Apare la Ig a, fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNA ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂNII. Nrulă 9. siBiit, 15 SEPTEMBRE 1894. Anulă XXV. CUVENTtJ DE DESCHIDERE, rostitii la adunarea generală a „Asociațiunei Transil- vane“ din Sebeșulă săsescă, 14/26 Augustă 1894, de Dlă președinte Ioană Micu Moldovană. Onorată adunare generalul Preste puține (Jile se plinescu 33 ani, de când s’a în- temeiată Asociațiunea nostră, pre atunci în tote ținuturile locuite de români, singură în feliulă săă. fiarele din tîmpulă acela și actele de inaugurare ale el daă mărturie puternică de însuflețirea, cu care a fostă salutată întreprinderea acăsta, ear puținii individl aflători în vieță, dintre cel ce aă luată parte la adunarea constituantă din 23 Octobre 1861, cu viuă plă- cere ’ și-aducă aminte și acum de palpitațiunile, ce înălțaă piepturile româniloră din aceste părți în epoca aceea de tran- sițiune. Căci pre lângă totă greutatea comunicațiunel, Românii de prin colțurile cele mal depărtate aă alergată la loculă adunărei, de și aceea se ținea în marginea estremă a țărel. Aveaă convingerea intimă, că lucrarea acăsta pune începutulă unei mișcări, prin. care radele binefăcătore ale culturei totă mal mult se se lățăscă în poporulă nostru și se pătrundă și spre cele mal adânci straturi ale dînsulul. Deci nici obosăla drumului îndelungată, nici sacrificii materiale nu i-aă reținută dela propusulă, de a pune umără la umără, și astfeliă a în- cerca să urnescă „piătra cea mare", bine sciind, că puteri 18 274 unite potă organisa lucruri grandiose, lângă cari forțele sin- guraticului, fiă ele altmintrea în sine ori-câtă de mari, s’ar stîngini îndeșertă, și nu ar aduce altă resultată, decâtă acela, că prin încordare ele însele ar cade nimicite. Unirea puterilor era reclamată imperiosă; căci vitregia timpurilor îngreunase forte pietra aceea, pe care ai noștri voiau se o mișce din locă. Cultura, ce străbunii noștri adu- seră cu sine la plantarea loră pe aceste locuri, fusese ni- micită de multă prin piciorulu necruțătorifi al barbariloră, cari secoli întregi s’aă luptată pentru posesiunea acestor țări frumose, și împingendu-se unii pe alții aă resturnatu totă ce le sta în cale. Falnica plantațiune, a cărei desvoltare ca glo- rie principală figurâză în titlurile multoră împărați, a căzută sdrobită, încâtă numai ascunsă în sinulă pământului și în puterile oțelite chiar prin furtună ale poporului română aă rămasă și sustaă pănă a(|i urme neîndoite despre ea, colo rămășițe de edificii, drumuri, apaducturl . . . făcute cu stă- ruințe neobosite și arta geniului română, — aici simțulă mo- rală și de dreptă, eredită din timpurile acelei culturi înaiptate, slăbită și întunecată, ce e dreptă, dar nu frântă, și iubirea limbei și a datinelor străbune, cari aă sustată la poporulă română, ba ele așa viă s’aă manifestată și în dile de asu- priri grele, încât istorici streini cu 500 ani înainte de acâsta aă dată româniloră mărturia plină de laudă, că ei mai multă s’aă luptată pentru conservarea limbei, decâtă pentru a vieții. Iubirea de limbă și alipirea de datinele străbune tot- deuna aă înflorită în poporulă română, precum în măsură mai mare nu la nici ună poporu de pe fața pământului. Acestă simțemântă a durat neștirbită și pe timpulă lupteloră fățișe și pe ală retrageriloră și pe ală celoră neomenose su- puneri. Vieța este luptă. De sub legea acesta generală, se în- țelege de sine, nici poporulă română n’a putută a se subtrage nici în trecută, și nu va pute nici în viitoriă. Dar așa sbu- 275 ciumări și frământări contiriue ca și acele, căroră a fostă espus poporulă nostru dela planterea sa în regiunile acestea și pănă în dilele ndstre, abia mai întimpinămă în vieța vre- unui poporă. Să cauți cu luminarea pausele recerute spre restaurarea puterilortt, nu le vei afla. Val de val vină adverșitățile preste ndmulă nostru, și vântulă, ce le mână cu turbare, nu mai voiesce a înceta. El de secol! le turbeză necontenită. La 1861 se părea că se ivescă dorii orecărei alinări. Ei aă fostă numai decât îmbrățoșați cu căldură, și între fructele acestei însuflețiri este și întreprinderea acesta pe cât de no- bilă și frumdsă, pre atât de grea. Nobilă și frumdsă, pentru că reuniunea nostră tinde a desvolta limba și literatura po- porului nostru și a lăți în sinulă lui cultura. Limba este te- saurulă celă mai prețiosă al fiă-cărei națiuni; ea împreună pre indivizii singuratici, îi deosebește de cătră cel de altă ndmă și-i ține în cojnuniune continuă, — ear cultura în sen- sulă adevărată al cuvântului, respândindu lumina, libereză mintea de prejudețe și scapă inima de inclinațiuni rele. Prin ea și numai prin ea putemă ajunge la libertatea adevărată. Nu s’a inventată nimică noă, ci Asociațiunea nostră a tinsă numai a regula pulsațiunile .eredite din moși-strămoși ale inimei române; lupta de esistență, cea mai legitimă între tote luptele, a o înălța la nivelulă unei lucrări conscie și a face ca celă mai retrasă păstoriă ori plugariă română să se angagieze cu fruntea deschisă pentru dînsa. Aceste tendințe juste și nevinovate ale Asociațiunei ndstre nici odată n’aă jignită pre nime, nici odată nu voră jigni pre nime dintre aceia, cu cari ne atingemă împrumutată. Stăruimă a ne desvolta limba și literatura, voim a lăți cultura în tote straturile po- porului nostru. Cuceriri în afară nu voimu. Eată o lucrare pacinică și salutară atât pentru noi cât pentru patria comună. Ce suntă în vieța unui poporă 30—40 ani? Cu tote aceste și cei mai sângeroși dintre noi, — înțelegă pe aceia, 18* 21® Cari răpiți de dorulu inimei loră dorescă, ca scopurile Aso- ciațiunei ndstre sâ se realiseze întru aceste, dile, ale mișcă, riloră iuți cel puțină în sboră, — și aceia voră trebui să recundscă progresulă realisată în acestă periodă scurt. O câmpie înțelinită numai prin lucrare îndelungată se pdte scote din sălbătăcia sa, numai prin sudori crunte se pdte preface în ogoru promițătoriă de fructe mănose. Dar ună poporă întregă, care secuii preste secuii a fostă reținută cu forța dela ori-ce progresă și impedecat prin așe- zăminte inventate anume' spre înglodarea lui, cum ar pută să se avânte la înălțimi ce numai prin stăruințe îndelungate se potă cuceri! Acestă lucrare stăruitdre și-a propus’o Asociațiunea transilvană română, a cărei sărbătore anuală o ținemă adi. Salută cu bucurie purcesă din adenculă inimei pre toți Românii, căroră împrejurările li-aă concesă a conveni la acăstă sărbătore așteptată cu dor de totă suflarea română, și declar adunarea de deschisă. RAPORTU GENERALU despre activitatea, comitetului „Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românul în decursulu anului 1893. Onorată adunare generală/ în sensulă §-lui 32 din Statutele Asociațiunei, comite- tulă presentă onoratei adunări generale unnătoriulă raportă despre activitatea sa din anulă ultimă de gestiune, anume dela 1 lanuariă pănă la 31 Decembre 1893. I. Despre ședințele comitetului. Din 1 lanuariu pănă în 31 Decembre 1893, comitetulă a ținută 24 de ședințe. în ședințele acestea dela 1 lanuariă 1893 pănă la. adunarea generală din Năseudă (22 Octobre 1893/ a func- ționată ca secretariă II. dlă Dr. Amos Frâncu, alesă în 277 adunarea generală din Sibiiă la 27 Augustă 1892. Ear dela adunarea generală din Năseudă încoce a funcționată ca secretariă II. dlă Ioană Popă Reteganulă, alesă în acea adu- nare, în urma abdicerii dlui Dr. Amos Frâncu, purtândă agendele de secretariă pănă la 1 lanuariă 1894, când și densulă a abdisă, nefiindu-i suficientă remunerațiunea de se- cretariă pentru subsistența în Sibiiă. în urma acesteia comitetulă, în ședința sa dela 8 Fe- . bruariă 1894, a încredințată în modă provisoriă postulă de secretariă II. membrului Asociațiunei Dr. Vasile Bologa, pro- fesoră Ia scola civilă de fete a Asociațiunei, care a purtată apoi agendele secretariatului pănă la presentă adunare gene- rală. Remâne acum onoratei adunări generale să întregescă acestă postă pe restulă periodului, după cum va afla mai consultă, care obiectă s’a luată în programa adunărei. Alegerea dlui vicariă capitulară Ioanu M. Moldovană de președinte ală Asociațiunei, severșită la adunarea gene- rală din Năseudă în 23 Octobre 1893, s’a întărită prin rescriptulă ministerială dto 24 Decembre 1893 Nr. 107638. în ședințele sale comitetulă pe lângă resolvirea curenții- loră, a ținută samă neîntreruptă de împlinirea datorințeloră sale normate în statute, ca se promoveze pe tote căile posi- bile interesele culturale ale Asociațiunei. în cele următore se arată în resumată disposițiile, ce comitetulă a luată cu privire la esecutarea concluseloră din adunările generale precedente. a) Cu privire la conclusulă adunărei generale din 1892 Nr. prot. 13 lit. c) prin care comitetulă s’a însărcinată a presentă o propunere specială în privința contopirei fonduri- loră mai mici, — s’aă făcută| disposițiile necesare, și proiec- tulă comitetului în acestă obiectă se așterne separată onoratei adunări generale spre definitivă decidere. b) Conclusulă adunărei generale din același ană Nr. prot. 13, lit. e) referitoriă la Introducerea unui sistemă modernă de contabilitate în administrarea avere! Asociațiunei, s’a ese- 278 cutată punendu-se în practică noulă sistemă cu 1 îanuariă 1893, prin care s’a realisată cea mai strictă acurateță și evidență. c) Conclusulă adunărei generale din 1892 Nr. prot 14. lit. d) referitoriă la procurarea portreteloră presidențiloră decedați ai Asociațiuneî, de asemenea s’a esecutată, așe^ându-se portretele fericițiloră presidenți: Andreiu Bar. de Șaguna, LadislaA Bar. Popii-, Timoteiu Cipariu, la-cobu Bologa și George Bariți-ft în sala festivă dela scola de fete a Asocia- țiunei cu ocasiunea sărbătoriloră Nascerii Domnului din anulă 1893. Actulă așezării portreteloră s’a petrecută cu solem- nitatea și venerațiunea datorită memoriei fericițiloră bărbați în presența unui publică distinsă și numerosă, cu alocuțiuni corespundetdre serbării și între imnuri de laudă, esecutate de elevele institutului. Despre ce s’a luată notiță la timpulă seă în organulă Asociațiuneî și în alte dUare române. d) Conclusulă adunării generale totă din acelă ană Nr. prot. 14 lit. e), referitoriă la restulă din cele 2000 fl. preliminate pe 1890 și 1891 pentru scrieri literare, ca să se întrebuințeze în specială pentru continuarea tipărirel de „Documente istorice®, — este în lucrare continuă, încât în celă mai apropiată timpă va apăre alu II. tomă din Docu- mentele familiiloră nobile române, ce se publică sub auspici- ile Asociațiuneî de dlă Ioană cav. de Pușcariă, din care tomă 35 cdle sunt deja culese gata. Deasemenea sunt în lucrare celelalte scrieri din literatura poporală, ce s’aă pre- miată și acceptată pentru publicare în editura Asociațiuneî. e) Conclusulă adunărei generale din același ană Nr. prot. 15, referitoriă la revisiunea statuteloru Asociațiuneî, se află în lucrare încredințată unei comisiuni, și comitetulă nu va lipsi la timpă potrivită a presentă proiectulă așteptată în cestiune. f) La acestă locă adaugemă, că remasulă fericitului La- dislaă Vajda de Glodă, s’a pertractată la forurile competente, și cele 200 fl. lăsate de fericitulă pentru scola de fete a 279 Asociațiunei, ati intrată la cassa Asociațiunei și s’ati adausti la fondulti generalii alti Asociațiunei, de unde se provedti trebuințele școlei. Cu privire la stipendiile și ajutorele conferite dela Aso- ciațiune, s’a observații practica de pănă acum, adecă s’ati lăsată și pe anulii din urmă în folosința respectivilorti sti- pendiștl, cari n’ati terminatii încă cursulti învățăturii lorii, dar aii doveditii sporii mulțămitoriti și purtare morală cores- pundtitore. Ear pentru conferirea celorti devenite vacante s’ati escrisiî concursă la timpulti șeii. în alăturare sub '/A se aclude consemnarea stipendiștilorti și ajutorațilorii Asocia- țiunei în timpulti presentti, cu numirea fonduriloru, din care sunt împărtășiți și cu indicarea celorti vacante, ce sunt pe cale de a se conferi pe basa concurselorti escrise. II. Scdla Asociațiunei. Scola civilă de fete, cu internată și drepții de publici- tate, a Asociațiunei s’a dovedită și în anulii școlarii din urmă, că e în progresivă desvoltare spre deplina mulțămire a tuturorti factorilorti competenți. în decursulti anului școlarii 1893/4 aii foștii immatricu- late 76 eleve în cursurile ordinare și 9 eleve în cursulti complementară, cu totulu 85 eleve. Dintre acestea 80 aii cercetată scola în regulă pănă la încheerea anului școlarii, ear 5 eleve aii repășitii în decursulti anului, unele din cause sanitare, altele din cause familiare. în internatulă școlei ati fostti adăpostite în acestă anii 63 eleve, dintre cari 4 ati repășitii din căușele amintite și ati remasti 59 interne pe întregă durata anului, dintre cari 6 eleve ati frecuentatii scola elementară a Reuniunii femeilorti române din Sibiiă. Instrucțiunea s’a provti^utti prin puterile didactice din trecutti, pe lângă cari, sensiilti statutului de organisare, s’a instituitfl o nduă putere sapientă, mai aleșii pentru limba germană, în persona dlui Dr. Vasile Saftu, profesorii semi- 280 narială în Sibiiu. Ear agendele direcțiune! școlare, în urma grelei îmbolnăviri, apoi regretabilei reposări a fericitului Dr. loan Crișană, întâmplată la 22 Octombre 1893, s’aă încre- dințată în modă provisoriă conducerii profesorului Dr. Va- sile Bologa. Comitetulă a eserciată dreptulă seă de supraveghiere prin delegatulă sâă, vicepreședintele Asociațiunei, Dr. Ilarion Pușcariă, și constată cu plăcere, că mersulă învățământului, spiritulă școlei și ală internatului aă fostă deplină mulțămitoriă. Date mai amănunțite cu privire la starea școlei și a internatului în decursulă anului 1893/4, se cuprindă în pro- grama școlei, publicată prin direcțiunea școlară, din care se alătură ună esemplariă sub '/B. Starea economică a scălei de asemenea s’a îmbunătățită în modă considerabilă, deși scumpetea pieții s’a urcată multu în timpulă din urmă și în Sibiiă. Din rațiociniulă scdlei și alu internatului, presentată de direcțiunea școlară pro 1893/4, se vede, că percepțiunile aă ajunsă în acestă ană suma de 18,514 fl. 23 cr., ear ero- gațiunile suma de 17,804 fl. 46 cr., și a resultată la finea anului ună sald activă de 709 fl. 77 cr., având încă o re- stanță de încassată în sumă de 509 fl. 25 cr. Rațiociniulă se subșterne sub /C. onoratei adunări spre informare în sensulă conclusului adunăreî generale din 1891. Ca venite estra-ordinare ale școlei în acestă ană înre- gistrămă suma de 500 fl., dăruită pentru trebuințele curente ale școlei de institutulă de credită și economii „ Albina “ din Sibiiă. Totă în acestă ană a primită institutulă 14 mașine de -cusută dreptă donațiune dela același institută „Albina“, cari sunt de niare preță pentru scolă nostră de fete. în legătură cu rațiociniulă pro 1893/4, presentămă sub /D. bugetulu școlei, stabilită pentru anulă scolariă 1894/5 pentru informare. 2M III. Administrarea averii Asociațiunei. Administrarea averii Asociațiunei a decurși! și în anultt 1893 cu deplină esactitate, și precum s’a amintittt, dela în- ceputulu anului 1893, pe lângă introducerea unui sistemă de contabilitate mai corespundătoriă. Numai încurgerea tac- selortt dela membrii lasă încă unele de dorită. Se observă însă, că în timpultt din urmă și acestă afacere de importanță pentru scopurile Asociațiunei, a prins a da spre îmbunătățire, ceea-ce e de a se mulțămi în parte mare unora dintre direc- țiunile despărțăminteloră Asociațiunei și membriloră el zeloși. în alăturare sub IE. presentăm onoratei adunări generale rațiociniulă fonduriloră Asociațiunei pe anulă 1893, presentată de cassariulă Asociațiunei și esaminată din partea comitetului. Din rațiociniă se vede, că venitele fondului, generală, în anulă 1893 au fostă 19,504 fl. 17 cr., erogațiunile aă fostă 16,001 fl. 13 cr., resultândă ună sald de 3503 fl. 04 cr. Averea, fondului generală a fostă la 31 Decembre 1893 166,757 fl. 51 cr. întrăgă averea administrată de Asociațiune a fosttt 193,499 fl. 30 cr. Ca venite estra-ordinare amintimă și de .astădată : a) suma de 500 fl. dela institutulă de credită „Albina" din Sibiiă pentru trebuințele curente ale școlei; b) suma de 500 fl. dela același institută pentru 10 stipendii ă 50 fl. pe seama eleveloră adăpostite în internatulă școlei de fete a Asociațiunei; c) suma de 200 fl. dela fericitulă Dr. A. Maniu, fostă notarii! publică în Oravița, pentru 4 stipendii ă 50 fl. cu același scopă; d) suma de 400 fl. subvențiune dela Societatea „Tran- silvania" din Bucuresci, pentru a se distribui ca ajutore în- vețăceiloră meseriași români.^ Aci e loculă se amintimă de suma generală, ce a in- cursă pănă acum la fondulă „George Barițiu“, care de pre- sentă face 2101 fl. 61 cr. 282 în legătură cu rațiociniulă pro 1893, presentămă Ono- ratei adunări generale proiectulu de bugetu ală Asociațiunei pro 1895 în alăturare sub -/F. IV. Membrii Asociațiunei. > Membrii Asociațiunei aă fostă în 1893 : 1. fundatori: 79. 2. pe vieță: 175. 3. cari aă solvită tacsele anuale: 397. Consemnarea membriloră noi, primiți de comitetă dela ultima adunare generală încoce și prov&Juți cu documentă de legitimare, se alătură sub ’/G., eară sub .///. se alătură consemnarea membriloră răposați ai Asociațiunei în restim- pulă amintită, compusă pe basa raporteloră primite dela despărțeminte. V. Biblioteca Asociațiunei. Biblioteca „Asociațiunei transilvane" la finea anului es- pirată a constată din 3176 opuri în 7113 tomuri, 4721 broșuri și 15 charte, față cu 2723 opuri în 6453 tomuri, 4409 broșuri și 15 charte la finea anului 1892. Sporiulă acesta considerabilă provine din biblioteca fericitului Ge- orge Barițiă, carea, după-ce s’aă eliminată o mulțime de ca- lendare, numeri singuratici din diverse reviste și diare, cum și alte broșuri fără valore, s’a arangiată și catalogisată în decursulă'anului trecută, contopindu-se cu biblioteca Asocia- țiunei ndstre. Altcum la acelă sporiă aă mai contribuită: Academia maghiară de sciințe din Budapesta, Academia de sciințe ces. reg. din Viena, Academia română din Bucuresci, Universita- tea săsescă din Sibiiă, Verein fur siebenburgische Landes- kunde, Siebenburgischer Verein fur Naturwissenschaften, Biblioteca națională din Florența, Institutulă geografică ar- gentinu din Buenos Aires și câți-va autori. Afară de aceea în anulă trecută s’aă mal procurată din suma preliminată 888 ' ' pentru augmentarea bibliotecei 25 opuri în 2'8 tomuri și 1 broșură mal alesă din literatura ndstră modernă. Față cu sporiulă de mal susu, statulu bibliotecei a scă- dută cu 44 tomuri și 78 broșuri, unele vândute, cea mal mare parte înse dăruite unoru comune cu scopu de a se în- temeia biblioteci poporale. ■ Dintre scrierile periodice aă incursă parte gratuită, parte în schimbă pentru organulă Asociațiunei „Transilvania", următorele: „Gazeta Transilvaniei", „Telegrafulă Română", „Luminătoriulă", „Gazeta Bucovinei", „Familia", „Minervă", „Biserica și Scola", „Foia diecesană" și „Scola poporală". Dintre publicațiunile menite spre vendare parte în fa- vorulă fondului generală alu Asociațiunei, parte unele în favorulă scolei civile de fete a Asociațiunei, cari însă se cu- prindă în statulă generală ală bibliotecei, se află următorele : 1. Acte și date despre conferința națională, ținută în Mercurea la 1869, — 88 esemplare ă 50 cr. 2. Actele privitore la urnirea și înființarea „Asociați- unei transilvane" 161 es. ă 50 cr. 3. Adunarea (II.) generală a „Asociațiunei transilvane" ținută la Brașovă în 1862, — 241 esemplare, ă 50 cr. 4. Adunarea (HI.) generală a „Asociațiunei transilvane", ținută în Blajă la 1863, — 2 esemplare. 5. Adunarea (IV.) generală a „Asociațiunei transilvane", ținută la Hațegă în 1864, — 42 esemplare, ă 50 cr. 6. Adunarea (V.) generală a „Asociațiunei transilvane", ținută la Abrudă în 1865, — 1 esemplară. 7. Adunarea (VI.) generală a „Asociațiunei transilvane", ținută la Alba-Iulia în 1866, — 2 esemplare. 8. Analele Academiei române din biblioteca lui Simeonă Mangiuca, ser. II. secț. I. tom. III —X. și ser. II. secț. II. tom. III, și VII—X. (14 voi.). 9. Analele „Asociațiunei transilvane", pe anulă 1880, fasc. I. în 373 esemp. ă 90 cr. X ' ' 284 10. Baiulescu B. Despre necesitatea promovare! și pro- tecționărel meseriiloră între Români, 37 esemplare ă 20 cr. 11. Bergner R. Siebenburgen. Eine Darstellung des Landes und der Lente, 27 esemplare, â 4 fl. 12. Lauriană A. Tr. și Bălcescu N. Magazină istorică pentru Dacia. Tom. IV. și din tom. VII. fasc. I., tote în câte 3 esemplare. 13. Lazariciă J., Elemente de poetica română, 19 esem- plare, ă 30 cr. 14. Monografia școlei civile de fete a .„Asociațiunei transilvane", 243 esemplare, ă 1 fl. 15. Pușcariă I. cav. Date istorice privitore la familiile nobile române. Tom. I. 274 esemplare, ă 2 fl. 16. Șuluțiă-Cărpinișană A. Graiulă ardelenescă în ra- portă cu limba literară de peste CarpațI, 25 esemplare, ă 20 cr. 17. „Transilvania", organulă „Asociațiunei transilvane" din următorii ani: 1869 (60 es.), 1870 (46 es.), 1871 (77 es.), 1872 (102 es.), 1873 (76 es.), 1874 (112 es.), 1875 (130 es.), 1876 (136 es.), 1877 (115 es.) 1878 (195 es.), 1882 (75 es.), 1883 (89 s.), 1884 (81 es.), 1885 (272 es.), 1886 (294 es.), 1887 (1 es.), 1888 (54 es.), 1889 (91 es.), 1890 (114 es.), 1891 (28 es.), 1892 (41 es.), și 1893 (8 es.), â 2 fl. Din opulă: Studii asupra constituțiunel Româniloră, de G. G. Meitani, care se dă de aici gratuită, se mal află: fasc. V. (5 es.), VII. (6 es.), VIII. (20 es.), IX. (23 es.), X. (109 es.), și XII (113 esemplare). în legătură cu acestea avem onore a raporta, că cata- logulă bibliotecel, întocmită de noă, este gata și intregitu cu tote opurile intrate pănă la datulă de adi și s’aă luată dis- posițiile necesare pentru retipărirea lui. „Transilvania?, organulă Asociațiunei, s’a edată în anulă 1893 sub redacțiunea prim-secretarulul Asociațiunei m ■ . dlă Zacharia Boiu, în 900 esemplare, distribuite membriloră Asociațiunei și în schimbă. VI. Despărțernintele Asociațiunei. Despărțemintele Asociațiunei, în maioritate preponde- ranță, aă împlinită frumosă menire ce aă prin contactulă nemijlocită cu poporulă, întru răspândirea interesului cultu- rală urmărită de Asociațiunea nostră. Cu deosebită regretă trebue însă să amintimă, că organele administrative ale sta- tului în unele locuri aă oprită ținerea adunării oră generale ale despărțăminteloră, deși acestea nu se ocupă nici odată cu politica. Pre când cu durere trebue să constatămă acăsta, amintimă de altă parte, că la Sighișora și jură s’a consti- tuită ună despărțămentă noă ală Asociațiunei, ce promite resultate îmbucurătore. Ear față cu despărțămintele Gherlei, Turdei și Devei cu regretă trebue să se pronunțe comitetulă, ca și pănă acum, că nu daă semnele de viăță, ce cu dreptă cuvântă se așteptă dela inteligența și poporulă nostru din acele ținuturi. Neconstituite sunt încă despărțemintele Mociului și ală Ciachi-Gârboulul din lipsa de membri. Ba chiară și despăr- țământulă Săliștei, numai în tempuludin urmă a succesă a’lă constitui, prin esmiterea unui delegată din sinulă comitetului. VII. Propuneri. Supunândă acestă raportă aprețiăril Onoratei adunări generale dimpreună cu adusele sale, ne luămă voiă a ruga onorata adunare generală să binevoescă: a) a lua spre scire acestă raportă ; b) a aproba de membrii ai Asociațiunil pre cel primiți de comitetă și provăduți cu documentă de legitimare, după consemnarea presentată; c) a face pomenirea datorită memoriei membriloră răposați ai Asociațiunil; d) a da absolutoriă pentru rațiociniulă Asociațiunil pro 1893; ■ ‘ 286 e) a aproba proiectulă de budgetă ală Asociațiunii pen- tru anulă 1895; f) a alege pe secretariulă II. al Asociațiuneî pe restulă periodului 1893—1895 și ună membru suplentă în comitetă în loculă fericitului Dr. Ioană Crișiană. Sibiiă, din ședința comitetului Asociațiuneî transilvane pentru literatura română și cultura poporului românii, ținută la 9 Augustă 1894. Dr. Ilarionă Pușcariu m. p., Dr. Vasile Bologa m. p. vice-președinte. secretarii! II. DELA ADUNAREA GENERALĂ DIN SEBEȘU. Adunarea generală a XXXIII., ținută în dilele de 14/26 și 15/27 Augustă a. c. în orașulă Sebeșă, a fostă cea din- tâiă sub noulă președinte, dlă vicariu capitulară Ioană M. MoldovanU. Primiirea, ce s’a făcută președintelui, însoțită de mem- bri comitetului centrală losifă St. Șuluțiă, Parteniă Cosma, secretarii Z. Boiu și Dr. V. Bologa, cassariulă L. Simonescu ș. a. cari se asociaseră loră, a fostă forte frumosă, ba chiar împunătdre. La gara Vinței președintele a fostă întimpinatu de comitetulă de priimire și ună publică forte numerosă cu vil aclamațiuni și salutată de dlă Zevedeiă Mureș anii cu cuvinte entusiaste, la cari d-sa mulțemi cu căldură în nu- mele seă și ală comitetului centrală pentru buna priimire. O frumosă cunună de fetițe țerance oferiră președintelui și membriloră comitetului, pe lângă salutări de bunăVenire, bu- chete de flori; o ceată de preste o sută de călăreți, din Sebeșă și satele vecine, se puse în fruntea conductului, ear ună șiră de 40—50 trăsuri formaă garda-arieră. La intra- rea în orașă o frumosă portă de triumfă cu inscripția: „Bine ați venită"! saluta pre iubiți! ospeți; tinerimea șco- lară de ambe secsurile forma de ambe părțile drumului ună prea plăcută spaliră, dlu protopopă Dobrescu în fruntea inteligenței din locă și giură salută pre președintele și corni- J V _ ' ** >■ * '*>•■*' 'f ¥' * '* ■*• ’ . v \ *i" ’ ' « * , ■->' • • - ■ . 287 ■.•■'■■' ' tetulă centralii, și președintele le esprimă vina sa bucuriă și mulțămire pentru priimirea cea deosebită frumdsă, prin care s’aă distinsă frații Sebeșeni. Mărețulă conductă încungiură piața, și apoi se duseră toți pe la ospitalele cuartire, ce li se gătiseră. După o plăcută seră de cunoștință, petrecută în gră- dina hotelului „La leulă de aură", diua unnătore întruni pre toți, cetățeni și ospeți, în ambele biserici române din locă, unde resunaă corurile tinerimei din locă și din Lan- cremă, și cuvântări bisericesc! cătră poporală adunată din tote părțile; ear la 11 ore se deschise sesiunea anuală în sala cea frnmdsă dela hotelulă numită cu căldurosulă cu- vântă presidială, ce-lă punem în fruntea numărului presentă. Pertractările urmară după programulă publicată, și ședința I. se termină cu doue discursuri: unulă ală dlui Vasile Bașiotă asupra temei : Pentru ce s’au romanisatu Dacii mai usoru ca alte popore? și altulă ală redactorului acestei foi: Fundațiunea loanu Ottetelesanu. Ambele aă fostă ascultate cu interesă și se voră publica în organulă acesta ală Asociațiunei «- Săra întruni ună publică forte numerosă, fără deosebire de naționalitate, la concertulă, ce-lă dete tinerimea adultă de ambe secsurile din Sebeșă, sub conducerea învățătorului de aci Nicolaă Todea. Cântările corale aă fostă învrâstate cu câte-va solouri din partea cunoscutului și simpaticului nostru basistă, P. Isaia Popa din Ocna-Sibiiului. Prestațiunile tinerului coră țerănescă, afară de una seă doue piese mai drastice, aă fostă lăudabile, aă secerată vii aplause din partea publicului, și s’aă terminată cu ună însuflețită „Deșteptăte Române", inițiată din partea tinerimei și secundată de pu- bliculă întregă, bărbați și femei. Ședința II. s’a petrecută cu cetirea rapdrteloră comisi- • uniloră esmise din ședința primă și cu propunerile acelora. Secretară secundară și membra suplentă ală Comitetului pentru restulă periodului presentă, în loculă resignatului dnă Ioană Popă Reteganulă, s’a alesă, dlă Dr. V. Bologa. ²⁸⁸ Invitarea făcută adunărei generale din partea dlui pro- fesorii I. German în numele despărțământului Blajă, ca adu- narea procsimă să se țină în acelfl opidă, s’a priimită cu vil aclamațiuni; și totă asemenea cuvântulă presidială, cu care s’a încheiată acestă adunare generală. La drele 2 d. a. a avută locă banchetulă festivă în pavilonulă hotelului premenționată; la banchetă aă participată cam 200 persone. Toastulă primă, disă de președintele pentru Maiestatea Sa, a fostă ascultată de publică stândă în piciore, și însoțită de imnulă poporală, apoi vorbiră dd. Dr. Isacă pentru președintele și comitetulă centrală, Z. Boiu pentru autoritatea locală și locuitorii Sebeșului, dlă senatoră Piso pentru prosperarea Asociațiunei. Urmară apoi ună șiră de toaste, Dr. A. Bunea pentru comitetulă de primire, B. Bașota pentru solidaritate între inteligință și poporă, Dr. Bologa pentru dlă profesoră universitară Alecsandru Roman, acesta pentru președinte, ear musica întreținu publiculă cu plăcute piese, mai cu semă naționale. Cununa festivitățiloră o încheia ună animată bală, ce întruni tineri și bătrâni în sala frumosă decorată a hotelului de mai susă. Balulă țină pănă în diori de di; ear jocurile îndatinate aă fostă întrerupte pe la miedulă nopții de anticele nostre „Călușerulă^ și „Bătuta", jucate de 10 tineri țerani în modulă celă mai frumosă. Premiulă pentru celă mai frumosă și originală costumă națională, lucrată de manile celei ce-lă pdrtă, între aplausele publicului a fostă acordată tinerei preotese Sabina Patachi n. Bitea. Cu acestea se terminară cele trei (Iile plăcute, ce le petrecurămă la adunarea generală din Sebeșă, și Marți di- minâța cu amicale strîngeri de mână se depărtară ospeții, fiă-care la ale sale, ducândă în inimile loră plăcute suvenirl dela aceste (Jhe senine, cari mai întrerupseră cele multe negre, ce ne încungiură. ₍ O împregiurare nefavorabilă, ce ne Impresiona la aceste festivități, a foștii puțina participare a inteligenței române, lipsindti parte mare chiarti și delegații despărțămintelorU. Ceea-ce însă a umplută cu bucurie inimile tuturoră, este, că valorosulă poporă din Sebeșă și împregiurime a participată la aceste sărbări culturale în numără estraordinară. Și totă asemenea sperămă, că se va realisa dorința nostră gene- rală, ca numărulă membriloră Asociațiunei, precum și con- cursulă acelora la adunările ndstre generale, mai inseninân- du-se cerulă, să crescă din ană în ană. „SOCIETATEA PENTRU ÎNVEȚĂTURA POPORULUI RO- MÂNU¹¹ DIN BUCURESCI. Sub titlulă acesta aduce „Gaz. Trans." în Nr. seă 168 a. c. unu articulă forte interesantă asupra activității și des- voltărei numitei societăți culturale. Credem a face unu bună servițiă causel culturel poporului nostru, căreia servesce și foia acesta, reproducendă acelă articulă în totă cuprinsulă lui. „Una din cele mai vechi societăți ale frațiloră noștri din România este „Societatea pentru învățătura poporului românu", care îșl are reședința în Bucuresci și care s’a înființată încă în 23 Martiă 1866. Scopulă societății acesteia este: a) A propaga, prin tăte mijlocele, învățătura printre toți românii, fără deosebire la provincia; b) a conlucra la înălțarea simțeminteloră na- ționale; c) a ajuta pe tinerii săteni apți pentru învățătură, dar lipsiți de mijloce; d) a încuragia lucrarea de bune cărți didactice, mai cu semă pentru învățămăntulă elementară și primară; e) a pregăti învățători și învățătăre sătescl. în timpulă de față societatea stă sub protectoratul ă Alteței Sale Regale principele Ferdinandu. moștenitorulă tronului româuă. Președinte ală el este înaltă Prea Sânția Sa Ghenadie, Metropolitulă primată ală României; vice- 19 290 președinți d-nii G. I. Lahovari și colonelulu Dr. I. Niculescu. în jurulă acestei societăți sunt întruniți mulțime de bărbați aleși al României; ea numără 438 de membri și dispune de unii capitală imobilă în valore de peste unu milionu de lei. Societatea susține o scâlă primară de aplicatiă cu IV clase (norme), care în anulă trecută a foștă cercetată de 141 școlari, și o scolă normală săă preparandiă, care în anulă trecută a fostă cu 4 clase, cu începutulă anului școlară vi- itoru însă va ave 5 clase. Acăstă scolă, care are menirea de a prepara învățători harnici pentru luminarea poporului, a fostă cercetată în anulă scol, trecută de 85 elevi, cari aă fostă susținuți pe cheltuiala societății, în viitoră însă va fi cercetată de 100 elevi, care toți voră fi susținuți gratuită. Ea este o scolă de modelă, în jurulă căreia sunt concentrate puteri didactice din cele mai bune. în totală funcționeză la ea 14 profesori, în frunte cu dlă Petru GârboviceanH, ca directoră. întreținerea acestoră scăle în anulă scol, trecută a costat’o pe societate vre-o 50,000 lei; pentru anulă scol, viitoră însă societatea a votată în același scopă vre-o 73,000 de lei. Pe câtă de măreță este scopulă urmărită de acăstă so- cietate, pe atâtă de mare este și entusiasmulu unoră suflete mari față cu ea. In anulă școlară 1893—94 doi bărbați mari s’aă aflată în România, cari murindă, aă testată aprope întrăgă averea loră pe săma acestei societăți. Unulă dintre acești fericiți bărbați este Barbu Lăzureanu, care a testată societății aprăpe 100,000 de lei. Eată cuvintele de aură, cu care acestă mare Română își începe testamentulă seă: „Mi-am iubită, îmi iubescă și-mi voiă iubi națiunea „pănă și chiar când voiă fi în mormentă, și fdrte adesea „m’am gândită la desvoltarea neamului românescă. Din „nenorocire însă, nu m’am născută bogată, să potă dis- „pune de mijloce materiale însemnate, ca astfelă se potă 291 „dovedi frațiloră mei Români, într’ună modă mai îmbel- șugata, totă nemărginita dragoste, ce am avută și am „pentru dânșii. într’acestă lume vană, a trebuită se me „luptă singură și nesprijinită de nimeni altulă, decâtă de „Marele Dumnedeă, pentru a-ml face ună drumă, și am „fostă nevoită să-mi agonisescă prin sudorea frunții pânea „de tote dilele. „Astădi însă, când vârsta me obligă a me gândi „la ultimnlă minută ală vieții și nici decum la viâță, aruncă „o privire asupra trecutului și munciloră mele și vădă cu „o sufletăscă satisfacere, că grațiă economiiloră mele, îmi „va fi dată să contribuescă, într’ună viitoră forte apro- piată, la înflorirea intelectuală a țârei și națiunei mele „multă iubite" etc. Nu mai puțină măiestosă este testamentulă fericitului Română din Giurgiă, Haritonu Racotă, care murindă totă în decursulă acestui ană școlară, lăsă societății întrăga sâ avere în sumă de 200,000 lei. Aceste esemple de rară însuflețire pentru sânta causă de cultură națională a poporului română, vor servi cu dreptă Cuvântă spre încuragiare și Româniloră asupriți, căci e vorba aici de cultura națională a neamului nostru. FONDULU GEORGIU BARIȚIU. Transportă din Nr. 7 1480 fl. 31 cr. și 9 lei. Ex Nr. 357—1894. Lista Nr. 279. Colectante: Aug. Vicașiă, cooperatoră preotu. Ioană Vicașiu protopopă, gr. cat. în Hidigă; Ambroziă Bulzan, Etniliu Vicașiu, Alecsandru, Vescană, preotu; Ioană Popiliă, preotă câte 1 fl. Suma 5 fl. Ex. Nr. 358—1894. Colect. Dr. Paulă Tanco, directoră; „Aurora" ocietate deî mprumută și păstrare în Năsăudă 50 fl. Suma 50 fl. Ex. Nr. 309—1894, Lista Nr. 621. Selageană Sinza din Cosniciă 50 cr.; Dr. Ioană Nichita în Zelaă, Vasiliă Patcașiă în Hotvan; Ștefană E. Cucă în Pecs; Demetriă Coroiană în Șan- tan ; Daniilă Deleă în Perecei; Teodoră Popă; Aug. Vicașiu în Hidig ; Ioană Angyal în Șimleă ; I. P. Lazară în Șimleă ; Augustină Marcuș câte 1 fl.; Casiă Maniu 2 fl.; „Silvania" institută de ere- , 19* 292 ditu și economii in Șimleă 50 fl.; Pap Petru în Stâua; Andreiu Cosma în Șimleu câte 5 fl. Suma 72 fl. 50 cr. Transportu 1607 fl. 81 cr. și 9 lei. BIBLIOGRAFIA. „Voci latine. Dela frați la frați“. Bucuresci, Socecă, 1894. Volumulă, cu unu frumoșii frontispiciu representândă columna lui Traiană, numele membriloră comitetului națională românii, și numele editorului V. A. Urechiă. aduce 147 adrese auto- grafe de aderențe dela totă ațâți iluștri bărbați francezi și italieni, precum și portrete de domnitori români, insignii, stampe și alte ilustrațiuni din istoria română. Unu alu doilea volumu alu frumosei lucrări are se easă în curândă. Esem- plarele venite pentru Ungaria au fostu confiscate. PARTEA OFICIALĂ. Procesu verbalii luată în ședința comitetului, Asociațiunei transilvane pentru litera- tura română și cultura poporului română", ținută în Sibiiă la 23 Augustă 1894 n. Președinte: loanu Micu-Moldovană, președinte. Mem- brii presenți: Dr. llarionă Pușcariă v.-președinte, Ioană V. Russu, I. St. Șuluțiu, Z. Boiu, Partenie Cosma, Ioană Crețu, Leontină Simonescu, I. Popă de Galați și N. Toganu biblio- tecariă. Secretariă: Dr. V. Bologa. Nr. 143. Magistratulă orășenescă din Sebeșulă săsescu, cu datulă 13 Augustu a. c. Nr. 3065, împărtășesce: că a luată la cunoscință insinuarea, ce i-s’a făcută de aici sub Nr. 291/1894, despre ținerea adunărei generale a Asociațiunei în Sebeșulă-săsesc în 26 și 27 Augustă a. c., și a designată de representantii ală seă pe domnulă senatoră Ioană Piso, aducendă acesta, cu același dată, la cunoscință dlui vice-comite ală comitatului Sibiiului. — Spre scire. Nr. 144/267. Direcțiunea despărțementului Asociațiunei din Seliște, cu datulă 27 luliă 1894, arată, că la adunarea de consti- tuire a despărțământului aceluia, ținută în 22 luliă a. c., s’aă încassată dela 11 membri ordinari tacsele pro 1894, în sumă de 55 fl. și pentru diplome 5 fl., eară dela membri ajutători 13 fl., . CU țotulu 73 fl. Ca membri noi s’aă înscrisă dnii: 1. Măcelarii!, notariu în Apoldulă inferioră, I. Ivanu, notariă în Gura-Rtului, Dr.. G. Pru- nașă, medic în Orlată, Ilie Măcelariă, proprietariă în Gura-Rtului, I. Bunea, notariu în Cacova, I. Manta, preotu în Gura-Rîiilui, I. St. Banciu, comerciantă în Săliște, lordache Roșea, comerciantă ta Săliște, N. Roman, comerciantă în Săliște. Din suma încassată 60 fl. s’aă transpusă aici, ear 13 fl. s’aă reținută pentru trebuințele despărțământului. — Raportulă servesce spre scire, primirea sumei de 60 fl. se adeveresce, ear membri noi se declară membri ordinari ai Aso- ciațiunei și se vor provede cu diplome la timpulă seă. Reținerea sumei de 13 fl. pentru trebuințele despărțământului se aprobă pentru viitoră înse, cu privire la bugeiă, subcomitetulă este chie- mată a se conforma §-lui 18 din Regulamentă. Nr 145. Direcțiunea despărțământului Asociațiunei din Nă- seudă, cu datulă 28 luliu 1894. Nr. 9, împărtășesce, că adunarea, generală a despărțământului aceluia, convocată pe 29 luliă a. c. în Sângiorgiulă românescă, nu s’a putută ține, de 6re-ce autoritatea competentă administrativă n’a dată concesiunea trebuinciosă. în legătură înainteză raportulă generală despre activitatea sub- comitetului aceluia pro 1893, și hârtia oficiului pretorială, prin care s’a oprită ținerea adunării generale cercuale. — Raportulă servesce spre scire; oprirea adunării generale a despărțământului, nefiind motivată, se ia cu regretă la cunoscință, ear pentru viitoră se provocă direcțiunea, se nu ceră concesiune pentru ținerea adunărei, ci aceea se o insinue autorității compe- tente, în sensulu legii, cu 48 ore înainte de dina ficsată, comuni- cându-i totă odată programa adunării. Raportulă despre activitatea subcomitetului pro 1893, se re- stitue spre întrebuințare. Nr. 146/270. Direcțiunea despărțământului Asociațiunei din Hațegă, cu datulă 2 Augustă 1894, Nr. 2, așterne protocolulă adunării generale a despărțământului aceluia, ținută la 29 luliă a. c. în comuna Băiesci, dimpreună cu suma de 34 fl., încassată la acea adunare și ulterioră ca tacse de membri. Din euprinsulă protocolului se constată următorele: a) s’a aprobată rațiociniulă despărțământului pro 1893/4 'și s’a dată absolutoriă cassariului; 294 b) s’a încassată la acea ^adunare dela 3 membri ordinari 15 fl. tacse pro 1894, dela membri ajutători 9 fl. și dela alți binefăcători 1 fl. 45 cr., cu totulă 25 fl. 45 cr. c) dlu I. Munteană a esplicată poporului într’o prelegere poporală §. 5. din Regulamentă, referitorii la scopurile Asociațiu- nei, aretândă cerințele și condițiile de esistență ale unui poporă ca națiune; d) s’au esmis ca delegați la adunarea generală a Asociațiunei din anulă curentă dnii: I. Munteană și Paulă Olteană. — Protocolulă servesce spre scire, primirea sumei de 34 fl. se adeveresce. Mai departe înse, după-ce din raportulă cassarului acelui despărțământă este evidentă, că subcomitetulă administreză o sumă de 93 fl. elocați la banca „Hățegana", afară de banii îna- intați aici, direcțiunea este recercată, 'a transpune și numita sumă la cassa centrală a Asociațiunei, conformă §-lui 17 din Regula- mentă. Nr. 147/317. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei cu datulă 20 Augustă a. c. Nr. 111, înainteză abtjicerea d-șorei Victoria de Heldenberg, dto 31 luliă a. c., dela postul de instruc- toră în forte-piano, din causa căsătoriei sale. — Spre scire. Nr. 148/250. în legătură cu punctulu precedentă, se pre-' sentă cererea domnișdrei Alecsandrina Gunțanu, dto 20 luliă 1894, pentru a i se oferi cu începutulă anului școlară 1894/5. ună postă învețătorescă de musică la scola civilă de fete a Asociațiunei, în care casă dânsa resigneză la folosirea mai departe a stipendiu- lui de 500 fl. la ană, ce i s’a votată de aici în 1892, Nr. 124, pentru cualificarea sa în musica instrumentală la conservatoriulă din Lipsea. — Cererea se încuviințeză, și luându-se la cunoscință resig- narea dela stipendiă, se denumesce instructoră de forte-piano la scola civilă de fete a Asociațiunei cu începutulă anului școlară 1894/5 în loculă devenită vacantă prin abdicerea domnișorel Vic- toria de Heldenberg, intre condițiile statorite la institutulă nostru sub categoria a doua, pentru instructorii în forte-piano, și pe lângă observarea: ca petenta se producă atestată pe amândoi anii școlari din urmă, în cari a urmată cursulă seă la conservatoriulă regescă de musică din Lipsea. Nr. 149/280. Dlă Ioană Rece din Mureș-Ludoș, medicinistă a. II. la universitatea din Clujă, cu datulă 6 Augustă 1894, cere a i-se conferi vre-unulă dintre stipendiile devenite vacante. — Cererea se restitue petentelui, ca se o înainteze? aici, când se va escrie concursă pentru stipendii de acestă natura. Nr. 150/283. Direcțiunea despărțământului Asociațiunei din Mureșă-Oșorheiă, cu datulu 6 Augustă 1894. Nr. 44. așterne protO- colulă adunării generale a despărțământului aceluia, ținute la 1 Augustă 1894, în comuna Băla, dimpreună cu bugetulă despărță- mântului pro 1894 și cu abcjicerea dlui N. Maneguță de membru ală subcomitetului din motive de ore-care neînțelegere între dân- sulă și directorulă despărțământului. înainteză totodată 56 fl. tacse de membri pro 1894. Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: a) s'a luată la cunoscință raportulă generală despre activita- tea subcomitetului pe anulă precedentă, dimpreună cu rațiociniulă cassariului și bugetulă pro 1894; 5) s’aă declamată mai multe poesii din clasicii români, prin elevi și eleve de acolo, premiindu-se respectivii din mijlocele des- părțământului ; c) s’aă încassată dela 9 membri ordinari: 45 fl. tacse pro 1894, și dela membrii ajutători: 38 fl. 85 cr., cu totul 83 fl. 85 cr.; rămânând încă cu restanțe 3 membri ordinari; d) s’aă esmis ca delegați la adunarea generală a Asociațiunei din anul curent domnii: N. Maneguț protopopă și loachim Huza proprietară în Băla; e) s’aă luat conclusulă, să se țină procsima adunare generală a despărțământului în comuna Kiciă; f) s’a constituit despărțământulă pe un noă period de trei ani, realegându-se de director Dlă.Vasiliă Hossu protopopă și toți membrii comitetului, afară de dlă P. Pipoșă, care strămutându-și domiciliulă din acelă cercă, a fostă, înlocuită prin dnulă Ioană Bârsană, preotă în Eghersegă; g) s’a încredințată autenticarea protocolului biroului, fără a se efeptui, ba nici chiar de președinte nu s’a subscris. — Protocolulă servesce, de astădată, escepțională, spre scire, se cere însă pentru viitoră să se înainteze autenticată și subscrisă în regulă; rațiociniulă despărțământului pe anulă din urmă se aprobă dimpreună cu bugetulă pro 1894, adeverindu-se primirea sumei de 56 fl. ca tacse dela 9-membri ordinari pro 1894, și dela mai mulți ajutători; încâtă privesce abdicerea dlui N. Maneguță de membru ală subcomitetului, — comitetulă regretă afacerea, 296 neaparținendu înse competinței sale se relegă adunărei generale a despărțământului aceluia. Nr. 151/334. Domulă loanu Demiană din Balșa, comitatulu Hunedorei, de present elev în anul al Il-lea la conservatoriulă re- gescă de musică din Lipsea, cere cu datul 23 Augustă 1894, a i-se conferi, batără numai pe unu ană, stipendiulă de 500 fl., de care s’a împărtășită în cei din urmă doi ani școlari domnișora Alecsan- drina Cunțană totă ca elevă la numitulă conservatoriă de musică, în casulă când acelă stipendiă ară deveni vacantă pentru anulă școlară 1894/5. — După-ce stipendiulu de sub întrebare este creată prin conclusulă adunărei generale a Asociațiunei din 1891, Nr. prot. 24 lit. b) cu scopă de a se cresce o putere didactică pentru mu- sica instrumentală la scola civilă de fete a Asociațiunei, comitetulă, fără prealabila întrevenire a adunării generale, nu se află compe- tentă a dispune de acestă stipendiă, deși a devenită vacantă pe anulă școlară 1894/5, transpune înse cererea cu recomandare adunărei geneflale din anulă curentă spre aprețiare și aprobare. Nr. 152/292. Florentină Corcheșă din Câmpeni, absolvent ală scolei de stată de sculptură din Satulungă și stipendistă ală Asociațiunei, legitimeză sporiulă seă în arta sculpturei pe anulă școlară din urmă, și se rogă ca se i se voteze ună stipendiă mai mare, spre a pute urma ună curs mai înaltă în acestă ramă la Miinchen seă Roma. — Legitimarea se ia la cunoscință, stipendiulă se declară de vacantă, cât pentru viitoră nu se pote încuviința petentelui sti- pendiă, năesistândă ună asemenea stipendiă. ' Nr. 153/293. Direcțiunea'-despărțământului Asociațiunei din Oreștie, cu datulă 27 luliă 1894, respundândă la hârtia acestui comitetă de sub Nr. 183/1894, arată, că adunarea generală a des- părțemâniului aceluia nu se pote ține pănă în lunile de tomna, când se pote conta la resultate mai bune, și trimite lista rectifi- cată a membriloră Asociațiunei din acelă despărțemântă. — Spre scire. Nr. 154/295. Direcțiunea despărțământului Asociațiunei din Mediaș, cu datulă 8 Augustă 1894. Nr. 82. așterne protocolulă adunărei generale a despărțământului aceluia, ținute la 3/15 luliă a. c. în Mediașă, dimpreună cu raportulă subcomitetului cătră acea adunare; ear prin asignațiune poștală transpune cu același dat 40 fl. tacse dela membri ordinari pro 1894. ■ - , 4 ' - ■ _ ■ • ■' V "■ $ i J"' ' ' ' ' ' '' Din cuprinsulă protocolului se constată următdrele a) s’a luată la cunoscință raportulă comitetului despre acti- vitatea sa pe anulă din urmă; b) s’au încassată 35 fl. tacse pro 1894, dela șepte membri ordinari vechi, 5 fl. dela membrulu nou înscrisă dlu Romulă Mircea și 27 fl. dela 27 membri ajutători, cu totulu 67 fl.; c) s’a constituită despărțemântulu pe ună noă periodă de 3 ani, alegând u-se directoră dlă Ioană Moldovană, protopresbiteră, ear membri în comitetă dnii: Ioană Chendi, administratoră prot.; Dionisiă Romană, când, de advocată; Dr. Nicolaă Racoța, medic; Paulă Popescu, preotă; Dr. Ioană Ivană, advocată și Demetriă Deacă, preotă; d) dlă Ioană Chendi a ținută o disertaținne intrețăsută cu macsime din vieța omenescă; e) s’aă esmisă ca delegați la adunarea generală a Asociațiunei din anulu curentă dnii: Ioană Moldovană, protopopă, Dr. I. Ivană advocată și Dr. N. Racoța, medic. — Protocolulă servesce spre scire cu aprobare și se adeve- resce primirea sumei de 40 fl. tacse dela membri ordinari pro 1894. Ear dlă Romulă Mircea, înscris de membru nou, se declară mem- bru ordinariă ală Asociațiuneî, și se va propune la procsima adu- nare generală spre aprobare. în necs cu acestea, după-ce din ra- portulă subcomitetului este evident, că la cassa acestui despărțementă se administreză un fondă de reservă în sumă de 103 fl., direcți- unea despărțământului se recercă, a transpune și acestă sumă la cassa centrală a Asociațiuneî, conformă §. 17. din regulamentă. Nr. 155/296. Direcțiunea despărțământului Asociațiuneî din Zarandă, cu datulă 20 luliu 1894 Nr. 1. așterne protocolulă adunărei generale a despărțământului aceluia, ținute la prima August c. n. în Baia de Crișu, dimpreună cu consemnarea membriloră, cari aă sol- vită tacsele cu acelă prilejă, și cere informaține: decă este a se estrada bilet de legitimare membrilor ajutători insinuați și primiți deadreptul în adunarea generală? în legătură cu acest act transpune aici 8ă fl. tacse de membri. Din cuprinsul protocolului se constată următdrele: «) s’aă luată la cunoscință raportul. subcomitetului despre activitatea sa pe anul din urmă și s’aă autorisată, a împărți două ajutore a 10 fl. învețăceiloră meseriași din acel despărțemântă; b) s’aă înscrisă de membri noi ordinari domnii: Nicolau Bol- boca preotă în Baia de Criș, Ioană Cutean privatieră în Brad și Ioană 298 Groza protopresbiter în Hălmagiă, solvindu fiecare tacsa de câte 5 fl., cei doi din urmă și câte 1 fl. pentru diplomă; s’au mai Insinuat de membri noi ordinari, fără a solvi tacsele, domnii: Teodor Ze- riu preot în Căraciă, Petru Perian preot în Trestia, solv 2 fl., Nicolae Florea preot în Rișca, solv. 1 fl. și Ioanu Oncu primariii în Tomești; c) s’au încassat tacse dela 13 membri ordinari vechi 65 fl., dela membri ordinari noi 20 fl. și dela membri ajutători 35 fl., în total 120 fl., din care sumă 85 fl. s’au transpus la cassa centrală a' Asociațiunei, eară 35 fl. s’au reținut pentru trebuințele despărță- mântului și s’au adaus la restul cassei din anulă precedent, cu care împreună face suma de 63 fl. 10 cr., ce se administreză la subcomi- tetulă despărțământului; d) ca delegați la adunarea generală a Asociațiunei s’au esmis dnii Dr. I. Radu profesor în Brad și N. Pop preot; e) s’a constituit despărțemântulu pe unii nou periodu de 3 ani, alegându-se de directorii dlu Vasiliu Dămianu, protopopii, membri în comitetu dnii: Teodoră Popă, advocată, George Părăă, Ștefană Albu, Constantină Costină, Dr I. Radu și Dr. P. Oprișa, profesori. — Protocolulă servesce spre scire cu aprobare, adeverindu-se primirea suinei de 85 fl. ca tacse dela membri; membri noi anume dnii: N. Bolboca, I. Cuteană și I. Groza, cari aă solvită tacsele pre- scrise, se declară de membri ordinari ai Asociațiunei și se voră provede cu diplome după obținerea aprobărei la procsima adunare generală a Asociațiunei, eră membri noi insinuați, fără a solvi tac- sele (p. 2), se vor declara de membri după ce vor completa, respective solvi tacsele prescrise pentru membri ordinari. ■ Membri ajutători nu se provădă cu documentă de legitimare, dar se constată la protocolă primirea loră cu suma tacsei, ce aă solvită și se țină în evidență pentru viitoră. Cu privire la suma restantă de 63 fl. 10 cr., ce se admini- streză la cassa subcomitetului, se recercă direcțiunea despărțămân- tului a o înainta la cassa centrală a Asociațiunei, conform §.17 din Regulamentă, reținândă nijmaî cât ce cere pe basa bugetului pentru trebuințele despărțământului pe ună ană. Nr. 156/306. S’aă primită pentru biblioteca Asociațiunei: Verhandlungen und Mittheilungen des Siebenburgischen Ver- eins fiir Naturwissenschaften in Hermannstadt. XLIII. Jahrgang. 1894. — Spre scire cu mulțemită, pe lângă observarea, că s’a trans- pusă la bibliotecă. Nr. 157/309. Dlu AndreiăCosma directorulu esecutivu alu institutului de credită „Silvania" din Șimleă, cu datulu 14 Augustă a. c. transpune 72 fl. 50 cr. colectați pentru fondulu ^George Barițiă“ cu lista Nr. 621. — Primirea sumei de 72 fl. 50 cr. se adeveresce, cu aceea, că s’a transpusă deja la fondulu „George Barițiă“, ear lista se transpune la redacțiunea organului Asociațiunei spre publicare. Nr. 158/310. Direcțiunea despărțământului Asociațiunei din Reghinulă săsescă, cu datulu 1/13 Augustu 1894. așterne protocolulu adunăreî generale a despărțământului aceluia, ținute la 9 Augustu a. c. în Reghină, dimpreună cu 76 fl., tacse dela membri pro 1894. Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: a) s’a luată la cunoscință raportulă subcomitetului despre activitatea sa pe anulă din urmă; b) s’a înscrisă de membru noă ordinariă dlă Dr. lacob Radu, preotă greco-cath. în Șermaș, solvindă tacsa de 5 fl. și 1 fl. pen- tru diplomă; s’aădncassată 60 fl. dela 12 membri-ordinari vechi pro’ 1894, și 10 fl dela alt membru vechiă pro 1893 și 1894, ear dela membri ajutători 6 fl.; cu totulă 82 fl.. din aceștia 76 fl. s’aă transpusă la cassa centrală, ear 6 fl. s’aă reținută pentru trebu- ințele despărțământului; c) s’a constituită despărțementulă pe ună noă periodă de 3 ani, alegându-se directoră dlă Patriciu Barbu, advocată, membri în comitetă dnii: Petru Uilacan (cassariă), losifă Popescu (secre- tariă), Dr. 1. Popescu (controloră), Mihailă Orbonașă, Galacteonă Șagăă, Dr. A. Ceușană, Severă Barbu, Marcu Cetățană, A. Târ- năveană, Leonă Popescu, Eug. Marinoviciu, Dr. Aug. Chețană, membri suplenți dnii: losif Fincu și Michailă Brătianu; d) s’a încredințată dloră Galacteonă Șagăă și Petru Uilăcan, protopresbiteri, ca să împărțescă, după buna loră chibzuială, cele doue premii ă 25 fl., destinate încă din anulă trecută pentru doi învățători din acelă despărțământă, cari se vor distinge în ramulă pomăritului. — Protocolulă servesce spre scire cu aprobare, membrulă noă dlă Dr. lacob Radu se declară de membru ordinariă ală Aso- ciațiunei și se va provede cu diplomă după obținerea aprobării la procsima adunare generală; se adeveresce primirea sumei de 76 fl., tacse dela membri vechi pro 1894. și se aprobă reținerea sumei de 6 fl. pentru trebuințele despărțământului. soo Nr. 159/312. Domna Ecaterina Radivoievici din Bozevici, cu datulă 15 Augustu 1894. cere se i se facă unu preță mai redusă pentru așe4area fiicei sale în internatulă școlei de fete a Asocia- țiunei. — Nefiind locuri cu tacse reduse în internatulu școlei de fete a Asociațiuneî, cererea nu se pote încuviința, se îndreptă însă petenta a concurge la unulu dintre stipendiile ă 50 fl.., ce sunt menite pentru elevele interne. Nr. 160/314. Direcțiunea despărțementului Asociațiuneî din Mureșă-Ludoșă, cu datulu 15 Augustu 1894. Nr. 23, relateză, că adunarea generală a despărțământului aceluia s’a ținută în 5 Augustu a. c., dar protocolulu nu se pote așterne spre revisiune, nefiindu încă redactată din causa absenței actuaruluî, în legătură însă trans- pune 80 fl., tacse încassate dela membri pro 1894, și restanțe, alăturându totodată consemnarea rectificată a membriloru Asociați- unei din acelă despărțemântu. în sfârșită arată, că s’au Insinuată doi membri noi, anume dnii: Macsimiliană Vlasiă, proprietarii! în Lecbința de Mureș și Vasiliu Vlasiu, învețătoriu în Cheța, și că' s’a constituită despărțământulă pe ună noă periodă de 3 ani, ale- gendu-se directoră: dlă Nicolae Solomonă, protopresbiteră, mem- bri în comitetă dnii: Ioană Boieriă (cassariă), Vasiliă Turcu, (actuariă), Emiliă C. Alecsandrescu, Romulă Orbeană, Alecsandru Precupă și Georgiă Negruțiă. — Raportulă servesce spre scire, și se adeveresce primirea sumei de 80 fl., tacse dela membri pro 1894 și restanțe; ear membri noi, anume dnii: Macsimiliană Vlasiă și Vasiliă Vlasiă, se declară de membri ordinari ai Asociațiuneî și se vor provede eu diplome după obținerea aprobărei la procsima adunare generală a Asociațiuneî. Nr. 161/315. Direcțiunea despărțământului Asociațiuneî din Clujă, cu datulă 18 Augustă 1894, Nr. 14, așterne protocolulă adunărei generale a despărțământului aceluia, tinute la 9 Augustă a. c. în Clujă, dimpreună cu 220 fl. tacse de membri. Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: 1. S’a luată la cunoscință raportulă oficiului de cassă ală despărțământului pe anulă din urmă, din care se vede, că: a) fondulă „Nicolaă Tamășană“. constă în presentă din 5272 fl.; ' b) fondulă pentru ridicarea monumentului „Simâonu Romon- țană“, constă din 533 fl.; c) fondulu pentru ridicarea unei seole în Mociă, constă din 120 fl. și d) fondulu de „premii alu despărțemântului XIV“, constă din 16 fior. 2. S’a luată conclusulă, ca fondulu de 2000 fl. alu societății' „Iulia“, ce se administreză de 10 ani prin Casina română din Clujă, se se transpună, conformă statuteloră, la fondulu Asociați- unei transilvane în Sibiiu, — pe lângă observarea: se se pună în „ conțelegere subcomitetulă despărțământului cu comitetulu centrală pentru învoirea acestuia, ca se se administreze pe viitoră numitulă fondu la despărțemântulă Asociațiunei din Clujă. 3. S’aă înscrisă de membru fundatoră dlă Dr. Gregoriă Silași profesoră de universitate în pensiune în Clujă, solvind tacsa de 200 fl., de membri ordinari dnii: Nicolaă P. Rațiă, capelană gr. cat. în Clujă și Pavelă Sfințiu, profesoră, solvindă tacsa de câte 5 fl. și 1 fl. pentru diplomă; s’aă mai încassată la acea adupare dela 3 membri ajutători 3 fl., cu totulă: 215 fl., trans- puși la cassa centrală. 4. S’a constituită despărțemântulă pe ună noă periodă de 3 ani, alegându-se directoră dlă Dr. Gr. Silași, profesoră de uni- versitate, membri în comitetă dnii: N. P. Rațiă (secretariă), Emeric Popă, advocată (cassariă), I. Laslo, protopopă, Tuliă Ro- șescu, protopopă, Dr. A. Isacă, advocată, Dr. G. Ilea, advocată și Basiliă Podobă, oficială de bancă. 5. Ca delegați la adunarea generală a Asociațiunei din anulă curentă s’aă esmisă dnii: Dr. A. Isac, advocată și I. Laslo. pro- topopă, eventuală Tuliă Roșescu, protopopă. 6. S’a autorisată subcomitetulă, a convoca procsima adunare generală cercuală după a sa bună chibsuință. — Protocolulă servesce spre scire, adeverindu-se primirea sumei de 220 fl. tacse de membri; dlu Dr. Gregoriă Silași se de- clară de membru fundatoră ală Asociațiunei, driii N. P. Rațiă și Paulă Sfințiu de membri ordinari și se vor provede cu diplome după obținerea aprobărei la procsima adunare generală a Asocia- țiunei. Cu privire la fondurile de sub pct. 1 litera a) b) c) și d) și cu privire la fondulă societății „luliă", se recercă direcțiunea des- părțământului, se le transpună la cassa centrală a Asociațiunei 802 conform §. 17 din Regulamentă, dimpreună cu rațiociniile loru de pănă aci, cu tote anteactele și literele fundaționale, ca să se ad- ministreze conformă intențiunei fundatoriloră. Nr. 162/141. Se presentă cererile învețăceiloră meseriași înaintate la concursulă publicată sub Nr. 141, a. c. pentru conferi- rea celoră nâue ajutore ă 25 fl. la ană din subvențiunea, ce se priimesce spre acestă scopă dela societatea „Transilvania" din Bucuresci, și anume dela: Antoniă Russu din Zelaă, Ioană Raicu din Alba-Iulia, Michailă Russu din Bistrița, Ioană Oprița din Oreștie, Nicolaă Mitrea din Reșinari, Augustină Fekete Negruțiă din Clujă, Nicolaă Comșa din Cohalm, Georgiă Cocișiă din Blajă, Nicolaă Leach din Câmpeni, Cornelă Dascălă din Mureșă-Oșorheiă, Nicolaă Ciugudeană din Blajă, luliă Făgărașă din Sibiiă, loanu Ursu din Sibiiă, Nicolaă Comanescă din Reșinari, George Columban din Sibiiă, Ioană Popă din Deeș, Ioană Comșa din Sibiiă, Nicolaă Mihaiă din Sibiiă, Victoră Caba din Jiboă, Dumitru Acsente din Sibiiă, Macsimiliană Dopp din Sibiiă, Ioană Budoiă din Oreștie, losif Șerbană din Cinculă mare, Simeonă Blaga din Ormenișulă de Câmpie, Nicolaă Bumbacă din Sibiiă, Mihailă Simonetti din Sibiiă, Vasiliă Bindea din Betlean, Ioană Costea din Elisabetopole, Onoriă Oprea din Sibiiă, Mihailă Radu din Teiușă, Vasilie Gorgană din Clujă, Au- gustină Stoica din Orăștie, George Slăniceană din Prejmer și Silviă Popoviciă din Deva, — celă din urmă întrată după termină. Ajutdrele de câte 25 fl. la ană se voteză următoriloră: — Antoniu Russu, învețăcelă de rotariă în Zelaă, loan Oprița, învSțăcelă de franzelariă în Oreștie, Georgiă Coriștii, învețăcelă de croitoriă în Blajă, Nicolau Leach, învețăcelă de pantofară în Câmpeni, Cornelii Dascălii, învețăcelă de cojocariă în Mureșă- Oșorheiă, luliii Făgărașă, învețăcelă la fabrică de casse în Sibiiă, Ioană Ursu, învețăcelă de pantofariă în Sibiiă, Nicolaă Comanescu, învețăcelă de faură în Reșinari și Nicolau Bumbea din Orlată, învețăcelă de pantofară în Sibiiă. Nr. 163/332. Cassariulă Asociațiunei presentă proiectulă re- feritoriă la contopirea fonduriloră mai mici ale Asociațiunei, cari sunt fără destinațiune specială, pe lângă amănunțite indigitărî re- feritore la întemeierea și starea loră de adi, și propune: Fundațiunile: Anonima Brașovă*, „Conțiuana*, „Titiea, „To- faleana*, și depositulă „M.ureșianu“ se se transpună în fondulă generală alu Asociațiunei; ear depositulu „Hangea* să se dee reuniune! meseriașilorfl români din Brașovfl, conformii propunere! comisiunei comitetului din raportulă dela 10 Novembre 1889. — Se primesce cu următorea modificare: depositulfi „Mwre- ,șiană“ se administreză și pe viitorii cu speciala sa menire, remâ- nendu în sarcina biroului, a face representațiune în acestii obiecții cătră adunarea generală a Asociațiunei din anulu curentă. Nr. 164/333. Cassariulă Asociațiunei cu datulfl 23 Augustă a. c., cere se se încuviințeze o sumă de 50 fl. pentru unele repa- raturi, ce sunt neaparate la cuartirulfl, ce s’a închiriată dnei Ana Moga în etagiulfl I. alfl edificiului Asociațiunei. — Se aprobă. Nr. 165. Pentru verificarea procesului verbală — Se designeză membri: I. St. Șiuluțifl, Z. Boiu și P. Cosma. Ședința se închee. I). u. s. loanu M. Moldovanu m. p., Dr. V. Bologa m. p., președinte. secretariă II. S’a verificată. Sibiiă 3 Septembre 1894. ’ P. Cosma m. p. I. St. Șuluțiu m. p. Z. Boiu m. p. • Procesu verbalii luată în ședința, I. a adunării generale a XXXIII, a „Asociațiu- neî transilvane pentru literatura română și cultura poporului ro- mână“, ținută în Sebeșulă săsescă la 26 Augustă 1894 n. Președinte: Ioană M. Moldovană, președintele Aso- ciațiunei. Secretariă: Dr. Vasile Bologa. Nr. 1. După terminarea oficiului divină, celebrată în bise- ricile ambeloru confesiuni române din locu, președintele Asociațiu- nei dlă I. M. Moldovană deschide adunarea generală prin cuvântulu presidialu, la orele 11 a. m. între viile aplause ale numeroșiloru asistenți. — Cuvântulu de deschidere, întimpinată cu vii urale, se ală- tură la protocolfl, având a se publica în organulu Asociațiunei. Nr. 2. Conform programei pentru ordinea de di, se dă ce- tire raportului generală despre activitatea comitetului Asociațiunei pe anulă ultimă de gestiune 1893. — Se predă pentru esaminare comisiunei constătătore din dnji: Dr. Vasile Hossu, Vasilie Zehan și Dr. Liviu Bran de Lemeny. 304 în legătură cu acesta sâ esmite o comisiune în personele dloră: Dr. A. Bunea, N. Maneguț și I. Drăgană, pentru esaminarea rațiociniului Asociațiunei pro 1893 și alu bugetului pro 1895, — și a treia comisiune în personele dloru Dr. Pompiliă Isac, loanu Măcelariă și Zevedeiă. Mureșiană, pentru încassarea tacseloră dela membri vechi ai Asociațiunei și dela cari se vor înscrie din nou, spre care scopu se suspinde ședința pe 10 minute. Nr. 3. Redeschidându-se ședința, dlă Gregoriă Maioră, re- dactoră la „Gazeta Transilvaniei⁸, presentă următorea propunere: „Având în vedere, că una dintre căușele principale, cari îm- pedecă ajungerea mai grabnică a scopuriloră Asociațiunei, este lipsa de mijloce; având în vedere, că numai lipsei unei organisațiuni mai strînse este a se atribui, că masele mari ale poporului română stau în nepăsare și nu-șl ofer concursulă loră materială pentru Asociațiune; având în vedere, că aceste constatări s’au făcută și din par- tea adunării generale a despărțământului I ală Brașovului, pro- pună : . se se întemeeze agenturi în fie-care comună, cari se fie în datorate a administra Asociațiunei în fie-care ană o colectă de celă puțină atâția cruceri, câte suflete se află în comuna respectivă, întemeindă acestă propunere și pe dorința adunării generale a despărțământului amintită, care a enunțată aducerea acestei pro- puneri în actuala adunare generală prin representanții sei. Având în vedere mai departe, că scopulă principală ală Aso- ciațiunei este cultura poporului dela țără, care nu se pote ajunge, de cât prin cetirea cărțiloră românesc! bine alese, propună: Onorata Adunare se hotărescă punerea în lucrare a In- troducerii biblioteceloră poporale ambulante, creândă succesive pre- mii, eventuală dăruindă întrega sumă necesară spre acestă scopă, acelora dintre despărțemintele Asociațiunei, cari se voră hotărî a introduce pe teritoriulă loră sistemulă biblioteceloră ambulante⁸. — Se predă comisiunei esmise pentru esaminarea raportului. Nr. 4. Dlă Dr. Augustină Bunea, secretariă consistorială în Blajă, presentă următorea propunere: „Constatându-se, că din 33 despărțSminte ale Asociațiunei, numai 14 aă insinuată delegații loră la adunarea generală și chiar și dintre cei 31 delegați insinuați din amintitele despăr- țeminte, numai 9 s’aă presentată, propun: Onorabilulă comitetă centrală se atragă atențiunea sub-comiteteloră din despărțeminte 305 cu totă energia, ca se îngrijescă de esecutarea conclusului adusă în adunarea generală dela Hațeg, ca adecă fie care despărțământă să fiă representată la adunările generale prin celu puțin 2 dele- gați și se nu mai alegă ca delegați astfelă de membri, despre cari se pote sci înainte, că nu se voră presentă la adunările generale, ear delegații absenți se se întroducă cu numele în protocolulu adunării — Se predă aceleiași comisiuni. Nr. 5. Se presentă cererea dlui luliu Vuia, învățătoriă în Comloșulă mare (Bănată), datulu 24 Augustu a. c. pentru unu aju- toriă în bani, spre a pute scruta unele archive din Pesta, Viena ș. a. în scopulă completării opului seu „Istoria scoleloră nostre dincoce de munți", și pentru ca să i se dee gratuită foia Asociați- unei dela întemeerea sa. — Se predă aceleiași comisiuni. Nr. 6. Se presentă cererea dlui I. Demian, elev în anulă ală Il-lea la conservatoriulă regesc de musică din Lipsea, dto 23 Augustu 1894, pentru conferirea stipendiului de 500 fl., bateră pe ună ană, de care stipendiă s’a împărtășită în ultimii doi ani școlari dșora Alecsandrina Cunțană, totă elevă la numitulă conser- vatoră, cu recomandare dela comitetulă Asociațiunei spre aprobare — Se predă aceleeași comisiuni. 7. Se dă cetire telegrameloră de felicitare sosite dela p. t. d. Din Sibiiă: Mironă Romanulă, archiepiscopă și metropolită.; din Vață: Popă de Băsesci, Cristea, Patița, Comșa, Bărcianu, Velici, Barbu, Suciă, Roman și Domide; din Năsăud: Dr. Ioană Popă, vicariă; din Timișora: Bărcianu, redactoră; din Bucuresci: G. Moiană, și învățătorii cu învățâtorele întruniți la cursulă pen- tru lucrulă de mână; Românii din Deva și jură; din Sibiiă: Dr. Vecerdea, Dr. Șpan, A. Popescu; Românii din Sibiiă; din Sibiiă: Russu, protopopă, Dr. Russu, advocată; din Sibiiu: Redacțiunea „Telegrafului Română", și , Rândunica"; din Sibiiă: I. cav. de Pușcariă, Dr. Pușcariă, archimandrită. — Spre plăcută scire cu întimpinări însuflețite. Nr . 8. Comisiuuea esmisă pentru îucassarea tacseloră dela membri vechi și noi ai Asociațiunei, prin referentulă seă domnulă Zevedeiă Mureșiană, raporteză următorele: a) s’aă încassată dela membri vechi Asociațiunei ca tacse pro 1894, anume dela dnii: I. Droc, protopopă în Mercurea (5 fl.), 20 306 loanu Punteană, parochă în Vingard 5 fl.; Carolina I. Crețariă din Vingardă 5 fl.; Dr. V. Hossu, profesoră în Blaș 5 fl.; Ser- giă Medean, capelan protopopescă în S.-Sebeș 5 fl.; Vincențiă Nemeș, parochu în St.-Martinulă sărată 20 fl. pro 1891—1894; Dr. Enea Draia, advocată în Abrudă 5 fl.; Ioană Floca, parochă în Răhăă 5 fl.; Ion Macs. Vulcă din Pianulă superioră 5 fl.; Pavelă Vulc dto 5 fl.; Alecsandru Dobrescu, v.-protopopă în Se- beșulă săsescă 5 fl.; Ioană Carabană, economă în Vințulă de josă 5 fl.; Comuna politică Săsciorî 10 fl. pro 1892 și 1893; Vasile Rehoveană, învățătoriă în Câlnică 5 fl.; Nicolaă Petruț, parochă în Dostat 5 fl.; Alecsandru. Roman, profesoră de univer- sitate în Budapesta 5 fl.; Gerasim Cărpenișană, notariă în Răhăă 5 fl.; în totală 105 fl. b) dela membri noi, anume dela dnii: Dr. Zosim Chirtopă, când, de advocată în Sibiiă 6 fl.; N. Barbu, adv. in Alba-Iulia, 5 fl.; George Totoian, parochă în Chișfalău 5 fl.; Nic. Dura, ca- pelană în Deală 6 fl.; Ioană Hălălae, notariă în Săsciorî 6 fl.; Avram Grecu, proprietariă în Cârna 6 fl.; Avram Păcurariă, parochă în Lancrăm 6 fl.; Avram David, învețătoriă dir. în S. Sebeș 6 fl.; Dr. losif Blaga, profesoră în Brașovă 5 fl.;! Con- stantin de Colbasi, proprietariă în Șpring 100 fl.; Institutulă de credită „Sebeșana" din Sebeșulă săsescă 101 fl.; cu totulă 252 fl. c) dela membri ajutători: George Răhoveană din Câlnică 1 fl.; Gligoră Bulbucă din Vurper 20 cr.; Ioană Veber, notariă în Pianulă superioră 5 fl.; Nicolae Herlea, senioră fostă înveț. în Vinerea 1 fl.; Ilariă Tulburean, învățătoriă în Dobra 1 fl.; Ge- orge Munteană, măcelariă în Mercurea 1 fl.; losif Trifan, pro- prietariă în Lancrăm 1 fl.; Nicolae Bujiu în Sebeș 1 fl.; Ioană Cetățan și fiulă seă Galateonă 20 de franci în aură; Mermezan Crăciună din Vurperă 1 fl.; Ioană Câlniceană student din Boz 1 fl.; Ioană Mircea proprietariu în Vurperă 1 fl.; loachim Căr- penișan, parochă în Câlnică 1 fl.; Aron Herlea, pantofară în Vi- nerea 1 fl.; cu totulă 16 fl. 20 cr. și 20 de franci în aură. Suma întregă încassată ca tacse dela membri face: 373 fl. 20 cr. și 20 franci în aurii. — Spre plăcută scire, declarându-se de membri ai Asociațiu- nei, în sensulă statuteloră, cei înscriși pentru întâia dată, având a li se estrada diplomele la timpulă seă. 307 Nr. 9. Dlu Basiliă Bașiota, jude reg. în pensiune, cetesce, disertațiunea sa întitulată: „Pentru ce s’au romanisatu Dacii mai ușorii ca alte popore". — Disertațiunea se ascultă cu viuă plăcere și se depune la birou spre publicare în organulă Asociațiunei. Nr. 10. Dlu Zacharia Boii), asesorii consistorialii, cetesce di- sertațiunea sa întitulată „Fundațiunea loanu Otteteleșanu“. — Disertațiunea a doua se ascultă cu aceeași viuă plăcere și mulțemire și se depune la birou pentru publicare în organulii Asociațiunei. Ședința se încheiă, anunțându-se procsima ședință pe mâne la 10 ore. D. u. s. loanu M. Moldovanu, Dr. V. Bologa, președinte. secret. II. Procesâ verbalii luatii în ședința 11-a a adunărei generale a XXXIII a Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului româna, ținută în Sebeșula săsesca la 27 Augusta 1894 n. Președinte: loanii Micu Moldovanii, președintele Aso- ciațiunei. SecretarămZacharia Boiu. 1. Președintele deschide ședința la IO¹/! oră a. m. și învită pe secretariulu 11. Dr. V. Bologa, a da cetire procesului verbală alu ședinței I. — Procesulă verbală se cetesce și se verifică. 2. La ordinea dilei urmeză raportulu comisiunel esmise pen- tru esaminarea raportului generala alu comitetului centrală asupra activității sale în cursulă anului 1893. Raportoră Dr. V. Hossu. — Raportulă comitetului centrală în generală se ia spre sciință și de basă a desbaterei speciale. 3. Trecându-se la desbaterea specială, — partea I. despre ședințele comitetului, se ia spre sciință, dându-se espresiune bucuriei pentru aprobarea din partea guver- nului a alegerei de președinte, ce s’a făcută la adunarea generală din Năseudă. 20» 308 Partea II. „Scâla Asociațiuneî", se ia spre plăcută sciință. Partea III. „Administrarea averei Asociațiunei", Partea IV. „Membri Asociațiuneî", precum și Partea V. „Biblioteca Asociațiuneî", de asemenea se iau spre sciință. 4. La partea VI. Despărțemintele Asociațiuneî, comisiunea pro- pune, a se da espresiune bucuriei adunării generale pentru o mai mare activitate, ce deșvdltă despărțemintele în generală, dat tot- odată și părerei de reu pentru stagnarea unora din ele, și anume: Gherla, Turda și Deva, cu adausulă, ca comitetulă centrală se în- trevină la guvernă, a nu se face impedimente întrunire! despărțe- minteloră, precum s’aă făcută în anulă espirată. — După informațiunea dată de dlă Partenie Cosma despre pașii făcuți din partea comitetului centrală în cestiunea funcționă- rei despărțeminteloră, propunerea comisiunei se priimesce, fără în- datorirea de a se mai întreprinde pași noi la guvernă. 5. Propunerile comisiunei: a) a se declara de membri cei primiți de comitetă și pro- veduți cu documentă de legitimare, dupăcum se vede din con- semnarea alăturată la raportulă generală; b) a se face pomenirea datorită memoriei membriloră răposați ai Asociațiuneî prin rădicare și în protocolulă ședinței de atji, — se priimescă, și de membri ai Asociațiuneî se proclamă următorii domni: Membri fundatori: Dr. Gregoriă Silași, profesoră de universitate în pensiune în Clujă. Membri pe viiță: Aureliă Danciă, proprietariă în Buciumă; Georgiă Bocan, proprietariă în Crisciori; Vidra superidră, comuna bisericescă gr. ort.; Samuilă Popoviciă, preotă în Berii; Dr. Vasile Bologa, pro- fesoră în Sibiiă. Membri ordinari: Flaviă Sterca Șuluțiă. admin. domenială în Vidraseă; Dr. Ioană Stroia, ofic. consistorială în Sibiiă; George Candrea, primar în Negra; Enea Gerasimă, comerc. în Câmpeni; Ioană Galdeă, propriet. în Ponorelă, Ioană Jarca Șona, primar în Zernesci; Ioană Avram, învețătoră în Holbav; Demetriă Banciă, farmacistă în Se- 309 liște; Vasiliă Simtionă, notară în Castăă; Gavriilă Hango, presb. în Sibiiu, Dr. Georgiu Prunașiu, medică în Orlată, Ilie Măcelariă, propriet. în Gurariuiui; Ioanu Manta, preoții în Gurariului; Ioanu Bunea, notarii în Cacova; Ioanu St. Banciu, comerc. în Săliște; Ioanu Ivanu, notară în Gurariului; Nicolaă Romană, comerc. în Seliște; lordache Roșea, comerc. Săliște; Ioană Măcelariu, notară în Apoldulă-inferioră; Dr. lacob Radu, preotă în Șermaș; Macsi- miliană Vlasiu, proprietariă în Lecbința de Mureș; Vasiliă Vlasiu, învețătoriă în Cheta ; Nicolaă P. Rațiă, capelană gr. cat. Clujă; Pavelă Sfinția, profesorii în Roman. Ear memoriei membriloră decedați dela adunarea generală din Năseudă pănă la cea presentă, și anume: Membri fundatori: Ludovic Csato, advocat în Blajă; Muște Vasilie în Zalnocă; Membri pe vi&.ă: Petru Brană, propriet. în Ciugud; Vasile Popă, canonică în Gherla; Ioană Mihu, propriet. în Vinerea; Ilie Herlea, propriet. în Vinerea; Ilie Popă din Orăștie; Ioană Bozoșană, preotă în Moșna; Andreiă Popoviciă, comerc. în Brașovă; Radu Radovici, comerc. în Brașovă; Membri ordinari; Antoniă Stoica, jude de tribunală în M.-Oșorheiă; Ioană Co- darcea, propriet. în Oroiă; Ioană Jarda, înveț. dir. în Năseudă; Ioană Macaveiă, preotă în Feldru; Demetriă Jurca din B. Șasa; Alecsandru Tobias, notară în Abrudă; Georgiă Aiseru, comerc. în Făgăraș; Romulă de Crainică, protopopă în Dobra; Vasilie Ma- rincaș, preotă în Pria; Nicolaă Beă, din Sebeșulă săsescă; luliă Crețariă, proprietară în Vingard; Pamfilie Michailă, propriet. în Romoșelu; Dumitru Nană din Reșnovă, — se face pomenire prin sculare și însemnarea loră la acestă procesă verbală. 6. Propunerile speciale, adause din partea comisiunei: a) comitetulă este îndrumatu, a întreprinde toți pașii de lipsă, pentru ca interesulă față de Asociațiune se crescă și pentru ca, numerulă membriloră se se sporescă; 6) comitetulă este îndrumată, a întreprinde toți pașii posibili, pentru ca în orașele Gherla, Turda și Deva sS se înființeze des- părțeminte, — — se priimescă din partea adunărei generale. 310 7. Cu privire Ia propunerea (inului Gr. Maiorii din ședința de erî, privitore la înființarea de agenturi comunale și de biblioteci ambulante, comisiunea propune, ca fiindă tote aceste lucruri pre- vedute în §. 5. punctă a) și §. 7 punctu b) alu Regularii mijloce- loru pentru ajungerea scopuriloră Asociațiuneî, se se recomande despărțeminteloru, ca se stăruescă asupra înființare! de agenturi în tote comunele, asupra înființare! de biblioteci poporale și asupra colecteloră prin câștigarea de membri ajutători; ear dnulu Gr. Maiorii mai face o nouă propunere ca se se îndrume comitetulă, ca suma de 50 fl. colectată de dsa în scopulă de a se înființa biblioteci ambulante și transpusă la comitetulă centrală., se o dee ca premiu acelui despărțemântu, carele mai întâiă va înființa biblioteca am- bulantă. — Se primesce propunerea comisiunei, cu aditamentulu dlui P. Cosma, că se autoriseză comitetulă, a conferi suma colectată pentru înființarea de bibliotece poporale ambulante după buna sa aflare unui seu mai multoră despărțeminte, cari voră urmări sco- pulu indicații. (8 ) Propunerea dlui Dr. A. Bunea, privitore la participarea mai viuă a despărțeminteloru la adunările generale, comisiunea o recomandă spre priimire. Se priimesce cu ,modificările făcute de dd. N. Ivanii și P. Cosma, ca se nu se publice numele acelora, cari, aleși fiindu de despărțeminte, nu s’au presentatii, ci se se recomande despărțemin- teloru, a alege pentru adunările generale astfelă de delegați, cari potu satisface mandatului priimitu. 9. Cu privire la cererile intrate, comisiunea propune: a) propunerea comitetului, a se acorda stipendiulă de 500 fl., la care a resignată conservatorista d-șora Alecsandrina Cunțanu, dlui Ioană Damiană, totă conservatoristă de Lipsea, dar numai pentru anulă 1894/5, să se priimescă; b) cererea dlui luliă Vuia, învâțătoră în Comloșulă bănățenă a i se vota ună ajutoră pentru publicarea de documente istorice, privitore la școlele române, se transpune comitetului centrală spre opinare și relatare, — Dlă Onoriă Tilea .propune, ad a) a se relega afacerea la co- mitetă, ca se publice concursă pentru stipendiulă în cestiune și apoi se-lă conferescă competentelui celui mai meritată. 311 î)lu P. Cosma propune, a se autorisa comitetulă, ca stipen- diulu de 500 fl., creată prin conclusulă Nr. 24 punctă 3—6 alu adunărei din Hațegă dela 1891 pentru elevi, cari se voră perfecți- ona în musica instrumentală ca puteri didactice pentru scola Aso- ciațiunei, devenită vacantă, se se potă conferi în a,nulă școlară procsimă eventuală și pentru musica vocală, fără îndatorirea sti- pendistului de a servi scolei Asociațiunei. Dlă Dr. A. .Bunea propune, a nu se încuviința cererea supli- cantelui, având Asociațiunea trebuințe mai urgente. După desbatere mai îndelungată, la care participă domnii N. Ivană, N. Maneguțiă, Dr. V. Bologa, Dr. Isid. Măreți, Dr. P. Isacă, Dr. losif Blaga, Ioană Ghermană și alții, — Se priimesce propunerea dlui P. Cosma. Ad b) cererea dlui luliă Vuia pentru ajutoriă la publicarea de documente istorice, se transpune comitetului spre competentă afacere. 10. Urmeză comisiunea pentru esaminarea rațiociniului pro 1893 și a proiectului de bugetu pre 1895. Referentă Dr. A. Bunea*. Priimindu-se propunerile comisiunei, se conclude: a) Adunarea generală aprobă rațiociniulă pe 1893 și dă cas- sariuluî, respective comitetului centrală absolutoriă ; b) Aprobă bugetulă pe 1895; c) fondurile mai mici, și anume : fundațiunea anonimă Brașovă, cea Conțiuană, apoi cea Tofăleană și fundațiunea Țiție, cari n’aă destinațiuni speciale, conformă propunere! comitetului, se se îngre- uneze fondului generală, ear depositulă Hangea se se dea reuni- une! meseriașiloră din Brașovă; d) ca la cassă se se porte o carte specială pentru toți mem- bri Asociațiunei, și acestă carte, pe cât e cu putință, să se com- pleteze și cu numele membriloră din trecută; e) ca pentru a se perpetua memoria binefăcetoriloră Asocia- țiunei, numele loră se se inducă inomis în cartea ei de aură. ■11. La ordinea dilei urmeză raportulă comisiunei esmișe pentru înscrierea de membri și încassarea de tacse. Referentă dlă Zevedeiă Mureșană. Dela ședința primă înedee aă mai solvită tacsa dlă I. On- cescu, notară în pens. în Reheă 5 fl.; și s’aă înscrisă ca membri noi: Eustatiă Cibu, parochă în Daîa 6 fl.; Teodosiă Lobonțiă, proprietariă în Hepria 6 fl.; Ioană Pleșa, notară în Berghin 6 fl.; 312 loanu Bojița, advocată în Sebeșiă 6 fl.; și loanu Stefanescu, forestieră în Cugiră 5 fl. — Suma 34 fl. — Spre plăcută scire, declarând u se de membri ai Asociați- unei, îp sensulă statuteloră, cei înscriși pentru întâia dată, avendă a li-se estrada diplomele la timpulă seă. 12. La ordinea dilei se pune alegerea secretariului II. și a unui membru suplentă în comitetă pentru restulă periodului presentă, în loculă decedatului Dr. Ioană Crișiană, în comisiunea de preconsultare se alegă dnii Dr. Augustiuă Bunea, Nicolaă Ivanu și Onoriă Tilea. Ședința se ridică pe 10 minute, ear după redeschiderea ei comisiunea propune, și adunarea generală alege secretariă II și membru suplentă ală comitetului pentru restulă periodului presentă pre secretariulă provisoră Dr. Vasile Bologa. 13. Presidiulă dispune a se da cetire depeșeloră întrate în cursulă ședinței: dela despărțementulă Brașovă, dela dnii Mun- teană și Secăreană din Câmpina și dela dlă Dr. Gr. Ilea și consoții din Cluju. — Depeșele se priimesc cu vii aclamațiuni. 14. Urmândă la ordinea dilei statorirea locului, unde se se țină procsima adunare generală, profesorulă I. Ghermană în numele despărțământului Blajă invită Asociațiunea, a ține procsima adunare generală în opidulă Blajă. — Se priimesce cu viuă plăcere. Pentru verificarea protocolului ședinței presente, la propune- rea președintelui, sunt Invitați membri presenți ai Asociațiunei, cari sunt cu locuința în Sibiîă. Cu acestea fiindă terminate agendele adunărei generale, pre- ședintele mulțemesce tuturoră celoră presenți pentru zelosa conlu- crare întru promovarea intereseloră Asociațiunei și între vii acla- mațiuni rădică ședința la 1 oră p. m. Sebeșulă săsescă, d. u. s. loanu M. Moldovană in. p., Z. Boiu m. p., președinte. secretarii! I. Cetită și verificată. Sibiiă 25 Augustă (6 Septembre) 1894. I. Papiu m. p. P. Cosma m. p. I. St. Șuluțiu m. p. L. Simonescu m. p. Editura. Asoe. trans. Redactorii: Z. Boiu. Tipariul tipogr. archidiec.