Apare la 15 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂNU. Nrulă 10. SIBIIĂ. 15 OCTOBRE 1894. Analii XXV. PENTRU CE S’AU ROMANISATU DACII MAI UȘORU CA ALTE POPâRE? (Disertațiune cetită de dlu Basiliu Bațîota în ședința I. a adunăreî gene- . rale din Sebeșu, 14/26 Augustu 1894). în adunarea generală a Asociațiunei ndstre din anulă trecută, ținută la 11/23 Octobre în Năsăudă, mi-amă luată voiă a ve diserta, onorabililoră domni și ddmne, despre re- sultatulă invingeriloră Romaniloră asupra Daciloră, și cu acea ocasiune credă că mi-a succesă a ve dovedi, că acelă resul- tată suntem noi Românii. Ca se ve întrețină cu ună lanță de studii de asemenea natură, dați-ml voiă, onorabililoră domni și domne, se ve com- probeză cu istoria în mână, că pentru ce s’aă romanisată Dacii, și pentru ce s’aă putută romanisa în ună timpă relativă mal scurtă, ca Galii și Hispaniolil. Cel ce s’aă ocupată mai în adinsă cu istoria voră fi sciindă, că cu mai multe sute de ani înainte de Christosă stirpa națiunel grecescl a începută totă mai multă a influința asupra popdreloru italice, pentru că și din punctă de vedere etnografică aceste popore veniaă în atingere cu Grecii. Pe acele timpuri varianța popdreloru italice impunea privitorului asupra poporeloră din stirpa grecă cu ore care putere prevalentă și mărdță. întocma ca la Greci ori Helleni, natura plaiuriloră și câmpiloră italici a influințată fdrte piuită asupra caracte- rului istorică ală poporeloră italice, 21 314 Italia — pe aceste timpuri — era locuită de BruțI, Lucani, CampanI, Apulel, Calabri, SammțI, Latini, Sabini, PicenI, Umbri, Etrușcl, Ligurl, VenețI, SenonI, și în partea nordică a Italiei de Gali și CenomauțI, totă atâtea domina- țiuni politice despărțite unele de altele, deși printre aceste popdre mal eraă TarquinI, PopulonI, Valatoerl, VolsinI, Falerl, Veci, JidenI, Foesull, Titierl, Luceri și alte popore mal mici cu circumdărl orășenești. într’ună timpă mal îndepărtată ți-se părea, că Etruscil vreaă să predomineze asupra celorlalte popore, dar mal târdiă se vede că limba latiniloră a pusă 6re-care stavilă limbei sabeiloră. Puterea, ce se vede desvoltându-se în poporele de limba latină, este condiționată dela împrejurarea, care dintre popdrele Italiei voră ajunge mal întâia a domina creștetulă întregului lanță ală munțiloră italici și ale plaiuriloră, Cari despică în drăpta și în stânga căstele Apeniniloră și ale Abruzzilorft, pentru-că numai in munți este putere de viâță. Dominațiunea vechiloră Romani asupra tuturoră popdre- lOră italice a ajunsă a fi decisă îndată ce el aă ocupată teritoriulă începândă dela muntele Gran-Sasso și Monte Ve- liuS pănă la înălțimile dela Venusia, dela Lago di Celano și pănă la passurile Caudinice, și n’aă mal întimpinată nici o re- sistință din partea popdreloră, pre care în decursulă tim- pului le asimilase; pentru că trebue să sciți, onorabililoră domni și domne, că în vechime fisionomia Italiei era cu to- tulă alta, ca și care ea este acuma, de 6re-ee munții Ape- ninl și al Abruzziloră eraă acoperițl cu bradl, molivdl, pini, frasini, tel, fagi și stejari seculari, cari condiționaă intocma ca și la noi singură prăsirea, creșterea și pășunarea viteloră, și pentru că bogăția și fertilitatea pământului pentru produc- țiunea cerealeloră, era puțină încercată. îndată după-ce popdrele Italiei aă venită în atingere mal frecuentă cu Grecia și Sicilia, și mai târijiu cu Africa, a '■ ³¹⁶ ' ' ' începută a se introduce cultivarea smochineloră, a oliveloră, și prin suta a cincia înainte de Christosii, pe lângă orzulă, bobulă și alaculu, cari se produceați din vechime, a începută a se cultiva grâulă în mare măsură. Din Sicilia s’a introdusă prin TarehtinI în Italia cy- pressele, ear în cele doue sute din urmă ale republicei s’a adusu din munții Taurului platanele. Piersecile și-au câștigată indigenatulu Italiei numai pre timpulă lui Augustă, ear în anulu 74 înainte de Christosă a adusu Lucullus vișinele din Asia mică și din țările pontice. în suta a treia a creștinismului aă întrată citronele și portocalele. Viăța istorică de pre peninsula Apeniniloră începe cu cucerirea colonieloră grece, cari la așezarea loră pre costele sudice ale Italiei, aflase pre c6stele ostice ’ ale acelei țări, în spre Marea adriatică, popore mari, aparținătdre grupei din marea națiune ilirică, ear în Calabria și Apulia mai aflară ' pre Messapi și Japigi, apoi la gurile Padului pre Veneți. Avantgarda popăreloru ilirice încă nu ajunsese a se sui — săă după cum dLică Moții noștri, a se guri pe creștetulă Apeniniloră. Din punctă de vedere etnografică, Grecii se mărginiaă cu particularități ale națiune! Italiloră, pre cari le întălniaă dela sinulă Mărei Mesopont, păna la revărsările Tibrului. Poporulă italică, care totă mai tare se despărția de Greci, și din astă causă gravita mal spre nord, a începută din ce în ce a strimtora pre Ilirii italieni spre portulă ve- nețiană, pănă când în urmă aceștia fiind alungați, aă trecută pe țărmurulă stângă ală Mărei adriatice și s’au revărsată preste totă Iliriculă posterioră. Poporulă italică s’a așezată parte sub nume de Latini în Latium, parte sub nume de AusonI în Campania și sub nume de SiculI în Lucania și Bruțiu. - 21* 316 Altă grupă a poporului italică o formeză particulari- tățile Umbro-Sabeliloru și ale Liguriloru,, cari mal apoi se numescă Etrușcl sâă Rasenl. Tote aceste popdre și mal cu sfimă poporulă Latiniloră, ală Sabiniloră și ală Etrușciloră, născând mal pe urmă po- porulă celă mare și tare ală Româniloră, care se îmmulția din Ce în ce mal tare, — pentru că poporulă romană nu era enervată, nu era efeminată, ca multe alte popdre, care-șl cârcă sporirea loră prin contopirea meșteșugită a altoră po- pore mal pline de vifiță, — acele după datina din vechime ’și trămiteaă în tdte primăverile roii sfii de tineri și de fete fecidre în afară de confiniile cetățiloră loră, pentru a ocupa noă terenă, pentru a-șl întinde dominațiunea loră preste ună mal mare teritoriă de pământă și pentru espansațiunea popo- rului sfiă. Acestă sistemă l’a urmată Roma în totă decursulă măreției sale, și prin acestu sistemă de colonisare și romanisare Roma a câștigată totă mal multă teritoriă și la urma urmeloră a devenită ddmna a trei din patru părți ale lumel cunoscute. Pre timpulă lui luliă Caesar începe cucerirea și roma- nisarea Galliel și a Hispaniei, ba Utica din Africa capătă dreptulă latină, pentru că era romanisată de totă. Cu strămoșii noștri, cu Geto-Dacil, vină în atingere pro- topărințil noștri — Romanii — pe la anulă 29 a. Christosă, când aă fostă bătuți prin proconsululu macedonică M. Lici- niă, nepotulă lui Crassus, și pe acelă timpă s’a pregătită pentru prima oră incorporarea Mesiei cu marele imperiă ro- mană, pe lângă tote că Dacii eraă cunoscuțl Româniloră cam de pre la anulă 109 a. Chr. Pe acelă timpă, adecă pe la anulă 29 a. Chr., începând din nordulă Africel, pănă în Dacia, se întindea într’ună semicercă, o mulțime de colonii romane, cari pregatiaă ro- manisarea poporeloră barbare. Acfista s’a putută întâmpla cu atâtă mal ușoră, cu câtă că mal târdiu Octaviană a ordonată, ca armata sa re- 317 gulată, care se recruta mai numai din Italia și din ți- nuturile, cele romanisate, să fiă înșirată pre granițele im- periului, și cu cât că veteranii, cari erați demiși din ser- vițiulă militară, căpăta pământă și adăpostă la marginile imperiului, extra limitem romanum, apoi poporulă locuitoră în apropierea granițeloră era constrinsă la serviciă întru apărarea patriei, și pentru aceea era remunerată cu posesi- une de pămentă în deajunsă, și era scutită prin jus italicum de îndatorirea de a plăti dare, avea libertate orășenâscă și proprietate cuiritică, prin care eraă atrași ca de ună mag- netă la imperiulă romană, apoi mâi primia o escontentare în bani pănă la 3000 de denari, cari corespund la 2600 de cordne. Murindă Agrippa, celă mai puternică scută militară ală lui Octaviană, Dacii se credeaă siguri și irrup în anulă 9 a. Chr. în Pannonia, dar sunt bătuți de Tiberiă și alungați în țâra loră, Romanii însă se întindă de a lungulă Dunărei și ’și postâză legiunile loră dela Sirmiă în josă, apoi împreună Mesia în cerculă de dare ală Ibricului. Pe la anulă 83 după Christosă Decebală, regele Daciloră, irrumpe cu dstea sa în Mesia, bate în 85 ori 86 armata ' legatului Oppius Sabinus și silesce pre împăratulă, pe la anulă 89, ca se încheie cu elă o pace rușindsă. Seim că Dacii aă fostă ună poporă răsboinică, fiind-că eraă cât de bine pătrunși de civilisațiunea grecă și romană, ba puterea loră resboinică o rădica forte multă desertorii romani, cari serviaă în rîndurile loră. Aci ni se nasce întrebarea, ce limbă vor fi vorbită Geto-Dacii, încât desertorii romani să se potă înțelege cu ei, și încât mulțimea măiestriloră și a meseriașiloră romani, cari în urma păcei încheiate dela 89 aă trebuită să-i dee Romanii Daciloră, să se pdtă înțelege cu Dacii și se p6tă vorbi cu ei ? Epurele ne vine pușcată gata și sare de sine în frigare, noi nu avem mult de a ne osteni, pentru a resolvi acestă întrebare, pentru că dlă Bogdană, savantulă limbist și filolog 318 românii, membru alti academiei române, ne vine în astă privință prin disertația sa „Bartolomei Kopitar" ținută în academia română și publicată în „Convorbirile Literari" dela 1 Aprile 1894 Nr. 12. în cât-va întru ajutoră, spunendu-ne, că limba Geto-Dacilorfl a influințatti asupra limbei romane, apoi la fața 1068 aretându-ne după cum întru adevără și este, — că limba română nu e o limbă curată latină, ci o limbă micstă, născută prin amesteculti a lorii doue limbi de- osebite în formă și materiă, cari nu sunt altele decât vechia limbă traco-illirică și limba latină, la care eu, spre mai bună înțelegere, ași mai adauge limba latină rustică, pentru că articlultt postpositivu din limba română s’a aflatii mai întâiă în limba romanisată de Illiril-vechi Ausoni — a Tracilorti, și elă s’a formată din latinesculti „iile" sub influința idiomului autochton traco-illiricfi, și apoi dela populația traco-illirică romanisată, din care s’ati născută Geto-Dacii, l’aă moștenită Romanii prin conviețuirea loră cu Dacii, a căroră limbă nu era alta decăt limba traco-illirică, ear sub influința traco-al- baneză-română l’aă adoptată și Bulgarii veniți mal târdiă. De aci dar, și din considerarea, că vechi Illiri aă emi- grată de pe costele Italiei ostice în țările dincoce de Marea adriatică, putemă afirma, că Geto-Dacii, cari aă fostă trupă din trupulă traco-illiriciloră și sânge din sângele loră, și cari aă venită în patria nostră de acuma formândă Dacia, aă tre- buită se vorbtiscă o limbă, care a fostă pricepută, ba chiar și vorbită de romani pre la anulă 83 după Christosă; pen- tru că limba loră era deja formată încă în Tracia prin in- fluința ausono-iliriloră, veniți de pre costele ostice ale Italiei, încă pe la anulă 282 după crearea Romei, de pre timpulă consuliloră Publius Cornelius Dolabella și G. Aemilius Papus. * Acest poporă ală Illiriloră, contopindu-se cu Tracii-antici, cari vorbiaă o limbă influințată de civilisațiunea greco- romană, este lucru notorică, că și Geto-Dacii nu aă putută vorbi o altă limbă de cât limba traco-illirică, care este în parte susținută pănă astăzi prin limba albaneză. De ce dar 319 ca d&ertori, măiestri, ingineri și meseriași romani fugiți și respective trimiși de romani daciloră, pe timpulfi lui Domi- tian, s’aă putută înțelege cu Dacii: lui Decebală? Pentrucă vorbiaă o limbă, care și Dacii o pricepeaă — bună-oră ca și cum ar vorbi astăzi rusnecii cu croații, ori cu sârbii. — De aci dar per conclusionem putem afirma, că pe timpulă coloni- sărel Daciei prin Traiană romanisarea Geto-Daciloră a fostă fdrte ușdră și posibilă. După învingerea Daciloră prin Traiană, seim cumcă domnia legiuniloră romane se estindea în partea nordică, pănă pe la sorgintele Tisei, în partea nord-ostică pănă în Creștetulă Carpațiloră, ear în partea ostică pănă la fluviulă Tyras, ba seim mai departe, că pre la anulă 107 Traiană ocupându tdtă linia Dunărei dela Aquinum în josă pănă la Galați cu ^ece legiuni, și întărindă garnisonele centrului dacic, s’a silită a romanisa Dacia cu cele mal energice mij- 16ce, pentru că simția trebuința de a o face folositore pentru imperiulă seă, pre când partea cea mai estremă spre ostă — Basarabia — a fostă mai puțină considerată, dar pe lângă tdte aceste, prin comunicațiunea poporațiunei, și aedstă parte a Daciei romanisată, pentru că limba geto-dacă-romană, de- odată s’a prodită preste totă teritoriulă Daciei, fără alte di- alecte, decât numai limba romană ; prin urmare nu s’a pu- tută nasce și nu a crescută la o limbă vorbită de preste 10 milidne de romani, decât numai între confiniile Daciei. Traiană, pentru a pute romanisa Dacia cu mai mare succes, a adusă aici, din mai multe părți ale imperiului romană, o mulțime de colonii romane. Aceste colonii fiind așezate pe Ia centre, unde gravita poporațiunea indigenă, și din aceste centre trimițendu-se în toți anii roi de tineri prin localitățile dace, a mijlocită în- temeierea de familii none, care a accelerată romanisarea daciloră întru atâta, cât în a 4-a generațiune, adecă după ună timpă de 60 ani, s’a putută dice, că Dacia este pre deplin romanisată, pentru că altcum succesorulă lui Traianu ' , ³²⁰ de ce ar fi asiguratii tuturorii provincialiloră egalitate de drepturi cu romanii italici, conferindu-le jus-italicum? Pentru-ce Marcus Relius Aurelius VeruSj ar fi continuații opera de or- ganisare a predecesorului ᵥ său, întimjândă prin totă Dacia organe bune de administrațiune și judecători escelențl ? Pen- tru ce ar fi scutită țâra și locuitorii ei de darea publică? Pentru ce ar fi dată orașului Stratonica din ținutulă Buri- densiloră, care se pare a fi sinonim cu Ploești ori Focșani? — pentru că pre aici era ținutulă Buridensiloră, — ună milionă de sesterții ca ajutoră, după ce a ars pănă în pămfentă, dăcă nu ar fi considerată totă Dacia de romanisată. Pe timpulă lui Antonia și înainte de mărtea lui în- tâmplată la 7 Martiă 161, Gallia, afară de aremorica, unde celticismulă se mal susținea, era pe deplină romanisată, ba în privința Narborensiel se putea dice, că este o bucată de Italia, Averguea și Garonne nu mal avea localități, care se nu fiă cu totulă romanisate. Ce se atinge de Spania, se păte dice, că aici romanis- rnnlă a prins rădăcini înainte de a se fi cucerită Gallia; pentru că chiară pe timpulă lui Nero, limba latină era vor- bită în tote orașele, și limba indigeniloră dispăruse cu totulă. Decă dar în ună intervală de 117 ani s’a putută ro- manisa Gallia, dăcă totă teritoriulă Reinel încependă dela Raurica pănă la granița Bataviloră se putea privi de roma- nisată, cu cât se nu fi fostă mal ușoră a romanisa Dacia în ună restimpu de 167 ani, cât a durată domnia nețermurită a Româniloră, pănă la scoterea legiuniloră romane și permuta- rea loră în Dacia Aureliană. Când mal susă amă dovedită că Dacii vorbiaă o limbă cum am dice sororă cu limba latină, pentru că și el îșl trăgeaă originea loră de pe costele ostice ale Italiei, așa dar ca să fim noi românii: Din doi bărbați cu brațe tari, Din Decebalu celă harnică, Și Traiană celă dreptă... ■ ³²* ' născuțl unii poporă cu peptfi de aramă, ni-a fostfi ușorii: că ce: dintr’o viță italică am eșită ambl spre orient, ca aci, ca unii poporii de viăță neperitdre, să oprim năvala popărăloră bar- bare, care în cea mal mare a lorii parte s’ati prăbușitii în stâncile nostre de granitii. Basiliu Bașiota, jude regiu în pensiune. ESPOSIȚIĂ DIN BUCURESCI A COOPERATORILOR© ROMÂNI. La 29 Augustă v. a. c. s’a deschisă în Bucuresci es- posiția cooperatoriloră români, carea era să se deschidă la 14 Augustă, dar neputăndu-se termina pregătirile de lipsă, se amânase pe acăstă di. Esposițiă e așezată în grădina publică (Cișmigiă) și s’a deschisă la 2% d. a., dupăce preste 40 societăți industriare, comerciale și artistice veniseră de pe bulevardă în frumdsă ordine, în frunte cu musica militară și cu drapelele loră și se postaseră de ambe laturile aleel principale. Atunci sosi Principele moșteni- toriă Ferdinandă, protectorulă esposițiel, și a fostă întimpinată de miniștrii: lonescu, Ghermani, generalulă Poenaru, ministrulă ita- liană Custopazi, președintele esposițiel Dimitrie Butculescu, de primarulă capitalei N. Filipescu, generalii Arionu și Vlădescu, prefectulă poliției Deșliă și ună publică forte numerosă. în sunetulă imnului regală și aclamațiunile mulțimel, principele înaintă la pavilionulă principală, unde a fostă întimpinată de în. P. S. Mitropolitulă-Primată și în. cleră. Aici se facă de însuși Mitropolitulă sânțirea apel, la carea cântările reli- giăse le esecută corulă mitropolitană, și la finea actului re- ligiosă întră celă dintâiă archipăstorulă, stropindă pavilionulă și obiectele espuse cu apă sânțită; apoi urmă principele pro- tectoră cu miniștrii și ceilalți demnitari, în fine publiculă. La intrare dlă Butculescu oferi principelui ună frumosă buchetă pentru principesa Maria, carea nu putuse fi de față la acăstă solemnitate. Dlă D. Butculescu salută pe principele cu ună frumosă discursă, arătândă progresulă, ce-lă face industria română, mulțemindu-i că a priimită protectoratulă acestei esposițiunl, și urându-I, ca precum Regele a desrobită țâra politicesce, 322 așa împreună cu p. n. dinastiă se o desrobâscă și în cele economice. Principele răspunse cu voce înaltă următorele: „Cu plăcere amu primită protectoratulu esposițiuneî. Esperi- ența a probată progresulu industriei și comerciului în România. Mare mi-e bucuria, că me convingă, că meseriașulă română a lu- crată cu statorniciă. Dovadă de acesta e, că numerulă esposițio- nariloră s’a mărită considerabilă. „Ureză bună-venire, înflorire și desvoltare, industriei nostre. „înființarea unei industrii naționale e o sarcină grea, dar frumosă. „Comparândă industria nostră cu cea străină, negreșită că e în urmă, dar bogăția pământului nostru ne dă mijldce puternice spre a o desvolta. „însuflețită de cele mai frumose nădejdi, ve dicu: înainte mereu! fiindă sigură, că meseriașulă își va depune o silință nepomenită în sfera activităței sale, ca se esecute lucrarea, ce revine la fie-care în parte, ca se făiirescă la inelulă ce alcătuesce întregulă lanță. „Toți sunteți însuflețiți de acestă mare dorință. Dovadă e râvnă, ce ați depus’o. Folosele esposiției voră fi nemărginite pen- tru meseriașulă și industriașulă română, căci îi dă mijldce de a-și areta munca și dibăcia. D. Butculescu are multă laudă. „Ureză încă odată bună-venire și lucrările, ce ați întreprinsă se le duceți totă mereă înainte. Declară esposiția deschisă." Cuvântulă a fostă priimită cu viuă însuflețire. Princi- pele a visitată apoi diferitele secțiuni ale pavilionului nați- onală : esposiția de pe domeniile cortinei, chiosculă berăriei Luther, ală vinuriloră Amisa din Iași, ală șampaniei Muller din Brăila. In fața pavilionului mai mulți membri ai societății Dacia Traiană esecutară ună frumosă jocă națio- nală. In restaurația Paraschivescu principele și mitropolitulă aă fostă salutați de o capelă de lăutari în costumă națio- nală cu „Deșteptă-te Române". Urmă apoi visitarea pavilionului internațională, unde în- tre multe altele atragă atențiunea visitatoriloră articulii de industriă de casă din Bucovina și din Transilvania. Espo- nenții din Bucovina sunt representați prin dd. lancu cav. de Zotta și Modestu cav. de Grigorcea. Numerulă esponențiloră, după dlă Butculescu, era circa de 1400, dar obiectele de espusă sosiaă necontenită; și fără îndoială între esposițiile, ce se perindară în România dela 1881 încdce, la cari aă concursă câte 400—900 esposanțl, esposi- țiunea presentă este cea mal mare și mai însemnată, atâtă. 323 după numerulă esponențiloru, câtă și după mulțimea și vald- rea obiecteloru. întrnnimă urările de bine ale acestui organti ală Așoci- . ațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română cu ale întregei prese române pentru buna reușită a acestei n6ue și multă îmbucurătore manifestări de progresulă industriei nostre române. Z. Boiu. DELA ACADEMIA RONÂNĂ. . Sub auspiciile „Academiei Române" au apărută: 1. Analele Academiei Române, seria II. — Tomulu XVI, 1893—1894. Partea administrativă și desbaterile. Bucurescî 1894. Partea I. cuprinde procesele verbale ale ședințeleră ordinare dela 9 Aprile 1893 pănă Ia 11 Martiă 1894, și anecsele loru; par- tea II. sesiunea generală din anulă 1894, precum și procesele ver- bale al e secțiunei literare, ale celei istorice și ale celei scientifice, apoi și raportele diferiteloră comisiuni: financiare, a bibliotecei, a fondu- lui Ioană Fă tu pentru cărți didactice, a fundațiunei Ioană Ottete- leșann, a premieloru anuale pe 1894, a premieloru pe 1894 Hagi Vasile Eliade-Radulescu, AI. Bodescu, cu anecse. încheierea se face cu însemnarea personalului Academiei Ro- mâne la 13 Aprile 1894 2. Cuvântă de priimire, rostită în ședința solemnă dela 2/14 Aprile 1894 sub președința M. S. Regelui, de A. Naum, membru ală Academiei Române, cu respunsulu dlui T. Maiorescu, membru ală Academiei Române. Bucurescî 1894. Discursulă dlui A. Naum se ocupă în liniamente generale de poesia antică și modernă; respunsulă dlui T. Maiorescn espune activitatea literară, cu deosebire poetică, a eruditului recipiendaru. COMPLETARE. La numerulă membriloră noi ai Asociați- unei, declarați în adunarea generală din anulă curentă, dar din trecere cu vederea neîntroduși^ln protocolă sub Nr. din ședința Il-a dela 27 Augustă 1894, — se adaugă încă următorii: a) Membrii fundatori: Nina Qerghedi n. Ciato, desp. Blajă. 6) Membrii ordinari: Romulă Mircea, diaconă în Brașovă; Nicolaă Bolboca, preotă în Baia de Crișă; Ioană Cuteană, priva- tieră în Bradă; Ioană Groza, protopopă în Hălmagiă; David Rades, inspectorii silvanală în Blajă; Dr. Demetriă^. Radu, protopopă în Bncuresci; Simeonă Moldovană, proprietariă în Cergăulă mică. 4 324 Rațiociniulu Venite: 1. Fonflulu generalii. fl cr. Saldulu cassei din anulu 1892 1923.15 Tacse și prenumerațiuni . . 1... . 3627.60 Chirii și arende..... . „ . . 1259.98 Interese după efecte publice: a) 4 acțiuni Abrudb. takarâkpenzt 12 fl. --- cr. 6) 1 acțiune „Albina* . 15 „ » c) 4 acțiuni „Arieșana“ 16 „ - „ d) 1 obligaț. szatmâr-nagybânyai vasuttărs..... n n e) 1 acțiune „Economulu" 4 n n f) 1 acțiune „Gesellschaftshaus“ . n n g) 2 acțiuni „Mureșana* 9 » 30 „ h) 1 acțiune „Silvania" 4 „ n i) 1 acțiune „Sebeșana" 4 „ » k) 77 obligațiuni „Transilvania" . 415 „ 80 „ 1) 4 acțiuni „Vajda-hunyad. taka- rekpenzt." .... 24 n n m) 3 oblig, de stătu din anulu 1860 12 n n n) 1 oblig, de stată din anulu 1868 4 „ 20 „ o) 1 obligațiuni ung. desdaunarea pământ. . . . . 4 „ n p) 6 obligațiuni rentă amortibilă ă 5000 lei..... 726 „ 50 „ q) 11 oblig. I. soc. cred. fonc. r. Bucuresci ă 5000 Iei 1374 „ --- „ r) 3 scris, fonc. „Albina" ă 1000 fl. cu 5%..... 170 „ 15 „ s) 2 scris, fonc. „Albina" ă 500 fl. cu 5%..... 170 „ 15 „ 2794.95 Interese după depuneri . , 170.77 Tacse de administrare .... 488.79 Hârtii de valore vândute și sortite . 2688.85 Din depuneri...... . 2152.16 Depositele „Reghin" și „Șomcuta mare" 386.54 Anticipațiuni restituite . . . 390.--- Venite estraordinarie . . . . . 3621.38 Suma . 19504.17 II. Fundațiune» anonimă Brașovă- Saldulu cassei la 31 Decembre 1892 ---.10 Interese după efecte .... 25.82 Competința din efectele comune 24.50 Interese după depuneri.... 1.42 Suma . 51.84 325 ->* ■ pentru anulu 1893. Spese. • 1. Fondulu generala? fl. cr. Secretariului I..... . 400.--- Secretariului II......... 300.--- /assariului . ....... 200.--- Bibliotecariului........ 120 --- Cancelistului......... 287-50 Servitoriului......... 1'80.--- Spese de cancelarie....... 395.87 Luminatulă și încălditulă...... 54.28 Donațiunea bibliotecei....... 196.71 Tipariulă foiei „Transilvania"..... 1198.97 Asigurarea edificielorii contra focului .... 50.94 Conservarea edificielorii....... 233.95 Contribuțiune erarială....... 325.19 Ecuivalente......... 65.85 Contribuiri la fondulă de reserva..... 1200.--- Competința pentru fondulu de pensiune învețătorescă . 48.--- Stipendiulă pentru conservatoriulă de musică 500.--- Stipendiulă pentru lemnărită..... 100.--- Stipendiulă Eliseiă Mezeiă...... 60.--- Stipendiulă pentru elevele din internată . . 730.--- Subvențiunea scolei civile de fete..... 1820.33 Premii pentru scrieri literare..... 340.--- Hârtii de valore cumpărate...... 4294.21 Legatele Olteană neachitate în deposită 1116.89 Anticipațiuni date ........ 390.--- Spese estraordinarie....... 1392.44 Saldulă eassei la 31 Decembre 1893 . 3503.04 Suma . 19504.17 II- Fundațiunea anonimă Brașovu. Tacse de administrare 1892/3 .................... 10.69 Saldulă eassei la 31 Decembre 1893 .... 41.15 Suma . 51.84 Venite. III. Fundațiunea Bașota. fl. cr. Saldulu cassei la 31 Decembre 1892 31.66 Interese după efecte..... 164.44 Competința din efectele comune . 2.85 Interese după depuneri..... 500 --- Efecte sorțite...... Suma . 701J95 IV. Fundațiunea Ciparid. 21.01 Saldulu cassei la 31 Decembre 1892 23.66 Interese după efecte..... . . 109.76 Competința din efectele comune . . . . 5.--- Interese după depuneri. . . Suma . 159.43 V. Fundațiunea Conțiuană 35.98 Saldulu cassei la 31 Decembre 1892 . 329.57 Interese după efecte . 12.39 Competința din efectele comune . Suma . 377.94 Interese după depuneri..... 7.98 VI. Fundațiunea Dobâca. 57.54 Saldulu cassei la 31 Decembre 1892 225.55 Interese după efecte..... 9.60 Competința din efectele comune . 42.02 Interese după depuneri . . ---.38 împrumuturi restituite..... Suma . 343.07 Interese după împrumuturi .... ---.90 VII. Depositulu G. B. V. 27.14 Saldulu cassei la 31 Decembre 1892 . --- .71 Interese după efecte..... Competința din efectele comune . Interese după depuneri..... Suma 28.75 327 '' Spese. III. Fundațiunea Bașota. a. cr. Tacse de administrare 1892/3 . . . . 13.35 împrumuturi achitate ....... 5.— Interese după împrumuturi............................—.05 Efecte cumpărate................................... . 500.— Interese restituite din efecte cumpărate . . . 5.14 Unu stipendiu....................................10.— Saldulă cassel la 31 Decembre 1893 .... 168.41 Suma . 701.95 IV. Fundațiunea Cipariu. Competința fondului generalii 1892/3 .... 23.92 Saldulă cassei la 31 Decembre 1893 . . . . 135.51 Suma . 159.43 V. Fundațiunea Conțiuană. Tacse de administrare 1892/3 .................... 16.90 Saldulii cassel la 31 Decembre 1893 .... 361.04 Suma . 377.94 VI. Fundațiunea Dobâca- Saldulii cassei transpusă în fondulă generală 7.98 ᵣ Tacse de administrare 1892/3 ..... 24.91 Ună stipendiă................................ 50.— Saldulă cassel la 31 Decembre 1893 .... 260.18 Suma . 343.07 Vil. Depositulu G. B. V. Transpuși școlei civile de fete.................28.75 Suma . 28.75. 328 Venite. C VIII. Fundațiunea G. B. V. a. cᵣ. Saldulu cassei la 31 Decembre 1892 .... 75.— Interese după efecte . . ... 202.54 ?' Efecte vândute.......................................... 3048.— Interese după depuneri...................................17.23 Suma . 3342.77 IX. Fundațiunea Galliană. Saldulu cassei la 31 Decembre 1892 < : . . __._ Interese după efecte 90 20 ' Competința din efectele comune...................................491.66 Interese după depuneri 3.43 Efecte sortite............................... , . 1100.— Pretensiune încassată • . ₜ . 40.50 Suma , 1725.82 X. Oepositulu Hangea. Saldulu cassei la 31 Decembre 1892 .... .— Interese după efecte . ...... 1.84 Competința din efectele comune • ■ • • 55.37 Interese după depuneri , - ²~ Suma . 59.21 . ' Marinovicid. XI. Fundațiunea _ Saldulu cassei la 31 Decembre I89â ... 128.32 Interese după efecte 339.41 Competința din efectele comune ; 12.83 Interese după depuneri .... --- ₐₙ ~ Suma XII. Fundațiunea Moga. Saldulă cassei la 31 Decembre 1892 . Interese după efecte........................... ‘ 54.— Interese după depuneri..... ‘ 48.60 Contați din depuneri ..... ‘ ⁹-³& Efecte sorțite................................. ' ¹⁰°- ‘ - 100.— Suma ' ⁴ • 311.95 329 Spese. . • VIII. Fundațiunea G. B. V. fl. er. Efecte cumpărate.................................. 2731.35 Interese restituite după efecte cumpărate . . • 22.76 Transcrierea unoru acțiuni ...... 6.96 Tacse de administrare 1892/3 83.97 Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 ... . 497.73 Suma . 3342.77 IX. Fundațiunea Galliană. Efecte cumpărate..................................1505.-r- Interese restituite după efecte cumperate . . . 15.56 împrumuturi achitate . . . . . . 19.01 Interese după împrumuturi . . . . . . —.16 Unu stipendiu...............................................60.— Tacse de administrare 1892/3 33.47 Spese estraordinare .................................50.60 Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 42.02 Suma . 1725.82 X. Depositulii Hangea. Tacse de administrare 1892/3 ..... 1.15 Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 58.06 Suma . 59.21 XI. Fundațiunea Marinoviciu. împrumuturi achitate................................. 8.— Interese după împrumuturi............................—.07 Unu stipendiu........................................45.— Tacse de administrare 1892/3 . . . . . 57.29 Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 370.20 Suma . 480.56 XII. Fundațiunea Moga. Tacse de administrare 1892/3 .... 20.94 Transcrierea unoru obligațiuni . . . . . 2.56 Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 . . . . 288.45 Suma . 311.95 22 330 Venite. XIII. Fondulu intru amintirea morțiloru. a. cr. Saldulu cassei Ia 31 Decembre 1892 .... 3.12 Interese după efecte . ....................................10.29 Competința din efectele comune................. 308.87 Contribuit! benevole............................160.50 Suma . 482.78 XIV. Fondulu Georgiti Barițid. Transpuși din fonduld întru amintirea morțiloru . . 479.70 Din oferte benevole ....... 1570.34 Interese după depuneri.....................................35.60 Suma . 2085.64 XV. Depositulii Mureșianu. Saldulu cassei la 31 Decembre 1892 .... —.— Interese după efecte............................... 138.55 , Competința din efectele comune.................... 406.54 Interese după depuneri..............................18.22 J Suma . 563.31 XVI. Deposituld Olteană. Depuneri contate..................................1116.89 Interese după depuneri.............................25.13 Suma . 1142.02 XVII. Fundațiunea Popu-Maioru. Saldulu cassei la 31 Decembre 1892 .... 30.— Interese după efecte.........................................89.06 Competința din efectele comune.............................91.80 Efecte sorțite......................................... 1000.— Interese după depuneri....................................... 3.73 Suma . 1214.59 j XVIII. Depositulii Reghind. Saldulu cassei la 31 Decembre 1892 .... —.— Interese după efecte .................................. 34.85 •] Competința din efectele comune ...... 295.69 Interese după depuneri. . . . . . . 7.91 1 Suma . 338.45 J 1. -.i Spese. XIII. Fondulu întru amintirea morțilorîi. fl. cr, Tacse de administrare 1892/3 ...................... 3-08 Transpuși în fondulu Georgiu Barițiu . . . . 479.70 Suma . 482.78 XIV. Fondulâ Georgiu Barițiii. Tacsa de administrare........................................20.91 Pentru rectificarea saldului cassei.......................... 3.12 Saldulu cassei la 31 Decembre 1892 . . . . 2061.61 Suma . 2085.64 XV. Depositulu Mureșianii. Tacse de administrare 1892/3 ...................... 60.71 Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 .... 502.60 Suma . 563.31 XVI. Depositulu Olteană. Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 . . . . 1142.02 Suma . 1142.02 XVII. Fundațiunea Popu-Maiorii. Efecte cumpărate....... 1000.--- Interese restituite la efectele cumpărate 12.50 Interese restituite la efectele sorțite 60 --- Tacse de administrare 1892/3 .... 34.13 Saldulu cassei la 31 Decembre 1893 . 107.96 Suma . 1214.59 XVIII. Deposituld Reghinu. Interese după efecte în stornare.......................25.— Transpuși în fondulu generală . • • . 313.45 Suma . 338.45 22» 332 Venite. XIX. Fundațiunea Riureanii. fl. cr. Saldulii cassei la 31 Decembre 1892 .... —.— Interese după efecte.............................65.70 Competința din efectele comune................. 400.61 Efecte sorți te................................ 1000.— Interese după depuneri......................................14.11 Suma . 1480.42 XX. Fondulu de reservă. Saldulii cassel la 31 Decembre 1892 .... —.— Interese după efecte........................................42.98 Competința din efecte comune . . . . . 539.55 Competința din tacsele membriloru 1892/3 . . . 1200,— Interese după depuneri...................................... 1.85 Șuma . 1784.38 XXI. Deposltuld Șomcuta-mare. Saldulii cassei la 31 Decembre 1892 . . . . —.— Interese după efecte........................................ 2.30 Competința din efecte comune.....................68.95 Interese după depuneri........................................1.84 Suma . 73.09 XXII. Fundațiunea Țiție. Saldulă cassei la 31 Decembre 1892 .... —.— Interese după efecte...........................31.34 Competința din efectele comune ; ... . 565.20 interese după depuneri......................... 2.67 Suma . 599.21 XXIII. Fundațiunea Tofăleană. Saldulii cassei Ia 31 Decembre 1892 .... 79.80 Interese după efecte...................................103.51 Competința din efectele comune..............................15.17 Interese după depuneri................................. 8 98 Hârtii de valore sorțite...............................100 — Suma . 307.46 Sibiiu, 31 Decembre 1893. RevSdutu și aprobată în ședința Dr. Ilari onu PușcariU m. p., vice-președinte. 33$ Spese. XIX. Fundațiunea Riureanu. fl. cr. împrumuturi achitate . . . . . . . 10.01 Interese după Împrumuturi.........................—.10 Efecte cumpărate . ............................... 1000.— Interese restituite la efectele cumpărate . . . 10.28 Unu stipendiu.....................................40.— Tacse de administrare 1892/3 27.90 Saldulă eassei la 31 Decembre 1893 .... 392.07 . Suma . 1480.42 XX. Fondulu de reservă. Efecte cumpărate . . . . . . . 1010.— Interese restituite la efectele cumpărate . . . 10.56 Saldulu eassei la 31 Decembre 1893 . . . 763.82 Suma . 1784.38 XXI. Depositulu Șomcuta-mare. Transpusă în fondulu generală ... . . 73.09 Suma . 73.09 XXII. Fundațiunea Țiție. Efecte cumpărate................................ 505.— Interese restituite la efectele comperate . . . 5.28 Tacse de administrare 1892/3 11.46 Saldulă eassei la 31 Decembre 1893 .... 77.47 Suma . 599.21 XXIII. Fundațiunea Tofăleană. Tacse de administrare 1892/3 . . . . . 43.95 Saldulă eassei Ia 31 Decembre 1893 . . . . 263.51 Suma . 307.46 LeontinU. Simonescu m. p. Nieanoril Frateșiti m. p. cassariă. controlorii. comitetului, ținută în 9 Augustă 1894. Dr. Vasile Bologa m. p., ’ secretarii!. 334 Inventariulu Asociațiuneî transilvane pentru literatura ro- mână și cultura poporului română pentru anulă 1893. I. Fondulu generală. a. cr. 4 acții „Abrudbânyai takarekpenztăr", Nr. 153—156 . 200.— 1 acție „Albina", Nr. 1617 . . . . . . 100.— 4 acții „Arieșana", Nr. 157, 710, 711, 712, . . 200.— 1 acție „Szatmâr-Nagybânyai vasuttârs". . . . 100.— 1 acție „Economulă", Nr. 734 ..................... 50.— 1 acție „Gesellschaftshaus.............................100.— 2 acții „Mureșana", Nr. 230, 231 . . . . 100.— 1 acție „Silvania“, Nr. 585 ............................ 50.— 1 acție „Sebeșana", Nr. 109. ■ . . . . . 50.— 75 acții „Transilvania" ................................ 7500.— 4 acții Vajda-hunyâdi takarekpenztăr, Nr. 74, 77, 206, 207 200.— 3 obligațiuni de stătu din anulu 1860 Ser. 504/3 608/9 1592/19 ...................... . . 300.— 1 obligațiune de stătu din anulu 1868, Nr. 109319 . 100.— 1 obligațiune despre despăgubirea pământului, Nr. 31101 100.— 6 renta amortibilă ă 5000 lei, Nr, 045175, 047061, 047118, 050728, 050729, 050730 = 30000 lei â 49 cr. 14700.— 11 oblig. I. societ. de cred. fonc. română din Bucuresci, Nr. 938, 2911, 5153, 5487, 5704, 6232, 6950, 7612, 8841, 10678, 10679 = 55000 lei . . . . 26950.— 3 scrisuri fonciare „Albina", Ser. VI, Nr. 538—540 ă 1000 fl.................................................3000.— 5 scrisuri fonc. „Albina", Ser. VI, Nr. 773—777 ă 500 fl. 2500.— Saldulu cassei............................................. 3503.04 59803.04 Realități: a) Casa din Sibiiă.....................................41917.45 6) edificiulă școlei de fete . . . . . . 63826.45 c) realitatea din Vidra . . ................ 3.00.— Mobilii......................................................910.75 166757.51 II. Fondulă Georgiu Barițiă. 1 acțiune institutulă „lulia", Nr. 455 .... 50.— Saldulă cassei............................................. 2061.61 211F.61 , *** ' * ,> , 2* ■*’ * ‘ '.V 335 ' III. Fundațiunea anonimă Brașovă fl/ ’ cr. 1 scrisă fonc. „Albina" 5%> Ser. VI, Nr. 697 500.--- Saldulu cassei • 41.15 Suma . 541.15 IV. Fundațiunea Bașota. 1 scrisă fonc. „Albina" 5°/Oj Ser. VI, Nr. 772 500.- Saldulă cassei 168.41 Suma . 668.41 V. Fundațiunea Ciparid. 1 Staatsschuldverchreibung 1860, Ser. 1001, Nr. 16 500.--- Saldulă cassei 135.51 - Suma . 635.51 VI. Fundațiunea Conțiuană. 1 scrisă fonc. „Albina" 5%, Ser. VI, Nr. 695 500.--- Saldulă cassei 361.04 Suma . 861.04 VII. Fundațiunea Dobâca. 2 scris, fonc. „. Albina" 5%, Ser. IV, Nr. 355, 356, ă 500 fl. 1000.--- Saldulă cassei ...... 260.18 Suma . 1260.18 VIII. Deposituld 6. B. V. 3 scris, fonc. „Albina" 5°/0, Ser, VI, Nr. 541---543 . 3000.--- 1 scrisă fonc. „Albina" 5%, Ser. VI, Nr. 693 . 500.--- 3 acții „Albina", Nr. 658, 660, 661 â. 100 fl. 300.--- Saldulă cassei 497.73 Suma . 4297.73 IX. Fundațiunea Galliană. 1 scrisă fonc. „Albina" 5%, Ser. VI, Nr. 741 . 1000.--- 1 scrisă fonc. „Albina" 5%, Ser. AI, Nr. 778 . 500.--- 1 scrisă fonc. „Albina" 6%, Ser. I, Nr. 167 100.--- Saldulu cassei 42.02 Suma 1642.02 336 fl. cr. X. Depositulu Hangea ■ 58.06 Suma . 58.06 XI. Fundațiunea Marinovictâ. 1 Staatsschuldverschreibung (einheitl.) 1868, Nr. 386292 1000.— 1 scrisu fonc. „Albina" 5⁹/₀, Ser. VI, Nr. 546 . . 1000.— 1 scrisu fonc. „Albina" 5a/ₜ, Ser. II, Nr. 150 . . 500.— Saldulu cassei............................................ 370.20 Suma . 2870.20 XII. Fundațiunea Moga. 8 acții „Transilvania" ă, 100 fl., Nr. 496, 756—758, 1000—1002, 1035 . 800.— Saldulu cassei............................................ 288.45 Suma . 1088.45 XIII. Depositulu Mureșanil. 1 scrisu fonc. „Albina" 5°/₀, Ser. VI, Nr. 694 . . 500.— 2 scrisuri fonc. „Albina" 5%, Ser. VI, Nr. 544, 545 ă 1000 fl. . . ............................... 2000.— Saldulu cassei............................................ 502.60 Suma . 3002.60 XIV. Fundațiunea Popd-Maiord. 1 scrisu fonc. „Albina" 6%, Ser. I, Nr. 257 . . 100.— 1 scrisu fonc. „Albina" 5%, Ser. VI, Nr. 698 . . 500.— 1 scrisu fonc. „Albina" 5%, Ser. VI, Nr. 751 . . 1000.— Saldulu cassei . ................................107.96 Suma . 1707.96 XV. Fundațiunea Riureand. 1 scrisu fonc. „Albina" 5% Ser. VI . . . . 1000.— Saldulu cassei . ................................ 392.07 Suma . 1392.07 XVI. Fonduld de reservă. ’ 1 scrisu fonc. „Albina" 5»/₀. Ser. VI, Nr. 743 . . 1000.— Saldulu cassei . . . . . • 763.82 Suma . 1763.82 XVII. Fundațiunea Țiție. fₗ cᵣ 1 scrisu fonc. „Albina" 5% Nr. 779 .... 500.— Saldulu cassei . . . • • • • • . 77.47 Suma . 577.47 XVIII. Fundațiunea Tofaleană. 1 scrisu fonc. „Albina" 5%, Ser. III, Nr. 182 . 500.— 1 scrisu fonc. „Albina" 5%. Ser. VI, Nr. 696 . . 500.— 1 scrisu fonc. „Albina" 5°/₀, Ser. III, Nr. 133 . . 1000.— Saldulu cassei ................................ 263.51 Suma . 2263.51 Sibiiu, 31 Decembre 1893. LeontinU Simonescu m. p., caasariu. NicanorU Frateșiu m. p., controlorii. Revgcjută și aprobată în ședința comitetului, ținută în 9 Augustă 1894. Dr. Ilarionu Pușcării! m. p.. Dr. Vasile Bologa m. p.. vice-președinte. ' secretarii!. 338 Proiecții pentru budgetu Venite. I. Fondulu generală fl. cr. Tacse dela membri și prenumerațiuni .... 3000.— Chirii la casa Strada morii Nr; 8 Sibiiă și arendă . 1150.— Interese după efecte publice: a) 4 acțiuni Abrudb. takarekpeuzt. . 12 fl. — or. b) 1 acțiune „Albina" . . . 15 „ — „ c) 4 acțiuni „Arieșana* . . . 16 „ — „ d) 1 oblig, szatmâr-nagyb. vasuttârs . — „ — „ e) 1 acțiune „Economulă" . . . 4 „ — „ f) 1 acțiune„Gesellschaftshaus“ . . — „ — „ g) 2 acțiuni „Mureșana" . . . 9 „ — „ h) 1 acțiune „Silvania" . . . 4 „ — „ i) 1 acțiune „Sebeșana" 4 „ — „ k) 75 obligațiuni „Transilvania" . 405 „ — „ l) 4 acțiuni „Vajda-h. takarekpenzt." 24 „ — „ m) 3 obligațiuni de’stătu din anulu 1860 12 „ — „ n) 1 obligațiune de stată din anulu 1868 4 „ 20 „ o) 1 obligaț. ung. desdaunarea pământ. 4 „ — „ p) 6 obligaț. rentă amortibilă ă 500 lei 700 „ — „ q) 11 obligațiuni I. șot. cred. fonc. r. Bucurescî ă 5000 lei . . 1300 „ — „ r) 3 scris, fonc. „Albina" ă 1000 cu 5% 150 „ — „ s) 5 scris, fonc. „Albina" ă 500 cu 5°/₀ 125 „ — „ 2788.20 Interese după depuneri..................................100.— Tacse de administrare dela fonduri și fundațiuni . . 269.97 Venite estraordinare . . . '. . . . 1500.— Suma . 8808.17 II. Fundațiunea anonimă Brașovu. 1 scrisă fonciară „Albina" de 500 fl. cu 5»/₀ ■ . 25.— Interese după depuneri..........................2.— Suma . 27.— III. Fondulă Georgiu Barițiă. Interese după depuneri.................................150.— Dotațiune dela fond. gen. pentru lucrări literarie . 1000.— Suma . 1150.— •< IV. Fundațiunea Bașota. 1 scrisă fonciară „Albina" de 500 fl. cu 5% . .• 25.— Interese după depuneri......................................... 8.— J Suma . 33.— J ■ 'îi 339 pe anulu 1895. Spese. I. Fondulu generalii. fl. cr. Secretariului I. remunerațiune . . . . . 400.— Secretariului II. remunerațiune...............................300.— Cassariului remunerațiune . . . . . . 200.— Bibliotecariului remunerațiune . . . . . 120.— Cancelistului remunerațiune ...... 300.— Servitoriului simbriă.........................................180.— Spese de cancelariă, luminatulu și încălditulu . . 400.— Dotațiunea bibliotecei . . . . . . . 100.— Tipariulu foiei „Transilvania* . . . . . 800.— Conservarea ediliciiloru................................ 200.— Asigurarea ediliciiloru contra focului . . ; . 50.94 Contribuțiune erarială.................................. 300.— Ecuivalente...................................................65.80 Contribuiri la fondulu de reservă . . . . . 600.— Competința pentru fondulu de pensiune învețătorescu . 48.— Stipendiulă pentru unu candidată de învețătoriă și pen- tru unu elevii la conservatoriulă de musică . . 1000.— Stipendiu pentru unu elevii la meseria de lemnăritu . 100.— Stipendii pentru elevele din internatulu școlei de fete . 500.— Subvențiunea școlei civile de fete............. 1509.79 Spese estraordinarie.............................. 300.— Dotațiune fond. G. Barițiă ...... 1000.— Suma . 8474.53 II. Fundațiunea anonimă Brașovă. Tacsă de administrare . • . ... .5.50 Suma . 5.50 III. Fondulu Georgiu Barițiu. Tacsă de administrare . . . ■ . . . 30._ Suma . 30.— IV. Fundațiunea Bașota. Unu stipendiu...........................................20.__________ Tacsă de administrare............................... 6.50 Suma . 26.50 340 Venite. V. Fundațiunea Ciparifl. a. cr. 1 obligațiune de stătu din anulu 1860 de 500 fl.. . 20.— Interesa după depuneri......................... —•— Suma . 20.— VI. Fundațiunea Conțiuană. 1 scrisu fonc. „Albina" de 500 cu 5% .... 25.— Interese după depuneri. . • • • •16.— Suma 41.— VII. Fundațiunea Dobâca. 2 scrisuri fonc. „Albina" ă 500 fl. cu 5»/₀ . . . 50.— Interese după depuneri.....................................15.— Suma . 65.— VIII. Fundațiunea G- B. V. 3 acțiuni „Albina" ....... 45.— 1 scrisu fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5»/, . . . 25.— 3 scrisuri fonc. „Albina" ă 1000 fl. cu 5<>/₀ . . . 150.— Interese după depuneri . . . ... 23.— Suma . 243.— IX. Fundațiunea Galliană. 1 scrisu fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5°/₀ . . . 25.— 1 scrisu fonc. „Albina" de 1000 fl. cu 5°/„ . . . 50.— Interese după depuneri.......................... ?•— _ Suma . 82.— X. Depositulu Hangea. Interese după depuneri................................... 2.50 Suma . 2.50 XI. Fundațiunea Marinoviciu. 1 obligațiune de stătu din anulu 1868 de 1000 fl. . 42.— 1 scrisu fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5«/₀ . . . 25.— 1 scrisu fonc. „Albina" de 1000 fl. cu 5»/₀ . . . 50.— Interese după depuneri.................................... 18.— ' Suma . 135.— XII. Fundațiunea Moga. 8 obligațiuni „Transilvania" . . . . . . 43.20 Interese după depuneri . 13.50 $ Suma . 56.70 ■ : . . ’> IMS ??£ - / ■ ’■ Spese. _ ' V. Fundațiunea Cipariu. fl. cr._ • Dotațiune fondului generalii ....................13.67 Dotațiune fondului de teatru. . . . . ■6.33 Suma . 20.— VI Fundațiunea Conțiuană. Tacsă de administrare........................ 9-— Suma . 9.— VII. Fundațiunea Dobâca. Unu stipendiu 50--- Tacsă de administrare . . . 12.80 62.80 VIII. Fundațiunea G. B. V. Tacsă de administrare . 44.40 Suma . 44.40 IX. Fundațiunea Galliană. Unu stipendiu..........................................60.— Tacsă de administrare.......................................16.50 Suma . 76.50 X. Deposituld Hangea. Tacsă de administrare . . . . . . . —.60 Suma . —.60 XI- Fundațiunea Marinoviciti. Unu stipendiu..........................................60.— Tacsă de administrare........................ᵥ . . 29.— ’ Suma . 89.— XII. Fundațiunea Moga. Tacsă de administrare.......................................11.— Ajutorii! la doue eleve ale școlei de fete cu 20 fl. . 40.— Suma 51.— 342 Venite. XIII. Depositulii Mureșianu a. cr. 1 scrisu fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5°/₀ . . 25.— 2 scrisuri fonc. „Albina" ă 1000 fl. cu 5«/₀ . 100.— Interese după depuneri ...... 20.— Suma . 145.— XIV. Depositulii Olteană. Depositulii pentru legatele „Olteanu" . . . 53.— Suma . 53.— XV. Fundațiunea Popu-Nlaioru. 1 scrisu fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5»/₀ . . . 25.— 1 scrisu fonc. „Albina" de 1000 fl. cu 5<7₀ . . 50.— Interese după depuneri . . . . . . 10.— Suma . 85.— XVI. Fundațiunea Riureanii. 1 scrisu fonc. „Albina" de 1000 fl. cu 5«/₀ . . 50.— Interese de depuneri . . . . . 50.— , Suma . 100.— XVII. Fondulu de reservă. 1 scrisu fonc. „Albina⁻ de 1000 fl. cu 5»/₀ . . 50.— Dela fondulu generala . . . . . . 600.— Interese după depuneri ...... 2.80 Suma . 652.80 XVIII. Fundațiunea Țiție. 1 scrisu fonc. „Albina" de 500 fl. cu 5»/₀ . . . 25.— Interese după depuneri . . . . . . 4.— Suma . 29.— XIX. Fundațiunea Tofaieană. 2 scrisuri fonc. „Albina" â 500 fl. cu 5% . . 50.— 1 scrisu fonc. „Albina" de 1000 fl. cu 5o/ₒ . . 50.— Interese după depuneri . . . . . 14.— Suma . 114.— Tteotdidu și aprobatii în ședința Dr. Ilarionu Pușeariu m. p., vicepreședinte. '- ‘ >> 343 - ; . ' ' ■■'..«■• Spese. XIII. Depositulii Mureșianu. comitetului ținută în 9 Augustă 18Q4. Dr. Vasile Bologa m. p., secretarii JL 314 DIN CRONICA LUNARĂ. Congresulă studențiloră universitari români s’a ținută anulii acesta la Constanța în filele de 9, 10, 11 și 12 Septembre v. cu mare însuflețire. Dealungulii drumului, precum și în Constanța, studenții „din patru unghiuri" au fostu priimiți cu cele mai căldu- rose ovațiuni. Donațiuril marinimâse. Răposatul^ mare proprietariu din Stroesci Const. cav. de Mîrza, unu adevărată binefăcetoriă alu poporului seu, a testată „Societății domneloră române din Buco- vina" suma de 1000 fl., cu scopă de a se susține din procentele acestoră bani o copilă săracă în internatulă societății, ear „Școlei române" i-a lăsată prin testamentă 5000 fl. Bancă ardelenească în Dobrogea. In Dobrogea esistă o co- loniă de români din Ardealu, proprietari și economi de vite. După fiarele bucureștene acei coloniști au hotărîtă să înființeze o bancă poporală, după modelulă bănciloru române din Ardealu. Internată de fetițe române în Cernăuți. Societatea domneloru române din Cernăuți a deschisă cu 1 Septembre n. în Cernănți unu internată pentru fetițe române. Numărulă fetițeloră priimite \ pe anulă scol. 1894/5 este de 35, cele mai multe fără plată. Nu- mărulă membriloră societății, și sumele, ce încurgă, sunt în continuă crescere. Actulu sfințire! multu doritului institută l’a sevârșită cu frumosă solemnitate I. P. S. Mitropolitu Silvestru, și cu dreptu cu- vântă „Gaz. Buc." numesce acestii actă unu evenimentă națională - culturală pentru țâră. încă ună marebinefăcitoriă ală poporului română. La 12/24 Septembre a. c. a reposată și la 14/26 a fostă înmormântată în Rădăuți cu frumosă¹ solemnitate Bmiliană Cozub, conșiliară de tri- bunală, care totă însemnata sa avere o a lăsată ca la erede uni- versală „Societății pentru cultura și literatura poporului română , din Bucovina", cu îndatorirea, ca din venitulă ei să se susțină o scâlă pentru răspândirea și cultivarea musicei naționale. „Gazeta Bucovinei" dedică vrednicului fiii ală națiunei române unu fru- mosă elogiu, în care cu însuflețire pune pre fericitulă Emiliană Cozub lângă fericitulă Vasile Cocârlă, și încheiă cu înălțătoriulă cuvântă: „Națiunea, carea adăpostesce asemenea fii, nu piere și nu va înceta se trăiescă". După raportulă gen. ală societății „Petru Maiorău din Buda- pesta pe anulă 1893/4, membrii în vieță ai aceleia sunt: onorari 32, fundatori 24, ajutători 17 și ordinari 49. Biblioteca societății constă din 1429 opuri. Averea societății e de 4735 fl. 72 cr. Mai dispune societatea de 371 esemplare din „Istoria pentru în- : ceputulă Româniloră" de Petru Maioră, (prețulă: 1 fl. 10 cr. le- gată, 60 cr. broșată) și 380 esemplare din tragedia „Horia" de G. Popă (broșată ă 55 cr.) Președintele societății e Eliă Daianu, abs. de teol. și ascult, de filosofiă. Editura. Asoc. trans. Redactorii: Z. Boiu. Tipariul tipogr. archidiee.