Apare la 15 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILTANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂNO. .Nriilii 5. sibiiO, 15 MArtr 1895. Anulfl XXVI. t Cu durere înregistrămă, că Archiepiscopulă Bucovinei și Mitropolitulu Bucovinei și Dalmației Dr. Silvestru Morariu-Andrieviciu, președinte ală Sinodului mitropolitană, membru ală dietei Buco- vinei, ală Senatului imperială, u.-președinteală Societății pentru cultura și literatura poporului română bucovineană ete., a reposată la 3/15 Aprile a. c. în etate de 77 ani, și a foștii îmmormântată cu totă onorea Joi 6/18 Aprile în cripta cape- lei archieresci din Cernăuți. Reposatulă, unu adevărată archipăstoru ală bisericei sale, a escelată atâtă prin virtuțile sale preoțesc! și profunda sa erudițiune, cât și prin ferbintea sa iubire cătră biserica, poporalii și patria sa, prin mănosa și salutara sa activitate pe terenulii literaturei bisericesci-scolare și pe tote terenele vieții publice, și s’a făcută nemuritoriă în istoria bisericei și patriei sale, cari în multe privințe au luată printr’ensulă ună noă avântă în calea progresului. . Asociându-ne dorerei, de carea a fostă cuprinsă totă românimea în urma acestei grele perderi, dicemă venerabilu- lui Archiereă: Fiă-i țerâna ușâră și memoria piă și "binecuvântată! Sibiiă, 3/15 Maiă 1895. 9 130 SESIUNEA GENERALĂ A ACADEMIEI ROMÂNE. (Urmare și fine.) Biblioteca. Biblioteca Academiei și-a urmată desvoltarea obicinuită și cresce din ană în anii atâtă de considerabilă, încâtu amă ajunsă într’o mare strîmtorare de locală. Ea aduce servicii totu mal însemnate studieloră literare și științifice. Aceste servicii ară fi încă mai însemnate, decă nu amă fi fostă siliți, din causa acestei strîmtorări, a scote din serviciă și a în- chide în lădl, așezate în magasine, părți întregi din biblioteca regulată și catalogată, precum și multe din publicațiunile none. Lucrulă este forte întristătoră, dar nu a stată în pu- terea Delegațiunel d-vostre, nici chiar în puterea Academiei, de a-lă îndrepta. Precum ve este cunoscută, Delegațiunea a adresată dlui ministru ală culteloră și ală instrucțiunel publice următorea cerere la 11 Martiă 1894: (Urmeză tecstulă rogărei pentru licuidarea ajutoriuluide 100,000 lei, Ia lărgirea localeloru bibliotecei. Apoi se continuă): Acăstă cerere a rămasă pănă acum fără repunsă. Cu strîmtdrea bibliotecei însă a crescută și grija pericoleloră, ce ară pute amenința prețiosele și neînlocuibilele nostre colecți- unl în casă de incendiă, mai alesă că localulă nostru nu stă isolată de alte case particulare. Donațiunl. legate, fonduri. Comisiunea financiară ve va arăta în amănunte starea fonduriloră Academiei, precum și gestiunea financiară a anu- lui trecută; ear comisiunile speciale alese în sesiunea trecută ve voră da relațiuni amănunțite asupra celoră doue mari fundațiuni, cari aă intrată în patrimonială Academiei în anii 131 din urmă, anume fundațiunea Vasilie Adamachi și fundațiu- nea Otteteleșanu, dăruită Academiei de colegulft nostru dlă I. Kalinderu. Delegațiunea a publicată, pentru fiă-care din aceste fundațiuni, câte o broșură, cuprindendă actele fundațiunei, decisiunile Academiei pentru regulamentarea loră, precum și începutulă punerei în esecuțiune a acestoră decisiunl. Aceste publicați uni s’aă credută necesare, atâtă pentru a aduce la cunoștința publică scopulă fundațiuniloră, câtă și ca omagiă de recunoștință cătră memoria generoșiloră donatori. 1. S’a terminată clădirea criptei pentru veclnica odichnă a remâșițeloru pămentesci ale răposatului Vasilie Adamachi și s’a ’așezatu de-asupra ei monumentulă pentru vecinica pomenire a generosului donatoră. La 9 Octobre s’a făcută Inaugurarea monumentului, cu participarea I. P. S. Sale metropolitulul losifă ală Moldovei și a P. S. Sale episcopulă Partenie ală Dunărei de josă. S’a începută punerea în aplicare a regulamentului fun- dațiunel Adamachi, votată în sesiunea trecută. După reco- mandarea juriului compusă din dnii Dr. Russ, M. Tzoni și P. Poni, care l-a presidată, Academia la 7 și 21 Octobre a acordată burse Adamachi de câte 100 lei pe lună în 1894—95 d-rei E. Cancicovă și d-lui 0. Climescu, studenți ai facultăței de științe din Iași, dlui N. Lupu și d-rei M. Trancu, studenți ai facultăței de medicină din Iași. 2. Institutulu Ioană Otteteleșanu a fostă Inaugurată la 6 Octobre trecută, în presența mai multoră membri ai Aca- demiei, a unui representantă ală. M. S. Regelui și a unui publică numerosă. M. S. Regele a bine-voită a esprima prin telegramă părerea de reă, că a fostă împedecată de a asista la serbarea inaugurărei, anunțândă că dimpreună cu M. S. Regina voră visita în curendă Institutulă și-lă voră încungiura de totă îngrijirea Loră. 9* 132 Comisiunea alesă de Academia la 4 luniă 1893 a su- pravegheată completarea instalărei Institutului. Prin decisiu- nea luată în sesiunea generală trecută, la 13 Aprile 1894, Academia a dată acestei comisiuni depline puteri pentru a organisa Institutulă pe basele arătate în încheierile ei dela 12 Aprile 1894 presentate Academiei și a-lă face se funcți- oneze cu începerea anului școlară 1894—95. Comisiunea, pe de o parte a publicată concnrsă pe diua de 15 Augustă pentru înscrierea eleveloră, pe de altă parte a însărcinată pe dlu I. Slavici, membru corespondentă ală Academiei, să elaboreze proiectulă de organisare ală Institutului, programulă de studii și regulamentulă pentru conducerea internă. Acestă organisare și acestă programă au fostă aprobate de ministe- rială culteloră și instrucțiunei publice, prin adresa seria B. Nr. 7,353 dela 2 Octobre. Delegațiunea, după recomandarea comisiunei, a decisă a pune Institutulă sub conducerea dlui și d-nei I. Slavici. Pănă la terminală de 15 Augustă s’aă înscrisă 91 con- curente; dintre aceste aă fostă admise și s’aă presentată la concursă 32, cari aă fostă esaminate la 15 Septembre de cătră dlă I. Kalinderu și de subscrisulă, ca membri ai comi- siunei, dimpreună cu dlă I. Slavici. Resultatulă concursului a fostă adusă la cunoscința M. S. Regelui, prin raportulă delegațiunei dela 17 Septembre. Maiestatea Sa a bine-voită a desemna, după tabloulă presen- tată, pe elevele admise, în numeră de 15. Elevele astfelă priimite au fostă îndată duse la Măgu- rele și instalate în Institutulă, unde își urmeză pănă astădî studiele. 3. La 23 Decembre a încetată din vieță la Iași Prin- cipesa Alina Știrbei, care, precum ve este cunoscută, a făcută Academiei, în vi6ță fiindu, ună dară de 200,000 lei prin 133 actulu de donațiune dela 22 Februariă 1889. Academia a fostă representată la înmormântare și a depusă o coronă pe sicriulfl geherosei donatore. în acesta sesiune veți ave a lua decisiunile necesare pentru punerea în aplicare a disposițiu- niloră din actulă de donațiune. Credemă că îndeplinimă o datorie piosă, reamintindă aci generosulă și patrioticulă actă de donațiune ală acestei ma- trone, ale cărei amintiri vecinicfl voră fi în neamulă ro- mănescă. (Urmeză actulu donațiune!; apoi se Continuă): 4. La 18 Septembre a încetată din viăță în Bucuresci Emanuilă Donici, care prin testamentulă seă dela 27 Aprile 1892, depusă la tribunalulă de llfovă, a lăsată Academiei întrega sa avere, instituindă și ună legată particulară de 100,000 lei în favorea fiicei sale Margareta Bărbuceanu. Delegațiunea, conformă art. 85 din Regulamentă, a decisă, la 20 Septembre, acceptarea legatului și în aceeași di a cerută dela Onor. Ministeriă ală culteloră și instrucțiune! publice înalta autorisațiune Regală pentru primirea lui. Gestiunea stă încă astăzi pendinte în consiliulă de miniștri. La 24 Septembre, tribunalulă de Bacăă, deși succesiunea era deschisă la tribunalulă de llfovă, totuși a dispusă a se pune în posesiunea avere!, fără facere de inventariă, o rudă colaterală a răposatului. Delegațiunea s’a presintată în 22 Februariă Augustului Protectoră ală Academiei, Maiestății Sale Regelui, spre a-Lă ruga a da înalta Sa autorisare pentru primirea acestui legată. 5. Averea răposatului Evanghelie Zappa, din care Aca- demia are dreptă să primescă, conformă testamentului, 1,000 galbeni pe ană, se află și acum discutată înaintea justiției între moștenitorii de sânge, Statulă Română și Statulă Elenă. 134 Procesulă intentată de Academia curatelei judecătoresc!, în a cărey administrare se află averea, pentru plata vărsămăn- tului anuală dela 1892 încoce. a fostă câștigată la Curtea de Apelă din BucurescI, și sperămu că în curendă Academia ’șl va primi sumele datorite eî pentru acești ani. 7. Depositulă de efecte ală Academiei se află, conformă art. 42 din Statute, în păstrarea Cassei de depuneri și con- semnațiuni. Consiliulă de administrațiune ală acestei casse, la 11 Octobre 1878, luase decisiunea de a scuti pe Acade- mia de tacsa de deposită pentru valorile sale. Actualulă consiliă, la 31 lanuariă, a revocată acea decisiune, hotărîndă că chiar de a doua di Academia se fiă supusă la tacsă. Delegațiunea, aflândă de acdsta prin vice-președintele ei dlă V. A. Urechiă, s’a adresată Băncei Naționale, ală cărei con- siliă a hotărîtă să primAscă depositulă Academiei și să-lu păstreze fără plată de tacse, și la 1 Februariă a cerută Cassei de depuneri restituirea depositului, care a fostă mutată la Banca Națională. Astfelă Academia a fostă ferită de o cheltuială, care s’ar fi urcată cam la 2,500 lei pe ană. 8. Averea Academiei. — înainte de a termina acestă espunere, me credă datoră a ve arăta starea actuală a avere! Academiei, sporită în modă considerabilă dela serbarea ani- versărei de 25 ani a Instituțiunel ndstre, în 1891. Averea Academiei se compune din trei părți deosebite: a) DonațiunI cu destinațiune generală, de ale căroră venituri Academia pote dispune după trebuințele sale; b) Donațiuni cu scopuri determinate; c) Subvențiunile anuale ale Statului, din cari unele sunt la disposițiunea Academiei, altele aă scopuri determinate. Afară de acesta, trebue observată, că Academia nu pote încă dispune de venitulă unora din donațiuni. 135 Următorulă tablou arată starea actuală a acestei averi; Averea Academiei represintă dar unu capitală totală de lei 8.011,565, și ună venită totală de lei 465,430. Din acestă avere Academia pote dispune astădi numai de venitulă capitalului de lei 7.535,017, adecă de lei 378,603. 136 Capitalulă Academiei de lei 1.921,982, cu venită actu- ală de lei 77,058, și cu venitulă viitoră de lei 19,827, adecă în totală lei 96,885, este singură destinată pentru cheltuelile generale. Venitulă actuală de lei 301,545, ală capitalului de lei 6.089,583, are destinațiuni speciale, conformă acteloră de donațiune. Dotațiunea anuală a Academiei de cătră stată este de lei 63,000, din cari lei 20,000 pentru cheltuelile generale, și lei 43,000, pentru cheltueli cu destinațiune specială (lei 10,000 premiile Lazără și Eliade-Rădulescu, lei 33,000 pen- tru publicațiunile istorice Hurmuzaki). Astfelă întrebuințarea venitului Academiei de lei 465,430, — este următorea: Lei 23,827, de cari nu dispune încă, „ 145,141 pentru cheltueli generale, compuse din; Lei 77,058,— venituri proprii, „ 48,083,—prelevări 15% dela fondu- rile speciale, „ 20,000,—subvențiunea Statului; „ 296,462 cu destinațiune specială, adecă: Lei 301,545 venituri proprii, „ 43,000 subvențiunea statului „ 343,545, din care se scade: „ 48,083 prelevările de 15% ale Aca- _______________ demiel Lei 465,430 Concursurile premieloru- în acestă sesiune sunt de acordată 6 premii, dintre cari 3 pentru opere publicate și 3 pentru lucrări presentate în manuscriptu despre subiecte puse la concursă. 137 La concursurile acestoră premii s’aă presentată următd- rele publicațiuni și lucrări: 1. La Premiulu Năstureii!-Heriscu, de 4,000 lei, care este a se decerne unei cărți scrise în limba română, cu conținută de ori-ce natură, care se va judeca mal meritoriă printre cele publicate dela 1 lanuariă pănă la 31 Decembre 1894, — s’aă presentată următdrele publicațiuni: Dimitrie Alecsandrescu. Esplicațiune teoretică și practică a Dreptului civilă română, etc. Tom. IV. Iași 1894. 1 voi. 8°. Anton Bomean. Resumată despre architectură și construc- țiunea practică, specială pentru ziderie și dulgherie etc. Bucu- resci 1894. 1 volumă 8°. Dr. Leonu C. Gosmovici. Studii morphologice, taxionomice, psychologice, și contribuțiuni la studiulă faunei României. Iași 1894. 1 voi. 8°. loanii Popă Florantină. Reforma metodeloră în sciință și practică, și teoria consecutismului universală. Bucuresci 1895. 1. volum 8°. G. lannescu. Studii de geografie militară. Voi. I. Oltenia și Banatulă, cu o Introducere geografică. Bucuresci 1894. 1. voi. 8° și atlasă în folio cu 3 charte. Ion P. Lichiriopol. Fauna malacologică a României. Nr. 2. Moluscele de uscată și de apă dulce ale județului Prahova. Bu- curesci 1894. 1 voi. 8°. Silvestru Moldovană'. Țera nostră. Descrierea părțiloră Ar- deiului dela Mureșă spre medă-di și valea Mureșului. Sibiiă 1894, 1 voi. 8°. I. Otescu. Cursă completă de aritmetică raționată pentru usulă scoleloră secundare în genere, etc. Bucuresci 1894. 2 voi. 8°. T. D. Speranția. Mama socră. Bucuresci 1895 1 voi. 8°. T. D. Speranția. Popa celă de trebă. Bucuresci 1895. 1 voi. 8°. Dr. Ioană Șerbănescu. Mica chirurgiă. Ed. III. T. Severină 1894. 1 voi. 8°. Dr. Alex. N. Vitzu. Doctrina secrețiuniloră interne, etc. Bucuresci 1895. 1 voi. 8°. 2. La Premiul^ Statului Eliade- Rădulescu, de 5,000 lei, care este a se da unei cărți scrise în limba română, cu 138 conținutii literară, care se va judeca mai meritoria printre cele publicate dela 1 lanuariă 1893 pănă la 31 Decembre 1894, — s’au presentată următdrele publicațiuni: Gh. Adamescu. Noțiuni de istoria limbei și literaturei ro- mânesc!, etc. Bucuresci 1894. 1 voi. 8°. Aggar Th. Aslan și A. A. Slurdza. Sofocle. Oedip Rege. Traducere în versuri. Bucuresci 1894. 1 voi. 8°. G. Bengescu-Dobija. Amilcar Barca, generalisimii alu Carta- ginei. Tragedie în 5 acte. Ed. 1. Bucuresci 1894. 1 voi. 8°. Căpitan Gh. Boureanul. Nuvele. Focșani 1894. 1 voi. 8°. P. Dulfu. Isprăvile lui Păcală. Epopee poporală în 24 cânturi. Bucuresci 1894. 1 voi. 8°. Ion O. Georgian. O pagină din vieța Marelui Ștefanii. Bu- curesci 1894. 1 voi. 8°. Gheorge din Moldova (G. Kernbach). Poezii 1880—1889. Bucuresci. 1894. 1 voi. 8°. Grigorie N. Lazu, 451 traduceri liberi și imitațiuni de poesii antice și moderne din Orientu și Ooccidentu, cu o prefață de A. D. Xenopolu. Iași f. anii. 2 voi. 8". 1, Manliu. Gramatica istorică și comparativă a limbei române. Bucuresci 1894. 1 voi. 8₀. Dr. Sever Mureșanu. Iconologia creștină occidentală și orien- tală. Bucuresci 1894. 1 voi. 8‘. Ioană Nenițescu. Tatălu nostru în câte-va istoriore pentru înțelesulu tuturora. Bucuresci 1894. 1 voi. 8°. N. Petrașcu. Vasile Alecsandri. Studiu critică. Bucuresci 1894. 1 voi. 8°. N. Rădulescu- Niger. Rustice. Nuvele și Poezii. Voi. III. Bucuresci 1894. 1 voi. 8°. Ioană N. Romană. Poesii. Bucuresci 1894. 1 voi. 8°. Artur Stavri, Poesii, 1888—1893. Bucuresci 1894. 1 voi. 8o. George G. Tocilescu, Cursu de Procedura civilă. Partea III. Procedura civilă propriu disă. Voi. III. Bucuresci 1894. 1 voi. 8°. 3. La Premiulu Asociațiunei Craiovene pentru dez- voltarea învttămentulul publică, de 1,500 lei, care este a se da celei mai bune cărți didactice în limba română dintre 139 cele publicate dela 1 lanuariă 1892 pănă la 31 Decembre 1894, — s’afi presentată următdrele publicațiunl: Enea Hodoșii. Manuală de istoria literaturei române. Ca- ransebeșă 1893. 1 voi. 8°. Enea Hodoșu. întâia carte de scriere și cetire. Ed. 1. Ca- ransebeșă 1894. 1 voi. 8°. Constantin Leonardescu. Principii de psichologie. Cu figuri intercalate în tecstă. Bucuresci 1892. 1 voi. 8». Dr. Petru Pipoșu. Metodica scolei poporale pentru elevii in- stituteloră pedagogice. Ed. II. amplificată. Arad 1895. 1 voi. 8°. I. V. Praja. Cartea de aritmetică a școlarului de clasa II primară. Ed. II. Bucuresci 1894. 1 voi. 8”. 1. V. Praja. Povețuitoru la cartea de aritmetică a școlaru- lui de clasa II primară. Bucuresci 1894. 1 voi. 8°. Ortensia Racoviță-Davila. Cursă de geografia. Partea I. Geografia matematică. Bucuresci 1893, l voi. 8°. Petru Rășcanu. Cursă complectă de istoria universală, pre- lucrată pentru liceulă superioră. IV. Istoria Evului mediă. Iași 1894, 1 voi. 8°. Sabba Stefănescu. Geologie. Cursă elementară de Introdu- cere în studiulă pământului. Ed. I. Bucuresci 1892, 1 voi. 8°. M. Străjanu. Manuală de gramatica limbei române. Partea I și II. Fonetica și Etimologia. Partea III. Sintactica. Ed. V. Craiova 1892, 1893. 2 voi. 8°. — Manuală de Gramatica limbei române. Partea I și II. Fonetica și Etimologia. Ed. VI. Craiova 1894. 1 voi. 8°. — Manuală de gramatica limbei române. Partea III. Sintactica. Ed. IV. Craiova 1891. 1 voi. 8°. — Epistolară cuprindendă regule, modele și teme de eserciție pentru feliurite epistole etc. Craiova 1893. 1 voi. 8°. — Principie de Literatură. Ed. II. Craiova 1893. 1 voi. 8°. — Principie de Estetică și' Poe- tică. — Partea I. Estetica. Craiova 1893. 1 voi. 8°. 4. La Premiulu Statului Lazaru, de 5,000 Iei, de- stinată a se da celei mai bune lucrări în limba română de- spre „Igiena tiranului românii, Locuința, încălțămintea și îmbrăcămintea. Alimentațiunea în diferite regiuni ale ți- rel și în diferite timpuri ale anului*, s’au presentată 5 manuscripte cu următdrele devise : 1. „Prin muncă vei învinge". 2. „Omulă se rescumperă cu igiena de bole și de morți premature". 140’ 3. „In boc signo vinces!" 4. „Voind a trăi bine Vino! ascultă de mine 1 Sfatulu ce-ți voiu da De multe rele te va scăpa". 5. „Amiculu Agricultorului". 5. Nici Q lucrare nu s’a presentatu pentru Premiu lu G. San-Marin, de 2,000 lei, la ală cărui concursă era pusă subiectulă : „ Considerațiunl asupra comerciului României, cu Urile străine, atâtu în orientu cât si la occidentu, în- cependu cu secolulu XVI-lea până la anulil 1860“. 6. Asemenea nu s’a presentată nici o lucrare pentru Premiulâ Neuschotz, de 2,000 lei, Ia ală cărui concursă era pusă subiectulă : „ Compendiu istoricii asupra desvoltă- rel industriale la Români pănă în 1875“. Tdte publicațiunile și manuscriptele presentate la con- cursurile acestoră premii în terminele regulamentare și publi- cate de Academie, aă fostă trimise la timpă spre studiare comisiuniloră alese pentru acestă scopă în sesiunea trecută. Secretară generală: D. Sturdza. DELA DESPĂRȚEMINTELE ASOCIAȚIUNEI. De multe ori amă accentuată în organulă acesta însem- nătatea despărțăminteloră Asociațiunei, cari mijlocescă și sus- țină legătura organică dintre centru și părți. Ca unu enun- ciatu ală acestui spirită publicăm în cele următore cuventulu, cu carea directorulă despărțământului Abrudă, dlă Alecsandru Filipîl, a deschisă adunarea generală a aceluia, ținută în Ofenbaia la 4 Augustă 1894. Cuvântulă este celă următoriu: „Onorabilă adunare generală! „Cultura e libertate" (Jice o parimiă germană. „în unire e poterea" di ce poetulă română. — „Și întru adevără, onorabilă adunare generală, istoria mal recentă a comprobatu pănă la evidență, că ună poporă, li- psită de cultura intelectuală, este lipsită de libertatea sa in- 141 dividuală; și iară cu câtă și-a însușită mal multă cultură, cu atâta individualitatea sa este mal liberă, — dispune mal liberă despre destinele sale, și chiară și greutățile, ce le în- timpină: libertatea, ce i-o dă cultura, le delătură mai ușoră. — „Acestea în genere premise, în specie din istoria secuiului trecută pănă astădl amă putută învăța: că și poporulă no- stru română din Transilvania de atunci a începută a se mișca mal liberă, de atunci i se dateză desceptarea din som- nulă letargică, ce l’a domnită mal mulțl secoll, de când pionii culturei aă începută a-lă lumina și a-Iă face a-șl cundsce drepturile sale umanitarie și a-șl cunosce originea, îndemnân- du-lu totă odată la împlinirea datorințeloru sale față cu sta- tulă, biserica, națiunea și familia sa. „Și ddcă vre-ună poporă de pe fața pământului în ună timpă scurtă se pote mândri cu ună succesă pe acestă te- renă, atunci întru adeveră, onorabilă adunare generală, popo- rulă română din Transilvania este celă dintâiă; căci de și a avută a întimpina în tote direcțiunile obstaculil cel mal mari, — a obținută ună succesă, la carele dor însuși nu s’a asceptată. „Institutele românesc! de cultură pentru ambele secse și numerosa inteligență românescă în tote ramurile sciințeloră esacte, apoi educațiunea mal înaltă a așa numitului secsă frumosă, carele pentru cultura poporului în genere, ear pen- tru a secsulul femeescă în specie a începută a desvolta ună deosebită interesă, sunt totă atâtea dovedi, cumcă cultura poporului nostru a înaintată și înainteză cu pași gigantici. „Onorabilă adunare generală! De când spiritulă de aso- ciațiune a prinsă rădăcini și la poporulă nostru românescă din Transilvania, de atunci progresulă nu numai în cultură și în literatură, ci și în starea materială a aceluia ia dimen- siuni totă mal mari, și de când și-a începută activitatea pe 142 acestii terenă cu puteri unite, s’a și convinsa pe deplina despre acsioma poetului, că: „în unire e puterea*. în moda mal eclatanta o illustrăză acesta Asociațiunea ndstră transilvană pentru literatura română și cultura popo- rului româna. „ Acăstă instituțiune culturală în scurtuia timpu ala esisten- ței sale, ajutată de unicele puteri ale mai multora bărbați distinși atâta pentru înaintarea literaturei, câta și pentru înaintarea culturei poporului, a făcut și face în timpu scurta atâta, cât de n’ar fi organisată pre principiele moderne de Asociațiune, nici în înzecite timpuri n’ar pută face. „Analele Asociațiunel nostre ’mi întăresca asertele, ono- rabilă adunare; ear stipendiațil Asociațiunel, oțeliți cu ști- ințele adunate în universitățile cele mai renumite, și meseriașii înzestrați cu cunoscințele necesare pentru a ocupa una terenu, dela care poporulă nostru prin vitregimea timpuriloru a fosta mai mulți secuii eschisa, vorbești! cu tona înaltă, că cul- tura și literatura unui poporfi atunci înainteză mai bine și mai ușora, când la promovarea acelora conlucra puteri unite. „Și nu puțină se pdte măguli și subdespărțămentulă nostru, că în scurtulfi periodă dela reconstituirea sa totuși a putută arăta una progresa, de carele multe subdespărțăminte mal mari și mai estinse din țără nu s’au putută apropia. „Așa, onorabilă adunare generală, fiinda de firma convin- gere, că și pe viitoriă fiă-care dintre noi va contribui, ca și în trecută, totă ce-I stă în putință pentru înaintarea mărețu- lui scopă alu Asociațiunel, ală cărei organă este și subdespăr- țemântulă nostru, am onore ședința adunărei generale pen- tru anulu curentă a o declara de deschisă". Ofenbaia în 12 Augustă 1894. Alecsandru FilipU. 143 DELA ACADEMIA ROMÂNĂ. Din lucrările sesiune! încheiate mai însemnămă următorele: Premiulă „Lazaru* de 5000 le! s’a acordată dd-loru Dr. Manolescu și Crăiniceanu pentru lucrarea „Highiena țăranului română¹⁴; premiulă „Năsturelă* de 4000 lei dlui Lichiriopolă pentru lucrarea „Fauna malacologică a României¹⁴. premiulu „Eliade^ de 5000 lei d-lui P. Dulfu pentru lucrarea „Isprăvile lui Păcală". Președinte a fostă alesă dlă Dr. N. Crețulescu, președinți de secții dd. P. S. Aureliană, I. Calinderu și Gr. Tocilescu. De încheiere secretarulă generală D. A. Sturdza a dată cetire îndatinatului raportă asupra sesiunel presente, pentru care Academia i-a esprimată mulțemită. Pentru publicarea documenteloră privifore la istoria contim- purană a României, de dlă Sturdza, și eventuală și a documenteloră aflate de dlă Tocilescu în archivele Brașovului, s’aă votată din fondulă principesei Alina Stirbeiii 8000 lei, și s’a luată la cuno- scință cu viuă mulțemită renta de 2000 lei la ană, donată Academiei de d-na Elena Dr, N. Turnescu întru memoria răposatei sale fiice, despre care donațiune vorbimă la altă locă ală numărului presentă. După încheiarea sesiune! mai mulți membri aă făcută o es- cursiune la Măgurele și aă visitată scola de fete cu internată, fun- dată de Ioană Otteteleșană, carea stă sub conducerea d-luî și d-nei Slavici, și carea o aă găsită în starea cea mai mulțemitore. TREI FEMEI GENER0SE. Am amintită la altă locă ală foii nostre de astădi, că la 53 Decembre 1894 a răposată în Iași principesa Alina Știrbei, care a donată Academiei Române 200,000 lei, re- servându-și usufructulă pe timpulă vieței, ear după mortea donatore! având a întră întregă donațiuuea în proprietatea și folosința Academiei. Acesta a și destinată suma de 8000 lei pentru publicarea de documente istorice, după părerea nostră în deplină conformitate cu testamentulă generdsei donatore. Totă de aceste nobile simțeminte a fostă însuflețită D-na Elena, văduva răposatului Dr. Nicolae Turnescu din Bu- curescl, când dto 8 Martiă a. c., întru memoria reposatei 144 sale fiice Maria, fâcîi Academiei o rentă anuală de 2000 lei, îngrijindă, ca acostă rentă să se răspundă și după încetarea sa din viăță. Eată memorabilulă actă, ce adresăză donătorea Acade- miei din incidentul^ acestei donațiuni: Dle Președinte! „Subsemnata, văduvă a răposatului Dr. Niculae Turnescu, rogă Academia se primescă o rentă anuală de doue mii lei, ce me obligă a-i vărsa la 15 Maiă ale fiă-cărui ană, prin dlu Ioană Kalinderu, membru ală acestui corpii, cu esplicați'unea următore: „O mie de iei se fiă Ia complecta disposițiune a Academiei Române, care-i va pută întrebuințâ precum va crede cu cale. „Cealaltă mie se o întrebuințeze în întregulă ei, la spori- rea fondului de dotațiune, ce se va înființa, conformă testamentu- lui fundatorului, la Institutulă de fete Ioană Otteteleșanu, care în urma donațiunei făcute de dlă Ioană Kalinderu este acum sub înalta conducere a Academiei Române. „Acestă rentă o voiă servi în amintirea multă regretatei mele fiice Maria Turnescu, mortă la florea verstei, și spre a lega memoria ei, care mi-a rămasă așa de scumpă, de ună actă, care va folosi mai cu semă la îmbunătățirea sortei multoră tinere române. „Voiă lua la timpă măsuri, pentru-ca continuarea acestui venită anuală se fiă asigurată Academiei, în ori-ce eventualitate, și după încetarea mea din vieță, neîndoindu-me, eă voiă fi astfelă în conformitate de sentimente cu scumpii mei copii. „Primiți, ve rogă, dle Președinte, încredințarea prea osebitei mele stime. Elena Dr. N. Turnescu. în fine reamintimă aici donarea unei case solide în Abrudă, ce o dărui d-na luliana Vasiiu de acolo Reuniunel femeiloră române din acestă localitate pentru scola el de fe- tițe, — donațiune, de carea amă amintită în Nr. 2, a. c. ală acestei foi. Amă crezută că este datorința unei foi, ce ese sub auspiciile Asociațiunei transilvane, a înregistra atari generose donațiuni, și a conlucra și din partea sa, ca să se pestreze presentulul și venitoriului suvenirea loră. Onore nobileloră donatăre! B. 145 COMPENDIU DE GEOGRAFIĂ UNIVERSALĂ elaborata în usulu preparandiilor^ și scalelor u, medii, de Teodorii Ceontea, profesară preparandialn. Ediția III, — A radă 1895. Acesta este titlul unei cărți didactice, ce-șl face prin acestă ediție a treia oră cursulă săă în institutele nostre pe- dagogice și în scolele nostre medii. Acostă împregiurare, luândă în considerare numerulă restrinsă ală instituteloră ndstre, în cari cartea de față se folosesce ca manuală de geografiă, precum și timpulă relativă scurtă, de când ea a apărută, o însoțesce cu o recomandare de sine ințelesă. Dar cu tote acestea o privire asupra ei să impune pentru a constata, dacă ediția cea nouă ofere ună progresă saă nu, presupuneudu-se că o carte didactică, având favorulă a eșî în mai multe ediții, are și ocasiune a deveni mai perfectă. Și în adeveră comparâudă ediția de față cu cea premergătore, și aflămă mai multe schimbări. Aceste schimbări să referă parte la sistemă, parte la conținută, altele în fine la partea gramaticală. Luămă mal întâiă schimbările referitdre la sistem. In ediția premergătore, după o introducere, care conține unele indigitărî metodice (pag. IV—XII), precum și espunerea noțiuniloră elementare geografice (pag. 1—7), materialulă geografică se împarte în țrel părți: 1. Geografia matematică (pag. 9—35). 2. Geografia fisică (pag. 37 — 66). 3. Topografia și etnografia (geografia politică pag. 67—298). Altcum aflăm materialulă arangiată în ediția a treia. După o introducere în noțiunile generale (pag. II—X) și în „cunoștințe prealabile" (pag. IX—XI), cestiunl ce cu puține escepțiunl aparțină geografiei fisice, autorulă ne desfășură mal întâiă geografia politică (pag.—195), în partea a doua geogra- fia matematică (pag. 196—223) și în fine în partea a treia geografia fisică (pag. 224—251), sfârșindă cu ună epilogă întitulată „contemplațiunl cosmice". Nedumeriți ne întrebămă, pentru ce acâstă simplă schim- bare în predarea materialului, rămănendu-șl de altcum auto- 10 146 rulă fidelii tractărel și espunerel cestiunilorti cuprinse în di- feriți! paragrafi din edițiunile vechi? Ce e dreptă, autorulă aduce în prefață motivarea scurtă: De după forma actuală onoratuliî cetitorii! află înlesnire, că înainteză dela aprope la departe și dela cunoscută la necunoscută". Acestei motivări îl stă însă opusă motivarea sistemisărel materialului din edițiile vechi, o motivare nerespinsă în ediția nouă, adecă: „Elemen- tele din geografia matematică și fisică se potă lua după ce cunoscă elevii pămentulă; eă leamă așezată astfelă (geografia matematică, fisică și politică) de ore-ce sum convinsa, că mal trainică idee se produce în omă despre pământă, dacă-lă studieză așa, de câtă ddcă i s’ar presenta conformă cerințe- loră sintetice". Se nasce deci întrebarea, care din aceste grupări e mai bună ? Scopulă principală ală studiului geografiei nu pote fi altulă decâtă a introduce pe elevii din scolele medii și din preparandii (și pe aceștia trebue sâ-I avem aici în vedere) în modă sistematică în cunoscerea condițiuniloră de vieță și de activitate a omului, condițiuni ce se potă pricepe numai cunoscândă agenții și fenomenele cosmice și fisice, cari conti- nuu înrîurescă asupra pământului și a totă ce se află pe elfi. Aceste cunoștințe, cari se referfi parte la influința corpuri- loră cerești asupra pământului, parte la fenomenele și schim- bările, ce veclnică se întâmplă pe suprafața pământului în urma acestorfi influențe, ni le mijlocesce geografia matema- tică și fisică, dar nici decum geografia politică, care strinsă luată nu e altceva, decâtă ună agregată de date statistice referitdre la viâța socială-culturală a diferiteloră popdre de pe suprafața pământului, cunoștințe ce e dreptă forte folosi- tore, dar fără premiterea condițiuniloră susamintite cuno- ștințe seci, lipsite de vieță, cunoscințe fără nici o valore pentru desvoltarea intelectuală a eleviloră decâtă pfite pen- tru memorie. Având a tracta în institutele amintite studiulfi geografiei în modă sistematică, credemă că din causa espusă premergerea unei tractărl mal detailate (decât se pote face în introducere) a geografiei matematice și fisice nu este nu- mai necesară, ci chiară indispensabilă pentru o pricepere cu putere cultivătdre a geografiei politice. Premiterea acesta e cu atât mal multă indispensabilă, fiind-că geografia politică, 147 ori cum s’ar lua, e numai partea specială a geografiei fisice și matematice, e o esplicare a celoră ce se întâmplă în sin- guraticile locuri de pe suprafața pământului sub influințele legiloră generale. Cumcă fără cundscerea agențiloră și fenomeneloră cos- mice și fisice tractarea geografiei politice plutesce în aeră, o a simțită de sigură și autorulă. De aceea a premisă în in- troducere ună reasumată de noțiuni „generale" și „cunoscințe preliminare", ear în tractarea geografiei politice s’a vâdută silită parte în §§-fi de sine stătători, parte între alte cestiuni a esplica fenomenele climatologice etc. Espunerea din intro- ducere remâne însă unu scheletă, care întru câtva umplută, face geografia matematică și fisică superfluă, neumplută nu ofere basa de lipsă pentru priceperea observăriloră climatolo- gice din geografia politică. Așa d. e. espunerile §-luI 16, unde autorulă vorbesce despre clima monarchiei Austro- Ungare, apoi sfârșitulă §-luI 24, unde atinge clima Ungariei etc., fără cunoscerea detailată a geografiei fisice remână pentru elevi litere morte. Autorulă a premisă geografia politică, după cum s’a amintită, ba a începută chiară cu patria nostră, ca se satis- facă principiului pedagogică „dela aprope la departe, dela cunoscută la necunoscută Ore aceea ce în spațiă e aprăpe de elev, e și pentru priceperea lui aprdpe? Nu credă. Principiulă amintită pote numai astfelă să se interpre- teze, că ori-ce aducem înaintea eleviloră, se o aducemu stăr- nindu în ei idei aperceptive și legândă astfelă ce-I departe și încă necunoscută de ce-I aprăpe și cunoscută. Ideile aper- ceptive sunt aici deci apropele și cunoscutulă ; totă ce n’a vâdută elevulă, fiă cât de aprope în spațiă, e psichologice de- parte, ergo necunoscută. în geografia deci, după ce elevulă prin escursiunl îșî cunosce comuna sa natală și împregiurimea el (ba dela elevii din scolele medii și preparandii presupu- nemă chiar și anumite cunoscințe geografice mai estinse), e cu totulă egală, ori începemă geografia cu Budapesta, cu le- rusalimulă seă cu forma pământului, tote sunt de elev aprope, dacă esperiența (și învețământulă din celelate studii) i-a oferită ce-va despre ele, tote îl sunt egală de departe, decă elă n’a audită, n’a observată nimică referitoriă la aceste cestiuni. io* 148 Pănă aă ajunsă însă elevii în scălele medii superidre și în preparandii, ei și-aă câștigată parte prin esperiențe, parte prin învfețământă anumite cunoștințe geografice, pe basa că- rora ei și-aă formată și o iconă despre universă, unii mai detailată, alții mai stersă. Scopulă acestoră scdle e deci, a analisa acdstă iconă. Analisarea se face numai astfeliă, că mai întâiă luămă pămentulă ca întregă, cu fenomenele ce se întemplă cu și în elă, și numai după aceea ne coborîmă la influința ce o aă aceste influențe asupra singuraticeloră puncte resp. ținuturi de pe pământă. Acestui metodă fără îndoială va trebui să se conformeze și manualulă, ce voim a-lă da eleviloră în mână. Din căușele aceste gruparea materialului, cum autorulă o a făcută, nu ne pote conveni pe deplină. Comparându ediția de față în privința materiei cu edi- țiile vechi, schimbările, ce obvină, se referă parte la îndrep- tarea și completarea dateloră statistice, cari cu timpulă au devenită in-esacte, parte la intercalarea de charte și figuri menite a îniațișa elevului sistemele de munți și rîuri din diferite state. Ce privesce datele statistice, ele constituescă în geografiă nisce cifre, din cari, esacte fiindă, putem cunosce așa dicendă matematicesce starea socială, culturală, economică a unui poporă. Și de ore-ce autorulă și-a dată totă silința a ne da date cât se pote de detailate cu deosebire la patria ndstră, merită totă recunoștința, cu atâtă mai multă, că espuneri statistice menite a ajunge și în mâna eleviloră ne lipsescă cu totulă. Ce e dreptă, prin acesta cartea ca manuală pen- tru elevi a devenită ceva cam greoe, ună lucru care ușoră s’ar fi putută evita, dacă autorulă cifrele referitore la locu- itori, la înălțimea și lungimea munțiloră și cateneloră de munți, le ar fi rotunjită, pentru a pute fi astfelă mai ușoră ținute în memorie (ună lucru, care de altcum se pdte ori când face), ear datele curată statistice le-ar fi deosebită prin tipariă. O îmbunătățire simțibilă a munualului găsirnă în partea limbistică. Autorulă în ediția de față pe deoparte a delătu- rată ortografia etimologică, ear pe de altă parte a evitată mal multă provincialismele, în cari ediția premergătore era bogată. Astfeliă a înlesnită eleviloră în modă simțitoriă lec- tura. O deosebită plăcere ne ar fi_făcutu autorulă, dacă ter- 149 mini ca palaț, fabrică de zucher și altele i-ar fi eliminați! cu totală. Aceste însă sunt lucruri secundare. Privind părțile, în cari autorulă a împărțită materialulă geografică, geografia politică naturală a primită estensiunea cea mai mare și în deosebi geografiei patriei nostre autorulă i-a dată o atențiune de totă intensivă, ocupându-se cu multă mai specială de cât în cadrulă unei geografii universale se obiclnuesce.* Și de dre-ce autorulă s’a ferită, a aduce o sim- plă înșirare de numiri și cifre, ci acele le-a adusă în mare parte în combinare cu fenomenele fisice, au delăturatu mono- tonia, ce adese-orl caracterisăză manualele de geografie. Va- lorea manualului credem ă s’ar fi ridicată și mal multă, dacă autorulă ar fi dată elementului fisicu o estensiune și mai mare de cată o a făcută baremă in contulă împărțirel și de- scrierei politice, care la patria nostră de sigură e prea estinsă. Acestea sunt observările, ce din punctă de vedere ge- nerală ni s’aă impusă. A ne ocupa cu manualulă și în spe- cială și a înșira erorile de până și de tipariă, ce ici colea totuși s’aă străcurată, nu aflămă de necesară. Ele nu alte- rdză descrierea diferiteloră obiecte geografice. Căutând autorulă a ne da o descriere detailată a pă- mântului, ceea ce în generală i-a și succesă, cartea de față va pute face primo loco învățătoriloră dela scdlele poporale ser- vicii însemnate ca manuală de orientare pentru el. Dar și ca manuală în scolele medii superidre, și cu deosebire în preparandii, pe lângă unele restricțiunl, va satisface scopului el cu atât mal multă, cu cât cartea de față umple ună golă simțită în literatura didactică a acestoră scole. St. DIN CRONICA LUNARĂ. Descoperire epocală. După „Figaro" din Parisu, care împru- mută acestă noutate din foile italiene și svedese, scrutătorulă nor- vegian Fritjioff Nansen, cu naia sa „Fram“, lucrată din lemnă de stejâru, și ferecată de susă pănă josă, a ajunsă \&polulă septentrională, precum unde a găsită temperatura de 2’ R. preste zero, și ună șiră de munți de nea, în cari a înfiptă stindardulu norvegiană. Adeverin- du-se scirea acesta, care ține în agitațiă totă peninsula scandina- vică, amu sta în fața unei descoperiri de cea mai mare însemnă- tate pentru sciință și vieța practică, și ară fi resolvită o problemă, la carea lucră omenimea de secoli. 150 Asociațiunea meseriașilor!! români din Brașovu a ținută adu- narea sa generală la 29 Martiu v. sub presidiulă ordinară alu diui N. Petrescu. Din raportulă comitetului aflămă, că Asociațiunea este în crescere și desvoltare atâtă în privința materială (fondurile ei la olaltă urcă la 40,000 fl), câtă și în privința numerului mem- briloră. învățăcei aă fostă în anulă espirată 245, sodali 55. Fundațiune bisericiscă-școlară. Dlu D. R. Cordescu, funda- torulă și directorulă liceului „L>umina“ din Bucuresci, născută în Fofeldea, comit. Sibiiului, după activitate de 40 ani dorindă a petrece restulu vieții sale în retragere între frații sei, a făcută co- munei bisericesc! române ortodocse din sătulă seu natală o fundațiune de 20,000 corone, din care cu timpă se se acopere trebuințele bisericeî, scolei confesionale, se se ajute școlarii săraci etc., ear restulu să se adaugă la capitală. Actulă fundațională este datată din diua de Pasci (2 Aprile) 1895, și fundațiunea portă numele „Fundațiunea Daniilu și Alecsandrina R. Cordescu¹¹. Onore gene- rosului fundatoră și membru pe vieță ală Asociațiunei! La aniversarea 80 a Principelui Bismarck dela 1 Aprile n., s’aă făcută bătrânului bărbată de stată cele mai mari ovațiuni din partea poporului germană. însuși împeratulă Wilhelm 11. l’a di- stinsă cu fericitări căldurdse și cu oferirea unui paloșă de aură. De asemenea l’aă felicitată aprdpe toți suveranii Europei; în Germania s’a serbată diua cu ferii școlare, închiderea oficiiloru pu- blice, deputațiuni, adrese telegrame, daruri etc., cu ună cuvântă cu onoruri de totă estraordinare. Distincțiune. Dlă B. P. Hașdeă a fostă alesă membru ono- rară ală Academiei de New-York. Esposiția cooperatorilor^, români se va redeschide la 1 Maiă, și recompensele esposanțiloră se vor distribui sub presidiulă princi- pelui regală Ferdinandă, președintele de onore alu esposiției. Pentru țeranîi din România s’a vândută dela 1889 pănă astădî pământă de alu statului în preță de 123,045,877 lei; suprafața pământului vândută e de 308,267 hectare, ear numărulă compără- toriloră de 59,668. Bibliotecă poporală. Prin stăruințele dluî protopopă Nicolaă Solomonă, directorulă despărțemânlului XXV, Ludoșă, ală Asocia- țiunei, s’a înființată în comuna acesta, pe lângă multe alte institu- țiuni folositore, și o bibliotecă poporală, carea se provedă pre țe- ranulă română cu o cetire ușoră și sănătosă. 151 BIBLIOGRAFIA. Documente pentru limbă și istoria, culese și publicate de Dr. Ilarionă Pușcariă, archimandritu, vicariu archiepiscopescu, v.-preș. alu Asociațiunei transilvane etc. Tomulu II, broșura I. „Rugătorii!" în limba daco-macedo-românescă. Sibiiu, tip. archidiecesană 1894. Memorii din 1848/49, de Vasilie Moldovanii. Brașovu. tipografia A. Mureșanu, 1895. Prețulu 50 cr.5 crucerî porto postalu. Recomandămu atențiune! interesanta scriere, ce se ocupă de unu însemnată periodu alu istoriei nostre. Scrieri și vorbiri, culese apoi direse, de Dr. Georgiu Popa Aradu, L. Rethy și fiiu, 1895. Prețulu 1 fi. Cuvântarea cătră locuitorii din comuna Foventea (Fofeldea), ținută de D. R. Cordescu. Testamentulu și amentoriulu (po- melniculu) Aprile 1895. Brașovu, tip. Mureșianu, 1895. Dela Academia română: Sub auspiciile Ministeriului culteloru și instrucțiune! publice și ale Academiei Române aii eșitu: Documente privitdre la istoria Româniloru. Urmare la co- lecțiunea lui Eudocsiă de Hurmuzaki. Suplementulu II. Vo- lumulu II. 1601 — 1640. Cu portretulu lui Gaspar Gratiani Voivod. Documente culese din archive și biblioteci polone, co- ordonate, adnotate și publicate de Ioană Bogdană. Cu tra- ducerea franceză a documenteloru polone de I. Skupievski. Bucuresci, 1895. Documente privitdre la istoria Româniloru. Urmare la colec- țiunea lui Eudocsiă de Hurmuzaki. Suplementu I. Volumulu VI. 1827—1849. Documente adunate și coordonate de D. A. Sturdza și C. Golescu-Vartic. Bucuresci 1895. Totdeodată publică Academia: a) personalulu delegațiuniloru; 6) alu secțiuniloru și c) alu comisiuniloru, precum și programa se- dințeloru sale ordinare în anulu 1895—1896. Sesiunea generală seva deschide la 20 Februariu (3 Mar- tiu) 1896. PARTEA OFICIALĂ. Nr. 170—1895. Procesa verbala din ședința comitetului, Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, ținută în Sibiiă la 4 Aprile 1895 n. Președinte: Dr. Ilarionă Pușcariă, vice-președinte. Membrii presenți: Ioană Papiă, I. St. Șuluțiâ, Zacharie 152 Boiu, Partenie Cosma, Leontină Simonescu, Dr. Cornelii! Diaconovich și Nicolau Togană, bibliotecarii!. Secretarii!: Dr. V. Bologa. Nr. 56/116. Domnulu Alecsandru Filip, advocată în Abrudă și directorulă despărțemântului Asociațiunei, cu datulă 3 Martiă a. c. înainteză protocolulă adunărei generale ținute în Ofenbaia la 12 Augustă 1894, dimpreună cu raportulă subcomitetului și cuvântulă presidială de deschidere. Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: 1. S’a luată spre scire cu mulțemită raportulă subcomite- tului despre activitatea despărțământului în anulă precedentă; 2. S’aă esprimată condolențele adunărei generale pentru perderea membriloră răposați din acelă despărțemântă: Dionisiă Adamovici, administratoră protopresbiterală în Abrudă și Nicolaă Mestecană, preotă în Roșia; * 3. S’a luată spre scire raportulă cassâriului, facându-se dis- posiții pentru încassarea tacseloră restante; 4. S’aă încassată la acea adunare următorele tacse de. membri: a) dela doi membri pe vieță . . 202 fl. — cr. b) dela membri ordinari .... 75 fl. — cr. c) dela membri ajutători. . . . 34 fl. 85 cr. Totală . 311 fl. 85 cr., care sumă s’a transpusă aici cu raportulă cassariului dto 26 Au- gustă 1894; . 5. ‘ S’a constituită despărțemânlulă pe ună noă periodă de trei ani, alegându-se directoră: Dr. Simeonă Caiană, medică în Roșia; membri în comitetă: Dr. Vasile Preda, advocată în Câm- peni ; Dr. Laurențiă Popă, advocată în Abrudă, Ioană Maioră, preotă în Roșia; Alecsandru Papiă, preotă în Bistra; Dr. Vasile Teodoră, advocată în Abrudă și Ioană Danciă, protopopă în Ofenbaia; 6. S’a decisă se se țină procsima adunare generală a des- părțemântului în comuna Sohodolă-sată în urma invitării domnului Demetrifi Goia, preotă în Sohodolă. — Protocolulă servesce spre scire cu aprobare, și se constată, că primirea tacseloră încassate dela membri în sumă de 311 fl. 85 cr., sa cuitată din ședința acestui comitetă dela 6 Septembre 1894, când s’aă declarată și membri Asociațiunei înscriși de noă, conformă raportului primită dela cassariulă despărțemântului cu da- tulă 26 Augustă 1894; cuvântulă presidială de deschidere se trans- pune redacțiunei organului Asociațiunei spre eventuală publicare. Nr. 57/125 și 126. Biblioteca națională centrală din Florența și biblioteca Vittorio Emanuele din Roma cuiteză cu datulă Martie 153 curentă primirea opului „Date istorice privitore la familiile nobile române". Partea 1 și 11, de I. cav. de Pușcariă. — Spre scire. Nr. 58/139 și 153. Pentru fondulă „George Barițiă" a în- cursă: a) prin colecta dlui Nicolaă Petru, preotu în Gurghiă 1 fl.; b) prin colecta dlui lacob Popa din Brană 5 fl. Suma 6 fl. — Spre scire cu mulțemită, pe lângă observarea, că consem- narea contribuiriloră s’a transpusă la redacțiunea foii Asociațiunei spre publicare. Nr. 59/140. Magistratulă orășenescă din locă, cu datulă 14 ' Martie a. c. Nr. 3726, la recercarea dlui vice-comite din comita- tulă Sibiiului, cere consemnarea despărțeminteloră Asociațiunei transilvane. — Spre scire, încredințându-se biroului esecutiva. Nr. 60/151. Dlu Alimpiă Barbolovici, vicariulă Silvaniei și directorulă despărțementului Asociațiunei de acolo, cu datulă 21 Martiă a. c. Nr. 2, înainteză cererea dlui Ioană Candale, rotariă în Crasna, pentru conferirea unui ajutoriă, spre a pote deschide atelieriulă seă de sine stătătoriă. — în lipsa de mijloce cu acestă menire, cererea nu se pote încuviința. Nr. 61/152. Compactorulă Francisc Neuzii, transpune contulă cu datulă 23 Martiă a. c. despre 37 fl. 80 cr. pentru mai multe cărți, ce a legată din biblioteca Asociațiunei. — Se transpune oficiului de cassă ală Asociațiunei spre achitare. Nr. 62/154. Societatea „Transilvania" din Bucuresci, cu datulă 24 Martiă a. c. Nr. 5, transpune 200 fl. pe trimestrulu Aprile 1895, pentru ajutorarea învețăceiloră meseriași români. — Spre scire cu mulțemită. Nr. 63/155. Dlă Simeonă Stoica, medică în Abrudă, cu da- tulă 25 Martiă a. c, cere se se rectifice în organulă Asociațiunei greșelile de tipariă mai esențiale, ce s’aă strecurată în elaboratulă seă „Higiena copilului dela nascere pănă la ală 7-lea ană alu vieții", publicată în editura Asociațiunei. — Se transpune redacțiunei organului Asociațiunei, spre a se satisface cerere!. Nr. 64/159. Tipografia archidiecesană din locă, presentă cu datulă 31 Martiă a. c. nota despre 230 fl. 70 cr., pentru ti- pariulă, broșarea și espedarea foii Asociațiunei pe pătrariulă primă din 1895. — Se transpune oficiului de cassă ală Asociațiunei spre achitare. 154 Nr. 65/160. Bibliotecariulă Asociațiunei raporteză, că în urma conclusului acestui comitetu din 6 Decembre 1894, Nr. prot, 221/454, a procurată ulteriorii prin librăria Institutului tipografică din locă voi. 2—6 din „Istoria Româniloră în Dacia Traiană" de A. D. Xenopolă, și transpune contulu despre 25 fi. pentru achitare. — Spre scire, ear contulu se transpune oficiului de cassă spre achitare. Nr. 66/161. Oficiulă de cassă ală Asociațiunei presentă cu datulă 31 Martie c. Conspectulă întrateloru și eșiteloră la cassa Asociațiunei in cuartahilă I din 1895. pe lângă observarea: se i se notifice, din care fondu se acopere spesele tiparului în sumă de 216 fi. pentru broșura „Higiena copilului dela nascere pănă la alu 7-lea ană alu vieții". — Spre scire, pe lângă însărcinarea, de a se achita suma de 216 fi. pentru tipariulu broșurei respective din fondulă generală ală Asociațiunei. Nr. 67/162. Oficiulă de cassă ală Asociațiunei presentă cu datulă 31 Martiă a. c. conspectulă membriloră Asociațiunei, cari aă achitată tacsele de membri în cuartalulă I din 1895. — Spre scire; avend a se transpune redacțiunei organului Asociațiunei spre publicare. Nr. 68/. Se presentă cererile învețăceiloru meseriași. întrate în urma concursului publicată de aici cu datulă 7 Februariă a. c. Nr. 25, și anume dela următorii: Ioană Drocașiu, învețăcelă de făurie în Deeș; Maximiliană Dopp, învețăcelă tipografă în Sibiiă; Victoră Hatos, învețăcelă pantofariă în Clujă; Demetriă Axente învețăcelă tipografă în Sibiiă; losifă Șerbană, învețăcelă cojocariă în Cinculu mare; Emanuilă Martină, învețăcelă de sculptură în petră la scola de stată din Zlatna; Nicolaă Crișană, învețăcelă păpucariă în lara inferioră; Vasilie Bindea, învețăcelă pantofariă în Betleanăț Micbailă Simoneti, învețăcelă covrigariu în Sibiiă; Alecsandru Comes, învețăcelă mesariă în M.-Oșorheiu; Pavelă Zavoiă, învețăcelă pantofariă în Bistriță; Michailă Radu, învețăcelă croitoriă în Teiuș; Alexandru Cotorogă, învețăcelă curelariă în Hațegu; Ioană Burnete, învățăcelă ferariă în Blajă; Nicolaă Bratu, învețăcelă tipografă în Sibiiă; Ioană Aug. Dascălă, învețăcelă me- sariă în Șomcuta mare și Nicolaă Comșa, învețăcelă mesariă în Cohalmă. — Doue ajutore ă 25 fi. la ană, din subvențiunea societății „Transilvania“ se voteză tineriloră: Vasilie Bindea, învețăcelă pan- tofariă în Betleană și Nicolaă Crișană, învețăcelă pantofariă în lara inferioră. Ear din restulă aniloră trecuți, primită totă spre acestă scopă dela numita societate, se voteză pe ună periodă de 3 ani alte patru ajutore â 25 fi. la ană următoriloră tineri: losifă Șer- bană, învețăcelă cojocariă în Cinculu mare; Emanuilă Martină, 155 învătăcelă de sculptură, în petră la scolă de stătu din Zlatna; Michailtl Radu, învețăcelă croitoriă în Teiușă, și Alecsandru Goto- râgă, învețăcelu curelariă în Hațegă. Nr. 69. Verificarea acestui procesă verbală — Se încredințeză membriloră; I. Papiă, I. St. Șuluțiă și P. Cosma. Ședința se închee. D. u. s. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p., Dr. Vasile Bologa m. p, v.-președinte- secretariu II. S’a verificată. — Sibiiă 8 Aprile 1895 n. I. Papiu m. p. I. St. Șuluțiu m. p. P. Cosma m. p. Nr. 190—1895. Procesii verbalii din ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românu, ținută în Sibiiii la 2 Maiii 1895 n. Președinte: Dr. Ilarionu Pușcariă, vice - președinte. Membrii presenți: I. Hannia, I. V. Russu, I. Papiă, I. St. Șuluțiu, P. Cosma, Z. Boiu, L Simonescu, I. Crețu, Dr. C. Diaconovich, O. Tilea și N. Togan, bibliotecariu. Secretariu: Dr. V. Bologa. Nr. 70/163. Domnulă Ioană Costină, preotă și .redactară în Sibiiă, cu datulă 3 Aprile 1895, cere: se priimescă asupra sa Asociațiunea transilvană acoperirea speseloră recerute la întemeerea unei „Biblioteci economice**, ce ară consta minimulă din 22 broșuri ă 2—4 cole de țipară, și s’ar referi la cultivarea pământului, gră- dinărită, îngrijirea viteloră și la alte cerințe economice. — După-ce sumele votate în bugetulă anului curentă spre întreprinderi literare, s’aă exbauriatu prin „Concursulu literarii, ce s’a publicată pentru anulă acesta sub Nr. 430—1894 (vedi „Transilvania“ din 1894, pag. 399), cu deosebită considerare și la economia țăranului română, — cererea nu se pote încuviința, se îndreptă înse petentele, se reflecteze, cu eventuale elaborate de acesta natură la numitulu concursă literară, ală cărui termină espiră cu 1 Octobre 1895 st. n. Se observă totă de odată și aceea, că acestă comitetă nu se pote pronunța în meritulă unei lucrări, fără a cunosce elaboratele celă puțină în manuscrisă. Dacă înse autorulă ar pute eventuală se tipărescă pe spesele sale publicațiunea, comitetulă Acociațiunei, aflând’o corespundetore, va îngriji de răspândirea ei prin despărțeminte. _J56 . ' Nr. 71/164. Dlu Dr. Basiliă Preda, advocată în Câmpeni, ca delegată alu comitetului pentru vinderea realitățiloră Asociațiu- nei din lăsământulă fericitului Avram lancu din Vidra de susă, cu datulă 5 Aprile a. c., raporteză, că din cause întemeiate n’a putută efeptui licitarea amintiteloră realități, și propune se se țină în suspensă pănă cătră tomna, ear pentru anulă curentă se se dee realitățile în arendă fostului arendatoră losif lancu a Popii, afară de casa lancului, ce a dat’o în chirie pe timpă de 6 ani dnului losif Gomboș, proprietariă și candidată de preotă în Vidra de susă. — Se aprobă. Nr. 72/165. Dlă Dr. Ioană Popă, vicariă în Năseud și di- rectorulă despărțemântului Asociațiunei de acolo, cu datulă 5 Aprile a. c., transpune 54 fl. 50 cr. tacse de membri ordinari pro 1894—1895 și pentru diplome, pe lângă observarea, că dlă Nicolaă Cionca, supravigilă silvanală în Sângiorgiă, s’a înscrisă de membru noă ală Asociațiunei solvindă tacsa prescrisă de 5 fi. pro 1895 și 1 fl. pentru diplomă. — Suma de 54 fl. 50 cr., tacse de membri ordinari pro 1894—1895, s’a primită cu mălțemită, dlă Nicolaă Cionca, supra- vigilă silvanală în Sângiorgiă, se declară membru ordinară ală Asociațiunei și se provede cu documentă de legitimare pănă la procsima adunare generală. Nr. 73/167. Direcțiunea institutului de credită și economii „Albina" din Sibiiă, cu datulă 5 Aprile a. c., împărtășesce, că adunarea generală a numitului institută, ținută în 27 Martiă a. c., a votată din profitulă anului 1894, suma de fl. 1000 pentru tre- buințele scolei de fete a Asociațiunei, și întru esecutarea acestui condusă a creditată suma votată în contulă Asociațiunei. — Spre plăcută scire cu mulțemită. Nr. 74/177. Direcțiunea despărțementului Asociațiunei din Brașovă, cu datulă 2 Aprile a. c., înainteză protocohilă adunărei generale a despărțemântului, ținute în Brașovă la 8 lanuariă a. c. dimpreună cu raportulă subcomitetului și consemnarea membriloră, cari aă solvită tacsele pro 1894 și 1895, cu suma de 166 fl. Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: a) s’a luată spre scire raportulă subcomitetului despre acti- vitatea sa dela ultima adunare generală a despărțemântului, con- statându-se unele greutăți cu privire Ia încassarea tacseloră de membri și la ținerea adunăriloră generale în timpulă din urmă; b) s’a constatată după raportulă cassarului, starea casseî des- părțământului, și anume: înțrate................................................. 383 fl. 93 cr. eșite................................ . ■ 302 fl. 89 cr. sald . 83 fl. 04 cr. din care sald 16 fl. sunt a se trimite la cassa centrală, ca tacse de membri, ear 67 fl. formeză averea despărțemântului; 157 c) s’aii înscrișii de membri noi ai Asociațiuneî domnii: losif Pușcariă, advocată în Brașovu; Virgilă Onițiă, directoră gimnasială în Brașovă; T. Spuderca, cofetară în Brașovă; Nieolaă G. Eremias în Brașovă; Pompiliă Dan, profesoră în Brașovă; G. G. Nica Popă, comerciantă în Săcele; Alecsiă Moldovanu, comptabilu în Brașovă; Gregoriă Maioră, redactoră în Brașovă; Victoră Popescu, advocată în Brașovă; G. Navrea junioră, măeelariă în Brașovă, și aă solvită tacsa de câte 5 fi. pro 1895, totală 45 fi.; ¹ s’aă încassată dela 6 membri ajutători â 1 fl = 6 fl.; d) rațiociniulă despărțementului pe anulă de gestiune 1893/4, s’a aflată în ordine, și s’a dată absolutoriă subcomitetului pe acelă ană de gestiune; e) s’a luată spre scire abtjicerea subcomitetului alesă pe pe- riod ulă precedentă; f) s’a alesă cu aclamațiune directoră onorară pe vieță ală acelui despărțământă, dhi Ioană Petrică, protopopă și directorulă despărțământului dela înființarea lui pănă acum, în virtutea meri- teloră câștigate în acestă calitate; g) s’a constituită despărțămentulă pe ună nou periodă de 3 ani 1895—1897, alegându-se directoră: Dlă Vasile Voina, proto- popă onorariu; membri în subcomitetă: Dr. I. Blaga, N. Ciurcu, Gregoriă Maioră, Virgilă Onițiu, N. Popoviciă și Arseniu Vlaică; h) s’aă luată disposițiuni, ca se se înființeze agenturi comu- nale și biblioteci poporale prin tote comunele despărțământului, în sensulu hârtiei comitetului centrală Nr. 430—1894 și s’a consta- tată totă odată, că în unele comune din acelă despărțământă s’aă înființată deja agenturi și biblioteci poporale; i) s’aă primită cu mulțemită 300 esemplare din broșura: înfricoșatele urmări ale beuturei de vinarsă saă racliiă, dăruite pentru bibliotecele poporale de dlu Ioană Petrică, protopopă; k) s’a încredințată subcomitetului — la propunerea dloră Se- veră Axente și L. Nastasi — ca se facă pregătirile de lipsă pentru o nouă adunare generală și cu puteri unite se deștepte acelă des- părțământă la o vieță nouă; ear pentru sporirea numărului mem- briloră se pună în circulație ună apelă cu o listă de subscriere. — Protocolulă servesce spre scire cu aprobare; membrii în- scriși de noă, anume dnii: losif Pușcariă, advocată în Brașovă; Virgilă Onițiu, directoră gimnasială în Brașovă; T. Spuderca, co- fetară în Brașovă; Nieolaă G. Eremias, în Brașovu; Pompiliă Dan, profesoră în Brașovă; G. G. Nica Popă, comerciantă în Să- cele; Alexiă Moldovanu, comptabilă în Brașovă'; Gregoriă Maioră, redactoră în Brașovă; Victoră Popescu, advocată în Brașovă și G. Navrea junioră, măeelariă în Brașovă, se declară membri or- dinari ai Asociațiuneî și se provădă cu document de legitimare pănă la procsima adunare generală; suma de 166 fl., tacse de membri pro 1894 și 1895, s’a primit cu mulțemită; cu privire la rațiociniulă despărțământului pe anulă precedentă, se recercă di- recțiunea despărțământului să-lă înainteze aici dimpreună cu bu- getulă despărțământului, ce are să se compună pe anulă curentă 158 de gestiune, spre revisiune și definitivă aprobare, conformă §§-loră 18, 20 și 24 din Regulamentă. Nr. 75/181. Direcțiunea despărțemenhilui Asociațiunei din Sibiiă, cu datulu 20 Aprile a. c. Nr. 35, cere 100 esemplare din „Regularea mijloceloră spre ajungerea scopului Asociațiunei tran- silvane", ca se potă satisface hârtiei acestui comitetu de sub Nr. 430—1894, referitdre la înființarea agenturiloră comunale și bibli- oteceloră poporale. — Cererea se încuviințeză, și se decide a se retipări numitulu regulamentu în 2000 esemplare, încredințându-se biroului esecutivă. Nr. 76/186. Dna Aleesandra Moga, veduvă în Sibiiu, cu datulu 19 Aprile a. c. cere unii ajutoriu de 25—30 fl. pentru fiiulu seu loanu Moga, studentă în clasa VIII gimnasială în Sibiiu. — în lipsa de mijldce cu acestă menire, cererea nu se pote încuviința. Nr. 77/187. Direcțiunea scdlei civile de fete a Asociațiunei, cu datulă 2 Maiă a. c. Nr. 32, înainteză protocolele conferenței corpului didactică din 5 și 30 Aprile a. c., celă din urmă cu pro- grama esameneloră publice dela finea acestui ană școlară. — Spre scire cu aprobare. Nr. 78/188. Dlă Dr. Corneliă Diaconovich raporteză cu da- tulă 30 Aprile a. c. în firulă hârtiei acestui comitetă din 7 Febru- ariă a. c. Nr. 6, despre stadială, în care a ajunsă întreprinderea proiectată pentru editarea unei Enciclopedii române, anume: că a încheiată în acelă scopă contractă cu librăria W. Krafft din Sibiiă, care a primită editarea publicațiunei în estensiune de 120 cole țipară, formatulă „Brockhaus Conversations- Lexicon" (ediția 14-a) și s’a obligată a tipări Enciclopedia în 3000 esemplare pe spesele sale proprii etc.; a încheiată cu librăria (Jarol Mtiller din Bucuresci ună contractă favorabilă pentru răspândirea publicațiunei în Ro- mânia; a inițiată pașii necesari pentru asigurarea conlucrărei cer- curiloră ndstre literare și scientifice și a obținută deja cu vină plăcere sprijinulă mai multoră profesori de universitate, membri ai Academiei române și alte somități sciențifice și literare; în sfârșită comunică, că eventuală pe ședința proximă va presentă lista colaboratoriloră, ca se se potă apoi începe lucrarea registrului articoliloră. — Spre plăcută scire. Nr. 79/. Verificarea acestui procesă verbală — Se încredințeză membriloră: L. Simonescu, I. Crețu, și Dr. C. Diaconovich. Ședința se închee. D. u. s, Dr. Ilarionu Pușcariu m. p., Dr. Vasile Bologa m. p., v.-președinte. secretarii! II. S’a verificată. — Sibiiu 8 Maiă 1895. Dr. C. DiaconoviSh m. p. L. Simonescu m. p. I. Crețu m. p. 159 CONSPECTUL0 membriloru Asociațiunei transilvane, cari aii solvită lacsele în cuartalulă 1. 1894. lacob Popeneciă din Veneția inferioră pro 1894; Nicolaă Su- stai din Brașovu, pro 1895; Ioană Hodoreanu din Gherla, pro 1895; Emanuilă Ungureană din Timișora, pro 1895; Andreiă Frâncu din Budapesta, pro 1895; Alecsandru Darabanțiă, din Bistra, pro 1895; Emanuilu Popă în Bobohalma, pro 1894; Moise Birto- lonu, în Lascud, pro 1894; Vasile B. Muntenescu în Buziași, pro 1894; Daniilu de Tamașă în Deag, pro 1894; Aurelii P. Bota, prof. în Blaju, pro 1894; Zacharia Brană în Sămcelă, pro 1894; Aurelii C. Domșa în Blaju, pro 1894; losifă Lita, în Iclod, pro 1894; Alecsandru Mieu în Blajă, pro 1894; luniă Brutu Micu în Blajă, pro 1894; Silvestru Nestoră în Blaju, pro 1894; Gregoriă Ord ace în Blaju, pro 1894; Aronă Papiă în Blajii, pro 1894; Laurențiă Pascu în Blaju, pro 1894; Dr. Alecsandru Popu în Blaju, pro 1894; Ștefanii Popu în Blajii, pro 1894; Nicolau Po- pescu în Blajii; Ștefanii Stanii în Blajii; Vasile Turcu în Blajii; Alecsiii Viciu în Blajii, toți pro 1894; Laurianii Bercianii în Ore- știe, pro 1995; George Bogdânescu în Romos; loanu Boteanii în Binținți; Petru Bele! în Oreștie; Procopiii Herlea în Cugiru; losifă Dumitru în Berii; losif Orbonașă în Oreștie; Nicolau Furdui în Vinerea; Aurelii P. Barcianu în Orăștie, toți pro 1894; Ga- vriilă Ciobotariii în Gy-Biikk; Ilie Moga în Sibiiii; George Maxim în Sibiiă; Daniilu Gaboră în Sibiiă; Dr. Em. Elefterescu în Sibiiii toți pro 1895; Isaia -Popa în Ocna-Sibiiului; Maria Cosma în Sibiiu; Dr. Ilie Beii în Sibiiu; George Dima în Sibiiii; loanii V. Russu în Sibiiu; Ștefanii Stroia în Sibiiu; Dr. Nicolae Veccrdea în Sibiiii; Mateiă Voileanu în Sibiiu; Nicolau D. Mircea în Co- halm; Ioană Buzea în Cohalm; loanii Mircea în Cața; loanii Brotea în Mateiaș; Pompiliii Predovici în Merchiașa; Teofilă Gheaja în Paloșiî; Clemente Raicu în Cohalm; Romulii Marcu în Bistra; George Candrea în Neagra; Adam Cristea în Oreștie, toți câte 5 fl. pro 1894; George Comaniciii și Alecsandru Belle din Șercaia, pro 1894 10 fl.; Camera comercială în Brașovu pro 1895 6 fl.; Alec- sandru Tamașiă în Bordu; Artimonii Blăjanii în Obreja; Emilii Viciu în Blaju; lulius Friedmann în Jibot; Petru Cherebețiii în Cățicăă câte 10 fl. pro 1893/4; Ștefanii Popii în Mihalții! 10 fl., interese de întârziere 60 cr. pro 1893/4; Ștefanii Stanii, pentru diplomă 1 fl.; loanu losifu în Vinerea; Nicolau Macarie în Vine- reaConstantină Viorelă în Jibotă câte 6 fl. pro 1894; „Arde- leana", instituții de credită în Oreștie m. fund. 201 fl.; Dr. Silviă Moldovană, advocată în Oreștie, membru pe vieță 101 fl.; Dr. Aurelă Munteană, advocată în Oreștie, membru pe vieță 101 fl.; loară Maioră în Roșia montană pro 1892—1894 15 fl.; Petru Nicolaă în Gurghiă pro 1893 5 fl.; Dionisiă Nistoră în Arpatacă; Gavriilă Hango în Sibiiă câte 5 fi. pro 1895 ; Dela 65 membri ajutători din despărț. Sibiiului 38 fl. 75 cr. Suma 863 fl. 35 cr. Sibiiă, 31 Martiă 1895. Leontină Simonescu m. p., cassariu. 160 PROGRAMA ESAMENELORU PUBLICE dela scola civilă de fete cu internată a Asociațiunei transilvane cu finea anului scolastică 1894/5. Marți 25 iuniu n. La orele 10 a. m. esamenulu privatu cu elevele din cursulă complementară. Mercuri în 26 luniu n. a) înainte de amedi: dela 8—9 ore Religiunea cu tote elevele. „ 9—10 „ Istoria universală și geografia cu cl. II. „ 10—11 „ Limba română cu clasa IV. 6) după amedi. dela 3—4 ore Aritmetica cu clasa III. „ 4—5 „ Limba franceză cu despărț. III și IV. Joi în 27 tuniu n. a) înainte de amedi: dela 8— 9 ore Istoria naturală cu clasa II. „ 9—10 „ Limba germană cu clasa IV. „ 10—lj „ Limba maghiară cu clasa I. și II. b) după amedi: dela 3—4 ore Istoria universală și geografia cu clasa III. „ 4—5 „ Fisica cu clasa a IV. Vineri în 28 luniu n. Dela 9—11 ore musica instrumentală și vocală; declamațiuni. La 11 ore încheerea solemnă a anului scolastică și distribu- irea atestateloru. Lucrurile de mână femeesciₜ sunt espuse în decursulu esa- meneloru, într’una din șalele institutului. Direcțiunea. ______________ J ANUNȚ. » Opulă „Date istorice privitâre la familiile nobile ro- mâne", Tom. I. și II., de Ioană cav. de Pușcariu, apărută sub auspiciile „Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cul- tura poporului română", șe pdte procura directă dela biroulă Aso- ciațiunei, (Sibiiă, strada Morii Nr. 8), dela tote librăriile nostre din Sibiiă și dela N. Ciurcu din Brașovă, pe^lângă următorele prețuri: Tom. I. (separată).............2 fl. „II. „ ....... 4 fl. v. a. ambele tomuri de odată cu................5 fi. v. a. Sibiiă, 18 Aprile 1895. g^ A₈₀cₜₒₜᵢ„ₙ|ᵢî ' Editura. Asoc. trans. Redactoră: Z. Boiu. Tipariul tipogr. archidiec.