 1 Octobre n. căsătoria civilă, matriculele de stată și normele pentru pruncii născuți din căsătorii mixte. Bisericile aă luată tote măsurile de lipsă legale, a con- serva din autonomia bisericescă cât a fostă cu putință; con- gresele, sinodele, organele bisericescl tote aă dispusă cele de lipsă, ca legile acestea cu efectele loră stricăcidse să fiă în- timpinate cu precauțiunea și reserva cuvenită. Și în adevără forte de lipsă aă fostă aceste măsuri, căci îndată după Intro- ducere a'celoră legi, nedorite și necerute de nimeni, s’a vă- zută înfluința loru cea contrară mulțumire! și conviețuirel armonice a poporeloră patriei nostre. Rămâne dar, ca organele bisericesc! și școlare, și preste totă inteligința poporului nostru se-lu ferescă pre acesta de pericululă ce ’lă amenință și să salveze cu scumpetate simță- mintele lui religiose, naționale și culturale, garanțiile cele nedispensabile ale esistinței lui ca individualitate consciă de demnitatea și chiămarea sa. Z. Boiu. 309 CARE ESTE FEMEEA CEA MAI FRUM6sĂ? (Disertațiune ținută la 15/27 Augustu 1895 la adunarea generală a Asociațiunei transilvane la Blaju, de loanH Popescu din Cohalm, astădl în România). „Nu este bine se fiă omulă singurii, să-i facem lui ajutoriu“ ti'ce S. Scriptură. „Bârbatulu semăna semănța în agru, femeea pune ahiatulu și cdce pânea: pe bărbații îlu așteptă lucru- rile cele din afară de casă, ear purtarea grijei acasă este datoria femeei dice S. loanu Chrisostom. „Dulce-i de a dice când inima jelesce: Am o ființă ’n lume, ce sciîi că me iubesce“ dice poetulu Alecsandri. Onorată adunare ! Preoții afi obiceiu, ca înnaintea ori cărei cuvântări săă predice, ce ținu poporului în sărbători ori și la alte ocasiuni, să pună unu motto ore care, fiă din biblie, fiă din evanghelia acelei sărbători, său din sânții părinți ai creștinismului. Unii începu cuventulă lorfi nu numai cu unfi motto, ci chiarfi și cu doi și trei. Acestfi obiceifi de a începe o pre- dică saă o cuvântare cătră unfi publicfi ore-care îlfi aă chiarfi și laicii într’o măsură mai mică firesce decât preoții, și nu trebue să fiă cineva așa inteligentă, ca dintr’unfi motto, o citațiune, o macsimă său unfi proverbfi dre-care să înțelegă despre ce are să vorbescă cuvântătoriulă! Sunt deci sigură, că efi, care astăzi am pusă înnaintea disertațiune! mele o citațiune din S. Scriptură, alta din S. Ioană gură de aurfl și alta dintr’unfi scriitorii! profană, poetulfi Alecsandri, adecă trei de odată, sum sigură, dicfi, că onorata și culta acăstă adunare românăscă scie despre ce voescii se vorbescă; scie că am să vorbescfi despre misiunea femeei în genere, dar și despre rolulfl femeei române în specie! Este adevărată, că disertațiunea acăsta a mea a fostfi anunțată onoratului comitetfi sub titlulă întrebătorii!: „Care este femeea cea mai frumosă“ ? Și acum din citațiunile și din precuvântarea mea reese, că voifi vorbi despre misiunea femeei 1 20* 310 Este însă dre-care legătură între aceste doue vorbe, și pare că nu poți vorbi de una fără a aminti de ceealaltă, adecă despre chemarea femeei, fără a spune și de frumseța ei și viceversă. Ba trebue se amintescă și acelă adeverii, că pare că aveam și am și acum o temere dre-care, de a pune ca titlu disertațiunel mele titluri ca acestea „Rolulă femeei", „Misiunea femeei în lume," „Chemarea femeei române" etc. etc.; pentru că sub aceste titluri s’a scrisă și disertații de atâtea ori, în cât nu mal aă atracțiune, și mai cu semă când ne adu- cem aminte, că aprope toți oratorii și scriitorii aă bătută ace- lași'drum, pe care l’a deschisă curentulă de ordine „Emanci- parea femeei" ! Cu tote acestea, nu am voită prin titlulă, ce am dată disertațiunel mele, să ducă în rătăcire buna voință a acestui onorată și cultă auditoriă, pentru că dacă pe cale mal largă voiă cuventa despre misiunea femeei în societate, despre educațiunea și instrucția feminină, despre emancipare și diferitele sisteme său mai bine aplicațiunl, cu cari se facă căsătoriile ndstre, promită inse că voiă răspunde și la între- barea „care este femeea cea mal frumosă", pe carea am pus’o ca titlu deșertațiunei mele. Ba voiă spune și mal multă, voiă spune, cum pote deveni o femee frumosă și cum pote se-șl păstreze frumseța el în totă vidța, transmițăndu-o și fiiceloră sale, ba și mal multă, voiă areta mijlocele — săă dacă voițl și nu veți rîde — doctoria, ce trebue prescrisă fe- teloră, ca nici una se nu rămână nemăritată! Onorată și cultă adunare românescă! Ce este femeea? înnainte de a întră în largulă desvoltărel temei mele, me întreb: ce este femeea? Decă vom lua în mână cu deosebire cărțile poețiloră, vom vedea că o parte mare din aceștia spună, nici mal multă nici mal puțină de cât că femeea este unu deă, unu ideală, ună ângeră, ună cheruvimă; alții din contră, 311 spună că femeea este ună demonă, ună diavolu, ună luci- feră și alte asemenea nume, cu cari botezămă ființele infer- nului ! Se întemplă adese ori și faptulfi, că unulă și același poeții numesce pe femee când ijeă, când ființă infernală, de unde urmeză că fiă-care din acești poeți săă fiă și alții prosatori, au scrisă despre femei și le-aii calificată după îm- pregiurările momentului, plăcută seă neplăcută, în contactulă ce aă avută cu ele! Aă scrisă despre femei o mulțime de scriitori; de nici unu subiectă și de nici o sciință nu s’aă apucată ca se scrie de odată mai mulți cărturari, ca despre misiunea femeei în lume: psichologulă a scrisă psichologie, teologală despre reli- giune și dogme, militariulă despie arta militară, pedagogulă, istoriculă, naturalistulă etc. fiă-care a scrisă despre sciința, arta și meseria ce representa; dar toți aceștia: și psichologă și pedagogă și teologă și dintre militari și dintre ingineri și alții mulți încă, s’aă apucată să scrie și despre femee! Bine înțelesu că scrierile loră cam diferiaă după feliulă loră de a judeca cu conclusiuni scose din sciința, ce representa fiă-care, și — cum am disă mai înainte: după împregiurările momen- tului plăcută saă neplăcută în contactulă cu ele. Dar nici unulă din aceștia nu aă pusă chestiunea pe adevăratulă terenă ală rațiunel și ală naturei. Când și când ună pedagogă, ună teologă și câți-va și din alte branșe ale sciinței, aă discutată cestiunea mai aprope de adevără, dar și aceștia au discutat’o într’ună mod cum ași dice prea academic și prea pe încuugiură, nu într’ună mod mai populară, și pare-că fiă-căruia îi era frică se apuce — cum s’ar dice — taurulu de corne; ear ceialalți scriitori și oratori din celelalte scoli, cari mai cu sămă debitaă pe tema emancipare! femeei, aă rătăcită în domeniulă fantasiei loră, și mai cu semă când toți trimeteaă pe femei să iee esemple dela cutare și cutare împărătesă saă regină, din cutare și cutare țeră dincoce ori dincolo de oceană, ca și când noi ar trebui ca 312 femeiloru ndstre sd le dămd o astfelQ de educatiune și prin urmare o astfelu de posițiune în lume, ca se ajungă numai împdrătese și regine, încungiurate numai de servi și porfiră! Nici aceștia, cari trimită pe femei se ia eseinple de vir- tuți dela; împărătesc — decă se potîi găsi aici virtuți — și cu atâtd mai puțind aceia, cari fac din femee ăngeru și de- monii, nu aii dreptate, — pentru-că femeea nu-I nici deu nici demonii! — Ce este dar femeea? în tinerețele mele am cetită unde-va șeii am audiții dela cine-va următorea istorie, pe carea pote și din d-vdstră care-va se o scie mai tecstualii decât mine, și anume : Unii împărată seă unti rege ore care contemplândd odată natura și lucrurile ei, ar fi disu: „Se pote ca Dumne- deu să fi făcutu tote lucrurile și ființele sale cu unu ore-care scopd; eu însă nu înțelegd, cu ce scopu a făcută Dumuedeu muscele și pâianginii, căci aceste insecte nu numai că sunt supărătore, dar și grețose". — Nu multd după aceea avend acestd împărată răsbelă cu und adversara alu sed, fu învinsă de câtră acesta, oștea lui împrăștiată, ear eld ca se scape din mâna adversarului sed fugi într’o pădure mare, unde obo- sită de fugă se puse a se odichni ascunsă în tufele, cari au fostă mai dese și în cari se credea mai sigură și unde și adormi îndată. Oștea inimică îld urmăria însă prin aceld codru, și pe când soldați! cari cutrieraă loculd în acea direcțiune erau la o distanță mică de loculd unde împdratuld dormia ascunsă, o muscă se puse pe fața lui și-ld pișcă așa de tare, încâtă împăratulă se tredi înspăimântată, și deșteptă fiind audi la dre-care mică depărtare zăngănituld unoră arme și înțelese atunci, că ostașii adversarului seă îlă urmărescu pentru a-ld prinde; se scolă îndată și fuge mai departe și ajunge spre sără la rîpele unei mari prăpăstii, unde credea că s’ar pută ascunde și odichni peste nopte, și dând chiăru în acea rîpă de o intrare, probabilă locuită odata de ore-cari animale 313 selbatice, întră acolo, stând totă năptea în cea mai mare frică și tăcere. Ostașii adversarului însă aă căutată și preste nopte se dea de urma învinsului împărații, și des de dimineță câți-va din ei ajungă și la prăpastia și la gura visuniei unde era ascunsă, și chiară voiaă se sondeze loculă; dar pânza desă ce țesuse ună paiegină în acea nopte preste gura întrărei îi opri de a mai cerceta, (jicându-și că acăstă pânză le probeză că în acea pesceră nu pote să fiă nimenea intrată din acea năpte, și plecară căutând mai departe prin adâncimile co- drului. •— Așa dar, întâiă musca prin pișcătura ei și acum pa- ianginulă prin pânza lui a scăpată pe jacestă împăcată de a căde prisonieră în manile adversarului seă, care probabilă i-ar fi luată vieța, — și credă că atunci își va fi adusă aminte de critica nedreptă, ce a făcută creatorului, pentru că a cre- ată musca și paianginulă, și că acuma salvată chiară de aceste insecte va fi esclamată ca odată împăratulă și profe- tulă Davidă: „Mari sunt lucrurile tale Domne, și tote întru înțelepciune le ai făcută “. Eu nu voiă să discută aici, dacă tote câte Dumne^eă a pusă pe suprafața pământului, în aeră, în apă său pre ceriă, sunt făcute cu scopă seă fără scopă, și nici voiă cer- ceta, decă tote lucrurile lui Dumnedeă sunt mari și făcute întru înțelepciune, după cum afirmă profetulă, acesta o Iasă pentru mine a fi ună misteriă ca multe alte, ... la cari însă me închină ; ci eu voindă a tracta subiectulă ce mi-am propusă, me oprescă ună momentă aici și reflecteză: Așa dară dâcă pănă și ună paiangină care ne inspiră ună desgustă când îlă vedem, și decă și o muscă despre care Schoppenhauer dice „că e ună simbolă de nerușinare și de cutezanță nătângă, din causă că pe când tote dobitocele ocolescă pe omă mai multă ca pe ori și ce și deja de departe fugă de dânsulă, ea i se pune pe nasă“; dâcă, dic, și aceste insecte nesuferi- bile potu se fiă une ori în stare seă chiămate de acela, care 314 l-a dată vieță, ca se severșâscă cate o asemenea faptă, ore ce putem dice atunci despre ființa cea cuvântătore, care con- stitue jumătatea omenirel? despre acea ființă, pe carea acei scriitori cu caracterfi schimbătoriă, odată înălțându-o o pună alăturea cu Dumnetjeă și cu maica Domnului, ear altă dată o coboră mal joșii decât pe tote ființele infernului! Domnitorii și domnelorUt Femeea nu este, cum dic aceștia, nici (Jeă, nici demonii! Femeea nu pote fi alt ceva decât ceea ce a lăsat’o Dumnedeă să fiă; și eată sentința creatorului: „Nu este bine se fiă omulă singură, se-I facemu lui ajutoriă“. — Acesta este adevăratulă răspunsă la întrebarea, ce este femeea? Adecă femeea nu este alt ce-va decât ună ajutoriă ală omului pe pămentă, și ori cine ar veni acum se dea altă defiuițiune și alt rolă femeel pe pămentă, comite o abatere, ună păcată chiar în contra legiloru naturei! Și decă omenii inteligențl și serioși aă' scrisă și scriă încă și astădi dândă femeiloră asemenea calități și epitete, aceia aă eșită din cerculă serio- sitățil, ori prin faptulă că unii în fantasia loră nemărginită și necunoscința adevărată a misiunel secsulul femenină și eclip- șațl cu totulă de grațiile și apucăturile seducătore proprie acestui secs, aă alunecată și aă devenită captivați de femei, așa că el în convingerea loră și în scrierile loră nu văd de cât ună ună paradisă în femee; alții prin faptulă că aă ună temperamentu și dorințe stăpânite de erotismă, dominați de pasiunea de a tracta cu femeea ca cu ună ob- iectă de plăcere mereă schimbătoriă, aă interesulă a le ade- meni și smomi prin lingușiri; astfelă prin poezii, prin nuvele și alte scrieri ori discursuri se le înalțe pănă la ceriă, ca astfeliă el se devină agreații loră. Alții apoi, cari sunt căsătoriți și aă fete, în iubirea loru legitimă întru cât-va ■— ca copilele loră se aibă o posițiune în societate, în care se nu simtă greutățile legate de viăța casnică, iarăși nu vorbescu despre femei decât interesați îu causă, interesați se misce totulă, ca *fetele loră se nu lucreze, 315 se nu ostendscă pentru câștigarea pânei de tote dilele, ci nu- mai aducându-i-o bărbatulă de a gata. în urmă mai vinii apoi aceia, cari prin faptulfi că ori ca tineri afi fostfi înșelați în amorală loră, șefi că căsătorin- du-se afl aflată atari soții, caii prin purtarea loră, prin vorba lorii, șefi și mai multă, prin vieța loră destrăbălată și necredinciosa i-afi adusă la abrutisare și săturare de lume, încât bine înțeleșii că la ocasiuni când afi vorbită și ei de- spre femei nu afi putută se le spună că sunt ângeri, decât cel multă ângeri căluți din cerifl. Eu nu întrunescfi nici una din aceste calități seă mai bine defecte ale acestorfi scriitori: nu am necesitatea se lin- gușescfi secsulfi femeniuii și sg-lfi preamărescfi cu ipocrisie pentru ajungerea unui scopfi neleală și pdte chiar condam- nabilii ; în fața unei femei, cu apucături autoritare, a unei femei cu temperamentfi istericii, a unei femei care nu scie nici a-și iubi bărbatulă nici a se teme de elfi, ba pdte chiarfi în o posițiune agresivă cu cuțitulfi în mână, — în fața unorfi asemenea femei încă am sciutfl se fiii calm, ca pentru asemenea ființe mărginite sg nu condamnă totă socie- tatea femenină. Ași avă altcum motive și efi se me iafi, când după unii când după alții din acești judecători, și mai alesă ca unulfi, care în familia mea am mai multe fete decât feciori, ar trebui pdte se vorbescfi chiar pentru unii orisonfi mai dulce și strălucitorifi în vidța loră viitdre de căsnicie, sg vor- bescu și se secundez pe alții în propaganda loră pentru așa numita emancipare a femeei; dar nu potfi face acăsta, căci efi din contră, chiar în faptulfi emancipărel femeei așa cum înțelegfi cei mai mulți acestă emancipare, vgd o cale gre- șită pentru viitorinlfi fetelorfi și femeilorfi și prin urmare alfi societăței întregi! Și decă mai toți, cari afl scrisfl și vor- bită în acestă cestiune, afi vorbitfl așa cum am aretatfi mai înainte, apoi noî aceia cari am trăită și trăim în legături casnice legale (jeci de ani, și mai cu semă aceia, cari avem 316 copile, și diua și noptea ne pironim gândirea pentru viito- riulu loru; noi cari în vieța casnică și familiară ducem pe umerii noștri! și în mintea nostră greutățile și supărările îm- preunate în acâstă viăță; noi dar iară prin urmare trebue se cundscem mai bine a ne da semă de realitatea lucruriloră viețel casnice, și de adevărata cale ce trebue să ia educa,țiu- nea feminină, suntem datori se eșim și noi la lumină cu ideile nostre câștigate din practica lucrului, se ne punem față în față cu acel poeți saă nuveliștl, a căroru fantasie sboră îp sfere prea înalte, unde nu vădii decât munți de aură în casnici cu blondele și brunetele loră, cu ochii mari, cu părtt bălaiă, cu mâni de cără, pe când noi aicea în atmosfera mal grosă și josă a pământului, întâlnim în căsnicie mai toți numai stânci de necasuil. Se stăm de vorbă chiar și cu acel filosofi dintre pâreți, cu așa numiți! Stubengelehrte, și să le spunem tuturorfl că „de nobis sine nobis", că fără respectarea macsime! iuridice „audiatur et altera pars“, nu ne plecăm judecății loră; se le spunem, că „socotela de acasă nu se potrivesce cu cea din tîrgu" și că nu pe fantasiile loră seă pe teoriile loră uto- pice se pote clădi o educațiune și instrucțiune feminină vi- itore, ci că acesta se pote face numai pe basele rațiune!, ale viețel practice, decretate chiar dela începutulă omenire! de creatoriulu el 1 (Va urma.) PENTRU CLARIFICARE. „ Unirea^, foia bisericescă-politică din Blajă, în numărulă seă 41 dela 12 Octobre a. c. în articlulă prim întitulată „Scandalulu dela Asociațiune“, între alte Obiecțiuni făcute față de alegerea d-șdrei Eugenia lovescu de învețătore la scdla civilă de fete a Asociațiunei, îndeplinite în ședința co- mitetului dela 24 Septembre a c., cu care obiecțiuni și cu forma loru nu aflu loculă potrivită a me ocupa aici, — pune și următorele întrebări: ' 1. „De ce ați convocată pentru alegerea de profesoră ședință estra-ordinară, când și așa numai 6 dile ve despărțiaă de cea ordinară ? 317 2. De ce ați convocata ședința estra-ordinară atunci, când sciați că dlă losif St. Șuluțiă era împedecată a veni la ședință pentru morb, ear dlă Dr. Cornelă Diaconovich era dus la inaugurarea podului dela Cerna-Voda? 3. De ce nu l’ați avisatu despre ținerea ședinței estra- ordinare pe președintele Asociațiunei?" Și totă numita foie dă ia acelea întrebări și ună răs- punsă plin de suspiciune la adresa comitetutului și în deosebi la adresa mea, care în calitate de vice-președinte am con- vocată aceea ședință; — deci me simtă îndatorată spre clarifica- rea onorațiloră membri ai Asociațiunei și a întregului publică română a răspunde eu la întrebările puse spre a se vedă că respunsulă dată la acele întrebări de însăși foia „Unirea" este necorectă și netemeinică; pentru-că: ad 1. necesitatea unei ședințe estra-ordinare a fost in- dicată încă din ședința anteridră a comitetului dela 5 Sep- tembre, în care la publicarea concursului noă pentru postulă de învățătoriă (învețătore) s’a pus termină numai de 15 dile anume pănă în 20 Septembre și nu 30 dile, cum de regulă s’a obicinuită a se pune la atari concurse. Deci eu am lucrată cu bună credință după intențiunile on. Comitetă, conchiemând ședință estra-ordinară, și ași fi elu- dată acele intențiuni, cari eraă a intregi cât mai curând postulă învățătorescă, fiind anulă școlară începută, decă ași fi amânată resolvirea obiectului acestuia pe ședința ordinară, pănă la care nu șese, ci dece dile era diferința. Nici că a escepționată seă observată cineva în ședință dintre membri on. Comitetă contra ținere! ședinței estra-ordinare, cu atât mai puțină, cu cât și ședința dela 17 Augustă, în care d-șdra lovescu a fost pentru ântâia oră alesă de învățătore, a fost estra-ordinară. ad 2. Nu am avut scire, că dnii losif St. Șuluțiă și Dr. Cornelă Diaconovich sunt împedecați a participa la șe- dință, pentru că cașurile de atari împedecări nu se insinuă mai nainte la presidiă din partea celoră împedecați, ci de regulă numai în ședință află și presidiulă că unulu seă al- tulă este împedecată a participa la ședință și de astădată nu am putută afla nici pe altă cale despre numiții domni, că sunt reținuți dela ședință și pentru împregiurarea, că în «Jilele premergătore ședinței și eu am absentată din Sibiiă, — aflându-me la Clujă în deputațiunea clerului pentru preSen- tare înaintea Maiestății. Dar chiar să fi avută cunosciuță, că dnii Șuluțiă și Diaconovich nu potă participa la ședință, absentarea dloru nici după pracsa de pănă acum, nici după regulamentă nu o puteam privi de pedecă la ținerea ședinței, dăcă s’aă aflată de față la ședință numerulă recerută de membrii, — afară doră decă ar fi fost descoperite la presidiă din vre-o parte anumite dorințe de a se amâna ținerea ședinței. ad 3. Deși după o pracsă vechie de sub fericiții pre- ședinți Timoteiă Cipariă și lacob Bologa ședințele comitetului se țineaă de regulă sub conducerea vice-președintelui fără a se avisa din cas în cas președintele, care încă avea locuința în Blajă, totuși eă fără se fi sciută, cum este dorința dom- nului președinte actuală ală Asociațiunei în privința acăsta, în pracsă am ținută lucru de cuviință și chiar necesară a avisa din cas în cas pe dlă președinte despre ținerea șediu- țeloră, și în casulă de față încă am subscris încunosciințarea cu indicarea obiecteloră de pertractată în ședința dela 24 Septembre. Ce sorte a avută aceea invitare, pentru ce nu a ajunsă la destinulă ei, eu nu pot da semă. Am dorită și pănă acum, și acum după regretabilulă incidență dorescă și mai multu, ca se se reguleze, de comi- tetă prin condusă, cum are s6 se facă încunosciințarea dlui președinte despre ținerea ședințeloră și care lucrări, voesce a și-le reserva. Din deslușirile acestea sperez, că fiă-care om nepreocu- patfl se va pută convinge, că procedura mea în causa sub- versantă a fostă corectă și legală și că insinuațiunile de a fi fostă condusă de interese particulare, confesionale, nu sunt justificate nici prin activitatea mea din trecută pentru Asoci- ațiune, nici prin casulă subversantu, și din parte-mi potă numai regreta că, alegerea unei învățătore pentru scola civilă de fete a Asociațiunei a putută provoca atâta superare și amărăciune între frați. Sibiiă, în 18 Oetobre, 1895. Dr. Ilar ionii Puse ar iii vice-preș.edintele Asociațiunei. 319 DIN CRONICA LUNARĂ. Podul presle Dunăre dela Cernavoda-Fetesci s’a Inaugurata cu mare solemnitate la 14/26 Septembre a. c. Acela este o operă grandiosă și din tote punctele de vedere de mare însemnătate pen- tru România. Sublimă este cu deosebire cuvântulu regelui Carolă, care constată progresele cele mari ale țerei și-i deschide' o măreță perspectivă de fericire și mărire în viitoriu. „Masa studențiloru, fundată prin banca „Albina", s’a Inaugu- rată la 1/13 Octobre într’o sală din edificiulă băncei, și întregă instituțiunea va fi condusă de femeile române din Sibiiă, cari cu deosebită amabilitate au priimîtă sarcina, de a veghia pe rend la bucătăriă și a împărți bucatele. La Inaugurarea mesei au asistată ună publică numerosă română; după actulă religiosă ală sfințire! apei aă urmată doue discursuri de mulțemită cătră binefăcători și de sfătuiri părintesc! cătră tinerii beneficiați. Constatăm cu plă- cere bunulă comfort, de carele se potă bucura de astădată 50 de studenți, și poftim din inimă, ca cât mai curendă se se potă spori numerulă participanțiloră, deore-ce aă petiționată 94 de elevi, nu aă putută fi primiți înse deocamdată decât 50. Vom reveni asupra acestui faptă îmbucurătoriu. BIBLIOGRAFIA. Merceologia și Technologia pentru scolele comerciale și profe- sorale și stlidiă privată, de prof. Arseniu Vlaicu, în Brașovă. Tipariulă tipografiei archidiecesane din Sibiiă, 1895. Scrierea cuprinde 895 pagine, după prefață și noțiuni generale, tracta- rea mărfuriloră din regnulă vegetală, din regnulă animală și din regnulă minerală; ea plinesce ună mare golă în lite- ratura nostră română în generală și în specială pe terenulă cărțiloră școlare. Ea se află de vândare în librăria N. E Ciurcu în Brașovă și în librăria archidiecesană din Sibiiă. Prețulă 5 fl. A treia carte de cetire pentru copiii și copilele din anulă ală 3-lea și ală 4-lea de scolă, întocmită de mai mulți prietini ai scolei. Editura librăriei Nicolae I. Ciurcă. Brașovă, 1895. Prețulă 65 cr. Balade poporale. Din gura poporului bănățeană culese de G. Cătană, învățătoriă. Brașovă, librăria Ciurcu, 1895, Prețulă 30 cr. 320 Rațiociniulu Asociațiunei transilvane pentru literat. ' Venite: 1. Fondulu generalii. fl. cr. Saldulu cassei din anulu 1893 ..... 3503.04 Tacse și prenumerațiuni...... 4150.--- Chirii și arendă........ 1129.16 Interese după efecte publice: a) 4 acțiuni Abrudb. takarekpenzt. 12 fl. --- cr. b) 1 acțiune „ Albina u . . . 15 , --- „ c) 4 acțiuni „Arieșana“ . . 16 „ --- „ d) 1 obligaț. szatmăr - nagybănyai vasuttârs. . . . . --- „ --- „ e) 1 acțiune „Economulu" . . 4 „ --- „ /) 1 acțiune „Gesellsehaftbaus" . --- „ --- „ y) 2 acțiuni „Mureșana" . . 10 „ --- „ h) 1 acțiune „Sebeșanau . . 4 „ --- „ i) 1 acțiune „Silvania“ . . 4 „ --- „ k) 2 acțiuni „Someșana" . . --- „ --- „ l) 3 obligațiuni de stătu din a. 1860 12 „ ---• „ m) 1 oblig, de statii din a. 1860 4 „ 20 „ n) 1 obl. de stătu despăgub. păment. 4 „ --- ,, o) 75 obligațiuni „Transilvania11 405 „ --- „ p) 4 acțiuni „Vajda-hunyad. taka- rekpezt“......53 „ --- „ q) 6 oblig, rentă amortibilă rom. 736 „ --- „ r) 11 obligaț. I. soc. cred. fonc. r. Bucuresci .... 1343 „75 „ s) 10 scrisuri fonc. „Albina“ ă 500 fl. 5% . . . . 125 „ --- „ f) 4 scrisuri fonciare „Albina" ă 1000 fl. cu 5% . . . 150 „ --- „ 2897.95 Interese după depuneri...... 175.63 Tacse de administrare . . ... . . 233.42 Hârtii de valore sortite...... 300.--- Venite estraordinare ....... 2808.06 Suma 15197.26 II. Fundațiunea anonimă Brașovu. Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 41.15 Interese după efecte ....... 25.--- Interese după depuneri. . . ' . . . 2.04 Suma 68.19 321 rom. și cultura poporului rom. pentru anulu 1894. Spese: I. Fondulă generală. a. cr. Secretariului 1......................................... . 400.— Secretariului II. . . ... . . . . 267.56 Cassariului............................................... 200.— Bibliotecarului...........................................120.— Cancelistului........................................... . 300.— Servitoriului........................................... . 180.— Spese de cancelariă, luminății, încălițitu . . . 220.41 Dotațiunea bibliotecei....................................50.95 Tipariulu foiei „Transilvania¹⁴ ..... 814.81 Conservarea și asigurarea edificiiloru .... 144.81 Contribuțiune și ecuivalente........................414.08 La fondulu de reservă............................... 600.— La fondulu de pensiune învețătorescu .... 48.— Stipendiu pentru sucrescența didactică.............. 500.— Unu stipendiu la meseria de lemnăritu .... 50.— Stipendii eleveloru din internatulu scolei . . . 640 — Stipendiulu Mezel . . . . < . . . 30.— Subve'nțiune scolei civile de fete ....... 2288.— Spese estraordinare.......................................1512.83 Saldulu cassei în 31 Decembre 1894 .... 6415.81 Suma . 15197.26 II Fundațiunea anonimă Brașovă. Transpuși în fondulu generală............................68.19 Suma 68.19 322 Venite: III. Fonduld Georgiu Barițiu, a. cᵣ. Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 2061.61 Oferte benevole..........................................1216.93 Interese după efecte . . ... . . . 2.50 Interese după depuneri....................................130.12 3411.16 IV. Fundațiunea Bașota Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 168.41 Interese după efecte.......................... 25.— Interese după depuneri......................... 7.76 Suma . 201.17 V. Fundațiunea Cipariu. Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 135.51 Interese după efecte.................................... 20._____ Interese după depuneri . . . . . . 6.43 Suma . 161.94 VI. Fundațiunea Conțiuană. Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 361.04 Intferese după efecte................................... 25._____ Interese după depuneri . . . . . . . 13,58 Suma . 399.62 VII. Fundațiunea Dobâca. Saldulu cassei la 31 Decembre 1893....................... 260.18 Interese după efecte.................................... 50______ Interese după depuneri............................. . 12.50 Suma . 322.86 VIII. Fundațiunea G. B. V. Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 497.73 Interese după efecte.................................. 220.______ Interese după depuneri..........................29.55 Suma . 747.28 IX. Fundațiunea Galliană Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 42.02 Scrisu fonciaru sorțitu................................. 100.____ Interese după efecte .................................78.________ < Interese după depuneri.................................... 6.90 Suma . 226.92 323 Spese: III. Fondulă Georgiu Barițiu. fl. cr Tacsa de administrare . ........................33.— Saldulă cassei la 31 Decembre 1894 . 3378.16 Suma . 3411.16 IV. Fundațiunea Bașota. Unu stipendiu................................ 20.— Tacsa de administrare . . . . . . . 7.— Saldulu cassei la 31 Decembre 1894 . . . . 174.17 Suma . 201.17 V. Fundațiunea Cipariu. întregirea competinței la fonduliî generală 1892/3 . 2.75 Competința fondului generală..............................12.67 Saldulă cassei Ia 31 Decembre 1894 . . . . 146.52 Suma . 161.94 VI. Fundațiunea Conțiuană. Transpuși la fondulă generală........................... 399.62 Suma . 399.62 VII. Fundațiunea Dobâca. Ună stipendiă........................................25.— Tacsa de administrare.............................. . 13.— Saldulu cassei la 31 Decembre 1894 .... 284.68 Suma . 322.68 VIII. Fundațiunea G. B. V. Tacsa de administrare 45.— Saldulă cassei la 31 Decembre 1894 . . . . 702.28 Suma . 747.28 IX. Fundațiunea Galliană. Ună stipendiă........................................30.— Tacsa de administrare................................17.— Saldulă cassei la 31 Decembre 1894 ... . . 179.92 Suma . 226.92 21 324 Venite: X. Depositulu Hangea- fl- ⁽‘v- Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 . . . . 58.06 Interese după depuneri...................................... 2.14 Suma . 60.20 XI. Fundațiunea Marinovicid. Saldulu cassei Ia 31 Decembre 1893 . . . . 370.20 Interese după efecte................................ . 117.— Interese după depuneri......................................18.17 Suma . 505.37 XII. Fundațiunea Moga. Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 288.45 Interese după efecte .....................................43.20 Interese după depuneri.........................14.42 Suma . 346.07 XIII. Depositulu Mureșanu. Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 . . . . 502.60 Interese după efecte.............................125.— Interese după depuneri...........................26.84 Suma . 654.44 XIV. Depositulu Olteanu. Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 1142.02 Interese după depuneri...........................51.95 Suma . 1193.02 XV. Fundațiunea Pop-Maiorii. Saldulu cassei ia 31 Decembre 1893 .... 107.96 Scrisu fonciaru sorțitu...............................100.— Interese după efecte..................................78.— Interese după depuneri................................• 10.35 Suma . 296.31 XVI. Fundațiunea Riureanii. Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 392.07 Interese după efecte........................................... — Interese după depuneri . . . • • • • 18.51 Suma . 460.58 325 Spese: X. Depositulu Hangea. a. Cr. Reuniune! meseriașiloru în Brașovu .... 60.— Porții poștalii.................................... . —.20 Suma . 60.20 XI. Fundațiunea Marinoviciti. Unu stipendiu................................... 75.— Tacsa de administrare . ..........................29.— Saldulii cassei la 31 Decembre 1894......................... 401.37 Suma . 505.37 XII. Fundațiunea Moga. Tacsa de administare ....... 11.— Saldulii cassei la 31 Decembre 1894 .... 335.07 Suma . 346.07 XIII. Depositulâ Mureșianu. Tacsa de administrare 31.— Saldulii cassei la 31 Decembre 1894 .... 623.44 Suma . 654.44 XIV. Deposituld Olteanu. Saldulii cassei la 31 Decembre 1894 .... 1193.98 Suma . 1193.98 XV. Fundațiunea Popd-Maiorii. Tacsa de administrare......................................18.— Saldulii cassei la 31 Decembre 1894 . . . . 278.31 Suma . 296.31 XVI. Fundațiunea Riureanu. Unii stipendiu.....................................40.— Tacsa de administrare .................................14.— Saldulii cassei la 31 Decembre 1894 .... 406.58 Suma . 460.58 21* 326 Venite: XVII. Fondulu de reservă fl. cr. Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 763.82 Interese după efecte . . . . . . 50.— Interese după depun'erî..................................36.31 Dela fondulu generală . . . . . . . 600.— Suma . 1450.13 XVIII. Fundațiunea Țiție. Saldulu cassel la 31 Decembre 1893 . . . . 77.47 Interese după efecte...........................25.— Interese după depuneri........................ 3.43 Suma . 105.89 XIX. Fundațiunea Tofaleană. Saldulu cassel la 31 Decembre 1893 .... 263.51 Interese după efecte..........................100.— Interese după depuneri . . . . . . . 11.66 Suma . 375.17 Sibiiu, 31 Decembre 1894. Revidutu și aprobată în ședința Dr. Ilarionu Pușcariă m. p., vice-președinte. 327 Spese: XVII. Fondulu de reservă. fl. cr. Saldulu cassei la 31 Decembre 1894 .... 1450.13 Suma . 1450.13 XXIII. Fundațiunea Țiție. Transpuși în fondulu generalii..........................105.80 Suma . 105.80 XIX. Fundațiunea Tofaleană. Transpuși în fondulu generalii.......................... 375.17 Suma . 375.17 Leontinu Simonescu m. p., Ioană Crețu m. p., cassariu. controlorii. comitetului, ținută în 8 Augustă 1895. Dr. Vasile Bologa m. p., secretarii. 328 Inventariulu Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românu pentru anulu 1894. I. Fondulu generală. A) Realități: a) Casa din Sibiiu . - . . . 41917.45 6) Edificiulu scolei de fete .... 63826.45 c) Realitatea din Vidra ..... 300.— B) Numerariă: Saldulu cassei . . . 6415.81 C) Efecte: 4 „Abrudbânyai takarekpenztăr", acțiuni . . 200.— 1 „Albina“, acțiune ...... 100.— 14 „Albina“ scrisuri fonciarc 16 â 500, 4 ă 1000 . 9000.— 4 „Arieșana⁸, acțiuni ..... 200.— 1 ₙEconomulu“, acțiune ..... 50.— 1 „Gesellschaftshausu acțiune .... 100.— 2 „Muresana" acțiuni ..... 100.— 1 „Sebeșana“ acțiune . . . . . 50.— 1 „Silvania“ acțiune ...... 50.— 2 „Someșana" acțiuni ..... 200.— 1 „Szatmâr-nagybânyai vasuttârs.“ acțiune . . 100.— 3 Obligațiuni de stătu din anulu 1860 . . . 300.— 1 Obligațiune de stătu din anulu 1868. . . 100.— 1 Obligațiune de stătu desărcin. pământului . . 100.— 72 Obligațiuni: Banca de asig. „Transilvania" . . 7200.— 4 Vajda-hunyâdi takarekpenztâr, acțiuni . . 200.— 6 Renta amortibilă română . . lei 30000 11 Societatea de cred. fonc. româna din Bucuresci . . . . . „ 55000 D) Pretensiunl de chiriă restantă 108.36 E) Mobilii.............................................. 910.57 Suma lei 85000, fl. 131528.64 II. Fondulă G. Barițiu. 1 „Iulia“ acțiune . . ' . . . . 50.— Saldulu cassei . . . . . . . ‘ 3378.— Suma . 3428.— III. Fundațiunea Bașota. 1 „Albina⁸ scrisu fonciaru ..... 500.— Saldulu cassei . . . . . . . 174.17 Suma 674.17 329 IV. Fundațiunea. Cipariu 1 Obligațiune de stat din 1890 .... 500.--- Saldulu cassei . . . . . . . 146.52 Suma 646.52 V. Fundațiunea Dobâca. 2 „Albina" scris, fonc. ...... 1000.--- Saldulu cassei ....... 284.68 Suma 1284.68 VI. Fundațiunea G. B. V. 3 „Albina" acțiuni ...... 300.--- 4 „Albina" scris, fonc. 1 ă 500, 3 â 1000 3500.--- Saldulu cassei ....... 702.28 Suma 4502.28 VII. Fundațiunea Galliană. 2 „Albina" scris, fonc. ...... 1500.--- Saldulu cassei ....... 179.92 Suma 1679.92 VIII. Fundațiunea Marinovictâ. 3 „Albina" scris, fonc. ...... 2500.--- Saldulu cassei ....... 401.37 Suma 2901.37 IX* Fundațiunea Moga- 8 „Transilvania" obligațiuni ..... 800.--- Saldulu cassei ....... 335.07 Suma 1135.07 X. Depositulu Mureșand. 3 „Albina" scris, fonc. ...... 2500.--- Saldulu cassei ....... 623.44 Suma 3123.44 XI. Depositulu Olteand. Saldulu cassei ....... 1193.98 Suma 1193.98 XII. Fundațiunea Pop-Maiorii. 2 „Albina" scris, fonc. ...... 1500.--- Saldulu cassei ....... 278.31 Suma 1778.31 330 ₍ XIII. Fundațiunea Riureand 1 „Albina² scris fonc. . . . . . 1000.— , Saldulu cassei . . . . . . 406.57 Suma . 1406.58 XIV. Fondulu de reservă. 1 „Albina“ scris fonc. . . . . . ... 1000.— Saldulu cassei ... .... 1450.13 Suma . 2450.13 Tote fondurile la olaltă fl. 157.733.18 Lei 85000.— Sibiiu, 31 Decembre 1894. Oficiulă de cassa ală Asociațiunei transilvane pentru literatura ro- mână și cultura poporului română. Leontinu Simonescu m. p., loanu Crețu m. p., cassariu. controlorii. Revădută și aprobată în ședința comitetului, ținută in 8 Augustă 1895. Dr. Ilarionft Pușcaritt m. p., Dr. Vasile Bologa m. p., vice-președinte. secretarii II. BUDGETULtJ Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românii pe anvilTă- 1SSS. 332 Budgetu pe Venite: 1. Fondulti generalii. fl. cr. Tacse dela membri și prenumerațiunî . . 3000.--- Chirii și arândă...... . 1050.--- Interese după efecte: a) 4 acțiuni Abrudb. takarekpenzt. 12 --- fe) 2 acțiuni „Albina" . . . . 20.--- c) 4 acțiuni „Arieșana" .... 16.--- d) 1 oblig, szatmăr-nagyb. vasuttârs. -.--- e) 1 acțiune „Economulu" 4.--- f) 1 acțiune „Gesellschaftshaus" . ---.--- g) 2 acțiuni „Mureșana" 9.--- A) 1 acțiune „Silvania" . 4.--- i) 1 acțiune „Sebeșana" 4.--- k) 72 obligațiuni „Transilvania" . 388.80 1) 4 acțiuni „Vajda-hunyad. takarekpenzt." 60.--- w) 3 obligațiuni de stătu din anulu 1860 12.- n) 1 obligațiune de stătu din anulu 1868 4.--- o) 1 obl. de stătu despăgubirea pământ 4.--- p) 6 obligațiuni rentă amortibilă ă 5000 lei 700.--- q) 11 obligațiuni I. soc., cred. fonc. r. Bucuresci ă 5000 lei. 1300.--- r) 4 scris, fonc. „Albina" ă 1000 fl. 5% 200.--- s) 10 scris, fonc. „Albina" ă fl. cu 5% 250.--- 2987.80 Interese după depuneri..... 150.--- Tacse de administrare..... . 240.--- Vșnite estraordinare..... . 1000.--- Suma • 8427.80 II. Fonduld Georgiu Barițiu. Interese după efecte..... 6---- Interese după depuneri..... 160.--- Dotațiune dela fon. gen. , . 1000.--- Suma . 1166.--- III. Fundatiunea Bașota. 1 scris, fonciaru „Albina" de 500 fl. cu 5% 25.--- Interese după depuneri..... - 8.--- Suma 33.— 333 anulă 1896. Spese. I. Fondulu generalii. fl. cr. Secretariului I. remunerațiune............................ 400.— Secretariului II. remunerațiune........................... 300.— Cassariului remunerațiune..................................... 200.— Bibliotecariului remunerațiune............................120.— Cancelistului remunerațiune . . . . . . 300.— Servitorului simbria......................................180.— Spese de caneelariă, luminată, încăldită . . . 150.— Dotațiunea bibliotecei . ............................100.— Tipariulă foiei „Transilvania¹*........................... 950.— Conservarea edificieloră..................................100.— Contribuțiune erarială și ecuivalente .... 400.— Contribuiri la fondulu de reservă......................... 600.— Competința pentru fondulu de pensiune învețătorescă . 48.— Stipendiu pentru unu candidată de învețătoriă . . 500.— Stipendiă pentru ună elevă la meseria de lemnărită . 100.— Subvențiune scolei civile de fete ..... 1736.69 Spese estraordinare.................................... . 800.— Dotațiune fond. G. Barițiă................................ 1000.— Suma . 7984.69 II. Fondulă Georgiu Barițiă Pentru lucrări literare.................................. 1000.— Tacsă de administrare....................................34.— Suma . 1034.— III. Fundațiunea Bașota. Ună stipendiă .......................................20.— Tacsă de administrare................................ 7.— Suma 27.— 334 Venite. IV. Fundațiunea Cipariu. h. cr. 1 obligațiune de stătu din anulu 1860 de 500 fl.. . 20.— Interese după depuneri................................—..— Suma . 20.— V. Fundațiunea Oobâca. 2 scrisuri fonciare „Albina" â 500 fl. cu 5% . . 50.— Interese după depuneri................................13.— Suma . 63.— VI. Fundațiunea G. B. V. 6 acțiuni „Albina" de 500 fl. cu 5% .... 60.— 1 scris, fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5% . . . 25.— 3 scris, fonc. „Albina" de 1000 fl. cu 5°/o • • ■ 150.— Interese după depuneri ....... 30.— Suma . 265.— VII. Fundațiunea Galliană 1 scris, fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5% . . . 25.— 1 scris, fonc. „Albina" de 1000 ff. cu 5% • . . 50.— Interese după depuneri................................ 8.— Suma . 83.— VIII. Fundațiunea Marinoviciti. 1 obligațiune de stătu din anulu 1868 de 1000 fl. . 42.— 1 scris, fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5% . • . 25.— 1 scris fonc. „Albina" de 1000 fl cu 5% . . . 50.— Interese după depuneri. . . . . . . 18.— Suma . 135.— IX. Fundațiunea Moga. 8 obligațiuni „Transilvania" .............................43.20 Interese după depuneri................................15.— Suma . 58.20 X. Depositulu Mureșanu. 1 scris fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5% ... 25.— 2 scrisuri fonc. „Albina" ă 1000 fl. cu 4% . . . 100.— Interese după depuneri................................30.— Suma . 155.— 335 Spese. IV. Fundațiunea Ciparid. fl. cr. Dotațiune fondului generalii.............................13.33 Dotațiune fondului de teatru............................. 6.67 Suma . 20.— V. Fundațiunea Dobâca Unu 'Stipendiu................................... . 50.— Tacsă de administrare...............................10.— Suma . 63.— Vi. Fundațiunea G. B. V. Tacsă de administrare...............................50.— Sumă . 50.— VII. Fundațiunea Galliană. Unu stipendiu.........................................60.— Tacsă de administrare.................................18.— Suma . 78.— VIII. Fundațiunea Marinoviciu. Unu stipendiu . . . . . . . . 60.— Tacsă de administrare ....... 29.— Suma . 89.— IX. Fundațiunea Moga. Tacsă de administrare 11.— Suma . 11.— X. Oepositulu Mureșanii. Tacsă de administrare 32.— Suma . 32.— 336 Venite. XI Depositulu pentru legatele Olteanu. fl. cr. Interese după depuneri...............................53.— Suma . 53.— XII Fundațiunea Popd-Maiord. 1 scris fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5% • . ■ • 25.— 1 scris fonc. „Albina" de 1000 fl. cu 5% • • • 50.— Interese după depuneri . ,........................14.— Suma . 89.— XIII Fundațiunea Riureand. 1 scris fonc. „Albina" de 1000 fl. cu 5% . . . 50.— Interese după depuneri...............................19.— Suma . 69.— XIV. Fondulu de reservă. 1 scris fonc. „Albina" de 1000 fl. 5% .... 50.— Dela fondulu generală.................................... 600.— Interese după depuneri...............................66.— Suma . 716.— Sibiiu, 1 luliu 1895. Oficiulu de cassă alu Asociațiunei transilvane Reve^utu și aprobatii în ședința Dr. Ilarionik Pușcaritt m. p vice-președinte. 337 Spese. XI. Depositulu pentru legatele Olteanu fl. cr. Depositulu pentru legatele „OIteanu“ .... —•— Suma . —•— XII. Fundațiunea Pop-Maioru. Tacsa de administrare ....... 18.— Suma . 18.— XIII. Fundațiunea Riureanu. Unu stipendiu..........................................40.— Tacsă de administrare.......................................14.67 Suma . 54.67 XIV. Fondulti de reservă. Tacsă de administrare.................................... —.— Suma . —. pentru literatura română și cultura poporului românit. Leontinu Simonescu m. p., loanu Crețu m. p.. cassariu. controlor substitutu. comitetului, ținută în 8 Augustă 1895. Dr. Vasile ftologa m. p., secretarii!. 338 ' - ' 1 PARTEA OFICIALĂ. Nr. 375—1895. Procesa verbala din ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românii, ținută în Sibiiă la 15 Augustă 1895. Președinte: Ioană M. Moldovânfi, președ. Asociațiunei- Membrii presențl: Dr. Ilarionă Pușcariă, v.-preș., I. St. Șuluțiă, I. Papiă, Z. Boiu, P. Cosma, L. Simonescu, I. Crețu, Dr. C. Diaconovich și N. Togană, bibliotecariă. Secretarlă: Dr. V. Bologa. Nr. 115/283. Comisiunea constătătore din dnii: Dr. Ilarionu Pușcariă, I. V. Ițusu și Parteniă Cosma, esmisă la 9 Novembre 1892, pentru revisiunea statuteloră Asociațiunei, în necs cu con- clusulă acestui comitetu din ședința dela 13 luniu a. c. presentă cu datulu 4 Augustă c. noulă proiectă pentru modificarea statute- loră și propune: a) în §§. nemodificați din statutele vechi, să se Introducă ter- mini! și ortografia ce se folosesce astădi, p. e. în locă de „adu- nanță" „adunare", etc. b) să se facă propunere la adunarea generală, ca în casulă, când guvernulă ar dificulta unele modificări, să fiă autorisată co- mitetulă centrală a pertracta în sinulă seă observările guvernului și a le complana. Luându-se la desbatere paragrafă de paragrafu pe basa rapor- tului comisiunei, — Proiectulă pentru modificarea statuteloră se primesce în tecstulă alăturată la protocolă sub •/. și se decide a se înainta la adunarea generală din acestă ană spre definitivă statorire. Pentru revisiunea stilară a proiectului se esmite comisiunea men- ționată, amplificându-se cu dnii: I. St. Șuluțiă și Dr. C. Diaconovich. Biroulă primesce însărcinarea, a îngriji de tipărirea și înain- tarea proiectului de statute. Ear pentru casulă când guvernulă ar dificulta unele modifi- ficări, se decide să se facă propunere adunărei generale, ca se fiă autorisată comitetulă centrală a pertracta în sinulă seu observările guvernului și a-le complana. Nr. 116. In necsă cu punctulă precedentă, la propunerea dlui Parteniă Cosma, — Se decide a se înainta adunărei’ generale următoriulă proiectă de condusă: 339 Mandatulă funcționariloru Asociațiunei, a căroră instituire, _ după statutele none? cade în competința comitetului centrală, în- cetă în 4iua înactivăriî aceloru statute. Nr. 117. Verificarea acestui procesă verbală — Se încredințeză dloru • I. Papiu, P. Cosma și I. Crețu. Ședința se închee. D. u. s. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p., Dr. V. Bologa m. p., vice-președinte. secretariu II. S’a verificată. — Sibiiă 19 Augustă 1895. I. Papiu tn. p. P. Cosma m. p. I. Crețu m. p. Nr. 376—1895. Proces verbal din ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, ținută în Sibiiă la 17 Augustă 1895.*) Președinte: Dr. Ilarionă Pușcariu, v.-președ. Asociațiunei. Membrii presenți: I. Papiă, I. St. Șuluțiă, Partenie Cosma, L. Simonescu, I. Crețu, Dr. C. Diaconovich și N. Togană, biblioteca) iă. Secretariă: Dr. Vasile Bologa. Nr. 118/256. Se presentă petițiunile întrate la concursulă escrisă cu datulu 13 luliu 1895, Nr. 256, pentru ocuparea unui postă de învețătoriu (învețătore) ordinariă și unulă de învățătore pentru lucrulu de mână la scola civilă de fete a Asociațiunei din Sibiiă, cu începutulă anului școlară 1895/6, și anume : a) pentru postulă prim dela: Ludovica Balanescu, Ioană B. Boiu, Dr. V. Saftu și Eugenia lovescu; b) pentru postulă ală doilea dela: Adela Băcilla, Susana Ni- coră și Eugenia Dimitriu. — în postulă prim se alege cu unanimitate de învețătore ordinară-provisoriă d-șora Eugenia lovescu din Bozovici absolventă a preparandiei de stată pentru scdlele civile și superidre din Bu- dapesta, avend a fi instituită definitiv după ună ană de probă. în postulă alu doilea se alege cu unanimitate de învețătore suplentă-provisoriă, pentru prevederea lucrului de mână femeescu, desemnă și caligrafiă d-șora Adela Bacilla din Merulă (Caransebeș), absolventă a preparandiei de stată și de cursulă superioru de in- dustriă din Szabadka. *) întratii după încheierea Nr. 8. a. c. Bed, 22 340 Nr. 119/303. Comisiunea constătătore din dnii I. St. Șuluțiă și P. Cosma, esmisă în 13 luliă a. c. Nr. 256, pentru esaminarea rațiociniului scolei Asociațiunei și a bugetului aceleia pe anulă 1895/6. raporteză cu datulă 14 Augustă a. c., că acelea saă aflată în regulă și propune: se se dee absolutoriă direcțiunei școlare pentru gestiunea anului 1894/5, ear bugetulă pro 1895/6 se se încuviin- țeze, rectificându-se anuală astfelă : a) la percepțiuni fl. 17468; &) la erogațiuni fl. 17328. — Se primesce. Nr. 120/275, 293 și 294. S’aă înscrisă membrii noi ai Aso- ciațiunei dnii: Ioană Costină, preotu și redactară în Sibiiă; Ioană Petrașcu, căpitană în pensiune în Sibiiă, și d-șora Elena Petrașcu, directora internatului Asociațiunei, și aă solvită fiă-care tacsa de câte 5 fl. pro 1895. — Se ia actă și se declară membri ordinari ai Asociațiunei dnii I. Costin, I. Petrașcu și d-șora Elena Petrașcu din Sibiiă, și se provedă cu documentă de legitimare pănă la adunarea generală din anulă curentă. Nr. 121/301. Comitetulă Reuniune! femeiloră române din Sibiiă comunică cu datulă 12 Augustă a. c., că a luată spre scire scripta acestui comitetă din 13 luliă a. c. Nr. 256, prin care s’a abtjisă localulă scolei elementare de fetițe a Reuniunei femeiloră, oferindu-i-se alt locală în edifiiciulă propriă ală Asociațiunei cu chiriă anuală de 200 fl. Notifică totodată, că deore-ce localulă celă noă numai cu finea lui Septembre c. n. li se pote pune la disposițiă, pănă atunci voră usa de localulă celă vecbiă, ceea ce se rogă a se lua spre scire. — Spre scire, încredințându-se direcțiufiei școlare luarea dis- posițiiloră necesare, întru satisfacerea cererii. Nr. 122. Verificarea acestui procesă verbal, — Se încredințeză dloră: I. St. Șuluțiă, L. Simonescu și N. Togană. — Ședința se închee. D. u. s. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p., Dr. Vasile Bologa m. p., vice-peședinte. secretarii! II. S’a verificată. — Sibiiă, 5 Septembre 1895. I, St. Șuluțiu m. p. L. Simonescu m. p. N. Togan m. p. 341 Nr. 377—1895. Proces verbal din ședința estra-ordinară a comitetului, Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românu, ținută în Sibiiă la 20 Augustă, 1895 n. Președinte: Dr. Ilarionă Pușcării!, v.președ. Asociațiunel. Membrii presenți: I. Hannia, I. V. Rusu, I. Papiu, P. Cosma, Z. Boiu, L. Simonescu, I. Crețu, Dr. C. Diaconovich. Secretarii!: Dr. Vasile Bologa. Nr. 123. Dr. Ilarionă Pușcării!, vice-președintele Asociațiunei, comunică trista scire despre reposarea membrului comitetului Aso- ciațiunei Ioană Popă de Galați, advocată în Sibiiu, întâmplată în 19 Augustă 1895, și învită comitetulă a lua disposiții pentru es- primarea condolenței sale. — Comitetulă esprimă la protocolă condolența să și decide a participa în corpore la înmormântare. Nr. 124. Verificarea acestui procesă verbală, — Se încredințezi dniloră: Z. Boiu, I. Papiă și 1. Crețu. Ședința se închee. D. u. s. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p., Dr. Vasile Bologa m. p., vice-presedinte. secretară II. S’a verificată. — Sibiiă, 5 Septembre 1895. Z. Boiu m. p. I. Papiu m. p I. Crețu m. p. Nr. 397—1895. Procesti verbalii din ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românu, ținută în Sibiiu la 22 Augustă 1895 n. Președinte: Dr. Ilarionu Pușcarifi, v.-preș. Asosiațiunei. Membrii presenți: I. V. Russu, I. St. Șuluțiă, I. Papiă, Z. Boiu, P. Cosma, Dr. C. Diaconovich și N. Togană, bibliotecariă. Secretariă: Dr. Vasile Bologa. Nr. 125/241. Direcțiunea despărțământului din Blajă, așterne cu datulă 3 luliă a. c. protocolulă comitetului din ședința sa dela 23 Augustă 1894. ■— Spre scire. Nr. 126/242. Direcțiunea aceluiași despărțământă, așterne eu datulă 3 luliă a. c. Nr. 35, protocolulă adunării generale a despărțământului, ținută în Blajă la 12 Augustă 1894, pe lângă motivarea întemeiată a întârdierii. 22* 342 . | --------- - A . Din cuprinsulă protocolului se constată următorele:. ■ a) s’a luată spre scire raportulă comitetului despre activita- tea sa pe anulă precedentă; b) s’a aflată în ordine rațiociniulă despărțementului și s’a dată absolutoriă comitetului și cassariului pentru ultimulă ană de gestiune; c) s’a luată condusă, se se învite adunarea generală, a Asoci- ațiunei pro 1895. în Blajă; d) s'a reconstituită despărțemântulă pe ună noă periodă de 3 ani, " alegându-se directoră: dlă Ioană Germană; membrii în comitetă dnii: I. F. Negruțiă, Dr. Augustină Bunea, Dr. V. Smi- gelsky, Vasile Olteană, I. Br. Hodoșiă și Aurelă C. Domșa ; mem- brii suplenți dnii: Aronă Deacă și Vasile Turcy; . e) s’a luată condusă se se țină procsima adunare generală a despărțământului în comuna Cergăulă mică. — Spre scire cu aprobare. Nr. 127/248. Direcțiunea despărțementului din Mediaș, așterne cu. datulă 8 luliă a. c. protocolulă comitetului din 1/13 luniă a. c. Din cuprinsulă protocolului se constată, că s’a luată spre scire hârtia acestui comitetă Nr. 26/1895, și s’aă luată disposiții pentru-ca se se așternă la cassa centrală fondulă despărțemântului de 103 fl.; mai departe s’aă făcută disposiții pentru ținerea adu- nărei generale a despărțământului în Mediaș la 10/22 Septembre c. — Spre scire. Nr. 128/257. Tinerulă Eugenă Piso, studentă în classa VII gimnasială în Sibiiă, legitimeza sporiulă seu cu datulă 30 luniu a. c., pro anulă scol. 1894/5. — Spre scire, lăsându-i-se stipendiulă în folosință și pro 1895/6. Nr. 129/258. Direcțiunea despărțământului din Dicio-Sân-Mar- tină, așternă cu datulă 17 luliu a. c. protocolulă comitetului din ședința sa dela 3 luliu a. c. — Spre scire. Nr. 130/261. Direcțiunea despărțemântului din Blașiă, înain- teză cu datul 19 luliu a. c. Nr. 3, protocolulă adunării generale a despărțemântului, ținută în Cergăulă mică la 14 luliu a. c., cerând totodată se se pro vadă cu diplome membrii Asociațiunii din a celă despărțemântă înscriși în anul trecută și se i-se trimită mai multe esemplare din Regulamentă, pentru întrebuințare la înființarea agen- turiloră comunale. Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: 1. s’a luată spre scire cu mulțămită raportulă comitetului despre activitatea sa din anulă espirat; 843 2. s’a luată spre scire raportulu cassariuluî referitoră la bi- lanțul despărțământului pe anulă espirat, despre care s’a constatată că s’a încheiată la 14 luliu a. c. cu ună sald activ de 538 fl. și s’a votată absohitoriă cassariuluî; 3 s’a cetită disertațiunea dnului profesoră I. F. Negruțiu „Despre organisarea, lucrarea și conducerea unei moșii comasate¹', cu deosebită considerare la împregiurările locale ale numitei comune; 4. s’aă luată următorele disposiții pentru viitoru: a) în raportulă despre activitatea comitetului, se se facă pe viitoră și statistica membriloră, ca se se vadă dacă a crescută seu a scădutu numerulă loră, și în adunările generale se se cetescă apelulă nominală; b) convocarea adunărei generale a despărțământului să nu se facă numai prin Ziaristică, ci și prin publicațiunl speciale tri- mise preoțiloră și fruntașiloră din despărțământă celă puțină cu 15 Zile mal înainte; c) pentru promovarea scopului Asociațiunei să se statorescă premii, după împrejurări, pentru vite, producte agricole etc., și să se împartă între țăranii din comunele, în care se ține adunarea generală; 5. s’aă înscrisă următorii membri noi ai Asociațiunei: a) membru pe vieță: dlă Ioană Istade proprietariu în Cenade, cu 100 fl.; b) membri ordinari dnii: Petru Sântionu, librară în Blajă; Ioană Pinca, proprietariu în Cergăulă mare; losifă Popescu, adj. notară în Cenade; Vasile Smigelschi, preotă în Valea-Sasulul și Dănilă Gaboră, ingineră în Ciucud, cu câte 5 fi. solviți la cassa despărțământului; 6. s’aă primită cu mulțemită mai multe cărți școlare, dă- ruite de dlă Alecsiu Viciă, profesoră, spre a se împărți băețiloru de țărani, și în specială ună esemplaru din „Economia rurală¹¹, dăruită dlui Simeonă Moldovană, proprietariu în Cergăulu mică; 7. s’aă încredințată comitetului studiarea propunerii dlui Dr. Isidoțu Marcu, ca să se înființeze în centrulă despărțămân- tului o bibliotecă centrală, din care să se împrumute cărți spre cetire prin comunele despărțământului; 8. s’aă cumpărată și distribuită țăraniloră dela adunarea generală, mai multe esemplare din broșura „Higiena copilului". . . 9. s’aă esprimată vii mulțemiri dlui I. M. Moldovană, pre- ședintele Asociațiunei, pentru bunăvoința și ospitalitatea, cu care a primită în comuna sa despărțământulu Asociațiunei; 344 10. s’aii luată disposiții. ca se se țină procsima adunare ge- nerală în comuna Mihalț. — Protocolulă servesce spre scire cu aprobare; membri noi înscriși, și anume: a) Dlă I. Istade, se declară membru pe vieță ală Asociațiunei; b) dnii: P. Sânteonu, I. Pinca, I. Popescu, V. Smigelschi și D. Gabarit., se declară membri ordinari ai Asociațiunei și se pro- ved cu documentă de legitimare pănă la procsima adunare gene- rală a Asociațiunei; cu privire la suma de 538 fi. ce se admini- streză la cassa despărțământului, se recercă direcțiunea, a înainta bugetă în sensulă §. §. 17, 18 și 20 din Regulamentă; referitoră a inmanuarea diplomeloră pentru membri noi și la trimiterea re- gulamentului, se constată, că s’a satisfăcută din partea biroului. Nr. 132/263. Tinerulă Ioană Crișană, învățăcelă meseriaș în lara inferidră, ajutorată dela Asociațiune. arată cu datulă 20 luliă a. c., că a fostă silită să părăsescă pe înăiestrulă seă din lara in- feridră și legitimdză cu contractulă din 6 luliă a. c., că s'a anga- jată pentru învățarea meseriei ,1a altă măiestru în Turda. — Spre scire. Nr. 132/264. Direcțiunea despărțământului din Alba lulia,- înainteză cu datulă 22 luliă a. c. protocolulă adunărei generale a despărțământului, ținută în Ighiă la 4 Novembre 1894. Din cuprinsulă protocolului se constată următdrele: 1. s’a revădută și aprobată rațiociniulă despărțământului pro 1893, cu a) întrate: 118 fl. 20 cr.; 6) eșite: 91 fl. 20 cr.; c) rest: 27 fl.; 2. s’aă încassată următdrele tacse: a) dela doi membri vechi: 10 fl.; b) dela membri noi, și anume dela dnii: Basilii Andrea, pre- otă în Ighiă; George Istrate, proprietnriă în Ighiă; Veronica Sara, proprietară în Ighiă, câte 5 fl. pro 1894, = 15 fl.; c) dela 67 membri ajutători: 78 fl.; în Sumă totală: 104 fl., tacse de membri ordinari, s’a decisă să se transpună la cassa cen- trală, ear restulu de 78 fl., tacse de membri ajutători să se rețină pentru trebuințele despărțământului; 3 s’a luată conclusulă: comitetulă despărțământului se escrie concursă cu 2 premii â 25 fl., unulă pentru ună învețătoriă, care va arăta, că a cultivată grădina de scolă pentru pomărită cu re- sultate bune, mai alesă în altoirea pomiloră; ală doilea pentru ³⁴⁵ acelu preoții seu învățătorii din despărțemântă, care a înființată în 1894 unu corii de plugari, ce cântă regulată Dumineca și sărbă- tori liturgia în mai multe voci; 4. s’a ascultată cu mulțămită prelegerea dlui advocată G. Filipă „Despre procedura cea nouă în afaceri judecătorești¹⁴; dea- semenea disertațiunea „Influința scolei asupra desvoltărei poporului¹⁴ de dlă N. îvană protopopă; 5. ca delegați ai despărțământului pentru adunarea generală a Asociațiuneî din 1895, s’aă numită dnii: Nieolaă îvană și N. Florescu; 6. s’a încredințată comitetului, se ficseze loculă și timpulă procsimei adunări generale a despărțământului. — Protocolulă servesce spre scire cu aprobare; membri noi, anume dnii: B. Andrea, G. Istrate și Veronica Sava, să declară membri ordinari ai Asociațiuneî și se provădă cu documentă de legitimare; pentru viitoră se recercă direcțiunea, se înainteze bu- getulă despărțământului în sensulă §. §. 17, 18 și 20, din Regu- lamentă. Nr. 133/269. Direcțiunea despărțământului din Cohalm, îna- inteză cu datulă 4 luliă a. c. Nr. 6. protocolulă adunării generale ținute în Cohalm la 14 luliă a. c. dimpreună cu 35 fl., tacse de membri pro 1895. Din cuprinsulu protocolului se constată următorele: 1. s’aă încassată dela 7 membri vechi ordinari pro 1895, ă 5 ti. = 35 fi., dela membri ajutători 9 ti. 50 cr. în totală: 44 fl. 50 cr., din care sumă 35 fl. s’aă transpusă Ia cassa centrală, ear restulă s’a ținută pentru trebuințele despărțământului; 2. s’a luată spre scire raportulă comitetului despre activita- tea sa pe anulă ultimă de gestiune; 3. s’a alesă actuar ală despărțământului dlă Pompiliă Pre- doviciă, preotă în Mercheașa; 4. s’aă luată disposiții pentru înființarea agenturiloru comu- nale, normate în §. 22. din Regulamentă; 5. s’a luată spre scire raportulă cassariului, după care se constată, că restulă cassei la finea anului 1894 a fostă: 46 fl. 97 cr., care sumă dimpreună cu Intratele de 44 fl. 50 cr. dela adunarea presentă face 91 fl.. 47 cr.-, din aceștia, transpunându-se numai 35 fl. la cassa centrală, resultă, că s’aă reținută la cassa despărțământului: 56 fl. 47 cr. 6. delegați la adunarea generală a Asociațiuneî din anulă curentă, s’aă numită dnii: N. D. Mircea și Clemente Raicu; 346 ' 7. s’a decisă se se țină procsima adunare generală a des- părțământului în comuna Fântâna, în Dumineca primă după SS. Apostoli Petru și Pavelă. — Protocolulă servesce spre scire; suma de 35 fl., tacse de membri ordinari pro 1895, s’a primită; cu privire Ia suma de 65 fl. 47 c. reținută la cassa despărțământului, se recercă direcți- unea a înainta bugetă în sensulă §§. 17, 18 și 20 din Regulamentă. Nr. 134/277. Direcțiunea despărțământului din Brașovă, așterne cu datulă 3 Augustă a. c. Nr. 8, protocolele ședințeloră comite- tului din 17 Martiă, 14 luniă și 3 luliă a. c. Din cuprinsulă protocoleloră să constată următorele: 1. s’aă făcută disposiții, pentru-ca să se țină adunarea ge- nerală a despărțământului în cumuna Feldiora, la 23 Septembre a. c. v., având a se ține la acea ocasiune o disertațiune „Despre însemnătatea meseriiloră, în specială pentru poporulă nostru“ de dlă A. Vlaicu, profesoră și o predică „Despre iubirea deapropelui“ de dlă V. Voina, protopresbiteră,' eventuală și o prelegere din ca- drulă economiei de câmpă; 2. s’aă luată disposiții pentru înființarea unei biblioteci po- porale în comuna Feldiora, votându-se 10 fl. din cassa despărță- mântului în acelă scopă; 3. s’aă dispusă cele de lipsă pentru-ca să se înființeze, prin tote comunele despărțământului, agenturi comunale și biblioteci poporale; 4. s’aă numită delegați la adunarea generală a Asociațiunei (■lin acestă ană dnii: Virgilă Onițiă și Dr. I. Blaga. — Spre scire. Nr. 135/285. Direcțiunea aceluiaș despărțământu, transpune cu datulă 22 luliă a. c. suma de 40 fl. tacse de membri vechi ordinari ai Asociațiunei pro 1895, și unulă noă înscrisă, anume dlă loanu B. Boiu, profesoră în Brașovă. — Suma de 40 fl., tacse de membri ordinari pro 1895, s’a priimită; dlă Ioană B. Boiu, să declară m’embru ordinariu ală Asociațiunei și se provede cu documentă de legitimare. Nr. 136/286. Direcțiunea despărțământului din Hațeg, îna- inteză cu datulă 8 Augustă a. c. Nr. 8, protocolulă adunării ge- nerale ținute în Petroșeni la 28 luliă a. c., dimpreună cu 109 fl., tacse de membri, ș. a. Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: 1. s’a luată spre scire raportulă comitetului despre activita- tea sa pe anulă din urmă; 347 2. s’aă încassată următorele tacse: a) dela unii membru vechili pro 1894 și 1895, 10 fl.; b) dela membri noi înscriși, anume dela dlu Vasile lanza, pretorii în Hațegă, tacsa pro 1895 și pentru diplomă: 6 fl.; dela dlu Isidorii Saturnu, preoții în Merișoră, tacsa de membru pe vieță: 101 fl. (trimiși cu datulu: 15 Augustă a. c. la cassa centrală); c) dela membri ajutători: 15 fl.; 3. s’a aprobată rațiociniulă despărțământului pe anulă ultim de gestiune; 4. s’a cetită disertațiunea: „Cultura e libertate, averea e putere¹¹, de dlă I. Munteană; 5. s’a decisă se se țină procsima adunare generală a des- părțământului în comuna Merișoră, în dina SS-ți Apostoli Petru și Pavelă; 6. ca delegați la adunarea generală a Asociațiunei din 1895, s’aă numită dnii: I. Munteană și P. Olteană; 7. s’a decisă se se rețină pentru trebuințele despărțământului: 23 fl. 70 cr., ear restulă cassei să se transpună la cassa centrală. — Protocolulă servesce spre scire cu aprobhre, suma de 109 fl., tacse de membri ordinari pro 1895 și altele, dimpreună cu suma de 101 fl. tacse de membru pe vieță, trimisă ult'erioră la cassa centrală, s’aă priimită; membri noi înscriși, anume: dnulă Vasile lanza, se declară membru ordinariă, ear dlă Isidoru Saturn membru pe vieță ală Asociațiunei și se provăd cu documentă de legitimare. Nr. 137/288. Dlă Ioană Demiană, elev în anulă III, la con- servatofulă regescă de musică din Lipsea, cu datulă 10 Augustă a. c. legitimeză sporiulă în studii pro 1894/5, ca stipendistă ală Asociațiunei și cere să i se acorde stipendiulă și pro 1895/6. Legitimarea servesce spre scire, cererii însă de a i se acorda stipendiulă și pro 1895/6, nu se pote satisface, deorece stipendiulă nu mai esistă. Nr. 138/292. Direcțiunea despărțământului din M.-Ludoș, așterne cu datulă 9 Augustă a. c Nr. 12, protocolulă adunării generale ținute în M. Ludoș la 4 Augustă a. c., dimpreună cu 20 fl. tacse de membri pro 1895. Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: 1. s’a luată conclusulă să se amâne adunarea generală con- vocată pe 4 Augustă a. c. fiind puțin cercetată și să se țină în comuna Iclăn4elă, în lunile de tomnă, pe când după împrejurările ținutului promite resultate cu mult mai îmbucurătore; 348 2. s’a esmisă delegați la adunarea generală din 1895, dnii: Alecsandru Precup și Emilii C. Șandrescu. — Protocolulu servesce spre scire cu aprobare; suma de 20 fl , tacse de membri ordinari pro 1895, s a primită. Nr. 139/299. Dlu Alecsandru Papiă, cassariulă despărță- mântului Abrud, transpune prin asemnare poștală, cu datulu 13 Augustă a. c., 420 fl. 30 cr. tacse dela membri Asociațiunei și promite a trimite ulterioră lista contribuențiloră. — Spre scire. Nr. 140/305. Direcțiunea despărțământul ui din Dicio-Sân- Martin, așterne cu datulă 15 Augustă a. c. protocolulă adunărei generale tinute în Dicio-Sân Martin la 11 Augustă a. c. dimpreună cu protocolulă comitetului din ședința dela 15 Augustă 1895 și 27 ti., tacse de membri. Din cuprinsulă protocolului adunării generale se constată ur- mătdrele : 1. s’a luată spre scire raportulă despre activitatea comite- tului în ultimulă ană de gestiune și raportulă despre starea cassei; 2. s’aă înscrisă membri noi ordinari ai Asociațiunei, dnii: Ștefană Laday, pretoră în Dicio-Sân-Martină și Beniamină Papiă, preotă în M. Șaroș, solvind tacsa de câte 5 fl. pro 1895 și câte 1 fl. pentru diplome, suma: 12 fl.; s’aă încassată dela trei membri vechi tacsa pro 1895 = 15 fl. ear dela membri ajutători: 9 fl.; Suma totală a încassăriloră: 36 fl., din care 27 fl. s’aă trans- pusă la cassa centrală, ear 9 fl. s’aă reținută pentru trebuințele despărțământului; 3. s’aă numită delegați Ia adunarea generală din 1895, dnii: N. Todorană, protopopă, V. Muntenescu, preotă, Ioană Anca, pre- otă și N. Costea, învețătoriă; 4. s’a încredințată comitetului ficsarea locului și timpului pentru procsima adunare generală a despărțământului; 5. s’a autorisată comitetulă se escrie concursă cu ddue pre- mii â 10 fl. pentru acei învățători din despărțemântă, cari voră dovedi progresă mai mare în pomărită și lucrulă manuală, și ună premiu de 5 fl. pentru acea femeiă română — țărână, care va ave în 1896 cea mai bine cultivată grădină de legumi. — Protocolulă adunării generale și ală comitetului servescă spre scire cu aprobare; suma de 27 fl, tacse de membri, s’a primită; membri noi înscriși, anume dnii: Ștefană Laday și Beni- arninu Papiă, se declară membri noi ai Asociațiunei și se provăd 349 cu documentă de legitimare; reținerea sumei de 9 fl. pentru trebuin- țele despărțământului, se încuviințeză. Nr. 141/312. Direcțiunea despărțământului din Reghinulu săsescă, așterne cu datulă 4 Augustă a. c. protocolulă adunărei generale ținute în Reghină la 1 Augustă a. c. dimpreună cu 121 fl. tacse de membri. Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: 1. s’a luată spre scire raportulă comitetului și ală cassaru- lui pe anulă ultim de gestiune; 2. s’a înscrisă membru noă ală Asociațiunni dlă Petru Cio- botariu, preotă în Reghinulu magiar și a solvită tacsa de 5 fl. pre 1895 și 1 fl. pentră diplomă; dela 10 membri vechi s’aă încassată tacsele pro 1895 și restante în suma: 110 fl.; dela membri ajutători s’aă încassată: 3 fl.; în totală: 119 fl., transpuși la cassa centrală afară de 3 fl. reținuți pentru despărțernântă; 3. s’a autorisată comitetulă, a escrie concursă pentru doue premii â 25 fl., destinate încă din 1893 pentru acei învățători din despărțământă, cari se voră distinge în cultura pomăritului; 4. saă alesă delegați la adunarea generală din a. c. dnii: Petru Uilăcană și Galacteonă Șagăă. — Protocolulă servesce spre scire cu aprobare; membrulu nou înscrisă, anume dlă Petru Ciobotariă, se declară membru or- dinariă ală Asociațiunei și se provede cu documentă de legitimare ; suma de 121 fl., tacse de membri pro 1895 și restante, s’a priimită. Nr. 142/314. Societatea studențiloră români din Anvers, transpune cu datulă 11 Augustă a. c., prin președintele seă dnulă Aurelă Chicombană. 11 fl. 95 cr. (fr. 25), dreptă donațiune pen- tru Asociațiune. — Spre scire cu mulțemită. Nr. 143/320. Direcțiunea despărțământului din Deva, așterne cu datulă 16 Augustă a. c. Nr. 16. protocolulă adunărei generale ținute în Deva la 3 Augustă 1895, dimpreună cu 60 fl. tacse de membri- Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: 1. s’aă espusă motivele, pentru care din 1891 — 1895. nu s’aă putută ține adunările generale ale despărțământului; 2. s’a constatată în legătură cu raportulă cassariului, că despărțământulu are fond de 174 fl. 55 cr., depuși la însoțirea „Hunedora", cu menire de a se împărți premii învețăceiloră me- seriași, și cere adunarea generală a se lăsa acestă fond și mai de- parte în administrarea despărțământului spre scopulu amintită; 350 3. delegați la adunarea generală din 1895, s’aă numită dnii Franciseă Hossu-Longină și Alecsandru Moldovană seniorii; 4. s’au încassatu următorele tacse: a) dela 4 membri vechi pro 1895 și restante: 35 fl.; &) dela membri noi înscriși, și anume dela dnii: Alecsandru Moldovană juniorii, practicantă de comptabilitate în Deva; Petru Sinea, preotă în Batiz; Nicolaă Șinca, preot ă în Biscaria; Dionisiă Ardeleană, technică abs. în Deva și însoțirea „Hunedora*, solvind câte 5 fl. pro 1895; suma totală a încassăriloră: 60 fl. transpuși la cassa centrală; 5. s’a constituită despărțementulă pe ună noă periodu de 3 ani, alegându-se directoru: Dlă Francisc Hossu-Longină, advocată în Deva; membri în comitetă dnii Avram P. Pecurariă, protopopă în Ilia; A. Moldovanu sen. v.-directoru de bancă în Deva; Ioană Pap, protopopă în Hunedora; Dr. A. L. Hossu, advocată în Deva; și Dionisie Ardeleană, technic abs. în Deva. — Protocolulă servesce spre scire cu aprobare; cu privire la fondulu de 174 fl. 55 cr., ce se administreză la cassa despărțe- mântului, se recercă direcțiunea a da deslușiri relative la prove- niența lui; membri noi înscriși, anume dnii: A. Moldovanu junioră, Petru Sinea, Nicolaă Sinea, Dionisie Ardeleană și însoțirea ₙHune- ddra“ se declară membri ordinari ai Asociațiunei și se provedă cu documentă de legitimare; suma de 60 fl., tacse de membri pro 1895 și restante, s’a primită. Nr. 144/321. Direcțiunea despărțementului din Făgăraș îna- inteză cu datulă 17 Augustă 1895, protocolulă adunărel generale ținute în Viștea inferidră la 11 Augustă 1895, dimpreună cu pro- tocolulă comitetului din ședința dela 17 Augustă a. c. și 132 fl., tacse de membri. Din cuprinsulă protocolului adunare! generale se constată ur- mătdrele: 1. s’a luată spre scire raportulă comitetului despre activi- tatea sa pe anulă ultim de gestiune; 2. pe basa raportului cassariului s’a constatată, că percep- tele la cassa despărțementului, pe anulă ultim de gestiune, aă fostă: 220 fl. 34 cr., erogatele: 81 fl. 30 cr., deci restulă cassei în 10 Augustă 1895 a fostă: 149 fl. 04 cr. depuși la institutulă de credită „Furnica¹⁴ în Făgăraș; din acestă sumă 70 fl. tacse de membri ordinari, s’a decisă se se trimită la cassa centrală, ear 79 fi. 04 cr., tacse dela membri ajutători, se se rețină pentru tre- buințele despărțemântului; 351 3. s’aă încassată la presenta adunare generală: a) dela membri vechi: 35 fl.; b) dela membri ajutători: 38 fl. 18 cr.; 4. din suma reținută la despărțementă s’a decisă se se îm- partă ajutore ă 5—10 fl. învețăceiloru meseriași născuți pe terito- riulă despărțementului; 5. s’a încredințatu comitetului noua organisare a agenturi- loru comunale; 6. s’a decisă se se țină procsima adunare generală a des- părțementului în comuna Porumbaculii de joșii. Din cuprinsulă protocolului comitetului se constată următdrele: 1. s’au înscrisă ulteriorii de membri noi aî Asociațiunei dnii: Nicolau Borzea, preoții în Viștea inferioră; Gerasim Grama, că- pitanii c. r. în pensiune în Rîușoră; Mateiu Folea, notarii! în Vad și Institutulă de credită „Olteana*, solvind câte 5 fl. pro 1895; 2. s’a constatată, că pănă în 17 Augustă a. c. a încursă la cassa despărțământului: 250 fl. 82 cr, din acestă sumă 132 fl., tacse de membri ordinari, s’aă transpusă la cassa centrală, ear restulă de 118 fl. 82 cr., tacse dela membri ajutători, s’aă reți- nată pentru despărțământă. — Protocolulă servesce spre scire cu aprobare; membri noi înscriși, și anume dnii: N. Borzea, Gherasim Grama, Mateiu folea și Institutulă „Olteana*, se declară membri ordinari ai Asociațiunei și se provăd cu documentă de legitimare; suma de 132 fl., tacse de membri ordinari, s’a priimită, ear cu privire la suma de 118 fl, 82 cr., ce s’a reținută ța despărțementă, se recercă direcțiunea se presente bugetă în sensulă §§. 17, 18 și 20 din regulamentă. Nr. 145/327. Dlă Z. Boiu prim-secretariulă Asociațiunei, presentă cu datulă 18 Augustă a c. rugarea d-șorei Maria Ciobană, pentru postulă de învețătore la scola de fete a Asociațiunei, sosită la adresa sa în Gura-Rîului, unde se află pentru recreațiă, și anume în 15 Augustă c. n. când densulă absenta de acasă, din care mo- tivă s’a întârziată dela concursă. — Spre scire și restituire. Nr. 146/328. Totă prim-secretariulă Asociațiunel, raporteză cu datulă 17 Augustă a. c. n., că în urma însărcinărei primite de a îngriji pentru tipărirea scrieriloră premiate de Asociațiune în 1892, de astă-dată a revedută și pregătită pentru presă „Poveștile poporale¹¹ de I. Popă-Reteganulă, și propune se se tipărescă în 3000 de esemplare. — Se primesce. 352 Nr. 147/331. Dlă Dr. Vasile Bologa, profesoră și directorii la scola civilă de fete a Asociațiunei, în firulu raportului seu pre- sentatu verbală în ședința acestui comitetă dela 16 luniă a. c., relativă la transgresiunile de disciplină internă ale fostei învețătore la scola Asociațiunei d-șora Elisa Nasta, și relativ la purtarea vi- olentă a fidanțatului densei, dnului Alecsandru Bohoțelă, care l’a atacată pe stradă pentru afacerile sale de directoră, — arată, că în fața atacului punibilă, cât pentru momentă/ și-a luată satis- facția cuvenită unui bărbată, precum dovedesce atestatulă adusă în originală; cât pentru ceealaltă parte a procedurei, arată, că — conform îndrumării acestui comitetă — a acusată pe respectivulă în 25 luniă a. c. sub Nr. 3426, la judecătoria cercuală din Sibiiă, ceea ce dovedesce rubrulă produsă în orginală. — Servesce spre scire. Nr. 148/333. Dlă Z. Boiu, prim-secretariulă Asociațiunei presentă cu datulă 22 Augustă, a. c. resignarea sa dela postulă de prim-secretariă și redactoră ală organului Asociațiunei, cu finea anului curentă, pe lângă cererea se se înainteze adunării generale a Asociațiunei din anulă curentă, pentru binevoitore orientare. — Spre scire, încredințându-se biroului a se transpune adu- nării generale. Nr. 149/. Bibliotecariulă Asociațiunei, dlă N. Togană, ra- porteză despre opurile intrate la biblioteca Asociațiunei din 1 la- nuariă pănă în 22 Augustă 1895 și anume: 1. Sitzungsbericbte der Kaiserl. Akad. der Wissenschaften Phil. — hist. Classe 130 Bând. Wien. 1894b; 2. Sitzungsbericbte des kaiserl. Akad. der Wissenschaften matb. naturw. cl. 102 Bând Abth. I. VIII n. IX. Heft. 3. Sitzungsbericbte des kaiserl. Akad. der Wissenschaften math. natur. cl. 102. Bând. Abth. I. X. Heft. 4. Sitzungsbericbte der kaiserl. Akad. der Wissenschaften, maturw. natw. cl. 102. Bând. Abth. II. VIII. Heft. 5. Sitzungsbericbte der kaiserl. Akad. der Wissenschaften, math. natw. cl. 102 Baud. Abth. IX und X. 6. Sitzungsbericbte der kaiserl. Akad. der Wissenschaften, math. natw. cl. 102 Bând. Abth. II. B. VIII Heft. 7. Sitzungsbericbte der kaiserl. Akad. der Wissenschaften, math. natw. cl. 102 Bând. Abth. IX und X Heft. 8. Sitzungsbericbte der kaiserl. Akad. der Wissenschaften, math. natw. cl. 102 Bând. Abth. III. VIII—X Heft. Wien 1893. 9. Sitzungsbericbte der kaiserl Acad, der Wissenschaften, math. natw. cl. 103 Bând. Abth. I. I —■ III. Heft. 10. Sitzungsbericbte der kaiserl. Acad, der Wissenschaften, math. natw. cl. 103- Bând. Abth. Il-a I — II Heft. 353 11. Sitzungsberichte der kaiserl. Acad, der Wissenschaften, math. natw. el. 103 Bând. Abth. Ii-a III — V Heft. 12. Sitzungsberichte der kaiserl. Acad, der Wissenschaften, math. natw. cl. 103 Bând. Abth II. B. I — III. Heft. 13. Sitzungsberichte der kaiserl. Acad, der Wissenschaften, math. natw. cl. 103 Bând. Abth. III I — IV. Heft. Wien 1894. 14. Denkschriften der kaiser. Akadem. der Wissenschaften, math. naturw. ci. 60 Bând. Wien. 1893. 15. Archiv fur bsterr. Geschichte Bând. 80. Hălfte 3. Wien 1894. 16. Archiv. furosterr. Geschichte Ban i. 80 Hălfte 2. Wien 1894. 17. Math. eș termt. Ertes. XII kot. Magy. tud. Akad. Bpest 1894. 18. Akad. Ertesito. Magy. tud. Akad. Budapest 1895. 19. Magy. tud. Akad. Ertekezesek a tort. tud. kdribol XVI. kot. 3 sz. Budapest 1894. 20. Belletino delle Public. Ital. Bibliot. naz. centr. di Firenze, 1895 Nr. 217; 15. Gen. 21. T. Ciontea: Compendiu de Geografie univers.. Arad 1895. 22. Boletin del Publ. Ițal.; Bibi. naz. d. Firenze, 1895 Nr. 218. 23. M. T. A. Akad. Ertes. Budapest 1894. 24. M. T. A. Math. es trmt. Ertesito. XII. 11 — 12 fiez. Budapest 1894. 25. N. Maneguțiu. Unu respunsă cu încungiur. M.-Oșorheiă 1894. 26. „România Jună“. Raportă anualii. Viena 1894. 27. Asociațiunea transilvană „Transilvania", numără festivă (1868—1895). Sibiiă, 1895. 28. Raport, societății literare din Bucovina. Cernăuți 1895. 29. A. Popă, Desbinarea în biserica româniloră. 30. Poesii românesc! trad. d. Alph. Tuor. Cuera, 1891, Partea I — III. 31. Thomas Massner, trad. de Alph. Tuor. Cuera, 1889. 32. II. Doctoră perforza,comed. trad. de Alph. Tuor. Cuera, 1894 33. Bolet. del Instit. Geogr. Arg. Tom. XV. fasc. 5—8, 1894, Buenos Aires. 34. Archiv des Vereins ftir Siebenburg. Landeskunde XXV. B. 2 H. Hermannstadt, 1895. 35. Verhandl. Prot. der săchs. Univers, vom 7 September 1895. Hermannstadt, 1895. 36. Etbn. Mittheil. aus Ungarii. Budapest, 1895. (IV. B. 1895 Ian. 1 H.) 37. Cuvântare cătră loc. din Foventea de D. R. Cordescu. Brașovu 1895. 38. Documente la Istoria româniloru. Supl. I, V, VI și supl. II, V, II. Academia Română. Bucuresci, 1895. 39. M. T. A. Akad. Ertesito 65 ffiz. Budapest 1895. 40. M. T. A. Math. Ertesito XIII. Rot. 2 ffiz. 41. Laz. Șăinean. Basm. Rom. Bucuresci, 1895. 42. Kalinderși Sturdza. Episcopulă Melchisedec. Bucuresci 1894. 43. Cuvântă de primire de Naum și Maiorescu. Bucuresci 1894. 44. Olanescu și Negruzzi: Vasile Alecsandri. Bucuresci 1894. 354 45. Dr. Babeș și Crețulescu. Transmiterea proprietății. Bu- curești 1895. 46. Xenopolă și Sturdza. Mieh. Kogălniceană. Bucuresci 1895. 47. Analele Academiei Române. Seria II. Tom. XIV. 1891— 1892 si 1892—1893; Tom XV 1892—1893, partea adm. si me- mor.; Tom. XVI. 1893-4. 48. G. Bogdanii. Bucovina. Sibiiă, 1895. 49. I. Costin. Băncile rur. Sibiiu, 1895. 50. Directorulă seminar, teolog.-ped. gr. ort. rom. din Sibiiu. Programulă XI. Sibiiu, 1895. 51. Dr. M. larnic și A. Bârsană. JDoine și strigături din Ardelu. Brașovu, 1895. 52. Verhandl. und Mittheil. des Siebenburg.-Vereines fur Nw. XIV. Jahrg. 53. I. Costin. Manuală de stupărită. 54. Dala de Aleph. Tuor, prof. în Svițera. «) Liter. veglia publ. de H. Caviezel, Cuira, 1894, 2 broș. 6) Collec. da prov. rhaet. rom. oe I. A. Buhler. Coira 1888. 1 broș. c) los. Heyderich n. fid. germ, de Th. Kbrner, trad. de I. A. Buhler. Coira, 1892. d) Combat, del Cor. de I. A. Buhler. Coira, 1891, e) L’Indian grisch. nov. de I. A. Buhler. .Coira, 1890. /) Gianin e Marinella,nov. de I. A. Buhler. Coira, 1886. g) Las treis Nusch, nov. pe I. A. Buhler. Coira 1893. K] Gian Caldar, dramă de P. Plattner, trad. de I. A. Buhler. Coira, 1887. i) Probitad porta felicitad, nov. de I. A. Btihler. Coira, 1892. k) Guglielm Teii, dramă în 5 acte de Schiller, trad. de I. A. Buhler. Coira, 1865. — Spre scire, esprimându-se mulțumită donatoriloră. Nr. 150/370. Totă bibliotecariulă propune se se procure pentru biblioteca Asociațiunei: „Bibliographia Hungariae'¹ (1712— 1860), 4 voi. de Petrik Geza. — Se primesce. Nr. 151. Verificarea acestui procesă verbală, — Să încredințeză dloră: I. V. Russu, P. Cosma și Dr. C. Diaconovich. Ședința se închee. D. u. 8. Dr. Ilarionu; Pușcării m. p., Dr. Vasile Bologa m. p., vice-președinte. srcretariu II. S’a verificată. — Sibiiă, 12 Septembre, 1895. I. V. Russu m. p. P. Cosma m. p. Dr C. Diaconovich m. p. Editura. Asoc. trans. - Redactorii: Z. Boiu. Tipariul tipogr. archidiec.