✓ * Apare la 15 a fiă-cărel luni. - TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI J CULTURA POPORULUI ROMÂNO. * Nruliî 11. SIBIIO, 15 NOVEMBRE 1894. Anulă XXV. —________________■_______ / FUNDAȚIUNEA IOANU OTTETELEȘANU. (Disertațiune cetită de Zacharia Boiu în adunarea generală dela Sebeșfi a Asociațiunei transilvane, la 14/26 Augustă 1894). Timpuri mari produci! omeni mari, este unii adevgră, ce ni-lă spune filosofia istoriei omenimel. Și altii adevără, ce ni-lă presentă totă acdstă filosofiă esperimentală, este, că omeni mari facă timpuri mari, Cea dintâiă se esplică din împregiurarea, că ideile su- blime, pronunțate de ună omu providențială, înddmnă, chiamă, ba provdcă și chiară răpescă mulțime de alții, a le studia, a și-le apropria, a le transpune din abstractă în concretă, din teoriă în pracsă. Ear când o mulțime de puteri întrunite întrunii spirită, însuflețite de una voință, lucrteă în una di- recțiune, spre a ajunge la una țintă, atunci consoțil toți împreună lucră în viuă emulare, și obvine casulă ală doilea, că omeni mari facă timpuri mari. Causa e, că atunci grijile și anxietățile cele mici ale vieței de tdte filele recedă pen- tru ună timpă, și pe scena vieții apară ideile cele mari, cari imprimă timpului caracterulă loră. Astfelă timpurile mari une-orl sunt causa, alte ori f: efectulă ideiloră dmeniloră mari, cari odată procedă, altă- ' data urmdză aceloră timpuri; dar mal de multe ori timpu- rile mari și omenii mari lucrdză ca factori puternici în modă reciprocă unulă asupra celuilaltă, și ambii împreună. Mari timpuri, , fără îndoială, a percursă și poporulă nostru română, cu deosebire în jumătatea a doua a secolului pre- ' 23 * ' 346 sentă. Desființarea jobăgiei dincoce, și a clăcei și boierescu- lui și celorlalte servituți de fel ulii acesta dincolo de Carpați, deșteptarea simțământului și a conSciințeî naționale, „egala îndreptățireacolo a claselorfl societății, aici a poporeloru statului nostru polietnică și poliglotă, aă fostă primele pro- ducte ale acestui periodă. Nu este aici loculă, a descrie cu viile colori, ce merită, aceste și alte mari evenimente ale vieții publice, cari apar- țină istoriei poporului "nostru; precum dincolo de Carpați: unirea principateloră române Moldova și Muntenia, alegerea unui principe comună, crearea unei constituțiuni pe basele cele largi ale libertății, egalității și frățietății, apoi alegerea unui domnitoră din dinastiă străină, încordările gigantice pentru recâștigarea independenței, luptele cele gloriose de pe câm- piile Bulgariei, și ca corona tuturoră acestoră lupte și jertfe . independența și regatulă română, încungiurate de gloriola grației divine și a fericirel poporului. Ear dincoce lup- tele dela mijloculă acestui secolă și urmările acelora pănă astăzi. De asemenea trece preste cadrele acestui cuvântă, a desemna chipurile atâtoră glorioși bărbați ai acestui periodă, cari prin studii aprofundate asupra istoriei, prin cuvinte în- suflețite, prin fapte înalte aă sciută câștiga poporului loră cunoscință de sine, ear în afară i-aă sciută câștiga simpatia și sprijinulă poporeloră mai înaintate, și prin activitate salu- tiferă pe tote terenele vieței publice au sciută pregăti popo- rului loră o sorte mai bună, folosindă timpulă celă mare, în care aă trăită, și făcându-lă mare și pentru poporulă loră. în urmarea celoru de mal susă me mărginescă aici pe lângă doue momente ale vieței nostre publice din acestă pe- riodă, ambe de mare însemnătate, ambe chiămate a rădica ună poporă din trâptă în treptă în calea progresului, ambe menite a-lu duce spre starea aceea a perfecțiunel etice, carea credința și sciință, în frumdsă concordanță, o numescă apro- piarea de Dumnezeii. Aceste doue momente suntă: activita- tea culturală fi cea filantropică a poporului nostru. Deșteptată odată a se cundsce pe sine, poporulă ro- mână face pe amânddue aceste terene progrese fdrte însem- nate, ba chiară surprindătore: și între împregiurărl mal fa- vorabile aici în patria nostră, acelea ar fi neasemănată și mal mari. Literatura română ia ună avântă necunoscută pănă acum, și poetulă el moldoveană câștigă la apusulă Europei cununa de lauri, ce i o pune pe frunte „Cânteculă gintel latine". Sciință face progrese pe tdte terenele, și sămânța aruncată de primii el învățăcei răsare în tdte părțile, unde răsună limba română. Mii de scole elementare deschide po- porală nostru în acestă periodă de câte-va decenii, deci de scole medii răsară ca din pământă în tote ținuturile locuite de dânsulă; și doue universități în capitalele României com- pletâză și încoroneză măreța zidire a instrucțiunel și sciinței. Mulțime de reuniuni: agricole, economice, industriale, comerciale, artistice, cu ună cuvântă culturale, se înființăză necontenită; ba dintre acestea una, a cooperatorilor# români, prin o fericită coincidență, serbâză chiară astăzi, deodată cu noi cei de pe malurile Sebeșului, pe malurile Dîmboviței deschiderea primei sale Esposițiuni industriale *). Femeile ro- mâne lucrâză, în nobilă emulațiune cu bărbații, pentru pro- movarea culturel poporului loră, și cu deosebire pentru educațiunea și Instrucțiunea tinerițnei femeesci. Asociațiunea transilvană, ce ne întrunesce astăzi aici, cea dela Aradă, cea din Bucovina urmeză în scurte intervalurl una după alta, și preste tote se avântă în fine ilustra Academiă Română, carea la 1891 a sărbată iubileulă săă de 25 ani, carea în anulă espirată a chiămată în fruntea sa pe regretatulă pre- ședinte ală Asociațiuneî ndstre, George Barițiă, ear în anulă *) Precum se scie, aceea s’a amănatu apoi pe 29 Augustă a. c. Autorulă. 23* ' ■ 348 X \ presentă a priimită în sinulă seă pe onorabil ulii președinte actuală ală acestei Asociațiuni. Și totă asemenea s’a manifestată în modulă celă mal lăudabilă și filantropia poporului nostru; ba ca ună fructă ală creștinismului, ea a premersă cu secoll nisuințeloră lui mai însemnate culturale. Era adecă o vechiă tradițiune în familiile nobile române, ca ele pentru eternisarea unul eve- nimentă familiară, de bucuriă ori de întristare, la principi pentru câștigarea ori perderea unei bătălii și altele, să rădice câte o biserică săă mănăstire; și istoria bisericăscă ne spune, că acăstă piă tradițiune era la totă poporulă „dela Nistru păn’ la Tisa“, și precum în ținuturile răsăritene, așa și colo la Maramurășă ridică pe la anulă 1391 Baiița Vodă și Dragă Meșteră o mănăstire cu chramulă S. Archangelă Michailă și o înzestreză cu 7 sate. Mănăstirile și bisericile îndeobște eraă împreunate cu ghirocomil, adecă asile pentru bătrâni neputincioși, cu spitale, cu ospătarii, tote gratuită pentru cei ce aveaă lipsă de ele. Ear ce avântă puternică și binefăcătoră au luată aceste instituțiunl umanitare, o dovadă viuă sunt, între multe altele, spitalele BrancovenescI, cari ană de ană priimescă și adăpostescă cu tote îngrijirile de lipsă câte 14000—15000 bolnavi din tote nămurile de pe fața pă- mântului, și tote acestea „de pomană®, „întru numele Dom- nului®, adeverindă în faptă, cum înțelege Românulu cu- ventula Salvatorului lumel despre iubirea deaprâpelul. Ambe aceste instituțiunl, cele culturale ca și cele filan- tropice, aă câștigată poporului nostru simpatia poporeloră străine; și ună erudită germană*) face României meritatulă elogiă, că nici o țeiă din Europa nu se pdte asemăna în privința acăsta cu regatulă română, unde instrucțiunea pu- blică și filantropia sunt bunuri comune, cari se daă în dară tuturoră fără deosebire. „România — dice — este țâra, unde *) Bergner, Romanien. Breslau 1887. binefacerea, și iubirea de âmenl pare că șl-a gătită lo- cuința de predilecțiune^. în ad'evăru, onorată adunare, mari timpuri acestea pen- tru poporulă nostru și pe terenulă culturală și filantropică, pe cari elu în ultimile decenii pote areta progrese ca mal înainte în secuii. Să ne reamintimă dintre bărbații de din- coce numai pe metropolițil Marele Andreii, blândulă Ale- csandru, piosulă Ioană, apoi pe Emanuilă Gojdu, Dimitrie Andronică, Ioană Olteană, Vasilie Cocârlă și alții, cari aprope totă agonisita vieții loră aă depus’o jertfă pe al- tarulă culturei și ală filantropiei. Se aruncăm apoi ochii preste munți, unde mitropolitul^ Nifon, apoi Evanghelie Zappa, Anastasiă și Ioană Fgtu, Constantină Eăsturelă- Herescu, Michailă I. Obedenară, principesa Alina Stirbeiă, mal de curândă Vasile Adamashi, episcopală Melchisedecă și mulțl alții, daă case și moșii, capitale de sute de mii și chiar de milidne, totă spre asemenea scopuri. Sum sigură, că amintindu-ne atâte mari fapte și nume, toți vom consimți cu poetulă nostru predilectă, care vădendă înălțarea patriei sale, cânta plină de fericire, că și-a „vădhtă visulă cu ochii". Căci în adevără, după cuvântulă Scripturel, mulțl fii al po- porului nostru voră fi dorită să vădă ceea ce vedemă noi cei de astăzi, și n’aă vădută; și să audă ceea ce au<|imă noi, și n’aă audită. O astfelă de vedere și aurire este și fundațiunea Ioană Otteteleșană, de care mi-am luată voie a deschide cuvântă în acestă onor, adunare, — fundațiune, carea în modă fericită are se servăscă și culturei, dar totdeodată și filantropiei neamului nostru. Și decă acestui cuvântă am premisă ună preludiă mai lungă, o am făcută, pentru că acela l’amă cre- zută de lipsă spre ilustrarea mariloră timpuri, în cari și acăstă generosă fundațiune a văzută lumina cailei; și probata D-V. bunăvoință speră că va scusa acăstă escursiune prealabilă. Ioană Otteteleșană, boieră de familiă vechiă, căsătorită cu Elena născ. Filipescu, totă din familiă vechiă boierdscă, 350 neavând următori direcți, a dispusă prin testamentulă săă olografă dela 19 Martiă 1876, ca după mortea sa totă averea sa, mobilă și imobilă, se rămână soției sale spre usu- fructuare pentru totă viâța, chiar și cu libertatea de a face transacțiuni, ear după încetarea ei din vieță, întregă averea „ va servi — (lice — la facerea unul instituții de fete ro- mâne, citrora li se va da o crescere și educație de bune mame de familiâ, fărâ pretenție sâH lucsu“, Apoi dispune testatorulă asupra prisosului, ce ar rămâne după impăcarea trebuințeloră institutului, totă îh favorulă eleveloră aceluia. Mal departe statoresce, că la casă de a fi atacată testamen- tulă ori din ce causă din partea rudeniiloră, săă decă ₙfe- răscă Dumnetjeă®, (Jice, soția sa ar muri înaintea lui, atunci legatară universală ală averei are să fiă dlă Ioană Kalinderu, pe care îlă rdgă, a îndeplini cele dispuse de densulă, ear după dănsulă a institui altă legatară totă în sensulă acesta, în fine cerândă dela soția sa creștinăscă iertare de totă ce-i va fi greșită în lungulă intervală de viețuire între dânșii, o rdgă să economiseze bine averea și să iee chiară dânsa asu- pră-și înființarea stabilimentului dorită, luându-și întru aju- toră pe dnii Ioană Câmpineană și Ioană I. Kalinderu, pe cari îi institue „povățuitorl“ ai ei. Acesta pe scurtă cuprinsulă memorabilului testamentfi, prin care nobilulă mecenată lasă totă averea sa pentru o fundațiune, din carea să se înființeze și să se susțină ună in- stitută cu internată pentru copile române. La ună ană după facerea testamentului muri generosulă fundatoru, la 10 ani după dânsulă muriși văduva, fundațiunease realisă, scolase înființa, și la 10 Octobre a. c. are a se deschide*). Fericita inspirațiune a lui Ioană Otteteleșană, de a dona patria sa, ba nămulfi săă cu o școlă superidră de fete, care *) S’a deschisă cu frumosă solemnitate la 6 Octobre a. c. Autorulu. cu timpulă să dea națiunel mame de familiă culte, harnice, econăme modeste, bune și înțelepte; prevederile și disposiți- unile Iul mature pentru asigurarea fundațiunei, înfocata lui iubire cătră patriă și națiune îl asigură pe vecie locă de ondre între venerabilii binefăcători ai acelora, și titlulă de bărbată alti marelui timpii, în care a trăită. Dar pe lângă tote nobilele intențiuui și înțeleptele pre- cauțiuni, afacerea cea momentosă putea să se întârzie și să se " ' deterioreze, ba chiar să se zădărnîcăscă, dăcă provedința nu da fondatorului consoți și ajutători devotați, cari după mor- tea lui se continue și să ducă în deplinire opera concepută de dănsulă. Și aci la loculă primă trebue să punemă pe nobila lui soțiă Elena născ. Filipescu. Acăsta nu numai că nu eluda generosa idee a soțului săă, și nu numai nu impuțină con- siderabila avere, basa fundațiunei, ci o păstră cu credință, ba o crescu și îmmulți, și în fine, ca o completare a ope- rei soțului săă, dispuse a se clădi scolă dorită în castelulă loră dela Măgurele, ba puse și temeiă la ună institută filan- tropică, destinată îngrijirei pentru bătrâni neputincioși. Eată dar lângă ună mare bărbată și o mare femee, care consacră vieța sa carității creștinesci, și prin administrarea consciințiosă a rămasului soțului săă contribui fdrte multă a se realisa câtă mai curândă stabilimentulă dorită. Prin aceste fapte nobile și acăstă viăță de modelă, Elena Otteteleșană, repo- sată la 4 Decembre 1888, întră în corulă venerabileloră femei, cari ca stele luminose strălucescu pe cerulă istoriei poporului nostru. în coră cu Mama Iul Ștefan, carea fiiului săă învinsă și rănită nu-i deschide porta cetății, ci-lă în- drăptă a înnoi luptă: „Merge și stringe Aste, pentru țâră mori, „ Și-ți va fi mormântul coronată cu flori /“ în coră cu Dâmna Despina, carea cândă sleiseră pute- rile bănesc! ale soțului săă Neagoe Basarabă la zidirea mo- ■' ³⁵² ■ numentalel biserici dela Argeșă, și acela se sfătuia cu boeril țerei să mai arunce dări pe poporă, ca o prorociță inspirată de susă întră în sfatulă țârei și 100 fl. și 1 fl. pentru diplomă; eară de 368 membri ordinari s’au înscriau dnii: loanu Isaia Tordai, ieromo- nach și preotu gr. cat. în Ofenbaia; Demetriă Goia, preotu greco- ort. în Sohodolă-Peleș; lulia Pitic din Ofenbaia; Nicolaă Todorană, învețătoriă în Ofenbaia; Vasile Gană, preotu gr. ort. în Salciua de susă; loanu Mlădină, proprietariă în Ofenbaia; Aureliă Can- drea, preotu gr. cat. în Lupșa și Leonidas Grita, hutman în Ofenbaia. In sfârșită cere se se trimită foia Asociațiuneî și pe anii precedenți^aceloră membri, cari au solvită tacsa în anulă acesta pe mai mulți ani deodată. • : — Raportulă servesce spre plăcută scire, și se adeveresce priimirea sumei de 447 fl. 85 cr. tacse de membri pro 1894 și restanțe; membrii noi, și anume: Dna Ana Filipă, soție de advocată și „Munteana“, societate de credită și economii, se declară de : membri pe vieță ai Asociațiuneî; ear dnii I. Isaia Tordai, Deme- triă Goia, lulia Pitic, N. Todoreană, Vasilie Gană, 1. Mladină, ' - Andreiă Candrea și Leonidas Grita se declară de membri ordi- nari ai Asociațiuneî și se provedă cu documente de legitimare pănă la procsima adunare generală a Asociațiuneî. în legătură se însărcineză biroulă, a trimite foia Asociațiuneî din anii trecuți pentru acei membri, cari aă solvită ulterioră ta- csele pemai mulți ani deodată, întât se mai află esemplare din acei ani în archivulă Asociațiuneî. Nr. 173/335. Dnulă Ioană Ghermană, directorulă despărță- mântului Asociațiuneî din Blajă, cu datulă 23 Augustă 1894. transpune consemnarea membriloră Asociațiuneî, cari aă solvită tacsele pro 1893 și 1894, la adunarea generală a despărțământului , aceluia, ținută în 12 Augustă anulă curentă dimpreună cu suma de 154 fl. f Din consemnare se vede, că s’aă înscrisă de membri noi ur- mătorii: Dna‘Nina"'Cerchedi n. Ciato din M.-Oșorheiă de membru > fundatoră cu tacsa de 200 fl.; dnii David Radeș, inspectoră silvanală - | în Blajă, Dr. Demetriă Radu, protopopă în Bucuresci și Simeonă J Moldovană, proprietariă în Cergăulă mic, de membri ordinari, solvindu tacsa de 5 fl. și câte 1 fl. pentru diplome. / S’aă mai Insinuată de membri noi dnii: Georgiă Mezei,. I proprietariă 3 fl.; Dr. Liciniă Popă, profesoră 1 fl.; luniă Brută .4 Micu, cancel metrop. 1 fl.; Laurentiă Pascu, cane, metrop. 1 fl.; Sofronă Stană, comptabilă și Teodoră Radu, preotă în Meșcreacă 1 fl., fără a solvi deplină tacsele prescrise. — Consemnarea membriloră servesce spre scire, adeverindu-se primirea sumei de 154 fl., taCse dela membri pro 1894 și restanțe și de 200 fl. trimisă cu datulu 4 Septembre 1894, în numele dnei Nina Cergbedi prin dlu luniă Brută Hodoșiu, directoră de bancă în Blaju. Membri-noi, și anume: dna Nina Cerghedi n. Ciato, s’a declarată de membru fundatoră ală Asociațiunei în adunarea ge- nerală din anulă acesta, ear dnii: David Radeș, Demetriă Radu și Simeonă Moldovană s’aă declarată de membri ordinari ai Asocia- țiunei și se provedă ce diplome. Membri noi insinuați, fără a solvi tacsele deplină, se voră declara de membri ordinari, după ce voră completa, respective vor solvi tacsele prescrise. Nr. 174/319. Direcțiunea despărțământului Asociațiunei din Brașovă, cu datulă 31 luliă (preș. 21 Augustă) anulă curentă, Nr. 578. transpune lista rectificată a membriloră Asociațiunei din acelă despărțemântă, și protocolulă subcomitetului din ședința dela 19 luliă v. anulă curentă, cu 50 fl. tacse dela 10 membri ordi- nari încassate pro 1893. Din cuprinsulă protocolului se vede, că s’aă esmisă doi de- legați la adunarea generală ă Asociațiunei din anulă curentă și s’aă luată disposiții, ca să se țină adunarea generală a despărță- mântului mai spre tomnă. — Spre scire cu aprobare, adeverindu-se priimirea sumei de 50 fl. tacse de membri pro 1893. Nr. 175/322. .Direcțiunea despărțământului Asociațiunei din D. S. Martină cu datulă 20 Augustă 1894. transpune spre revi- suire protocolulă subcomitetului din ședința dela 18 Augustă anulă curentă. Din cuprinsulă protocolului se vede, că s’aă luată disposiții pentru înapoierea listeloră în favorulă fondului „George Barițiă“ și pentru încassarea tacseloră restante de membri; mai departe cu privire la ținerea adunărei generale a despărțământului mai spre tomna, și s’aă esmisă ca delegați la adunarea generală a Asociați- unei dnii : Vasile Zehan, advocată și Petru Nireșteanu. — Spre scire cu aprobare. Nr. 176/331. Dlă Nicolaă Albani, învățătoriă în Sâmbăta de josă, cu datulă 22 Augustă 1894. presentă ună esemplară din lucrarea sa „Prăsirea rațională a galițeloră" pe lângă rugarea: se se cumpere ună numără ore-care spre lățirea acestei lucrări, în care casă dânsulu este aplicată a acorda dela fiă-care esemplară, 370 ce costă 50 cr., unu rabată de 20 cr. pentru vre-ună scopă alu Asociațiunei. — Neavend Asociațiunea librăria propria, nu se pote angaja la asemenea compromisă, din care causă cererea nu se pote lua în considerare. Nr. 177/329. Tinerulă Ioană Rinea, studentă în scolele ci- vile din Făgărașu, cu datulă 17 Augustă 1894. cere ună ajutoră anuală dela Asociațiune, spre a pute continua studiile. — Din lipsa de mijloce eu asemenea menire, cererea nu se pote încuviința. Nr. 178/328. Dlă Gavriilă Hango, preotă în Sibiiă, cu datulă 22 Augustă 1894. presentă pentru archivulă Asociaținnei o copie de originalulă diplomei de nobilitate a familiei nobile române Al- massy (loannes, Georgius et Andreas Almăssy, respective „de Almas"), adi locuitore în Deva. — Spre plăcută scire, având a se transpune dlui I. cav. de Pușcariă pentru întrebuințare la publicarea opului seu referitoriă la documentele familiiloră nobile române. Nr. 179/324. Tinerulă George Puflea, absolventă de cl. IV normală din Mediaș, cu datulă 7 Augustă (preș. 21 Augustă) 1894. cere ună ajătoriă de 25 fi. la ană, spre a pute continua studiile. — Din lipsa de mijloce cu acesta menire Cererea nu se pote încuviința. Nr. 180/311. Dna Sofia Vasilie, văduvă din Sibiiă, cu datulă 16 Augustă 1894. cere se fiă dispensată dela solvirea didactrului și pro 1894/5. , fiica sa Sofia, elevă în cursulă complementară la scola de fete a Asociațiunei. — Se încuviințeză. Nr. 181/350. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei, cu datulă 6 Septembre 1894. împărtășesce acestui comitetu, că în 5 Septembre anulă curentă a primită 53 fl. dela dlă Gregoriă Venter, advocată în Aradă, spre următoriulu scopă: „50 fl. don pentru fondulă școlei și ală internatului“, 1 fl. pentru regulamen- tulă internă și ală cursului complementară și 2 fl. ca tacsa de în- scriere pentru fiica sa în cursulă complementară, pentru care cere însă se se permită a se presentă numai prin 15—20 Septembre anulă curentă din causă familiară. Comunică mai departe, că a immatriculată pre numita elevă și pe lângă condițiunea cerută de părintele seă, reținendă tacsa de ■ 371 . : înscriere în sumă de 2 fl. și 1 fl. pentru regulamentulu cursului complementarii și monografia, ce i s’a trimișii dela direcțiune; eară donulii de 50 fl. dimpreună cu hârtia mărinimosului donatorii, cu datulu 2 Septembre 1894. le transpune aici pentru competentă afacere, pe lângă părerea: se se voteze acestă sumă ca stipendiu pro 1894/5. elevei interne Maria Turdășană din Orăștie, care se pregătesce pentru cariera învețătorescă și este deja îmmatriculltă pro 1894/5 la scola de fete a Asociațiunei. — Marinimosulă donii de 50 fl. se primesce cu mulțemită și sub titlulu „stipendiulă Venter¹¹ se voteză pentru anulă școlară 1894/5 elevei interne Maria Turdășană din Oreștie, care doresce a se pregăti de învețătore; ear celelalte disposiții, luate în cestiune de direcțiunea școlară, servescă spre scire. Nr. 182. Pentru verificarea procesului verbală, — Se designeză membri: I. Papiă,. I. Crețu și I. Popă de Galați. Ședința se încheiă. D. u. s. loanu M. Moldovanu m. p., Dr. V. Bologa m. p. președinte. secret, II. S’a verificată. Sibiiă, 14 Septembre 1894 n. loanii PopO m. p. loanu Papiu m. p. loanu Crețu m. p. Nr. 411—1894. Procesâ verbala din ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, ținută în Sibiiă la 4 Octobre 1894 n. Președinte: Dr. Ilarionă. Pușcariă, vice-președinte. Membrii presenți.: Ioană Hannia, I. V. Russu, I. Papiu, P. Cosma, Z. Boiu, I. Crețu, L. Simonescu și N. Togană, bibliotecariă. Secretariă: Dr. V. Bologa. ' Nr. 183/188. Se presentă cererile Intrate în urma concur- sului publicată de aici sub Nr. 1-88/1894, pentru conferirea unui stipendiă de 60 fl. din fundațiunea „Marinoviclu studențiloră ro- mâni de gimnasiă ori scolă reală, și anume dela: Ioană Muțiu, cl. III. gimn. în Sibiiă; Nicolaă Șoneriă, cl. III. gimn. în Brașovă; Dionisiă Romană, VIII cl. îu Mediașă; Victoră Făgăraș, cl. II. gimn. în Sibiiă; Ioană Ciuleiă, cl. VII. 372 gimn. în Brașovu; Alecsandru Vasilie, cl, VI. gimn. în Sibiiu; Ilie Brana, cl. VIII. gimn. în Sibiiu; George Cosma, cl. V. gimn. în Sibiiu; George Ivană, cl. II. gimn. în Blaju; George Guteană, cl. VI. gimn. în Sibiiu; loanii Comaniciă, V. cl. gimn. în Brașovu; Alecsandru Badu, VI. cl. gimn. civ. în Bistriță; losif Boca, IV. cl. gimn. în Gherla; Aurelii P. de Harșiană, II. cl. gimn. în Sibiiu; Vasilie Șpană, III. cl. gimn. în Sibiiu; Victorii Chidu, II. cl. gimn. în Sibiiu; Teodorii Șuteă, 1. cl. civ. în Bistriță; Emiliă Cigăreană, IV. cl. civ. în Turda; Victorii Maiorii, IV. cl. gimn. în M.-Oșor- beiu; Nicolau Benția, III cl. reală în Sibiiu; Eugenii Piso, VIL cl. gimn. în Sibiiu; Beniamină Popii. I. cl. gimn. în M.-Oșorheiu și George Lupșa, II. cl. reală în Deva, — cea din urmă întrată după terminu. x — Stipendiulă de sub întrebare se voteză unanimă tinerului Eugenă Piso din Rechita, studentă în a VII cl. la gimnasiulă evangelică-lutherană din Sibiiă. Nr. 184/288. Dlă Floriană Rusană, preotă și cassariă ală despărțământului Asociațiunei din Alba-Iulia, cu datulă 8 Augustă 1894. transpune 55 fl. tacse pro 1894 dela 11 membri ordinari din acelă despărțemântă. — Spre scire, cu observarea, că banii s’aă transpusă la cassa Asociațiunei dimpreună cu consemnarea membriloră. Nr. 185/343. Dlă Andreiă Cosma, advocată în Șimleă și cassariulă despărțământului Asociațiunei din Selagiă, cu datulă 2 Septembre 1894. transpune protocolulă adunărei generale a des- părțământului aceluia, ținute în Șomcuta mare la 9 Augustă anulă curentă, dimpreună cu 424 fl. tacse de membri și acțiunea Nr. 354. a băncel „Someșana“ în prețulă tacsei de membru pe vieță dela dlă Gavriilă Barbu. în legătură cu acestă actă, cu datulă 1'1 Septembre a. c. transpune acțiunea Nr. 466, totă de ale băncei „Someșana“ în pre- țulă tacsei de membru fundatoră ală Asociațiunei dela dlă Nicolaă Nilvană, advocată în Șomcuta-mare. Din euprinsulă protocolului se constată următorele: a) s’a urmărită cu multă interesă mersulă învățământului poporală pro 1893/4J pe teritoriulă acelui despărț&nântă, consta- tându-se cu acurateță numerulă prunciloră obligați a frecuenta scola, și anume: la scola de tote (Jăele 10077, la scola de repetiți- une 3120, în totală 13197; dintre aceștia scola de tote (piele aă frecuentat’o 6315, ear scola de repetiția ne 1263; premiați la esa- mene, în mare parte prin privați, aă fostă 354 școlari și 197 șco- lărițe; la șcdle mai înalte din acelă despărțământă sunt 172 tineri, ear la meserii 47; 6) s’a autorisată subcomitetulă despărțământului, a continua cu „colecta cruceriuluî“ pentru înființarea unui fondă întru ajuto- rarea scoleloră și învețătoriloră serăci, avâudă a constitui agenturi prin despărțemântă, conformă §-hn 24 din Regulamentă; . r - 373 c) s’a însărcinată subcomitetulă, a urga restituirea listeloră împărțite pentru colecta la fondulu „George Barițiu". d) s’a aprobată rațiociniulă oficiului de cassa ală despărță- mântului pe anulu din urmă, din care se vede, că fundațiunea „Dr. Ioană Nichita“ pentru scolele române selăgene, astăzi nu- meră 390 fl. 59 cr., din care sumă 299 fl. sunt în acțiuni de ale băncii „Silvania“ și 91 fl. 59 cr. sunt depuși la acea bancă cu libelulă Nr. 395; ear din suma de 50 fl , ce s’a pusă la disposiția subcomitetului prin adunarea generală precedentă pentru trebuin- țele curente, s’aă spesată 26 fl., resultândă unu restă de 24 fl. 12 cr., depusă la banca „Silvania“ cu libelulă Nr. 245; e) s’aă înscrisă de membri noi ai Asociațiunei următorii: Membrii fundatori: dlu losif Popă, fostă deputată dietală, con- silieră regescă și advocată în Șoipcuta - mare, solvind 200 fl.; dlu Nicolaă Nilvană, advocată în Șomcuta mare, solvindă 100 fl. în numerariă și 100 fl. prin acțiunea băncei „Someșana" Nr. 466. Membru ordinară pe vieță dlă Gavriilu Barbulă. proprietariă în Mocira, solvindă 100 fl. prin acțiunea băncii „13omeșana“ Nr. 354. Membri ordinari cu tacse anuale dnii: Vasiliă Indre, proto- pretoră în Șomcuta-mare; Dr. Corneliă Popă, advocată în Oradea- mare; Dr. Victoră Marcu, advocată în Șomcuta-mare; Ioană P. Lazaru, comptabilă în Șimleu; Elia Popă, învețătoriă în Șomcuta mare; Ioană Ch. Dragomiru, protopopă în Napradea; Teofilă Dra- gomiru, posesoră în Lupoia; Ioană Popă, proprietariu în Domnin; Florianu Cociană, advocată în S.-Cseh; Demetriă Suciă, advocată în S.-Cseh; Elia Bucșia, notariă în Colțirea; Michailă Bohățelă, proprietariu în Supurulă de susă; Teodoră Lengyel, preotă în Stremțiă; Ioană Șerbă, protopopă în Șomcuta ftiare; Teodoră Popă, protopopă în Ortelec; Ștefană E. Cucu, preotă în Peer; Gavriilă Dragoș, notariă în Hideaga; Augustină Mosolygo, preotă în Techișiă; Vasiliă Dragoș, advocată în Șomcuta mare; Ioană Savanyu, advocată în Satmar și Augustină Mărcușiă, cassariă de bancă în Șimleu; s’aă încassată ulterioru tacsele dela 3 membri vechi: 15 fl., și dela 10 membri ajutători 13 fl., în totală s’aă încassată 437 fl. și doue acțiuni ă 100 fl., din care sumă 424 fl. dimpreună cu ac- țiunile s’aă transpusă aici, ear 13 fl. s’aă reținută pentru trebu- ințele despărțământului; prin urmare la subcomitetă se află acum, pentru trebuințele curente dimpreună cu restulă din anulă trecută 37 fl. 12 cr.; ’ f) s’a constatată la protocolă adâncă simțită lipsa pentru înființarea ,unei scole de fetițe pe lângă cea de băieți în Șomcuta mare; g) s’a constituită despărțământulă pe ună nou periodă de 3 ani, alegându-se directoră: dlă Alimpiă Barboloviciă, vicariă; ear membri în comitetă dnii: George Popă de Basești, losif Popă, Andreiă Cosma, Florianu Cociană, loan Serbu, Nicolaă Nilvană, «4 Dr. I. Nichita, Dr. I. Maniu, Augustinu Vieașiă, Dr. Cassiu Mania. Teodora Popa și I. P. Lazară; h) s’a acceptata între vil urale premiala de: o vacă cu vițelu și o scrofă cu purcei, oferită șî pentru anula acesta pe cale tele- grafică pentru învețătorii mai diligenți din acela despărțemântă, prin dlă George Popă de Băseștî, mare proprietariă, astădi priso- nieră de stată în Vată, și s’a încredințată subcomitelului conferirea premiului-, i) ca delegați la adunarea generală a Asociațiunei din anulu acesta, s’aă esmisă dnii: Ioană Serba, protopopă și Nicolaă Nil- vană, advocată în Șomcuta mare; k) s’a luată conclusulă, să se țină procsima adunare generală a despărțământului în Șimleulu Silvaniel. — Protocolulă servesce spre plăcută scire cu aprobare, lău- dându-se zelulă despărțământului, care acum, ca și în trecută, îndeplinesce cu adevărată bărbăție scopurile culturale ale Asociați- unii; se adeveresce primirea sumei de 424 fl. dimpreună cu cele doue acțiuni ale băncii „Someșana" Nrii 466 și 354, ca tacse de membri vechi și noi; membri înscriși acum de noă pct. 5. a), b) și c) se . declară de membri ai Asociațiunei și se provădă cu docu- mentă de legitimare pănă la procsima adunare generală a Asocia- țiunei; ear cu privire la fundațiunea „Dr. Ioană Nichita“ pentru scolelele româue selăgene, care constă astăzi din 390 fl. 59 cr.; se recercă direcțiunea despărțământului se o transpună la cassa centrală a Asociațiunei, conform §.17 din Regulamentă și în con- secuență cu decisulu adunărei generale a despărțământului aceluia din 1892, spre a se administra aici în sensulă litereloră funda- ționale. Nr. 186/356 Ofieiulă de dare din locă, cu datulă 5 Sep- tembre 1894, Nr. 1820. cere să i se comunice numele funcționa- riloră Asociațiunei, pentru încassarea competinței erariale după remunerațiunile, ce primescă. — Se transpune la oficială de cassă ală Asociațiunei, spre competenta afacere. Nr. 187/353. Dlă George Gros, notariă în pensiune din locă, cu datulă 6 Septembre, a. c., cere dispensarea fiiceloră sale Aurelia și Veturia, eleve la scola de fete a Asociațiunei, dela solvirea didactrului pro 1894/5, și iertarea restului din anulă trecută. — Se încuviințeză cererea. Nr. 188/392.. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei cu datulă 26 Septembre a, c., Nr. 116, așterne, protocolulă con- ferenței corpului didactică dela acea scola, din 8 Septembre a. c. — Spre scire cu aprobare. Nr. 189/355. Dlă Ioană Boroșiă, parochă gr. cat. și asesoră consistorială, transpune pentru biblioteca Asociațiunei opulă seă: Ier&rchia bisericescă, săă esplicarea eeremoniiloru sacre prescrise la chirotonirea gradeloră s. ierarchice". Gherla 1894. 87i ' ' — Spre scire, cu mulțemită, pe lângă observarea, că 3’.* transpusă la biblioteca Asociațiuneî. Nr. 190/352. Direcțiunea despărțământului Asociațiuneî din Sebeșulu sesescă, cu datulă 5 Septembre 1894. Nr. 1 transpune 30 fl. tacse de membri pro 1893 si 1894. — Spre scire, cu observarea, că suma de 30 fl. s’a transpusă la cassa Asociațiuneî dimpreună cu consemnarea membriloru, cari au solvită, spre publicare. Nr. 191/393. Dna Carolina Man, n. Colbasi, veduvă în Si- biiu, cu datulă 30 Septembre 1894 cere se fiă dispensată dela solvirea didactruluî și pro 1894/5, fiica sa Cornelia, elevă în cur- sulă complementară. — Se încuviințeză. Nr. 192/399. Cassariulă Asociațiuneî, cu datulă 30 Septem- bre 1894. presentă darea de semă despre starea easseî Asociațiuneî cu finea pătrariului III. din 1894. — - Spre scire. Nr. 193/400. Cassariulă Asociațiuneî, cu datulă 1 Octobre 1894, presentă conspectulă membriloră Asociațiuneî, carî aă sol- vită tacsele în lunile luliă-Septembre 1894, în sumă totală de: 2735 fl. 42 cr. • — Spre scire, având a se transpune redacțiuneî organului Asociațiuneî, spre publicare. Nr. 194/401. Funcționarii Asociațiuneî presentă particulariulă speseloră de călătorie la adunarea generală a Asociațiuneî din anulă acesta, și anume pentru secretari și cassariu în sumă totală de: 47 fl. 10 cr. — Se încuviințeză și asemneză la cassă spre solvire. Nr. 195/402 și 403. Tipografia archidiecesană din locă. cu datulă 24 Septembre 1894. presentă contulă despre 226 fl. 68 cr. pentru tipariulă, învelitulă, broșarea și șspedarea foiî Asociațiuneî pe ală III-lea pătrariă din anulu 1894, și contulă despre 60 fl. pentru tipărirea și broșarea raportului generală, a rațiociniului și programei pentru adunarea generală din anulă acestă. — Spre scire, având a se transpune la cassă spre¹ achitare. Nr. 196/404. Direcțiunea școlei civile de fete, du datulă 4 Octobre a. c. arată, câ la școla de fete a Asociațiuneî, pănă la acelă dată, s’aă înmatriculată Ș4 eleve, dintre carî 58 sunt adă- postite în internatulă scoleî. - în cursulă complementară s’aă immatriculată 10 eleve și în . 1 Octobre c. s’aă începută prelegerile, din care incidență rogă co- mitetulă se iee disposițiile necesare pentru susținerea acestui cursă și pro 1894/5, în specială se revină la cererea dșoreî Maria Ro- mană, de a fi numită și pro, 1894/5, pentru provederea lucrului de mână în cursulă complementară, pe lângă urcarea remunerațiu- nei dela 200 fl. la 300 ti. . Cu acelă dată înainteză comunicatulu dlui Dr. Corneltii Di- aconovici, presentată în 2 Octobre 1S94, din care se vede, că d-șora Adela Diaconovici, numită profesoră Ia scola de fete a Asociațiunei pentru provederea gimnasticei pro 1894/5, este bol- navă și nu pote se ocupe postulă oferită, din care motivă, ddqă nu se mai pote aștepta, rogă comitetulă se se îngrijescă de alț$ personă pentru provederea gimnasticei. — Comunicările direcțiune! școlare servescă spre scire; cur- sulă complementară se susține și pro 1894/5, angajându-se pute- rile ordinare dela scola civilă pentru provederea învățământului între marginile noului Regulamentă și plană de învețământfi. Pentru limba și literatura germană, eventuală și alte studii, se angageză dlă Dr. Vasilie Saftu, profesoră seminarială; ear pentru lucrulă de mână d-șora Maria Romană. Remunerațiunile însă voră fi ca și în trecută. . A îngriji pentru provederea gimnasticei în clasele civile, se încredințeză direcțiune! școlare. Nr. 197/357 și 358. Dlu Augustină Vicașiă, protopopii în Hidig, cu datulă 6 Septembre a. c. transpune 5 fl. pentru fondulă „George Barițiă" cu lista Nr.. 279; ear dlă Dr. Paulă Tanco, transpune cu datulă 8 Septembre a. c., 50 fl. votați de adunarea generală din 25 Martiă a. c., a societății de împrumută din Nă- seudă „Aurora**, totă pentru fondulă „George Barițiă**. — Spre scire cu mulțernită, pe lângă observarea, că suma de 55 fl s’a transpusă la fondulă „George Barițiă", ear consem- narea contribuiriloră la redțicțiunea „Transilvaniei*¹ spre publicare. Nr. 198/. La propunerea dlui Partenie Cosma, — Biroulă primesce însărcinarea, a veni cu propunere în privința escrierel concurseloră literare din fondurile Asociațiunei. Nr. 199/. Cu privire la fundațiunea „Dr. loanu Moga“, — Oficiulă de cassă ală Asociațiunei primesce însărcinarea/- a veni cu propunere pentru punerea în lucrare a acestei fundațtunl; Nr. 200. Pentru verificarea procesului verbală — Se designeză membrii: Ședința se încheiă. D. a. s. Dr. Harionu Pușcariă m. p., v.-președinte. S’a verificată. ' Sibiiă, 9 I. Hannia m. p. Editura. Asoc. trang. Redactorii: Z. Boiu. lipanul tipogr. ard I. Hannia, Z. Boiu și P, Cosma. Dr. Vasile Bologa qa. HnAPCf TT J secret. II. Octobre 1894. P. Cosma m. p. Z. Boiu m,p, stf'U- w