Apare la 15 a fiă.-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEÎ TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂNO. Nrulu 4.siBiitr, 15 aprile 1895. Anulă XXVI. SESIUNEA GENERALĂ A ACADEMIEI ROMÂNE. Sesiunea generală a Academiei Române, precum amil amintită la alt locfl, s’a deschisă la 1/13 Martiă a. c.; și noi, înainte de a pută insera încă lucrările din acăstă sesi- une a înaltei instituțiuni culturale române, dăm în cele următore raportulii secretarului generalii D. A. Sturdza asupra lu- crăriloră făcute în anulă 1894/95, cu atâtă mal vârtosă, căci acelă raportă este parte mare precursorulă și substra- tulă acestoră lucrări, cari fără cunoscința raportului numai în parte ar pută fi înțelese. Acestă raportă se cuprinde în cele următăre: „Domniloră colegi! Dela organisarea Academiei Române, ca institută națio- nală în 1879, sesiunea generală a acestui ană este întâia, ]a a cărei deschidere secretariulă D-văstre generală ve păte presenta raportulă despre activitatea din cursulă anului, fără o amintire întristătdre a perderel. vre-unuia din membrii in- stitutului nostru. Din contră avem a înregistra ună faptă îmbucurătorii. Membrulă onorară, Preasânția Sa Victorii Mihalyi, episco- pală Lugojului, a fostă întărită de archiepiscopă și metro- polită română greco-catolică în scaunulă Blajului. Academia în ședința dela 11 Novembre, a decisă a esprima cu acăstă ocasiune felicitările sale înaltului prelată. 7 98 Acostă sesiune este, după mulți ani, totdeodată în- tâia, Ia a cărei deschidere numărulă membriloră Academiei este completă. Fiă ca acostă fericită împregiurare să fiă de bună augură pentru prosperitatea institutului nostru, asupra căruia întiAgă națiunea își are ațintiți ochii și dela care Românii speră multă pentru înaintarea culturel loră. Academia a luată și în acestă ană parte la bucuriile M. S. Regelui, Augustulă el președinte de ondre și protec- toră, și ale familiei Sale. Cu ocasiunea nascerei principesei Elisabeta, fiica Altețe- loru Loră Regale Principele și Principesa României, delega- țiunea a esprimată felicitările instituțiunel ndstre. La 3 Novembre, cu ocasiunea serbărel nuntei de ar- gintă a Maiestățiloră Loră Regelui și Reginei, Academia s’a înfățișată în corpore, spre a-le presenta o adresă de felicitare. Ședințele de preste anii. în cursulă anului Academia a ținuttl 37 ședințe ordi- nare, din cari 5 aă fostă publice. în aceste ședințe, afară de afacerile private ale Academiei, s’aă făcută comunicări și discuțiunl științifice, Cele mai însemnate dintre acestea sunt următdrele: D. colegă V. A. Urechiă, la 25 Novembre a cetită o comunicare: Pe file de ciaslovă, ca continuare Ia cea cetită la 11 Novembre 1888. La 2. Decembre, D-sa a cetită o încercare dramatico- satirică dela finea secolului trecută, inedită și anonimă: „Co- medie în doue fapte “, în care se arată trista stare a dom- niei și a boierime! muntene de atunci. La 13 lanuariă, D-sa a comunicată: „Cererile în pon- turi; ce se cade a se face de români la veri ună congresă de principi creștini", scriere dela 1828, din care se vede, că pe atunci esista aspirațiunea la unirea Principateloră și se simția nevoia de ună principe străină și de independență. 99. D. Gr. G. Tocilescu, în 9 Decembre, a făcută o’relați- une despre nonele cercetări privitore Ia „limes alutanus“ și la castrele romane dela Racovița-Copăcenl. La 16 Decembre D-sa a continuată espunerea despre acele castre și a adusă la cunoscința Academiei⁻ descoperirea unul bogată materială de documente istorice slavone și. române, aflată de D-sa în archivulă municipală' ală Brașovului. în parculu institutului Otteteleșanu dela Măgurele, cu ocasiunea unoră lucrări de nivelarea terenului, s’a găsită ună' numără însemnată de urne funerare pline cu 6se arse ame- stecate cu pămentă. Directorulă institutului D. I. Slavici a trimisă mai multe specimene din acele urne, cari s’aă pre- sentată în ședințele dela 11, 18, 25 Novembre și 16 De- cembre; ear la 13 lanuariă D. Gr. G. Tocilescu a cetită o notă asupra acestei descoperiri. în ședința publică dela 2 Decembre, D. B. P. HașdeU a cetită ună poemă întitulată „Dumne^eă", ear în cea dela 10 Februariă a cetită ună memoriă despre „Cheile Bîculul în Basarabia". D. colegă N. lonescu, la 27 Maiă, a făcută comunicare despre o călătoria a D-sale în Bulgaria și despre progresele culturale ale acestei țări vecine. La 4 Novembre, D. colegă D. C. Ollânescu a cetită Satira IV. contra femeiloră savante; ear la 16 Decembre D-sa a cetită o scriere întitulată „Din vieța romană de pe timpulă lui Augustă „Ospățulă lui Nasidienus". D. colegă Dr. V. Băbești^ la 4 Novembre, a făcută o espunere asupra lucrăriloră sciințifice cuprinse în noulă vo- lumă ală Analeloră institutului de bacteriologie din Bu- curescl. La 3 luniă, D-sa a aretată constatările făcute asupra unei noue forme a morvel (răpciugei), anume morva latentă seă larvată. 7* 100 / în ședințele dela 18 Novembre, 27 lanuariu, 3 și 24 Februarie, D. Dr. Babeșă, răspundându unoru întrebări făcute de D. Hașdeu, a dată mal multe esplicațiunl privitore la In- trările făcute în institutulă de bacteriologie cu privire Ia descoperirea seroterapiel în acestă institută. Dr. Gr. Ștefănescu, la 2 Decembre, a făcută o comuni- care despre prima cămilă fosilă găsită în România și unica pănă astăzi în Europa. La 9 Decembre, D. Sp. Haret a vorbită despre teorema ariiloră în mișcarea sistemeloră materiale (cu privire la o comunicare recentă făcută de D. Marey la Academia de sci- ințe din Paris). La 10 Februariă, D-sa a presentâtă două lucrări ma- tematice ale D-lui I. Ghibaldan. La 13 Februariă, Dlă colegă I. Kalinderu a presentâtă, din partea D-luI și D-nel Mijatovich, maî multe scrieri de ale D-loră, cu o analisă asupra cuprinsului acestoră scrieri. D. membru corespondentă St. G. Hepites, la 7 Octobre a presentâtă o comunicare despre starea actuală a publicați- uniloră meteorologice în țără; ear la 27 lanuariă a presen- tată lucrarea materială pentru climatologia României. II. Gerulă Bobetezel. în sesiunea generală trecută, la 11 Aprile, Academia a decisă, ca secțiunea literară să pregătescă o lucrare asupra ortografiei, spre a se pută discuta cestiunea în sesiunea de acum. Secțiunea a ținută 3 ședințe, la 18, 25 Novembre și 23 Decembre. Discuțiunile și decisiunile el s’aă tipărită și s’aă comunicată, pentru ca astfelă în actuala sesiune se se potă lua asupra ortografiei decisiunl în deplină cunoscință de causă. Academia Română, ca cea mal înaltă instituțiune de cultură a nămuluî românescă, nu a putută sta nepăsătore în fața periculeloră, de cari e amenințată cultură națională în acea țără locuită de români, unde s’a născută bărbați pu- 101 ternicl ca Șincal, Samuilă Clain și Petru Maiorii, Șaguua, Șuluță și Barițiă. în ședința dela 27 Maiii, Academia a aprobata unii memorii! asupra acestei cestiunl mari. Acești! memorii! s’a adresata tuturorii instituțiuniloră, cu cart ne aflămi! în relațiunl. Publicațiunile Academiei. în cursuli! anului s’aă făcutii următorele publicațiunl: 1. Din analele Academiei s’aiî tipărită: a) Tomulă XVI. — Partea administrativă și desbaterile din 1893—94; b) Din Tomulă XV. — Memoriile secțiunel istorice, s’aă tipărită colele 26—30 din lucrarea D-luI V. A. Urechiă Documente inedite din domnia lui Alecsandru Constantină Moruzi, 1793—1796. Volumulă se va termina în cursulă anului viitoră; c) Tomulă XVI. — Memoriile secțiunel istorice aă în- cepută a se tipări cu lucrarea D-luI V. A. Urechiă: Catolicii din Moldova în secolulă XVII, după scrierea lui Marcus Bandinus. S’aă tipărită c61ele 1—5. Volumulă se va termina în cursulă anului viitoriă; d) Tomulă XVII. — Memoriile secțiunel științifice au în- cepută a se tipări cu lucrarea D-luI St. C. Hepites: Materiale pentru climatologia României. I. Clima Sulinel. 2. Din istoriile lui Herodot, în traducerea premiată a D-lui D. I. Ghica, după tomulă I. cuprindendă cartea I. s’a pusă în țipară cartea IV, carea se va tipări, în tipografia I. V. Socecă. Lucrarea va începe în curendă. 3. S’a tipărită lucrarea despre Basmele române, de D. L. Șăineanu, lucrare premiată de Academiă în sesiunea trecută cu premiulă statului Eliade-Rădulescu. 4. Cât se atinge de Etymologicum Magnum Romaniae, deși în cursulă anului D. B. P. Hașdeu a avuțu nenorocirea de a fi de mal multe-orî greu bolnavă, totuși făsciora 3-a 102 din tomulă III. este gata, și vi se va presenta în cursulă se- siunel. Ea cuprinde, între altele, ună studii! forte impor- tantă despre Cheile Bîculul și despre Berladă. 5. în sesiunea trecută, la 28 Martiă, Academia a de- cisă facerea unei noue edițiunl a scrierel lui D. Cantemiră, Chroniculă vechimel Romano-Moldo-Vlachiloră, însărcinându cu facerea acestei edițiunl pe D. Gr. G. Tocilescu. S’a de- copiată, sub îngrigirea D-luI Tocilescu, întrăgă acostă scriere de pe esemplarulă edițiunel din 1835, care a fostă colaționată de D-sa la 1877, cu originalulă auto-grafă, aflătoră la Moscova, în biblioteca archiveloră principale ale ministru- lui de esterne. 6. Aă rămasă a se tipări în anii viitori: a) Țăranul română, de D. Gr. G. Tocilescu, lucrare premiată la 1882; b) Catalogulă monumenteloră epigrafice și sculpturale din museulă națională de antichități, de D-lă Gr. G. Tocilescu; c) Flora Dobrogel, de C. Dr. D. Brândză, lucrare pre- miată la 1877; d, } Tomulă II. din Psaltirea publicată românesce la 1577 de diaconulă Coresi, din care D. B. P. Hașdeu, însărcinată cu facerea acestei publicațiunl, a tipărită întâiele 4 cole; e) Discursurile și alocuțiunile M. S. Regelui în anii 1866—1891, din cari, conformă decisiunel luate în 1890, s’aă tipărită întâile 10 cole; 7. Schimbă de daruri de publicațiunl. — Noue relați- unl de schimbulă publicațiuniloră s’aă stabilită cu următorele instituțiuni : Academia de sciințe dela S-t Louis (America de Nord), Academia de .Sciințe, Arte și Litere dela Wisconsin, Madison (America de Nord), Observatorulă de astronomie dela Parisă, 103 Societatea archeologică croată dela Knin (Dalmația). S’aă dăruită publicațiuni pentru bibliotecile Gimnasiului dela Râmnicu-Vâlcei, Seminariulă dela Curtea de Argeșă. Publicațiunile Hurtnusaki și cercetări istorice. Marea publicațiune istorică, care acum de 15 ani se face sub îngrijirea Academiei, a continuată desvoltarea ei în anulă trecută ca și în cei precedenți. 1. Tomulă II. partea 5-a, formată din documente din anii 1552—1557, adunate din diferite publicațiuni străine de dlă N. Densușianu, a începută a se tipări. S’aă tipărită pănă acum 26 cdle, cuprimjândă 91 documente. 2. Tomulă VIII. formată din documente din archivele Veneției și din alte archive străine, precum și din colecțiunea de documente originale a Academiei, s’a terminată și publi- cată. Acestă volumă este de 74 cole și cuprinde 762 do- cumente din anii 1376—1650. 3. Tomulă IX. continuarea celui precedentă și formată din documente de aceeași natură și origine, se află la țipară. S’aă tipărit în cursulă anului cdlele 22—40, sub îngrijirea dlui I. Slavici. Volumulă cuprinde pănă acum 457 docu- mente din anii 1650—1680. 4. Tomulă VI. din Suplementulă I, formată din docu- mente politice și diplomatice procurate de mine și privitore la istoria țărei din anii 1827—1849, este terminată. Elă s’a tipărită sub îngrijirea dlui C. Colescu-Vartic. Acestă volumă este de 83 cdle și cuprinde 304 documente, 5. Tomulă II. din Suplementulă II, cuprindendă docu- mente din archivele și bibliotecele polone, s’a tipărită sub îngrijirea dlui Ioană Bogdană. Elă este de 81 cole și cu- prinde 286 documente din anii 1601—1640. Vi se va presentă chiar în cursulă acestei sesiuni. ... ■ . i- ' ■. W⁴ ' Ună III. voi urnă din Suplementulfl II. va pute începe a se tipări în curândă. 6. „Fragmentele din Istoria Româniloră de E. Hurmu- zaki s’aă publicații numai în tecstă originalii germanii. în traducere română s’a tipărită Tomulă I. pe cându publicați- unea se află încă în administrarea Ministerialul instrucțiune! publice. Delegațiunea a decisă, la 13 Octobre 1889, să se publice traducerea românâscă și a tomului II. Cu acostă traducere a fostă însărcinată dlă I. Slavici, care a dat’o la tipariă. 7. S’aă continuată cercetările și decopiările de docu- mente în archivele săsescl din Sibiiă, Brașovă și Bistrița. Din aceste cercetări s’aă primită pănă acum 1037 docu- mente din anii 1358—1736. Ar fi de celu mal mare interesă istorică, ca aceste cer- cetări să se potă întinde asupra tuturoră archiveloră muni- cipale și bisericescl ale Sasiloră din Transilvania, cari aă avută neîncetate relațiunl cu Principatele și aă păstrată forte multe acte privitore la acele relațiunl. 8. Dlu colegă Gr. G. Tocilescu, în Aprile 1894, a des- coperită în archivulă municipală ală Brașovului aprope 1000 documente slavone și române, emanate dela principii Țărel- RomânescI și al Moldovei, dela diferite orașe și persone din țără, cari au stată în dăsă corespondență cu Brașovulă în secolil trecuțl. S’aă pusă dlui Tocilescă la disposițiune sumele necesare, pentru a procura copil seă fotografii de pe tăte acele documente. 9. Pentru a face pe deplină cunoscută, mal alesă gu- vernului și adunăriloră legiuitore, marea însemnătate istorică a acestei publicațiunl, precum și modulă administrârel el de cătră Academiă, s’a tipărită la începutulă lunel Februariă anulă acesta espunerea, care se alăturâ la acestă raportă și care s’a trimesă atâtă guvernului câtă și corpuriloră legiuitore. 105 10. Starea actuală a publicațiunei „Documente privi- te re la Istoria Româniloră" este următorea: Aceste documente se împartă în următoriulă modă după principalele epoce ale istoriei Româniloră: Anii Ducumente înainte de Mircea Vodă...... 1199---1382 786 Epoca lui Mircea și Alecsandru celă bună 1383-1432 287 După Alecsandru celă bună, epoca lui Ștefană celă mare...... 1433---1504 736 106 Anii Documente După Ștefană celu mare, epoca lui Petru Rareșu, Negoe Basarabu .... 1505---1546 1.110 După Petru Rareșu, Lăpușndnu, Despotu, Petre-Scbiopulu ........ 1546---1566 781 Epoca dintre Lăpușnenu și Micbaiu- Vitezulu......... 1566---1593 832 Epoca lui Michaiu-Vitezulu și a Movi- lesciloru......... 1593---1610 2.188 Epoca dintre Movilesc! --- Mateiă Basa- rabu și Vasile-Lupu..... 1611 --- 1633 742 Epoca Voevodiloru Mateiă-Basarabu și Vasile-Lupu........ 1633---1654 578 Dela Mateiă-Basarabu și Vasile-Lupu pănă la Brancovanu..... 1654---1688 757 Brancovanu și Cantemirescil .... 1688---1714 740 Domniile Fanarioțiloru...... 1714---1821 2.309 Epoca aniloră......... 1821---1849 1.021 (Va urma.) Documente 12.867 D. A. Sturdza. Inaugurarea fundatiuneI universitare carolu i. La 14 Martiă v. a. c., <|iua proclamare! independenței României, s’a deschisă cu mare solemnitate aședămentulfl culturală, fundată de regele Carolu I. pentru tinerimea uni- versitară din Bucuresci și laș! la anulă 1891, aniversara a 2 5-ea a domniei sale. La orele 11 V₂ M. Loră împreună cu AA. L. Principele și Principesa României intrară în frumosulă edificiă ală fun- dațiunel, unde în sunetulă imnului națională aă fostă în- timpinațl de consiliulă de miniștri, rectorii universitari Culi- anu și Maiorescu, dd. I. Kalinderu, administratorulă domi- niiloră Coronei, G. D. Teodorescu, directorulă fundațiune!, representanțil autoritățiloră statului, delegațiunl ale studenți- loră dela ambe universitățile ș. a. Aici era de față și dlă Eulogie Georgief, care dăruise acestei fundațiunl îndată după întemeierea el 200,000 lei. 107 I. P. S Sa Metropolită Primată, încungiurată de înal- tulil cleru, severși sânțirea apei și stropirea saleloră, fiindă esecutate cântările rituale de escelentulă choru ală bisericei Bă’așa. Ear Regele rosti următoriulă cuvântă, care pentru în- semnătatea lui ’lă reproducemă în totă cuprinsulă. „Am alesă, pentru deschiderea fundațiunel Universitare, diua de 14 Martiă, care ne amihtesce aședarea Patriei pe temelii neclintite, spre a areta și mai bine scopulă patriotică ală acestui aședămentă, întemeiată întru folosulă junime! uni- versitare la împlinirea a 25 de ani ai Domniei Mele. „AstădI, după mai multă de ună pătrară de vecă de jertfe și silințe, Statulă română a ajunsă a răspândi binefa- cerile luminei în tote stratele poporului. Datorimă acesta nu numai bărbațiloră politici, cari aă înțelesă însemnătatea ace- stei puternice pârghii a ridicărei națiuniloră, ci și corpului profesorală, care și-a îndeplinită cu rîvnă și stăruință înalta sa chiămare. „Dorindă a lăsa în urma Mea o mărturiă viuă a senti- menteloră, ce Me însuflețescă cătră Țâră, și a areta totodată necurmatulă interesă, ce am pentru instrucțiune, am închi- nată tinereloră generațiuni acestă locașă de studiă, cu fal- nica menire de a contribui la răspândirea și înflorirea sciințel în România. „Numai prin muncă stăruitdre și sciință se potă pre- găti popdrele de luptele, ce le aștăptă pe tăremulă econo- mică și socială. Tote generațiile, cari aă săvârșită fapte mari și folositdre țeriloră loră, aă fostă crescute în acdstă scolă seridsă și s’aă oțelită la flacăra iubire! de sciință și de patriă. „Noi, cari voimă a lăsa urmașiloră noștri o moștenire neștirbită, caută să avem de-apururea înaintea ndstră acestă țelă sfântă ală mărirel scumpei ndstre Românii. „Dintre voi, cei tineri, voră eși bărbați cu chiămarea și grdua răspundere, de a fi luminătorii și conducătorii, nați- 10S 1 unei pe căile necunoscute ale viitorului. Urmați dar sfaturile < profesorilor!! voștri, încunjurați-I cu respecți! și încredere, întăriți-vă sufletele cu gândiri curate și simțiri înalte, spre a fi vrednici de misiunea, la care puteți fi chiămațl. „După cum va fi tinerimea ndstră de astăzi, așa va fi și România de mâne. Greii, der, cumpănesce îh grijile nd- stre îndrumarea tinerimel pe calea muncei consciințidse, a iu- birel de adevăru și de țără. „Legenda mânăstirel Argeșului ne arată credința răs- pândită în poporulu română, că pentru trainica întemeiere a unul aședămăntă, trebue îngropată în temeliile lui o ființă viuă. Pus’am în temelia acestei case a tinerimel universitare vina mea credință în viitoriulu României. „Facă Cerul fl, ca vecurile, ce vorfi urma, să ne dea drep- tate, cu prisosă, și ca din acești! locașă ală sciințel să se răspândesca, ca dintr’ună focară nestinsă, caldele ra^e ale unul patriotismă luminată asupra nemului românescă..." Aceste cuvinte ale Maiestății Sale au fostă aclamate de nu- merdsa asistență, care repetă de mai multe ori: Trăescă Maiestățile Loru! Trăescsă Augusta Dinastie“! Apoi M. S. Regele, continu- ându, (lise: „în acestă gândă ve încredințeză, D-loră membri ai comitetului Fundațiunei și Domnule directoră, grija acestui așe^ămăntă. Nu Me îndoescă, că sub înțelepta D-vdstre con- ducere va da rddele dorite de inima Mea. „Provedința, care a ocrotită Țăra ndstră cu atâta în- durare, va revărsa de sigură și asupra acestei Fundați uni bine-facerile ei, îndeplinindă astfelă rugile, ce le-am înălțată, împreună cu înaltă Prea Sânția Sa metropolitulă Primată, cătră A-tot-puterniculă“. — Frumose discursuri urmară apoi: din partea dlui CulianH rectorulă universității din Iași, a licențiatului In litere I. Bdrbulescu și a studentului de teologiă G. Popescu, și solem- 109 nitatea se termină cu semnarea actului de inaugurare, în sunetul! musicei militare și însuflețitele aclamări ale Regelui fundatorii și ale înaltei dinastii. Ear fundațiunea, o înnoită manifestare a părintescel iubiri a Regelui cătră țără și poporă, se caracterisăză de ajunsă prin cuvintele, ce adresase ministrului președinte la înteme- ierea el. „Urmândă pilda buniloră Domni din trecută și spre „amintirea fapteloră împlinite în acestă pătrară de veacă, „voim a înființa ună așezământ! spre binele tinerimel uni- „ versitare dela tăte facultățile din țâră, ală cărui scopă va fi „de a procura studențiloră ună locă de întrunire înzestrată „cu o bibliotecă tot-deuna deschisă, unde voră pută satisface „iubirea loră de studiă“. De încheiere se însenină la acestă locă, că M. S. Regina Elisaveta a dăruită acestei fundațiunl o copiosă colecție de numi vechi. DELA ACADEMIA ROMÂNĂ. Mercur! In 1/13 Marti! s’a deschisă sesiunea ordinară a Academiei Române. Dl! D. A. Sturdza a dată cetire raportului comisiunei însărcinate cu darea de semă asupra activității în cur- sul! anului. Academia va lucra în acestă sesiune în fiă-care Luni, Mercur! și Vineri dela 1 pănă la 4 p. m. și în fiă-care Marți, Joi și Sâm- bătă dela 9 pănă la 12 a. m., având a percurge următorea pro- gramă : 1. Raportulă secretarului generală despre activitatea Acade- miei în 1894—95. 2. Alegerea comisiunei pentru esaminarea lucrărilor! făcute în 1894—95. 3. Alegerea comisiunei financiare pentru cercetarea comptu- riloru pe 1894—95, și pentru formarea bugetului pe 1895—96. 4. Gestiunea succesiunei Emanuilu Donici. 5. Raportul! comisiunei însărcinate cu împărțirea cărților! didactice di» fondul! loanu Fgtu în 1894. 110 6. Alegerea comisiunei însărcinate cu distribuirea cărțiloru didactice din fondulu loanii Fătu în 1895. 7. Raportulu comisiunei permanente a bibliotecei pentru anulu 1894. 8. Modificarea art. 7 și 42 din statute (decisiunile dela 17 Martiu 1894 și 3 Februariu 1895) și art. 58 de Regulamentu, (decis, dela 17 Martiu 1894). 9. Raportulu comisiunei însărcinate cu esaminarea lucrăriloru făcute în 1894—95. 10. Raportulu comisiunei lundațiunei Adamachi. 11. Gestiunea ortografiei. 12. Determinarea subiectului pentru premiulu Eliade Ră- dulescu de 5000 lei din 1900. 13. Raportulu comisiunei fundațiunei loanii Otteteleșanîi. 14. Decisiune pentru punerea în lucrare a donațiunei Prin- cipesei Alina Știrbei. 15. Discursurile de recepțiune ale dloru membri Dr. Vict. Babeș, Sp. Haret, Gr. G. Tocilescu și A. D. Xenopolu, cu răspun- surile lorii. (Art. 25 Stat. 63 Reg.). 16. Raportulu comisiunei însărcinate cu cercetarea publica- țiuniloru presentate la premiile Năstureii! Herescu de 4000 lei și Eliade-Rădulescu de 5000 lei pentru 1895. 17. Raportulu comisiunei financiare asupra compturiloru pe 1893—94. 18. Raportulu comisiunei însărcinate cu cercetarea cărțiloru didactice presentate la concursulii premiului Asociațiunei Craiovene de 1500 lei pentru 1895. 19. Raportulii comisiunei însărcinate cu cercetarea lucrări- loru presentate la premiulu Lazaru de 5000 lei asupra subiectului „Igiena țăranului românii etc.“ 20. Decisiuni pentru publicarea premieloru San-Marin și Neuschotz. 21. Alegerea comisiunei de 9 membri pentru publicațiunile, cari se voru presenta la premiile Năsturelu-Herescu de 4000 lei și Lazaru de 5000 lei pentru 1896. 22. Alegerea comisiunei, care va esamina lucrările, ce se vorii presenta la concursulii premiului Alecsandru loanii Cuza de 10,000 lei pentru 1896 asupra subiectului „Istoria Romanilor dela Aurelianu pănă la fondarea Principateloru". 111 23. Alegerea comisiunei, care va esamina lucrările, ce se voru presenta la concursul! premiului Alecsamlru Ioană Cuza de 6000 lei pentru 1896, asupra subiectului: Psichologia și metafisica po- porului românii, după literatura poporală. 24. Alegerea comisiunei pentru esaminarea lucrărilor!, ce se voru presenta la premiul! Eliade-Rădulescu de 5000 lei asupra sub- iectului : „Botanica poporală româna etc.“ 25. Alegeri de membri onorari și corespondenți. 26. Formarea bugetului pentru amilii 1895—96. 27. Alegerea președinților! și vice-președințiloru secțiunilor! pentru 1895—96. (Art. 15. Stat.) 28. Alegerea delegațiunei pentru 1895—96. (Art. 15 Stat.) 29. Raportul! secretarului generală asupra lucrărilor! sesi- unei generale din 1895. — Dorim înaltei corporațiuni și la sesiunea acesta continuarea mănosei și salutarei activități de pană acum. Din ședințele plenare dela 7/19 pănă la 12/24 Marti! însem- năm!, după bine Informata „Familiă⁴⁴, următorele: Dl! losifu Vulcanii a presentâtă scrierile sale „Ruga dela Chisete!⁴⁴ și „Serăciă luciă⁴⁴. Dlu Dr. G. Crainiceanu a trămisu spre publicare în Anale scrierea „Literatura medicală română". Dlu v.-preș. V. A. Urechiă propune, a se trămite familiei decedatului istorică italiană filo-românu Cesaru Cantu condolențele Academiei; și priimindu-se unanimă propunerea, d. N. lonescu face elogiul! ilustrului bărbat!. Dlu D. C. Ollănescu în ședință publică a dată cetire scriere! sale „Unu dialog! satirică împrotiva năravurilor! nostre actuale*⁴. Ear dlu I. Kalinderu tot! în ședință publică a cetită lucra- rea sa „Vilegiatura la Romani⁴⁴, carea ne dă unu tablou fidelă alu vieței familiare a străbunilor! noștri. în fine s’a dată cetire scrisorei D-nei Elena de Turnescu ca- rea pune la disposiția Academiei câte 2000 lei la an! : 1000 spre liberă dispunere, ear 1000 pentru stipendii la fete din institutul! Otteteleșanu. Academia română a ținută la 10 Februariă a. c. n. ședință publică, în carea D. B. P. Hașdău a cetită unu studiu „despre cheile Bîcului din Basarabia. U2 . Ear Sâmbătă sub președința Maiestății Sale Regelui, s’a ținută o ședință publică forte bine cercetată, și s’a discutată cestiunea orto- grafiei timpă de preste 3 ore. S’a decisă inse numai asupra urmă- toreloră.două puncte: 1. Folosirea Iui 4 pentru sunetulă z în cuvintele, ce derivă din latină, ca de esemplu: <țiuă, dină, dicere etc., ear z se va fo- losi numai în cuvintele străine, ca zăbavă, zamă, zămislire etc. 2. Cestiunea lui u mută seă latentă a provocată o discuție înflăcărată. Pentru esprimarea acestuia a pledată cu multe argu- mente și multă energie dnii: Quintescu, Romană și Caragiani; pentru suprimarea lui: dnii Negruzzi, Sturdza și Maiorescu, cestă din urmă cu agere argumente practice și cu celă mai învederată efectă. Făcându-se votare, suprimarea lui u mută s’a priimită cu mare maioritate și s’a enunțată de Maiestatea Sa Regele președinte, pu- nendu-se astfelă capătă acestei controverse lungi. UNU DOCUMENTU ISTORICII DELA 1784. Publicămă în cele următdre ună documentă istorică dela 1784: patenta ,;chesaro-crăiâscă“, prin carea se dă amne- stiă tuturora, cari aă participată la revoluțiunea lui Horia. Patenta în limba latină a mersă pe calea „crăiescului în mare principatulă Ardealului Gubernium" și la episcopia, recte 'archiepiscopia „neunită" din Sibiiă; dar aflându-se Episcopulă Ghedeonu- Nichiticl în visitațiune canonică, cer- culariulă seă dto 27 Novembre 1784, prin care publică „patenta crăiască", ’lă dateză din Mihălesci, probabilă proto- presbiteratulă de astăzi ală Dobrel. Avem înaintea nostră ună însemnată convolută de acte de pe acestă timpă, între cari și originalulă acestui cerculariă, subscrisă de episcopulă numită cu sigilulă impri- mată în câră roșiă; și cerculariulă cu patenta tradusă în limba română, scrisă cu litere cirile, care pentru noi e de inte- resă și ca documentă de limba română din secululă 18, sună din cuvântă în cuvântă în modulă următoriă: 113 ' ' \ „Nolj preaosfințitel chesaro-crăiescl și apostolicăscl Mmă-r rirl a imperatulul și craiului Ghermanii, Htingaril, Bohemil și a Ierusalimului, a archiduxulul Austriei, a duxulul Bur- gundil, a mare principului Ardealului, a comesulul Săcuiloră și alte, Crăiescul!! în mare principatul!! Ardealului Gubernium, „Preaosfințita chesaro-crăiesca și apostolicăsca mărire în- științându-se de prea grozavele silnicii a turburatului nea- mului românesc!! și împregiură stările acelora, măcar că aceia prin faptele cele rele făcute s’aă făcută vinovațl de prea grele pedepse, dacă se voră socoti acelea după puterea legi- loră. Insă a sa preaosfințita chesaro-crăiesca mărire prin mi- lostivulă crăiescul ii săă rescriptă dela 22 ală lunel lui No- iemvrie: din născuta sa milostivire tuturor!!, care cu pace se voră întorce la locurile lăcașurilor!! sale, și în pace se voru ține în casele sale, bine aă voită cu milostivire a Ie dărui obstescă amnestie, adecă iertăciune, împreună și comisie crăiescă a rendui în fața Escelențiel Sale Dom- nului Grofului Antonie JancovicI și a Domnului ghene- rariului de Papila pentru cercarea saă investigația pricini- loră acestei răscole, adecă turburări. După cum crăiesculă Gubernium cu puterea altia patente date la 11 Noiemvrie pre toți cărora s’aă cădută, nu lipsise mal nainte a-lă însci- ința, ca se cuprindă sfaturi mal sdravine, pentru acestă sfâr- șită iacuse spre nădejdea căpătărel milil și iertăciunii, dela a sa preaosfințita mărire^ „Așa și acum totă acelora cu numele celă crăiescă a preasfințitil măririi sale, amnestia cea de obște, adecă iertă- ciune vestesce și publicăluesce prin puterea acesteia patente de acum poruncind, ca să se silescă a să arăta vrednici de mila acesta chesaro-crăiască, se întorcă la locurile lăcașuriloră sale, ca armele și alte asemenea acestora unelte să le lase și pre sine în pace și liniște să se așede, și din locurile în care s’aă fostă băgată și ascunsă, se easă, și în casele sale cu pace să se ție, și mal pe urmă de tote adunările saă în- s 114 vrăjbiturile să se oprăscă, și prin acesta de pedăpsa "aceea voră scăpa, care neiertată i-ar aștepta, pre cel ce ar fi în turburare, din crăiesculă Gubernium a mare prințipatulul Ardealului. în Sibiiă, 30 Noiemvrie anulă 1784. (L • P -j Samoilu Baronii de Bruckenthal m. p., ' gubernatoră. David Secheli m. p., canțălară. B. Antonius Jojica, m. p. „Eu ca ună archipăstoriă ală vostru părintesce ve arătă, precum milostiva împărăție aă dată iertăciune tuturoră, care cu pace se voră întorce la casele sale, și comisie s’aă rânduită, după cum mal pe largă ați înțelesă din patenta crăiască, a căreia orginalulă este la mine letenesce, dară cea românâscă este acăsta. Pentru aceea iubiți! mei fiii, ve așezați cu pace la casele vostre și puneți josă și lăsați armele. Așa ve sfa- tuescă și ve învăță, ca se puteți fi vrednici de acâstă milă, mai susă <|isă. S’aă dată în Mihailești: 27: Noiemvrie: 1784. (L: P:) Ghedeonu Nichiticl m. p., episcopii neunită ală Ardealului**. Z. Baiu. DIN SC6LA VIEȚII. (Aforisme alese și traduse de Jeronimu G. BarițlQ.) Fericirea seu nefericirea conăcesce la omenii aceia, care au deja o provisiune de ajunsă dintr’una seu din ceealaltă. Gracian. * Eu aflu numai două lucruri, care potu face vieța fericită: moderarea pofteloră și buna întrebuințare, care o face cineva de noroculă seu. Saint-Evremont. * Vieța și sortea nostră semăna cu unu jocă de șach, care pote fi câștigată și perdută. Huxley. 115 Cultura și progresiilă în cultură ală unei națiuni nu e nimic alta, decât o făptură a sorții, resultatulă a mii de cause conlucră- tdre, s’ar pute dice a întregului elementu, în care trăiescă. # Herder. Pentru de a elibera pe omu de cătușele sale, trebue ca su- ferința se vină în ajutorii cugetărei. Rud. de Ihering. Nici în cele mai durerdse împregiurărî ale vieții omulu să nu se îndoiescă în putința, că ele potă deveni iarăși senine. # Zschokke. Pentru ca se putemă compătimi cu o durere, trebue se fimii în stare a ni-o închipui cu totă vioiciunea, și intensitatea compăti- mire! ndstre de ordinară stă în raportă cu vioiciunea închipuirei ndstre. Lecky. * Regretulu e proba plăcere! gustate. ' Sailer. * A aștepta o plăcere, încă e o plăcere. G. E. Leasing. * Suferințele trupeșei, ca și cele sufletesci, caută singurătatea, și une-ori numimu astfelu de omeni Încăpăținațî, a căroru nefericire ară trebui se o deplângemă. * Celă ce pote cânta și ride, își spariă nefericirea. # Proverbialii. Temperamentulă dmeniloră se tradeză prin natura plăceriloru, ce-și alegă. Mercier. * Pentru că dorințele omenesc! sunt fără sață, de dre-ce natura ne permite și îndemnă a dori tote, ear destinulu permite împlinirea numai a puține, se nasce de aci o permanentă nemulțemire în su- fletulă omenescă și o săturare de lucrurile, care le posedemă. Așa presentulă e criticată, trecutulă lăudată și viitoriulă dorită, deși n’avemă nici o causă rațională pentru acesta. # Machiavelli. Ideile sunt motive ale scopului. Orî-ce idee ca motivă prac- tică ală activității ndstre se sferșesce în urmă în ființe vii. # Rud. de Ihering. Ideile câștigă totdeuna mai multă putere, când se unescă cu martiriu. » * * 8* 116 La betrânețe nu scade bogăția ideilor», ?ci numai plăcerea de a Ie esprima. K. Gutzkow. * Pentru omă numai aceea e o nefericire, când i se ficseză o idee, care nu are nici o înrîurire în vieța practică seu îlu detrage chiar dela vieța activă. Goethe. * Sciința specială și filosofia stau în același raportă, ca și cu- noscința și doctrina. G. H. Lewes. * Sciințele cele mai tinere sunt totdeuna cele mai grele, pentru că ele se ocupă cu probleme, care mai înainte erau trecute de totulă cu vederea, seu nu esistau mijlocele, pentru de a se apuca de studiulă loru. G. Rumelin. Omulu nu s’a mulțumită nici odată numai cu operațiunile și productele inteligenței, și nu se va mulțumi nici odată numai cu acelea; pentru aceea sciința naturei singură nu pote satisface tote trebuințele naturei sale. lohn Tyndall. * Istoria desvoltărei spirituale nu se compune dintr’ună șiră de evoluțiuni, dintre care una nimicesce pe ceealaltă și o suspinde, ci din contră dintr’unu șiru constantă de desvoltări, dintre care una se îmbină cu ceealaltă, pentru ca pe calea cea nouă se o des- volte și mai departe și așa se o conducă totă mai aprope de ade- verulă căutată. W. Whervell. * Două căli sunt totdeuna, pe care se pote promova sciința na- turei:— observarea și reflesiunea. K. E, de Baer. Influinței, ce o eserciteză părerea acelora, pe cari mulțimea îi consideră ca pe cei mai învețați și cărora li se încrede, avem a mulțumi răspândirea păreriloră false. Laplace. * Nu amâna desvoltarea mai departe a unei idei pentru ore mai bune și mai libere. Așa nu-ți mai revine, cum a fostă în momentulă concepțiunei. K. Gutzkow. * Geniulă e deșteptată prin miseriă, der numai bună-starea îlă poțe susține. * K. Gutzkow, "3 117 Câștigulă din ori-ce lectură e, că individualitatea autorului și aceea a cetitorului se potențeză la o a treia. Ales. Jung. * Pentru poeții ca atare nu esistă nici o scolă, nici unu atelieră. Scola lui e adâncimea eului seu solitară și plinulu vieței. în eter- nulu schimbă ală acestora se află scola sa. Emil. Palleske. «• Lectura nu pote fi oprită, der ea pote fi instruită. # Sebastian Brunner. Sunt omeni, cari în totă vieța loră veneză după disposițiune. Ei sunt soții, amicii și concetățenii cei mai teribili. # H. W. Riel. Omulă e ca și planta, care ca să-și potâ desvolta pe deplină forțele sale firesci și interne are lipsă de ună solu favorabilă. * Lecky. Avem în tocmai destulă religiune, pentru de a ne urî unii pe alții, der nu de ajunsă pentru de a ne și iubi. Pope. * Biserica romană a reușită mai bine a face religiunea popo- rală, sciind a o combina nu atâtă cu noțiunile mulțime!, cât mai vertosă cu intențiunile omului singuratică. Goethe. * Nu mai vorbi de iubirea ta de adevără, când n’ai fostă decât numai brutală. R. Gutzkow. Cea mal mare parte a omenimei o putemă împărți în doue clase. Una nu ajunge nici odată pănă la adeveră, pentru că nu cugetă nici odată în de ajunsă; ceealaltă trece adesea preste elă, pentru că își subtiliseză prea multă cugetarea. Hume. • Adeverulă și statornicia chiar decă s’ar afla representată numai într’ună singură esemplară, dăinuesce mai multă decâtă min- ciuna și lașitatea în milione de indivizi. Ferd. KUrnberger. * Adevărurile morale nu s’aă schimbată, sunt înse supuse unei schimbări continue adevărurile intelectuale. Thomas Buckle. * Ori-care adeveră ce încolțesce e revoluționară față cu preju- dețulă domnitoră, căruia i se opune; ori-care virtute ce încolțesce, 118 e revoluționară față cu viciulă, care e la modă și i contradice. Pentru aceea totdeuna se nasce gălăgia, când începu a înflori ade- văruri și virtuți tinere și prospete. Prejudețele și viciurile dom- nitore presimtă pe inamiculă loră puternică, cu care se apropiă și sfârșitulă stăpânire! loru. K. v. Raumer. * Convingerile nostre sunt determinate prin multe împregiurări întemplătdre. Spittler. * Orî-cui i mai rămâne atâta putere, a îndeplini aceea despre ce e convinsă. Goethe. * E unu cuvântă tristă, dar adevărată, că copii sunt pedepsiți cu crima comisă de părinții loră. * Istoria morală a omenimei e succesiunea ipoteseloră, pe care le aă stabilită în mod alternativă, și la care aă aderată. * Charles Bigot. Ori-ce schimbare mare în credință seă în referințele sociale aduce cu sine și Q schimbare a sentimenteloră. Lecky. * Numai cei fantiștl spereză, fără să se îndoiescă. Hippel. * Liniștea sufletescă o obține cineva, când încetă a spera. # Prov. arab. Nici corabia nu e permisă a o lega numai de o singură an- coră, și nici vieța a și-o basa numai pe o singură speranță. # Socrate. Cel - ce are multe speranțe, acela are și multe posibilități de a se desamăgf; cel-ce are puține, acela are puțină ocasiune pen- tru bucurii. Young. * Pentru a trăi constantă în retragere, trebue ca cineva se fiă mai multă decâtă alții, seă ceva mai puțină ca ună animală. # Saint Evremont. Precum o retragere prea lungă slăbesce inteligența omului, așa o distrage prea desa societate. Saint Evremont. 119 înțeleptulă se lasă a fi căutată de lume, ear singurătatea o caută elă. » *' » * A se mântui perfectă de o ilusiune ofere bucuriă mai mare, decâtă aflarea unui adevăru. K. Gutzkow. Ilusiunea e prea bună pănă ce suntem încă tineri; numai se nu o terîmu cu noi și la bătrânețe. Goethe. * E o nebunie a se teme de ceea-ce e inevitabilă Syrus. * Ajutoriulă omenescă e ună părete slab; celă ce se radimă de elă, cade grămadă cu elă cu totă. Ch. Schubart. * Recunosce meritulă străină, și celă căruia i l’ai recunoscută, te va promova. K. 'Gutzkow. * Vom face totdeuna bine decă Imputări, ce ni se facă numai în glumă, le considerămă ca făcute în seriosă. K. Gutzkow. * Prin finețe poți se îndupleci vanitatea cuiva, ca să-ți destăi- nuiescâ lucruri, pe care de altcum le ar fi tăinuită chiar și ami- ciției. Esprit des Esprits. * A da sfată dmeniloră e cea mai prostă profesiune, pe care numai o pote profesa cineva. # * # * Celă ce vine la tine în modă ceremoniosă ca să-ți cerâ „sfa- tulă teă“, acela de obiceiă caută numai pe cineva, asupra căruia se transpună responsabilitatea pentru decisiuni, pe care acela le a luată deja de multă. K. Gutzkow. * Feresce-te pe cât numai poți de omulă iscoditoră, pentru că acela de sigură e indiscretă. Terentiu. * Retrage-te dela loculă unde se vorbesce prea tare ori unde se șoptesce. Pestalozzi. * Ascultă vorbele, crede numai fapteloră. Butenschon. » 120 Celoră cari se plecă mal adâncă înaintea ta încrede-te mai puțină. EI seu sunt idioțî seă corupți. * * Bunătatea neînveță: „Se iertămă t6te!u Der prudența adauge la acesta: „Se nu uitămu însS nimic !“ Oscar Blumenthal. DIN CRONICA LUNARĂ. Documente istorice. După „Timpulă“ domnulă profesoră universitară Bogdană, în urma cercetăriloră făcute în iarna ace- sta la biblioteca imperială din St. Petersburg, a descoperită prin- tre manuscriptele polone ale acestei biblioteci autografulu cro- nicei moldovenești în limba polonă dela 1566, ală cărei autoră era pănă acum necunoscută, și o nouă operă în limba polonă a lui Mironu Costină, despre Moldova și Muntenia. Dlă Bogdană va publica aceste importante descoperiri într’o scriere, ce va apără în curând. Dară pentru institutulă Carolu-Elisabeta. Dlă Ilie Nicolescu- Dorobarițulii a dăruită institutului Carolă-Elisabeta pentru ajuto- riulă țeraniloră în lipsă, considerabila sumă de 300,000 lei. Dela Societatea geografică română. Sâmbătă la 9 Martiă n. a fostă prima ședință a Societății geografice din Bucuresci. Ea a fostă presidiată de M. S. Regele. Ședința fiind deschisă, M. S. Regele a dată cuvântulă dlui secretară G. Lahovari, care a cetită ună raportă asupra activității societăței. în urmă dlă D. A. Sturdza a ținută o conferență întitulată: „Cunosce-te pe tine însu-ți". D-sa arata importanța acestei maxime, apoi face o critică asupra grabei, cu care biroulă statisticei s’a pronunțată asupra populației țerei, și dovedesce cu cifre, că populația țerei nu e de 5 milione, cum in- dică biroulă statistică, ci multă mai mare, adecă de 6,300,000 suflete. Apoi arată, că populația diferiteloră județe a crescută în genere, afară de a județului Teleormană, unde a decrescută. După ce termini dlă D. A. Sturdza, ședința a fostă suspendată pentru 5 minute, în care intervală M. S. Regele s’a întreținută cu dd. generală Mânu, G. Lahovari și D. A. Sturdza. După redeschi- dere cuvântulă a fostă acordată dlui Gr. Tocilescu, care a vorbită despre „Rolulă lui Novacă“. Dutoinecă în a doua ședință, totă sub președința M. Ș. Regelui, aă vorbită , dd. Grigofe Stefanescu, Ioană Raliuderu și O. Lupulă. 121 Proiectulii, asupra întâțămentului secundarii în România s’a adusă în desbaterea unei comisiuni speciale, care este compusă din domnii: Titu Maiorescu, Sp. Haret, Alecsandru Odobescu, Dr. Toma lonescu, V. Arionu, Gr. Tocilescu, G. D. Teodorescu, O. Dimitrescu-Jași, B. P. Hașdeă, C. Disescu, I. Negruzi, Dr. Istrati, G. lonescu-Gionă, Stef. Mihailescu, Vergolici, Meisner, Găvănescu, Vlădescu, D. A. Lauriană, secretarulă generală alu ministerului de instrucția, precum și toți directorii de serviciu din ministeriu. Comisiunea va fi presidiată de ministrulă Tache lonescu. f Cesar Cantu. Marele istorică italiană și amică ală causei române, prof. Cesar Cantu din Milano, a încetată din vieță la 11 Martiă n. în etate de 87 ani. Agata Bărsescu. Celebra artistă dela teatrulă de Curte din Viena a încântată publiculă orașeloră Sibiiă și Brașovă cu câte o seria de representațiuni. In ambele aceste orașe românii s’aă în- trecută în ovațiuni, făcendu-i priimiri entusiastice și oferindu-i la fiă-care pășire pe scenă buchete și lire de flori, împodobite cu pantlici trecolori, pe care se aflaă în litere mari de aură diferite dedicațiuni. In onorea escelentei artiste s’aă mai aranjată câte-va banchete, la cari a luată parte totă inteligența română, și la acestea d-șora Bărsescu a fostă sărbătorită prin poesii și toaste. Se crede, că tragediana nostră va petrece în venitoriă mai adese-ori la Brașovă, unde are de cugete a-și zidi o vilă. „Albina¹¹, primulă și celă mai vechiă institută de credită și economii, a avută în anulă trecută 1894. ună profită curată de 121.667 fl. 94 cr. După propunerea consiliuluide administrațiune, din acela se voră dărui pentru scopuri române culturale și de binefacere 6400 fl. 7 cr. Dividenda anului 1894 se va urca dela 15 fl. la 16 fl. de acțiune. Adunarea generală a acționariloră s’a ținută la 27 Martiă n. O invențiune românescă. Ună tinără română din Pesta luliă Florea a inventată o mașineriă, care are de basă a construcțiunei sale electricitatea, și e menită se servescă pentru evitarea ciocgni- rei de trenuri. Doue trenuri, cari ară veni pe aceeși liniă și ară fi în pericolă să se ciocnescă, voră pute se o încungiure acesta prin sgomotulă. ce-lă face aparatulă electrică deja la o distanță de 3 klm. Talentatulă tineră a luată patentă din mai multe țerl asu- pra invențiune! sale. 122 Poporațiunea Bucurescilora, după cele mai mai noue numărări, se rădică Ia suma de 232,009 suflete. JAonumenta pentru profesoralii Constantinii Diaconovici-Loga. Reuniunea învețătoriloră români gr. or. din diecesa Caransebeșului a luată hotărîrea, a rădica fostului profesoră de Pedagogia și directoră ală scoleloră naționale românesc! din Bănată Constantinii Diaconovici-Loga la mormentulă aceluia din cimiteriulu din Caran- sebeșă unu monumentă de marmoră albă. Inscripțiunea monumen- tului va fi: „Apostolului culturei naționale românescl, primului profesoru de Pedagogiă și directoru cesaro-regescă alu scoleloru naționale române gr. or. din Bănată^ Constantinii Diaconovici-Loga, Reuniunile învețătoriloru români gr. or. dela scolele confesionale din diecesa Caransebeșului și Aradului în semnă de pietate și recunoștință®. Desvelirea monumentului se va face cu ocasiunea adunărei generale a Reuniune!, și la serbarea înaugurărei lui voră fi Invitate. Reuniunile învățătoresci, seminariile și gimnasiile române etc. precum și Asociațiunea transilvană pentru literatura română și cultura poporului română. InstitutulH de credita și economii „Victoria* din Aradă în adunarea sa generală dela 10 Martiu n. a. c. a votată spre sco- puri culturale suma de 1200 fl. Proiectele de lege politico-bisericesci pentru libertatea religio- nară, recte neconfesionalitate, și pentru recepțiunea religiunei mo- saice aă fostă respinse în camera magnațiloră: celă dintâiă în partea sa esențială, capitolă III, celă de ală doilea întregă. O grea lovire s’a dată aici și bisericei ortodocse, carea contra desvoltărei istorice și contra usului seculară de pănă acum a fostă rangiată după bi- sericile reformate, cari ca atari esista numai de 300—400 ani. FONDULU GEORGltf BARIȚIU. Transportă din Nr. 11. 1894 1628 fl. 31 cr. și 9 Iei. Ad Nr. 139—1895. Prin d. Z. Boiu: Nicolaă Petru, pa- rochă în Gurghiă; Vasile Popă, parochă în Cassina câte 50 cr. Suma 1 fl. Ex Nr. 153—1895. Colectante: lacobă Popa.; Valeriă Ionica 30 cr.; Nicolaă Runcean; Ioană N. Stoiană; Nicolaă Ciola; Nico- laă Picu; losifă Oncioiă, primariă câte 10 cr.; Antonă Prehală; Bartolomeiu Badescu; Moise Qojană, primariă; Ioană Voiculescu, 123 primară; Vlad Enescu; Nicolaă Manoiă, parochă; Nicolaă Colesia, v.-primariă; Ioană Gârbacia; losifă Olteană câte 20 cr.; Ioană Enescu; Moise Ciurea, învățătoriă; Ioană Oncioiă, diaconă; George Enescu, parochă câte 50 cr. Suma 5 fl. Transportă 1634 fl. 31 cr. și 9 lei. PARTEA OFICIALA. Nr. 132—1895. Procesti verbalâ din ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română si cultura poporului română, ținută în Sibiiă la 1 Martiă 1895 n. Președinte: Dr. Ilarionă Pușcariă, vice-președinte. Membrii presențl: Ioană Papiă, Zacharia Boiu, Pârtenie Cosma, Ioană Crețu, Dr. Corneliă Diaconovich și Nicolaă Toganu, bibliotecariă. Secretariă: Dr. V. Bologa. Nr. 41/90. Dlă Simeonă Munteană, notariă comunală în Blajă, cu datulă 15 Februariă 1895. cere conferirea unui stipendiă pentru fiica sa Elena, elevă privatistă în cursulă II. la institutulu preparandială gr. cat. din Blajă, ca se potă continua studiile sale la pedagogiulă din Clujă seă Budapesta, în care casă declară, că va pune serviciile sale la disposiția acestui comitetă, după termi- narea studiiloră. — Cererea nu se pote încuviința din causă, că starea fondu- lui Asociațiunei deocamdată nu permite crearea de stipendii cu asemenea menire. Nr. 42/101. Dnulă Andreiă Cosma, advocată în Șimleă și cassariă ală despărțământului Asociațiunei de acolo, cu datulă 28 Februariă 1895. transpune în copiă testamentulă fericitului Ge- orge Filep, fostă advocată în Tășnad, răposată în 3 Februariă a. c., prin care s’a testată Asosociațiunei transilvane 20,000 fl. sub titlulă „Fundațiunea George Filep“, pentru scopuri filantro- pice curată române", dimpreună cu libelulă de depuneri Nr. 744/1894. despre 14,500 fl elocați pentru amintita fundațiune la institutulu dercreditu și economii „Silvania" în Șimleă. 124 •— Spre scire; testamentulă cu libelulă se depună la cassa Asociațiunei, și se autoriseză presidiulă a da plenipotență domnului Andreiă Cosma, advocată îh Șimleă, ca se represinte Asociațiunea la pertractarea lăsământului. Nr. 43/221. Prim-secretariulă Asociațiunei raporteză, că în urma însărcinărel cu datulă 16 Augustă 1893. Nr. 165, și în confor- mitate cu conclusulă acestui comitetă din 7 Februariă a. c. Nr. 68, „Higiena copilului dela nascere pană la ală 7-lea ană ală etățiiu de Simeonă Stoica, s’a tipărită în 3000 esemplare și s’a depusă la biroulă Asociațiunei. — Spre scire pe lângă următorele: a) se se transpună autorului 100 esemplare; b) prețulă unui esemplară se statoresce cu 15 cr.; c) direcțiuniloră despărțeminteloră se se transpună câte 50—100 esemplare pentru desfacere la publiculă despărțeminteloră; d) câte ună esemplară se se transpună redacțiuniloră diare- loră ndstre, pentru notificare publică. Nr. 44/104. Tipografia archidiecesană din locă, cu datulă 2 Martiă a. c., transpune modelulă primită pentru tipărirea dipo- meloră dela firma C. Angerer & Goschl din Viena. înainteză tot- odată contulă despre 216 fi. pentru tipărirea etc. broșurei „Higiena copilului pănă la ală 7-lea ană“, de Simeonă Stoica. — Modelulă pentru tipărirea diplomeloră se priimesce, avend a se restitui pentru grabnică efeptuire cu tecstulă statorită spre acelă scopă; contulă despre 216 fi. se asigneză la cassă spre achitare. Nr. 45/107. Direcțiunea despărțământului Asociațiunei din Cohalm, cu datulă 24 Februariă 1895. Nr. 1, așterne protocolulă adunărei generale a despărțementului pro 1894, ținute în comuna Cața la 2/14 Februariă 1895, dimpreună cu 35 fi. tacse de mem- bri pro 1894. Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: a) raportulă subcomitetului pe anulă trecută s’a luată spre plăcută scire; b) s’a aprobată raportulă cassariului pro 1893, din care se vede, că în acelă ană s’aă încassat: Dela membri ordinari 37 fi. 50 cr.; dela membri ajutători 12 fi. 40 cr. — Totală 49 fi. 90 cr. Ear spese în 1893. nu s’aă efeptuită, numai cu agendele biroului; 125 I' c) s‘a reconstituita despărțemântulă pe unu nou periodu de 3 ani, realegându-se prin aclamațiune membrii comitetului din pe- riodulu trecută; d) s’a cetită o disertaținne instructivă pentru pbporă din partea dlui I. Brotea, preotă; e) s’a înscrisă de membru noă ală Asociațiunei dlă George Mircea, economă în Gata, solvindă tacsa de 5 fl. pro 1895, și s’aă jîncassată dela 7 membri vechi ordinari, tacsele pro 1894, în suma de 35 fl.; ear dela membri ajutători 19 fl. 45 cr., cu to- tală 59 fl. 45 cr., din care sumă 35 fl. s’aă transpusă la cassa centrală, ear restulă 24 fl. 45 cr., s’a reținută Ia cassa despărță- mântului ; f) s’a decisă se se țină procsima adunare generală a despărță- mântului în Cohalm, autorisându-se subcomitetilă a statori timpulu. — Protocolulă servesce spre scire; dlă G. Mircea, economă din Cața, se declară de membru ordinariă ală Asociațiunei și se provede cu documentă de legitimare pană la procsima adunare ge- nerală; suma de 35 fl. tacse de membri ordinari pro 1894. s’a priimită cu mulțemită; cu privire la suma restantă, ce se admini- streză la cassa subcomitetului, se recercă direcțiunea să compună bugetulă despărțământului pro 1895, specificându-se tntratele și eșitele, ear eventualulă restă dimpreună cu bugetulă să se trans- pună aici spre definitivă aprobare, conformă §§. 18, 20 și 24 din Regulamentă. Nr. 46/108. Senatulă scolastică gr. cat. din Porumbaculă inferioră, cu datulă 20 Februariă 1895, cere să se trămită gratu- ită pentru biblioteca scolei ună esemplară din foia Asociațiunei, eventuală și din anii precedenți. — Cererea nu se pote încuviința, se îndrumă însă petențiî să înființeze agentura comunală, în sensulă §. 22 din Regulamen- tulă Asociațiunei; colectândă apoi pentru scopurile Asociațiunei pană în 5 fl. la ană, voră primi și foia Asociațiunei. Nr. 47/112. Dlă Ioană Băbuțiă, preotă în Buciumă-Șasa și cassariă ală despărțământului Asociațiunei dela Abrudă, cu datulă 4 Martie 1895, trimite 25 fl. tacse dela 3 membri ordinari ai Asociațiunei pro 1894 și restante. — Spre scire cu mulțemită. Nr. 48/113. Dlă I. Popovicî, profesoră la scola civilă de fete a Asociațiunei, cu datulă 4 Martiă 1895. cere ună adausă de scumpete ori ajutoriă estra-ordinariă de 100 fl. fără interese, obli-- 126 găndu-se a-lă replăti în rate lunare de câte 5 fl. începându cu 1 Maiu ă. c. — Se încuviințeză împrumutulă cerută de 100 fl., avendă a-lă restitui direcțiune! școlare în rate lunare â 5 fl. încependu cu 1 Maiu a. c. Nr. 49/114. Prim-secretariulă Asociațiunei la recercarea di- recțiune! bibliotecei publice din Galați, cu datulă 5 Martiă 1895, cere să se trimită numitei biblioteci scrierile complete ale Asocia- țiunei, anume câte unu esemplară din „Analele" și foia „Transil- vania" dela începutulu aceloru până astăzi. — Se încuviințeză, încredințându-se biroului esecutiva. Nr. 50/122. Prim-secretariulu Asociațiunei, transpune dim- preună cu opiniunea sa elaboratală: „Unele eunoscințe din istoria metaleloru (după Dr, Zippe. 1857)< de Basiliu Bașota, advocată în Abrudă, ce s’a înaintată aici pentru ca se se tipărescă pe spesele Asociațiunei în 3000—4000 esemplare și să se vândă, ear venitulă ce ară resulta, jumătate se se adaugă la fundațiunea Aiului seă Emilă Bașota și jumătate la fondulă generală ală Asociațiunei. — Raportulu servesce spre scire; cererea nu se pote încuvi- ința din motivă, că cuprinsulă elaboratului flindă de totă specială, nu va afla cumpărători; elaboratulă se restitue autorului. Nr. 51/118, Direcțiunea scolei civile de fete a Asociațiunei înainteză cu datută 7 Martiă 1895, Nr. 22, hârtia d-șorei Maria Romană, prin care declară, că nu pote primi condițiile, sub care acestă comitetă i-a oferită, în urma cerere! sale, întreținerea în internatulă scolei ndstre și prin urmare din 15 Martiă curentă ab- dice dela postulă de instructdră pentru lucrulă de mână în cursulă complementară, în care postă fusese angajată până la flnea anului școlară curentă. In legătură cu acesta direcțiunea școlară raporteză, că la postulă ce devine astfelă vacantă reflectdză domnișorele: Irina Mathias și Cornelia Surdu, ambele din Sibiiă și provă(|ute cu cua- liflcațiunea recerută, — pe lângă rugarea se se numesca una dintre petente pentru provederea lucrului de mână în cursulă complemen- tară pănă la finea anului școlară curentă. — Abdiicerea d-șorei Maria Romană servesce spre scire; pen- tru provederea lucrului de mână în cursulă complementară pănă la finea anului școlară curentă, se numesce d-șora Cornelia Surdu, pe lângă remunerația votată spre acestă seopă în bugetulă anului curență. 127 Nr. 52/119; Dlă Petru Indrieș, notariu comunală în Bbița, cu datulă 6 Martiu curentă cere, ca fiica sa Aurelia, elevă esternă în clasa III. la scola civilă de fete a Asociațiunei, să fie dispen- sată dela solvirea didatrului pro 1894/5. — Cererea nu se pote încuviința. Nr. 53/117. Dnulă Dr. Corneliu Diaconovich, cu datulu 6 Martiu curentă, transpune pentru biblioteca Asociațiunei dela dlă Alphons Tuoră, profesoră în Staefa lângă Ziirich, trei fascicole din poesiile acestuia întitulate „Poesias Romonschas" și doue scrieri dramatice. In necs cu acesta descopere dorința distinsului poetă rhaeto» română, de a se întemeia legături mai strinse între Daeo-Românî și Rhaeto-Români, în specială între institațiunile loră chiămate a cultiva limbile surori ale acestoră popore, — și propune: Asociațiunea se facă primulă pasă pentru stabilirea legături- loră dorite de dlă Tuoră, oferindă societății rhaeto-române schim- bulu publicați uniloră sale. — Operele dlui Alphons Tuor, și anume: trei fascicole „Poesias Romonschas" și doue scrieri dramatice, dăruite de însuși autorulă, se primescă cu mulțămită; ear pentru stabilirea legăturiloră dorite, comitetulă ofere cu intimă satisfacție schimbulu publicațiuniloră sale și însărcineză biroul» a trimite pe viitorifi societății Rhaeto- Române tote publicațiunile Asociațiunei, încependă cu 1 lanua- riă 1895. Nr. 54/. Vice-președintele Asociațiunei comunică. notificarea dlui Dr. Urban Jarnik, profesoră de universitate în Praga și mem- bru onorariu ală Asociațiunei, prin care achiteză Cu mulțumită primirea celoră doue tomuri din „Documentele privitore la familiile nobile române" de Ioană cav. de Pușcariă. — Spre scire. Nr. 55. Verificarea acestui procesă verbală — Se încredințeză membriloru; Z. Boiu, Dr. C. Diaconovich și N. Togană. Ședința se închee. D. u. s. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p., Dr. Vasile Bologa m. p., v.-președiute. secretarii! II. S’a verificată. — Sibiiă 12 Martiă 1895 n. Z. Boiu m. p. Dr. C. Diaconovich m. p. N. Toganu m. p. îâ8 CONSPECTUL0 membriloră Asociațiuneî transilvane, cari au achitată tacsele in pătrariulă 1V. 1894. Zacharia Tataru din Elisabetopole și Leontinu Simonescu în Sibiiu câte 5 fl. Suma 10 fl. Din despărțgmentulă Năs&udulul: Dr. Alecsiu Larionessi; Sil- viii Bolfa; Vasiliu Moldovanu, D. I. Martinu; Georgiu Moroiaflu în Paris; Filip Popu în Bandn; loanu Rațiu în Șamșud; Nicolau Toganu în Sibiiu; loanu Crețu în Sibiiu câte 5 fl.; Leonu Viciu; Tit Pituc câte 6 fl.; Gregoriâ Pletos 2 fl. 50 cr. Suma 54 fl. 60 cr. Din despărțgmentulă Sighișora: D. Moldovanu, protopopii în Sighișora; I. Șandru, senatorii în Sighișora; D. Dragoș, propriet. ’în Ferihaz; N. Fleșer, mesariii în Saschiz; V. Urdea, cojocariu în Sighișora; Z. Ganea, parochu în Ferihaz câte 5 fl.; Dela membri ajutători 14 fl. Suma 44 fl. Din despărțemeniulu Brunului: Gavriilu luhas, Zernesci pro 1892; Iliseiu Nemeș, în Tohanulu vechiu pro 1893; loanu Rațiu, în Bran-Șimohu; I. cav. de Pușcariu în Branu; Georgiu Bobeșu în Bran-Porta; Nicolau Manoiii în Șimonu; Stanciii Garoiu în Zernesci: loanii Strevoiu; loanu Garnița; Nistorii Podariii; lacob Zorea; Comuna Poiana-Merulul; Moise Micu îh Poiana Merului: loanii Vodă în Poiana-M&rului; loanu Avram în Holbav; Nicolau Penciu în Zernesci; Dr. lancu Mețianu în Zernesci; Dr. Eugenii! Mețianu în Brașovu; loanii Danu în Zernești; George Tomoș în Tohanulu vechiu; Nicolau Grozea în Tohanulu vechiu; Nicolau Cintea în Zernesci; loanii Sioma în Zernesci; Simionu Moldovanu în Betleanu; Nicolau Marin, majorii în St. Polten, câte 5 fl.; lacob Popu în Șimonu; Acsente Moșoiu în Porta; loanii Gavrilescu în Țințarî câte 6 fl. Biserica gr. cat. română din Șomcuta mare 100 fl. M. Popii Grideanu în M.-Oșorheiu pro 1893/4 10 fl. Suma 248 fl. Despărfân&ntulă Făgărașului: Vasiliu Rațiu; Dr. Nicolau Mo- șoiu; Dr. Andreii! Micu; loanii Turcu; Demetriu Chișiereanu; luliu Dan; Alecsandru Pocolu; loanii Dejenariu; Dr. Ștefanii Popu; loanu Țintea, toți din Făgărașu, au solvitu câte 5 fl.; Dr. Nicolau Șerbanu în Voila 5 fl.; Pentru doue diplome 2 fl. Suma 57 fl. DespărțSm&ntulu D. S. Mărtinulul: Simeonu Caluțiu; Petru Nireșteanii; lacob Macaveiu câte 5 fl. Suma 15 fl. Sibiiu, 31 Decembre 1894. Leontină Simonescu m. p., cassariu. iwr Chi&m&mu atențiunea on. nostru publicfi cetitorii! asupra anunțului publicațiunilorii Asociațiuneî, care-in comunicâmfi pe vfilito- rea acestei fol. Redaețiunea. g*** Nrnlul presentU se aclude și consemnarea membriloru Aso- ciațiunel. Editura. Asoc. trans. Redactorii: Z. Boia. Tipariul tipogr. archidiee.