Apare la a fia-cirel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIA TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ SI CULTURA POPORULUI ROMÂNO, Nrală 6. snjiitr, 15 ITINIC 1895. Anulă XXVI. DIN VI&ȚA METROPOLITULUI SILVESTRU. Luni a doua (ji de Pascile anului curentă, a eșită din vidță archiepiscopulă și metropolitulă Bucovinei și Dalmației SamuilU MorariU-AndrieviciU, unulă din cel mal valoroși, mal meritați și mal iubiți archipăstorl al bisericei ortodocse române. Totă poporală română fără deosebire s’a asociată pro- fundei dureri a frațiloră bucovineni pentru acdstă mare per- dere, și tdtă presa nostră națională a schimbată pentru câte-va (Jile vestmântulă celă albă ală septemânel luminate cu vest- mentulă celă negru ală jalel și întristărel pentru perderea veneratului archiereă, carele a purtată cu atâta credință, zelă și demnitate toiagulă archipăstorescă. Orgânulă Asociațiunei transilvane, carea portă pe steagulă seă înalta devisă a literaturel și culturei poporului română, nu pu- tea, nu-I era iertată a remănd afară din corulă condolențiloră, căci reposatulă prin faptă și prin cuvântă a fostă ună distinsă factoră și neobosită conlucrătoriă întru propagarea literaturel și culturei poporululseă, și prin acesta întru luminarea, îna- intarea și fericirea aceluia. Ear o privire asupra viețel ilu- strului bărbată ni se impune în acestă momentă ca o sântă datorință cătră presentă și venitoriă. Metropolitulă Silvestru, fiiulă preotului Gherasimă, mama Zamfira, s’a nășcută în sătulă Mitocolă-Dragomirnel la 14 Novembre 1818, și a priimită numele de boteză Samuilă, ii 162 ' care apoi la intrarea sa în statalii monachală Fa schimbatii cu numele Silvestru. Tinerulti Samuilă a percursă clasele scolei elementare în Suceava, ear studiile gimnasiale și' teologice le a făcutii în Cernăuți. După terminarea acelora s’a căsătorită, și întrândă la 29 luniă, diua S. S. Apostoli Petru și Pavelă, în statuia preoțescă, a fostă ordinată în sătulă Ceahor de lângă Cer- năuți, mal ântâiă administratoră, ear la ună ană parochă. în postulă acesta, la care apoi s’a adausă și celă de protopres- biteră ală tractulul Cernăuțiloră, a stată ' 20 ani, purtândă oficiulă seă cu zelă și devotamentă, avendă o deosebită îngri- jire pentru scolele tractuale, resadnițele culturei- poporului seă credinciosă. La anulă 1862 eruditulă și activulă bărbată a fostă chiămată în consistoriulă episcopescă, mal târdiu archiepisco- pescă, și la 1865 a fostă înaintată la trepta de consiliară consistorială.. Remânendă veduvă, la 1874 întră în statulă monachală, luândă numele Silvestru, la 1877 înaintă la trepta de archi- mandrită și la 1880, fu numită archiepiscopă și metropolită ală Bucovinei și Dalmației. Precum în cele bisericescl, așa și în cele civile ale țârei și ale statului reposatulă a lucrată cu bărbațiă admi- rabilă și devotamentă neîntrecută, și de aceea s’a și putută bucura de înalte onoruri. în mal multe peridde a fostă alesă deputată în dieta țărei și în senatulă imperială, membru în comitetulă țârei, vice-presidentă ală „Societății române" din Bucovina și multe alte corporațiunl literare și culturale* și în cele din urmă numită „doctoru ală s. teologii." Activitatea metropolitulul Silvestru pe tdte terenele vieții publice a fostă forte assiduă și mănosă. înființarea de fon- duri pentru ammeliorarea stărel materiale a preoțimel epar- chiale, pentru veduvele și orfanii preoțiloră, pentru îmbună- tățirea salariiloră învățătoresci, pentru ajutorirea tinerimei 163 Școlare de aflabe seCSele și multe altele de acesth feliti vorti perena memoria iubitului archipăstorifl; ear numerosele scri- eri, preste 30 la numărti, cu deosebire bisericescl și școlare, precum și înființarea și înzestrarea tipografiei archiepiscopescl pentru îmmulțirea și răspândirea acelora și a altorti scrieri folositdre, vorti pune numele metropolitulul Silvestru alti Bu- covinei între primele nume de ontire ale bărbaților!! noștri, cari s’ati distinșii întru luminarea poporului lorii. Și ca unii, cari amti foștii fericiți a cundsce pre reposatulfl și în persdnă, constatămii, că nu este figură oratorică, ci purulii adevărti, ceea-ce predicatorulti catedralei, Dr. Ștefanii Saghină,^ dice în frumosulii cuventti funebru dela îmmormentarea iubi- tului părinte: „Da! activitatea defunctului e cunoscută înaintea 6meni- lortt. și înaintea lui Dumnezeii. Nu voiti, și inima mea este și prea sdrobită de durere și amărăciune, ca se potti înșira aici, după obiceiulii panegiricilorti, tote faptele mărețe ale reposatului; acdsta s’a făcută de alții la multe alte prilegiurî în modti multti mal elocuentti. Ajungă se relevezti în acestti momentfl, că nici o instituțiune pentru crescerea poporului în credință și întru frica Domnului, nici o instituțiune de cultură, de binefacere, de progresii, care a esistatti și esistă în țâră, n’a rămașii, fără ca scopurile el se fi foștii îmbră- țișate și promovate de reposatulti cu căldura și zelulti unul mecenate“. Astfelti provedința divină, care a datti Bucovinei pre acestti bărbații, l’a și înzestrată cu putere de susti, l’a în- vrednicită a ajunge 77 ani al viețel, și a făcutti realitate dorința inimel lui, esprimată la întronarea sa, după căldurosulti discursti alii reposatului baronii Alecsandru Vasilco, când noulii archipăstorti, privindii asupra miilorti de credincioși, cârl cu fețe vesele câutati în fața bărbatului doririlorti sale, dise: ^Dee Domnul'fi ca activitatea mea ca archiepiscopH fi metropolitti. se fiă, astfelit., ca precum la intrarea Mea serbător^scă în acesta, palatO. me însoțescu mii fi mii de !!♦ 164 credincioși cu fețe vesele și pline de bucurie, așa la eși- rea Mea pentru veci din acesta paiața, aceste mii de credincioși se me petrdcă în ultimula meii drumib, ce-la voia face, cu lacreml și petrunșl de durere^. La diua SS. Apostol! Petru și Pavelă 1893, a sărbată adormi tulii în Domnulă, și cu elă împreună toți fiii bise- ricel sale, iubileulă de 50 ani al preoției veneratului șefi pă- rinte ; dar salutara lui activitate din acestă periodă l’a făcută neuitată, nemuritoriă, și în istoria bisericei ortodocse române, lângă gloridsele nume ale unui Antimă ală Munteniei, Venia- mină ală Moldovei, Andreiă ală Ungariei și Transilvaniei, va străluci și numele Silvestru ala Bucovinei. Fiă-I țerâna ușoră! Fiă-i memoria întru binecuvântarea neamului seă! Z. Boiu. INSTALAREA METROPOLITULUl J>r. VICTORI MIHALȚI de APȘA. în fine, după veduviă de aprope trei ani, și scaunulă metropolitană gr. cat. de Alba-Iulia și Făgărașă este între- gită, și la 14/26 Maiă a. c. noulă metropolită Dr. Victora Mihalyi de Apșa, care ddue decenii a păstorită diecesa Lugojului, a fostă instalată cu rară solemnitate în scaună, funcționândă ca comisară ală scaunului papală Esc. Sa Epi- scopulă Oradiei-marl Michaila Pavela* ear ca comisară gu- bernială asistândă consiliarulă aulică G. Szatmdry. Nu este problema acestoră șiruri, a însera festivitățile cele impunătdre, ce s’aă succesă. în aceste dile de bucuriă, dela plecarea din Lugojă a mirelui bisericei, în totă percur- sulă călătoriei: priimirea cea festivă în reședința metropolitană, bubuitulă trâscuriloră, lumina feerică a conductului, farmeculă musicel și cântărei, însuflețirea immiiteloră aclamațiuni din partea poporului, frumsețea cultului divină ală instalărei, mul- țimea și opulența meseloră festive cu însuflețitele loră toaste, veselia concerteloră și salturiloră, cu cari tinerimea din tdte 165 părțile a decorată și înviorată aceste sărbărl. T6te acestea Ie-a descrisă în modă lăudabilă pressa ndstră națională și în parte și cea străină, ambe bine representate, șî filele acestea suntemă siguri că voră plini o frumăsă pagină în istoria poporului nostru. Ceea-ce însă a dată acestoră sărbărl lustrulă celă ade- vărată, care va rămână și după-ce ne vom întorce dela poesiâ acestoră memorabile ^ile la prosa viețel cotidiane, este iubirea și încrederea poporului cătră ilustra persănă a alesului seă, iubire pentru iubire, și triumfulă acesta ală voinței poporului asupra tuturoră uneltiriloră contrare, cari și acăstă manifestare â iubirel tindeaă se o falsifice, vrendfl se impună bunului poporă ună omă străină, ună tată vitregă, care nici la repețitele și stăruitorele rugărl ale fiiloră sel nu și-a întorșă inima spre dănșil. Este ună ce forte îmbucurătoriă simpatia acăea nefăță- rită a poporului română cătră bărbatulă doririloră sale, pre- cum și sancțiunea p. înaltă și preconisarea bisericăscă, ce s’a dată votului bisericel. Dar ca din păcharulă acestui nectară se nu lipsescă nici amărăciunea imbecilității omenescl, eată și partea inversă a lucrului: o parte a bisericel lipsesce chiar dela înalta solemnitate, la carea pe toți îl chiamă serbătă- rea instalărei capului bisericel. Cum se pote, că pe când aici sunt representate chiară și biserici străine, pe atunci factorii, cari staă în fruntea acelei părți săă chiar a aceloră părți a bisericel de ună rită și de una credință se stea indiferenți și cari după cu- vântulă scripturel să caute mai multă cele deșerte ale dmeniloră, decât cele eterne dumne^eescl? Istoria va. pronuncia sentința sa și asupra acestui faptă. Eară noi, ca cel-ce facemă parte din iubita ndstră Aso- ciațiune transilvană, carea conservă cu scumpătate legătura cu suprema ndstră instituțiune științifică și culturală, carea cu puțină mai nainte a chiămată pre bărbatulă sărbătorită între membrii sel onorari, ne asociămă opiniunel publice a poporului nostru și aducemă noului Metropolită omagiile înaltei stime, ce datorimă demnității, erudițiunel și meritului. 166 DELA CONGRESULU BISERICEÎ ORTODOCSE ROMÂNE DIN UNGARIA ȘI TRANSILVANIA. Congresulă bisericel ortodocse române din Ungaria și Transilvania, care după lege avea s6 se întrunescă la 1 Oc- tobre 1894, însă din fatalele „considerațiuni politice" ale gu- vernului, pe lângă ttite solicitările, abia s’a putută deschide la 7/19 Maiă a. c., afară de multe alte concluse meritorie în afaceri bisericescl, școlare și fundaționale, a luată posiție hotărîtă și față cu nefericitele legi așa numite politico-bise- ricesci, combătute și repudiate atâtă în sinodele parochiale, protopresbiterale și eparchiale ale bisericel ortodocse române, cât și în numărtisele adunări interconfesionale ale poporului română. Congresulă dar a hotărîtă, că biserică ca atare nu recuntisce de validă căsătoria, carea n’a fostă încheiată după cantinele bisericescl. Hotărîrea congresului în actistă privință este cea ur- măttire: 1. Congresulă țiindă contă cu părere de reă de ten- dința legiloră noue bisericescl, stricăcitise bisericel, aprobă pașii întreprinșl din partea eparchiiloră și a archiereiloră, întru combaterea loră, și enunță, că și în viitoră va lupta pe ttite terenele legale, ca aceste legi sti se casseze. 2. Biserica ortodocsă română numai acea căstitoriă o va considera de validă din punctă de vedere bisericescă, care va fi încheiată după prescrisele bisericel, deci credincioșii și după introducerea căsătoriei civile vorit trebui să se su- pună căsătoriei bisericescl. 3. Tote căsătoriile, cari pe lângă actulă civilă nu voră fi încheiate și după prescriptele canonice bisericesc!, se de- clară de nevalide. 4. Pentru de a face o ușurare tire-care credincioșilor!!, se decide, că vestirile bisericescl pentru publicitate se reducă la una, ear licențele se casseză. 167 5. Ca rebonificare pentru cassarea licențelorti, congre- sulu decide, ca protopresbiteril să se escontenteze cu anumite sume din partea eparchiilorfi. 6, Cu privire la divorțuri congresul!! decide, că se voră face totă în înțelesulfi canănelorfi, dar procedura matrimonială are să se ușureze și să se simplifice, și astfelă regulamentulă de divorță se va lua la revisiă. 7. După Introducerea matriculelorfi civile, biserica va continua a-șl conduce după disposițiile de pănă acum, cu totă esactitatea matriculele sale, cari voră servi ca controlă față de matriculele civile. în fine consistoriulft metropolitană se însărcinăză, a face o instrucțiă detaiată la timpulă seă, referitdre la punerea în lucrare a celoră decise. Ba' congresulă a mersă cu ună pasă și mal departe, și pre doî membri al sel (deputatulă dietală loanti Belești și membrulă casei magnațiloră Dr. losifti Gallti}, cari contra așezămin- teloră bisericel loră aă votată pentru proiectele guvernu- lui, nu i-a verificată, cu tote că în formă alegerile aă fostă neescepționabile, ci a hotărîtă a țină în suspensfi veri- ficarea lorfi, pănă se va pronuncia sinodulă archierescfi, dăcă și încât acel. doi deputațl congresuall aă vătematfi, ori nu, principiile și disciplina bisericel loră? Conclusulă luată din partea congresului în acăstă pri- vință, este celă următoriă: „Alegerile deputațilorti Dr. losifti Gallti și loanti Belești in partea formală se află în ordine; considerândti înse., că numițil aleși deputațl^ ca membri al legislațiunel tertip în cestiunile așa numite politico-bisericescl ati luatti o ținută, care stă in contrastti cu simțementulti generalti alti clerului și poporului nostru, și cu» espresele declara- țiunl ale sinodelorti eparchiale, și ale altorti corporatiunl bisericești din întregă provincia ndsțră metropolitană, cari află în respectivele proiecte de legi unti evidentti pericolti 168 • . . . \ pentru interesele vitale ale bisericel nostre: cestiunea veri- ficărel numițiloril doi deputațl se ține deocamdată în sus- pensii, și sântulH sinodU episcopescii ala provinciei nostre metropolitane este rugatii, a se pronunța pe basele canonice ale disciplinei bisericescl, dacă acești doi membri al bise- ricel în cașurile concrete sunt, ort nu, culpabili de vătă- marea principieloril și a disciplinei bisericescl*. — ₍ Din celelalte concluse luate mal amintimă, că față cu art. de lege XXVI, privitoriu la urcarea salariilor^ învățătorescl ete., consistoriulă a întreprinsă o colectă, din carea aă resultată 72,664 fl. 78 cr., și congresulă a hotărîtă și modalitatea îm- părțirel acestoră ajutore între eparchil, precum și continu- area colecteloră. în privința averilorii bisericescl s’aă luată condusă, a se prepara pe cale constituțională unificarea administrărei loră in tdtă provincia metropolitană. Ca ună momentă înălțătoriă însemnămă în fine, că cu pietate s’a celebrată doxologiă pentru plinirea iubileulul de 25 ani al viețel constituționale a bisericel ortodocse, și în necsă cu acesta s’a sărbătă parastasă pentru sufletele mariloru bărbați al bisericel: metropolitulă AndreiH și fundatorulă Emanuilă Gojdu. scOla civilă de fete a asociațiuneî. Preste puține scdla civilă de fete a Asociațiuneî, împreunată cu internată, va fi chiămată a proba de nou vi- talitatea și progresarea sa; și esamenele publice, ce se voră țină după programa publicată în Nr. 5 ală acestei fol, voră avă se dea sămă înaintea publicului, dăcă scola acăsta a pestrată și încâtă a sciută păstra și în anulă espirată bunulă prestigiă, de. care s’a bucurată pănă acum. Scdla acăsta dela înființarea el, și cu deosebire dela anulă 1892, când a dobândită dreptulă de publicitate, a fostă în continuă desvoltare și crescere, atâtă în ce privesce edu- 169 cațiunea și instrucțiunea, cât și în privința numărului eleve* lorii, cari o cercetăză, atâtă interne cât și esterne. In anulă espiratiî 1894/5 numărulă elevetoră a foștii celă mal mare dela întemeierea scolel în cestiune, atât de mare, încât spațialii a devenita prea strimta, și comitetulă Asociațiunei se ocupă deja cu ideea lărgirel și amplificărel el. Ca o completare a claselora și o transițiune dela vieța școlară la cea familiară, scolă acesta are de mal mulțl ani și una aia IX-lea cursa numita complementara, în care se dă eleveloră instrucțiunea de lipsă intru îmmulțirea cunoscințe- lora lord teoretice, dar totdeodată și în cunoștințele cele* mal necesare practice ale economiei de casă: bucătărită, lu- cruia de mână femeesca ș. a. Desvoltarea firăscă a lucrului aduce cu sine, ca paralela cu acesta cursa complementara, scola cu timpulu să se provadă și cu câte nnă cursa speciala de musică și cântare, caligrafiă, desemnă și pictură, apoi bucătărită, cusută ș. a., cari apar- țină sferei economiei femeescl, ca astfelă fetițele, cari aă ter- minată cursulă școlară, se potă îmbrățișa și vre-una din aceste specialități, și la eșirea din scălă se fia pregătite de ajunsă, a pută Intra în viăța practică. Una din problemele acestei scole în desvoltare este fără îndoială și cursulă pedagogică, după numirea din România cursulă normală, care se pregătăscă pre elevele pentru sta- tuia învățătorescă; însă cu acăstă idee se ocupă deja de mal multă timpă autoritățile ndstre bisericesc! și școlare, și credem că nu mal e departe timpulă, când în privința acăsta vom vedă ftcăndu-se ună salutară începută. Căci întocmai precum pen- tru educațiunea băiețiloru se receră scole normale săă peda- gogice, așa și pentru crescerea și instruirea fetițeloră de etate maț naintată se ceră puteri didactice femeescl; dar și împregiurările speciale ale patriei nostre impună autorități- loră nostre bisericesc! datorința, de a înființa și susțină, fiă în tote diecesele deosebită, fiă prin întrunirea acelora, câte o pedagogiă pentru fete. ito Scalele de fete, ală căroru numără și la noi cresce din ce în ce, reclamă neapărată și o pedagogia pentru fete; căci pedagogiile de stată din patria nu daă garanțiile de lipsă pentru crescerea bisericdscă și națională., ce o cerem noi ca o condiție neaperată a educațiunel secsulul femeescă. FUNDATIUNEA GOJDU. Representanța „Fundațiunei Gojdu" a publicată Analele ace- stei fundațiuni pe anii 1892, 1893 și 1894. După aceste din urmă inventariulă avere! fundaționale Ia finea anului 1893 arată: a) Active licuide......................... 1,641,661 fl. 28 cr. 6) Pasive.................................. 193,943 fl. — „ așa dar restulă activeloră face .... 1,447,718 fl. 28 „ față cu anulă 1892 se arată o sporire a avere! fundațiunei cu............................ 110,757 fl. 82 cr. Ear față cu averea dela începută din anulă 1870 de..................................... 93,427 fl. 79 cr., se arată ună crescământă de .... 1,354,290 fl. 49 cr. Așa dar fundațiunea Emanuilă Gojdu, carea la anulă 1870 se începuse cu suma rotundă de 93,000, la finea anului 1893 a crescută la respectabila suma de 1 millionă și jumătate florenî. Ear bugetulă fundațiunei pentru 1895 arată suma percepteloră, ordinare și estra-ordinare la olaltă, cu............................................. 82,448 fl. 06 cr. erogate, ordinari și estra-ordinare la olaltă 22,339 fl. 26 cr. așa dar Ia finea auuluî 1895 va rămâne ună restu disponibilă de....................................60,116 fl. 80 cr. Stipendistii vechi ai fundațiunei aă fostă pe anulă școlară 1893/4; 6 mediciniști, 22 juriști, 4 filosofi, 1 farmacist, 9 tech- nfcl, 9 gimnasiști și 24 rigorosanți. Ear stipendiștiwoî s’aă priimită: 3 mediciniști, 11 juriști, 2 filo- sofi, 1 technic, 1 comercialist, 4 gimnasiști, cu totulu dar 97 stipendiști. Schimbări mai însemnate în personalulu representanței s’aă făcută prin aceea, că dlă G. Șerb, administratorii ală realitățiloră fundaționale din* Budapesta, s’a alesă în representanță, și în loculă D-Sale s’a alesă dlă Atanasiă Cimponeriu, fostă membru în represen- tanță, ear secretară ală fundațiunei s’a alesă dlă Georgiă Bogoeviă. lîl Analele fundațiune!, cari se împartă gratuită Ia redacțiuni și institute și corporațiuni se află de vencjare la cassa metropolitană din Sibiiu și la cancelaria fundațiuneî din Budapesta ă 50 cr. esemplariulu, sunt de mare însemnătate, pentru-că dau unu tablou fidelă despre activitatea representanței și despre starea cea înfloritore a memorabilei fundațiuni, prin carea fericitulă Emanuilă Gojdii s’a făcută unu adevărată mecenatu alu sciințel și culturei poporului românu. SOCIETATEA D6MNEL0RU ROMÂNE DIN BUCOVINA. Societatea domneloră române din Bucovina a ținută adunarea sa generală la 21 Aprile în sala palatului țerel, fiind presente 49 membre și o mulțime de membri binefăcă- tori și ospețî. Presidenta Dna Elena de Popovicl în cu- ventulă de deschidere a dată espresiune profundei dureri pentru perderea preameritatului sgă protectorii, archiepiscopulii și metropolitulă Silvestru Morariu, apoi a dlul C. cav. de Mârza, a Dna Elisa Sturdza născute baronii Hurmuzachi. Din raportul!! comitetului estragemiî, că societatea, carea a înfi- ințatii și susține acum și o scdlă de fetițe cu internatîi, este în continua crescere și desvoltare, atâtă în ceea ce privesce numfirulă membrilorii (onorari 11, fundatori 14, ordinari 106, sprijinitori 48, corespondenți 57, cât și în privința stărel materiale. Membri noi aii întratti în cursulii anului 1894/5 31 membri fundatori, 12 ordinari și 19 sprijinitori. Filiale ndue s’aă înființatii ddue: Părtescil inferiori și Căliceana. Pentru sprijinirea scdleloră și școlarilor!! sărmani, socie- tatea, afară de întreținerea internatului, a spesatii 1750 fl., dând scolariloră seracl haine, cărți, recuisite de scolă și aju- tore în bani, parte lunare, parte pe odată. Spre a se potă acăsta, societatea a făcută o colectă, din care s’aă adunată 1887 fl. 23 cr., din care sumă s’aă împărțită haine de iarnă și ajutore în bani. Cursul de limba română pentru fetițe, a fostă cer- cetată de 182 eleve; învețământulă s’a predată în doue des- părțăminte de cătră 2 învețătdre. Internatul^ pentru fetițele, cari cerceteză diferitele scole din Cernăuți, s’a deschisă în anulă acesta cu deosebire prin itiț inunificența dnului G. cav. de PopovicI, mare-proprietariă în StroescI, care a creații în scopulă acesta o fundațiune de 10,000 fl., dați în administrarea societății. Casa pentru in- ternați! s’a cumperată cu 12,500 fl., ear pentru adaptarea el s’aă spesatti 7,690 fl. în internatulu deschișii la înce- putulu anului școlăriți 1894/5 află întreținere și educațiune 31 eleve, 26 grătuită, ear 5 cu contribuirea de câte 5 fl. pe lună. Directoră s’a numită d-șora Stefania Torețchi. Pentru industria de casă, societatea a dispusă instruirea copileloru în lucrulă de mână, a arangiatu ună bazară și va se aran- geze și ună bazară pentru vendarea obiecteloră. FundațiunI a priimită Comitetulă sub administrarea sa: de câte 500 fl. dela dlu Ioană Griboviciu, parochă în Stă- nescl și soția sa Eufrosina întru memoria copiiloră loră Aurora, Aristia, Sinclitica și Elvira. Ear fundațiunea Para- schiva de Repta, creată de archimandritulă Vladimiră Vasilie de Repta întru memoria maicel sale, a sporită cu 400 fl. Starea averii societății este de 10,779 fl. 66 cr., pre- cum și 6 fundațiuni încă în crescere. Afară de tacsele mem- briloră aă mai întrată la societate o mulțime de subvențiuni și daruri, din cari amintimă: 3 ajutdre de câte 25 fl. lunară dela reposatulă Metropolită Silvestru, 1000 fl. dela reposatulă Con- stantină cav. de Mârză, 1000 fl. dela Banca de Escomptă din Viena, 748 fl. dela cav. Modestă de Grigorcea, câte 500 fl. dela D. cav. Goian și dela dlă Dr. Jancu cav. de Zotta, 350 fl. dela însoțirea districtuală de credită din Storojineți, 214 fl. 65 cr. dela D. Grigorie de Fantasie, 200 fl. dela Al. G. cav. de Popovici, 200 dela N. N., 150 fl. dela ddmna Eufrosina Fantasie, 150 fl. dela dlu Jancu cav. de Tabora, 150 fl. dela dlu Jancu cav. de Volcinschi, 147 fl. 20 cr. dela dna Elisa Sturdza născută Hurmuzachi, 100 fl. dela dna Victoria de Grigorcea, 100 fl. dela Dlă archiman- drită E. Ciuntuleac etc. etc. Preste totă 28,236 fl. 75 cr. în fine bugetulă pe 1895 este la spese de 3700 fl., ear la acoperire de 3899 fl. 66 cr. 173 DELA ACADEMIA ROMÂNĂ. Cu începerea anului școlară 1895/6 se priimescă 15 fetițe dela 11—14 ani în institutulă loanu Otteteleșană dela Măgurele. Cursulă este de 5 ani, avendă elevele totă întreținerea în institută. Copilele, cari aspiră a fi priimite în acesta internată, trebuie se aibă cnnoscințele, ce se ceră în România la terminarea scoleloră primare, și se fiă născute din părinți seraci. Cererile pentru suscepere aă se fiă instruite cu atestată de boteză, de paupertate și despre terminarea clasei IV primare, și sunt a se adresa la Academia Română (Calea Victoriei Nr. 135) pentru comisiunea fundațiunei Otteteleșană, carea va esamina ce- rerile, va supune pre elevele unui esamenă de priimire din cetire și scriere analisa etimologică și sintactică, cele patru operațiuni, geografia și istoria țăriloru române; esamenele se voră face în lo- calele Academiei la 4 Septembre, ear cursurile voră începe la 18 Septembre a. c. • Resultatulă esameneloră se așterne Maiestății Sale Regelui, ca protectoră ală Academiei, spre decidere. Ear pentru lucrări literare Academia publică pe 1895 ur- mătorele premii: A. Premii pentru cărți publicate. I. Premiulă Năsturelă- Heriscu, din seria 6, de 4.000 lei, se va decerne în sesiunea ge- nerală din anulă 1896 unei cărți scrise în limba română, cu con- ținută de ori-ce natură, care se va judeca mai meritoriă printre cele publicate dela 1 lanuariu până la 31 Decembre 1895. Ter- minală depunerii la cancelaria Academiei, în 12 esemplare, a căr- țiloră propuse la concursulă acestui premiă, va fi pănă la 31 De- cembre 1895. II. Marele premiă Năsturelă-HerSscu, din seria 6, în sumă de 12.000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1897 unei cărți scrise în limba română, cu conținută de ori-ce natură, care se va judeca mai meritoriă printre cele publicate dela 1 la- nuariă 1893 — 31 Octobre 1896. III. Premiulă Statului Lazară, de 5.000 lei se va decerne în sesiunea generală din anulă 1896 unei cărți scrise în limba română, cu conținută științifică, care se va judeca mai meritoriă printre cele publicate dela I lanuariă 1894 pănă la 31 Decembre 1895, seă celei mai importante inven- țiuni științifice, făcute dela 1 lanuariu 1894 pănă la 31 Decembre 1895. Terminulă depunerii la cancelaria Academiei, în 12 esem- 174 plare, a cărțiloră propuse la eoncursulă acestui premiu, va fi pană la 31 Decembre 1895. IV. Premială Adamachi, de 5.000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1896 unei cărți scrise în limba română, cu cuprinsă morală de ori-ce natură. Terminulă depunerii la cancelaria Academiei, în 12 esemplare, a cărțiloră propuse la concursulă acestui premiă, va fi pană la 31 Oetobre 1895. V. Premiulu Statului Eliade-Rădulescu, de 5.000 lei se va decerne în sesiunea generală din anulă 1897 unei cărți scrise în limba română, cu conținută literar, care se va judeca mai meritoriă printre cele publicate dela 1 lanuariă 1895 pană la 31 Oetobre 1896. Terminulă depunerei la cancelaria Academiei, în 12 esem- plare, a cărțiloră propuse pentru concursă este pană la 31 Octo- bre 1896. VI. Premiulă Asociațiunei Craiovene pentru dezvoltarea învețămentului publică, în suma de lei 1.500, se va decerne în se- siunea generală din 1899 celei mai bune cărți didactice în limba română, dintre cele tipărite dela 1 lanuariă 1895 pănă la 31 Oc- tobre 1898. Terminulă depunerei la cancelaria Academiei în 6 esemplare, a cărțiloră propuse pentru concursă este pănă la 31 Oetobre 1898. VIL Premiulă Hagi-Vasilie, de 5.000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1900 unei cărți scrise în limba română și publicate în timpulă dela 1 lanuariă 1894 pănă la 31 Oetobre 1899, ală cărei cuprinsă va fi: Istoria comerciului la Români, seă starea actuală a comerciului în România, seă stu- dii asupra legislațiunei comerciale în Statulă română, seă ori-ce alte subiecte privitore la comerciulă română. Terminulă presen- tărei cărțiloră, în 6 esemplare, pentru concursă va fi pănă la 31 Oetobre 1899. B. Premii pentru lucrări puse la concursă cu subiecte date. VIII. Premiulu Alesandru Ioană Cuza, de 10,000 lei, dim- preună cu procentele acestei sume pănă la acordarea premiului se va decerne în sesiunea generală din anulă 1896 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următoriului subiectă: Istoria Româniloru dela Aureliană pănă la fundarea Princip ațelor ii. Ter- minulă presentărei manuscripteloră la concursă va fi pănă la l Septembre 1895. IX. Premiulă Alecsandru Ioană Cuza, de 6.000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1896 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiectă: Psichologia și metafizica poporului română după literatura poporală. Terminulă presentărei manuscripteloră la concursă va fi pănă la 1 Septembre 1895. X. Premială Statului Eliade-Rădulescu, de 5.000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulu 1896 celei mai 175 bune lucrări scrise în limba română asupra următoriului subiecții: „Botanica poporală română din punctulu de vedere alu credințeloră, datineloră și literaturei poporale, avendu-se în vedere adunarea cât se pote mai bogată a materialului¹¹. Terminulă presentării manu- scripteloră la concursă va fi pănă la I Septembre 1895. XI. Pre- miulu Statului Lazăr, de 5.000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1897 celei mai bune lucrări în limba română asupra următorului subiect: „Studiulă vinuriloră din România din punctulu de vedere economică și ală composițiunei loră chimice". Manuscriptulă va trebui se cuprindă materie pentru circa 300 pa- gine de țipară în 8° garmond. Terminulă presentării manuscrip- teloră la concursă va fi pănă la 1 Septembre 1896. XII. Premiulu Statului Eliade-Rădulescu, de 5.000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1898 celei mai bune lucrări scrise în limba româna asupra următoriului subiectă: „Considerațiuni istorice și geografice asupra Basarabiei înainte de 1812, cu deosebită privire asupra Hotinului, regiune! centrale și Bugiagului". XIII. Premiulu G. San-Marinu, în sumă de 2.000 lei dimpreună cu procentele acestui fondă pănă la acordarea premiului, se va decerne în sesi- unea generală din 1898 celei bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiect: „Considerațiuni asupra comerciului României cu țerile străine atâtă la Orientă, cât și la Occidentă, începând cu secolulă XVI pănă la anulă 1860“. Terminulă pre- sentărei manuscripteloră la concursă va fi Ia 1 Septembre 1897. XIV. Premiulu Princesa Alina Știrbei se va da în sesiunea gene- rală din 1898 pentru cea mai bună: „Carte de lectură pentru scolele secundare". Premiulă este de 8.500 lei, în care sumă se cuprinde premiulă autorului și cheltuelile de tipărirea scriere! (de minimum 30 cdle de țipară garmondă) de 1.000 esemplare, din cari 800 ale autorului și 200 ale Academiei. Terminulă presentă- rei manuscripteloră la concursă va fi pănă la 1 Septembre 1897. XV. Premiulu Âlecsandru Bodescu, de 1.500 lei, se va decerne în sesiunea generală, din 1899 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra următorului subiectă: „Cercetări istorice asupra orașeloră Chilia și Cetatea-Albă". Terminulă presentărei manu- scripteloră la concursă va fi pănă la 1 Septembre 1898. XVI. Premiulu Neuschotz, de 2.000 lei, dimpreună cu procentele acestui fondă pănă la acordarea premiului se va decerne în sesiunea generală din 1899 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra ur- mătorului subiectă: „Compendiă istorică asupra desvoltărei indu- striale la Români pănă în 1875“. Terminulă presentărei mânu- 176 scripteloră la concursă va fi pană la 1 Septembre 1898. XVII. Premiulu Statului Lazăru de 5.000 lei, șe va decerne în sesiunea generală din anulă 1899, celei mai bune lucrări în limba română asupra următorului subiectă: „Studiulă hidrografic completă ală unuia din următorele rîuri: Jiulă, Oltulă, Argeșulă, Ialomița, Șire- tului Terminulă presentărei manuscripteloră la concursă va fi pănă la 1 Septembre 1898. XVIII. Premiulă Statului Eliade- Sădulescu, de 5.000 lei, se va decerne în sesiunea generală din 1900 celei mai bune lucrări scrise în limba română asupra urmă- torului subiectă: Istoria Româniloră în timpulă Domniiloră Regu- lamentare". Terminulă presentărei manuscripteloră la concursă va fi pănă 1 Septembre 1899. XIX. Premiulă Princesa Alina Știrbei se va da în sesiunea generală din 1902 pentru cea mai bună scriere despre: „Principiile morale și creștinesc!, de cari tre- bue se se conducă părinții în educațiunea copiiloru loră. Premiulă este de 8.500 lei, în care sumă se cuprinde premiulă autorului și cheltuelile de tipărirea scriere! (de minimum 30 cdle de țipară garmondă) în 1000 esemplare, din care 800 ale autorului și 200 ale Academiei. Terminulă presentărei manuscripteloră la concursă va fi pănă la 1 Septembre 1901. XX. Premiulu Princesa Alina Știrbei se va da în sesiunea generală din anulă 1906 pentru cea mai bună scriere despre: „Istoria României dela fondarea Daciei pănă la finele secolului presentă, pentru usulă și întărirea simțe- minteloră patriotice ale tuturoră cetățeniloru*. Premiulă este de 8.500 lei, în care sumă se cuprinde premiulă autorului și cheltuelile de tipărirea scrierii (de minimum 30 cdle de țipară garmondă), în 1.000 esemplare, din cari 800 ale autorului și 200 ale Academiei. Terminulă presentărei manuscipteloră la concursă va fi pănă la 1 Septembre 1905. Notă. — Manuscriptele lucrăriloră puse la concursurile pre- mieloru de sub Nriî VII, VIII, IX, X, XI, XII, XIII, XIV, XV, XVI, XVII, XVIII, XIX și XX, se vor presentă anonime, purtând o divisă, care va fi reprodusă pe ună plică sigilată cuprindându numele concurentelui. Academia își reservă dreptulă de a tipări în publicațiunile sale lucrările, ce se voră premia. Premiile se vor da autoriloră numai după tipărirea lucrăriloră premiate. Concu- renții sunt obligați, a areta totdeuna în scrisă, pentru care anume premiu presintă lucrările la concursă. Din generosa donațiune de preste 1 millionă a fericitului Vasiliă Adamachi, Academia publică următorele burse (stipendii): 177 ă) o bursă de 100 lei la lună, pentru scdle de poduri și șosele pe totă timpulă studiului; b) doue burse totu de câte 100 lei la lună pentru 2 tineri dela facultatea de medicină din Iași; c) o bursă de 3600 lei pe ană, plus cheltuelile de scolă și cele de drumă, pentru saHa de mine din Freiburg (Sacsonia); d) o bursă de 3000 lei anuali și spesele de scolă și de drumu pentru universitatea din Viena, studiulu geologiei, pe trei ani. Admiși sunt ori ce tineri români afară de hotarele regatului; e) o bursă de 6800 lei pe anu, plus spesele de scolă și de drumu, pentru unu elevii ală unei scdle de mine din statele unite americane. Problema acestui cursă este cu deosebire studiulu scd- terei și prelucrărei petroleului. CÂTE VA OBSERVĂRI ASUPRA COMMASĂRILORU. Timpă îndelungată, secol! întregi ah trecută, pănă când genulh omenescă, sporindu-se mereă, a totă cuprinsă câte pu- țină din suprafața globului pămentescă, așezându-se cu tur- mele sale de vite mai _cu sâmă pe acele locuri, cari i se păreaă mal acomodate și mal bune pentru pășunită. Cu timpulă și viăța acăsta de nomazi, cari adecă se mutaă cu turmele loră dintr’ună locă într’altulă, a începută a se mal restringe, așezându-se popdrele stabilă pe locurile ocupate pe cale pacinică seă prin cucerire. în modulă acesta ni se înfățișfeă primele ocupațiuni ale pământului prin triburi și popore, — ocupațiuni, cari parte formaă proprietatea duciloră sâă voivotjiloră, parte a între- gului poporă colonisath. Cel dintâiă aă sciută cu timpulă, pe multe locuri, ca se cucerâscă și partea poporului pe sănia loră, obligându-lă pe acăsta a face servițil de iobăgiă. La începută, dupăcum am ^isă și mai susă, triburile și poporele trăiaă mal cu sâmă după crescerea viteloră; după ce s’aă mal îmmulțită însă aă începută a cultiva și bu- cate, purtândă o economiă micstă (amestecată) de vite și de câțnpă. 12 178 Astfelă așe^ându-se popdrele stabilită într’ună locă, aă începută a-șl face movile (țeve) câmpuriloră, pe cari cu tim- pulă le aă împărțită în treî părți: ogdre, cari se lăsaă și pentru pășunită, semenăturl de tomnă și de primăvâră. Sistemulă celoră trei câmpuri se ascrie Germaniloră, dela cari l’aă adoptată cele mai multe state. Astădi mai spo- rindu-se popdrele, s’a adeverită, că nici sistemulă celoră trei câmpuri nu mai pdte împăca trebuințele loră dilnice, din care causă s’a inventată sistemulă câmpuriloră commasate. în câmpurile commasate nu se mal lasă ogoră, ci pă- mântulă se cultivă întregu în totu anulă, schimbându-se nu- mai sâmânăturile de pe elă. De aceea sistemulă acesta este mai potrivită acolo, unde nu lipsescă brațele pentru lucrulă câmpului. Nu este scopulă acestoră șire, de a întră în detaiă asupra câmpuriloră commasate, arâtândă modulă loră de îm- părțire și cultură, ci mai multă de a arăta aci pe scurtă motivele pentru și contra commasăriloră. Partisanii commasăriloră susțină, că pământulă nu odich- nes'Ce nici ună ană și ddcă se lasă în ogoră, de dre-ce sărurile și leșiile aflătdre în e}ă totă așa se topeșcă și ni- micescă, ca și când s’ar lucra; că ogdrele, după ce se ară, nu mai daă nici viteloră pășunea de lipsă, așa încâtă acelea staă se pâră de fdme preste vâră; că fiindă pământurile tare parcelate, și risipite, se perde multă timpă de lucru cu aler- gatulă dela ună locă la altulă; că nefiindă pământurile bine însemnate prin petrii sdă brazde, se întâmplă multe daune și neplăceri cu vecinii agriloră și fânațeloră; că la uscatulu fânului cu deosebire se aldrgă fdrte multă dela ună locă la altulă, mai cu sdmă când se arată câte o pldiă; că fiindă pământurile necommasate tare ânguște și mici, nu se potă nici îmbunătăți și gunoi cum se cade, de dre-ce pe timpă de ploi totă gunoiulă se spală și strecdră pe ale veciniloră, cu 179 deosebire ddcă mal sunt și ceva piezișe; că „schirabândă bucatele, — diceaă și străbunii noștri, — încă odichnescă agril, fără a perde o parte din venită", rămânând ă pământulă ne- lucrată; că omenii s’aă mal îmmulțită, âră pământulă a ră- masă totă acela, prin urmare trebue întregă lucrată în totă anulă; că pe ogdre nu se pdte țină ună soiă de vite mal bună, de 6re-ce pieră de fome vâra mal alesă ș. a. ș. a. Contrarii commasăriloră susțină, că bucatele nu se mal facă așa bune în câmpurile commasate ca în ogdre, cu deo- sebire grâulă se pipernicesce de totă; că nu se mal potă țină nici atâtea vite ca pănă acum, de 6re-ce și preste veră în grajdă receră prea multă lucru, âră pășunile comunale devină prea ânguste, strimte și scumpe pentru tote vitele locuitoriloră; că cu ocasiunea commasăriloră se întâmplă prea multe nedreptăți , apoi spese mari, pentru acoperirea cărora proprietarii de pământă trebue se se înglode în mari datorii; că pământulă pe cele mal multe locuri e tare deosebită după calitatea și fertilitatea lui, prin urmare pe lângă totă bună- voința nu se pote împărți dreptă ; că pe multe locuri sunt rîurl, coste și morăstine, cari potă deveni stricăciose pămân- turiloră commasate; că de-și cu ocasiunea commasăriloră se dă pământulă la ună locă, totuși avândă proprietariulă lui câți-va copil, după mdrtea aceluia âră se parceldză; că fiindă și pământulă o marfă de vânzare, prin acăsta elă âră se pote schimba și parcela; că în câmpurile commasate se re- ceră spese mal mari, atâtă pentru procurarea unul soiă mal bună de vite, unelte și semințe, cât și pentru lucrulă câm- pului ș. a. ș. a. . Cumpănind motivele aduse aci pentru și contra comma- săriloră fără părtinire, vom ajunge la acea conclusiune, că pe puține locuri se potă efectul ele fără vătemarea și dau- narea celoră interesați. De aceea poporulă nostru pe cele mal multe locuri, când aude de commasărl, se teme ca și când ar audi de altă năpaste seu bălă. 12* 180 Nil numai poporalii nostru, care în urma conservatis- mului săft și-aii păstrată: limba, legea și alte datine frumose strămoșesc!, dăr chiar și altele privesCîi cu dre-care indife- rentismă (nepăsare) la reformele introduse în timpulii din urmă în economiă, pentru cari se receră: bani, bani și dr bani, cum (jicea Napoleonii. „Se vedem, se ne mal socotimii, apoi vom cerca și nol.“ Cam în modulii acesta resondză cel mal mulțl dintre plugarii noștri, când li se face vr’o propunere pentru îmbunătățirea soiului viteloră săă sămenăturiloră. După-ce s’aă convinsă apoi, că acelea sunt bune și rentabile, îndată le cercă și el, fiă și numai ca de probă pentru ună mică începută. Ca dovadă despre acăsta, fiă-ne permisă la acestă locă a areta, câtă greutate întimpină la începută cultura trifoiului roșu. îndată ce s’aă convinsă însă și plugarii despre folosulă lui, aă începută a-lă cultiva și el, fiă și numai prin holde, așa în- câtă astăzi puține comune vel mal afla, în cari se nu se cultive. Așa și cu commasările! Să se convingă și poporulă nostru, că acelea îi sunt spre binele și folosulă lui, că la Introducerea acelora nu se face părtinire în favorulă unuia și în defavorulă altuia, și atunci suntem convinși, că și acelea voră fi îmbrățișate cu căldură, ca ună noă sistemă economică, ce-lă pretinde spiritulă timpului, în care trăimă. loanii Georgescu. din sc6la vieți!. (Aforisme alese și traduse de JeronimO G. Barițlu.) Judecă despre alții, precum voiesci se fi și tu judecată de alții. » Breton. Nu condamna nici odată pe deaprdpele teu, pănă ce n’ai ajunsă în posițiunea lui. Talmud. * Când voesci se enumeri defecte străine, începe a enumera mai întâiă ale tale, și dăcă nu me înșelă, îți va lipsi timpulă pen- tru defectele străine. Logau. * 181 Când ești singurii, cugetă-te la defectele tale; — când te afli! în societate, nu vorbi de ale altora. Chinez. * Cugetați numai a depărta neua, care albesce pragulă casei vostre, și nu băgați în semă bruma, care copere casa vecinului vostru. , Chinez. Amice! privesce-te pe tine și nu pe mine. Și decă greșescu eu, îndreptă-te tu. # Insripție pe o casă. SA nu arăți cu degetele mânjițe la petele altora. * Francez. Defectele amiciloră se le cunoscemă, der să nu le numimă. * Proverbial. Dojenesce pe amiculii teu în secretă și laudă-lu în publică. # Seneca. Cel-ce laudă în presență Și defaimă în absență, E vrednică de pestilență. Proverbial. * Muscele descoperă răni, albinele flori, omenii buni calitățile, omenii josnici defectele. Indian. * Omenii nobili sunt cei ce răspândescă calitățile eminente ale altora : ventulă duce parfumulă floriloră în tote direcțiunile lumei. # Indian. Cel-ce vorbesce pre multă despre alții, își arde limba. # Winkler. Veninulă calomniei nimicesce dintr’odată trei omeni, pe celă ce o vorbesce, pre cel-ce aude și pe celă ce-lă atacă. Talmud. * Cel-ce ascultă calumnia e ală doilea calumniatoră. Aii. * Calumniatorulă are pe draculă pe limbă, și celă ce-lă ascultă, în urechi. Proverbialii. * Aură fără preță fură hoțulă, inimi calde calumniatorulă. * ᵣ Rusesc. Se nu te temi de bălaurulu cu șepte capete; dar teme-te de fățarnici, cari ascultă și respândescă vorbe; pentru că ceea ce ast- felă de omeni aă făcută reă într’ună momentă, tu nu poți îndrepta într’ună ană întregă. Turcesc— persescu. 1'82 Șahii ascuțite taiă amarii, dar limbile false și mal amarii. # Proverbial. Cu securea tai unu pomii: der acesta erăși crese la locă. Cu sabia tai în carne; der acesta erăși se vindecă. Ranele înse, care le face limba, nu se vindecă nici odată, și tăieturile ei nu cicatritdză. Arab. « Decă cineva te a vorbită de reu în dosulă teu, și unu altulă, care se dă de amiculii teu, îți spune vorbele acelea: apoi pe acesta consideră-lă de unu dușmană și mai periculoșii ca pe celă dintâiă; pentru că acela te vorbesce de reu în dosulu teu, în vreme ce acesta ți-o spune în față. Turcesc-persescu. Când unu omă nobilă își plecă capulă, apoi vina e a aceluia, care l’a insultată. Când cine-va întdrce lumina, atunci ea arde mâna celui-ce o ține. Tibetan. * Cenușa recade în fața celui care o aruncă. # Prob, vest-african. Necredința — infidelitatea — bate pe propriulă săă stăpână. # Proverbial. Fii tu bună, și lasă pe omeni se te vorbescă de reă; cel ce nu e împovărată cu pecate proprii, pdte portă mai lesne păcate străine. # Ruckert. Când te împunge limba defăimătorului, Apoi se-ți faci acdsta de mângâiere, că: Nu sunt tocmai fructele cele mai rele, La care rodă vespii! Biirger. » * Aruncă ore cineva cu pietrii în pomi fără fructe? # Sădi. Ddcă vrei ca ciorele se nu te Incomodeze cu strigătulă lorfi, nu te face bumb ]a turnulă bisericei. Gbthe. * Onorea e o ființă nevăzută, și adesea o posede acela, care nu o are. . * Shakespeare. Vieța se asdmănă cu ună teatru: cei mai răi aă adesea locu- rile cele mai bune. * Aristonymos. Sueeesulă e evidentă, tendența înse nu e nici odată clară. De aceea tdte istoriile omenesc! vor fi eternă judecate după succesă. Ruckert, 1'83 Eruditulă e în patria sa ca aurulă tn scufa sa. Arab. « Celă ce nu perigineză din patria sa și nu vede lumea plină de mii de minuni, acela semena cu o brăscă de fântână. # Indian. Brosca de fântână nu vede nimica din marea largă. # Japonez. Cine-va nu vede lumea, decă o privesce numai din propria lui ferestră. Rusesc. * în patria mea me tacseză după nume, în străinătate după haina mea. Talmud. t Decă ai ave în internulă tău tote calitățile eminente și ești reu înbrăcată, toți te vor desprețui. Ori cât de cuminte e liliaculă, totuși se dice, că e năpustită de tote paserile. Tibetan. * Precum ți-e haina, așa și ospitalitatea. Arab. * Durerosă e dimineța orfaniloru și sera călătoriloră. * Persan. Celă fericită să rămână acasă. Prov. elin vechiu. * Fumulă patriei e mai luminoșă decâtă foculă străin. Latin. E mai de preferită â bea în țera proprie apă din păpucă, decât în țeră depărtată și străină mied din pocală de aură. # Finic. Spune-mi ce e aceea ce omenii numescă „ iubire “? — O copile, lucrulă celă mai dulce și celă mai amar. # Euripides. Ori cât ai fi de fericită seă nefericită, Inima are lipsă de o altă inimă. Bucuria împărțită e bucurie îndoită, Durerea împărțită e durere înjumătățită. Tiedge. * Poți se te lipsesc! de omeni; der îți trebue ună amică. * Chinez. Voiă să-ți arătă ună mijlocă, fără beutură, fără erburi, fără descântece: Voesci să fiu iubită, iubesce. Hekdton. 184 O rudenie e o parte a trupului nostru, unu amic o parte a sufletului nostru. Francez. * Unu amică e unu sufletă in doue corpuri. Aristotel. * Acelu bărbatu e nebunii, care-și numără mulțimea prietiniloră; unu mănunchiu de trestie nu-ți ajută, când ai lipsă de o bâtă. * Ruckert. Nimică mai obicinuită decâtă numirea de prietină, nimică mai rară decâtă prietinia adevărată. Francez. * Ună bărbată fără prietină e ca mâna drăptă fără cea stingă. * Persan.. Cel-ce trăesce fără prietină, n’are se remână multă timpă înțeleptă. Francez * Unii se nască, pentru de a inventa, alții pentru a înfrumțeța; dar celă ce auresce atrage mai multă privirile asupra sa decât architectulă. Vauvenargues. * . Aprile face florile, și Maiulă primesce mulțemita. # Proverbial. Augustă coce fructele, și Septembre le adună. Italian. * Omulă ară trebui să-și