TRANSILVANIA. riU ASMIțllMl TWSILHIE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ SI CULTURA POPORULUI ROMÂNLL ANULU ALU XXVI-LEA lees. Editortt: Comitetulu AsociatiuneL j Redactorii : Z. Bo iu, primu-seeretaru alii Asoeiațiunei. iNf. — f -T ■ SIBIltJ, TlPAKlUh TIPOGRAFIEI ARCHIB1ECESANK 1895 TRANSILVANIA. FOIA ASOCIAȚIIiAEI TRA5SJIA.ni! PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ Șl CULTURA POPORULUI ROMÂNU. ANULtr ALU XXV^EA Editorii: Comitetuliî AsociațiuneT. Redactorii: Z. Boiu, primu-secretaru alu AsociațiuneT -----------------------------------— SIBIltf, TIPABIUL TIPOGRAFIEI AROHIDIEOE8ANE 1895. P 106 Motto: Guița cavat lapidem, non vi, sed saepe cadendo. i Tabla de materii a revistei „Transilvania" pe anul 1895. I. Disertațiunl, cuvântări festive, biografii și tractate literare. Pag. Femeea română din Transilvania, de B. Baiulescu . . ' 2 Despărțemintele Asociațiunei, de Z. Boiu ........................ 35 în memoria Episcopului loan Popasu, de I. B. Boiu . 45 Despre îmbrățișarea meseriiloru și a comerciului, de loan Moța . . •............................................... 69 ''îțâ Xof.ropo’itu’u.1 Silvestra,. . . . . . , . '..'A. Metropolitului Dr. Victor Mihalyi de A A Curbată de deschidere la adunarea generală din I de I. M. Moldovană ....................................... 260 Care este femeea cea mai frumosă? Disertațiune c I. Popescu..........................................309, 356, 398 II. Istoriă, Geografia și Etnograflă. Testamentulă fundatorului Vasile Adamachi .... 42 Nicolae Bălcescu (schiță biografică) de C. Romulus . . 52 Date istorice privitore la familiile nobile române, de loan cav. de Pușcariu ........................................ 82 Unu documentă dela anulă 1784 ......................... 112 și 203 Necrologă pentru Archiepiscopul Metropolit Silvestru alu Bucovinei................................................ 129 Compendiu de Geografiă universală de T. Ciontea, recens. de St. . ........................................ 145 Dela congresulă bisericei ortodocse române din Transil- vania și Ungaria.......................................... 166 IV Pag. Generalulu Traian Doda, (din vieța generalului Traian Doda) ... ..................................... . 194, 228 Momente din vieța lui Petru Maiorii de D. S. Martinii, de Em. Micu . . . . .......................... ■ . 234, 246 Raportă general despre activitatea comitetului Asociațiunei 264 ll|. Din vieța socială. Membri fundatori ai Asociațiunei ............................. 39 Din scola vieței. Aforisme alese și traduse, de Ieronim G. Barițiă . . . .... 46, 86, 114, 180, 238, 284 Fundațiunea Georgiă Filipu de Tășnad ...... 65 Adunarea generală a societății pentru literatura și cul- tura română în Bucovina ......... 67 Dela despărțemintele Asociațiunei, de Alex. Filipă . . 140 Trei femei generose.......................................... 144 Societatea, domneloră române din Bucovina . .... 171 Câte-va observări asupra commasăriloră, de I. Georgescu 177 Societatea Petru Maiorii . . . . . . ... . . 204 In ajunulă adunărei generale a Asociațiunei .... 226 Glasulu timpului, de Ioană Costinu........................... 234 Dela adunarea generală a Asociațiunei ...... 272 Căsătoria civilă și cultura poporului nostru................. 308 Statulu nostru industrială . . . ........................... 396 IV. Instrucțiunea publică. Inaugurarea fundațiunei universitare Cârolu I . . . 106 Programa esameneloru publice dela scola civilă de fete a Asociațiunei pe 1894/5 ......... 160 Scola civilă de fete a Asociațiunei . ....................... 168 Esamenele scolei civile publice de fete din Sibiiu . • . 193 ,/ Despre învSțămentulu religiunei, de P. Givulescu . . 198 Date școlare din Brașovă . . . . . ... . . . 201 Scola Asociațiunei, condițiuni de priimire . . ... 243 ... Pentru clarificare, Dr. Ilarionu Pușcariă, vice-președinte alu Asociațiunei , , ...... ... . 346 V V. Dela Academia română. Pag. ! Fundațiunnea Vasilie Adamachi ......... 51 Sesiunea generală a Academiei Române din 1895 . . 98, 130 Deschiderea sesiune! la 1/13 Martin 1895 ..... 109 Premiile Lazară, Năstureii! și Eliade.......................... 142 Scola Ioană Otteteleșanu, apoi premiile Adamachi . . 173 VI. Bibliografia. Apelă în causa „Enciclopediei poporale", biroulă comit. 34 Vieța sânțiloră de Titu Budu ......... 94 Scrierile întrate . . 58, 94, 151, 188, 208, 243, 319, 383, 425 Concurși! literară........................................... 192 VII. Din cronica lunară. Notițe din cronica lunară. . . 55, 91, 120, 149, 184, 241, 424 Fundațiunea Georgiă Barițiă ... . ,. 122, 189, 206, 286, 319 Fundațiunea Gojdu 170 Vili. Acte oficiale. Procesă .verbală din ședința comitetului Asociațiănei transilvane etc. dela 6 Decembre 1894 n....... 21 . Procesă verbală dela 3 lanuariă 1895 n. . . . . . 25 „ „ 7 Februariă 1895 n. . . , . . M , „21 Februariă 1895 n. . . . ' 94 ' j? • • „ „ 7 Martiă 1895 n..... . . . 123 n „ „ 4 Aprile 1895 n. . . . . 151 Ti „ „ 2 Maiă 1895 n..... . .. 155 li „ ,15 luniă 1895 n..... . 189 n ■„ „4 luliă 1895 n..... ' 209 Ti „ „ 13 luliă 1895 n...... 215 Regulamentii pentru esamenele publice dela scolele po- porale superidre și civile de fete......................216 și 248 VI Procesă verbală (lela 29 luliă 1895 n. (convocare și Pag. programa adun. gen. din Blajă) 245 n n n 8 Augustă 1895 n. ..... 247 n Ti 27 Augustă 1895 n. ală adunare! generale din Blajă . ... . 287 n n n 28 Augustă 1895 noă ală adunare! generale tn Blajă . . . , i 297 n n 71 28 Augustă 1895 n, Comit. Asoc. 301 Rațiociniulu pro 1894 și budgetulă pro 1896 .... 320 Procesu verbală dela 15 Augustă 1895 n...... 338 m n n 17 Augustă 1895 n. ..... 339 n » n 20 Augustă 1895 n. . ... . 341 n n 22 Augustă 1895 n. ..... 341 n » n 5 Septembre 1895 n.. . . . . 384 n n 24 Septembre 1895 e. . . . . . 385 n n n 3 Octobre 1895 n...... 349 n r n 29 Octobre 1895 n...... 426 n n n 14 Novembre 1895 .n..... 427 n » n 23 Novembre 1894 n...... 435 n n n 5 Decembre 1895 n...... 437 Apare la 15 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNA ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂNO. Nruliî 1. SIBIIU, 15 lANUARrt 1895. Anulă XXVI. CĂTRĂ ONORATULU PUBLICU. Cu i lanuariă a. c. „Transilvania", organulfl Asociați- unel transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, întră în anulă XXVI ală viețel sale ; ear Nr. festivă, cu care amă onorată iubileulă el de 25 ani, credemă că se află deja în mânile stimațiloră membri ai Asociațiunel. Condițiunile de abonamentă se vădă pe învălitdrea foii; ele remână neschimbate ca în anulă espirată: pentru mem- brii Asociațiunel fâia se dă gratuită^ pentru nemembri cu prețulă de 3 fl. respunșl dintr’odată pe anulă întregă. Se chiamă însă atențiunea on. publică asupra acelei împregiurărl ndue, că după conclusulă On. Comitetă deîa 3 lanuariă n. a. c. Nr. prot. 5. agenturile comunale, cari noră aduna celu puțină 5 fl. la ană, noră priiml pdia gratuită, ca și membri Asociațiunel. Prin acesta., țâră, multă greutate din partea .particulariloră, f6ia Asociațiunel se va pute procura aprope pentru tdte comunele ndstre, și poporulă cu atâtă mai multă se va pute împărtăși de nutrimentulă "el spirituală, căci din cândă în cândă se voră publica articuli destinați anume pentru poporu. Apelămă dar și la începutulă acestui hoă periodă la bunăvoința on. publică română față cu acestă organă ală Asociațiunel ndstre, carea 13 ' -?;7 , DIN SC6LA VIEȚII. (Aforisme alese și traduse de Jeronimu G. Barițiu.) Când apare în lume unu spiritu mare, îlu poți cunosce de pe aceea, că tote spiritele mici se alieză unanimii contra lui. Pope. * Cu cât e geniulu mai mare, cu cât e eorpulu mai frumoșii, cu atâtu i iertă lumea mai multe pecate. , Jean Paul. , * Cei câri deținu puterea lucră prin forță, cei slabi prin drep- * tulu lorii. Proverbiă. * Orgoliulu, o inimă rea și unu intelectu mărginită sunt cele trei isvore, din care derivă Jipsa de bună cuviință. Celu ce nu are vre-unulu din aceste defecte,. greșesce contra aceea ce înțelegemu sub cuvântulu cundscerea lumei numai' din lipsă de esperiență. * Swift. Gradulu de mărime spirituală, pe care trebue se-lu aibă omulu, care se ne placă — e unu măsurării esactu alu propriei no- stre mărimi spirituale. Helvefiu. * Cel-ce asceptă rugarea unui omu, ce are lipsă de ajutoră, a cărui miserie o vede cu ochii, acela deja mediteză asupra reșpun- sului negativă, ce-i va da. Dante Alighieri. * Mulți omeni sunt numai pentru aceea darnici, pentru că prin aceea voră se-și copere vițiurile loră. Virtutea loră e ca sulima- nulă, care ascunde defectele unei femei. Karl Munding. Omeniloră vani se nu le împărtășesc! nici ună secretă, pen- tru că vanitatea e indiscretă. Karl Munding. * însemnă a cunosce prea puțină pe omenii în posițiuni publice, decă cine-va își închipuesce, că aceia observă cu atâta îngrijire purtarea nostră, încăt prin aceea să se simtă îndemnați a ne face bune servicii. Uniculă mijlocă de a ni-i face protectori e, ca se începemă a le fi noi lor folositori. * # * * Istoria vieții unui omfi e caracterulu seu. Goethe, * ' 14 Pe omu îlu îndemnă mai vârtosu doue lucruri: iubirea seu frica. îlu stăpânesce deci de asemenea celă ce-i câștigă iubirea, ca și ce-lu ce-i inspiră frică, și mai adesea celu temută află mai multă supunere și ascultare ca celu iubită. Machiavelli. ♦ Și omulă celu mai bună sămână unui mără punică. Unu sâmbure din elu de sigură e, putredă. Krates. ♦ . O erore contra bunei cuviințe ți-o iertă ună bărbată de lume cultă mai cu greă, decât o faptă urîtă. C. Schreiber. Omenii sunt forte aplicați a adora ceea ce nu înțelegu; unu secret mare acesta, pe care mulți amăgitori ai genhlui omenescă și-au bâsatu întregă noroculă înșelătoriei loră. Fielding. ♦ A se cunosce pe sine însuși e cea mai înaltă treptă a înțe- lepciune!, a cunosce omenii e capă de operă a prudenței, și mijlo- culu celă mai sigură a se esamina pe sine însuși e de a se studia pe sine în alții. Dela Chambre. - . ■ * Despre omeni se pote afirma în genere, că sunt ingrați, Schimbăcioși, ipocriți, desertori înaintea pericolului, însetați după câștigă. Pănă când le faci bine, îți sunt cu totulu devotați, ei îți oferă sângele, averea, vieța loră, decă necesitatea de a o face e în- depărtată ; când însă ea se apropiă, ei îți' întorcă spatele. De aci se nasce o întrebare: „dăcă e maî bine a fi iubită, de cât temută? ori temută, de cât iubită" ? Eă răspundă: că ară trebui se fi și una și alta. Fiind-că însă e lucru greă a întruni pe amândoue, apoi e cu multă mal sigură a fi temută, decât iubită, decă trebue se te lipsești de una din acestea. Machiavelli. * Din singurătate omulu se doresce în lume și din lume în singurătate. Emil Palleske. ♦ Natura a depusă pe omeni sub domnia celoră doi stăpâni de căpetenie; durerea și plăcerea. Ei singuri determina ceea ce tre- bue să facemu și ceea ce avem a face. Bentham. ♦ ' 15 - ; Nimicirea totală a ori-cărui simții egoistieă e imposibilă pen- tru omulă singuratică, și dacă ea ar fi posibilă pentru generalitate, ară resulta descompunerea societății. Pecky. * Contrastele între egoismă și consciință sunt fundamentale. Prin consciință e a se înfrâna iubirea de sine, a se apera se nu degenereze în egoism. Precum în edifîciulu lumei aspirațiunile la aparență estreme ale forței centrifugale și centripetale producă ar- monia sfereloru, așa și în vieța socială a omeniloră egoismulă și consciință producă simțulă comună. W. Roscher. * Eu credă că omulu, când reflecteză decă se facă seă se nu facă unu lucru, nu face altceva decât aprețiâză, decă pentru elu e mai bine să-lă facă, seu se nu-lă facă. Hobbes. ♦ Uniculă motivă, prin care omenii ar pute fi îndemnați a fi virtuoși, trebue că e sentimențulă îtabinatu cu perspectiva unei fe- riciri personale în viitoră. Brown. * Omenii nu laudă nici odată gratuită și fără egoismă. Trebue se aibă vre-ună folosă din aceea, seă se-lă coste ceva pe celă care îlă laudă prea multă. Saint-Evremont. * Recundscerea de regulă merge numai pănă la acelă punctă pănă ce ea servesce în a pune în relief însuși pe celă ce-și es- primă recundscerea. K. Gutzkow. ♦ Cum .pote lumea esista cu egoismulă? Așa că 'iu pune în serviciulă ei și i ofere plata pe care o cere elă. Să-lă intereseze la scopurile ei, apoi pote fi sigură de conlucrarea lui. * R. v. Iheriny. Natura însăși a indicată omului calea, pe care trebue se apuce pentru ca se câștige pe ună altulă pentru scopurile sale; e aceea a îmbinăreî scopului propriii cu interesulii străinii. Pe acesta for- mulă e basată întrega ndstră vieță omenescă: statulu, societatea, coinerciulă și comunicațiunea. O corporațiune a mai multoră omeni spre același scopă, numai așa se pote înființa, că interesele tutu- roră convergente se întelnescă în același scopă finală. Nici unulă pote nu urmăresce scopulă ca atare, ci fiă-care numai interesulă seă propriu; înse coincidența intereseloră particulare cu scopulă - -• ' ' ¹⁶ comunii face, ca lucrândă fiă-care numai pentru sine sS lucre tot odată și pentru scopă. Unde din capulă locului nu esistă unii astfelă de interesă, trebue provocată în modă artificială. * II. v. Ihering. Lumea nu e o idee, ci o realitate; nu mai puțină și omeni- mea. Acesta își are elementele sale ca și lumea. înțelegă pasiu- nile. A fostă' problema societății a ficSa aci margini, a pune în loculă libertății individuale pe cea morală, ca așa se obțină resul- tate positive și reale. j)[ₙ memoriile unul advocatii. ♦ Pasiunile și faptele omenesc! se nu le condamnămă, nici se rîdemă de ele, ci se le înțelegemă. Spinoza. DIN CRONICA LUNARĂ. Unii acta, de generositate. A. S. R. principele Ferdinand ală României â adresată președintelui consiliului de miniștri română L. Catargiă o scrisore, prin carea i transpune suma de 20,000 lei, ca contribuite din partea sa și a principesei Maria „la aședămen- tulă — dice — întemeiată cu acestă prilegiă de iubitulă meă unchiă pentru ajutorarea țeraniloră“. Guvernulă â mai priimită pănă acum dela particulari suma de 87,600 lei; ear districtele (județele) în nobilă emoluțiune aă contribuită câte 50—100,000, ba distri- ctulă Buzeului chiar 500,000 lei. Donațiune. Dlă Ioană cav. de -Pușcariă, fostă membru la curtea de Casație din Budapesta, a donată Academiei române o colecțiune de 1505 documente istorice, copiate parte întregi, parte în estrasă, din archivele Transilvaniei. Filantropia, I. ᵥP. S. archiepiscopu și metropolită Dr. Sil- vestru Morariu - Andrieviciă prin o scrisore adresată presidentei „Societăței domneloră române" din Bucovina Elena de Popovici, aretă că va contribui în folosulă internatului pentru copile câte 300 fi. în fiă-care ană. La institutuia pedagogic greco - orientala româna din Ca- ransebeșu s’a instituită pe anulă școlară 1894/5 profesoră diri- gentă provisoră, în loculă domnului Ștefană Velovana, trecută în România, domnulă Patriciă Dragalina. Profesorii provisori d. d. losif BOlanu și Enea Hodoșa s’âă numită profesori definitivi; 17 profesorii provisoru dlă Petru lonescu, în, fine profesorii definitivă și medic seminarială Dr. C. Popasu. Distincți une. La anulă-noă dlă ministru'r. rom. de culte și instrucțiune publică Tache lonescu a fostă distinsă cu insigniile de mare oficeru alu ordinului „Steua României". Librăriă româniscă în Macedonia. Doi Români macedoneni au cerută și au și obținută concesiunea autbritățiloră, a deschide în Monastir librăriă românescă, — cea d’antâiă instituțiune de acestii felii în Macedonia. Președintele ligă culturale, dlu V. A. Urechiă, a priimită de Anulu - nou, totdeodată și onomastica sa, preste 3000 bilete de gra- tulare, apoi sute de epistole și depeșe telegrafice din România, Ungaria, Italia, Francia, Belgiă, Spania, Portugalia etc., parte mare dela bărbați de posițiune și renume. Românii macedoneni l’aă dăruită cu ună călămară de argintă filigrană în formă de corabiă, și ună păneră totă de argintă, ambe lucrate de argintari macedo - români. — Descoperire însemnată. Făcându-se pe moșia Măgurele de lăngă Bucuresci nisce astupățuri de bălți și cărându-se pămentă din altă parte, s'aă aflată nisce urne cu cenușă, precum se pare urme de gropi dinainte de creștinismă, și s’aă luată măsurile de lipsă pentru cercetarea științifică a acestoră descoperiri. NumSră festivă alu revistei „Patra". Din incidentulă cunu- niei de argintă a părechei regale române librăria din Bucuresci C. Sfetea a edată revista „Vatra" într’ună Nr. estra-ordinară de mare eleganță. Regina Elisabeta a dată pentru Nr. acesta ună autografă, care e reprodusă în facsimile. Fundațiunea „Găletariu". După „Biserica și Scola" proprie- tarulă din Tela (lângă Lipova) Toma Găletariă a făcută bisericei și scolei gr. or. române de acolo o donațiune de 12,000 fi. spre ajutorirea și susținerea aceloră instituțiuni. Totă asemenea a lăsată reposatulă epitropă din Lipova David P. Simonă bisericei de acolo 1000 fl., chorului bisericescă din locă 200 fl. și soțietății de lectură 100 fl., cari donațiuni veduva Maria Simonu născută Marienescu neamânată le a și realisată. Ondre nobililoră fundatori! — Contra esposiției milenare ungare. Representanța comunală a Brașovului a reieptată cu voturi unanime propunerea magistratului: de a se vota pentru participarea Brașovului la esposiția milenară 2 . 18 1500 fi., și a motivată reieptarea cu aceea, că spesele, ce s’arface, sunt nefructifere. Motivele politice, ce s’au adusă din partea mai multoră vorbitori (Dr. Lurtz, Dr. Schnell, Dr. Mureșană, Pușcariă ș a ), representanța nu le a priimită, dar acelea cumpenescă forte multă.— Despărțtmentulu Brașovă ală Asociațiuijei, convocată pe 27 Decembre 1894 la adunarea sa generală anuală, din causa neîntru- nirei membriloru, n’a putută ține adunarea acesta. Adunarea apoi a fostă convocată pe altă termină, adecă pe diua de 8/20 lairuariă c., când s’a și întrunită și a resolvită agendele sale în regulă. — Ne absținemu de orî-ce observare, ca se nu dămu ansă la învinuiri premature față cu despărțământulă, care nu fără cuvântă portă Nr. 1. La ședința festivă a Academiei de sciințe din Petropole, ținută la 19 c., spre marea bucuriă a membriloră aceleia și a totă popo- rală, a participată și tinerulă împerată Nicolau II. FONDULtî georgiO barițiu. Transportă din Nr. 11. 1894; 1628 fi. 31 cr. și 9 lei. Lista Nr. 61. Moise Moșoiu 1 fl.; Ilariă Plotogea 50 cr. Suma 1 fl. 50 cr. Lista Nr. 62. loan Vodă; Moise Micu câte 1 fl.; George Guimană; Savu Radu; Teodoră Pușcariă; Ioană Manecuță; Ge- orge Calea câte 50 cr.;; George Lazaroiă; Ioană j Bucură Bălană; Nicolaă Prăoveană; Susana Micu; Ioană Rulea Pașcu; Pantelimonu Ticoiă câte 20 de cr. toți din Poiana-Merului. Suma 5 fl. 70 cr. Lista Nr. 63. Ioană Pulbere 50 cr.; George Marțiană 20 cr.; George Marțiană 20 cr.; Avram Todorache 30 cr.; Ună binefăce- toriă din Holbavă 1 fl. 13 cr.': Ioană Stănișoră 10 cr.; lacob Rock 30 cr.; toți din Holbav. Suma 2 fl. 53 cr. Lista Nr. 64. Colectante lacob Zorea: lacob Zorea, notariă 3 fl.; lacob Zorea, preot 1 fl.; Tpma Dragoșiă, învețatoriă; Ioană Podariu, învățătoriu; Vasile Beleiă, primariă; Toma Potcovă, co- lectorii ; George Zorea, cassariă, câte 50 cr.; Ioană Stancioiă, eco- nomă; Ștefană Zorea, economă; Cipriană Potcovă, v.-primariă, toți câte 30 cr.; Zacheiă Zorea 25 cr.; toți din Vlădeni. Suma 7 fl. 65 cr. 19 Lista Nr. 72. Colectante Ioană Cențu, parochă: Moise Re- șiană, primarii; Ioană Nicolau Buzea, economii; loanii Nastase Benga, economii câte 50 cr.; Stoica Resiană, economii 30 cr.; George Arișiană, economii; Petru Arișiană, economii; losifă Țeposă, economii, toți câte 20 cr.; Nicolau Țeposă. economii 10 cr.', toți din Șirnea. , Suma 3 fi. Lista Nr. 473. Emilii Popii, proprietarii! în Bobohalma 3 fi.; loanii Mărgineană, parochă; Biserica gr. cat.; Augustină Chețiană câte 1 fl.; Colecta dela poporală din Bobohalma 1 fi. 30 cr.; Va- siliă Stroia, economii; loanii Dolcoș, economii câte 20 cr. Suma 7 fl. 70 cr. Lista Nr. 474. Despărțămentulu XXXII: 20 fl.; A. Zăhană, advocată 2 fl.; Sim. Caluțiu, advocată; lacob P. Macaveiă câte 1 fl. Suma 24 fl. Lista Nr. 475. Petru Nireșteană, parochă gr. cat. în Ernot; Alecsandru Crăciuneană, proprietariă 50 cr. Suma 1 fl. 50 cr. Lista Nr. 476. Daniil de Tamaș 1 fl. Suma 1 fl. Lista Nr. 477. Moise Birtolomă, proprietariă 5 fl.; Ioană Anca, parochă gr. cat. 2 fl.; Ioană Bandea, notară cerc.; losif Socolă, preotă gr. cat. în Sascud; Silvia Socolă, elevă în Blajă; Vas. A. Miliană câte 1 fl.; Petru Popă, parochă gr. or. în Cer- ghidulă mare; George Munteană, proprietariă în Lascod câte 50 cr.; Teodoră Găinară lui Costandină din Sașcud; Trifană Șerbană; George Susea lui Vasiu; Simeonă Crăciunăa lui Ioană ; Oprea An- dronică Crăciună câte 20 cr.; Gira Manasie; Mozes Hermann din Lascod; George Gira a lui Ioană; Vasilie Găinară Coșieriă din Lascudă; Ioană Stef a lui Magidonă; Lindenbaum Isac din Lascudă; Michailă Crăciună a Opri din Lascudă; Ștefană Șerbană câte 10 cr. Suma 13 fl. 80 cr. Lista Nr. .478. losifă Barbulă, parochă în Blajelă 1 fl.; Zacheiă I. Sas în Blajelă 50 a¹.; Gavriilă Floriană, învețătoriă în Blajelă 40 cr. Suma 1 fl. 90 cr. , Lista Nr. 487. Sofronă N. Oprea; Emiliă Frâncu; Ioană Oprea, jude în Șomfaleă, câte 1 fl.; Sonu F. Popă 2 fl.; Anânie Frâncu; Teodoră Frâncu câte 50 cr. Suma 6 fl. 2* ' So Lista Nr. 488. Ioană Marianii, parochă gr. or. 1 fl.; Dio- nisiă Boierifi parochă gr. cat. 50 cr. Stima I fl. 50 cr. Transportă 1706 fl. 09 cr. și 9 lei. Colectante directorulă despărțementului dlă V. Zăhanu, ad- vocată în D. St. Martin. Sibiiă, 28 Decembre 1894. BIBLIOGRAFIA. Numeru festivi alu „Transilvaniei" 1868—1894. „Transilva- nia'*. Foia Asociațiunel transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, la lubileulă seu de 25 ani. Cu portretele președințiloră Asociațiunel și ale redactoriloră eșiți din vieță. Editoră: Comitetulă Asociațiunei. Redactoră Z. Boiu, prim-secretariă ală Asociațiunei. Sibiiă, tipografia archi- diecesană 1895. Date istorice privitâre la familiile nobile române. Culese de' 1. cav. de Pușcariit. Publicate spb auspiciile Asociațiunei tran- silvane pentru literatura română și cultura poporului română. Partea II. Sibiiă, tipariulă tipografiei archidiecesane, 1895. Prețulă p. II. 4 fl. seă 8 lei; ambe părțile la olaltă 5 fl. seă 10 Iei. „Țdra nâstră¹*. Descrierea părțiloră Ardealului dela Mureș spre ' medădi și valea Mureșului, de Silvestru Moldovanu. Sibiiă, tipografia archidiecesană 1894. Compendiu de Geografiă universală, de Teodoră Ceontea, pro- fesoră preparandială. Edițiunea III. Prețulă 1 fl. 50 cr. Aradă, tipografia diecesană, 1895. Din „Romănische Jahrbucher“. a apărută fasc. VII — XII pe lunile luliu-Decembre 1894 cu cuprinsă forte bogată, dar adu- cendă totdeodată anunciulă înțristătoriă, că cu numărulu acesta , scrierea periodică înceteză. — „Lumina". Organă eclesiastico-didactică, socială și literară. Apare de doue ori pe lună în Giula. Redactoră respumț. D. Voniga. Diaru nou. Cu 1 lanuariă a. c. apare în Oreștiă, tipografia „Miner va“, o fdiă septemânară cu titlulu „Revista Oreștiei“, editura d-lui Aurelu Popoviciă- Barcianu, direcțiunea d-lui Dr. Silviă Moldovanu. Foia se va ocupa cu cestiunile soțiale, economice și culturale ale poporului nostru. — Ambeloră (Jiare ndue sincerele ndstre gratulări! \ ¹ 21 PARTEA OFICIALĂ. Nr. 459—1894. ProcesO verbalii din ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura .română și cultura poporului românu, ținută în Sibiiu la 6 Decembre 1894 n. , Președinte: Dr. Ilariontt Pușcariti, vice-președinte. Membrii presenți: I. Hannia, I. V. Russu, I. Papin, P. Cosma, L. Simonescu,' I. St. Șuluțiă, Z. Boiu, I. Crețu și Dr. C. Diaconovici. Secret arid: Dr. V. BolOga. Nr. 215/438. Ioană Candrea, studenții în clasa a VIII gimn.' în Beiușiă și stipendistă alu Asociațiunel din „fundațiunea Bașota", cu datulu 3 Novembre 1894. legitimeză sporiulă seu de studii pro 1893/4, și cere să i se acorde stipendiulu și pro 1894/5. Legitimarea servesce spre scire, stipendiulu i se lasă în folo- sință și' pro 1894/5. Nr. 216/439. Direcțiunea despărțământului Asociațiunel din Sighișora, cu datulu 6 Novembre 1894. Nr. 9, transpune protoco- lulu primei adunări generale a despărțământului aceluia, ținute în Sighișora la 20 Septembre a. c, dimpreună cu 44 fl. tacse de membri încassate la acea adunare. ' Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: a) s’aă înscrisă de membri noi ordinari ai Asociațiunel dnil: Demetriu Moldovană, protopopii în Sighișoră; I. Șandru, senatorii; Demetriă Dragoș, proprietariu în Ferihaz; Nicolau Fleșer, măsariă în Saschiz; Vasile Urdea, cojocariu în Sighișora; Zacharie Ganea, preoții în Ferihaz, solvind tacsa de câte 5 fl. pro 1894,. totală 30 fl., ear 14 membri ajutători cu 15 fl. 50 cr., în totală 45 fl. 50- cr., din care sumă 44 fl. s’aă transpusă aici; b) s’a decisă să se țină procsimă adunare generală a des- părțământului în comuna Ferihaz; c) s’a autorisată comitetulă despărțământului, se înființeze agenturi comunale pe teritoriulă despărțământului, conformă §. 22 din Regulament; . d) s’a autorisată comitetulă, să arangeze iarna viitore o petre- cere în favorulă despărțământului; & e) s*a însărcinată comitetulă, se pună la cale înființarea unei fundațiunî pentru ajutorarea meseriașiloră; /) s’a alesă cu aclamațiune de actuară ală comitetului ace- lui despărțămentă dlă Zacharie Ganea, preotă în Ferihaz. Protocplulă servesce spre scire cu aprobare, afară de punc- tulu e) referitoriu la înființarea fundațiunei pentru ajutorarea me- seriașiloru, ceea ce nu cade în sfera de competență a despărțe- minteloru Asociațiunei, în sensulă Statuteloră și Regulamentului; priimirea sumei de 44 fi. tacse de membri pro 1894. se adeveresce, ear dnii: D. Moldovanu, I. Șandru, D. Dragoș, N. Fleșer, V. Ur- dea și Z. Ganea, înscriși de membri noi, se declară de membri or- dinari ai Asociațiunei și se provădă cu documentă de legitimare pănă la procsima adunare generală a Asociațiunei. Nr. 217/441. Onoratulă Inspectorată regiă de scole din co- mitatulă Sibiiului, cu datulă 15 Novembre 1894. Nr. 1211, trans- pune anumite blanchete, ca se facă direcțiunea scolei civile de fete a Asociațiunei consignarea obiecteloru, cu cari eventuală dqresce să participe acestu institută la esposiția regnicolară, ce «e va des- chide în Budapesta la 1896. — De ore-ce scola de fete a Asociațiunei nu participă la numita esposițiune, se restitue blanchetele onoratului inspectoratu. Nr. 218/444. Dlu Vasilie Sfetea, preotu în Brașovă, cu da- tălă 23 Novembre 1894. cere se se creeze din mijlăcele disponibile ale Asociațiunei unu stipendiu și să se acordeze fiicei șale Maria, absolventă a preparandiei pentru scolele elementare din Cluju, de presentu elevă la preparandia pentru scolele civile din Budapesta. — Cererea de astădată nu fee pdte încuviința, nefiindă pre- văzută unu asemenea stipendiu în bugetă; la cas însă decă va cere necesitatea îngrigire de sucrescență pentru corpulă didactică la scola de fete a Asociațiunei, se va presenta o propunere în acestă obiectă la procsima adunare generală.. Nr. 219/449. Dlă luliă Vuia, învățătoriă în Banată-Comloș, cu datulă 16 Novembre a. c. mulțemesce pentru ajutoriulă, ce i-s’a pusă în vedere prin scripta acestui comitetă din 1 Novembre a. c. Nr. 430, cu privire la tipărirea opului seă: Istoria scoleloră române dincoce de Carpați, și cere totodată șă i-se dee spre folo- sință anumjte opuri din biblioteca Asociațiunei. — Spre scire. în ce privesce împrumătarea opuriloră din biblioteca Asociațiunei, — după-ce §. 6. diu Regulamentulă pentru 23 folosirea bibliotecei nu permite se se împrumute afară de localulu Asociațiunei opurile de valdre mai însemnată, cari nu mai ocură în comerciulii de cărți, precum sunt și cele cerute — dorinței supli- cantului nu se pote satisface. Nr. 220/450. Direcțiunea scolei de fete a Asociațiunei cu datulu 30 Novembre 1894. Nr. 129. raporteză cu provocare la hârtia acestui comitetu din 4 Octobre a. c. Nr. 404, că pentru provederea gimnasticei la scdla de fete pro 1894/5. a angajată și introdusă în oficiu cu începutulu lui Novembre c. n. pe domnișora Minna Wagner, profesdră de gimnastică la sepia superioră de fete evangelică din locă, pe lângă remunerație anuală de 100 fi. — Spre scire cu aprobare. Nr. 221/454. Bibliotecariulu Asociațiunei cu datulu 5 De- cembre a. c. presentâ nota din 13 Novembre a. c. dela Institutulă tipografic dim locu, despre 50 fi. 95 cr. pentru opurile procurate în urma conclusului acestui comitetu din 1 Novembrn c. Nr. 212, și împărtășesce totu odată, că urmâtorele opuri încuviințate a se procura: 1. I. Creangă: Scrierile lui. 2. G. Popă: Horia, tragedie. 3. / Shakespeare: Regele Ioană. 4. Gr. Ventură și V. Leonescu: Traianu și Andrada, și 5. A. D. Xenopolă: Istoria Romanilpră din Dacia Traiană, — nu s’aă putută procura, de ore-ce nu se mai află pănă la aparițiu- nea altei ediții. — Nota despre 50 fl. 95 cr. se transpune oficiului de cassă spre achitare; ear opurile neprocurate încă se ținu în evidență pentru a se procura la timpulă seu. Nr. 222/455. Dlu Alimpiu Barbolovici, vicariulă Silvaniei și directorulu despărțământului Asociațiunei de acolo, cu datulu 4 Decembre a. c. Nr. 10. transpune cererile învețătoriloru pensionați Vasile Popu și loanu Giurcuță din Marca, pentru câte unu aju- toriă pe seina fiiloru loru învățăcei meseriași. — Nefiind de astă dată ajutore vacante la Asociațiune cu asemenea menire, cererile se restitue petențiloru, ca se le înainteze aici când se va publica concursă pentru conferirea ajutoreloru de acestă natură. Nr. 223/456. Dlu I. M. Moldovanu, presidentulă Asociațiunei, cu datulu 5 Decembre a. c. transpune spre decidere epistola dlui 24 advocată Vasile Harșană dto Sibiiă, 26 Augusta 1894, referitdre la vinderea realitățiloră din lăsâmentulu fericitului Avram lancu din Vidra de susu. — După-ce cuprinsulă epistolei nu corespunde stare! faptice a lucrului, de 6re-ce comitetulă nu intenționeză a vinde casa feri- citului lancu, epistola se pune ad acta. Nr. 224/458. Cu același dată dlu președinte alu Asociațiunei transpune hârtia dlui Vasiliu Rația, vicariulă Făgărașului și direc- torulu despărțământului Asociațiunei de acolo, dto 22 -Novembre 1894, prin care se notifică împărtășirea dnei Zinca Romanii, soția fericitului advocată Ioană Romană din Făgăraș, că este hotărîtă se împlinescă disposițiunea testamentară a soțului seă de piă me-. moriă cu privire la 2 stipendii ă 60 fi. la ană pentru școlari gim- nasiali, și anume în moddlă urinătoriu: după-ce deocamdată nu pote depune capitalulă întregă, ce ’lă represintă sum^ celoră doue stipendii de 120 fi., se obligă a solvi suma stîpendiiloră și a o pune la disposiția acestui comitetu în totu anulă anticipative; eâr capi- talulă fundațională pentru siguranță se obligă a-lă Intabula în lo- culă prim și cu spesele sale proprii pe casele sale din Făgăraș. — Marinimosulu ofertă alu dnei Zinca Romană, soția ferici- tului advocată Ioană Romană din Făgăraș, întru esecutarea dispo- sițiunei testamentare a soțului seu de piă memoriă cu privire la 2 stipendii ă 60 fi. la an pentru școlari gimnasiali, se priimesce cu mulțemită, rugându-o ca se dee declarația recerută, în sensulu no- bilei sale hotărîri, ca se se potă efeptui întabularea. Nr. 225/457. Dlă losif Gomboș, candidată de preotă și pro- prietara în Vidra de susă, cu datulă 2 Decembre a. c. la învita- rea presidială din 22 Novembre a. c. Nr. 442. comunică informați- uni detaiăte cu privire la realitățile Asociațiunei din lăsămentulă fericitului Avram lancu și cu privire la comorile, ce s’ar fi aflată pe țeritoriulă acestoră realități. —: Informațiunile servescu spre scire cu mulțemită și se transpună delegatului în cestiune dlui Dr. V. Preda, advocată în Câmpeni, spre orientare. Nr. 226/. în postulă de medic la internatulă scolei de fete a Asociațiunei, în loculă fericitului Dr. Ioană Moga, substituită pană ᵥ acum prin dlu Dr. H. Siissmann, fisic comitatens, — Se institue cu începere dela 1 lanuariă 1895. dlă Dr. Ilie Beu, pe lângă remunerația de pănă aci; ear dlui Dr. H. Siissmann 25 se esprimă mulțămită pentru bunele serviți! prestate institutului nostru ca medic substitutu. Nr. 227. Pentru verificarea procesului verbalii — Se designeză membrii: Z. Boiu, P. Cosma și Dr. C. Dia- conovici. Ședința se închee. D. u. s. Dr. Ilarionu Pușcării! m. p., Dr. Vasile Bologa m. p, Vr-președinte. secretarii! II. Verificatii. Sibiitt 12 Decembre 1894 n. Z. Boiu m. p. Dr. C. DJaconovicf m. p. P. Cosma m. p. Procesu verbalii. din ședința comitetului „Acociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română", ținută în Sibiiu la 3 lanu- ariu 1895 n. Președinte: Dr. Ilarionii Pușcariii, vice-președinte. Membri presenți: I. Hannia, I. Papiu, P. Cosma, L. Simonescu, I. St. Șuluțiă, Z. Boiu, I. Crețu și Dr. C. Dia- conovici. Secretarii: Dr. V. Bologa. Nr. 1/483/1894. Dlă Ioană Papiriu Popii, protopopii greco- cat. în Riciă (Silvania), cu datulu 10 Decembre 1894. relateză în firulă hârtiei acestui comitetă din 18 Septembre 1893 Nr. 430, că a ridicată și sfințită la 4’ma St. George din 1894. petra monu- mentală la mormântulă fericitului Ioană Gallian, spre care scopu i s’a trimisă de aici cu datulă amintită 50 fi. în legătură cu acesta declară, că prin întemeerea fundațiunei „Galliane“ fericitulă Ioană Galliană a avută intențiunea: „ca nu- mai elevi de religiunea gr. cat. se folosescă stipendiulă", care în trecută s’a votată și tineriloră de religiunea gr. or., din care inci- dență regretă, că s’a călcată intențiunea directă a testatorului preotă gr. cat., și protesteză, de a se ignora caracterulă confesio- nală ală fundațiunei. Cere deci, „ca numai la tineri de religiunea gr. cat. să se conferescă stipendiulă, ceea-ce se se pună și între condițiunile de concursă*. 26 în sfârșită aretă cu numele familiile înrudite cu fericitulii loanii Galliană și prin urmare îndreptățite primo loco la benefi- ciulă fundațiunei, pe lângă cererea, se se alăture și păstreze lâ ce- lelalte acte fundaționale. — Raportulu despre rădicarea monumentului la mormântulă fericitului Ioană Gallianu în comuna Tușnad-Sărvad, servesce spre plăcută scire, și se csprimă mulțemită dlui loanu Papiriu Popii pentru binevoitoriulu serviciu adusă comitetului în acelu scopă. în legătură cu acesta se decide: să se roge oficiulă parochială gr. cat. din Tușnad-Sărvad, ca se binevoiască a lua sub scutulă și îngrigirea sa monumentulu fericitului de piă memoriă loanu Gallianu. încât privesce însă protestulă și cererea dlui I. Papiriu Popii, „ca se nu se ignoreze caracterulu confesionalii alu fundațiunei" și ca prin urmare „numai la tineri de religiunea gr. cat. se se con- ferescă stipendiulă®, ce s’a creații din acea fundațiune, — comite- tulu nu o pdte accepta, având datoria a se ține scrictu de literele fundațioale, cari, întru benecuventata memoriă a fericitului, n’aă dată caracteră confesională fundațiunei, în care casă Asociațiunea nici n’ar fi putută priimi administrarea ei, ci prescriă espresă în acestă punctă următorele: „din interesele obvenitore după giurstări (ale capitalului fundațională) să se dea stipendii tineriloră studeriți pe la gimnasii în patria mea Transilvania frecuentatorî, cari sunt lip- siți de tote tnijlocele subsistenței și voră ave comportanță religiosă, morală și calculi buni, legitimați cu testimoniile scolastice. — Aci voesc, a se preferi rudeniile și neamurile mele din famila „Popu“ și „Antonfi", cu acea înse observare, ca și dânșii se fiă înzestrați cu recerințele mai sus citate și în comparațiune cu alții străini vor ave preferință neamurile mele. — decă vor produce calcul! mai buni șefi asemenea altora“.— Nr. 2/410 1894. Se presentă cererile întrate la concursulă publicată sub Nr. 410/1894. cu terminulu pănă la 20 Decembre 1894. pentru conferirea stipendiului de 60 fl. din fundațiunea „Gal- liană“, și anume dela tinerii studenți: loanu Moga, cl. VIII. gimn. Sibiiă; Demetriă Tit. Perția, cl. VIII. ‘gimn. Sighișora; Ilie Oana, cl. VIII. gimn. Brașovă; loanu Ciuleiă, cl. VII. gimn. Brașovu; Ieronim Baiu, cl. VII. gimn. Bra- șovă; Nicolae Petra, cl. VII. gimn. Sibiiă; George Cuteană, cl. VI. gimn. Sibiiu; Leontinu Drăgană, cl. VI gimn. Năsăudă; Victoră Petric, cl. VI. gimn. Blajă; Ioană Trifă, cl. VI. gimn. Blajă; .Ge- orge Naneș, cl. VI. gimn. Brașovu; George Repede, cl. VI. Blajă; 27 Octav. Sglimbeă, cl. VI. Brașovă; Ioană Comaniciă, cl. V. gimn. Brașovă; George Bărbații cl. V. gimn. Sibiiă; Ioană Șuteă cl. V. Năseudă; Marianii Popa, cl. V. gimn Blajă; loanii Borcia cl. V. Sibiiă; Virgilii Comșa cl. V. Brașovu; Livră Horșa, cl. V, gimn. Blajă; loanii Romoșană, cl. IV. gimn. Sebeș; Victorii Maiorii cl. IV. gimn. M.-Oșorheiă; Emiliu Rus, cl. III gimn. Blaju; Ilie Minea, cl. III. Brașovu; Nic. Șoneriă cl. III. gimn. Brașovu; George Lupșa, cl. II. reală Deva; Aronă Costea, cl. II. gimn. Brad; loanii Albon, cl. I. gimn. Bistriță; loanii Simulescu, cl. I. gimn. Bradă; Maria Cadariii, cl. I. civ. Turda; Ilie Popa, cl. I. civ. Timișdra; Vasilie Stană, cl. I. gimn. Clujă; Aug. Comană, cl. I. gimn. Sibiiă și Tra- iană Papiriă Popii, cl. II. elementară în Șimleă. Stipendiulă de 60 fl. la ană din fundațiunea „GallianăJ se voteză unanimă tinerului Ilie Dana, stud. în cl. VIII, gimnas. în Brașovu, având a-lă folosi dela începutulă anului școlară curentă. ■Nr. 3/460 1894. Direcțiunea despărțământului Asociațiunei din Brană cu datulă 6 Decembre 1894. Nr. 35. transpune proto- colulă adunare! generale ală despărțământului aceluia, ținute în comuna Vlădeni la 21 Octobre 1894, dimpreună cu 133 fl., tacse de membri pro 1894 și restante. Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: a) s’a cetită o baladă istorică din trecutulă comunei Vlădeni, de preotulă losifă Comănescu; &) s’a aprobată raportulu despre activitatea comitetului pro 1894, și i s’a dată absolutoriă; c) s’a aprobată rațiociniulă despărțământului pro 1894, și s’a votată bugetulu pro 1895; d) s’aă încassată dela 23 membri ordinari tacsele pro 1894 și unele restante, în totală 115 fl.; e) s’aă înscrisă de membri noi ordinari ai Asociațiunei dnii: lacob Popa, notariă în Șimonă; Acsente Moșoiă, notariu în Porta și Ioană Gavrilescu, preotă în Țințari, solvind câte 5 fl. tacsa și câte 1 fl. pentru diplomă, totală 18 fl.; f) s’aă încassată dela membri ajutători 64 fl. 56 cr., care s’aă reținută pentru trebuințele despărțământului, ear celelalte tacse în sumă de 133 fl. s’aă transpusă la cassa centrală; y) ca delegați ai despărțământului la adunarea generală din 1895. s’aă esmisă dnii: Dr. lancu Mețiană și lacobă Zorea; A) s’a decisă să se țină procsima adunare generală a despăr- țământului în Tohanulă vechiă. 28 — Protocolulă servesce spre scire cu aprobare, se recercă inse direcțiunea despărțământului, se dee deslușiri, cu ce scopă s’a reținută considerabila sumă de 64 fi. 56 cr., ceea ce nu s’a moti- vată nici în protocolă nici în bugetă, în sensulu §§. 14—20, din Regulamentu; membri noi înscriși, anume dnii: lacob Popa, Acsente și Ioană Gavrilescu se declară de membri, ordinari ai Asociațiunei și se provăd cu documentă de legitimare pănă la procsinja adunare generală a Asociațiunei; suma de 133 fi. tacse de membri ordinari pro 1894 și restante, s’a priimită cu mulțemită. Nr. 4/462—1894. Dlă N. Garoiu, directorulă despărțământu- lui Asociațiunei din Branu, cu datulă 9 Decembre 1894. transpune 20 fl. 38 cr. pentru fondulu „George Barițiu", pe lângă restituirea listeloră de colectare Nrii 61, 62, 63, 64 și 72. — Spre scire cu mulțămită, pe lângă observarea, că listele respective s’aă transpusă la redacțiunea „Transilvaniei", spre pu- blicare. Nr. 5/467—1894. Direcțiunea despărțământului Asociațiunei din Sibiiu, cu datulă 10 Decembre 1894. așterne protocolulu sub- comitetului din 18 Octobre 1894, dimpreună cu protocolulă adu- nărei generale a despărțământului, ținute în Ogna-Sibiiuluî la 21 Octobre 1894. Din cuprinsulă protocolului subcomitetului se constată, că s’aă luată la timpă disposițiile necesare pentru ținerea adunărei generale a despărțământului. Din cuprinsulă protocolului adunărei generale a despărțămân- tului se constată următorele: a) s’a luată spre scire raportulă subcomitetului despre activi- tatea despărțământului pe anii 1893 și 1894; Z>) s’a declarată de vacantă postulă de directoră ală despăr- țământului, prin acela și ună locă de membru în subcomitetă, în urma greului morb, de care sufere directorulă despărțământului dlă Nicanoru Frateșiu, protosincelă și asesoră consistorială, și s’a în- tregită, alegându-se în acea adunare directoră: Ioană Papiu, pro- topopă în Sibiiă, ear vice-directoră: Leontină Simonescu, secretariă metropolitană;) c) s’a cetită disertațiunea „Munca și prețulă ei" din partea dlui Dr. Petru Șpan, profesoră seminarială; d) s’a votată bugetulă despărțământului pro 1895; e) s’a autorisată subcomitetulă, se îngrijescă de numirea dele- gațiloră despărțământului pentru adunarea generală a Asociațiunei ²⁹ din 1895, și pentru designarea locului și timpului procsimeî adu- nări generale a despărțământului; f) s’a îndrumată subcomitetulă a stărui, ca se se înființeze agenturi prin comunele mai de frunte ale despărțământului con- formă §. 22 din Regulamentă; y) se recercă comitetulă centrală ală Asociațiunei, ca se dis- pună următorele: în „Transilvania", organulă de publicitate ală Asociațiunei, se se publice și lectură ușoră pentru poporă din sfera economiei de casă, industriei și comerciului; ca se priimescă fiă-care agentură comunală ună esemplară din „Transilvania", care va aduna la ană celă puțină 5 fl. spre scopu- rile Asociațiunei; A) s’aă statorită doue premii ă 12 fl. 50 cr., pentru doi în- vățători de pe teritoriulă despărțământului, cari în decursulă anu- lui 1895. vor cultiva legumăritulă în grădina scolei conduse de ei și vor dovedi în acestă privință cele mai bune succese; i) s’a dată absolutoriă subcomitetului pro 1893 și 1894; A) s’aă încassată următorele tacse: dela 7 membri ordinari vechi pro 1894, 35 fl.; dela dlă Isaia Popa, preotă în Ogna Sibi- iului, înscrisă de membru noă, 5 fl.; dela 65 membri ajutători 38 fl. 75 cr.; cu totulă: 78 fl. 75 cr. — Protocolulă subcomitetului din despărțământulă Sibiiului dela 18 Octobre 1894, dimpreună cu protocolulă adunărei generale a despărțământului, ținute în Ogna-Sibiiuluî la 21 Octobre 1894, servesce spre scire cu aprobare; dlă Isaia Popa, preotă în Ogna- Sibiiului, înscrisă de membru noă, pe lângă solvirea tacsei de 5 fl. se declară de membru ordinariă ală Asociațiunei și se provede cu documentă de legitimare pănă la procsima adunare generală. în legătură cu acestea, la recercarea adunărei generale a despărțământului Asociațiunei din Sibiiă, se decide: a) redacțiunea „Transilvaniei", organulă de publicitate ală Asociațiunei, se îndrumă se publice în colonele acelei foi menite pentru cultura poporului și lectură ușoră acomodată pentru poporă, din sfera economiei de casă, industriei și comerciului; b) pentru viitoră fiă-care agentură comunală priimesce ună esemplară din „Transilvania," organulă Asociațiunei, decă adună la ană pentru scopurile Asociațiunei celă puțină 5 fl. și-i transpune Ia cassa centrală a Asociațiunei. 30 Nr. 6/474—-1894. In urma concursului literară publicații de aici cu termină până la 1 Octobre 1895, și anume 200 fl.; pentru cea mai bună lucrare asupra subiectului: „Dietetică poporală, cu deosebită considerarela modulă de viețuire a „țeranului română“, — dlu Dr. G. Vuia, cu datulu 12 Decembre 1894. cere se se cum- pere cu prețulă concursului de 200 fl. opulă seu „Higiena poporală cu privire la săteanulu română\ ediția Il-a, din care dispune încă de circa 500 esemplare. — Cererea nu se pote încuviința^ se îndreptă însă autorulă se reflecteze în terminulă deschișii la concursulu publicată. Nr. 7/497—189.4, Prim-secretariulu Asociațiunei Z. Boiu cu dat. 23 Decembre .1894. transpune unu esemplaru din broșura „Insti- tutulu Ioană Otteteleșană“. Acte relative la fundațiune și organi- sare, 1876—1894. Bucuresci, 1894“ din’ cele priimite dela Aca- demia română din Bucuresci, pentru biblioteca Asociațiunei. — Spre scire cu mulțemită, pe lângă observarea, că s’a trans- pusă la biblioteca Asociațiunei. £r. 8/498 — 1894. Domnulu Ioană Serbu, protopopă, Șom- cuta mare, cu datulu 23 Decembre 1894. transpune 100 fl. dreptă tacsă de membru ordinariu pe viăță pentru biserica gr. cat. ro- mână din Șomcuta - mare, pe lângă cererea r se se trimită foia Asociațiunei la adresa oficiului parochială. — Suma de 100 fl. se priimesce cu mulțemită; comuna bise- ricescă greco-cat. română din Șomcuta - mare, se declară de mem- bru ordinariu pe vieță ală Asociațiunei și se provede cu documentă de legitimare pănă la procsima adunare generală a Asociațiunei, însărcinându-se biroulă a lua disposiții pentru trămiterea foii la adresa cerută. Nr. 9/505—1894. Direcțiunea despărțământului Asociațiunei din Făgăraș, cu datulă 21 Decembre 1894. așterne protocolulu adunărei generale a despărțământului aceluia, ținute în Făgărașă la 18 Novembre 1894, dimpreună cu lista membriloră și tacsele în sumă de 57 fl: Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: a) s’a luată spre scire raportulă subcomitetului despre acti- vitatea sa din anulă precedentă și s’a dată absolutoriă subcomite- tului, cât și cassariului despărțământului; b) s’aă încassatu tacse pro 1894: dela membri vechi în sumă 55 fl., dela unu membru ajutătoriu 1 fl.; ear dela dnii Nic. Rațiă 31 și losif Stoica din Șinca veche, câte 1 fi., pentru diplome,’ cu to- tulii: 57 fl. transpuși la cassâ centrală a Asociațiunei; c) s’a votată bugetulă despărțământului pro 1895; d) s’a alesă comitetulă despărțământului pre unu nou periodă de trei ani, în personele dniloră: Basiliă Rațiă, luliă Dan, loanu Turcu, Dr. Andreiă Micu, Dr. Ștefanii Popu, Dimitrie Chișereană și loanu Dejenariă; e) s’a autorisată comitetulu, să provoce agenturile comunale pentru împlinirea datorinței lorii și se designeze loculă și timpulă pentru procsima adunare generală a despărțământului. — Protocolulu servesce spre scire cu aprobare; se adeve- resce priimirea sumei de 57 fl. tacse de membri pro 1994 ș. a., ear biroulu priimesce însărcinarea, a provede cu diplome, pe Anii: N. Rațiu și los. Stoica din Șinca. veehiâ. Nr. 10/5—1895. Direcțiunea scotei civile de fete a Asociațiunei cu datulu 3 lanuariă 1895. Nr. 1 transpune protocolulu conferinței corpului didactică din 1 lanuariu 1895. — Spre scire cu aprobare. Nr. 11 /6. Dlu Dr. Corneliă. Diaconovici, membru ală co- । mitetuluî Asociațiunei, cu datulu 3 lanuariu 1895, presentă unu i proiectă pentru o nouă întreprindere literară din partea Asociați- Ș unei, în scopulă lățirei sciințeloră și arteloru în cercuri cât 'mai ț largi Ia poporulă nostru, anume prin editarea unei enciclope- dîi române în forma așa numiteloră „Lexicone de conversațiune". — Se predă spre studiare și raportare comisiunei constătătore ’j din membri: Dr. Ilarionă Pușcariă, Z. Boiu, P. Cosma, L. Simo- i nescu și Dr. C. Diaconovici. Nr. 12/7, 8 si 9. Cassariulu Asociațiunei presentă următo- rele conturi dela tipografia archidiecesană: a) despre 3 fl. 50 cr. pențru 200 esemplare blanchete „Con- semnarea membriloră Asociațiunei" după despărțăminte; b) despre 203 fl. 83 cr. pentru tipariulă „Transilvaniei" în 900 esemplare, dimpreună cu învălirea, broșarea și espedarea pe ultimulă pătraru din anulă 1894; c) despre 350 fl. ca anticipațlune pentru tiparulă opului (tom. II): Date istorice despre familiile nobile române, de dlă Ioană cav. de Pușcariă. — Se transpune oficiului de cassă alu Asociațiunei, spre achitare. Nr. 13/10. Domnișora Elena Petrașcu, directora internatului scolei de fete a Asociațiunei, împărtășesce cu datulă 3 lanuariă 53 1895, ca vădândă necesitatea unei guvernante pentru conversațiune în limba francesă cu elevele internatului, a angajată de probă pre d-șora Jeanne Ravou din Hattol, depărtementulă Epinal în Francia, cu remunerație lunară de 15 fl. și întreținerea; și fiind-că respec- tiva îinplinesce datoria sa cu consciință, cere aprobarea acestui postă de guvernantă. — Se transpune corpului didactică dela scola de fete a Aso- ciațiunei spre opinare și raportare. Nr. 14/11. Cassariulă Asociațiunel presentăcu datulă 31 Decembre 1894. conspectulu operațiuniloră la cassa Asociațiunei transilvane, dela 1 Octobre pănă la 31 Decembre 1894. — Spre scire. Nr. 15/12. Se presentă actulu dto 2 lauuariu c., despre scontrarea cassei Asociațiunei cu finea anului 1894, făcută de vice- președintele Asociațiunei însoțită de membrulă comitetului Ioană Papiă, după care reiese, că starea aceleia e în deplină consonanță cu cărțile cassei. De asemenea saldulă cassei societății „Transilvania", din care se daă ajutore învețăceiloră meseriași. Se constată mai departe, că efectele fonduriloră Asociațiunei consună cu scontrulă efecteloră purtată în deplină regulă. Conspectulă despre saldurile cassei la 31 Decembre 1894, pentru fondurile speciale, și despre numerulă și valorea efecteloră, este acludată la raportă; — Spre scire. Nr. 16/451—1894. Secretariulă I. ală Asociațiunei refereză cererea învSțătoriloră dela scola de fete a Asociațiunei I. Popovici și Dr. V. Bologa, dto 2 Decembre 1894, pentru urcarea salariului loră la minimulă prevedută în legea statului. — Ne-permitendă mijlocele, cererea nu se pdte încuviința. Nr. 17. Pentru verificarea procesului verbală, — se designeză membrii: I. Hannia, I. Papiă și I. Crețu. Ședința se închee. D. u. s. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p. Dr. V. Bologa m. p. v.-președinte. secretariu II. Verificată. Sibiiă 10 lanuariă 1895. I. Hannia m. p. I. Papiu m. p. I. Crețu m. p. Editura. Asoc. trane. Redactoră: Z. Boiu. Tipariul tipogr. archidiec.