Apare la 15 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA RflMlMĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂNO. Nrulă 12. siBiiti, ib decembre 1894. Anulă XXV. CĂTRĂ ONORATlI CETITORI. Cu Nrulfl de față țncheiătnu cursulă anului 1894, dar totdeodată și periodulă de 25 ani, de când, cu o mică între- rupere, ese foia „Transilvania", organulu Asociațiunei transil- vane pentru literatura română și cultura poporului română. Mulțemindă tuturoră stimațiloră domni, cari în anulă și în periodulă espirată aă dată redacțiuniloră, ce s’aă succesă, prețiosulă d-loră concursă, îl rugămă totdeodată, a ne oferi acestă concursă spirituală și pentru Nrulă festivă, ce în urma conclusului On. Comitetă amă hotărîtu a da la 1 lanuariă n. 1895, și pentru cel următori, ca astfelă cu puteri întrunite se putem continua a servi causa cea sânta a culturei popo- rului nostru. Sibiiă, 15 Decembre n. 1894. Redacțiunea „Transilvaniei". CĂRȚILE N6STRE BISERICESC!. E ună ce cunoscută, că aprope la tote popdrele creștine primele urme ale literaturel sunt de caracteră religiosă: o rugăciune, o cântare, o sentință biblică. Poporulă nostru română încă nu face escepțiune îp privința acesta. Ba este ună ce de însemnată, că una din primele indicii de literatură română cuprindă o rugăciune, și anume: „Tatălă nostru" ; dar’ ună momentă și mal surprin^ătoriă e, că „Tatălă nostru", care Luca StroicI îlă scrise la curtea regală 25 378 polonă pe la anulă 1582, este scrisă chiară cu litere străbune, cu totulă diferită de modulă scrieriloră nostre de pe atunci, care eraă aprdpe esclusivă cu litere cirilice. Căci identitatea religi- unel și conviețuirea poporului nostru cu poporele slavice in- fluință atâtă de multă asupra literaturel române, încâtă • sfâuta scriptură și cărțile bisericescsci române în cursă de secoll îndelungați aă fostă scrise și tipărite aprope tote cu alfabetulă cirilică. Presupunândă, că cea mal vechia scriere de acestă felă ară fi „Psaltirea Scheiană“, scrisă pe la anulă 1482, putem afirma, că aprdpe 400 ani aă trebuită se trecă, pănă când literatura română s’a putută reîntorce la originea el, și limba sa latină se o scriă iarăși cu alfabetulă latină. Primele începuturi le aflămă pe la finea secolului 18., când literațh români S. Micu, Șincai, Maior, Lazarși contim- puranil loră es la lumină cu sfiosele loră încercări, de a se folosi în unele din scrierile loră de alfabetulă latină. Aă urmată apoi Eliad-Radulescu, Maiorescu, Lauriană, Maxim, — Cipariă, ca pioneri al acestui alfabetă străbună, gătindu-I drumulă, înlăturândă pedecile, câștigându-I aderenți; urmară societățile și reuniunile literare, dincoce de CarpațI cu deo- sebire Asociațiunea nostră transilvană, cari diseră adio alfa- betului cirilică și chiar și celui transitoriă așa numită civilă; ; și urmândă impulsului loră naturală, presa și șcdla română în curândă Introduseră preste totă caracterele latine. Numai biserica, după firea sa conservatore, păstră mai cu tenacitate . caracterele vechi cirilice. Dar cunoscința acelora deveni din ce în ce mai neusitată, mal rară, mal anevoiosă; și astăzi deja numai cei mai înaintați în etate seă cei de tagma preo- țescă și preste totă bisericâscă mai aă cunoscința acestofă semne învechite. Ună merită foite însemnată se cuvine și aici, ca în multe altele, Academiei Române ; căci pe când o scolă urma pănă la estremă p-nncipiulu etimologicii: a se scrie așa, precum cere latinitatea cuvântului, altă scdlă tindea la' posi- bila desvoltare a dialectului poporală, alta iarăși urmăria alte particularități, și erau mal câți scriitori atâte ortografii, pe atunci Academia Română, ținendă calea de mijlocii: a se scrie precum se vorbesce, proclamă principială ortografiei fo- netice, și prin acesta întruni variatele moduri de scriere în- tru atâta, în cât cu unele mici escepțiunl particulare astăzi ortografia acăsta unesce deja pe toți românii. Ținăndă contă de acestă desvoltare a spiritului națională, biserica ortodocsă română din regată, și în parte cea greco- catolică din Transilvania, aă tipărită deja aprope tdte cărțile bisericescl cu litere latine, și ca ună resultatu ală consultă- riloi ă venerabileloră sindde ală bisericel ortodocse din Unga- ria și Transilvania astădi putem înregistra faptulă celă îm- bucurătoriă, că în curendu cărțile bisericescl voră vedt lumina dilei în forma cea nouă a litereloră străbune. Cu acesta se împlinesce ună golă, ce de multă să sfin- ția pe câmpulă litera turei nostre bisericescl, ba se face ună pasă însemnată înainte întru împăcarea justeloră dorințe ale popo- rului nostru, ca precum în șcdlă și în literatura profană preste totă, așa și în viăța sa religiosă și bisericescă se vădă limba' sa cea multă iubită îmbrăcată iără în vestmentulă strămoșescă, ce i se cuvine. Asociațiunea transilvană încă are la acăstă dorită apa- rițiune partea sa de merită; și cu bucuriă ne aducemă aminte contimpuranil, cari le vedem acestea, de cuvintele solemne, ce la adunarea generală din Brașovă dela 1862 le pronunciă primulă el președinte, metropolitulă Andreiă: că cu plăcere va Introduce immediată în. școlele sale confesionale scrierea cu litere latine. Și dăcă acăsta pe terenulă școlară în ade- vără s’a și făcută, acum salutămă cu bucurie momentulă, când succesorii sel în scaunele archierescl aplică în pracsă princi- pială acesta și pe terenulă bisericescă. Căci nu este numai ună ce întămplătoriă, ci este ună pasă decisivă înainte întru realisarea unității limbel, literaturei și culturei poporului nostru, când fiii Iul nu numai pe terenulă sciințel și literaturei 25* profane, ci și pe terenulii literaturei bisericesci se voră put4 saluta întru tote ca frați. De aceea înregistrămu cu viuă mulțămire faptulă acesta cu deosebire astăzi, când foia nostră, încheiăndu periodul ti de 25 ani al esistinței sale, pote se comunice cetitorilor^ săi îmbucurătoriultt faptă, că în calea progresului nostru cultu- rală succesiv ne vom întâlni cu resultatele acestui progresă nu numai la tribună și în forulă vieței publice, ci și pe te- renulă școlară și bisericescă, și cu ună cuventă pe tote terenele literaturei și culturei. Salutăm dar cu bucuriă cărțile nostre bisericesci în vest- mentulu antică ală străbuniloră noștri. înainte cu Dumnedeit! Z. Boiu. DIN ANALELE ACADEMIEI ROMÂNE. Am anunțată la timpulă seă publicarea Analeloră Academiei Române, seria II, tomulă XVI, 1893—1894, Puținulă spațiă, de care dispunemu, nu ne permite, a da bogatei vieți literare și scientifie, ce desvolta înalta corporațiune erudită, și care se manifesteză și în seria acesta, atențiunea cuvenită și do- rită; și așa însemnămă numai în generală următdrele: Ședințe ordinare s’aă ținută în anulă 1893—1894, adecă dela închiderea sesiunei 1893 pănă la deschiderea sesiunei 1894. 39, ear numerulă ședințeloră din sesiunea anului 1894. e de 24; afară de acestea sunt ședințele secțiunilor: literară, istorică, scientifică, și. numerulă lucrăriloră științifice și literare, în poesiă și prosă, cari s’aă cetită în acestă periodă, e de 18. Averea Academiei se cuprinde într’o mulțime de proprietăți, 14 fundațiuni cu destinațiune anumită, la cari în anulă acesta s’a mai adausă fondulă Ioană și Elena Otteteleșană cu venită anuală de 159,280 lei; 2 fonduri cu nuda proprietate; după aceea o mul- țime de efecte, capitale active și numerariă. Ear bugetulu pe 1895 aretă suma de 201,835 lei. Biblioteca Academiei, deschisă în modulă celă mai liberală folosinței publice, a crescută în anulă 1893 cu 2125 cărți tipărite, 131 manuscripte, 903 documente, 272 diare, 45 foi volante, 7 charte, 6 atlasurî, 81 stampe, 1 portretă și 1 albumu. Dintre 381 donatori aflămu la loculu primii pre dlu secretara generala D. Sturdza cu 293 volume și broșuri: dintre cei de dincoce pre dd. V, Mangra, Ier. G. Barițiu, Dr. L Petco, N. Hodoșu. în fine amiutimu, că Academia numeră: în secțiunea literară, în cea istorică și în cea științifică câte 12 membri, apoi 36 mem-, bri onorari (în vieță) și 50 membri corespondenți, din țeră și din afară. DELA DESPĂRTEMINTELE ASOCIAȚIUNEÎ. > » Cu plăcere am înregistrată de repețite ori, că prin des- părțămintele Asociațiuneî se observă în timpulă din urmă o activitate mai viuă. Ca dovâdă ă acestei activități înserămă aici cuventulă presidială, cu care la 8/20 Septembre a. c., directorulă despărțământului, protopresbiterulă Demetriă Mol- dova/nu, a deschisă, adunarea generală a despărțământului XXX, Sighișdra, unulă din cele măi tinere ramuri ale Aso- ciațiunei. Acelă cuvântă este celă următoriă. „Onorabilă adunare generală! în urma convocatoriulul, ce comitetulă despărțământului XXX. ală Asociațiuneî transilvane pentru literatura și cultura poporului română a adresată confrațiloră noștri din locă și jură, d-vostră v’atl presentată a ¹. Numărulă membriloră ordinari a crescuții în anulă 1893 față de anulă 1892 cu 54. Cu tote acestea datele înșirate despre numărulă membri- loră trebue să ne inspire seriose îngrijiri. Socotjndă, că nu-, mărulă despărțeminteloră Asociațiunei este 33, și că membrii ordinari aă fostă 397, pe ună despărțămăntă abia se vină 12 membri. Starea acesta este durerăsă. în timpulă luptei grele culturaie-naționale, prin care trecem, Asociațiunea nostră ni-a rămasă acea instituțiune românăscă, în sinulă căreia mal pu- temă lucra ceva pentru ridicarea neamului nostru și în care ne putem da mâna română cu română, frate cu frate. Nu este deci iertată, ca față de acestă instituțiune să aibă locă indiferentismulă. Putemă striga pănă la sfârșitulă veacuriloră că suntemă români buni, că murimă pentru națiune, dăcă vom rămână nepăsători față de Asociațiune și scopurile el. în cestiunl mari, ce atingă esistința și viitoriulă neamului nostru, nu potă să aibă locă considerante personale.' Causa mai pre susă de tote. Și bine să ne însemnămă, fără de . cultură nu vom pute subsista în mijloculă poporăloră celor- lalte. A subsiștată poporulă nostru tuturoră adversitățiloră tocmai pentru aplicațiunile sale culturale. Decă aceste apli- cați uni nu le vomă desvolta, dăcă nu vom țină pasă cu ni- suințele culturale ale altoră popore, ne săpăm înșine mormân- tulă. Se nu uitămă pe nici ună momentă, că „viitoră de aură românimea are“, însă numai așa, dăcă va premerge altoră popore cu stăua mândră a culturei adevărate, a cultu- rei naționale și creștine. Se ne grupămă deci în jurulă Asociațiunei năstre, și toți, câți amă fostă de față la acăstă adunare, se ne depăr- tămă ca totu atâția apostoli, cu devisa: Să ajutămă Asocia- țiunea năstră și să-I câștigăm membri și aderenți. Dee ceriulă, ca din.cei 397 membri ordinari la anulă ce vine fiesce-câre să mai câștige lângă sine încă celă puțină câte 1 Oi '*■■■■. 388 V. Biblioteca, Asociațiunei. Biblioteca Asociațiunei s’a sporitii în decursulă anului trecută cu 453 opuri în 660 tomuri și 312 broșuri, numeră adecă 3176 opuri cu 7113 tomuri, 4721 broșuri și 15 charte. Sporiulă acesta considerabilă vine din biblioteca feri- citului George Barițiă, încorporată la biblioteca Asociațiunei. Catalogulă bibliotecei este gata, și s’aă făcută disposiții pentru tipărirea lui. VI. Despărțgmintele Asociațiunei. Cu deosebită plăcere trebue să constatămă din raportulă generală ală comitetului d-v6stre, că despărțămintele Asocia- țiunei în timpulă din urmă s’aă nisuită cu mal mare zelă a împlini frumdsa misiune, ce o aă în mijloculă poporului nostru. Adunarea generală nu păte, decâtă să se felicite de acestă faptă, și să roge comitetulă, că să stăruiâscă din tote puterile sale, pentru ca îmbunătățirea pornită să nu stagneze, ci se mărgă totă înainte, pentru a asigura ajungerea subli- mului scopă, ce și l’aă prefiptă întemeiătoril Asociațiunei năstre. Pre câtă de viuă trebue să ne fiă bucuria, ce o simțimă la vederea activității pornite alocurea, pe atâtă de adâncă trebue să ne fiă și întristarea asupra faptului, că trei centre românesci nici pănă în (jiua de acjl nu s’aă constituită în despărțământă. Aceste centre sunt: Gherla, Turda și Deva. Gherla este reședință episcopescă română, are o inteli- gință, cum rare centre românesci aă. Turda are o mulțime de inteligențl atâtă în locă cât și în jură; ear Deva este centrulă celui mal estinsu și celui mal românescă comitată. Cum de totuși nu se înființeză în aceste centre despăr- țăminte de ale Asociațiunei, asta rămâne o problemă. Comitetulă dvăstreî nu p6te se facă alta, de cât se ve propună, ca din adunarea presentă să se anunțe dorința fer- binte, de a vedâ în centrele amintite cât mal curând înfiin- țându-se despărțăminte de ale Asociațiunei, și ca să îndrumați' < comitetulă, să nu-șî dea odichnă pănă atunci, pănă când nu ■ va înființa despărțăminte și în orașele mal susă înșirate. Fiă ca vocea acestei frumdse adunări să nu răsune de giaba! Fiă, ca la procsima adunare generală să putem îmbrățișa și pre representanții despărțfiminteloru Gherla, Deva și Turda ! La acestă locă nu putem trece cu vederea, faptulă, că • în mal multe locuri ale țărei ndstre autoritățile administrative inferidre din iperzelă aă pusă pedecl Asociațiunei ndstre, împedecândă ținerea adunăriloră cercuale. Faptulă acesta este regretabilă preste măsură. Asociațiunea ndstră urmă- reșce, — după cum a accentuată și dlă președinte în prea? frumosulă seă discursă de deschidere, — ună scopă cu de- săvârșire pacinică și folositoră întregei țări. împedecarea - activității Asociațiunei ndstre este deci în oposiție cu însăși interesele generale ale patriei. Tocmai de aceea se cade, ca aici în ședință plenară se dăm espresiune părere! ndstre de răă pentru opririle întâmplate și dorinței, ca astfelă de pedecl din partea organeloră administrative se nu ni se mai pună. / VII. Propuneri. După aceste aprețieri făcute asupra raportului generală ală comitetului, trecemă la propuneri, și înainte de tdte luând propunerile comitetului d-vdstre, ne rugăm, să binevoiți: 1. A lua spre sciință raportulă comitetului generală. 2. A aproba de membri al Asociațiunei pre cel prii- miți de comitetă și provăduțl cu documentă de legitimare, după cum se vede din consemnarea alăturată la raportulă generală. 3. A face pomenirea datorită memoriei membriloră reposațl al Asociațiunei prin ridicare și în protocolulă ședin- ței de adi. La aceste propuneri, comisiunea d-vdstre mai adauge din partea sa ddue, pe cari vi-le recomandă spre priiinire. Aceste propuneri sunt: / ³⁹⁰ 1. Comitetulă este îndrumată, a întreprinde toți pașii de lipsă, pentru ca interesulu față de Asociațiune să crăscă și pentru ca numărulă membriloră să se sporăscă. 2. Comitetulă este îndrumată, a întreprinde toți pașii posibili, pentru ca în orașele Gherla, Turda și Deva să se înființeze despărțăminte. Din partea membriloră Asociațiunei s’aă făcută două pro- puneri : Una este a dlui Grigorie Maioră, redactorulă responsa- bilă ală „Gazetei Transilvaniei". ,Domnia Lui propune, ca pentru asigurarea scopuriloră Asociațiunei, să se înființeze agenturi în fiesce care comună, să se facă colecte celă pu- țină de câte ună cruceriă după persdnă și să se introducă sistemulă biblioteceloră ambulante. Comisiunea d-vostră este de părere, că propunerea dom- nului Grigorie Maioră nu are lipsă șă fiă priimită ca o pro- punere nouă și a parte. Regulamentulă pentru ajungerea scopuriloră Asociațiunei prevede tăte lucrurile acelea, pe cari le doresce dlă Maioră în propunerea dsale, care de altcumă este fărte folositore. Anume §. 22 dispune înființarea de agenturi în tote comunele, ear 5 p. a) și §. 7 p. b") prevădă atât bibliotecele poporale cât și colectele, prin constituirea așa numițiloră membri aju- , tătorl. Drept aceea comisiunea d-vostră este de părere, ca propunerea dlui Maioră să se priimăscă în acelă sensă, ca să fiă provocate subcomitetele despărțăminteloră, ca să fiă cu strictă și energică luare aminte Ia §§. înșirați, anume să stăruiaseă asupra înființărel de agenturi în tâte comunele, asupra înființărel de biblioteci poporale, asupra colecteloră prin câștigarea de membri ajutători. A doua propunere este a dnulnl membru Dr. Aug. Bunea, secretariă metropolitană în Blajă. Cuprinsulă el este prmătoriulă: • • V . ■• i. •>•■ .•-■■’ • ■-■:.■ ■ ' j*. £ ■: - • ' ••- rj ■ - • -•-• - t, : 39f ' ' „Onorabilulă comitetă centralii sâ atragă ca tdtă energia- • atențiunea comiteteloră din' despărțeminte, ca să se îngrîjâscă de esecutarea conclusului adusă în adunarea generală dela ■ Hațegă, ca adecă fiă-care despărțământă sâ fiă representattt . la adunările generale prin celă puțin 2 delegați, și să nu mal al£gă ca delegați astfelă de 6meni, despre cari se pdte sci înainte, că nu se vorti presentă la adunările generale, ear delegații absenți sg fiă trecuțl cu numele în protocolulă adunărel.“ . După-ce propunerea acâsta tinde a câștiga valdre unul condusă adusă într’o adunare antecedență, și după-ce este întru adevâră în interesulă Asociațiunei nostre și a culturei nostre, ca la adunările generale să fiă representate tdte des- părțemintele, comisiunea d-vostră ve rdgă, să binevoiți a priimî propunerea dlui Dr. Bunea în totă euprinsulă el. Cereri. La adunarea presentă aă întrată și doue cereri. 1. Domnulă Ioană Dămiană, originară din Balșa, fiiă de preotă și elevă ală conservatoriulul din Lipscă, cere ’ <- 7 ~ ’-y" ₜ ' ’~*' 4 , ' 7 v * ’ ‘ 1“ " ' ‘ _ " 2- A ddua cerere este a învățătorului din Banată- Comloșiă cu numele luliă Vuia- Densulă cere, ca pentru cercarea și publicarea de documente istorice referitdre la genesa scdlelorti ndstre să i se dee ceva ajutorii. Comisiunea d-v6stre este de părere, că adunarea gene- rală np se pdte pronunța în causa acăsta, după-ce documen- tele deja adunate de dlă Vuia nu-I sunt de felfi cunoscute. Dreptă aceea comisiunea d-vdstre ve propune, să trănspuneți cererea dlui Vuia comitetului centrală. Cu acestea terminându-ne misiunea, mulțumi mă onoratei adunări generale pentru încrederea pusă în noi, și cu devo- tamentă ne subsemnăm de AI onoratei adunări generale Sebeșulă săsescă, în 14/26 Augustă 1894. Servitori supuși Vasilie Zehanu m. p. Dr. Liviă Lemeny m. p. Dr. Vasilie Hossu m. p., raportorii. RECENSIUNEA UNEI CĂRȚI ȘCOLARE. Limba română, Ființa, originea, rudeniile și istoria ei, de Virgilu Onițiil, directorulu gimnastului română din Brașovă. Acestă carte e menită a servi ca manuală de învețămăntu în cl. IV., gimn. Autorulă își împarte materialulu în doue părți: în partea I. vorbesce despre ființa și rudeniile limbei române, în par- tea II. despre originea și istoria el. Cuprinsulă părții I. e următoriulu: Noțiunea limbei și a lin- guisticeij comparative (§, 1). întinderea geografică a limbei române (§. 2). Noțiunea „dialectă“, dialectele limbei române, probe de- spre ele și diferințele fonetice, morfologice și lecsicale (§. 3 — §. 8). Unitatea limbei române (§. 9). Noțiunea înrudire! limbiloru și însușirile comune ale limbiloru neolatine (§. 10—11). Noțiunile: Limbi romanice, limbă literară și poporană (§. 12 și 13). Origi- nea, timpulă și modulă formare! limbiloră romanice (§. 14 și 15). Originea limbei latine (§. 16). Indogermanii cei preistorici (§. 17), gruparea limbiloru (§.18). Cuprinsulă părții II este: Originea limbei române șipri- ' mele urme de limba daco-latină (§. 1). Viața limbei române după . an. 274 (§. 2 ). Primele urme de limba românescă în Mesia (§. 3,); Înrîurirea slavă asupra limbei daco-roinâue (§. 4). Limba română dela 1300—1650 (§. 5). Originea limbei literare române (§. 6). §. 7 conține probe pentru §'. 6. Grafia vechiă română (§. 8) și probe pentru acesta în §. 9. Introducerea grafiei latine (§. 10) și probă despre grafia civilă (§. 11). Proba despre ortografia eti- mologică (§. 12). Limba română tn sec. XVIII și XIX (§. 13). încheiere. (§. 14). Decă cetesce cineva acestă carte și esamineză cu atențiune cuprinsulă ei, trebue se recunoscă, că autorulă a sciută să-lă cu- lăgă cu multă măiestrie. Meritulă este cu atâtă mat mare, cu cât în starea actuală a literaturei nostre școlare lucrulă acesta e împreunați cu forte multe greutăți. Intr’adevără n’a rămasă afară— după părerea mea — nici o idee esențială din cele ce privescfi ființa, originea, rudeniile și istoria limbei nostre; ear de altă parte nu se ivescu cestiunî secundare de mai puțină importanță, cari ar fi putută se încurce capetele eleviloră îngreunândă legătura logică, — lucrulă celă mai de căpeteniă în ori-care carte și cu deose- bire într’o carte de scolă. Vorba românului: Nici prea multă, nici prea puțină, cuprinsulă cărții este forte potrivită și cu importanța obiectului și cu capabilitatea seolariloră. La împărțirea și arangiarea materialului autorulă s’a folosită de ună metodă cât se pote de simplu și de ușoră. Vorbesce ' mai întâiă despre limbă, apoi despre linguistica comparativă, despre dialectă, despre deosebiri fonetice, morfologice etc., și câte și mai câte noțiuni nouă necunoscute eleviloră, pe cari le es- plică forte bine, fără să se folosescă nici măcar' o singură dată de „definițiuriî* grele și sarbede, — o bălă dealtmintrelea, care o găsimă și astădi la mulți dintre autorii noștri de cărți școlare. Nu iai o carte în mână, să nu vetji la începutulă §-lui înainte de a mai pomeni vre-ună esemplu: „Numim perseverență acea lege, în puterea căreia etc.; numimă atracțiune acea lege, în puterea căreia etc.u. Las că „în puterea căreia" e ună idio- tism germană neromânescă (kraft dessen), dar de altă'parte nu e permisă, ca într’o carte de scolă să premergă esempleloră regula și preste totă sunt nepedagogice definițiunile greoie, cari îmbată chiar și capulă omeniloră de sciință. Am simțită o adevărată plă- cere, când am cetită la dlă Onițiă: „Cea mai caracteristică avuție obștescă a unui poporă, fiă elă cât de răspândită saă cât de con» 36 J B94 centrată, este limba lui, — limba, adecă acelă complecșii de sunete articulate, prin cari omulu își esprimă cugetările, simțemintele și vrerile sale, pentru ca să le cunoscă și alții". (P. I. pag. 7.). — La pg. 10 : „Decă deosebirile acestea (nu aceste) între graiurile ace- leiași limbi sunt atâtu de numerose și însemnate, încât graiulu se presintă cu totulă deosebită la aut) și forte anevoiosă de înțelesă, atunci acelu graiă particulară din imperială unei limbi se numesee dialectă'* etc. Pretutindenea premergă esemplele, apoi urmeză es- plicarea noțiune! într’ună stilă simplu, ușpră, precisă, clară și cât se pote de plăcută. Decă dlă Onițiă a urmărită numai scopulu „instructivă", adecă de a da eleviloră noțiunile de căpeteniă despre ființa, origi- nea, rudeniile și istoria limbei române, atunci cartea sa și după cuprinsă și după formă întrunesce tote condițiunile recerute pen- tru realisarea lui. De aceea sunt și eă de părerea „omului de scolă și a Românului cu carte" Dr. I B. din Nr. 238 alu „Tri- bunei", că cartea dlui Onițiă merită, să fiă cetită și studiată nu numai de elevi, dar și de omeni mari. Nu me îndoiescă însă, că dlu Onițiă a urmărită și scopulă „educativă", adecă de a face pe elevi, se-și iubescă și mai multă limba loră, limba multă cercatului nostru poporă română. Se me erte, decă-i spună, că — după părerea mea — în acestă privință n’a făcută tocmai destulă. Putea ici colea, se înțelege unde per- mite subiectulă §-lui, să părăsescă stilulă didactică și să scrie și mai cu căldură, ca se deștepte sentimente în elevi. Așa d. e. la §.11 p. I, unde vorbesce de înrudirile limbiloră neolatine, mi-ar fi plăcută, să transpire într’ună modă fină simpatia naturală isvo- rîtă din asemănarea limbiloră între aceste popore; la §. 2 din partea’ a II, unde vorbesce despre invasiunile ordeloră barbare, se transpire și mai tare sentimentală de iubire față cu strămoșii noștri, cari aă îndurată atâtea nevoi și necasurî, și sentimentală de încredere în puterea de conservare a națiune! românesc!; ear la urmă de totă, după ce-și esprimă recunoscința față cu literații noștri, să fi făcută ună §. separată, în care se fi spusă apriată datorința, ce resultă pentru fiă-care elevă față cu limba maternă. Se înțelege, că acestă scopă „educativă," — care merită cu deosebire astădi rangulu întâiă, —- îlă pote ajunge profesorală „propunetoră" și cu graiulă viă, fără de a mai sta scrisă în carte.. Sunt sigură, că dlă Onițiă a făcut-o și o face; să n’o uite nici alți'profesori, cari se voră folosi de cartea dânsului în scolă. Președinte: Dr. Ilarioniî Pușcării!, vice-președinte. Membrii presenți: I. Papiu, P. Cosma, Z. Boiu, I. Crețu, L. Simonescu și N. Toganfl, bibliotecarii!. S e c r e t a r i ti: Dr. V. Bologa. Np. 201/407 și 425. Se presentă opurile dăruite Asociațiu- nei, anume : dela „Verein fur siebenbtirgische Landeskunde“ din Sibiiu, din „Archiva" acestei reuniuni t. VI, broș. I. (1894) cu ra- portulu societății pro 1894 și dela camera comercială din Brașovu raportulu pro 1893. — Spre scire cu mulțemită, având a se transpune la biblio- teca Asociațiunei. Nr. 202/409. Domnulă Partenie Cosma, cu datulu 8 Octo- bre 1894. transpune contulă despre 52 fl. 60 cr. pentru darulă, ce s’a făcută în urma conclusului acestui comitetă din 14 luniă 1894, Nr. prot. 98. d-ș6rei Elena Bradu, fostu bonă în internatulă școlei de fete a Asoeiațiunei, pe lângă observarea, că d-sa a achitată acelă contă pe calea colectei private. — Spre scire. Nr. 203/410. Dlu losif Schiopulă, absolventă de gimnasiu, ca stipendistă alu Asociațiunei, cu datulu 1 Ocobre 1894, legitir meză sporiulă seă în studii pe anulă din urmă școlară, și cere se i se acorde stipendiulă și pro 1894/5, pentru a continua studiile Ia technica din MUnchen.. — Legitimarea servesce spre scire, stipendiulă înse fiind menită, conformă litereloră fundaționale, numai pentru țineri gim- nasisti, nu i se mai pote încuviința. în necs cu acesta, stipendiulă de 60 fl. la ană din fundațiu- nea „Galiană“ se declară vacantă, și pentru conferirea lui tineri- ' loră gimnasiștî se escrie concursă. Nr. 204/413. Dlu George Moroiană din Săcele, de presentă elevă în sciințele politice în Parisă, cu datulă 12 Octobre 1894. depune suma de 5 fl. dreptă tacsă de membru nou ordinariă alu Asociațiuneî. — Dlu George Moroianu se declară de membru ordinarii alu Asociațiuneî și se provede cu documentă de legitimare pănă la procsima adunare generală a Asociațiuneî. Nr. 205/427. Dlu loanu Silași, măestru de păpucărie din Gherla, cu datulu 2 Octobre 1894. cere unu ajutoriu din fondulu z Asociațiuneî. — Neavendu Asociațiunea mijloce pentru asemene scopuri, cererea nu se pote încuviința. Nr. 206/422. Dlu Partenie Cosma, directoră de bancă, cu datulă 25 Octobre 1894. transpune 100 fl. dreptă donațiune pen- tru scola de fete a Asociațiuneî dela dlă Eugenă Crișiană, proprie- tariă mare în Reghinulă săsescă, cu observarea, să se înregistreze între venitele estraordinare ale scoleî. — Spre plăcută scire cu mulțemită. având a se înregistra între venitele estraordinare ale scoleî pro 1894/5. Nr. 207/429. Dlă Aureliană I. Radu din Săcelă (comitatulă Sibiiului), absolventă ală scoleî naționale de Belle-Arte din Bucu- rescî, cu datulă 21 Octobre 1894, cere ună stipendiă anuală de 500 fl., ca se urmeze mai departe cursurile în arta pictureî la vre-o academia din părțile apusene (Paris, Roma etc.) — în lipsa de mijloce pentru asemenea scopă cererea nu se pote încuviința. Nr. 208/430. Biroulă Asociațiuneî, însărcinată în ședința acestui comitetă din 6 Septembre a. c., ca să vină cu propuneri referitore la esecuțarea conclușeloră adunărei generale a Asociați- uneî din anulă acesta, presentă proiectulă seă de resoluție în cesti- une, pe basa căruia se decide: — 1. Cu privire la îndrumarea dată comitetului centrală, de a întreprinde toți pașii de lipsă, ca se crescă interesulă față de Asociațiune, să sporescă numărulă membriloră și se se’înființeze des- părțăminte în Gherla, Turda și Deva, — se constată, că din par- tea comitetului s’aă făcută pașii de lipsă în acestă privință prin cerculariulă din 14 luniă a. c., Nr. 183, ce s’a adresată în acelă scopă cătră tote despărțemintele Asociațiuneî, în urma căruiă la finea pătrariuluî ală IlI-lea din acestă ană, s’a și putută constata ună resultată îmbucurătoriă. 40S Pentru constituirea despărțeminteloru: Gherla, Turda și Deva, se se provdce direcțiunile respective a raporta despre cele efeptu- ite în privința constituire! aceloru despărțeminte, eventualii să re- comande, ce ar fi se se facă încă în acelii scopă. 2. în esecutarea conclusului referitorii! la înființarea de bi- bliotece poporale, — se se provdce prin cerciilariii tote despărțd- mintele Asociațiunei, ca se stărue în sensulu §.22 din Regulamentă, ca să se înființeze agenturi comunale, în a căroră sarcină cade apoi și întemeerea și susținerea biblioteceloru poporale; în ce privesce înse premiulă de 50 fl., colectată de dlă Gregoriă Maioră cu scopă de a înființa biblioteci poporale ambulante, și încredințată acestui comitetă ca să se dee acelora dintre despărțeminte, cari susțină asemenea biblioteci, — se va lua condusă în merită, după ce pro- punetoriulu va da informațiuni mai detaiate cu privire la intențiu- nea sa. 3. Cererea dlui luliă Vuia, înv. în Comloșulă mare (Banatu) cu datulă 24 Augustă 1894, pentru ună ajutoriă în bani, în scopulu completării opului seu: Istoria sedleloră nostre dincoce de munți, și pentru ca se i se dee gratuită foia Asociațiunei dela întemeerea ei, — nu se pote încuviința, adecă: ajutoră anticipativă nu se pote vota, se recercă însă autorulă se înainteze aici elaboratulă seă, pentru a cărui tipărire, dacă va merita, se va da ună ajutoriă la timpulă seă întru înlesnirea tipărirei. Foia Asociațiunei, în vederea scopului, ce urmăresce, i-se dă gratuită dela întemeerea ei, întru cât se mai află esemplare dispo- nibile în biblioteca Asociațiunei. Nr. 209/430. Biroulă Asociațiunei, însărcinată în ședința acestui comitetă din 4 Octobre a. c., a veni cu propuneri în pri- vința escrierii concurseloră literare din fondurile Asociațiunei, presentă proiectulă seu de condusă în cestiune, și comitetulă decide: — Se se escrie din fondulă „George Barițiă“ ală Asociațiunei încă în decursulă acestui ană, următoriulă Concurs u literarii. 1. Ună premiu de 200 fl., pentru cea mai bună lucrare asupra subiectului: Resultatele comasării de pănă aci, bune și rele, cu privire la țeranulă română din Transilvania (p. I.), cu îndrumări practice pentru poporă despre metodulă: cum trebue întocmită economia ndstră după comasare, ca să nu sufere poporulă (p. ÎL). - ......■ ■ ■ ■■■ ■•/... ■ '404 ' \ 2. Un» premiu de 300 fi., întru acoperirea speselură de tipariă, pentru unu manualii bunii de îrivețământă pe sema scole- loră medii, din ori-care obiecții de învețământă, lăsându-se auto- rului dreptulu de proprietate. 3. Unii premia de 200 fl., pentru cea mai bună lucrare asupra subiectului: Dietetică poporală, cu deosebită considerare la modulă de viețuire ală țeranului-română. Terminulă înaintării elabora teloru se ficseză cu diua de 1 Octobre 1895 st. n. Față de elaboratele de sub Nrii 1 și 3 comitetulă își susține dreptulu de proprietate, va da înse câte 100 esemplare autoriloră respectivi. Nr. 210/431. Asociațiunea pentru sprijinirea învețăceiloră și sodaliloră români din Brașovă, cu datulă 1 Novembre 1894. cuiteză suma de 60 fl. — depositulă Hangea, — ce i s’a transpusă de aici sub Nr. 340/1894. — Spre scire, documentulă se transpune oficiului de cassă. Nr. 211/432. Direcțiunea scolei civile de fete a Asociațiunei cu datulă 1 Novembre 1894, Nr. 126, transpune protocolulă con- ferențeî corpului didactică din 31 Octobre 1894. —< Spre scire cu aprobare. Nr. 212/433. Comisiunea pentru procurarea de cărți pro- pune, comitetulă decide: — Să se procure următorele opuri pentru biblioteca Asocia- țiunei, și anume: N. Bălcescu: Istoria Româniloră sub Michaiă- Vodă Vitezulă; Alecsandri : Ovidiă; Crasescu: Schițe și novele (4 v.); Caragiale: Teatru; Coșbucă: Balade și idile: Matilda Cugler- Poni: Poesii; Delavrancea: Trubadurulă; Gherea : Studii critice (2 v.); Macedonsky: Poesii; Manliu: Gramatica istorică a limbii române; Negruzzi lacob: Scrieri complete; Veronica Micle; Po- esii; Carmen Sylva: Poveștile Peleșului; Slavici: Ardealulu; Sțăncescu D.: Alte Basme culese din gura poporului; Scrob: Po- esii: Sevastos Elena: Cântece moldovenesc!; Urechiă V. A,: Le- gende; Vlahuțâ: Poesii vechi și nuoi, și Dan, romană. Nr. 213/434. Dlă Zacharia Boiu, prim-secretariulu Asociați- unei, având în vedere, că la finea acestui anu se împlinescu 25 de ani dela prima eșire a „Transilvaniei*, organulă Asociațiunei, cu datulă 1 Novembre 1894, cere: se se, voteze 100 fl.. pentru scote- rea unui numer festiv, iubilară din acelă incidență, anume la 1 lanuariu n. 1895. - ■ :' ; • • .' * , ’ \ % / - ’ ' ' w _ . ■ — Se primesce, și se voteză 100 fl. pentru scoterea unul numeră festivă-iubilară ală organulni Asociațiunei la1 lanuariă 1895, când se împlinescă 25 de ani dela întemeerea lui, încredințări* ■ du-se esecutiva prim-secretarului Asociațiunei. Nr. 214. Pentru verificarea procesului verbalii ¹ ’ — Se designeză membri: I. Papiu, I. Crețu și L. Simoneseu. Ședința să închee. : - D. u. s. Dr. Hariohu Pușcariu m. p., Dr. V. Bologa m. p. vice-președinte. ■ secret. II.: Verificată. Sibiiu, 8 Novembre 1894 n. loanu Papiu m. p. loanfl Crețu m. p. Leontinu Simoneseu m. p. conspectulO / membriloră Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cul- tura poporului română, cari aă solvită tacsele în lunile luliă- Sep- tembre 1894. Ieronimă G. Barițiu în Brașovă ; Bartolomeiă Bâiulescu în Brașovu; Pantaleoriă Lucuța în Sibiiă; Aureliă Șuluțiă în Ploesci; loanu Laslo în Clujă^câte 5 fl. , Suma 25 fl. Despărțementulă S S1 i ș t ei: Apoldulu inferioră comuna; loanu Măcelăriri, în Apoldulu inf.; Dr. George Prunașiă în Orlată; Ilie Măcelariii în Gurariului; loanu Bunea în Cacova; Dr. Nicolau Calefariă în Seliște câte 5 fl ; loanu Ivană în Gurariului; loanu Manta în Gurariului; loanu St. Banciă în Seliște; lordache Roșea în Seliște; Nicolau Romanii în Seliște câte 6 fl; Suma 60 fl. ¹ losifă B. Romană în A.-Iulia 5 fl. Suma 5 fl. Despărțământulă Hațeg: Ioană lanza; Ioană Munteanu; Paulă Olteanu, câte 5 fl.; Romulă Baca pro 1893/4 10 fl.; dela membri ajutători 4 fl. Suma 34 fl. Alecsandru Ramonțiană în Turda; luliu Vladuțiu în Turda; Ioană Suciă în Tritiulă sup. câte 5 fl. . Suma 15 fl. Despărțământulă Mureșă-Oșorheiă: Vasiliă Hossu; Ni- colau Maneguță; Macsimiliană Codarcea; loachimu Huza; Ioană Bârsană câte 5 fl. Suma 2 Ș fl. Vasilă Vlasa; Augustină Aldea; Ioană Pantea; Ioană Mană - câte 5 fl.; dela membri ajutători 11 fl. Suma 31 fl. Studenții din Antverpen 36 fl. 50 cr.; Vasiliă Micu, Someș-' Oșorheiă 5 fl. Suma 41 fl. 50 cr. ᵥ 406 Despărțemântulu Mediașului: loanu Moldovanu, protop.; loanu Chendi, adm. protopresb.; Dionisiă Romană; Dr. Ioană Ivană; Nicolaă Racoța; Paulă Popescu; Georgiă Crișană; Romulă Mircea câte 5 fl. Suma 40 fl. Despărțemântulă Alba-Iulia pro 1894: Ioană Cirlea; Simeonă Micu; Demetriă Furdui; Alecsandru Velicană; George Filipă ț Floriană Rusan; Ioană Cirlea; Petru Cirlea; Antoniă Popă, Sime- onă Moldovană; Nicolaă Ivană cate 5 fl. Suma 55 fl. Despărțemântulă Bradului: Teodoră Popă, advocată în Baia de Crișă, pro 1890; Vasile Damiană, propopă în Bradă, pro 1894;. Ștefană Albu, profesoră în Bradă, pro 1893; Romulă Co- țioiă, comerc. în Baia de Crișă, pro 1894; Nicolaă Popa, cape- lană în Ortnindea, pro 1894; Gerasimă Candrea, advocată în Baia de Crișă; Dr. Paulă Oprișa, profesoră în Bradă, pro 1893; Ioană Stanciă, arendatoră în Bradă, pro 1894; Georgiă Părăă, directoră gimn. în Bradă pro 1893; Georgiă Bogdană, preotă gr. orient. în Bradă, pro 1894; Ioană Rusu, medică în Bradă, pro 1894; Nicolaă Bedea, adj not. în Mihălenî, pro 1894; Vasilie Boneu, profesoră în Bradă pro 1893; Nicolaă Bolboca, preotă greco cat. în Baia de Crișu, pro 1894 câte 5 fl.; Ioană Groza, prot. gr. ort. în Halmagiă, pro 1894; Ioană Cuteană, privatieră în Bradă, pro 1894 câte 6 fl.; Dela 2 membri ajutători 3 fl. Suma 85 fl. Despărțemântulă M.-Ludoș: Georgiă Bozac în Velcher ; Ioană Boieriă în Lecbința; Ioană Albonă în Velcher; Nicolaă Solomonă în Ludoș; Vasiliă Turcu în Iclandelă câte 5 fl.; Alecsandru Pre- cupă în Șicușia; Alecsandru Vodă în Vlădeni: Romulă Orbean în Iclandelă câte 10 fl.; Emilă Cormoș Alecsandru. Jabenița 25 fl. Suma 80 fl. Despărțemântulu R e g h i n ă: Dr. lacobă Radu 6 fl.; Euge- nia Barbu; Dr. Ioană Popescu; Severă Barbu; Dr. Alecsandru Ceusiană; losifă Popescu; Petru Uilacană; Elia Câmpeană; Eugeniă Marinoviciă; Alecsandru Târnoveană; losifă Fincu; Michailă Bră- tiană; Ioană Racolțiană câte 5 fl.; Gregoriă Nistoră 10 fl. Suma 76 fl. Despărțemântulă Clujă: Dr. Gregoriă Silași 200 fl.; Ni- colaă P. Rațiă; Paulă Sfintiă câte 6 fl.; Vasiliă Podobă 5 fl.; dela trei membri ajutători 3 fl. Suma 220 fl. Despărțemântulă Blajului: luniu Brut Hodoșiă, dir. alu „Patriei“ în Blajă, pro 1893/4 10 fl.; Petru Suciă; Nesțoru Sil- vestru ; Dr. Alecsandru Popă; Dr. Isidoru' Marcu câte 5 fl. pro 1893; David Radeș, insp. silv. în Blaju; Dr. Demetriă Radu, pro- topopi în Bucuresci câte 6 fl. pro 1894 ; loanu Moldovană, cano- nici; Dr. loanu Rațiă, canonică; Simionă P. Mateiu, canonică ; ~ Dr. Alecsandru Grama, canonică; Ioană Ghermană, profesoră; Vasile Olteană, advocată; Dr. lacob Brendușană, avocată; Dr. Isidoră Marcu, profesoră; Georgiă Vancia, propriet. ; loabă Orga, direct, sem.; Dr. Augustină Bunea, secret, metrop.; Georgiă Băr- , bată, adm. prot.; Dr. Victoră Smigelski, profesoră; losif Hossu, canonică câte 5fl. pro 1894; Simeonă Moldovană, propriet. în Cergăă 6 fl. pro 1894; Dela 20 membri ajutători 36 fl. Suma 154 fl. ■ Despărțemântulă A b r u d u 1 u i: losif Ciura, parochă în B. Șasa; Petru Fizeșană, propriet. în Abrud; luliă Poruțiă, preotă în Câmpeni; Silviă Lazar, compt. în Abrud; Avironă Macaveiă, propr,. în B. Șasa; Alecsandru Ciura, parochă în Abrud; GeorgiiL Ivașcu, com. în Abrud; lovu Bărbuță, preotă în B. Șasa; Dr. Vasile. Fodoră, advocată în Abrud; Alecsandru Papiă, preotă în Bistra; Dr. Laurentiă Popă, advocată în Abrud; Dr. Vasile Preda, ad- vocată în Câmpeni; Petru Simu, preotă în Bistra; Enea Gerasim, comerciantă în Câmpeni; Vasile Chirtopă, propr. în Câmpeni; Simeonă Pașca, not. în Salciua, lulia Pitic din Ofenbaia; Vasile * Gană, preotă în Sălciva; Ioană Mladipă, propriet. în Ofenbaia; Andreiu Candrea, preotă în Lupșa; „Concordia",, sec. minară’în Bucium; Romulă Furdui, protopopă în Câmpeni, câte 5 fl. prb 1894 ; Ioană Isaia Tordai, preotă în Ofenbaia; Demetriu Goia, preotă în Sohodolă; luliă Pitic, din Ofenbaia; Nicolaă Fodoreană, înv. în Ofenbaia; Vasilie Gană, preotă în Sălciua; Ioană Mlțdînă, propriet. în Ofenbaia * Andreiă Candrea, preotă în Lupșa; Leonida Grita, hutman în Ofenbaia, câte 6 fl.; Dr. Enea Draia, advocată . în Abrud pro 1893 5 fl.; Alecsandru Tuhuțiă propr. în Abrud pro 1891—1893 15 fl.; Petru Macaveiă, not. în Abrud 1893 — 1894 10 fl.; Terențiă Giurcheșiă, croit. în Abrud pro 1893 5 fl. ; Nicolaă Cirlea, pielară în Abrud pro 1892/3 10 fl.; Gregoriă Sima Iul Ioană, preotă în Cărpiniș pro 1890 5 fl.; loan Danciă, protop. în Ofenbaia pro 1892/3 10 fl.; Ana Filip, soție de advocată în Abrud membră pe vieță 101 fl.; ₙMunteana“ societate pe acții în Ofen- baia, pe vieță 101 fl.; Dela 44 membri ajutători 32 fl. 85 cr. Suma 447 fl. 85 cr. Desparț&nântulu Brașo vă : A. Lupană; D. Stănescu; P. \Zănescu; Z. Butnariă; I, Macsimă; P. Nemeșiu; I. Munteană; M. Stănescu; G.'B. Popu; 1. Aromi câte 5 fl. pro 1893. Suma 50 fl. • Z. Boiu în Sibiiu 5 fl. Suma 5 fl. Dr. Vasile Bologa în Sibiiă 100 fl. pe vieță. Suma 100 fl. Despărțemântulă Blajă: (Ve<|i aclus Nr. IV.) 154 fl. .. Suma 154 fl. La adunarea generală 3in Sebeșulă săsescu 417 fl. 07 cr. - ‘ , * Suma 417 fl. 07 cr.. Despărțementulu Abrud: (V.etțl aclus Nr. V.) 447 fl. 85 cr. ' Suma 447 fl. 85 cr. Despărțământulu S.-S eb e ș; Alecsandru Dobresctf în S. Sebeș; Dr. Pompiliă Isacu ; Zevedeiă Mureșană; loanu Drăganu; loanu Onițiă; Ioană Corabiană câte 5 ,fl. Suma 30 fl. Nina.Cerghedi n. Ciato în M.-Oșorheiă 200 fl. la fund. Suma 20011. Despărțemântulă Și m leu: losif Popu în . Șomcuta mare 200 fl. fund. Suma 200 fi. Nicolau Nilvană în Șomcuta mare 100 fl. fund. Suma 100 fl. Gavriilă Barbulă în.Mociera 100 fl. pe vieță Suma 100 fl. Augustină Mărcuș în Șitnleu; ~ Simeonă Marincașlă în Bog- dana m.; Dr. loanu Maniă în Șimleu; Dr. Cassiă Maniă în Șim- leă câte 5 fl.; Dr. Coriolanu Popu în Oradea mare; Dr. Victorii Marcu în Șomcuta mare câte 6 fl.; Vasiliu Dragoșiă în Șomcuta mare; loanu Șiavaniă în Satmaru câte 1 fl. pentru diplomă; Va- siliu Indre în. Șomcuta mare; loanu P. Lazară în Șimleu; Elia Popu în Șomcuta mare; loanu Dragomiru în Napradea; Teofilu ' Dragomiru în Lupoia; loanu Popu în Domnin; Floriană Cocianu in Silăgy-Cseh; Demetriă Suciă în Silagy-Cseh; Elia Bucșa în Colțirea; Michailă Bohățelii în Șupurul sup.; Teodoră Lengelă în Stremțiu-; loanu Sârb în Șomcuta mare; Teedoră Popă în Ortelec; Ștefanii E. Cucii în Peer; Gavriilu Dragoșiu în Hideaga; Augusținu Moșolgo hi Tbiechiștu; Vasiliu Dragoșiu în Șomcuta mare; Ioană Șavaniă în Satmaru câte 5 fl. . Suma 124 fl. Nicolau Dima în Huneddra 10 fl.; lulianu Popescu în Sibiiu 5 fl. Suma 15 fl. Totală 2735 fl. 42 cr. Sibiiă, 1 Octobre 1894. * • Leontină Simone'scu m. p., cassaru. Editura. Aaoc. trane. Redactorii: Z. Boiu. TiMHuJ^tiwgrtirchidiec. limsj 1991