Apare la a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA AȘOGIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNA ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂNU. Nrulă 8. sibhU, 15 august© 1894. Anulă XXV. ÎNAINTE DE ADUNAREA GENERALĂ DELA SEBEȘU. încă puține dile, și Asociațiunea transilvană pentru li- teratura română și cultura poporului românu va întruni pre membrii sel în plăcutulă orașu ală Sebeșului la adunarea sa generală anuală, dându - le dorita ocasiune a se revedd și a se sfătui împreună în preamomentosa catf^ a viețel nd- stre spirituale. Arareori s’a ținută acăstă adunare în împregiurărl din afară atâtă de seridse, ba chiară triste, ca cea de față, când șcdla ndstră este supusă la grele cercări, când biserica nd- stră e lovită în credința sa strămoșăscă, când mulți din cel mal devotați fii al poporului nostru, cari aă reclamată drep- turile lui neprescriptibile de individualitate națională în patria ndstră poliglotă, sunt condamnați la grele pedepse. Dar cu atât mai sântă datorință avem, a ne presentă în numără câtă mal mare la aceste sărbări ale literaturel și culturel ndstre naționale, și a ne pune cu tdtă energia, în strinsă solidari- tate, în serviciulă sântei cause a culturel și luminei, reamin- tindu-ne noue și arătându lumel, că una e inteligința română cu poporulă română, și una voiesce a fi în veci! Literatura și cultura unui poporă sunt productulă cu- getărei, simțirel, voinței lui, espresiunea viețel lui interne, fotografia chipului lui; și ori câte momente amă afla într’en- sele, cari esprimă adevăruri eterne, nealterabile, și prin acesta le imprimă caracterulă clasicității, totuși literatura tu- turoră poporeloră are și caracterulă națională ală poporului, ce 15 226 O â produsă: la mulți aceeași idee, dar în diferite limbi; âceeași ființă, dar în diferite forme; același spirită, dar în diferite daruri. De aceea, serbările popăreloră din vechime aă fostă es- presiunea caracterului loră, și totă așa e și astădi. De aceea și adunările Asociațiunei nostre sunt sărbători cu caracteră națională românescă ale poporului nostru și ca atari inteli- gibile pentru toți, plăcute pentru toți, căci sunt ale ndstre. Raportulă, ce on. comitetă centrală va presentă adunărei generale, va da sămă despre lucrările de progresare, stagnare, eventuală chiară 6re- care regresare ale Asociațiunei dela ultima ei adunare generală dela Năseudă din tomna anului espirată pănă la adunarea presentă. Fără a preocupa opinitînea pu- blicului nostru în privința acăsta, putem prognostisa după semne, că anulă espirată n’a fostă și n’a putută fi din cei mai mănoși; dar de acesta nu avem nici se ne mirăm, nici se ne descuragiămă. Căci evenemintele politice, cari în tim- pulă din urmă s’aă succedată cu atâta repejune și chiară vehe- mență în patria nostră, aă atrasă atențiunea poporului nostru în măsură deosebită, aprope esclusivă asupra loră, așa în- câtă tote celelalte terene ale vieței nostre publice, și astfelă și ală literaturei, aă trebuită se sufere o păgubitore post- punere și ângustare. Din acăstă causă multe despărțeminte nu s’aă putută întruni în cursulă anului, ci d’abia acum în filele din urmă, altele aă fostă interdise de autorită- țile politice, și colectarea mijloceloră materiale preste totă a fostă forte îngreuiată. Avem însă firma convingere, că acestă golă în curândă se va plini, și poporulu nostru în scurtă timpu iară va pută da Asociațiunei transilvane, unuia din focarele culturei sale, îngrijirea și iubirea aceea, ce legă pre fiică de mamă. în specială e de dorită, ca se devină o datorință plăcută pentru fiă-care Română, a face parte din acestă Aso- ciațiune, a conlucra, fiă caret după puterea sa, la prosperarea acestei nobile însoțiri, a-i jertfi cu plăcere filerulă seă, cu- noștințele și desteritățile sale, a se adăpa pe sine și pre toți , ■ ■ • . - m ai sei din apa cea viuă a literaturei și culturei sale naționale și a se feri pre sine și pre ai' sei de acea beutură infectă, carea sub pseudonimulă de cultură se ofere pe ulițe cu re- clame nerușinate și tinde la slăbirea și chiară la nimicirea ■ simțemântului nostru națională. Luptele cele grele, ce ni se impună pe tote terenele viețel, se oțelfecă puterile năstre; și în specială literatura și cultura se ne fiă ună ideală, spre care se nesuimă în tote împregiurările, din t6tă inima ndstră; și atunci ună rolă ono- rifică în concertulă liberă ală poporeloră civilisate ale lumei ne e asigurată. ' La revedere dar în Sebeșă, unulă din primele orașe tran- silvane, care la 1872, priimi Asociațiunea înlăuntrulă vechiloru sale ziduri, la o nouă serbare a întrunirei iubitei ndstre Asociațiuni, la ndue lupte, la noue succese în calea progre- sului, ce suntem chiămați a pregăti poporului nostru! CUVENTU DE DECHIDERE rostită de dlu Partenie Cosma, ca delegatii ală comitetului Asociațiu- nii transilvane, la adunarea de constituire a despărțementului Siliștei, ținută la 22 luliu 1894 n. Domniloră! Adunarea generală din Reghin, ținută în vara anului 1890, luând la revisiune arondarea vechie a despărțeminteloră, conformă propunere! comitetului centrală, făcută în urma dorinții esprimate de repețite-ori din partea factoriloră competenți ai acestui cercă, a creată cu centrul în Săliște ună nou despărțemântă. Comitetulă încă de atunci a luată măsurile necesare pentru organisarea acestui despărțemântă, denumindă pe dlă protopopă Dr. N. Maier de directoră provisoră încredințată cu organisarea. Sunt aprope patru ani de atunci, patru ani din cei mai mă- noși și despărțemântulă acesta încă n’a ajunsă nici la stadiulă înce- putului, încă n’a apucată se se constitue. Comitetulă centrală, când a propusă crearea acestui cercă, reclamată de Dvostră, a fostă de convingerea, că satisface juste- , loru pretensiuni culturale a celui mai puternică și mai curată 15* 228 cercă românescă din patrie, și că prin aceea că îlu emancipeză de tutela Sibiiului, îlu va ambiționa ca se se afirme de aceea ce este și trebue se fie — de primulă între tote despărțemintele Asoci- • ațiunii. Durere înse, că raporturile sociale din centrulă cercului, — pentru că eu nu-mi potă esplica altfelă acestă fenomenă — n’a justificată asceptările comitetului centrală — că s’a întâmplată și în acestă bine situată și în alte privințe forte mândru cercă, aceea ce nu s’a putută evita în despărțementulă Gârbăului, situată reă, din comune micste, serace, sfâșiate prin frecări confesionale, fără inteligință laică și fără locă potrivită pentru centru, ca aprope patru ani a stagnată fără'nici o activitate, ear acuma vine, și prin ro- stulă conducătorului alesă în modă interimalu din partea comite- tului centrală, însuși cere ca să i se prolungescă minoritatea, se se contopescă erăși în despărțementulă Sibiiului, pănă când va veni inteligință la convingere, că pote conduce ună despărțementă și va cere ea însa-și reînființarea. Comitetulă centrală înse și după acestă esperință tristă nu- tresce mar bune păreri despre inteligință și despre poporulă ace- stui cercă. Dvdstră, cari așa dicândă di de di vedeți în mijloculă Dvostre dspeți, mai cu seină români, cari vin anume ca se cunoscă vestita Seliște, cu petrecerile ei, cu ospitalulă poporă ală ei, cu specialulu portă femeescă și cu frumosă rasă de femei a ei, — nu potă crede ca numai pentru o instituțiune culturală și națională cum este „Asociațiunea transilvană" se nu aveți simț. Ună centru românescă mai bine situată ca Seliștea nu-ți poți închipui. Aveți la unu locă pretură, judecătorie cercuală, s’aă județă cum (liceți dvostră, protopopă, scole centrale cu mulți învățători relativ bine salarisați, comercianți, industriași, totă din sinulă d-vostre, mai multe reuniuni de utilitate publică și o pieță binecercetată, cu lină cuvântă totă ce astădi aici la noi este posibilă și folositoră pentru administrațiunea bisericescă și civilă, pentru justiție și pentru alte necesități ale vieței, — pote lipsi aici unu organu conducătorii pentru cultura poporului română? Eă așa cred, că nu! Nu pote admite Seliștea, ca ea să fie admirată și esploatată de streini numai pentru esteriorulu ei, ci trebue se nisuescă, tre- bue se se ambiționeze a deveni cercetată și stimată pentru pre- , 22$ stațiunile sale reale și intensive, cu deosebire pe terenulă culturală și industrială, de care este condiționată esistința acestui poporă deșteptă. Trebue se se ambiționeze a deveni aceea ce este chiemâtă să fie: focularii de cultură, de industrie și de comerciU pentru întregă cerculă, conducrioriulu cercului întru a răspândi în poporă învăță- tura în tâte direcțiunile după cum dispune §. 5 din regulamentă. Cine pote fi chiemâtă, dacă nu Săliștea ca se esecute cu suecesă unele din scopurile Asociațiunei, norniate în amintitulă §. ală regulamentului cum sunt d. e. p.: c) d) e~) și f). f „prin stăruința ca pe lângă școlele poporale se se înființeze și susțină scole de pomăritu, de grădini și alte economii de mo- delău ; „prin disertațiuni poporale și învățături despre economie, in- dustrie, și comerciă“; „prin îngrijirea ca se se îndemne poporulă a îmbrățișa pe întrecute, deosebitele ramuri de industrie și de comerciă"; , prin' îndemnarea poporului la înființarea de însoțiri între sine, prin care să se ajute fie-care individă saă membru ală ace- lei însoțiri în întreprinderi folositore" ? N’aveți decâtă să aduceți dreptă esemplu pe comuna Cacova situată în acestă cercă, pentru-ca să dovediți poporului, cât folosă pote aduce pomăritulă cultivată cu pricepere de lucru. N’aveți decât să consultați punga d-vostre, ca se aflați, ce sume enorme dați ca proprietari de pământuri intra și estravilane altoră proprietari de categoria d-vostră, cari -cultivă grădinăritulă, pentru legumele de prima necesitate, fără căre nu pote fi casa unui țerană română. Unde sunt mai multe răsboie pentru industria de casă decât । aici în comuna centrală? și totuși ună ârticolă, fără care nici o femeie nu pote fi — pachiolulă — nu-lă sciă produce istețele țe- setore ale d-vostre, ci trebue să-lă cumpărați cu bani scumpi dela Sașii din Sibiiă, ba aceia cari fac lucsă și în îmbrăcămintea țeră- nescă plătescă bani grei străiniloră și pentru alte lucruri, cari aparțină la industria de casă, — pentru-că nu este o conducere ¹ espertă pentru desvoltarea acestui ram, pentru d-vostră forte lu- crativă ală industriei de casă, pentru care guvernulă cheltuiesce sume enorme între Secui, cu cari și d-vostră veți fi necesitați să , țineți concurență în desvoltare, dacă voiți ca să nu dispară acestă mijlocă de esistență pentru acestă cercă. 230 Ba aveți mare necesitate și de aceea ca se puneți stavilă falsificare! frumosului port femeescu specială „săliștenescu", carele de unu timpii încoce a începută a se corci prin adoptarea unoră motive streine, stricăciose pentru gustulă estetică și pentru portulă românescă, carele numai păstrându-și originala sa simplitate și eleganță are valore națională. Dar despre îmbrățișarea comerciului, cine va pute mai cu efectă capacita pe poporulă acestui cercă, decâtă d-vostră, seliște- nii? carii a-ți începută a esecuta idea unei mici societăți din tre- cută, din care numai unulă mai este în vieță și din care facea parte și fie iertatulă Floriană, fostulă notară ală d-vostră idea de a ve respândf prin comunele din câmpie și a ocupa ca neguțători loculu jidaniloru, carii ca mici comercianți nu numai esploataă și esploateză pe blândulă poporă românescă, dar totodată îlă demo- raliseză și-l aducă la sapă de lemnă, pe cândă apostolii d-vostră, pe lângă aceea că și ei facă treburi bune, totodată formeză și ună elementă moralisătoră și civilisătoru pentru acelă poporă scă- pătată. Nu voiă se ve mai intrețin cu indicarea altoră cestiuni cul- turale, care aă lipsă se fie îmbrățișate și conduse de Asociațiunea nostră, dacă vrem se ținem pasă cu spiritulfi timpului și să susținem concurența cu celelalte popore din statulă nostru mai favorisate și grație acestei împregiurări mai înaintate în cultură. Făcută odată începutulă, veți afla d-vdstră ce mai este de întreprinsă pre acest terenă forte vastă, pe care omenii maturi, potă lucra în cea mai bună armonie ori de ce vederi politice și ori de care confesiune ar fi ei, pentru că aici obiecte de natură politică și religionară nu se potă pertracta, ve rogă numai se'priviți la reuniunea ma- giară de cultură, abia de câți-va ani înființată cu cât zelă lucră ' aceea pe tote terenele culturale și sociale! Ce resultate și morale, dar mai alesă materiale pote aceea areta după 9 ani de esistență față de reuniunea nostră, care esistă deja de 32 de ani. Adevărată,, că în situațiunea actuală politică, noi nu putem dispune de acelă sprigină puternică, de care are Kulturngyletulă parte, dar în fine totfi ce pote ea face pentru elementulu maghiară, putem și noi face pentru elementulu română, numai zelu și voință tare se avem. Dechiarfi adunarea cercuală de deschisă. ; • '• 231 ' ■ . •' TESTAMENTUL!! lOANtj OTTETELEȘANU. Am publicații la altă locă ală numărului de față bro- șura întitulată: „Fundațiunea loanu Otteteles'Mi'A și Acade- mia Română". De asemenea amă publicată la altă locă ală acestui numără concursulă pentru primirea a 15 fetițe în institutulă Ioană Otteteleșană, ce se va deschide la 1 Oc- tobre a. c. Ținemă de datorința acestui organă ală Asociațiunei transilvane, a face cunoscuțl pre stimațil sel lectori și cu memorabilulă testamentă, prin care fericitulă Ioană Ottete- leșană lasă totă considerabila sa avere, după mdrtea soției sale Elena născ. Filipescu, pentru întemeierea și susținerea acestei scole. După publicațiunea premenționată, acelă actă memora- bilă, scrisă de mâna testatorului însuși, se cuprinde în ur- mătorinlă tecstă: Diată. .' Voescă ca după încetarea mea din vieță se se urmeze cu averea mea precum josu urmeză: 1. Lasă soției mele Elena, născute Filipescu, totă averea mea mișcătore, bani, efecte, valori, scule, mobile, creanțe și ori-ce s’ar găsi. 2. Lasă pe soția mea uzufructuară generală pe totă averea mea nemișcătore cu dispensă formală de garanție. Va pute prin urmare D-ei se arendeze fără licitație, se transigeze chiară; va pute asemenea să vândă de bună voe și chiar fără licitație casa mea din Bucuresci cu totă loculă și grădina ei, asemeni și casa cu grădina și loculu dela Măgurele; cu banii prinși după aceste vândări se va stinge datoria către Creditulă funciară. Soția mea va respecta dreptulă de usufructă pe moșia Ote- telișu și dreptulu de abitațiune pe Casa din curtea fostului meu otelă, concedate fostei mele soții Safta Câmpinenu; și fiind-că ote- lulu este vândută, soția mea Elena va servi acei 300 galb. pe ană chiriă D-ei Balș, cumperătdrea otelului, pănă la încetarea din vieță a fostei mele soții Safta Câmpineanu. 3. Dorescă și rogă pe soția mea, se ia ca povățuitori pe dd. Ioană I. Câmpineanu și Ioană L, Kalinderu; ear acești d-ni 232 mai târdiu vor deveni administratorii, fondului, pentru care josu se va dispune. 4. După încetarea din vieță a soției mele, întregă mea avere va servi la facerea unui institutu de fete românce, cărora li se va da o crescere și educație de bune mume de familie, fără pretenție sau liics; prisosulă ce va române după bugetulu anului, se va capitalisa, spre a se da zestre aceloră fete, care nu va fi nici mai multu nici mai puținii de cât doue sute de galbini uneia, No. 200 #. 5. Programulă de studiu pe basele arătate de mine, și re- partiția veniturilor în eheltueli anuale și în fondă pentru zestre se voră face de administratorii numiți de mine. 6. Administratorii numiți de mine vor fi în drepții se nu- mescă la rândulă lorii pe alții, ca astfelă se se perpetueze acestii drepții de administrațiune prin delegațiile succesive. 7. In casulă în care s’ar susțină și admite de orl-ce persâne interesate, că legulă averii mele mobile pe care îl facă acestui in- stituții, care se va crea, este nul, fiă pentru că este făcută unul stabilimente, care nu va avi în faptă e esistență materială în mo- mentulă încetării mele din vieță, fiă pentru verl-ce altă nulitate s’ar putea invoca în contra acestei disposițiunl a înființărel aședămentu- tulul mal susă aretată, în asemenea cas, dic, legatulu în întregulă s&uva fi privită ca făcută directamente Dlui Ioană L. Kalinderu, cu îndatorire și rugăciune, ce-l fac, de a îndeplini în întregă disposițiile mele susă ar&tate în privința înființărel stabilimentului. 8. în casulu în care s’ar întâmpla, ferescă Dumnezeii, ca soția mea se înceteze din vieță înaintea mea, atunci averea mea, mobilieră ce-i lăsasem în plină proprietate, va reveni totă așe- zământului, de care susii s’a vorbită seu Dlui Ioană L. Kalinderu, cu aceleași îndatoriri de mai susă. 9. Și celă după urmă; rogă pe prea iubita mea soție se me ierte de totă ce-i voiă fi greșită în acestă lungă intervală de vie- țuire între noi; totdeodată, o rogă, decă veniturile se voră mai mări și cheltuelile se voră împuțina, precum suntă încredințată, seă dacă nu va mai ave trebuințe de scule și parte din argintărie, se le vândă și se începă singură, cu ajutorulă celoră mai susă numiți, acestă stabilimentă, care va fi și o distracție pentru D-ei, și o mulțumire sufletului meă. Acesta însă nu este o îndatorire, ci numai o rugăciune. 333 Este bine înțeleșii, că dreptulă de delegațiune îlă vor ave dloră Ioană I. Câmpineanu și loanii Lazară Kalinderu, imediată în momentulă încetărei mele din vieță, că astfelă dlorii voră ave facultatea, pentru a se pute cu modulă acesta perpetua dreptulă de administrație, mai susă aretată, de a transmite după încetarea mea din vieță dreptulă de administrare la personele, în care vor ave încredere; acestă dreptă se înțelege că va fi esercitată de fiă-care în ceea ce privesce persona sa. Asemenea dreptulă even- tuală la moștenirea mea alu Dlui, Ioană Lazar Kalinderu, re î-lă daă prin acestu testamentu, va trece în patrimonială seă în momen- tulă încetărei mele din vifyă, cu rugăminte, ca atâtă densulu, câtă și ori ce moștenitorii alu stă, se esecute cele de mal susă în privința fundărei Institutului. Ori-ce altă testamentu anteriorii este nulă în întregulu seu, Făcută în Bucuresci astă-di nouă-spre-dece Martie Nr. 19 — 1876. (Semnată) loanu Otteteleșanu. Ca rt e d e D anie. Eă sub-semnată Ion Kalinderu, declară, că dăruiescă din propria mea voință și după bună chibzuință Academiei Române averea lăsată mie de întru fericire reposatulă Ion Otteteleșană, cu tdte drepturile și îndatoririle, cu care a întrată în patrimoniă meă și în condițiunile următdre: Inspirându-se de patriotice sentimente și urmândă generdsele pilde date în trecută de familia sa, Ion Otteteleșană lasă, printr’ună testamentă olograf din 19 Martiă 1876, totă averea sa pentru ca „să servescă la facerea unui Institută de fete românce, cărora li se va da o crescere și educație de bune mume de familii, fără pretenție saă lucs“. încetândă din vieță la 4 Decembre 1888 soția sa, Elena Otteteleșană, usufructuară a acelei averi, am fostă pusă în pose- siune după articolulă 7 ală testamentului prin jurnală Nr. 6491 din 9 Decembre 1888 ală On. tribunală de Ilfov, Secția I, în ca- litate de legatară universală. Moștenitorii de sânge atacândă înse validitatea testamentului, pentru respectarea voinței generosului testatoră și din iubire de țeră, am luptată mai bine de (4) patru ani pentru a asigura și a spori averea lăsată. Onor. Tribunală de Ilfov prin sentința din 27 Maiă Nr. 297/1889 declară nulă legatulă făcută directă institutului și întări disposițiunea testamentară subsidiară, care sună astfelă: „în casulă în care s’ar susține și admite de ori-ce persone interesate că legatulă averei mele, pe care îlă facă acestui insti- tută, care se va crea este nulă, fie pentru că este făcută unui 234 stabili menții, care nu va avea în faptă o esistență materială în momentulă încetare! mele din vieță, fie pentru or! ce altă, nulitate s’ară pute invoca în contra acestei disposițiunî a înființare! aședă- mentului mai susu arătată, în asemenea casă, dică, legatulă în în- tregulu seu va fi privită ca făcută direțtamente d-lui Ion L. Ka- linderă, cu îndatorire și rugăciune ce-i fac a îndeplini în întregă disposițiunile mele susă aretate în privința înființării stabilimentului.¹* Ear disposițiunea finală a acelui testamentă: „Dreptulă eventuală la moștenirea mea, ală d-lui Ion L. Ka- linderă, ce i-lădaă prin acestă testamentă va trece în patrimoniulă seă, în momentulă încetărei mele din viață, cu rugăminte, ca atâtă dânsul cât și ori-ce moștenitoră ală seă, se esecute cele de mai susă în privința fundărei institutului.* Acestă sentință a Tribunalului de Ilfovă a fostă confirmată prin decisiunea Curței de apelă, secția Il-a din 26 Novembre 1890 și prin aceea a înaltei Curți de casație și justiție din 2 Martie 1892, prin care s’a respinsă recursulă moștenitoriloră. Acea avere, care se compune din: 1. Casa din Calea Victo- riei No. 49 cu vasta sa grădină și âtenențe, 2. Moșia Măgurele din Ilfovă. 3. Moșia Fundulă Kiseletă din Ilfovă, 4. Moșia Otte- teleșă din Râmniculă-Vâlcea. Ear singura sarcină a acelei averi e o datorie cătră Creditulă funciară rurală, contractată de reposatulă Ion Otteteleșană cu ipotecă asupra moșiei Fundulă Kiseletă, care la prima Iulie va fi de 272,152 Lei 71 bani. în testamentulă seă Ion Otteteleșană aretase dorința, ca soția sa, dacă împrejurările sale o voră ajuta: „se începă singură acest stabilimentă care va fi și o distracție pentru Domnia Ei și o mul- țumire sufletului meă.“ Până la încetarea ei din viață dorința ast- felă esprimată nu s’a adusă la îndeplinire; voindă însă și răposata Elena Otteteleșană să contribue la frumosulă așe(|ementu hotărîtă de soțulă ei, legă spre acestă scopă după cuvintele testamentului ei: „Numerariulu ce se va mai găsi seă efectele prisosindă peste sumele de mai susă și averea mișcatore, de care ași mai pute dis- pune (suntă mai multe legate mai înainte), ca o resursă în favdrea celor dispuse de prea îubitulă întru fericire decedatulă meă soță prin testamentulă seă. “ Printr’o scrisore adresată mie și găsită la încetarea ei din vieță arată dorința, ca Institutulă se se facă la castelulă din Măgurele. După mortea Domnei Otteteleșană, esecutorea ei testamen- tară refuzândă a remite legatulă mie, care eram singurelă în dreptă a-]ă primi, ear moștenitorii ei de sânge ridicândă o conte- stațiune, la a căreia judecare a luată parte și esecutorea testa- mentară, Onor. Tribunală și Curtea de Apelă Secția I din Bucu- resci prin decisiunea Nr. 129 din 21 Septembre 1891, mi-aă recunoscută singură calitatea de legatară universală alu răposatei, menținendă înse totdeodată, pănă la judecarea asupra fondului, curatorele numită de Tribunală pentru administrarea părței acelei averi destinate institutului. 235 Când afacerea de punere în posesiune era pendinte dinaintea înaltei Curți de Casație, și pentru â întimpina unu procesă asupra fondului acestei moșteniri, a intervenită o transacțiune, autentificată la 26 Novembre 1892 sub Nr, 8694 de Tribunală de Ilfov Secția de Notariatu; prin care mi s’a recunoscută dreptulă asupra averei legate de răposata Elena Otteteleșană și destinată institutului Ion Otteteleșană cu obligațiunea de a remite moștenitoriloră de sânge ₜ suma de lei 100,000, plusă jumătate din arginteria trecută în in- : ventariă. Acestă fondă, fiindă și elă afectată aceluiași înaltă scopă de binefacere și de răspândirea unei sănetose culturi cu menirea de a pregăti fete române pentru a fi bune mume de familie, precum și economiile făcute de mine din venitulă averei lui Ion Otteteleșană din diua încetărei din vieță a usufructuarei, 4 Decembre 1888, pănă la facerea actului de față, se cnprindă în preșenta donațiune ce fac Academiei Române, conformă compturiloră în .bună regulă ce se vor preda. Acelă venită era, când am intrată în posesiunea averei, de 89,000 lei, ear acum este după contractele de inchiriere și de arendare ce le-am încheiată de 131,330 lei și se mai pdte spori prin vânzarea Casei din Calea Victoriei Nr. 49, care e puțină , productivă, pentru a întrebuința mai bine prețulă mare, ce-lă va obține și care mi s'a oferită deja. După decisiunea Curței de Apelă din 26 Novembre 1890, am incontestabilă dreptulă de a face o asemenea vendare; îlă are prin urmare și acela căruia îi transmită tote drepturile mele. Cousiderândă, că răspunderea ce mi-a împus’o și încrederea ce mi-a dat’o reposatulă Ion Otteteleșană me îndatoreză a asigura atâtă buna îndeplinire a frumdsei, și pentru neamulă românescă roditorel sale voințe, cât și de a lua din vreme măsuri, pentru ca continuitatea și mersulă regulată ală așezământului să nu sufere nici o pedecă saă știrbire; Acum când am îndeplinită și cutez, a dice, cu isbândă prima parte a misiunei mele, adecă de a asigura prin decisiuni cu putere de lucru judecată întrebuințarea acelei averi la scopulă defiptă de mariniinosulă testatoră, când am hotăiît, pusă în lucrare și aprope terminată local ulă neaperată trebuinciosă unei scoli de așa felă și când am întocmită cu ajutorulă unoră profesori esperimentați în ale învățământului o programă de studii, așa că scola pote să în- cepu a funcționa chiar în anulă acesta; Simță nevoia de a asigura și cerința cea de a doua, așa de însemnată pentru propășirea operei, adecă continuitatea și funcțio- narea ei liniștită și sigură. Cugetândă la nestatornicia și la scurta durată a vieței ome- nesc!, și voind a face cu o oră mai înainte tote sacrificiele, cari-mi staă în putere pentru binele acelui aședământă, renunță la satis- facerea morală de a-lă conduce eu însumi de a stăpâni averea sa cu deplină putere, fără altă limită de cât respectulă voinței testa- torului și datoriile ce mi-le impune conștiința mea și sentimentală 236 binelui publică, satisfacere care ar fi fostă singura răsplată, ce o puteam aștepta pentru grijele mele și munca mea; Ve<|ândă asemenea din doue procese nuoi, ce mi s’aă inten- tată fără nici ună temeiă și care par îndreptate numai în contra personei mele, — căci scopulă institutului este prea înaltă pentru . a le putea legitima — nu înceteză, cum ar fi fostă de așteptată după ce litigiulă a fostă resolvatu în ultima instanță, ei continuă și de aci înainte, ear consciința mea pe de altă parte oprindu-me de a întrebuința în cheltueli de judecată o însemnată parte a venitu- i lui, care trebue se fie afectată numai scopului defiptă de genero- sulă testatoră. în speranță că după retragerea mea din capulă | acelui aședământă vor înceta atacurile față de unu corpu eminentă j ca Academia Română : Nu credă că potă face mai bine decâtă punendă disa avere și institutulă I. Otteteleșană sub respectata ocrotire a celei mai înalte instituțiuni culturale a întregului neamă românescă, — care este Academia Română și care oferă, pe lângă nenumeratele lumini ce se concentreză în acestu focară de cultură și pe lângă necon- testatulă prestigiă de care se bucură, și neprețuitulă folosă ală unei ființări nețermurite. De aceste sentimente călăuzită și în acestă înțelesă fac cartea de danie de față, însuflețită de credința, că acestă actă va fi de celă mai mare folosă pentru opera la îndeplinirea căreia am lu- crată și căreia m’am devotată în decursă de preste 4 ani. Așa dar dăruescă Academiei Române: 1. Casa din Bucuresci, Calea Victoriei Nr. 49. 2. Moșia Măgurele cu castelulă, păreulă, dependințele etc., din județulă Ilfov. 3. Moșia Fundu-Kiseletu din județulă Ilfov. 4. Moșia Ottetelișu din județulă Râmnicu- Vâlcea. 5. Venitulă averei de mai susă, dela mortea Domnei Elena Otteteleșană, adecă dela 4 Decembre 1888 pănă în 4>ua de față. 6 Totă averea mobilă primită de mine în succesiunea sus- disei răposate, în temeiulă actului de transacțiune autentificată de dnor. Tribunală de Ilfov la 26 Novembre 1892, sub Nr. 8694 și încheiată între moștenitorii de sânge și mine. Și în sfârșită ori-ce altă avere mișcătdre ce s’ar descoperi ca făcendă parte din patrimonială răposatei Elena Otteteleșană. Acestă dar îlă facă în limita drepturiloră mele așa cum sunt consfințite și precisate prin testamentele, hotărîrile judecătoresc! și transacțiunea specificată în acestă Actă, și prin titlurile și docu- mentele de proprietate, ce mi s’aă remisă, și cu tote drepturile și îndatoririle prevădute întrensele. Dreptă care amă rugată și pe Onor. Tribunală de Ilfov, Secția de Notariată, a da autentificarea legală. (ss) loanu Kalinderu Meinbrulu Academiei Române. Strada Renascerei No. 2. A ■ .. ’ \ -;/s' 237 UNU DECRETU DE CANTORU ȘI ÎNVEȚĂTORIU DELA ANULU 1805. Prin bunătatea dlui V. Băbești suntemă în posițiune de a pute publica în foia nostră unu actă de dre-care în- 1 seninătate pentru istoria nostră bisericescă și școlară. Este J decretulă originalii, prin care „Vicarișulă neunițiloră Nico- lae HuțovicI" din Hunedora cu datulă de 8 Octobre 1805 ■ așddă pre tinerulă Georgie Popovici, „ feciorulă popii Petru Fungenșulul din sătulă Ocolișulă mare" cantoră și învăță- toriă în numita comună. Documentulă este dar din timpulă de tristă aducere aminte, când biserica ortodocsă română din Transilvania, după mortea Episcopului seu Gherasimti Ada- movzcî (1796), a fostă lăsată 14 ani fără archipăstoră, dată în grija protopopului Hunedorel Nicolae Huțovici ca vicară, pănă când apoi în fine la 1810 ’și putu alege episcopă pre fericitulă Vasile Moga. Documentulă e scrisă de însuși vicariulă, - cu litere cirilice, pe hărtiă ordinară grosă, lungimea 22, lăți- mea 37 cm., și sună în modulă următoriă: „TtfTtywp Kxpwp AH CE KAAE qiÎMHLJ.’A AEffipE ap^T!&TopK»A AMfipia rtoprifi IIonofiHM, «pEHOp^A noniu IlETptf i !->Hr'knLllSASw AMH CAT#A OKOAHUltfA MApE, CAXBHTA BAp- \ MfriE a XtfuiAAtfa#h, amea npoTononiAT, nps kajieae bx^na^a KHNE I11H Ktf KtfN UJH p#MOC TEMElS AECnpHHC*) ^HTp^H ^Hfi'AIJ'AT^p'Ă AHMK'A LUH pHT^Ul^A CZtf pOM!AN£L|l£ Ktf ‘i’tîAE TpEK^HHMOACA A« AA^A'A. MpZ A* AATX ElApTE tfMT/KHAtf-Mfc AA BXptTEA THNEpEgXAWp GAAE N# KOflHAR- p*kl|JE AAprA BiAl|K LUH ll^pTApt A^ KApKAT AEHAHH (cME- pHH, HEEEUiOE, JCKS’AT'ATOpM, nAMHHK, NE^MnspTHHMT tfpM'ATOpMAWp HEAWp K# ^AHTE p£AE UJH A* CKAHA^Ae) A-AAA KrA^S'T K'A nOApTK, UJH ^ÎMHA-KX AA MAH Ctit *) Precum se vede, din erore în locă de „deprinsă*. Red, 238 3Ht^A CAT OKOAHUltfA gCTf KAHTOp AAT8A HHHM K# •^NKXIJ&TtfpA HM*iH <^AHT£A£ AHEfTtfÎA 4MI10A0KHT, AIUA Op£ nO^TOpHT^A AM££TA TEOpn IIonOBHM a’AM p/KH- A^HT IBM AAM ALUE^AT KAHTOp 4 |H UJM 4 p^MMIli A4 ; C4T#A UIM KMCEph'iiM OkOAHLU# A-AUpE, K'Ap^'lA IUH K^fii- HHMOAEA H'ApTH'iHK'A 4 KAHTOp'lH CZ i CE A» A* Ki&Tp'Ă I (jjtfNHHtlliw AOKtfAtffi npEOLțfi. A^HA^MCZ M4W v^HKOAO ■BOÎE UJM A£CUp£ ASEEA, KA IUM np^HHH A⁽ AHÎA AHN CAT UJH At AATZ ElApTE CK nOATfc AEnpHHAE A4 4>HB!&U%- Ttyfc Cfip£ KtfHOipMNlțA aM J,SmHE^E^, 4 MAU MApHAWp Cl&W LUH A AATOpÎH KpEtpUHf I|1H. UlU llpEK^M K3> iâCTf Af KfcTpX NOU ALUE^AT KAHTOp THT^AA MAU Otfc 3HC'A i C£ AB AltfTA Af C^HT ÎCKî&AMTtfpA U1H flHET’k M’k 4EHT'&pHTț& KApT£. XWHEAOApA, 8 OKTOMBpÎE 1805. (J. G.) HmK0A4£ XtflțOBHMW M. (I., KHKApHUJ HEâHHqHAWp. Tuturoră cărora li-se cade facem sciință despre arătă- I toriulti aceștia George Popovici, feciorulu popii Petru fungen- șulul din sătulii Ocolișulu mare, slăvită varmeghie a Hunia- dulul, acelă protopopiattt, pre carele v&|ându-lu bine și cu bună și frumosă temeiă desprinsă*) într’ună învățătură în limba și ritușulă său românesce cu ceale trebuinciosă de laudă. Eară de altă parte uitându-me la verstea tinerețeloră sale nu copilăresce dară viăță și purtare de bărbată deplină (smerină, nebețiosă, ascultătoriu, pacinică, neîmpărtinită următoriloră celoră cu fapte rele și de scandăle) l-am văzută că portă, și fiind-că ia mai susă disulă sată Ocolișulă nu este cantoră altulă nici cu învățătura nici cu faptele acestuia împodobită, așa pre poftoritulu acesta George Popovici l-am rânduită și *) Precum se vede, erore în locu de „deprinsă." Red. 239 - ; l-am aședată cantorii a fi și a rămânea la sătulă și bisericii Ocolișulă mare, căruia și cuviinciosa părticică a cantorii să i se deie de cătră fungenșii locului preoți. Dândui-se mai în- colo voie și despre aceea, ca și prunci de acia din sată și de altă parte se potă deprinde la învățătură spre cunoscința lui Dumnezeii, a mai marilorii săi și a datorii creștinesci. Și precum că este de cătră noi aședatu cantoră cu titula mai susă disă, i se dă acesta de suptă iscălitura și pecetea mea întărită carte. Hineddra, 8 Octomvrie 1805. (L. S.) Nicolae Huțovici m. p. vicariș neunițiloru. ADAUSU LA „MATERIALULU PENTRU ISTORIA TIPO- GRAFIEI ROMÂNE. Dlă Emilianu Micu tractândă în Nrulă 6 ală „Tran- silvaniei“ despre materialulă pentru istoria tipografiei române, reproduce Catechismulit tipărită cu litere latine, în tipo- grafia universității din Buda, la 1780. Spre întregirea celoră acolo comemorate fiă-mi permisă a observa, că în biblioteca parochiei gr. catolice române din Zabraniă se află ună esemplariă totă din acelă Catechismă, cu acea deosebire, că acela se numesce „Katekizmul csel mik ku aentraebaery și Raeszpunszury ș. c. 1. tipărit în Buda cu szlovele kraejeskului universitaș. Anulă 1780“. Catechismulă acesta mică constă numai din 20 pagini tipărite în Octavă. Afară de „Povaeczuire" e împărțită în 5 părți și ună „Adaosză®. — în partea „dintej® se tractăză despre „Kredincae® (3—6 'pag.). în a „doua® parte de „Naedeâxde® (6—7 pag.) în a „treja® parte despre, „Iubire au dragoste" (7—10). în partea „patra® despre^Tajne au szakra- mente®. : 240 A „csincsea“ parte de „Dreptatea Krestineaszke" (11—18 p.) Partea acăsta are doue subimpărțiri și în urmă se în- cheiă cu „Adaosză, despre acseale patru de pre urmae“ (18—20). De 6ră-ce „Katekizmul" memorată prin D. Micu are 60 pag. urmeză că de după manuscrisul!! aflată prin D. Densușană s’aă compusă și s’aă tipărită doue Catechisme, adecă unulă mai completă și altulă mal mică. — Catechismele acestea eraă destinate pentru scolele ro- manescl probabilă de religiune gr. catolice. Conținutulă loră arată că sunt așa dicândă numai traduse de pre catechisme tocmite pentru cei de religiune rom. catolică. Căci de es. în §. I. „Credeulă" nu e celă niceno-constantinopolitană pre- scrisă în biserica dentă orientală, ci celă nicenă. — Modali- tatea însemnării cu crucea amintită în §. n, este cea a bi- sericel apusene. între poruncile bisericesc! se numeră și postulă de „Sâmbătă" 8. liturgia se numesce: misza; mirulă: krizmaj eară ună pondă deosebită șe pune pre învățătura credinți! despre „Purgatoriu*. Caracteristică este și ortografia, folosită după firea lim- bei ungurescl. Așa de es.: jeszte, cse, sze, via^a, saă kre- dincze, voinci, minei, paertz. — Litera i la începutulă cu- vântului se scrie saă cu ae saă cu i, asemenea și a nasală cu ae, e' si ea*. Pluralulă și genitivulă „z“ cu y, — z în locă de judecatorfl, scrie xudeekaetor“, apoi axungse, — xidecse, „axutsarele, — lyeagsa, — paijne’a, — xirtvae, szluxbâe, — xalmics, bleaenzy (blănii) ș. a. în cărțicica numită sunt întrebuințate și accente orto- grafice, ca: leâszte, — alăaxerea, — văecsnik, — acseszta, — reszkumperare, rogăem ș. a. Occură și unele cuvinte deosebite, ca: vearnik (adevă- rată),— marecia (superbiă), pecatulă de aku (actuală), — un- szoarea (ungerea cea de pe urmă), — szincsenia altaruluj (s. cuminecătura), szâentulu raend, (s. chirotonia)—dae- 241 nyala (offertoriu), — szvincsenia (transubstanțiare). — Apoi „Rogăciunea Născătorel de Dumnezeu¹*, senumesce „Vtaszlea ' aenbukuratae aengseredszkae. Se p6te că unulă ori altulii din catechismele amintite se află și în bibliotecele altoră parochie, dar cumcă în biblio- teca parochiei Zabraniulul, catechismulă supranumitii a ajunsă pre cale directă, adecă de locă după tipărirea aceluia, conchidă de acolo, că fiindă acea parochia gr. cat., ca una dintre cele mal vechi, încâtă a esistată deja la 1742, — respective 1764 și s’a sistemisată la 1769—1770 dreptă prin munificența Măriei Teresiel; — preoții respectivi, cate- chismulă din cestiune ori l’aă folosită ca manuală de instru- cțiune școlară, — ori ca proprietate privată l’aă lăsată biblio- tecei parochiale. în urmă aflu încă a observa, că subscrisulă încă la 1892 a atrasă atențiunea redacțiunei „Unirel* la catechis- mulă celă mică de mai susă, cu scopă de a întregi, respe- ctive a rectifica „ Catalogulă generalii de cărți române^ compusă de D. Dimitrie Iar cu, — în care se afirmă, că cartea primă românăscă, tipărită în tipografia Universității din Buda ar fi „Retorica" de Dr. I. Molnâr. I. Boroș. DELA ACADEMIA ROMÂNA. Sub auspiciile Academiei aă apărută: Episcopulă Melchisedec. Discursă de recepțiune, rostită în ședința solemnă sub președinta M. S. Regelui la 25 Martiă 1894, de Ioană Kalinderă, membru alu Academiei Române. Cu respun- sulă dlui Dimitrie A. Sturdza, membru ală Academiei Române. Bucurescî, 1894. Distinsulă discursă de recepțiune dă mai ântâiă portretulă și bibliografia eruditului și zelosului prelată, apoi descrie activi- tatea și meritele lui ca preotă și profesoră seminarială, ca scriitoriă și ca omă politică, accentuândă cu deosebire activitatea lui pen- tru unirea principateloră române și pentru dobândirea autocefaliei bisericel române, și încheiă cu următorele cuvinte: „Pănă aci, Sire! Alteță Regală! Domniloră și stimați colegi, ne-amă silită se corespundemă sarcinei, care ni se Impunea, de a re- 16 242 produce liniile principale ale unuia din spiritele eminente, cu cari țera se onoră și de a-î plăti cuvenitulă tribută de recunoștință. Amu schi- țați! forte pe scurtă figura preotului, profesorului, scriitorului, omului politică; ne remâne se înfățișămă și pe omulă, după spiritulă, inima, după știința, virtutea, operele carităței. La regretatulă răposată ele proveniaă din fire, pe lângă calitățile, căreia darurile spiritului eraă o plăcută îmbogățire, așa că decă n’ar fi avută decât calită- țile cari atragă respectulă și iubirea, acestea ară fi ajunsă, fără înaltele sale faculțăți, ca se-i asigure loculă, care se dă totdeuna - ființeloră devotate omenire!, căci elă era una din aceste și va su- pravețui totdeuna prin binele, ce l’a făcută frațiloră sei. Pe lângă o fire distinsă, o cumpătare și regulă adevărată monachală în traiulă seă, și o iubire a muncei, fără care n’ar fi putută lăsa așa de numerose scrieri, mai aveâ o binefacere nesecată; eleviloră săraci dedea din ală seă: bani, haipe, cărți, și preste totă unde a trecută, a lăsată urme de marea sa generositate, clădindă seă restaurândă edificii, consacrate cultului lui Dumneijeă seă locu- ințele servitoriloră sei. în fine, dupa-ce a practicată o largă caritate față de semenii sei în totă vieța, a mai voită se lase o piosă dovadă de iubire, să-î ajute și dincolo de mormentă. Prin testamentulă seă — ale cărui idei și disposițiuni nu le putem însă aproba tote — din 4 Octobre 1889, lasă aprope totă modesta sa avere pentru scopuri de învăță- mântă, cari îi voră supravețui și nu voră lăsa ca numele seă se cadă vre-odată în uitare. Astfelă era acestă episcopă, a cărui pierdere lasă printre noi regrete așa de lungi și o memoriă ne- ștersă. Sire! Alteță Regală! Binevoiți în marea Vostră afabilitate a primi respectuosa es- presiune a adâncei mele recunoscințe pentru bunătatea, ce ați avută de a veni a asculta acestă cetire, onorândă cu Augusta Vostră presență acestă Academiă, ală cărei protectoră și președinte de onore a primită Maiestatea Vostră a fi. Acesta e ună semnă prețiosă de interesulă, ce-lă are Suve- ranulă nostru pentru templulu științei, unde suntă fericită de a-i oferi urările ferbinți, ce le facă, pentru ca Pronia se-i dee dile multe îu fericire, precum și Prea Grațiosei nostre Regine și Au- gustei familii Regale. îmi mai remâne acum, Domniloră și Stimați Colegi, se Ve ceru cordiala D-Vostre simpatiă, de care voiă fi și mândru și fe- ricită, și acestă di va deveni atunci cea mai frumosă și mai pre- 243 țidsă din cei 28 de ani, ce i am consacrată serviciului Patriei și Regelui⁰. După acestea urrneză câte-va documente relative la activitatea distinsului arhiereu, de care s’a ocupații în discursulu seu, ear încheie- rea prețiosei broșuri o face valorosulu respunsu alu dlui Dhnitrie ; A. Sturdza, în care se dă căldurosă espresiune meriteloru Episcopului sărbătoriții, precum și meriteloru literare, patriotice și filantropice ale noului membru alu Academiei. — Istoriile lui Erodată. Traducere română din limba orginală însoțită de tecstulu elinescii și de note critice geografice, etnogra- fice, filologice și gramaticale, cuprindendă resultatulii celoră mai recente cercetări și descoperiri privitore la text și la subiectele tratate de acestu autorii, și ilustrate cu harțe și desemnuri. De Di- mitrie loanu Ghica M. A. Graduat în onoruri la facultatea de sciințe morale din universitatea de Cambridge. Operă premiată de Academia româna. Voi. L, Berlin 1894. — Fundațiunea loanu Otteteleșană și Academia română, de Ioană Kalinderu, membru alu Academiei române. (Cu o vedere a caste- lului Măgurele). Bucuresci 1894. sc6la de fete dela măgurele. Dela Academia Română se trimite următorea publicațiune: Cu începerea viitoriului anii școlară 1894—95, se va inaugura la Măgurele, lângă Bucuresci, scola de fete fundată de Ioană Otteteleșanu, înființată de Academia română, sub înaltulu Patronagifl alu M. S. Regelui, pentru fete sărace, cărora li se va da, conform disposițiunei testamentare a ră- posatului fundatoră, o crescere casnică și instrucțiunea cuve- nită unei „bune mame de familie, fără pretențiunl siă lucsiA. Cursulă va fi de 5 ani, în timpulă cărora elevele voră avă tătă întreținerea în institută. Pentru primulă ană voră fi primite cinci-sprefece fete. Sunt admise în institută copile pe deplină sănătdse, cari aă trecută de 11 ani, dar n’aă împlinită încă 14 ani, aă pregătirea, ce se dă în scdlele primare din România și sunt născute din părinți români săraci și bine reputați. 16* 244 Părinții aspiranteloră ori representanțil legali al acestora aă să trimită — pănă la 15 Augustă 1894 — cererile, în- soțite de actă de nascere, actă de paupertate și atestată școlară despre cele patru clase primare, la Academia ro- mânit (Calea Victoriei, Nr. 135), pentru comisiunea fun- dațiunel Idanii Otteteleșanu, care, esaminândă actele și luândă informațiunile, ce va crede de cuviință, va dispune, ca concurentele, ce îndeplinescă condițiunile mal susu preci- sate, să fiă supuse la ună esamenă de primire, prin care se va constata gradulă de pregătire în ceea ce privesce cetirea și scrierea, analisa etimologică și cea sintactică, cele patru operațiuni, geografia și istoria țăriloră române. Resultatele esamenului se vor supune, dimpreună cu tote actele, printr’ună raportă Augustului Protectoră ală Academiei române, Maiestățel Sale Regelui, căruia îi aparține a decide. Esamenele se vor face în localulă Academiei la 15 Sep- tembre anulă curentă, ear cursurile vor începe la 1 Octobre. Bucuresci, 24 luniă (6 luliă) 1894. CASTELULtJ BLĂSTEMATU. A fostă odată pe Tărnăyl, mai este, nu mai este, Ună vechiă castelă, de care spună bătrânii o poveste: Că zidurile lui păreaă de veacuri nepetrunse, Și ’n pivnițe clociaă comori din moși strămoși ascunse. Acolo ’n pompă reședea unu conte ca unu rege, Și ’n orbă sumeția sa ridea de ori-ce lege; Supușii sei cu miile îi polecresce turme, Și sbirii sei îi mulgă și-i tundă, ba vieța se le curme. Cuvântulă lui e greă, restită, la reă ca și la bine, Ca unui 4eu, asccptă elă, ca toți se i se ’nchine; „Și stelele pe ceru, hulia, și acele-s’ ale mele, Dor pe moșia mea lucescă, eu sum stăpână pe ele!“ 245 Odată ’n falniculă castelă se face o serbare, în glote vin cei invitați, d’aci, din depărtare, Și șalele vuescă de jocă, de cântece, bețiă, Ori încătrâă privesci, nu vedi fără d’albă veselia. Copiii casei, rei, sumeți, îți par’ că n’aă părinte, Sglobii s’alergă prin grădini ca cei lipsiți de minte, Și puscile ’și îndreptă ’n susă spre paseri cântărețe, Dar neputendă lovi nimică, se oterescă la fețe; Atunci zărescă unii bietu iobagiă, lucrândă în cărticică, Și duchulu reu, ce-i îmboldia, grăbesce se le dică: „O țintă eată v’amă aflată, se vedu cine lovesce!“ Unu pocnetă, și sirmanulă omă în sânge prebușesce. Ear băețandrii alergându vestescă din sală ’n sală, Meseniloră bravura loru cu hohote și fală; Dar ospețiî se îngrozescă, unu murmură surdă vibreză, Serbarea se finesce mută, și toți se depărteză. Ear veduvă cu cinci orfani, cu mânile 'nălțate, Țintesce ochii.drepții, spre ceru și ’mpldr’ a lui dreptate; „O Domne, tote tu le vedi, la faptă dă răsplată, Și casa vechiă ’n strâmbătăți se fiă blăstemată!" Atunci o stea căiță din ceru, c’ unii snopii lungii de lumină, Și-unii tunetu groznicu clocoti prin noptea cea serină; Și petrile castelului se sguduie și pică, Precum nesipulă sfărmiciosii de volburi se sdrumică. Tempestele prin coperișă își făcu locă cum le place, Și auritura pe păreți de picuri se desface; Ferestrile cădii din țițini, și ușile înalte Atârnă ’n aeră, una adi, ca mâne celelalte. Ce se' tocmesce preste di, se surpă preste nopte, Și tote cădii, se mistuescu, gardă putredă fără propte; Dară nu mai este în nimică, și munca nu sporesce, Și toți ai curții staă moroși, și omă nu mai glumesce. Grădinile se părăsescă de suave cântărețe, Și straturile ’nțelenescă în burueni reslețe; Aleele remână pustii cu a loră umbrosă nopte, Și pomii putredescu și cadă cu pdmele necopte, 246 Fântâni și lacuri 'Secă, peru, și cască hîde funduri, Și se descheiă luntrile, și pescii moră pe prunduri; Și florile se vestejescă, se uscă fără vreme, Și-unu glasu s’aude nopțile, glasu ca de omu, ce geme. Ear domnulă crudă ca papura se uscă pe piciore, Și nu-lă jelesce nimenea, cândă blastemă și more ; Și fiii cum simții osele betrânului recite, Averile a le ’mpărți s’apucă pe cuțite. Ruină este în curendu castelulă ca o stâncă. Comorile din moși strămoși, străinii le mănâncă; Ear fiii rei ajung cerșindă la slugile de-odată; Așa ne cântă cânteculu Cetatea blăstemată! Z. Boiu. DIN CRONICA LUNARĂ. Necrolâge. Archiducele W ilhelm, fiiulu 4. alu archiducelui Carolu, învingătoriului dela Aspern, frate mai tinerii alu archidu- celui Albrecht, mareșalii campestru, inspectoră generală c. r. de artileriă etc., a murită la 18/30 luliă c. la Baden, în urma unei nenorocite căderi de pe cală, în etate de 67 ani. — La 2/14 luliă anulă cur. a reposată în Zlatna onorabilulă parochă gr. or. George Damianu, fostă administratoră protopopescă etc. în etate de 64 ani, ai preoției 42. Reposatulă a fostă ună pre- otă distinsă, fiiă zelosă ală bisericei și națiunei și ună devotată părinte de familiă, care a dată numeroșiloră sei fii și fiice cea mai îngrijită educațiune. — La 6/18 luliă a. c. a reposată la Tereblecea (Bucovina) ven. archipresbiteră — stavroforă Dimitrie Seleschi, protopresbiterulu, Seretiului, parochă în Tereblecea, decorată cu crucea de aură cu coronă etc., distinsă membru alu ven, cleră bucovineană, și fericită tată de familiă, în etate de 88 ani. — La 14/26 luliă ă reposată în Făgărașă dlă Georgiă Aiser, proprietară, neguțătoriă etc. și zelosă membru ală instituțiuniloră nostre culturale; și totă în acea di reposă la Deveciorii mari dlălovu Imbuzeanu, notară cercuală, membru ală Asociațiuneî transilvane etc., ună zelosă fiiă ală bisericei și națiunei sale. — P. Teodorii Roșu, profesoră gimnasială emeritată, asesoră consistorială etc, a reposată la 14/26 luliă a. c. la Oradea-mare 247 în anulu 53. alu etății și 27. alu preoției. Anuncitdă funebru e emisă de preoțimea gr. cat. gremială din Oradea-mare. — Sabina Pasca, fostă elevă în cl. III., la școla civilă de fete a Asociațiunei trans. din Sibiiu, a murită la 20 luliu (1 Au- gust) a. c. la casa părințescă în Sălciva inf. în etate de 14 ani. Loculu mormentului lui Christosă. O societate englezescă a cumpărată loculă din Ierusalimă, unde a fostă mormentulă lui Christosă, împreună cu grădina și cu muntele Golgota, cu 2000, fuhți sterlingi, adecă 25,000 fl. Busta poetului Vasile Alecsandri dela Băcău, loculă lui natală, era se se desvelăscă cu mare pompă în luliu. Busta e lucrată forte bine și are a fi așezată în grădina primăriei, fiind de față tote autoritățile din Băcăă. precum și o delegațiune din partea Acade- miei române. Nefiindă însă gata tote preparativele, desvelirea ei s’a amânată pe timpă nehotărîtă. Congresulu învSfâtoriloru ungari din părțile nordice, ținută la 11 luliă n. și dilele următore în Oravița, a hotărîtă a așterne ministrului ună memorandă, în care se cere: trecerea învățămân- tului întregă în mânile statului, Introducerea limbei maghiare ca limbă de propunere, în primii doi ani paralelă cu cea maternă,, ear dela anulă III. esclusivă cea maghiară. Ce dragi de „învăță- tori" ai poporeloră! Seminariulu pedagogico-teologică, archidiecesană „Andreianu" gr. or. din Sibiiă, după programa X., ce publicămă la altă locă ală acestei foi, a avută în anulă școlară 1893/4, 8 profesori ordi- nari și 2 estraordinari, 70 elevi în secțiunea teologică și 84 în cea - pedagogică, după detragerea celoră decedați și repășițî cu totulă 151 elevi. Mijlocele de învețămentă prin donațiune și cumperare aă sporită cu mai multă de 100 piese. Prin morte a perdută institutulă în cursulă anului școlară pre profesorulă Dr. Ioană Crișiană și pre mediculă Dr. Adalbertă Balintă. Internatulă, Reuniune! femeiloră române din Brașovu, după ună interesantă raportă publicată în „Gaz. Trans.a fostă cerce- tată în anulă espirată de 32 eleve din Brașovă și din tote părțile, chiară și din România. Esamenele au reeșită spre deplina mulțu- mire a părințiloră și a numerosului publică asistentă; ele s’aă ținută în sala cea mare a gimnasiului și aă constată în partea primă din obiectele de învețămentă, apoi din menagiă, care iar avea o parte teoretică și una practică. Cestă din urmă cu deosebire; 248 facerea de tăieței, fripturi, etc, prăjituri cari se oferiaă publicului de față, apoi croitul de haine etc., cari tote le făceau fetițele cu cea mai mare desteritate, a secerată vii aplause atâtă pentru eleve, câtu și pentru directora d-șora Elena și învețătorea Mina Wagner și pentru comitetulă Reuniune!, în frunte cu presidenta dna Agnes Dușoiă. Cu esamenulă a fostă împreunată și o frumosă esposiție de lucru de mână. Ună noă merită și-a câștigată On. Reuniune prin înființarea unui orfanată, în care aă fostă priimite 5 fetițe: una din Brașovă și 4 din afară. ' Nouă bancă româniscă. Mai mulți fruntași români din Bra- șovă aă luată hotărîrea, a înființa acolo o bancă poporală cu nu- mele „Brașoveana" deocamdată cu ună capitală de 25,000 fl., edân- du-se 500 acțiuni ă 50 fl. — Donațiune. Bancherulă slovacă Rovnianek a cumperată în statulu Arcansas (America) 40,000 acri pământă, pe care locă vrea să întemeieze o comună slovacă, care va ave să se ocupe cu eco- nomia, Intențiunea donatoriului este, a oferi conaționaliloră sei asupriți din Ungaria ună locă, unde se se potă simți bine și li- beri ca slovaci. Personală. Dșora Agatha Bărsescu, angagiată la teatrulă ■Reimund din Viena, se crede de ajunsă restaurată din grelele sale isuferințe, spre a pute se resiste la tomna activitatea sa. Poporațiunea pământului, după statisticulă Ravenstein, a fostă la 1890 de 1468 milione suflete; maximulă, ce l’ară pute nutri pămentulă, după acestă statistică, este de 6000 milione, ear cifra acesta o va ajunge omenimea la anulă 2073. Carmen Silva în franțozesce. O nouă operă a reginei Elisa- veta, titulată „Robia Peleșulul“, a apărută la Parisă în limba francesă. Preparativele pentru Esposiția cooperatoriloru români în Bucu- resci, care coincide și după timpă cu adunarea generală a Asoci- ațiunei, se apropiă de sfârșită; dlă D. Butenlescu a fostă priimită de M. S, Regele șl de A. S. Principele clironom, spre a reporta despre afacerile esposiției. Anarchistulă Caserio, asasinulă președintelui repăblice fran- cese Carnot, la 4 Augustă n. a fostă judecată la morte. Anticități. Profesoră Gr. Tocilescu, continuândă săpăturile sciute la Dropeum-Traiani lângă Adam-Clissi, a dată preste mai multe petri cu inscripții referitore la legiunea V. macedonică și L italică, precum și la municipiulă acesta, apoi urmele unei basi- 249 lice (edificiu judecătorescă), ale unei biserici, unui apaductă etc: Așteptămă cu plăcere publicațiunile ulteridre asupra acestoră inte- resante descoperiri. Despărțementulă Selisce alu Asociațiunei, care aprope patru ani a stagnată, s’a reconstituită la 19/22 luliă a. c. sub presidiulă dlui P. Cosma ca delegată ală comitetului centrală. Imnulă lui Apollo, aflată la desgropări în Delfi, pote celă mai vechiă monumentă musicală antică, câteva sute de ani înainte de Christosă, este deja transpusă în note moderne și tradusă în mai multe limbi europene. Pentru noi acela întru atâta are în- semnătate deosebită, căci ne va da îndegetări, încâtă cântarea bi- sericei ortodocse stă în legătură cu cântarea poporului grecescă antechristiană. lubiîeulă linei universități. Universitatea din Halle a serbată la 2, 3 și 4 Augustă n. cu mare solemnitate iubileulă seă de 200 ani; aceea a avută în acestă restimpă ună mare numeră de pro- fesori renumiți în lumea erudită; precum: juristulă Thomasius, ca- rele a întrodusă pe catedră limba maternă germană în loculă ce- lei latine, teologulă Francke fundatorulă pietismului, și filosofulă Cristiană Wolff, unulă din părinții filosofici mai noue, prin carea s’a pusă basă sciințeloră reale; apoi Gesenius, Nicemayer, Schleier- macher și mulți alții. Unulă din ascultătorii cei d’antâiă ai ace- stei universități a fostă și compatriotulă nostru Br. Samuilă • Bruckentbal, precum preste totă • universitatea din Halle cu direc- țiunea sa raționalistă a fostă universitatea predilectă a compatrio- țiloră noștri sasi. Scâla comunei Sichlea în România. Onorabila familiă Grădi- șteanu, bine cunoscută în tote părțile românimei, a înființată în comuna Sichlea, comună aparținătore proprietății sale, o scola carea atâtă în cele esteriore câtă și în ale educațiunel și instruc- țiunei e de modelă. în anulă acesta s’a ținută esamenulă cu deosebită solemnitate, celebrândă mai antâiă servițiulă divină în biserică, după aceea presidiândă la esamenă P. S. Episcopă Di- onisiă II ală ©Uzeului, asistândă Protoerii Buzeului, Râmnicului și ună publică numerosă și distinsă. Premiile pentru elevi și eleve aă fostă date partea cea mai mare ’ de dna Elena Grădișteană și fiiulă seă Ionelă. Despărt.lmintele Asociațiunei transilvane din mai multe părți sunt convocate pe timpulă înainte de adunarea generală dela 15/27 250 Augustă; precum se scie, cea dela Cohalmă a foștii oprită de organele administrative politice. Date modeste statistice școlare. Scolele medii greco-orient. române din Brașovu, după programa XXX., amintită la titlulă „Bi- bliografia⁸, au avută în cursulu anului 1893/4 : a) la gimnasiă 12 pro- fesori ; b) la scola comercială și reală 11 profesori; c) profesori secun- dari au foștii 3, apoi unii catechetu pentru școlarii gr. cat. si unu medicii pentru tote scolele. Numerulă scolariloră a foștii: a) la gimnasiu 290; scola reală 139; c) la scola comercială 84; apoi la scola primară; b) la cea de băeți 383, de fetițe 249, la cea de repetițiune 66, cu totulă 1220, față cu anulu espiratii crescământă 57 școlari. După națio- nalitate elevii scoleloră medii au foștii: a) în gimn. români 288; b) Ia scola reală: români 119, germani 3, iudei 2; c) la scola co- mercială 80 toți români. — La gimnasiulu din Năseud după raportulii XXXI., aii con- lucrată 15 profesori; numerulu scolarilorii a foștii de 248, după ' națioalitate: români 241, maghiari 1, germani 6. — „România țintiră*. în Cernăuți capitala Bucovinei, s’a înființată o societate culturală „România tineră“. Scopulă societății este cultivarea reciprocă a membriloră sei în limba română. Realisarea scopului o urmărescă membrii societății: a) obligându-se sub cu- vântu de onore a vorbi între ei și cu ori-care românii numai ro- mânesce,- b) procurându-și cărți și reviste literare și scientifice ro- mânesc!; c) scriindă românesce; d) întrunindu-se adese-ori la con- veniri sociale, musicale etc. și e) înființându unu cabinetă de lec- tură cu o bibliotecă propria. Bancă nouă. în comuna centrală Brană, comitatulu Făgăra- șului, s’a înființată unu nou institută de bani românescă. Noulă institută se chiamă „Parsimonia“. Sabia lui lancu. Din Galați se scrie, că cu ocasiunea distri- buire! premiiloră la scolele din acelă orașă, dnulă V. A. Urecbiă a oferită bibliotecei și museului liceului din localitate preste 1000 de volume și stampe prețiose, precum și ună obiectă de o valdre necontestată, sabia marelui luptătoră națională Avram lancu. Acestă sabiă a fostă trimisă de familiă cu documentă în regulă dlui V. A. Urechiă. Afară de acesta d-sa a mai oferită museului liceului și bustulu lui I. C. Brătianu. Fundațiune familiară. Parochulu din Stănescii-Siretului (Bu- covina) loanii Gribovici, împreună cu soția sa Eufrosina, aă pre- dată presidiului societății „Scola română⁸ 1000 corone, din cari 251' cu 1 Septembre a. c. se va activa pentru unu elevii românii dela gimnasiulii din Suceva unii stipendiu întru pomenirea reposatului loru fiiu. Teofilă. Promoțiune. La 12 luliă n. a. c. a foștii promovatii dlu Minodoră Bendevschi la gradulii de Dr. juris, ear la 14 luliii dlu Teofilă Lupu în Viena la celu de Dr. în medicină. Esamenulă de maturitate la gimnasiulii c. r. din Cernăuți l’aă făcută din 35 școlari 29. Scâla reală gr. or. din Cernăuți. Cu durere înregistrămu, după „Gaz. Bucovinei", că între cei 28 eleviL cari s’aii presentată la esamenulu de maturitate alu școlei de mai susu, a fostă unu singură română, și nici acela bucovineană, ci din Buhușă în Ro- mânia, cu numele Cantemiră. Se pote ore așa ceva? — — Gimnasiulă sup. ort. or. din Suceava a avută la finele anului 1893/4 525 școlari. Descoperire însemnată. Dnulă prof. universitară din Iași A. D. Xenopolă a descoperită în archivele consulatului rusescă de acolo primulă proiectă de constituție din țSrile romăne dela 1822, - care apoi cu autorisare dela guvernulă rusescă l’a decopiată în- suși și în curândă ’lă va și publica. Protopresbiteră ală tractului Chișineului a fostă alesă la 7/19 . luliă a. c. cu mare majoritate Dr. Ioană Trailescu, profesoră la seminariulă diecesanu din Aradă. Conferință episcopiscă. Pe 17 și 18 Augustă n. sunt convo- cat! episcopii romano-catolici la o -conferință, unde se va stabili modalitatea, cum se se adreseze episcopatuhi în cestiunea drep- tului matrimonială cătră împăratulă. Crasă vechiă, după semne de origine dacă, s’aă descoperită la Roșiorii din Vede în Româniă, în aduncime de preste 2 metri. Acela se pare a fi în legătură cu altă cetate de pe Dealulă Vedei în drumulă Turnului. Desgropările inițiate voră face lumină. BIBLIOGRAFIA. X. Programă a Institutului pedagogico-teologicu alu ar- chidieceseî ortodocse române din Transilvaniu în Sibiiă pe anulă scolastică 1893/4 publicată de Ioană Hannia, direc- toră și profesoră. Cuprinsulă: Afectele în vieța individului și a poporeloru, de profes. Dr Patrn Șpană — Sciri școlare și cronica institutului. Sibiiă, tipariulă tipografiei archidiecesane. 252 XXX. Programă a gimnașiului mare publică română de religiunea ort. resăritenă din Brașovă și a celorlalte scole secundare și primare împreunate cu gimnasiulă pe anulă scolastică 1893/4. Publicată de direcțiunea scoleloră medii. Brașovă, tipografia A. Mureșianu. Raportulă alu XXXI, despre gimnasiulă superioră fundațională din Năseudă pentru anulă scolastică 1893/4. Dlă D. Voniga din Giula, cunoscutulă nostru poetă, pregătesce edarea unei scrieri „Despre mișcările seă adunările de prote- stare din 1893 ale Româniloră din Ardelă și Ungaria contra proiecteloră religionare ale guvernului ungurescă", cu foto- grafiile conducătoriloră aceloră adunări. Scrierea va cuprinde 300-400 pag. 8°. Dlă Tudoru cavaleră de Hondora, cunoscutulă nostru compositoră, va publica în curândă mai multe din plăcutele sale composiți- uni musicale. Hașdeu în unguresce. D. A. Roman a tradusă în unguresce stu- diulă Dlui Hașdeă „Strată și substrată", cetită în sesiunea ge- nerală a Academiei române dela 1892, și acela s'a publicată acum în „Budapesta Szemle" cu notițe de prof. Dr. Marszali. Nr. 129—1894. CONCURS U. Pentru anulă școlară 1894/5 sunt a se ocupa 10 stipendii â 50 fl., menite pentru eleve de părinți mai lipsiți de mijloce și adăpostite în internatulă scolei civile de fete a Asociațiunei tran- silvane, cari stipendii s’aă creată din suma de 500 fl., votată Aso- ciațiunei cu acestă scopă de adunarea generală din anulă 1894 a institutului de credită și economii „Albina" din Sibiiă. Pentru conferirea acestoră stipendii se escrie concursă, cu termină pănă la 25 Augustă 1894. n. Cererile aă a se înainta comitetului „Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română" instruite cu următorele documente: 1. Carte de botez în originală seă în copie legalisată. 2. Testimoniă scolastică de pe semestrulu II. alu anului școlară 1893/4. 253 3. Atestată despre condițiunea și starea materială a pă- rințiloră. , Sibiiu, din ședința comitetului Asociațiunei trrnsilvane, ținută la 3 Maiu 1894. I. Hannia m. p., Dr. V. Bologa m. p., membru comit. secret. II. PARTEA OFICIALA. Nr. 238/1894. Procesa verbalii luata în ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, ținută în 5 Iuniă\ n. 1894. Președinte: !. M. Moldovan, președinte. Membrii presenți: Ioană Hannia, Ioană V. Russu, Ioană I. St. Șiuluțiă, Ioană Papiă, Zacharia Boiu, Parteniă Cosma, Ioană Crețu și Nicolae Togană, bibliotecariă. Secretariă: Dr. V. Bologa. Nr. 100/188. Stipendistulă George Văsiă, absolventă de gimnasiă în Sibiiă, cu dto 20 luniă 1894, legitimeză sporiulă seă în studii și mulțămesce pentru stipendiulă de 60 fl. la ană, ce i s'a acordată dela Asociațiune din fundațiunea „Marinovici“ în 7 No- vembre 1891. — Spre scire. Stipendiulă se declară vacantă și se escrie con- cursă pentru conferirea lui studențiloră gimnasiali. Nr. 101/200. Dlă Dr. Nicolaă Maier, protopresbiter în Seliște și directoră provisoră ală despărțământului Seliștei, cu dto 8 luniă 1894. răspunde la hârtia acestui comitetă Nr. 502/1893 și ursoriulă dto 6 luniă 1894, în afacerea constituire! acelui des- părțemântă, că a consultată inteligința română din Săliște și jură, și părerea ei este, că între împregiurările actuale acelă despărțe- mentă nu se pote constitui, ci deocamdată se se încorporeze la despărțămentulu Sibiiului, pănă când va veni însăși inteligința se ceră înființarea unu! despărțemântă acolo. Cu acestă prilejă restitue lista rectificată a membriloră Aso- ciațiunei, ce s’a trimisă de aici spre acelă scopă sub Nr. 528/1893. — Raportulă servesce spre sciință, se esmite inse din sinulă comitetului centrală dlă P. Cosma, directoră de bancă, se cerce ca delegată al comitetului constituirea acelui despărțământă. 254 Nr. 102/213. „Iulia“, cassă de economii în Alba-Iulia, cu dto 25 luniă 1894, trimite 10 fl. pentru fondulă „George Barițiă", restituind listele de subscriere Nrii 585 -589. — Spre scire cu mulțemită; banii s’au transpusă la cassă, ear listele de contribuite la redacțiune pentru publicare. Nr. 103/217. Tipografia archidiecesană din Sibiiu, cu dto 2& luniu 1894. arată că a înaintată pănă la cola a 27-a cu cule- gerea opului „Date istorice despre familiile nobile române" de dlă cav. de Pușcariă și transpune 25 cole tipărite pe lângă ruga- rea: se i se asemneze la cassa Asociațiuneî, conformă contului presentată, 350 fl. — A conto tipărirel opului „Date istorice despre familiile no- bile române" se asemneză la cassa Asociațiuneî 350 fl. ca antici- pațiune pentru tipografia archidiecesană din Sibiiă. Nr. 104/219. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiuneî, cu dto 28 luniă 1894. Nr 100. transpune 50 esemplare din pro- grama școlei publicată pro 1893/4. — Spre scire, cu observarea, că s’a espedată câte ună esem- plară la direcțiunea fiă-cărui despărțementă ală Asociațiuneî. Nr. 105/220. Dlă Dr. Ilarionă Pușcariă, ca delegată ală comitetului pentru scola civilă de fete și totodată însărcinată a presida esamenele dela finea acestui ană școlară, cu dto 29 luniă 1894. raporteză: că esamenele s’aă ținută conformă programei aprobate de acestă comitetă în 25—28 luniă a c sub conducerea Domniei Sale, și că resultalulă esamenloră u fostă și de astădată deplin mulțămitoriă, dovadă eclatantă, că scola civilă de fete a Asociațiuneî se află la nivelulă unei scole bune de feliulă seă și în progresivă desvoltare, din care motivă la încheerea solemnă a anului n’a lipsită a da în numele comitetului espresiune satisfac- țiunei și mulțămirei față de cei ce contribue la înflorirea școlei. în legătură propune, cu privire la studiulă limbei materne, se se Introducă pe viitoriă ună . manuală de gramatica limbei ro- mâne pe lângă bucățile de lectură menite pentru învețămentă, ca se se percurgă și formele gramaticale într’ună modă mai sistema- tică, atâtă în ce privesce părțile vorbire!, cât și sintacsa. — Raportulă servesce spre plăcută scire și se transpune corpului didactică dela scola civilă de fete, ca se-și dee parerea în privința Introducerii unui manuală de gramatica limbei române. 255 Nr. 106/221. Judecătoria, reg. din Sebeșulă săsescu, cu dto 30 Maiu, preș. 20 luniu a. c. Nr. 1315, invită Asociațiunea, a se presentă la lucrările autenticărei cărțiloră funduare în urma coma- sărei severșite în hotarulă acelui opidu, cari lucrări se voră începe în 16 luliu a. c. în Sebeșulu săsescu. — Se autoriseză direcțiunea despărțământului Asociațiuneî din Sebeșulu săsescu, se represinte și se îngrijască de interesele Asoci- țiunei la lucrările pentru autenticarea cărțiloru funduare din acelă opidu. Nr. 107/225. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiuneî, cu dto 2 luliu 1894, Nr. 103, transpune spre revisuire și aprobare protocolulu conferenței corpului didactică, ținută din incidentulu încheerei anului școlară la 29 luniu 1894. Din cuprinsulu protocolului se constată următorele: a) D-șora Matilda Mangesius, profesoră la scola evangelică ' superioră de fete în Sibiiu, care a funcționată ca profesoră de gimnastică la institutulă nostru din 1887/8—1893/4, și-a dată de- misiunea din postulă seă cu începutulă anului școlară viitoriă, fi- indcă se căsătoresce, — ceea-ce conferența a luată spre scire cu recunoștință pentru zelulă, cu care a muncită, și rogă comitetulă se iee la timpă disposițiile necesare pentru înlocuirea acestei puteri didactice; b) se presentă spre aprobare Regulamentulă pentru cursulă complementară, ce s’a modificată de conferență după trebuințele actuale ale institutului; c) clasificațiunile eleveloră dela finea anului școlară curentă, s’aă statorită în 24 luniă a. c. și se înainteză într’ună esem- plară aici; d) esamenele publice dela finea anului s’aă ținută conformă programei publicate din 25—28 luniă a. c. sub conducerea Dlui delegată Dr. Ilarioă Pușcariă, asistândă și dlă inspectoră școlară Emil de Trauschenfels și ună publică distinsă și numerosă; ear în 28 luniă s’aă ținută încheerea solemnă a anului școlară cu alo- cuțiuni acomodate sărbării din partea dlui delegată și a directo- rului ; e) conferența revine la conclusulă seă din 2 luniă 1893, prin care a stăruită se se institue în sensulă statutului de organisare și a hârtiei acestui comitetă din 15 Octobre 1892. Nr. 301. o nouă putere didactică, a cărei trebuință e neapărată în specială pentru 256 studiulu limbei germane, și rogă comitetulă se iee de timpuriu dis- posițiile necesare spre acelă scopă; /) se comunică dețlarațiunea dlui Dr. V. Saftu, profesoră seminarială, care a substituită în acestă ană școlară noua putere didactică, a cărei instituire s’a cerută, că e gata a primi și pentru anulă viitoriă acestă funcțiune, ceea ce conferința a luată cu plă- cere la cunoscință, supunându-o aprețiărei definitive onoratului comitetă; deasemenea declarațiunea dlui George Dima, profesoră seminarială, că e gata a-și pune și pentru anulă viitoriă puterile în servițulă institutului nostru. — Protocolulă conferenței corpului didactică dela scola ci- vilă de fete a Asociațiunei, ținută la încheerea anului școlară în 29 luniă 1894. se ia la cunoscință pe lângă următorele: a) d-șorei Matilda Mangesius se esprimă mulțemită pentru bunele servicii, ce a adusă institutului nostru ca profesoră de gim- nastică dela începutulă anului 1887/8 pănă la finea anului școlară 1893/4, și i se voteză ună presentă în valore de 50 fl. din inci- dentală căsătoriei sale; ear pentru prevederea gimnasticei cu în- ceputulă anului școlară viitoriă, Ia propunerea dlui Partenie Cosma, se institue în mod provisoră d-șora Adela Diaconovich din Reșița (Banată), absolventă a preparandiei de stat din Budapesta, cu esa- meiiă de cualificațiune pentru scolele elementare și cu esamenă specială de cualificațiune pentru gimnastică, pe lângă remunerați- une anuală de 100 fl. cu întrega provisiune în internatulă școlei; b) Regulamentulă pentru cursulu complementară se aprobă în tecstulă alăturată la protocolă și se restitue direcțiune! școlare pentru a se tipări și pune în practică cu începutulă anului școlară viitoriă; c) punctele 3 și 4 referitore la clasificațiunile eleveloră, la esamenele publice și la încheerea solemnă a anului școlară, ser- vescă spre sciință; d) cu privire la cererea conferenței pentru instituirea unei puteri noue didactice, în urma declarațiiloră date de puterile di- dactice aplicate la scolă pro 1893/4, se conclude: pentru prevede- rea limbii germane în specială în cursurile ordinare și complemen- tară, se institue și pe anulă școlară 1894/5 dlă Dr. Vasile Saftu, profesoră seminarialu, pe lângă remunerațiune anuală de 400 fl., de asemenea dlă George Dima, profesoră seminarială, pentru pro- vederea musicei vocale în cursurile ordinare, pe lângă nemunerație anuală de 200 fl.; despre ce se încunosciințeză pentru orientare. 257. Nr. 108/227. Direcțiunea scole! civile de fete a Asociațiunei cu datulu 4 luliu a. c. Nr. 105, transpune declarațiunea domnișorei Maria Romanii, instituită pro 1893/4 pentru prevederea lucrului de mână în cursulă complementară, că opteză la acestă funcțiune și pentru anulă viitorii școlarii, cere înse să i se urce remunera- țiunea dela 200 fl. la 309 fl. — Cererea se ține în suspensii pănă la începutulu anului școlarii viitoriă, când se va decide, decă se susține cursulu coirplementară și pentru anulu școlarii 1894/5, ceea ce va atârna dela numerulu eleveloru, cari se voru insinua pentru acestu cursă supletoriă. Nr. 109/228. Direcțiunea despărțământului Asociațiunei din Cohalm, cu datulu 1 luliu 1894. Nr. 2, transpune spre aprobare pro- tocolulă acelui comitetă dto 1 luliu c. referitoriă Ia adunarea generală din acelă despărțământă, pentru care s’a statorită diua de 3/15 luliă 1893 în comuna Cața. — Spre scire cu aprobare. Nr. 110/230. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei cu datulă 4 luliă 1894. Nr. 106. transpune spre revisuire și apro- bare rațiociniulă școlei civile și a internatului pro 1893/4, dimpre- ună cu proiectulă de bugetă pro 1894/5. — Se predă comisiunei constătătore din dnii I. St. Șiuluțiă, P. Cosma și I. Crețu, esmisă pentru esaminarea rațiociniiloră Aso- ciațiunei pro 1893. Nr. 111/232. Cassariulă Asociațiunei Leontină Simonescu cu datulu 1 luliă a. c rapOrteză despre starea cassei Asociațiunei cu finea pătrariului II. ală anului 1894, și arată, că chiria pentru ală treilea cuartiră din etagiulă I ală edificiului Asociațiunei este în restanță pe % de ană în sumă de 125 fl. 02 cr. — Spre scire, îndrumându-se cassariulă Asociațiunei se în- casseze chiria restantă de 125 fl. 02 cr. Nr. 112/233. Cassariulă Asociațiunei presentă conspectulă membriloru Asociațiunei, cari au solvită tacsele în pătrariulă ală Il-lea ală anului 1894, în suma totală de 36 fl. — Spre scire, conspectulă se transpune la redacțiune spre publicare. Nr. 113/234. Tipografia archidiecesană din Sibiiă presentă contulă seă dto 23 luniă 1894, despre 192 fl. 90 cr. pentru ti- păritulă, broșurarea și espedarea foii Asociațiunei pe pătrariulă II. din anulă. 1894. — Se transpune la cassa Asociațiunei spre achitare. 17 -258 Nr. 114/235. Cassariulă Asociațiunnei, cu datulă 1 luliă 1894, aduce ia cunoscința comitetului, că dna Ana Moga n. Bologa din Sibiiu, a oferită 450 fl. chirie anuală pentru cuartirulă vacantă din edificiulă Asociațiunei cu începere dela 1 Octobre a. c. — Se primesce ofertulă de 450 fl. și se autoriseză cassariulă se încheie contractulă de chirie. Nr. 115/236. Dnulă presidentă ală Asociațiunei I. M. Mol- dovană, cu datulă 3 luliă 1894, transpune raportulă dlui Dr. A. Isacă, advocată în Clujă, dto 25 luniă 1894, îu causa lăsământu- lui I. Olteană. — Spre scire. Nr. 1 16/237. Cu privire la adunarea generală a Asociațiunei din anulă curentă, la propunerea secretariului II, se decide: Adunarea generală a Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, coufortnă §§. 14 și 21 din Statutele Asociațiunei, se convocă în opidulă Sebeșulă săsescă, pe dilele 26 și 27 Augustă 1894. stil, nou., pe lângă următorea Programă: Duminecă în 26 Augustă: I. Ședința Ia cu următorea ordine de di: 1. Deschiderea ședinței prin presidiă la 10 ore a. in. în localulă, ce se va designa spre acestă scopă; 2. Raportă generală despre activitatea comitetului în de- cursulă anului 1893, dimpreună cu conclusele aceluia; 3. Alegerea unei comisiuni de 3 pentru esaminarea rapor- tului generală, și a unei comisiuni de 3 pentru esaminarea rațioci- niului pro 1893 și a proiectului de bugetă pro 1895 ; 4. Esmiterea unei comisiuni de 3 pentru încassarea tacseloră dela membrii vechi și dela cei cari se voră înscrie de noă; 5. Insinuarea propuneriloră și a eventualeloră interpelări; 6. Raportulă comisiunei pentru înscrierea membriloră; 7. Cetirea eventualeloră disertațiunl insinuate la timpă; Luni, în 27 August. II. Ședința a Il-a cu următorea ordine de di: 1. Deschiderea ședinței la 10 ore a. m. 2. Verificarea procesului verbală din ședința I. 3. Raportulă comisiuniloră esmise în ședința I. 259 4. Alegerea secretarului alu II-lea, pentru restulîi periodului 1894—1895. 5. Cetirea eventualeloru disertațiuni. 6. Defigerea locului pentru procsima adunare generală a Asociațiunei. 7. Disposițiuni pentru autenticarea procesului verbalii din ședința a Il-a. 8. încheierea ședințeloru adunărei generale. Se observă, că eventualele disertațiuni au se fiă presentate presidiului Asociațiunei în scrisu eu 8 dile înainte de adunarea generală. Nr. 117/222. Dlu Partenie Cosma, directorii de bancă în Sibiiii, cu datulu 28 luniu 1894, predă acestui comitetu 741 fi. de- stinați pentru scopuri de binefacere, anume spre a se împărți din acestă sumă cărți didactice la .școlarii români seraci din școlele poporale române din Transilvania. — Spre scire, având a se transpune acestă sumă în părți egale Venerabilului consistoriu archidiecesan din Sibiiu și Blaju, spre a se distribui în scopulu indicații și a ne împărtăși la timpulu seu cele efeptuite. Nr. 118/. Pentru verificarea procesului verbal. — se designeză membrii: I. V. Russu, I. St. Șiuluțiu și N. Toganu, bibliotecariu. Ședința se încheia. D. u. s. loanu M. Moldovanu m. p., Dr. V. Bologa m. p., președinte. secretariu II. S’a verificata. Sibiiii în 8 luliîi, 1894 n. 1. St. Șuluțiu m. p. I. V. Russu m. p. N. Toganu m. p. Nr. 298-1894. Procesti verbalii luată în ședință comitetului, Asociațiunil transilvane pentru litera- tura română și cultura poporului română, ținută în 9 Augustă 1894. Președinte: Dr. Ilarionii Pușcariu, vice-președinte. Membrii: I. V Russu, I. Papiii, losif St. Șuluțiu, Partenie 17* 260 Cosma, I. Crețu, Leoutină Simonescu, Ioană Popă de Galați, și Nicolaă Togană, bibliotecară. S e c r e t a.r i ă: Dr. V. Bologa. Nr. 119/264. Comisia esmisă în personele dloru I. St. Șu- luțiu, P. Cosma și I. Crețiă, prin hârtia Nr. 61 și 62 a. c. pentru esaminarea rațiociniulu! Asociațiunii pro 1893, reaclude cu datulu 25 luliu a. c. rațiociniulu pro 1893, rațiociniulu despre ajutorele primite dela societatea „Transilvania" pentru învățăcei meseriași, bugetulă Asociațiunii pro 1893 și ală școlei civile de fete pro 1894/5 și propune: «) a provede rațiociniile cu clausula de aprobare, deorece acelea s’au aflată în deplină consonanță cu realitatea și purtate în totă regula; b) rațiociniile despre distribuirea ajutoreloru învețăceiloru meseriași, a le trimite societății „Transilvania" în Bucuresci; c) bugetulă dimpreună cu rațiociniile se se alăture la rapor- tulu generală alu comitetului pentru adunarea generală a Asocia- țiunii din acestu ană. — Se primesce. Nr. 120/277. Comisia esmisă în personele dloră I. St. Șu- luțiu, P. Cosma și L. Simonescu prin hârtia din 14 luniu a. c. Nr. 180, subșterne cu datulu 3 Augustă a. c. proiectulu de spese statoritu în suma generală de 575 fl. 12 cr. în^înțelegere cu in- treprindătorii apaductului, cari voră introduce^apa în localitățile Asociațiunii și a școlei civile de fete, și observă că prețurile sunt reduse cu 10% sub suma prețului de unitate, propune deci a se încuviința acestă întreprindere, ear întreprindetorulă se fie avisatu, ca fără amânare să se apuce de lucru, încât în decursulă acestei luni să fie terminată. — Se primesce. Nr. 121/261. Dlă N. Togană, bibliotecarulă Asociațiunii, presentă raportulă despre starea bibliotecii Asociațiunei cu finea anului 1893, și împărtășește, că noulă catalogă alu bibliotecei com- pusă de dsa la însărcinarea primită este gata și se pote retipări. — Raportulă despre starea bibliotecei cu finea anului 1893 servesce spre sciință, și se decide a se adauge la raportulu comi- tetului cătră adunarea generală din anulă curentă, ear retipărirea catalogului bibliotecei se încredințeză dlui bibliotecariu N. Togană, avend a se acoperi spesele din paușalulu cancelarii. 261 Nr. 122/297. Secretariulă II. presentă, pentru adunarea ge- nerală din anulă curentă, raportulă generală despre activitatea comitetului Asociațiunii pe anulă de gestiune 1893. — Se primesce, și se dispune tipărirea lui. Nr. 123. Pentru verificarea procesului verbală — se designeză membrii: Ioană Papiă, I. Popă de Galați și I. Crețu. Ședința se închee. D. u. s. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p Dr. V. Bologa in. p. vice-președinte. secret. II. S’a verificată. Sibiiă, 14 Augustă 1894 n. loanu Papiu m. p. loanu Popă m. p. loanu Cretu m. p. Nr. 303—1894. Procesii verbalii. luată în ședința comitetului Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, ținută în Sibiiă la 11 Augustă 1894 n. Președinte: Dr. llarionă Pușcariă, vice-președinte. Membrii presenți: I. V. Russu, I. Papiu, I. St. Șuluțiă P. Cosma, I. Popă de Galați, I. Crețu și N. Togană, biblio- tecarii!. Secretariă: Dr. V. Bologa. Nr. 124/239. Direcțiunea despărțământului IV. din Sibiiă, cu datulă 8 luliă 1894. substerne protocolulă comitetului acelui despăr- țământ din ședința sa dela 4 luliă 1894, convocată prin delegatulă acestui comitetă, membrulă P. Cosma, în scopulă alegerii unui di- rectoră substitută, din causa grelei îmbolnăviri a directorului ace- lui despărțământă dl Nicanoră Frateșiă, protosincelu și asesoră con- sistorială. Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: 1. s’a luată la cunoscință esmiterea delegatului din sinulă co- mitetului centrală prin scripta din 14 luniă a. c. No. 158, pentru alegerea unui director substitut; 2. s’a alesă cu unanimitate de director substitută ală acelui despărțământă, pănă la procsima sa adunare generală, dlă P. Cosma, director de bancă în Sibiiă; 262 3. s’a decis se se țină adunarea gen. a despărțământului în Ocna Sibiiului în luna Septembre a. c, cu abatere dela terminulă prescrisă în § 10 din Regulamentă, dedrece acelă termină coincide cu secerișulă, când cei mai mult! membri ai Asociațiuni! nu potă lua parte la adunarea generală, și cari eventuală ar lua parte, nu se află încă în posiție de a contribui Ia mijlocele. menite pentru ajun- gerea scopurilor Asociațiunii, în acea măsură, în care după termi- narea secerișului ar dori și ar pute contribui; 4. s’au esmisă 2 delegați pentru adunarea generală a Asso- ciațiunii din acestă ană în personele d-loră G. Dima profesoră se- minarială și Dr. N. Vecerdea advocat. — Protocolulă cu conclusele sale servesce spre sciință cu aprobare. Nr. 125/243. Dl Eliseiu Mezei, absolvent al seminariului teolo- gic din Sibiiă și stipendistă al Asociațiunii, cu datulă 1 luliă a. c. înainteză absolutoriulă seu teologică, drept legitimare pe anul din urmă ală studiului seă, și mulțemesee pentru ajutoriulă primită. — Legitimarea servesce spre scire. Nr. 126/244. Dlă. N. Garoiă, adv. în Zernesci și dir. despărțe- mentului Asociațiunii de acolo, cu datulă 11 luliă a c. Nr. 32, la pro- vocarea acestui comitetă din 14 luniă c. Nr. 183, raporteză următorele: 1. adunarea generală a acelui despărțământă din 1893 a de- cis se se țină procsirna adunare a despărțământului în comuna Vlă- deni a treia di de Rusalii din 1894, dar la cererea motivată a co- munei numite s’a amânată mai spre tdmnă; 2. la adunarea generală a Asociațiunii din anulă curentă va participa ca delegat al despărțământului dlă N. Garoiă cu alți mem- brii de acolo; 3. tacsele incassate dela 22 membrii ordinari pro 1893 s’aă transpusă deja la cassa centrală; nu s’aă incassat încă tacsele pro 1892 și 1893 dela 2 membrii și dela unulă pro 1893; tacsele pro 1894 nu s’aă incassat încă, deorece membrii obicinuescă a le solvi - cu prilejul adunării generale cercuale; 4. lista membrilor din acelă despărțământă s’a înaintată în 5 lanuariă a. c. sub No. 28 și de atunci nu s’a alterată numărulă membriloră. — Spre scire. Nr. 127/246. Dlă Vasiliă Hossu, protopopă în M. Oșorheiă și directorulă despărțământului de acolo, cu datulă 10 luliă a. c. Nr. 41 raporteză despre modificările petrecute în lista membrilor din 263 acelă despărțămentu, și că adunarea generală a despărțământului este convocată pe 20 luliă a. c. — Spre scire. ' Nr. 128/247. Direcțiunea despărțământului Asociațiunii din Co- halmu, cu datulă 15 luliă a. c. Nr. 4, arată, că nu s’a putută ține adunarea generală acelui despărțământ convocată pe 3/15 luliu a. c. în comuna Cața, deorece n’a obținută dela oficiulă pretorială con- cesiunea cerută, va lua înse disposiții se se potă ține mai târdiu. — Spre scire. Nr. 129/249. Compactorul de cărți dlu Franz Neuzii presentă contulă dto 14 luliu 1894 despre 3 fl. 90 cr., pentru compactarea foii Asociațiunii pe anii 1891, 1892, 1893, în câte 2 esemplare. — Se transpune oficiului de cassă al Associațiunii spre achitare. Nr. 130/251. Dlu Dr. loanu Popu, vicariă în Năseud și directorulu despărțământului Associațiunii de acolo, la provocarea acestui comitetă _ din 14 luniă a. c. Nr. 183, subșterne cu datulă 18 luliă a. c. Nr. 5, lista rectificată a membrilor Asociațiunii din acelă despărțământă și comunică totodată, că adunarea generală a despărțământului este convocată pe 29 luliu a. c. în Sângeorgiă. — Spre scire. Nr. 131/252. Dlu Simeon Munteană, notariu în Blajă, cu datulă 20 luliă a. c. cere, să se voteze unu ajutoriă resp. să se propună la procsima adunare generală crearea unui stipendiu pentru eleve ce dorcscu a se cualifica pentru cariera învățătorescă, și în casă de crearea unui stipendiă cu acestă menire, să se voteze fiicei sale Elena pentru pedagogiulă din Clujă ori Budapesta. — Neavând Asociațiunea fond cu asemenea menire, cererea nu se pote încuviința. Nr. 132/256. Direcțiunea seminariului teologică-pedagogicu gr. or. română din Sibiiă, transpune un esemplară din programa acelui institută publicată pro 1893/4. Spre scire cu mulțemită, pe lângă observarea, că s’a transpus la biblioteca Asociațiunei. Nr. 133/257. Direcțiunea despărțământului Asociațiunii din Clujă, la provocarea acestui comitetă Nr. 183/1894, așterne cu datulă 24 luliă a. c. Nr. 12, lista rectificată a membrilor Asociațiunii din acel despărțemântă, și notifică totodată, că adunarea generală a des- părțământului este ficsată pe 9 August a. c. n. — Spre scire. 264 Nr. 134/259. Universitatea săsască din Sibiiă trimite un esemplară din „Verhandlungs-Protocholle der General-Versammlung der săch- sischen Universităt etc. vom 18 bis 22 December 1893.“ — Spre scire cu mulțămită, pelângă observarea, că s’a trans- pus la biblioteca Asociațiunei. Nr. 135/260. Administrațiunea diarului politică „Dreptatea¹¹ din Tiniișora, trănspune contulă dto 25 Iulie a. c. despre 37 cr. pen- tru un inserată publicată gratuită, cerendu numai tacsa de timbru și portulă poștală. — Spre scire cu mulțămită, er contulă se transpune oficiului de cassă al Asociațiunei, spre achitare. Nr. 136/262. Dlă Demetriă Moldovană, protopresbiteră în Sighi- șora și directorulă despărțemântului Asociațiunei de acolo, la pro- vocarea acestui comitetă Nr. 183/1894, subșterne protoeolele comi- tetului acelui despărțemântă din ședințele de la 10 Maiă și 10 luliă 1894. n. Din cuprinsulă protocoleloră se constată următorele: 1. s’a decis se se țină prima adunare generală a despărță- mântului aceluia la 8/20 Septembre a. c. în Șighișora, cu abatere dela § 10 din regulamentă, deorece timpulă normată în regulamentă spre acelă scopă, este cel mai nefavorabilă, fiindă poporulă nostru pe-atunci forte ocupată cu lucrurile de câmpă, încât nu se află di potrivită în care s’ară pute aștepta o cercetare numerosă a adunării; 2. s’a statorit programa adunării generale amintite. — Spre scire cu aprobare. Nr. 137/263. Dlă Dr. Aurelă St. Șuluțiă, profesor, dăruește pen- tru biblioteca școlei de fete a Asociațiunii următorele opuri: 1. Moliere, Oeuvres complâtes, 3 tom. 2. Musset, Premieres poesies, 1 tom. 3. Musset, Poesies nouvelles, 1 tom. — Spre scire cu mulțămită, pelângă observarea, că s’aă trans- pus direcțiune! școlare, spre încorporare la biblioteca școlei. Nr. 138/265. Direcțiunea despărțământului Asociațiunii din Abrud, cu datulă 26 Iulie a. c. respundândă la recercarea acestui comitetă din 25 Novembre 1893, Nr. 504, subșterne lista membri- lor Asociațiunii din acelă despărțemântă, cari aă solvită tacsele pe mai mulți ani în sumă de 221 fl., transpuși aici cu raportulă direc- țiunii din 12 Decembre 1893. — Spre scire, avândă a se publica lista în organulă Asoci- ațiunii. 265 Nr. 139/266. Dlu Basiliu Rațiu, vicariă în Făgărașă și di- rectorulă despărțământului Asociațiunei de acolo, la provocarea aces- tui comitetă Nr. 183/1894, subșterne în 30 luliă a. c. protocolulu adunărei generale acelui despărțemântă din 15. Octobre 1893, co- munică totodată numele delegațiloră despărțământului la adunarea ge- nerală din anulu curentă în personele Dloră: Dr. Ștefană Popă și Dr. N. Șerban, așterne în sfîrșită lista rectificată a membrilor, pe lângă observarea, că tacsele se voră incassa și transpune mai târziu. Din cuprinsulă protocolului se constată următorele: 1. s’a luată la ocunoscință raportulă subcomitetului despre activitatea sa din 1893, dimpreună cu rațiociniulă acelui ană; 2. s’aă încassat tacse dela membrii, la acea adunare, în sumă de 392 fl. — Protocolulă adunărei generale acelui despărțemântă din 1893, dimpreună cu lista rectificată a membriloră, servesce spre scire; eară tacsele se așteptă mai târcliă. Nr. 140/278. Dlă losifu Gomboș, proprietariă și candidată de preotă în Vidra de susă, la însărcinarea verbală a vicepreșe- . dintelui Asociațiunei Dr. Ilarion Pușcariă, împărtășesce cu datulă 2 Augustă 1894, părerea sa referitore Ia condițiile, între cari s’ar pute vinde mai cu folosă, realitățile din lăsământulă fericitului Avramă lancu; în legătură abdice de ofertulă, ce dânsulă a făcută comite- tului în acestă obiectă spre scopulfi întemeiărei unei reuniuni agricole acolo și cere se bse dee în chirie casele fericitului A. lancu, cel puțină pe ună intervală de 6 ani, pelângă chirie anuală de 30 fl. solviți totdeună anticipativ ă, obligându se a plăti contribuția anuală și spesele comunale, precumă și reparaturile mai mici. — Părerea dlui losifă Gomboș, proprietariă și candidată de preotă în Vidra de susă, cu privire la condițiile pentru vinderea realitățiloră din lăsământulă fericitului A. lancu, se aceepteză și se comunică dlui Dr. Vasile Preda, advocată în Câmpeni și delegatulă comitetului în cestiune, ca pe basa acelui comunicată se publice și se săvârșescă la timpă potrivită vinderea realitățiloră Asociațiu- nei din lăsământulă fericitului Avramă lancă pe calea licitării pu- blice și despre resultată a ne raporta. Abilicerea ofertului, făcut de dlă losifă Gomboșă cu privire la realitățile de sub întrebare, servesce spre sciință; er închina- rea caseloră fericitului A. lancu dlui losifă Gomboșă se aceepteză 266 între condițiile oferite de d-sa, despre ce se încunosciințeză delega- tul comitetului Dr V. Preda, advocată în Câmpeni, cu autorisarea de a încheia contractulu de chirie în numele comitetului. Nr. 141/271. Dlu Parteniă Cosma, ca delegat alu comitetului esmisu prin hârtia din 5 luliu a. c, Nr. 200, pentru constituirea despărțământului Asociațiuneî din Seliște și jură, cu datulă 3 Aug. 1894, reaclude anteactele comunicate în cestiune, dimpreună cu un esemplariă din convocatoriulă adunării de constituire și protocolulu aceleia, la care este alăturată o declarație dto 10 luliu 1894, a dlui Dr. N. Maier, protopresbiteră în Seliște și directorii provisoriă alu despărțământului aceluia, încredințată cu constituirea și conducerea Iui, și arată următorele : «)despărțementulă Seliștei, în adunarea sa de constituire din 10/22 luliă 1894, s’a constituită în, modulă următoriă: directoră dlă Dr. Liviă Brană de Lemeny, protopretoră în Seliște, membri în comitetă: Dr. Nicolae Calefariu, medic comunală în Seliște, Dr. George Prunașu, medic cercuală în Orlată, Nicolae Hență, notariă în Seliște, Ioană Ivană, notariă în Garariului și Romulă Simu, în- vățătoriu dirigentă în Orlată; ear pentru cașuri de împedecare s’a . alesă de vicc-directoră dlă Dr. N. Calefariă;- b) s’aă insinuată și primită 7 membri noi ordinari și 13 ajutători, dela cari s’a încassată în totală 62 fl., îemânendă acestă sumă la subconiitetă,spre a se administra conform regulamentului; c) s’aă alesă doi delegați ai despărțământului, în personele. dloră Dr; L. Brană de Lemeny și N. Hență, pentru adunarea generală a Asociațiuneî din anulă curentă. — Resultatulă constituire! despărțementului Săliștei prin de- legatulă comitetului dlă Parteniu Cosma, săvârșită în 22 luliă 1894 st. n., se ia la cunoscință cu aprobare; ear protpcolulă adu- nărei de constituire, după ce acestă actă s’a făcută în modă ten- dențiosă obiectă de discuție în publicitate, se publică per estensum în organulu Asociațiuneî, pentru ca publiculă, ce eventuală s’ar interesa, se-și facă însuși judecata sa din starea faptică a lucruri- loră. Incâț privesce învinuirile cuprinse în declarațiunea dlui Dr. Ntcolaă Maieră, că dsale mai vertosă pentru aceea nu i-a succesă constituirea despărțementului în cursă de aprope patru ani, pen- tru că cei mai mulți din acelă cercă aă trebuită să-și impună reserve seriose față cu modulă de conducere alu Asociațiuneî ob- servată în timpulă din urmă, față cu spiritulă, ce nu corespunde intențiiloră acelora, cari aă întemeiat’o, pentru că de și seliștenii în V. ' 267 i trecută au contribuită mii de floreni la fondurile Asociațiunii, nu se ține contă nici de o justă cerere a lorii; că comitetele Asocia- țiunei nu se constituescă în conformitate cu devisa ei, ci după in- terese particulare, și că și scola de fete este întemeiată și con- dusă după nisce considerațiuni, pe care poporulă din acelă cercii nu le aprobă, — comitetulă le declară de neîntemeiate, de frase deșerte, cu care crede, că-și va pute scusa dsa neactivitatea de aprope patru ani, și acesta cu atâtă mai vertosă, că în calitatea sa de -directoră provisoră, încredințată din partea acestui comi- tetă cu constituirea și conducerea despărțământului, nici odată n’a raportată despre impedimente de asemenea natură. Con- ducerea Asociațiunei și în timpulă din urmă este totă cea ob- servată dela înființarea ei, spiritulă totă același, comitetulă este eflucsulă aceloră membri ai Asociațiunei cari se intereseză și cerceteză adunările ei generale, compusă din aceia, cari sunt cu tragere de inimă cătră Asociațiune, ear scola de fete și conducerea ei corespunde pe deplin intențiuniloră acelora, cari aă întemeiat’o și o susțină, spre mulțemirea generală. Ce felă de considerațiuni ar fi acelea, care se afirmă, că poporulă din Seliște nu le-ar aproba? - comitetulă nu le cunosce, din contră scie, că scola Asociațiunei a adăpostită și eleve din Seliște spre deplina mulțe- mire a părințiloră. Nu are cunoscință acestă comitetă „nici de mii de floreni“ versate de Sălișteni în fondurile Asociațiunei, cu atâtă mai puțină de vre-o justă cerere a loră, de care nu s’ar fi ținută contă. Nr. 142. Pentru verificarea procesului verbală — Se designeză membrii: Ioană Papiu, I. Creții și I. Popă de Galați. Ședința se închee. D. u. s. Dr. Ilarionă Pușcariu m. p. Dr. V. Bologa m. p.. vice-peședinte. secret. II. S’a verificată. Sibiiă 15 Augustă 1894. loanfi Papiu m. p. I. Popii m. p. loanu Crețu m. p. 268 Procesâ verbalâ luată în adunarea cercuală de constituire a despărț&mentului Siliște alu „ Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română¹¹, ținută în Siliște la 22 luliu n. 1894, conformă convocării de dto 12 luliă n. a. c. alăturată aici sub •/. *) I. Dlu Parteniu Cosma ca delegată alu comitetului centrală ocupândă presidiulă, cu consâmțemântulă adunării rogă pe dlă în- vățătoriă dirigentă din Orlată Romulă Simu să ocupe loculă de secretariu ad hoc. Dlă Romulă Simu, primindă oficiulă de secretariă ad hoc, — adunarea se dechiară de constituită. II. Se dă cetire mandatului comitetului centrală de dto 5 luliu Nr. 200, alăturată aci sub 2 /. prin care contra propunere! dlui Dr. Nicolaă Maieră, ca directoră provisoră însărcinată de comite- tulă centrală cu organisarea acestui despărțământă, de „a se în- corpora acestă despărțământă la despărțemântulă Sibiiului pănă când va veni chiar inteligința se ceră înființarea lui", esmite din sinulă seă pe dlă Partenie Cosma, ca să încerce constituirea des- părțământului, ear imediată după acesta dlă președinte prin unu discursă compendiosă, în care arată însemnătatea culturală a des- părțământului Asociațiunei pentru poporulă acestui cercă, primită cu „se traescă" din partea publicului, — Dechiară adunarea de deschisă. Se dă cuvântulă dlui Dr. Nicolaă Maieră, carele spre a ju- stifica neactivitatea acestui despărțământă dela înființarea lui pănă astădi, dă cetire dechiarațiunii alăturate aci sub 3 •/., în care se afirmă, că dânsulă a încercată de trei ori a-lă constitui, dar înza- dară, pentru că unii din cei chemați n’aă participată, pretecstându nisce cause formale, dar cei mai mulți aă trebuită se-și impună reserve seriose față cu modulă de conducere ală „Asociațiunei", observată în timpulă din urmă, față cu spiritulă, care după opinia generală „a lumei de aici" nu corespunde intențiiloră acelora, cari aă fundat’o, — pentru că de și Seliștenii în trecută au contribuită mii de floreni la fondurile Asociațiunei, nu se ține contă nici de o justă cerere a loră, că comitetele „Asociațiunei" nu se constituesc *) Acestu procesu verbală se publică conformă decisiunei On. Comitetă centrală dela 11 Augustă a. c. Nr. 141/271, (vedi pag. 266). Red. 269 în conformitate cu devisă ei, care este „literatura și cultura", ci după interese particulare, că și scola de fetițe a Asociațiunei este întemeiată și condusă după nisce considerațiuni, pe care poporulă din acestu cercii nu le aprobă. Președintele observă, că primesce se se alăture la procesulă verbală acăstă decbiarațiune, motivele le consideră înse numai de pretecst pentru scusarea neactivității de patru ani, pentru că nici odată dlu Dr. Maieru n’a raportată la comitetă despre esistența bănu- eliloră enarațe în dechiarațiunea cetită, care decă într’adeveră esistaă, nu le putea retăce. De altmintrea acelea sunt numai nisce frase generale, fără a se dovedi în mod positivă cele ce se afirmă. Dlu Dr. Liviă Bran de Lemeny, simțindu-se atinsă personală prin unele afirmațiuni ale dlui Dr. Maieru, cere cuvântulă și își esprima părerea, că s’ar fi putută constitui acestă despărțemântă și că ar fi putută areta resultate frumose, decă dlă Dr. Nicolaă Maieră, încredințată cu constituirea lui, s’ar fi interesată de înain- tarea scopuriloră nobile ale Asociațiunei. Provocă în fine pe toți cei presenți, „să dăm mână cu mână" în aceste timpuri grele, când suntem atăcați din tote'părțile, și făcându-ne membrii, se sprijinim cu dragă inimă „Asociațiunea transilvană". Cu acestea — incidentulă se dechiară de încheiată. III. Se pune la ordinea 4>loi punctulă 2. din programă: „Primirea țle membrii noi". Președintele face atenți pre cei presenți, cari încă nu ară fi membrii, că după regulamentă la constituire potă participa și membri ajutători cu votă decisivă deopotrivă cu cei ordinari, și că la desbateri numai membrii potă participă, deci rogă pe toți aceia, cari reflecteză se participe la pertractarea obiecteloră, ce urmeză, ca încâtă n’ar fi membrii, se se facă, și în acestă scopă . suspendă ședința pe 15 minute. După redeschidere: Dlă Nicolaă Hențiă transpune la biroă 5 fl. tacsă de mem- bru vechiă dela comuna Apoldulă inferiorii, precum și 5 fl. dela notariulă din Apoldulă inferioră Ioană Măcelariă, care se insinuă ca membru noăj după aceea se constată, că s’aă înscrisă de membrii noi: a) ordinari: Ioană Ivană, notariă în Gurariului solvind fl. 5 și 1 fl. pen- tru diplomă, fi. 6; Dr. George Prunașiă, medic pretorială în Orlată 270 fl. 5; llie Măcelariă, propietariă în Gurariului fl. 5; loanu Bunea, notariă în Cacova fl. 5; loanu Manta, preotu gr. ort. în Gurariu- lui fl. 5 și 1 fl. pentru diplomă fl. 6; loanu Stană Banciă; comer- ciantă în Seliște fl. 5 și 1 fl. pentru diplomă fl. 6; Nicolau Romană, comerciantă în Seliște fl. 5 și 1 fl. pentru diplomă fl. 6.; b) ajutători: Antonie German, primariă în Aciliă; Nicolaă Mosora, pri- mariă în Seliște; Paulă Banciă, primară în Tilișca; Demetriă Suciă, primară în Vale; Michailă Stoica, directoră școlară în Se- liște; Ioană Cosma, notară în Vale; Avram Acilenescu, notariu în Galeș; Comuna politică Galeș; Demetriă Chirca, învețătoriă în Seliște; Constantină Herția, contabilă în Seliște; Cornelia M. Stoica din Seliște; Ioană Popa, preotă gr. or. în Seliște, dela toți câte 1 fl. Punându-se la votă primirea membriloră insinuați, — Se primescă: Ioană Măcelariă, Ioană Ivană, Dr. George Prunașiă, llie Măeelariă, Ioană Bunea, Ioană Manta, Ioană. Stan Banciă, Nicolaă Romană de membrii ordinari; ear Antoniă Gherman, Nicolaă Mosora, Panteleimonă Banciă, Demetriă Suciă, Michailă Stoica, Iov Cosma, Avram Acilenescu, Comuna politică Galeș, Demetriă Chirca, Constantin Herța, Cornelia M. Stoica și Ioană Popa de membrii ajutători. IV. Se pune la ordinea dilei punctulă 3 din program: „Constituirea despărțământului, adecă alegerea comitetului, carele constă din unu directoră și 6 membrii (Regulamentă §. 13 alinia 1)“. Dlă Ioană Bratu, învețătoriă în Tilișca se insinuă la cuvântă. Președintele i observă, că nu-i pote da cuvântulă, fiind-că nu este membru; decă voesce înse se participe la desbatere, se se facă celă puțină membru ajutătoră cu tacsa de 1 fl. Dlă Bratu după acesta se insinuă de membru ajutătoră cu tacsa de 1 fl. Punându-se la votă primirea, — Dlă Ioană Bratu se dechiară de membru ajutătoră. Luândă acum cuvântulă dlă Ioană Bratu, vorbesce și elă în sensulă dechiarațiunii dlui Dr. Maieră și în specială nu este mul- țămită cu scola de fete a Asociațiunii, de carea nu se pote folosi poporulă, fiind spesele împreunate cu susținerea în internatulă ei prea mari, apoi insinuă, că în numele seu și a mai multoră soți 271 ai sei din cei presenți, voiesce se dee și elă o declarațiune în scrisa la. procesulu verbalii. - Președintele îi reflectăză, că decă soții d-sale sunt membrii al Asociațiunei, pote se dee dechiarațiunea, carea se va alătura la procesulu verbală, decă înse soții lui nu sunt membrii, nu o ad- ' mite, pentru-că acesta nu este nici adunare de poporă, nici confe- rență. ci este adunarea unui despărțemântă ală Asociațiunei, la care nu se potă pertracta alte obiecte, de câtă cele cuprinse în program, și nu potă participa la desbaterea loră nici cu' cuvântulă nici în scrisă decâtă numai membrii „Asociațiunei¹¹. Deci dnulă Bratu pote presentă dechiarațiunea în numele seă, seă pote spune cu gura ce conține acea dechiarațiune. Dlă Bratu tjice, că soții d-sale nu sunt membrii ai Asociați- unei și că numai în numele seă nu voesce se cetescă dechiarațiunea, ci se alătură la ceea a dlui Dr. Maieră. Cu acestea se închee incidentulă, și ne mai insinuându-se ni- menea la cuvântă, ar urma votarea; președintele nu pote lăsa însă fără nici o reflecsiune cele afirmate de dlă Bratu despre scola de fete a „Asociațiunei", ci observă: că scola aceea deja acuma, în scurtulă timp dela înființarea sa, se pote susține cu totă dreptulă că-și împlinesce cu multă succesă misiunea. Nu este ea înființată pentru tote copilele din poporă, pentru cari sunt scole în tote co- munele, ci este înființată pentru crescerea și instruirea în spirită națională a aceloră copile, care pănă aici eraă necesitate se-și cerce cultura în institute streine Forte multe din aceste eleve sunt deja răspândite prin tote unghiurile locuite de români, și ca totă ațâți apostoli contribuescu în mod însemnată la deșteptarea și conservarea simțului națională și la răspândirea culturei naționale în poporă. Deci în modă mijlocită totă pentru cultura poporului română opereză acea scolă, ear întreținerea în internatulă ei este mai eftină decâtă la ori-care scolă de acea categorie. După acestea purcedendu-se la votare, eu unanimitate — se proclamă: a) de directoră ală despărțământului dlă Dr. Liviă Brană de Lemeny, ear b) de membrii ai subcomitetului: 1. Dr. Nicolaă Calefariă, medic în Seliște, 2. Dr. George Prunașiă, medic în Orlată, 3. Nicolaă Hențiă, notariu comunală în Săliște, 272 4. Demetriu Banciă, farmacistă în Seliște, 5. loanu Ivanu, notariă comunală în GrurariuluJ, și 6. Romulă Simu, învețătoriă dirigentă Ia scola grănițerescă din Orlată. Dr. Liviă Brană de Lemeny mulțemindă în numele seă și ale membriloră subcomitetului pentru încredere, promite, că se va nisui' a înainta după putință interesele Asociațiuneî în noulu des- părțământă, totodată propune înse, ca pentru cas de împedecare a directorului se se alegă dintre membrii subcomitetului ună vice- directoră. Punendu-se la votă propunerea, — se primesce, și se alege de vice-directoră Dr. N Calefariă. V. Urmeză la ordinea dilei punctulă 4 din programă: „Alte obiecte din cele normate în § 12 ală Regulamentului". In lipsă de alte propuneri se constată, că sub durata acestei adunări aă intrată tacse a) dela 8 membri noi ordinari â fl. 5 = fl. 40. b) pentru 4 diplome ă fl. 1 = fl. 4; c) dela ună membru vechiă ordinariă fl. 5; d) dela 13 membri ajutători ă fl. 1 = fl. 13. — Totală fl. 62, care sumă se predă la mânile dlui Dr. N. Calefariă, ca după con- stituirea subcomitetului, se o predee cassariului aceluia, avend subcomitetulă a o administra conformă regulamentului. VI. , Se pune la ordinea dilei punctulă 5 din programă: „Alegerea a doi delegați pentru adunarea generală a Asocia- țiunei convocată pe 26 și 27 Augustă în Sebeșulă săsescă, și — se alegă dnii Dr. Liviă Brană de Lemeny și N. Hențiu. Exhauriată fiindă programulă, președintele mulțămindă mem- briloră pentru zelulă dovedită prin participare la acestă adunare, într’ună apelă căldurosă îndemnă pe membri la unire, zelă și ab- negațiune pentru interesele vitale ale Asociațiuneî transilvane, do- >vedindu-le, că în modulă acesta servescă cele mai mărețe idealuri ale scumpului nostru poporă; ear dlă Dr. Liviă Brană de Lemeny în numele adunării mulțemindă dlui președinte pentru tactulă și moderațiunea, cu care a efectuită constituirea acestui despărtementă, — adunarea se dechiară de încheiată. Dată ca mai susă. Parteniu Cosma m p., Romulu Simu m. p., președinte. notar ad hoc. Rectificare. în Nr. 7, p. 210 la notița: Ministrulă r. de culte a se ceti în locă de „națională" „rațională^. Editura, Asoc. trans. Redactorii: Z. Boiu. Tiparulii tipogr. archidiec.