Apare la 15 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMANĂ Șl CULTURA POPORULUI ROMÂNO. NhiIO 9. SIBlrtf, 15 SEPTBMBRE 1895. AnulO XXVI. OTVfiNTULO de deschidere alu președintelui I. M. Moldovanu, la adunarea generală în Blaju, la 15/27 Augusta 1895. Onorată adunare generală! în timpulă din urmă s’a observata o viuă interesate față de Asociațiunea nostră, în tdte regiunile țSrel locuite de Români. Numărulă membriloră el, — deși nici pe departe nu atinge suma, ce s’ar aștepta cu dreptulti-, — s’a sporita v în moda considerabila. DespărțȘmintele croite de mulți ani și cu greutate mare puse în activitate, acum funcționdză mal pe tota locuia nu mimai în centrele loră, dar unele chiara și prin comunele singuratice. Ele ramifică din ce în ce mai multa puisațiunile, ce sunt chiămate a le duce păuă în cele mai depărtate unghiuri, și a le ținâ vil și sănetose în legătură cu centrula. Adunările loră celă puțină în cașuri și locuri singuratice sunt cercetate forte bine, așa cât ele începă a corespunde destinațiunei loră importante. Crescând acâstă interesate, și generalisâudu-se în totă ținutulă locuita de Ro- mâni, în scurtă vreme vom ajunge la ținta prefiptă a acestei instituțiuni. Dar spre acâsta se cere lucrare stăruitore și forte încordată, pentru-că massele mari în genere sunt con- servative, ear poporulă română în specială ține ca ferulă la cele erecte, și întimpină cu neîncredere orî-ce novați uni. E bună însușirea acesta a Românului, pentru-că ea îlă ține în ființa sa și-la apără în contra smăcinăriloră; numai cât ea 17 260 de multe-orl pune pedecl grele și progresului în cele bune î și salutare !... '3 Altă aparițiune îmbucurătore în vieța cea domolă a Aso- ciațiunei ndstre este aceea, că afacerile ei aă începută a | se discuta viă și cu interesă nu numai în cercuri pri- | vate, ci și în publicitate. Puteri noue se adună în giu- j rulă el, i-se angajează cu mare zelă, și îl promită con- cursulă loră vigurosă. Vederile asupra mijloceloră nu pu- temtt dice că s’aă schimbată; dar ele s’aă lămurită și clari- ficată multă în timpulă din urmă. ; Chiară și cu referință la normativulă reuniune! acesteia, s’a simțită lipsa de a face unele schimbări, prin cari se i se asigureze o funcționare mai promptă și mai corespundea' Pe lângă aceea fiind în statute unele espresiun* terminări, ce nu staă în consonanță cu raporturi’ ale vieții publice de stată, din parte competentă ată modificarea și introducerea altoră disposițiuni r < stările faptice și dreptulă publică de acum. ' Deci organulă esecutivă ală Asociațiunei m împli- nesce mandatulă adunărei generale din 1892, isface tot- odată provocării înaltului regim și presenteză abilei adu- nări, pe lângă raporturile despre mersi’’ «ceriloru, cari vor fi obiectă de discusiune și deciderr .um au fostă dela întemeierea Asociațiunei în fiă-care <. , — fi ună proiectă ~r de modificare a statuteloră, ca așa ele să fiă aduse în con- sonanță cu dreptulă publică, eară de altă parte să fiă mai clare și să ne asigureze mai deplin mersulă regulată spre scopulă prefiptă. E învederată, că cu deosebire prin acestă punctă ală programului seă, adunarea presentă devine forte însemnată, chiară epocală în viăța Asociațiunei, pentru-că ea are să de- cidă și asupra unoră determinări din stătute, ce i se presen- teză modificate nu numai după formă, dar și după cuprinsă. Cu atâtă simțimă cu toții bucurie mai mare, când ve- dem adunată aci o coronă de membri atât de numărdsă și 261 publică atâtă de frumosă, frați cu inimă aprinsă, plină de zelfl pentru binele publică, cari au concursă nu numai din ținutulă mal apropiată, dară și din regiuni depărtate, spre a-și uni puterile și a lucra împreună. Onorată adunare! Dăcă vom cumpăni seriosă mulțimea lipseloră, ce ne împresoi ă; decă vom considera, cât de multe și varii sunt terenurile, cari reclamă în mod imperiosă apli- carea puteriloră și a activității nostre; decă vom adauge cătră acestea împregiurările grele, în cari ne aflăm : judecând drept, vom trebui să recunoscem, că bune și dulci sunt fruc- tele acele, cari ni le-a produsă Asociațiunea pănă aci. Dară ele sunt puține, de aceea nu prea, suntem mulțumiți cu aventulă, ce Asociațiunea nbstră a luatii dela începutului seă și pănă. adi. Pentru aceia dintre noi, cari judecă ast- felă, corectivulă ese imediata de sine: să punem umărul-a cu toții, să lucrăm cu mic cu mare, bătrâni și tineri în- tru înțelegere frățească, unulu fiă-care după măsura pu- teriloră sale, și fructele voră deveni din ce în ce mai nu- merdse, vor câștiga crescere și desvoltare. Diuisiunile ivite pe alte terenuri, și pote si îndrep- tățite din anumite considerări, pe terenulu acesta se lip- sescă, și Asociațiunea va prospera! Ve salută din inimă pe toți, și cu acăsta declară adu- narea ei generală de deschisă. RAPORTU GENERALĂ despre activitatea comitetului Asociațiunel transilvane pen- tru literatura română și cultura poporului română în decursulă anului 1894. Onorată adunare generală! în sensulă §-lui 32 din statutele Asociațiunei, comi- tetulă presentă onoratei adunări generale următoriulă raportă despre activitatea sa din anulă ultimă de gestiune, anume dela 1 lanuariă pănă la 31 Decembre 1894. 17* ■ . ' 1 262 ’ ' ; I. Ședințele comitetului. în decursulă anului 1894, comitetulti a ținută 14 șe- dințe, 12 ordinare, 2 estraordinare. în acestea s’aă resol- - .■ vită tote agendele mal importante ale Asociațiunei, afară de unele cestiuni de administrație internă, care după natura lorii s’aă resolvită din presidiă. Numărulă esibiteloră în 1894 a fostă 511. Conclusele adunărei generale din anulă trecută s’aă ese- cutată tote, afară de conclusulă, ce se refere la premiulă de 50 fl. (recte 48 fl. 42 cr.), colectată de dlă Gregoriă Ma- ioră, cu scopă de a înființa biblioteci poporale ambulante, și încredințată comitetului, ca să-lă voteze aceloră despărțe- minte, care susțină asemenea biblioteci. Premiulă nu s’a pu- tută vota, pentru-că pănă acum nu s’aă înființată încă ase- menea biblioteci prin despărțemintele Asociațiunei. în specială cu privire la însărcinările priimite din partea adunărei generale, avem onore a raporta următdrele: 1. Pentru publicarea de scrieri poporale instructive ș. a., în sensulă conclusului adunărei generale ținute la Făgă- rașă în 1889, s’a escrisă concursă literaru, cu datulu 1 Novembre 1894, din fondulă „George Bariția^ cu urmă- torele trei premii, și anume: a) una premia de 200 fl. pentru cea mai bună lucrare asupra subiectului: „Resultatele comasării de pănă aci, bune și rele, cu privire la țeranulă română din Transilvania (partea I.), cu îndrumări practice pentru poporă despre metodulu, cum tre- bue întocmită economia nostră după comasare, ca să nu su- fere poporulă (partea II). b) unii premia de goo fl. întru acoperirea speseloră de tipariă, pentru unu manuală bună de învățămentă pe sema scoleloră medii, din ori-care obiectă de învețămentă, lăsân- du-se auțorulul dreptulă de proprietate. c) una premia de 200 fl. pentru cea mai bună lucrare asupra subiectului: 263 „Dietetică poporală, cu deosebită considerare la modulă de viețuire ală țăranului română". Terminulă înaintărel elaborateloră s’a ficsată cu dina de 1 Octobre a. c. st. n. Despre resultatulă concursului se va raporta la procsima adunare generală. 2. Relativă la revisiunea statuteloră Asociațiuneî, ini- țiată prin adunarea generală din 1892, fiindu provocațl și prin rescriptulă înaltului ministeriă de interne Nr. 929/1895, ca să se modifice în specială §§.5 și 21, cari nu mai co- respundă actualeloru împrejurări de stată, și să se adaugă ună noă §. referitoriă la dreptulă de suprainspecțiune ală sta- tului basată în lege, — comitetulă înainteză onoratei adunări generale, cu esibită separată, noulă proiectă de statute pentru definitivă statorire. Cu privire la stipendiile și ajutorele conferite dela Aso- ciațiune s’a observată pracsa din trecută, adecă s’aă lăsată și pe anulă din urmă în folosința respetiviloră stipendiști, cari n’au terminată încă studiile loră, dar aă dovedită sporiă mulțemitoriă și purtare morală corespunciătore. Ear pentru conferirea stipendiiloră devenite vacante s’a escrisă concursă la timpulă seă. în alăturare sub A) se aclude consemnarea stipendiștiloră și ajutorațiloră Asociațiuneî în timpulă pre- sentă, cu numirea fonduriloră, din care sunt împărtășiți. II. Scăla Asociațiuneî. Scola civilă de fete cu internată, și dreptă de publicitate a Asociațiuneî este în progresivă desvoltare, spre deplina mulțemire a tuturoră factoriloră competenți. în decursulă anului școlară 1894/5 aă fostă înmatricu- late 79 eleve în cursurile ordinare și 11 eleve în cursulă complementară, cu totulă 90 eleve, cari tote aă frecuentată scăla în regulă pănă la încheierea anului școlară. în internatulă scolei aă fostă adăpostite în acestă ană 64 eleve, dintre cari 4 aă frecuentată scola elementară a Reuniune! femeiloră române din Sibiiă. 264 Instrucțiunea s’a provăcjută prin puterile didactice din anulă trecută cu următdrele escepțiunl: pentru prevederea gimnasticei a fostă numită d-șora Minna Wagner, profesoră la scdla superioră de fete evangelică să^âscă din Sibiiă; ear pentru prevederea lucrului de mână în cursulă comple mentară, depărtându-se din Sibiiă din cause familiare d-șora Maria Romană, a fostă suplinită din l Martiu pănă la finea anului școlară prin d-șora Cornelia Surdu din Sibiiă. Comitetulă a eserciată dreptulă seă de supraveghiare prin vice-președintele Asociațiunei, ca delegată ală seă, și constată cu plăcere, că mersulă învățământului, spiritulă sco- lei și internatului a fostă deplină mulțemitoriu. Date mai amănunțite cu privire la starea scolei și a internatului în decursulă anului 1894/5 se cuprindă în pro- grama scolei publicată prin direcțiunea școlară, din care se alătură ună esemplară sub B). Starea economică a scdlel continuă a se îmbunătăți. Din rațiociniulă scolei și ală internatului, presentâtă de direcțiu- nea școlară pro 1894/5, se constată, că percepțiunile aă ajunsă în acestă ană suma de 17,848 fl. 26 cr., ear ero- gațiunile suma de 17,459 fl. 14 cr. și a resultată la finea anului ună sald activă de 389 fl. 12 cr., având încă o re- stanță de încassată din anulă 1894/5 în suma de 635 fl. Rațiociniulă se subșterne sub C) onoratei adunări spre informare în sensulă conclusului adunărel generale din 1891, dimpreună cu bugetulă scolei stabilită pentru anulă școlară 1895/6. III. Averea Asociațiunei. Averea Asociațiunei se administrâză după noulă sistem de comptabilitate introdusă la începutulă anului 1893. Și se constată în timpulă din urmă ună interesă și îmbunătățire considerabilă și în ce privesce administrarea tacseloră de membrii din afară. în alăturare sub D) presentăm onoratei adunări gene- rale rațiociniulă fonduriloră Asociațiunei pe anulă 1894, 265 compusă de cassariulii Asociațiunei pe anulă 1894, și esa- minată din partea comitetului. Din rațiociniă se constată, că venitele fondului generală în anulă 1894 aă fostă: 15,197 fl. 26 cr., erogațiunile aă fostă: 8,781 fl. 45 cr., resultândă la finea anului ună sald: 6,415 fl. 81 cr. Averea fondului generală a fostă la finea anului 1894: 131,528 fl. 64 cr. și Lei: 85.000, pentru care sumă în lei decurge încă procesă. întrega avere administrată de comitetulă centrală ală Asociațiunei a fostă: 157,733 fl. 18 cr. și Lei: 85,000. Oferte benevole la fondulă „George Barițiît“ în anulă 1894 aă incursă: 1,216 fl. 93 cr ; cu aceștia fondul „Ge- orge Bărițiu“ a crescută la suma de: 3,411 fl. 16 cr. Dimpreună cu rațiociniulă pro 1894, presentămă ono- ratei adunări generale pioiectulă de bugetă ală Asociațiunei pro 1896, în alăturare sub .5/ în legătură cu acestea se aduce la cunoscința onoratei adunări generale, că la Asociațiune sunt pe cale de a se în- temeia următdrele fundațiuni ndue: a) Ddmna Zinca Romană, soția fericitului advocată Ioană Romană din Făgărașă, s’a hotărîtu să împlinescă dis- posițiunea testamentară a soțului seu de piă memoriă cu pri- vire la doue stipendii ă 60 fl. la ană pentru școlari gimna- siall, și anume: s’a obligată a solvi ană de ană suma sti- pendiiloră și a o pune anticipative la disposiția acestui co- mitetă pentru distribuire, ear capitalulă fundațională s’a obli- gată a-lă Intabula la loculă prim cu spesele proprii pe casele sale din Făgăraș. în urma acesteia se constată, că d-na Zinca Romană a și transpusă cu datulă 5 Februariă 1895 la comitetulă centrală suma de 120 fl., cu menire de a se vota doue stipendii ă 60 fl. pro 1895/6 studențiloră gimna- siali, în care privință s’aă făcută disposițiile necesare; b) din anulă curentă amintimă, că fericitulă advocată George Filep din Tășnad, răposată în 3 Februariă a. c., a 266 —¹ - testată Asociațiunei 20,000 fl. sub titlulă: „Fundațiunea George Filep, ‘pentru scopuri filantropice curatii române". | Din acostă sumă, libelulti Nr. 744/1894 despre 14,500 fl. j elocațl în scopulă amintită lă institutulă de credită „Silvania" în Șimleă, transpusă deja la acestă comitetă, prin mijlocirea | dlui Andreiă Cosma, advocată în Șimleă; ear restulă funda- 1 țiunel se va primi după pertractarea lăsămentulul, în care scopă este autorisată a representa Asociațiunea dlă advocată Andreiă Cosma. i IV. Donațiuni. Din anulă 1894 înregistrăm următorele donațiuni făcute în favorulă Asociațiunei: ' a) 500 fl. dela institutulă de credită și economii „Al- bina" din Sibiiă, pentru trebuințele curente ale scolei Aso- ciațiunei ; b) 500 fl. dela același institută, pentru 10 stipendii ă 50 fl. pro 1894/5, pe sdma eleveloră adăpostite în interna- tulă scdlel civile de fete a Asociațiunei; c) 433 fl. 41 cr. din colecta de binefacere deschisă de dlă Parteniă Cosma, directoră de bancă, pentru pardositulă în curtea edificiiloră Asociațiunei și spre uliță; d) 728 fl. 67 cr. din aceeași colectă, pentru introduce- rea apaductulul în edificiile și scola asociațiunei; e) 100 fl. dela dlă Eugenă Crișană, mare proprietariă în Reghinulă săsescă, pentru trebuințele curente ale scolei Asociațiunei; j) 50 fl. dela dlă Gregoriă Venter, advocată în Aradă, pentru fondulă scolei Asociațiunei. V. Membrii Asociațiunei. Membrii Asociațiunei aă fostă în 1894: 1. fundatori 73, 2. pe viăță 162, 3. cu tacse anuale 714, dintre cari 412 aă solvită deja tacsele pro 1894. 267 Consemnarea membrilorti noi al Asociațiunei primiți de comitetă dela ultima adunare generală încoce și prov&Juți cu documentă de legitimare, se alătură sub F), eară sub G) se alătură consemnarea membrilorti Asociațiunei răposați în res- timpulă amintită, compusă pe basa rapdrteloră primite dela direcțiunile despărțăminteloră. VI. Biblioteca Asociațiunei. Biblioteca Asociațiunei la finea anului espirată a con- stată în generală din 3232 opuri în 7389 tomuri, 5521 broșuri și 15 charte, față cu 3176 opuri în 7113 tomuri, 4721 broșuri și charte dela finea anului 1893. în specială biblioteca ne presintă următoriulă tabloă: A) Bibloteca propriă: Secț. I. Teologia 179 opuri în 208 tomuri și 166 broșuri. Secț. II. Filosofic 42 opuri în 52 tomuri și 8 broș. Secț. III. Pedagogie 56 opuri în 64 tomuri 90 broș. Secț. IV. Limbă, literatură, ^artă 891 opuri în 1062 tomuri și 579 broșuri. Secț. V. Istorie și geografie 541 opuri în 1087 tomuri și 451 broș. și 11 charte. Secț. VI. Istoria specială a Româniloru 231 opuri în 290 tomuri și 227 broș și 2 charte. Secț. VIL Sciințe naturale 118 opuri în 402 tomuri și 211 broș. și 2 charte. Secț. VIII. Matematică și geometrie 28 opuri în 36 tomuri și 14 broș. Secț. IX. Medicină 133 opuri în 158 tomuri și 40 broș. Secț. X. Sciințe juridice și politice 358 opuri în 481 tomuri și 229 broșuri. Secț. XI. Economie, industrie, comerciu 105 opuri în 72 tomuri și 117 broș. Secț. XII. Diverse 492 opuri în 492 tomuri și 1199 broș. Secț. XIII. Foi periodice 40 foi 241 tomuri. B) Publicațiuni menite spre venijare parte în favorulu fondu- lui generală alu Asociațiunei, parte unele în favorulu scolei civile de fete a Asociațiunei, și una destinată a se distribui de aici gratuită, se află în numeru de 18 în 2744 tomuri și 2190 broșuri, și anume: 1. Acte și date despre conferența națională ținută în Mer- curea la 1869, — 86 esemplare ă 50 cr. 268 2. Actele privitore la urdirea și înființarea Asociațiunei transilvane, — 159 esemplare ă 50 cr. 3. Adunarea (II.) generală a Asociațiunei transilvane, ținută la Brașovă în 1862, — 240 esemplare ă 50 cr. 4. Adunarea (III.) generală a Asociațiunei transilvane ținută în Blajă la 1863, — 1 es. 50 cr. 5. Adunarea (IV.) generală a Asociațiunei transilvane, ținută la Hațegă în 1864,— 41 es. ă 50 cr. 6. Adunarea (VI.) generală a Asociațiunei transilvane ținută la Alba-Iulia în 1866, — 1 es. 50 cr. 7. Analele Academiei române din biblioteca lui Simeonă Mangiuca, ser. II. secț. I, tom. III. — X. și XV., și ser. II. secț. II. tom. III., VII. — X., XIV. și XV. (18 voi.). 8. Analele Asociațiunei transilvane pe anulă 1880, fasc. I. în 372 esemplare ă 90 cr 9. Baiulescu B., Despre necesitatea promovării și protecțio- nării meseriiloră între români, 36 esemplare â 20 cr. 10. Bergner R., Siebenbiirgen. Eine Darstellung des Landes und der Leute, 26 esemplare d 4 fl. 11. Lauriană A. Tr. și Bălcescu N., Magazină istorică pen- tru Dacia. Tom. IV. și din tom. VII, fasc. L, tote în câte trei esemplare. 12. Lazariciă I., Elemente de poetica română, 18 esem- plare â 30 cr. 13. Meitani G. G-, Studii asupra constituțiunei Româniloru, care se dă de aici gratuită. Fasc. V. (5 es.), VIL (6 es.), VIII. (20 es.), IX. (23 es.), X. (108 es.), XI. (109 es.) și XII. (113 es ). 14. Monografia scolei civile de fete a Asociațiunei transilvane, 222 esemplare â 1 fl. 15. Pușcariă I. cav., Date istorice privitore la familiile no- bile române. Voi. I. 163 es. â 2 fl. și voi. II. 303 es. ă 4 fl., la olaltă voi. I. și II. 5 fl. 16. Stoica S., Higiena copilului dela nascere pănă la ală 7-lea ană ală etății. 620 es. â 15 cr. 17. Șuluț-Cărpinișanu A., Graiulă ardelenescă în raportă cu limba literară de preste Carpați. 25 es. â 20 cr. 18. „Transilvania¹', organulă Asociațiunei transilvane¹¹, din următorii ani: 1869 (58 es.), 1870 (44 es.), 1871 (75 es.), 1872 (100 es.), 1873 (74 es.), 1874 (110 es.), 1875 (128 es.), 1876 (134 es.), 1877 (113 es.), 1878 (193 es.), 1882 (72 es.), 1883 (86 es.) T884 (79 es.), 1885 (270 es.), 1886 (292 es.), 1888 (52 es.), 1889 269 (88 es.), 1890 (108 es.), 1891 (18 es.), 1892 (28 es.), 1893 (5 es.) și 1894 (86 es.) i 2 fl. La sporirea bibliotecel a& contribuita și în anulă espi- ratft: Academia maghiară de sciințe din Budapesta, Acade- mia de sciințe ces. reg. din Viena, Academia română din Bucuresci, Universitatea săsfecă din Sibiiă, Verein fur sie- benburgische Landeskuude, Siebenbiirgischer Verein fur Na- turwissenschaften, Biblioteca națională din Florența, Institu- tulu geograficii argentina din Buenos Ayres și câți-va autori. Din suma preliminată pentru augmentarea bibliotecel s’aa procurata în anula espirată 28 opuri în 36 tomuri și 2 bro- șuri. Pe lângă aceea inventariulă bibliotecei s’a mai spo- rita cu; a) Highiena copilului dela nascere pănă la aia 7-lea ana ala etății, de S. Stoica, opa premiata și tipărită cu spe- sele Asociațiunei în 3000 esemplare, dintre cari, după ce 100 esemplare s’aa pusa la disposiția autorului, s’aa vânduta și s’afl distribuita spre vânzare între despărțâmintele Asociați- unel în totală 2280 esemplare. b) Date istorice privitdre la familiile nobile române, voi. II., de I. cav. de Pușcăria, tipărită cu spesele Asociaîiunei în 500 esemplare, dintre cari, afară de 100 es. puse la dis- posiția autorulni, alte 97 esemplare parte s’aa vendutu, parte s’au trimisa gratuita mai multoru redacțiuni de diare, bibli- oteci publice și bărbați de litere. c) „Transilvania", organulu Asociațiunel din anula 1894, în 86 esemplare. d) Catalogulu bibliotecel Asociațiunel transilvane, tipărită în 500 esemplare. Dintre scrierile periodice aa incursă parte gratuita, parte în schimba pentru organula Asociațiunel „Transilvania" ur- mătorele: „Dreptatea", „Foia de Dumineca*¹, „Gazeta Tran- silvaniei", „Telegrafulu Româna", „Gazeta Bucovinei", „Fa- milia “, „Minerva", „Biserica și Scola", „Foia diecesană" și „Scola poporală". 270 Față cu sporiulă de mai susu statuia bibliotecei a scă- zută în anulă 1894 cu 91 tomuri și 41 broșuri dm publi- cațiunile Asociațiunei, parte vândute, cea mai mare parte înse dăruite pentru bibliotece și alte scopuri publice. VII. Publicațiunile Asociațiunei. în editura Asociațiunei aă apărută în 1894 și timpulă mal noă, următorele publicațiunl: 1. „Transilvania"-, foia Asociațiunei pro 1894, în 12 numeri (a. XXV.), sub redacțiunea dnulul Zacharia Boiu, prim-secretariulă Asociațiunei; 2. „NumerulH fesiivit^ „Transilvania". edată la fi- nea anului 1894, din incidentală jubileului de 25 ani, de prim-secretariulă Asociațiunei Z. Boiu; 3. „Higiena copilului dela nas cere până, la alic ?-lea anu alU vieții"- de Simeonă Stoica, medică în Abrud, — scriere pentru poporă, premiată de Asociațiune în 1892; 4. Catalogulic bibliotecei Asociațiunei transilvane, com- pusă de bibliotecariulă Asociațiunei N. Togană. Sub țipară se află: 5. O colecțiune de povești poporale, de Ioană Popă- Reteganulă, premiată de Asociațiune în 1892 ; 6. în firulă acestora avem ondre a raporta, că în pri- măvara anului curentă, comitetulă Asociațiunei a luată iniți- ativa pentru editarea unei scrieri enciclopedice, cu scopă de a contribui și pe acâstă cale la popularisarea sciințeloră și arteloru și la lățirea cunoscințeloră folositore în sinulă po- porului română. Acâstă publicațiune se va redigea după sistemulă așa numiteloră „Lecsicone de conversațiune", cari la alte popăre aă devenită scrierile cele mai populare și aprope indispensa- bile și a căroră lipsă se simte la noi cu atât mai multă, cu cât literatura nostră poporală pănă astăzi este încă forte mancă în cele mai multe ramuri, și poporulă nostru — mai alesă dincoce de Carpați — este lipsită de centre culturale, 271 cari la alte națiuni sunt factorii cel mal de frunte ai pro- gresului culturalii. „Enciclopedia română", după cum însuși titlulă ei ârată, va fi o publicațiune de caracteră eminamente naționalii., și se va ocupa în primulă rândă cu cestiunile de interesă cu- rată românescă, oferind în formă lecsiconală o fidelă oglindă despre întregă trecutulă și presentulă poporului română, și totodată va căuta a da publicului nostru cetitoră ună bună sfetnică și conducătoră pe tote terenele sciințeloră și arteloră. Cu conducerea acestei publicațiuni comitetulă a însărci- nată pe membrulă seă Dr. C. Diaconovich, și în urma apelu- lui publicată în acestă causă s’aă angajată pănă astăzi aprope o sută dintre cei mai valoroși scriitori români, între cari nu- meroși membrii ai Academiei Române, profesori universitari și dela scolele nostre medii, precum și mulți alți bărbați de sciințe și litere, de a contribui la realisarea cât mai îndestu- litore a întreprindere!. Lucrările pregătitore sunt deja în curgere și preste câte-va luni se va pute începe publicarea opului, care este contemplată în estensiune de circa 120 cole de țipară și are se apară în fascicole lunare în decursă de doi ani. în fine mai amintim, că în urma unui contractă înche- iată cu cunoscuta și binemeritata librăriă W. Krafft din Sibiiă, Asociațiunea este scutită de ori-ce ângajamentă mate- rială în acestă afacere. Despre resultatulă intreprinderei se va raporta la tim- pulă seă. VIII. DespărțSmintele Asociațiuneî. Despărțămintele Asociațiuneî în mare parte funcționăză spre deplina mulțemire a intereseloră nostre culturale. în specială cu laudă amintim despre activitatea despărțăminte- loră: Abrud, Alba-Iulia, Bran, Brașovă, Brad, Blajă, Co- halm, Dicio - Sân - Martin, Făgăraș, Hațegă, Mediașă, Murăș- Ludoș, Murăș-Oșorheiă, Năsăud, Reghin, Orăștie, Sebeșulă săsescă, Săliște, Sibiiă și Șimleulă-Silvaniel, 272 Nici unii semnă de viăță n'aă dat în 1894, următorele despărțăminte: Agnita, Betl6nă, Ciachi-Gârbău, Deeș, Elisa- betopole, Gherla, Mociu și Treiscaune. IX. Propuneri. Supuntodă acestă raportă aprețiărei onoratei adunări generale, dimpreună cu aclusele sale, rugăm Onorata adu- nare generală se binevoescă: a} a lua spre scire acest raport; b) a declara de membrii Asociațiunel pe cei primiți de comitetă și prov&duți cu documentă de legitimare, după consemnarea presentată; c) a da espresiune condolențeî pentru membrii reposați ai Asociațiunel, după consemnarea presentată; d) a da absolutoriă pentru rațiociniile Asociațiunei pro 1894; e) a aproba proiectulă de bugetă alu Asociațiunei pro 1896; f) în fine a alege președintele, vice-președintele, mem- brii comitetului și ceialalți funcționari ai Asociațiunel pe ună noă periodă de trei ani, anume: 1895—1898 inclusive. Sibiiă, din ședința comitetului Asociațiunel transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, ținută în 8 Augustă 1895. Dr. llarionu Pușcariu m. p., Dr. Vasilie Bologa m. p., vice-președinte. sesretariu II. DELA ADUNAREA GENERALĂ A ASOCIAȚIUNEI. 9 Presa română a adusă deja raporte îndestulitore asupra (jileloră de 27 și 28 Augustă c. n., când Asociațiunea tran- silvană a sărbată Tn^Blajă adunarea sa generală pe anulă 1895. După coldrea loră fiarele diferă în unulă săă altulă din punctele programei obiecteloră pertractate; dar tdte con- vină întru a constata, că filele acestea în generală aă fostă ) îmmormântarea la Romani, de dlă Gavriil Popă, canonică capitulară în Blajă; c) Scolele române din Blajă, de dlă Dr. A. Bunea, secretariă consistorială. în Blajă; 295 d) Economia câmpului la poporulă românu, de dlu Ioană Costină, preoții și redactorii în Sibiiu; e) Laptele ca nutrimentă, de dlu Simeonă Stoica, medic în Abrudii. — Spre scire. Nr. 12. In necsulă punctului precedentii, se pune la ordinea (Jilei cetirea disertațiunilorii: Care este femeea cea mai frumdsă? de dlu I. Popescu, și înmormântarea la Romani, de dlu G. Popii, canonicii, și — se ascultă cu viuă plăcere, remănând eventuală se se con- tinue în ședința procsimă. (Nr. 13. Comisiunea esmisă pentru încassarea tacseloră și în- scriere de membri noi, prin referentulă seu dlu C. Colbasi, ra- porteză: a) dela membri vechi ai Asociațiunel s'aă încassată, și anume dela dnii: Vas. Olteană, advocată în Blajă (1895) 5 fl.; A. Deac, profesoră în Blaju (1894) 5 fl.ț Dr. A. Bunea, secret, metrop. în Blajă (1895) 5 fl.; I. M. Moldovană, canonică în Blajă (1895) 5 fl.; Silvestru Nestoră, profesoră în Blaju (1895) 5 fl.; G. Munteană, directoră prepar. în Blajă (1894/5) 10 fl.; I. Germană, profesoă în Blajă (1895) 5 fl.; Dr. A. Popă, medic în Blajă (1895) 5 fl.; S. P. Mateiă, canonică în Blajă (1895) 5 fl.; Elia Vlasa, canonică în Blaju (1895) 5 fl. ;.Dr. Is. Marcu, profesoră în Blajă (1895) 5 fl.; Solronă Stană, funcționariă de bancă în Blajă (1895) 5 fl.; G. Bărbată protopopă în Blajă (1895) 5 fl.; Dr. A. Grama, ca- nonicii în Blajă (1895) 5 fl.; Dr. Ioană Rațiă, canonică în Blajă (1895) 5 fl.; Ioană Orga, v. rectoră seminarială în Blajă (1895) 5 fl.; Dr. Vict. Smighelschi, profesoră semin. în Blajă (1895) 5 fl.; Dr. V. Hossu, prof. sem. în Blajă (1895) 5 fl.; N. Popescu, prof. gimn. în Blajă (1895) 5 fl.; Gr. Ordace, propriet. în Blajă (1895) 5 fl.; Dr. Radeș, forestieră în Cinade (1895) 5 fl.; S. Moldovană, propriet. în Cergăulă mică (1895) 5 fl.; A. Viciă, prof. gimn. în Blajă (1895) 5 fl.; Ar. Papiă, not. cons. în Blajă (1895) 5 fl.; A. C. Domșa, preotă în Blajă (1895) 5 fl.; St. Popă, v.-notariă cons. în Blajă (1895) 5 fl.; E. Viciu, profes. gimn. în Blajă (1895) 5 fl.; los. Hossu, canonică în Blajă (1895) 5 fl.; I. Br. Hodoș, directoră de bancă în Blajă (1895) 5 fl.; Dr. lacob Brândușană, adv. în Blajă (1895) 5 fl fl.; Laur. Pascu, cancelist în Blajă (1895) 5 fl.; luniă Brut Micu, cancelist în Blajă (1895) 5 fl.; St. Popii, protopopă în Blajă (1895) 5 fl.; G. Vancea, pro- prietariă în Blajă (1895) 5 fl.; Petru Suciă, econ. metrop. în 296 Blaju (1895) 5 fi.: Sim. Corvină, sen., comerciant în Oreștie (1895) 5 fi.; Dr. G. Ilea, adv. în Clujă (1895) 5 fl.; I. Albonă, preotu în Velcher (1895) 5 fl.; Vine. Nemeș, preotu în Sânt-Mărtinulă sărată (1895) 5 fl.; luliă Vlădufiă, adv. în Turda (1895) 5 fl.; „Arie- șana“, institută de credită în Turda (1895) 5 fl.; A. Romonțană, preotu în Turda (1895) 5 fl.; Andr. Ludovic, notariă In Totoiu (1895) 5 fl.; Dem. Cuteanu, protopopii în . Sacadate (1895) 5 fl.; V. Podobă, preotu în Cluju (1895) 5 fl.; Al. Micu, canonică în Blaju (1895) 5 fl. și suprasolvire alți 5 fl.; A. Nicoră, propriet. în Deva (1894/5) 10 fl.; Fr. L. Hossu, adv. în Deva (1894/5) 10 fl.; Elena Hossu născ. Pop, soție de adv. în Deva (1894/5) 10 fl.; losif Lita, preotu în Iclodulu micu (1895) 5 fl ; b) dela membri noi ai Asociațiunei înscriși în actuala adunare generală, s’aă încassatu, și anume dela dnii: Ioană Istrade, propriet. în Cinade 100 fl.; „Economulu“, in- stitutu de creditu în Cluju, 101 fl.; V.' Smighelschi, preotu în Valea sasului, (1895) 5 fl.; los. Popescu, notariu în Cinade (1895) 6 fl.; Daniil Gaboru, ingineră în Blajă (1895) 6 fl.; Ioană Pinca, notariă îu Cergăă (1895) 5 fl ; Gavriilă Precupă, profes. gimn. în Blajă (1895) 6 fl.; luliă Mihalyi, v.-colonelă ces. și reg. în pens. în Blajă (1895) 6 fl.; Dr. Is. Popă, adv. în Sighet (1895) 6 fl.; Dr. Florentină Mihalyi, adv. în Sighet (1895) 6 fl.; Dr. lacobă Maioră, medic în Lugojă (1895) 6 fl.; Dr. Elia Daiană, redactoră în Timișora (1895) 6 fl.; Ioană Popescu, funcț. din Cohalm (1895) 5 fl.; Vasile Mangra, profesoră de teol. în Arad (1895) 6 fl.; Dr. Petru Șpană, profesoră sem. în Sibiiă (1895) 5 fl.; Alecsandru Vaida, medicinist în Olpret (1895) 6 fl.; Simeonă Corvină, jun. comerciantă în Oreștie (1895) 6 fl.; Dr. Augustină Frățilă, profes. din Tiir (1895) 5 fl.; Mihail Aibonă, din Velcher (1895) 6 fl.; Petru Mureșană, funcț. în Șireagă (1895) 5 fl.; Dr. Nicolaă Oncu, directoră de bancă în Arad (1895) 6 fl.; Ioană Deac, din Roșia (1895) 5 fl.; Aronă Bătăciă, notariă în Benică (1795) 6 fl.; Vas. Hațegană, notariu în Orda (1895) 6 fl.; Gavriilă Maroș de Konyha din Maramureș (1895) 6 fl.; Michailu Dobreană. preotă în Tulgheș (1895) 6 fl.; Aurelă Nicolescu, comerciantă în Tulgheș (1895) 6 fl.; Alecsandru Precup din Bicaz (1895) 5 fl.; c) dela membri ajutători s’aă încassată, și anume dela dnii: Ștefană Olteană, meseriaș în Blajă 2 fl.; Teodoră Onișoră, plugariu în Blaju 2 fl.; Ioană Janza, primariu în Blaju 2 fl. Suma totală: 631 fl, 297 — Spre plăcută scire; cei înscriși de noă se declară membri Asociațiunei și se dispune a se provede cu diplome. Ședința se încheiă, anunțându-se procsima ședință pe mâne la 10 ore a. m. loanu M. Moldovană m. p., Dr. V. Bologâ m. p., președinte. secretariu II. Procesâ verbală din ședința a 11-a a adunărei generale a Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românii, ținută în Blajă, la 28 Augustă 1895. Președinte: Ioană M. Moldovânti, președ. Asociațiunei. Secretariii: Dr. V. Bologa. Ședința se deschide la orele 10 y₃. Nr. 14. Se cetesce procesulu verbală din ședința l-a a adu- nări generale presente și — Se verifică. Nr. 15. Se cetescu telegramele de felicitare sosite dela P. T. D. din Sibiiă: Mironă Romanul, metropolită; din Cehulă Sil- vaniei; Popă de Băsesci; Pentru inteligința română din Bistrița : Vasiliă Rauta Buticescu, Gavriilă Vertic și Alecsandru Silași; Ro- mânii din jurulă Devei; din Bistrița: Dr. Gavriilă Triponă și Dr. Demetriă Ciuta; din Brașovă: Petrescu și Dr. Popp, advocată; din Ditreu: Câmpeană, Dr. Radu; Sighișora: Dimitrie Moldovană, Se- ver Barbu; Sibiiă: Dr. Frâncu; Sibiiă: Redacțiunea „Telegrafului Română"; Zurich: Popp, Russu; Năsăud: Pletosă, Ghetei; Româ- nii Selăgeni; Brașovă: Virgilă Onițiă, directoră gimnasială; Bi- strița : Dr. Linulă Dionisiă, Logină, Cherecheșiă, Curteană, etc.; Năsăud: Dr. Popp, vicariă; Reghină: Patriciă Barbu; Ecica: Miulescu, protopopă; Mehadia: Străjană, lonescu, Floriană, Rădu- lescu, Mihaescu, etc. etc.; Femeile române din Deva; Sinaia: Ana Mirce, Augustină Paulă, Ilie Bărbulescu etc... — Spre plăcută scire. Nr. 16. Comisiunea esmisă pentru încassarea tacseloră și înscriere de membri noi, prin referentulă seă dlă C. Colbasi, ra- porteză: S’aă încassată încă următorele tacse: a) dela membri noi înscriși la acestă adunare, anume dela domnii: Dr. Pompeiă Germană, medic în Șercaia (1895) 6 fl.; 298 Teodorii Sașii, preoții în lara de Mureș (1895) 6 fl.: Ioană Fodoră, profesoră în Blajă (1895) 6 fl.; Silvia Marcu n. Bogdan din Lugojă (1895) 6 fl.; Valeria de Colbasi n. Papiă din Spring (1895) 6 fi:; Georgiă Vlassa, protopopă, capelan militară în Viena (1894/5) 10 fl ; T. Liviă Albini, Sibiiă (1895) 6 fl.; 6) dela membri ajutători: luliă Pop, preotă Urca 1 fl.; N. N. din Tulgheș 2 fl.; Alimpiă Costea, preotă în Spin 1 fl. Suma: 50 fl, — Spre scire și se declară membri Asociațiunei și se dis- pune a-se provede cu diplome. Nr. 17. Comisiunea esmisă pentru revisuirea raportului ge- nerală despre activitatea comitetului Asociațiunei pro 1894, prin referentulă seă Dr. Vasile Hossu, raporteză asupra raportului ge- nerală presentată pro 1894 pe basa referadei: a) Titlulă I, referitoră la ședințele comitetului centrală, la concursulă literară publicată în 1 Novembre 1894, etc. — Servesce spre scire. b) Titlulă II, referitoră la scola de fete a Asociațiunei, la rațiociniulă aceleia pro 1894/5 și bugetulă pro 1895/6. — Servesce spre scire. c) Titlulă III, referitoră la administrarea averei Asociațiunei, la fondulă „George Barițiă" la fundațiunea întemeiată de domna Zinca Romană din Făgărașă, la fundațiunea „George Filep“, — Spre scire. rf) Titlulă IV, referitoră la donațiunile făcute în favorulă Asociațiunei în 1894, de următorii binfăcetori: „Albina" institută de credită și economii în Sibiiă; dlă Parteniă Cosma, directoră de bancă în Sibiiă; Eugenă Crișană, mare proprietară în Reghin și Gregoriă Venter, advocată în Arad. — Servesce spre scire, esprimându-se mulțămită protocolară marinimoșiloră binefăcători. e) Titlulă V, referitoră la numerulă membriloră Asociațiunei pro 1894, — Servesce spre scire, lăsându-se în sarcina comitetului cen- trală, a afla căi și mijloce pentru sporirea numărului membriloră. f) Titlulă VI, referitoră la biblioteca Asociațiunei, constătân- du-se starea pe deplină aranjată și catalogisată a bibliotecei. — Servesce spre scire, și se esprimă recunoscință protocolară dlui bibliotecară N. Togană. g} Titlulă VII, referitoră la publicațiunile Asociațiunei, în care privință se constată ună progresă îmbucurătorii și cu privire 299 la editarea „Enciclopediei române", care este întimpinată cu mare însuflețire, — Servesce spre scire. h) Titlulă VIII, referitorii la despărțemintele Asociațiunei, — Servesce spre scire, îndemnându-se comitetulă centralii a susține viu spiritulă de vieță prin despărțâmintele Asociațiunei. în necsu cu acestea, comitetulu centrală este însărcinată a compune pentru viitoră raportulă seă în mod comparativă, ca se se potă ține în evidență esactă progresulă seă regresulă Asociați- unei în tote referințele sale. Nr. 18. In legătură cu punctulă precedentă, dlă Gregoriă Maioră, propune: a) pe viitoră, raportulă generală ală comitetului, se se pu- blice celă puțină cu 8 dîle înainte de adunarea generală a Asoci- ațiunei ; b) pe viitoră comitetulă centrală se marcheze, în ce măsură satisfacă datorințeloră loră despărțemintele Asociațiunei. — Se primesce. Nr. 19. Comisiunea esmisă pentru esaminarea rațiociniului Asociațiunei pro 1894 și a bugetului pro 1896, prin referentulă seă, dlu Augustină Nicoră, raporteză următorele: a) rațiociniulă Asociațiunei pro 1894, s’a aflată în deplină ordine și consonanță cu documentele și registrele cassei. — Adunarea generală aprobă rațiociniulă presentâtă pro 1894 și dă absolutoriă comitetului centrală pe anulă de gestiune 1894, ear cassariului esprimă recunoscință protocolară. De asemenea voteză bugetulă pro 1896. b) propunerea dlui Ioană Costină, preotă și redactoră în Sibiiă, privitore la esplicarea legiloră statului pentru trebuințele poporului: se se transpună comitetului centrală cu însărcinarea de a se esecuta în cât se pote pănă la procsima adunare generală. Dlă Dr. I. Micu face contra-propunere : Propunerea dlui I. Costină, se se predee spre studiare comi- tetului centrală, cu îndrumarea : se raporteze asupra ei la procsima adunare generală. în urma acesteia referentulă comisiunei retrage propunerea sa, și punendu-se la votă contra-propunerea, — Se primesce, și se enunță dreptă condusă. c) Cu privire la propunerea dlui Gavriil Popă, canonică ca- pitulară în Blajă, de a se crea doue stipendii pentru doi tineri 300 din munții apuseni, anume ca se urmeze scolă de sculptură din Zlatna, comisiunea propune: se se acordeze spre acestă scopă sti- pendiulă prevedutu în bugetulă anului 1896. Dlă Leontină Simonescu contra propune: stipendiulă de sub întrebare se se potă acorda și pentru sculptură în petră. Punându-se la la votă, — Se priimesce. d) Cererea dlui George Șandru, îuvețătoriă în Petrila, pen- tru întreținerea gratuită a ficei sale în internatulă de fetițe ală Asociațiunei pe anulă 1895/6, comisiunea propune: să se transpună comitetului centrală, spre competentă afacere. — Se priimesce. e) Cu privire la cererea domne! Laura Borbola din Satmar, pentru ună stipendiă anuală de 400 fl. spre completarea studiiloră sale musicale, — comisiunea constată, că aceeași rugare a fostă îna- intată și comitetului centrală, din lipsa de mijloce însă nu s’a pu- tută încuviința, — totă din motivele comitetului propune să nu se încuviințeze cererea. — Se priimesce. Nr. 20. Comisiunea esmisă pentru esaminarea proiectului referitoră la modificarea statuteloră Asociațiunei, prin referentulă seă dlă Dr. Alecsandru Grama, raporteză și propune: a se primi proiectulă în generală și a se admite deadreptulă la desbaterea specială. Dlă Dr. A. Mureșanu face contra-propunere: de astă-dată se se modifice numai §. §., ce se ceră din partea guvernului regescă, ear partea cealaltă a proiectului să se amâne pănă la procsima adunare generală a Asociațiunei. Punându-se la votă, — Se priimesce propunerea comisiunei, în sensulă căreia, proiectulă de statute se declară priimită în generală și se supune desbaterei speciale. Fiind însă timpulă înaintată, desbaterea specială se amână pe ședința procsimă. Nr. 21. Pentru combinare asupra alegerei comitetului cen- trală și a funcționariloră Asociațiunei pe ună noă periodă de trei ani, — Se esmite o comisiune de candidare în personele dloră Dr. Aurelă Mureșană, Nicolaă Ivană, Dr. Augustină Bunea, Dr. 301 loanu Mihu, Franciscă Longinu-Hossu, Dr. Octavianu Rusu, Dr. Vasile Hossu, Dr. Silviu Moldovanu și Dr. losif Blaga. Ședința procsimă se anunță pe după amedi Ia 5 ore. D. u. s. loanu M. Moldovanu in. p., Dr. Vasile Bologa m. p., președinte. secretară II. S’a verificată. Sibiiu, 2 Septembre 1895. Dr. II. Pușcariâ m. p. Dr. C. Diaconovich m. p. I. Papiu m. p. C. Aiser m. p I. St. Șuluțiu m. p. P. Cosma m. p. Z. Boiu m. p. G. Bogdan m. p. loanu Costin m. p, 0. Tilea m. p. N. Togan m. p. Procesă verbală din ședința a Ill-a a adunării generale a „Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română", ținută în Blaju la 28 Augusta 1895. Președinte: Ioană M. Moldovauă, președ. Asociațiunei. Secretariă: Dr. V. Bologa. Ședința se deschide la 5 ore după amedi. Nr. 22. La ordinea dilei desbaterea specială asupra proiec- tului pentru modificarea statuteloru Asociațiunei. Referentulă comisiunei, dlu Dr. A. Grama, raporteză în spe- cială, paragrafă de paragrafă, cu motivele și modificările comisiunei. Pe basa acesteia proiectulu de statute, — Se primesce cu unanimitate în tecstulu alăturată la pro- tocolu sub •/. și se încredințeză comitetului centrală, pentru ulte- ridră afacere întru obținerea clausulei de aprobare. Nr. 23. în legătură cu punctulă precedentă, la propunerea comitetului centrală, susținută de comisiune, — Se decide: a) pentru casulă când guvernulă ar dificulta unele modificări din statutele cele noue, se autoriseză comitetulă centrală, a pertracta în sinulă seă observările guvernului și a le complâna; d) mandatulă funcționariloră Asociațiunei, afară de președinte, înceteză în (Jiua înactivărei acestoră statute. Nr. 24. Cu privire la propunerea dlui George Bogdană și consoții, în cestiunea cum ar fi se se redacteze foia Asociațiunei în yiitoră, comisiunea propune: se se transpună comitetului centrală spre posibilă considerare. — Se priimesce. 302 Nr. 25. Cu privire la propunerea dlui G. Bogdanii și con- soți, referitore la „raportulu generalii despre literatura română produsă pe teritoriulă Ungariei¹⁴, comisiunea propune: se se trans- pună comitetului centrală spre posibilă considerare. — Se primesce. Nr. 26. Propunerea dlui G. Bogdanii și conspți, referitore la agendele prim-secretariului Asociațiunei, — Se consideră resolvită la §. 29 din statutele Asociațiunel. Nr. 27. Propunerea dlui G. Bogdană și consoți, relativă la alegerea referențiloră pentru diferitele ramuri ale activității Asoci- ațiunei, — Se consideră resolvită la §. 2 din statute. Nr. 28. Se pune la ordinea dilei întrebarea dlui Dr. losif Blaga, insinuată la timp, și anume: „Fiind agenturile și bibliotele poporale din comune de forte mare însemnătate pentru realisarea scopului urmărită de Asociați- une, e naturală, că trebue se li-se și dee atențiunea și importanța de lipsă. în raportele comitetului centrală cătră adunarea gene- rală nu se face nici odată amintire despre acest! factori. — îmi permită deci a întreba: pentru ce comitetulă centrală nu rapor- teză la fiS-care adunare generală despre ceea-ce se întâmplă în acestă direcțiune în sinulă despărțeminteloră Asociațiunei?" — Președintele răspunde: Despărțemintele, cari au se înfiin- țeze agenturi și biblioteci poporale, n’aă raportată încă datele rece- rute în acestă scopă, se voră lua însă mesuri pe viitoră ca se sa- tisfacă. Nr. 29. Totă dlă Dr. losif Blaga, întrebă: pentru-ce nu se observă disposiția §. 16, din „Regularea mijloceloru spre ajunge- rea scopului Asociațiunei", privitoră la comitetele despărțeminteloră și la protocolele ședințeloră acestora, căci dacă s’ar împlini acelea, comitetele ar ave mai mare îndemnă a-și împlini datorințele con- formă cu postulatele problemei, ce au ca subcomitete. — Președintele respunde: că protocolele comiteteloră, de unde se trimită, se publică în estrasă, conform prescriseloră Regu- lamentului. Nr. 30. Cetirea disertațiuniloră insinuate la timpă, — Se ia dela ordinea dilei, din causa timpului înaintată. Nr. 31. Lâ ordinea dilei alegerea comitetului centrală și a funcționariloră Asociațiunei pe ună noă periodă de trei ani. Președintele în numele seă, ală comitetului și ală funcționa- riloru Asociațiunei, mulțămesce adunărei generale pentru încrederea, 303 cu care a onorată comitetulă seu în periodulă trecută și decla- rândă raandatulă seu încheiată, rogă adunarea generală se procedă Ia noua alegere pentru periodulă 1895—1898. După acestea, referentulu comisiunni de candidare, dlă Dr. Augustină Bunea, propune în numele comisiunei, și adunarea ge- nerală, — Aclamă cu unanimitate pentru periodulă 1895—1898: a) președinte: Dnulu loanu M. Moldovanu, vicariă generală în Blajă, și vice-președinte: Dlă Dr. llarionă Pușcariă, archiman- dritu și vicariă archiepiscopescă în Sibiiă; b) membrii ordinari în comitetulă centrală dnii: Ioană V. Rusu, protopopă în Sibiiu; Ioană Papiă, protopopă în Sibiiă; losifă St. Șuluțiă, jude de tribunalu în pensiune în Sibiiă; Zacharia Baiu, asesoră consistorială în Sibiiă; Parteniu Cosma, directoră de bancă în Sibiiă; Leontină Simonescu, secretară metropolitană în Sibiiă; Ioană Crețu, asesoră de sedriă orfanală în Sibiiu; Alecsandru Lebu, proprietariă în Sibiiă; Dr. Aurelă Brote, diree- toră de bancă în Sibiiu; Onoriu Tilea. ingineră în Sibiiă; Dr. Corneliu Diaconovichi, secretariă de bancă în Sibiiă, și Dr. Amos Frâncu, advocată în Sibiiu; c) membri suplenți în comitetulă centrală dnii: George Maxim, majoră c. r. în pensiune în Sibiiu; Dr. Bemus Roșea, profesoră și directoră seminarială în Sibiiă; Nicolau Togană, pre- otă cooperatoră în Sibiiu; George Dima, profesoră seminarială în Sibiiă; Dr. Octaviană Rusu, advocată în Sibiiă și George Bogdană, publicistă în Sibiiu; d) funcționari ai Asociațiuneî, și anume: secretariă I: Dr. Corneliă Diaconovich; secretară II.: Dr. Vasiliă Bologa, profesoră în Sibiiu; cassariă Leontină Simonescu și bibliotecariă Nieolaă Togană. Nr. 32. Dlă George Moroianu. în conformitate cu §. 9 din statutele Asociațiuneî, propune: se se alegă de membru onorariu ală Asociațiuneî transilvane distinsulă profesoră și filologă germană dlă Dr. Gustar Weigand, directorulă seminariuluî română din Lipsea și autorulă maî multoră opuri relative la limba, literatura, moravurile și obiceiurile poporului română. — Se primesce cu unanimitate și se declară de membru onorară ală Asociațiuneî dlă Dr. Gustar Weigand, directorulă seminariuluî română dela universitatea din Lipsea, încredințându-se comitetului centrală a face pașii pecesarî la regimă pentru obținerea aprobării acestui condusă în sensulă §. 5 din statute. 304 Nr. 33. Urmeză la ordinea dilei statorirea locului pentru procsima adunare generală a Asociațiunei. Dlu Dr. lacob Maioru, medicii în Lugoș, în numele mai mul- toră fruntași din Lugoș învită Asociațiunea, se țină procsima sa adunare generală din 1896 în Lugoș. — Invitarea se primesce cu mare însuflețire, și se autoriseză comitetulă centrală, ca se ficseze timpulă adunării. Nr. 34. Verificarea proceseloră verbale din ședința a doua și a treia a acestei adunări, — Se încredințeză unei comisiuni, compuse din membri Aso- ciațiunei cu locuința în Sibiiu, cari au participată la adunare. Nr. 35. Fiind eshauriate obiectele puse le ordinea dilei pentru presenta adunare generală, președintele mulțemesce mem- briloră Asociațiunei pentru viulă interesă, cu care aă luată parte la desbaterile adunării generale, apeieză la binevoitorulă loră su- cursă și pentru viitoiă, ca se vedem înaintând și înflorindă Asoci- țiunea și declară ședința încheiată. — Spre scire cu însuflețire. D. u. s. Ioană M. Moldovană m. p., Dr. Vasile Bologa m. p., președinte. secretarii! II. S’a verificată Sibiiu, 2 Septembre 1895. Dr. II. Pușcariu m. p. Z. Boiu m. p. G. Bogdan m. p. 0. Tilea m. p. I. St Șuluțiu m. p. Dr. C. Diaconoviciu m. p. I. Papiu m. p. P. Cosma m. p. C. Aiser m. p. . N. Togan m. p. I. Costin m. p. Nr. 308/1895. CONSEMNAREA membriloră, Asociațiunei transilvane pentru literatura româna și cultura poporului, cari aă solvită tacse în ală II-lea cuartală ală anului 1895. XXI. Despărțementulu Năseudului. Dr. Ioană Popă; Michailă Făgărășană; Gavriilă Scridon; Dr. Paulă Tanco; îosifă Mibalaș; Vasile Popă; Ioană Tanco, pro 1894 câte 5 fl.; Gregore Pletosă a doua jumătate pro 1894; loa- chimă Mureșană pro 1894 și pentru diplomă 5 fl.; Nicolaă Cionca, P. Bașa, pro 1895 (noă) și pentru diplomă 5 fl.; S. Popelea; Dr. I. Popă; Iac. Popă; Sil. Bolfa 5 fl.; Fl. Poroius pro 1894/5 10 fl. Suma 77 fl. 50 cr. 305 I. Desp&rțementulfi Brașovului. A. Vlaicu; N. Frateșiă; I. Broșă; P. Nemeș ; Z. Butnariă; D. Stanescu; P. Zănescu; A. Lupanii; N. P. Petrescu; St. Stinghe; Al. Verzea; I. Aronii; lor. Munteană; M. G. Stanescu; Casina română; G. B. Popu; losifă Maximii; N. I. Ciurcu ; T. Spuderca; V. Voina; Dr. A. Mureșană; V. Onițiii; losif Pușcariă; N. E. Eremias; P. Dan; L. Nastasi; G. G. Nica Popa; Al. Moldovană; Gr. Maiorii; G. N. Popu; G. Navrea; A. Vlaicu pro 1894 câte 5 fl.; Al. Verzea pro 1895 5 fl.; V. Onițiu, pentru diplomă 1 fl. . Suma 166 fl. XVI. Despărțgmentulu Șimleulu Silvaniel. M. Bohâțelu; 1. Dragomiră Cheșeli; D. Coroianu; V. Criste; T. Popii; G. Vaida; A. BarbolovicT; T. Dragomiru câte 5 fl. Suma 40 fl. XV. Desp&rțementulu Modulul. A Vodă pro 1892, 1893 și 1894 15 fl. Suma 15 fl. VII. Desp&rțSmântultt Hațegului. 1. Janza; I. Munteanii; P. Olteană pro 1895 câte 5 fl.; St. Șelariiț pro 1894 5 fl.; B. Popovici pro 1894/5 10 fl.; „Hațe- gana'u instituții de credită pro 1893/4 și 5 și pentru diplomă 16 fl. Suma 46 fl. XXXII. DespărțSmentiilu Dicio-Sânt-Mărtinulul. A. Moldovanii; N. Fodorană pro 1894 câte 5 fl.; Mir. Dăscălii; N. Costea; Aug. Chețanu; I. Anca; Bas. Milian pro 1895 câte 5 fl. Suma 35 fl. Nr. 246—1895. concursă Dela Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului română cu începutulă anului școlară 1895/6. sunt de conferită următdrele stipendii: 1. Din fundațianea „Bașotau unulă ă 20 fl. la ană. 2. Din fundațiunea „Galliană“ â 60 fl. la ană; la conferirea acestui stipendiu rudeniile fericitului fundatoră din familia „Popu“ și „Antonău se voră preferi ceteris paribus. 3. din fundațiunea „Romană doue ă 60 fl. la ană. Pentru conferirea acestora, tineri loră români, studenți de gimnasiă ori scola reală de aceeași categorie, se escrie concursă cu termină pănă la 15 Septembre 1895. Cererile se se înainteze pănă la terminulă indicată, comitetu- lui Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura po- porului română în Sibiiă (Nagy-Szeben) instruite cu următdrele documente: a) atestată de boteză în originală seă în copie legalisată; b) testimoniă scolastică de pe anulă din urmă școlară; c) atestată de frecuentare dela direcțiunea institutului, în care de presentă urmeză studiile; 306 d) atestată de paupertate, eventualii de orfanii, dacă concu- rentului este orfanii. Cererile intrate după termină nu se iau în considerare. Sibiiă, din ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru lite- ratura română și cultura poporului română, ținută la 8 Augustă 1895. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p., Dr. Vasilie Bologa m. p., vice-președinte. secretară II. Nr. 371—1895. CONCURS U. Pentru ocuparea catedrei a patra de învețătoriă (învățătore) ordinariu la scola civilă de fete a Asociațiunei din Sibiiă, se escrie concursă repețită cu terminală pănă la 20 Septembre a. c. st. n. Petenții (petentele) se înainteze cererile pănă Ia terminulu indicată Comitetului Asociațiunei în Sibiiă (Nagy-Szeben, Miihl- gasse 8.), pe lângă următorele documente: a) atestată de botez; 6) documentă despre cualificațiunea recerută prin legea sta- tului pentru ocuparea posturiloră de învățători (învățătore) ordinari la scolele civile; c) arătarea despre studiile pregătitore și despre ocupațiunea de pănă acum; d) arătarea specialității, pentru care sunt pregătiți și cu deosebire; e) se dovedescă, că posed .perfectă limba română și limba germană în vorbire și scriere. Cunoscereași capabilitatea de a propune perfectă limba germană, se consideră de condițiune absolută le conferirea acestui postă.-. Concurentulă, care va fi alesă învățătoriă (învățătore) ordi- nariă, se obligă a propune pe septămăuă pănă la macsimulă oreloră de învățământă, prevădut în legea statului. învățătoriulă ordinariă, pănă când e provisoră, primesce sa- lariă anuală de 700 fi. și 150 fl. bani de cuartiră. solvită în rate lunare anticipative, ear devenindă definitiv, primesce salariă anuală de 900 fl., bani de cuartiră 200 fl. 5 cuincuenale ă 100 ti. și dreptă de pensiune dela stată, unde va solvi tacsele prescrise pen- tru pensiune; învățătorea provisoriă primesce salariu anuală de 400 fl. și întregă întreținerea în internatulă scolei, ear cea definitivă primesce salariă anuală de 600 ti., întrega întreținere în internată, cuincuenale și dreptă de pensiune ca învățătoriulă. Având însă locuința în internată, va da directorei mână de ajutoriu și la alte agende ale internatului. Cererile întrate după terminulă ficsată nu se iau în considerare. Sibiiă, din ședința comitetului Asociațiunei transilvane ținută la 5 Septembre 1895. Dr. Ilarionu Pușcariă m. p., Dr. Vasile Bologa m. p., vice-președinte. secretariu II. Editura. Asoc. trana. Redactorii: Z. Boiu. Tipariul tipogr. archidiec.