Apare la 15 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA asociațiunei transilvane pentru literatura româna și CULTURA POPORULUI ROMÂNO. Nrultt 7. SIBIIC, 15 JULir 1894. Anuliî XXV. Nr. 237—1894. CONVOCARE. Adunarea generală a Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, conformă §§. 14 și 21 din Statutele Asociațiunei, se convocă în orașulă Se- beșulă săsescă pe dilele 26 și 27 Augustă 1894 stil, noă, pe lângă următorea Programă: Duminecă în 26 Augustă: z I. Șeăința l-a cu următorea ordine de (Ji: 1. Deschiderea ședinței prin presidiă la 10 ore a. m. în localulu, ce se va designa spre acestă scopă; 2. Raportă generală despre activitatea comitetului în de- cursulă anului 1893, dimpreună cu conclusele aceluia; 3: Alegerea unei comisiuni de 3 pentru esaminarea rapor- tului generală, și a unei comisiuni de 3 pentru esaminarea rațioci- niului pro 1893 și a proiectului de bugetă pro 1895; 4. Esmiterea unei comisiuni de 3 pentru încassarea tacseloră dela membrii vechi și dela cei cari se voră țnscrie de nou; 5. Insinuarea propuneriloru și a eventualelbră interpelări; 6. Raportulă comisiuneî pentru înscrierea membriloră; 7. Cetirea eventualeloră disertațiuni insinuate la timpă; Luni, în 27 August. II. Ședința a Il-a cu următorea ordine de di: 1. Deschiderea ședinței la 10 ore a. m. 2. Verificarea procesului verbală din ședința I. 3. Raportulă comisiuniloră esmise în ședința I. 13 194 4. Alegerea secretarului alu II-lea pentru restulu periodului 1894—1895. 5. Cetirea eventualeloru disertațiuni. • 6. Defigerea locului pentru procsima adunare generală a Asociațiunei. 7. Disposițiuni pentru autenticarea procesului verbală din ședința a Il-a. 8. încheierea ședințeloru adunărei generale. Se observă, ca eventualele disertațiuni au se fie presentate presidiului Asociațiunei în scrisă cu 8 dile înainte de adunarea generală. Sibiiu, din ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, ținută la 5 luniu 1894. loauiî M. Moldovauti ni. p., Dr. V. Bologa in. p., președinte. secretară II. ESAMENELE LA SCâLA CIVILĂ DE FETE A ASOCIAȚIUNEI. Programa, după carea aveau să se țină esamenele la scola civilă de fete a Asociațiunei nostre, o am publicată în Nr. ultimă ală acestei foi; și întru tdte conformă acelei pro- grame s’a și urmată. Ele s’aă începută Marți 14/26 luniă cu esamenele din studiulă religiunei ambeloră confesiuni ale nostre și s’aă terminată Joi 16/28 luniă cu musică instru- mentală și vocală, cu declamațiuni în limba română, germană, maghiară și francesă din partea eleveloră. Ună părintescă cu- vântă de încheiere din partea dlui v.-președinte ală Asocia- țiunei Dr. Ilarionă Pușcariu, carele ca delegatulă comitetului a presidiată la tote aceste esamene, și ună cuvântă de mul- țemită din partea directorului provisoriu Dr. Vasiliă Bologa, încheia în mod solemnelă acestă serie de frumose sărbători școlare. Cuvântulă dlui v.-președinte este celă următoriu: „Onorata și distinsa publica! Onorata corpa didactica! lubitelora eleve! Scola bună se asemănă cu o grădină, în care se cu- ndsce mâna unul măiestru, a grădinariului iscusită, care în- * 195 tocmesce pămentulă, plautăză florile, așe^ându-le într’o ordine frumosă, ca să se desfăteze la ele ochiulă omului. Esamenele sunt o dare de seamă despre progresulă fă- cută în instrucțiunea, ce se îndeplinesce în scolă. Resultatulă esameneloră la șcdla civilă de fete a Aso- ciațiunei, — cred a fi în consonanță cu vederile și convin- gerile onoratului publică, care a asistată la acele esamene — a fostă și de astădată pe deplină mulțemitoriă. Din tote obiectele de învețămentă elevele aă dată răspunsurile cele mai escelente. Resultatulă acestoră esamene și peste totă nivelulă, la care s’a rădicată acestă scolă înaltă, ană de ană dela înființarea ei pănă astăzi, ne întăresce și mai multă în credință, că înființarea acestei scole in inter esulu culturel ndstre naționale a fostă o necesitate a timpului, și că sacri- ficiile, ce se aducă pentru susținerea el, sunt pe deplină re- compensate. Esamenele dela acestă scolă se potă privi ca o adevă- rată sărbătore și $ de bucurie, în care părinții, profesorii, elevele și întregă publiculă asistentă află o mulțemire. Laudă dară înainte de tote diligința și interesulă viă, ce l’aă arătată elevele acestei scole la învățătură, prin ce nu numai au causată bucurie părințiloră și tuturoră, dar și onore acestui institută, — recomandându-le totdeodată, ca să caute și în viitoră a spori în învățătură, ca cunoscințele câștigate aici să ajungă la perfecțiune cât mai mare. Mulțemescă onoratului corpii didactică pentru zelulă și devotamentulă dovedită și de astă dată în chemarea sa, rugându-lă, ca să nu pregete nici în viitoră a lucra pen- tru susținerea acestui institută de cultură națională în nu- mele celu bună și la desvoltarea lui. Nu mai puțină mulțemescă onoratului publică și cu de- osebire onorațiloră părinți ai eleveloră acestei scole, cari portă interesă pentru institutulă nostru și l’aă onorată cu 13* 196 * considerațiunile lord, căutându a da fiiceloră d-lorîi crescerea cea mai bună în spirită naționalii. Ve rogu, ca nici pe viitorii se nu detrageți bunăvoința, ce aveți cătră acestu instituții, la care concurgă fiicele ro- mâne din aprope tote părțile locuite de români. Dumnetjeă cu noi, și nimenea împrotiva nostră!“ — Publiculă nostru, precum în trecutii, așa și acum a distinsă aceste esamene cu simpatiile sale, cercetându-le în numără însemnată, cu deosebire viuă a fostă frecuentarea loră din partea ddmneloră și domnișoreloră române din Sibiiă și împregiurime. Ear părinții eleveloră veniseră din mari depărtări: din Ungaria și Bănată, din Bucovina și chiară și din România, a asista la esamenele fiiceloră loră, con- credute acestei scole cu internată. Porta edificiului Asociațiunei, ca în modă simbolică, era deschisă de ambe părțile, priimindă pre toți și tote, cari voră voi se se împărtășescă de beneficiile acestoră nobile instituțiuni culturale. Curtea cea spațiăsă, în curățeniă esemplară, saluta pre cei-ce întraă. Coridorele școlei eraă ornamentate cu verdăță și flori. în sale ne atrăgeaă frumdsele esposițiuni C de lucrurile de mână femeesci, lucrate de elevele școlei. Ear în sala festivă ne întimpina corpulă în vățăto reșcă, și din înălțime ne salutaă, pentru prima dată la atari ocasiuni fe- stive, chipurile fericițioră președinți ai Asociațiunei, dela Marele Andreii pănă la tinărulă betrână Georgiă Barițift. Eată în nourulă celă negru ală presentului și o ra^ă de lumină! Esamenele aă decursă în modă mulțămitoriă, dovedindă \ . tuturoră activitatea cea salutară a profesoriloră, precum și diligința și progresulă eleveloră, care cu înfățișare plăcută și cu voce sonoră respundeaă din tote obiectele de învăță- î mântă. Scola atâtă în privința îngrijire! de bună-aflarea , - fisică și sanitară, cât și a educațiunei și instrucțiune! ele- 3 veloră sale și astădată s’a arătată la înălțimea sa. > 197 Numerulu eleviloră, computândă și pre cele din cursulu complementarii, a fostă de 96, ear adăugendu-se și elevele școlei elementare a Reuniune! femeilorii române din Sibiiă, care scolă încă e adăpostită în edificiulă școlei civile, urcă la 120. Direcțiunea școlei a publicată și în anulă acesta pro- grama acestei scole, cu ună elaborată de profesdra Eugenia Trifâ despre însemnătatea economiei de casă, care-lă publi- cămă în cele următdre, și cu scirile școlare de directorulă. încheiămă aceste șiruri, recbmandândă acestă institută tuturoră stimațiloră părinți, cari dorescă a da fiiceloră loră, pe lângă o educațiune bună, și o instrucțiune sănătdsă, ambe la nivelulă culturei de astădi. Scdla civilă de fete a „Aso- ciațiunei transilvane “ continuă a se arăta demnă de numele, ce portă. Z. B. ÎNSEMNĂTATEA ECONOMIEI DE CASĂ. Credem a face ună bună serviță știm, cetitori ai foii nostre, publicândă în cele următdre ună articulă sub titlulă de mai susă, cu care tinera profesoră a scdlei ndstre civile de fete din Sibiiă, d-șora Eugenia Trifii, debutdză pentru primadată pe scena vieței ndstre literare. Acestă articulă zeldsa scriitdre l’a dată publicității în- tr’a VII. programă a acestei scole. Elă este primulă elaborată scrisă în acdstă programă de mână femeescă, și se cuprinde în următorele: Cunoscințele necesare pentru conducerea bună a unei case le cuprinde în sine economia de casă. Acdsta ne dă deslușire cu privire la importanța ocupațiuniloră economice din punctă de vedere higienică și economică, și ne învață încâtă este spre folosulă familiei și ală națiunei munca, ce desvoltămă în conducerea bună a unei case. Economia de casă pdstreză mai multă decâtă produce. Ună bărbată câtă de harnică nu pote câștiga atâta, câtă se nu se risipescă 198 prin negrija femeii. Bărbatulă are se câștige, femeea se pă- streze. Risipitorii se numesce acela, care dă bani și lucruri pre- țidse pe lucruri de nimica. Mai mare risipitorii este, care nu grijesce de starea bună a lucruriloră de valdre, și mai peri- culoșii, pentru-că „negrijitorulii“ nu se recunosce în veci de risipitorii. A economisa însdmnă deci mai întâiă și mai alesă a păstra, și numai după aceea & câștiga. Curățenia, ordinea și grija sunt mijlocele pestrărei. Simțulu estetică, precum și sănătatea pretindă, ca locuința, mobilele și în genere tote lu- crurile folosite de noi, să fiă curate și ținute în ordine. Curățenia și ordinea sunt poddbele cele mai frumose ale unei locuințe, și lucsulă acesta și-l potă permite și familiele cele mai serace. Prin curățenie ne putem feri de multe bdle, ba putem dice și de epidemii, prin ținerea în ordine a lucruri- loră ne cruțămă de perdere de timpă și de multe alte certe, însă nu e de ajunsă ordinea și curățenia, spre a ține lucru- rile în stare bună, ci trebue să le și îngrijimă. Ear îngrijirea este ținerea lucruriloră de valdre în stare bună, adecă de a se pută folosi câtă de multă; animalele în stare bună, ob- iectele din casă, servitorimea, acesta în stare bună sufletescă: ÎU moralitate, în frica lui Dumnedeă, prin tractare umană și alipire cătră casă și stăpânii casei, precum și în zelă, de a servi casei cu bucurie. O femee nu pdte aduce atâta zestre, câtă să nu se risipăscă, dăcă densa nu este grijitore. Din contră femeea harnică în economia casei aduce o zestre sigură, neperitore, care și după perderi întâmplate se totă re’nnoesce de sine în casă. Dela economia casei depinde însă nu numai bunăstarea cea materială, ci și cea morală, fericirea familiiloră. Celă-ce nu iubesce curățenia esternă, acela nu pune pondă nici pe cea internă; celă-ce nu-și ține obiectele și trebile materiale în ordine, acela nu ține în ordine nici pe cele morale; celă-ce e negrijitoră în cele materiale, este asemenea și în cele morale, căci omulă esternă și internă sunt în strînsă 199 legătură și nu se potă despărți unulu de altulii. Lipsa eco- nomiei casei risipesce și averea cea mal frumosă, ear serăcia apoi este isvorulă celoră mai multe rele. Fiindă economia casei basa bunăstărei materiale inme- diată și a fericirii familiiloru, este de lipsă, ca la crescerea fetițeloră, a fiitoreloră econome, să se pună deosebită pondă pe acesta. Durere, că în faptă nu e așa. Deorece țăranulă nostru, care trăesce după câștigulă pălmiloră sale, e fericită, dăcă pote câștiga o bucată de păne pentru copilulă seă. E cu multă mal preocupată de gândurile traiului și cu multă mal mărginită, de câtă să-și frământe capulă cu planuri de crescere. Face multă, dăcă se rdgă la Dumnedeă înaintea copiiloră și-l pune și pe aceștia se dieă rugăciunile, săă îl învață chiară elă a se ruga lui Dumnedeă. Ear țeranulă cu stare bună, crede a-și face datorința, crescându-și fetița de preotăsă, domnă. în planulă acestei cresCeri, economia casei ocupă forte puțină locă, ori nu figurăză de locă, căci: eco- nomia casei o va învăța dela maică-sa, dăcă va veni dela învățătura din oraș, săă dăcă va fi domnă își va țină servi- tore, ca se facă lucrurile „cele proste“. Așa banale espresii se audă de comună. Casa părintăscă nu face dară nici pe departe în acestă privință atâta, cât este de dorită, și ce pu- țină face, face mai multă din instinctă naturală, decâtă- pre- cugetată, după plană statorită și principii dătătore de direc- țiune. Și ar fi mare lipsă să facă, căci: dedarea este celă dintâiă și mai puternică mijlocă de crescăre. La ce e de- dată omulă de mică, nu lasă când e mare. Acestă adevără arată, cât de nepricepută vorbescă aceia, cari dică, că copiii fiindă în etate fragedă nu se potă „pune“ la lucru. La cu- rățenie însă, ordine și a-și griji uneltele sale, trebue dedată copilulă cu consecvență de mic, alt-cum aceste calități alese ' nu prind rădăcini mai adânci la dânsulă nici cândă. De asemenea să fie deprinsă a’și face lui însuși și altora folosă prin activitate, căci aplicarea spre activitate, precum scimă, la copii este mare. Și de nu o ocupămă în direcțiune săne- 200 tosă, ea isbucnesce în direcțiuni stricăciăse. Basa crescerei econămel bune este deci casa părintăscă, și timp ulii de mâne- cate, etatea cea mal fragedă. Puținii face în acostă privință și scola poporală la noi. Multii, unde se învață ceva de cusută, împletituri și grădi- nărită pentru bucătărie; în cele mai multe locuri nici urmă nici de aceste. în scolele mai înalte de fete, puține câte avem, se pune pondă mai multă pe broderii și lucruri de lucsă. Mai mare pe acestea decâtă pe cusută. Cumcă nu e bine, ba forte răă, că la crescerea feteloră nostre, ună obiectă de prima ponderositate, cum e economia casei, se tractăză atâtă de răă, atâtă din partea casei pă- rintesc!, câtă și din partea școlei, și că în aceste din urmă adi, când totă lumea pretinde resultate practice, ce puțin se face, se face mai multă teoretice, de câtă, cum ar trebui, practice, — va afla chiar și laiculă, decă va cugeta asupra lucrului. Ce e dar de făcută? Inteligința, dăcă nu alții, preotulă și învățătoriulă, se lumineze și îndrepte poporulă, a-și deda copiii de mici la curățenie, ordine, punctualitate și activitate folosităre amăsurată puterii loră, premergendă cu esemplu bună. Șcdla poporală să pună în toți anii cursului de învă- țămentă pondă pe grădinărită practică, cusută amăsurată pu- , terii și priceperii fetițeloră, cărpiturî, bucătăria simplă și gustosă, spălată și călcată de rufe și croitulă simplu. Aceste din urmă în clasele mai înalte și scola de repetițiune. Sfaturi bune pentru părinți și copii, ba pentru acești din urmă și îndrumări, se nu lipsăscă nici odată. Domna preotăsă, în- vățătăre și alte dame din comune, ară face mare bine Sin- guraticiloră și causei bune, dăcă ară arăta unoră fetițe mai > mărișore, cari umblă d. e. la scola de repetițiune, cum se pre- gătescă unele bucate simple, dar gustose; cum se croescă unele vestminte țărănesc!; cum să arangăză o grădină etc. Cu acăsta nu numai ar face mare bine respecțiveloră - . fetițe și națiunei, dar și-ar cresce sieși ajutoră pentru. 's ‘ ' - 201 r’ \ ' cașuri de lipsă. în scolele civile și superiore de fete și în institute de crescere ar trebui să se dee timpii îndestu- litoră, și acesta să se ficseze în planulă de 6re, pentru prac- tica economiei de casă; altcum totă teoria economiei de casă este aruncată în văntă și fără valore. Firesce, că practica economiei de casă trebue să se facă după plană bine desbă- tută și statorită. însă lucruri, cari se învață la scălă, dar nu se continuă afară de scolă, aă de regulă o durată, adecă vieță forte scurtă. Așa s’ar întâmpla și cu economia de casă învățată în scolă, decă nu ne-am îngriji, ca aceea să se continue și afară de scolă. Acâsta am pute-o face prin înființarea de reuniuni de ale economeloru, în fruntea cărora ap trebui se stee în fie-care comună economele cele mai inteligente și mai harnice. Nu trebue aici multe formalități, organisări, statute etc., ci resoluțiune de a face binele și fapte în locă de multe vorbe- și întinsă organisare. Cu conveniri și con- vorbiri simple din când în când încă s’ară pută ajunge scopulă. Vorbind despre aceea, cum a văzută ori cum face cine-va unulu sâă altă lucru, aceea ce Scie, ce a descoperită seu a aflată unulă, devine . sciința și desteritatea tuturoră. Apoi câtă de bine s’ar pută îngriji aceste reuniuni ale eco- nomeloră de seraci, de veștminte și cărți pentru copii să- raci dela scălă, să îndemne părinții a-și deda copiii, mai ales fetele de mici la cele ce se țină de economia de casăj să aibă scdla învețătore anume, care să se ocupe multă cu studiulu acesta în teoriă ca și în pracsă, și fetele cele mai mărișore și cele eșite din scolă să aibă îndreptare și unde se practizeze din când in când cele ale economiei de casă. O reuniune compusă din cele mai simple femei în celă mai mică sată, ară pute se reverse 'multă bine în jurulă seă cu cele mai simple mijloce, numai inimă caldă și voie bună să aibă. D’apoi profitulă loru propriă! în locă de clevetiri netrebnice, ba de multe ori stricăciose sieși și altora, schimbare de idei și păreri, asupra lucruriloră de fo- losă, și prin acesta încuragiai-e de a înainta pe calea apucată și îndreptare în cas de lipsă. Durere că la noi rîd și bat- jocorescă unele mișcări ca și acestea, cari tindă a forma re- uniuni femeiesci sâă de econ6me. Și cu acesta sugrumă multe, porniri sănetdse ale unoră omeni buni, dar nu destulă de resoluți, uitândă că poporele culte au de acestea de multă și aă și rodele loru binecuvântate. Eugenia Trifu. DIPLOMĂ DE DONAȚIUNE DELA ION LEON VOEVOD ȘI DNU ALU ÎNTREGEI ȚERÎ ROMÂNESCI, DELA ANULU 1631. Amă comunicată în Nr. 6 a. c. ală acestei scrieri transsumptulă diplomei de donațiune dela anulă 1375, prin carea Ludovică I. (1342—1382) donâză credinciosului seu „Voyk OIachus“ și fiiloră și următoriloră lui moșia Balașnița din districtulă Mehadiei în Bănată, alăturândă acelui Nr, și ună facsimile ală acelei diplome, lucrată în distinsele stabi- limente ale Academiei române. Totdeodată amă arătată și proveniența acelei diplome, că adecă este unulă din docu- mentele, ce la stăruințele autoritățiloră nostre bisericesc! jxă întrată la Asociațiunea transilvană ca materială la comple- tarea prețiosei scrieri „Date istorice privitdre la familiile nobile române, culese de I. cav. de Pusgariu''', cari aă eșită și continuă a eși sub auspiciile Asociațiunei transilvane.' In Nr. de față suntem în posițiune, de a pute publica, totă din acele funtâni, ună facsimele ală diplomei, prin carea Vo- evodulu României Ion Leo donâzâ Iul Bârbat- Vizi Miclâusu J din Hațag moșia din satulu fupă/nescl dela Gura-Jiulul. Diploma e scrisă în limba slavă, și totă sub îngrijirea bine- voitore a Academiei române tradusă în românesce și foto- litogrăfiată în Bucuresci. Transscrierea în limba slavă după l. ortografia modernă o trecemă, căci amatorii află aici diploma în ortografia ei originală, și comunicăm în cele următore numai traducerea română. Aceea sună astfelă: „Cu mila lui Dumnezeu Ion Leon Voevocl și Domn alu între- gel Țeri românesci, fiiulu marelui și preabunului repausatului Ion J 203 Ștefanii Voevod, dât’amă Domnia Mea acestă porunca a Domniei ' Mele — prietenului Domniei Mele jupan Bărbatii-Vizi *) Miclăușă și copilului seu Matiiaș din Hațag și și filoră lorii, câți Dumnecjeă le va dărui, ca se-i fie de moșie în sătulii Jupănești dela Gura- Jiului partea Crăsnariloru întregă, cât a stăpânită Ștefană Fagaraș, '< care se atiă între sătulă Porcenii și între sătulă Sâmbătinulă, din câmp și din pădure și din apă și din seliștea satului și de peste totă pe cât se va alege, peste totă hotarulă și multă puțin dela botară la hotară. De ore ce a cumpărată jupană Bărbată-Vizi ? Miclăuș și fiulă seă Matiiaș acea sus numită moșie dela Hamza postelnic din Tîrgulă Gilortului, fiiulă lui Barbulă postelniculă pentru 5000 aspri gata. Și a vendută Hamza postelniculă de buna sa voie și cu scirea tuturoră megiașiloră și a boeriloră dela munți și din vale și de peste tote locurile, și înaintea Domniei Mele fără nici o siluire. Și a vedută Domnia Mea și zapisulă de vendare scrisă de mâna lui Hamza postelniculă cu mulți boerî ca martori scriși în zapis, anume din Câmpina Paleolog logofetulă și din Greci Andronie și din Cărpiniș Stanciulă vat. și din Curte Nicola postelniculă și din Cufpeni Barbulă și din Alexeni Petru și din Vălani Datco și din Hurezi Oprea și din Ogrumi Nicola păharuiculă. De aceea dat-am și Domnia Mea prietenului Domniei Mele jupan Bărbată-Vizi Miclăuș și fiului seă Matiiaș, ca se le fie loră de moșie în Jupănești cu venitulă moșiei în ohabnica fiiloră; nepoțiloră și strănepoțiloră, și de nimeni neclintită se remâie după porunca Domniei Mele. De aceea și mărturii așeză Domnia Mea pe jupan Miho marele Ban'ală Craiovei și jupană Popa marele logofătă și jupană Dumitrasco marele visternic, și jupană Paolacbi marele spătar, și jupan Costandin marele comis, și jupană Văsilie marele păharnică și jupană Juovce (?) marele postelnică, și isprav- nică jupană Hriza marele dvornică. Și am scrisă eă Lepădată logofătă în orașulă Bucuresci, luna Aprile în 20 (iile și dela Adam pănă în dilele acestei scrieri anulă curgătoră 7139 anulă Domnului 1631. Ion Leon, voevod**) Ion Leon, voevod***) T „ , Cu mila lui Dumnedeă (L. S.) ₙ Domn. (Conformă traducerei trămise la comitetulă Asociațiunei din partea Academiei române). Sibiiă, 2/14 Maiă 1894. ♦) Comuna se chiamă românesce: Rîu-Bărbatii, ear unguresce Borbâtviz. ' Red. ♦*) Monograma Domnescă scrisă cu chinovar. ***) Peste monogramă iscălitura cu mâna Domnului. 204 TESTAMENTULU LUÎ NICOLAU BĂLCESCU. „Ateneulă Românii" și după acela multe din foile nostre periodice publică Itestamentulă marelui patriotă și ilustru scriitorii și istorică Nicolaă Bălcescu, unulă din pionerii, cari aă preparată independența României. Elă a fostă espatriată pentru scrierile sale, a petrecută anii din urmă al vieței sale mâncândă pânea cea amară a esilulul, salutândă multă iubita sa patriă „de pe plaiulă înstrăinărei“ și a terminată vieța sa la Palermo. Necazurile și lipsa, cu cari s’a luptată pănă la mortea sa, ne împresio- neză forte durerosă, dar marescu totă odată iubirea, stima și recunoștința ndstră cătră ilustrulă bărbată, care mal bucurosă a suferită esilulă, sărăcia și mortea, decâtu a purta și mai departe umilirea patriei sale. Testamentulă lui este o dovadă elocuentă despre nobili- tatea sufletului, ce o a păstrată pănă în momentele din urmă ale vieței sale; și împlinimă ună actă de pietate, dândă locă acelui testamentă și în acestă fdiă.. Elă se cuprinde în următdrele: „Declară eu subscrisulă, că posed: unu geamantană de pele cu haine vechi, adecă: 3 haine (jachete), 2 pantaloni, 8 veste, 2 haine (jachete) de casă, 3 cravate cu unu acu artistică de argintu representândă unu papagalu, 6 părechi ismene, 14 cămeși, 9 ștergare, (prosdpe) de pânză, 16 batiste de mătase, 5 flanele, 1 pereche de ghete de postavă negru, 5 părechi de ciorapi de lână, cinci pă- rechi de ciorapi de bumbacă, 9 serviete de bumbacă, 14 gulere, 4 pantaloni de vară, 6 fețe de perină, 2 ...., 1 cutie învelită cu catifea chirmizie cu joculu de șach chinezescă de fildeș; diferite legături de hârtie de studiu pentru istorie, apoi feliurite cărți în doue lădițe pecetluite; doue pălării, una de călătorie; o lădiță cu catalogulu cârțiloni. Aceste obiecte se voră da domnului Ioană Ghica seu cui se va presentă din partea lui. Declar apoi, că sunt datoră domnului Salvatore Ragusa, ho- telierulă Tinacriei, o lună de locuință și mâncare, învoită cu suma de doi piaștri pe di, afară de alte lucruri estraordinare; mai de- clară și voiescă, ca numitulă Ragusa să mai fie răsplătită și de 40 piaștri pentru cheltuiala, ce va trebui se facă cu despăgubirea ■ ' 205 obiecteloru, cari voru trebui distruse seu arse altfelu din causa bolei mele. Unu ceasornieu de argintii fără lanțu și piaștri... Declară, că datorescu doctorului Decio Battaglia 15 piaștri . pentru visite făcute mie, și lui Toma Mollone servitorii 3 piaștri și jumătate, și pe lângă acestea șese piaștri de bacșiș servitorilorii, otelului. Palermo, la 20 Novembre 1852. [S-]- N. Bălcescu. [S.J Capă Andrea Cucciu, martorii [8.] Nicolae Prasto, martorii. COMERCIULU ROMÂNIEI Dintr’ună artieulii alG distinsului academiciană dlă P. S. Aurelianu, basată pe datele statistice oficiale, publicate de directorulu dlu Krupenschi, estragemă unele date forte însemnate, pri vifore la comerciulii României. Acelea se cu- prindă îp următdrele: ' La 31 Decembre 1889 se aflaă în totă Româniă 41,855 firme neguțătoresci, și anume 25,743 în orașe și târguri, ear 16,112 în comunele rurale. în fruntea tuturoră județeloră stă județulă Ilfovă cu capitala Bucuresci, apoi urmeză Doljulă, Iașii ș. a, ear mal puține firme aă județele Gorjulu și Muscelulă. Lăsândă la o parte Ilfovulă cu capitala Bucuresci, cu 5,470 firme, cele 36,385 firme, ce rămână, se reparteză după naționalitatea deținătoriloră loră astfelă: 20,262 adecă 55.69% firme românescl; 12,474 adecă 34.29% firme israelite; 3,64=5 adecă 10.02% străine. Va se dică, din o sută firme comerciale numai sunt românescl, ear 44xj^ israelite și străine. Firme israelite se aflaă în județele următore: Suceva 94%, Botoșani 92%, Dorohoiă 91%, Văslul 89%) Romană 86°/₀, Bacâu 85%, Iași și Peatra câte 82%, Huși 70%, Berladă 53%, Galați 42%, Focșani 40%, Râmniculă-Sărată 31%, Tecuciă 30%, Brăila 24%, Tulcea și PitescI câte 20%, Buzeă și Târgoviște câte 19%, Turnu- Severin 15°/OJ Constanța 14%, Călărași, Tergulă-Jiu, Ploescl 206 . - ' ■ '• % , și Giurgiu câte 11%, Craiova și Râmnicu-Vâlcea câte 10%, Turnu-Măgurele 9%, Caracală 8%, Slatina 7%, Câmpu- lungfi 1%. ₓ Precum se vede din conspectulfi acesta, în piațele din Moldova comerciulă celfi puțină de jumătate, ba în unele ținuturi aprdpe întregii este în mânile evreilorfi, și starea lui se îmbunătățesce în favorulfi populațiunel române, cu câtă mergi în josă spre Dunăre și vil în susă spre Carpații tran- silvani și bănățeni. Dar și aici parte mare numai la părere. Căci în loculă firmelorfi evreescl vină altele, dar totă străine, adecă de altă naționalitate, afară de cea evreescă. Și anume în orașele dela Dunăre mal totfi comerciulă este în mânile străiniloră. Constanța are 73% firme străine, Tulcea 67%, - Turnu-Severină 42%, Turnu-Măgurele 30%, Brăila și Ga- lații câte 28%, Giurgiu 27%, Călărașii 24%, Tergu-Jiu 29%, Corabia 17%, etc. Totă așa de nefavorabilă este comerciulfi în comunele rurale: ~ . în județulă Botoșani 75%,-Suceva 70%, Nemțu 63%, Vaslui 58%, Romană 57%, Dorohoiă 56%, Iași 51%, ' Bacău 42%, Tecucifi 39%, Fălciă 38%. Covurlui 29%, și Tuto va 26% sunt firme evrescl. Ear în multe județe comerciulă din comunele rurale este aprdpe întregă în mânile evreilorfi, și unde nu predominăză evreii, loculă lorfi îlă cuprindă alțl străini. Va fi de ajunsă, a însemna, că firme române, afară de Ilfovfi cu Bucurescil, sunt 19,885, israelite 12,479, grecescl 1,534, bulgărescl 629, armenesc! 370, germane și austriace câte 347, serbescl 223, rusesc! 104, poloneze și franceze câte 38, maghiare 32, italiene 21, englezesc! 10, elvețiene 2, spaniolă 1, micste 98. Prin urmare din 36,385 firme comerciale, afară de cele 5,710 din județulă Ilfovfi, numai 19,885 sunt românescl, ear celelalte evreescl, grecescl, bul- gărescl etc. Cu dreptă cuvântă dar dlă Aureliană chiamă seriosa atențiune a compatrioțiloră sei asupra acestei formale inva- ■ '' ■ 207 ' ' ’ ;V siunl a străiniloră în comercială României, îl provăcă a se lăpeda de indiferența lord în acăstă causă, și încheia memo- rabilulu articula cu cuvintele: „Să fimfi atenți. Curentulu acapărărei economice cresce pe anii ce merge în România, pe nesimțite se înstrăinăză unulii câte unulă ramurile de ac- tivitate economică. Pe acăstă cale se pote întâmpla, ca unii neamă nepăsătoru se devină elu străinii în țăra sa°. Acăstă admonițiune a distinsului economii națională are aplicare și la noi, românii de dincoce. Dela Carpați pănă la Tisa în cele mal multe ținuturi prevalămă cu numărulă sufleteloră; dar comerciulă și industria sunt mal cu totulă în mânile conlocuitoriloră de alte naționalități, și în specială invasiunea și influința evreiloră cresce și aici vă^endă cu ochii, și ocupă necontenită terenele amintite de Aureliană. INSTRUCȚIUNEA ÎN ROMÂNIA. Despre marele progresă, ce a făcută România în ultimii 30 ani, în urma seminței cel roditore aruncate în pămentălă el de Heliade-Radulescu, Maiorescu, Floriană, Circa ș. a., dă o dovădă eclatantă funcționarulă ministeriulul instrucțiune! Demetriă Teleoru, carele espune într’o tabelă comparativă starea instrucțiunel la 1864/5 și la 1891/2. Din acăstă tabelă comunicămă, după „Țara⁰ urmă- tore date. I. Numerulii scâlelorii. La 1864)5 erau: La 1891)2 erau: ' Scole rurale de băieți 2110 micste 3,428 „ urbane de băieți 87 191 - „ „ de fete 69 172 „ secundare de băieți 20 53 „ „ de fete 4 20 în totală scole rurale 2110 micste 3,248 „ urbane 156 363 „ secundari 24 73 "■■■ ■ ■ ■ ■ ’ ■ ' ■ ' ' ' - 20 8 - II. Corpulu învățătorescii. La 1864)5. învățător! rurali 2110 La 1 891)2. Institutori 327 j 2846 Institutore 174 532 Profesori 218 802 Profesore 10 286 In totalii: Corpulă didacticii ruralii 2110 „ „ urban 501 | 3378 „ „ secundară 228 1088 III. Numerulu eleviloru. Elevi în scdlele rurale 58,743 Eleve în școlele rurale 2,829 137,580 Elevi în școlele urbane 15,043 23,957 Eleve în școlele urbane [6,096 | 59,556 Elevi în școlele secundare 2,450 Eleve în școlele secundare 309 10,317 în totală: 3,080 în sc61ele rurale 61,572 161,537 în scâlele urbane 21,137 59,556 ■ în școlele secundare 2,759 13,397. Numărulă eleviloră și eleveloră din școlele rurale în 27 ani s’a urcată cu 100,000; și autorulă Speră, că în urma energiceloră și înțelepteloră mesurl luate de ministrulă actuală Tache lonescu, numerulă acesta atâtu la orașe câtă și la sate în doi trei ani se va duplica. Fiă! PUBLICAȚIUNÎ ALE ACADEMIEI ROMÂNE. Au eșitu de sub tipariu: Documente privitore la istoria româniloru, culese de Eudocsiu Hurmuzachi. Publicate sub auspiciile ministrului culteloru și in- strucțiune! publice și ale Academiei române. Volumulu VIII, 1376—1650. Bucuresci 1894 (762 documente). Documente privitâre la istoria Româniloru, culese de Eudocsiu de Hurmuzachi, completate de Nic. Densușianu, etc. (ca mai susu). Volumulu II, partea 4. 1531—1552. ' ' ²⁰⁹ Totă sub auspiciile Academiei române, și în specialii ale M. Sale Regelui, aii eșită din Etimologicum magnum Romaniae de B. < Petriceicu-Hașdeii, tomulu III, făscioră II, Ban-Baz. Bucurescî, stabil, grafică I. V. Socecu, 1894. Totu sub auspiciile acesteia au apărută: Vasile Alecsandri. Discursă de recepțiune, rostită în ședința solemnă sub președința M. S. Regelui la 25 Martiă 1894, de Du- mitru C. Ollanescu, membru ală Academiei române. Cu respunsulu d-lui lacobă Negruzzi, membru ală Academiei române. Bucurescî 1894.—Fascicululă, afară de distinsele discursuri ale academicie-' niloră numiți, aduce și portretulu bine reeșitu și subscrierea lui > • V. Alecsandri. Distinsulă discursă de recepțiune, în care Alecsandri este privită ca română, ca bărbată de stată și ca poetă termină cu memorabilele cuvinte: „Din lucrarea lui de o jumătate de secolă timpulă va respecta ceea ce este puternică și înțeleptă, dând vânturiloră totă ce e pulbere și sunetu. Ș’acum, copil nemuritori, TovareșI de eterne lupte, Pe lira-I cea cu corde rupte Și pe mormerjtu-I puneți flori! A vostre inimi veclnicu calde, Terâna lui se le simțesca, Și lacrimile șiroiască, Isvoru neprețuită, s’o scalde; Ear mândrulu resăritu de s6re, O! Muse sfinte cu viu graiii, Se facă pe-alu Moldovei plaitl, Se crescă flore lângă flore"! DIN CRONICA LUNARĂ. Personale. Duminecă 29 Maiu (10 luniă) c. s’a sevârșită la Bucurescî în biserica Crețulescu cununia dlui Ioană Biană, profe- soră, bibliotecară ală Academiei române, cu d-șora Alecsandrina Baicoianu. Ca nași aă figurată dlă D. Sturdza și d-na Grădisteanu. Esamenele la seminariulu archidiecesanu „Andreianu“ din Sibiiă se începu la 17 și se termină la 29 luniu v. Numerulă eleviloră în secțiunea teologică e 70,'în cea pedagogică 84. Esamenulu de maturitate la școlele medii gr. or. române din Brașovă l’au prestată la finele anului școlară 1893/4 29 șco- lari, și anume : la gimnasiă 15 tineri, ear la scola comercială 14. Corpurile profesorale ale universitățiloru din Bucurescî și Iași aă luată resoiuțiuni de protestare contra sistemului de asu- prire maghiară față cu poporulă română, care aperă drepturile 14 neprescriptibile la esistința sa națională. Asemenea și Academia română carea a luată hptărîrea, a aduce aceste asupriri la cunos- cința tuturoră Academiiloră, cu cari stă ea în legătură spirituală. _ Necrologu. La 23 luniă (5 luliă) a. c. a răposată în Răși- nari, după îndelungate și grele suferințe, dlă Sabinii P. JBarcianu, proprietară, dirigentă ală economiei de instrucțiune comitatense, președinte ală comitetului parochială etc. în anulă 33 ală verstei și în luna 5 a fericire! sale casnice. Agricultura română din Transilvania sufere prin mortea zelosului bărbată o perdere grea. Necrologu. Romulă de Crainicii, protopresbiteră gr. or. în Dobra, asesoră ală consistoriului metropolitană, membru ală co- mitetului centrală ală partidului națională, membru ală Asociațiunei transilvane etc. a răposată la 12/24 luniă a. c. în etate de 46 ani. Reuniunea română de musică din Sibiiu a dată la 9 luniă n. ună concertă, ce a reeșită forte bine, Ună concursă forte prețiosă a dată acestei reușite tinera nostră virtuosă în violon- celă D-șora Leontină Gărtner din Brașovă. Ear ca obiectă noă / a figurată între piesele cântate „clopotulă“ („Das Lied von der „Glocke") de Schiller, tradusă de președintele reuniunei și diri- gentă ală corului d. G. Dimg. Proiectulă de lege despre-căsătoria civilă, primită în camera deputațiloră și a doua oră, s’a presentată de noii și casei magna- țiloră și s’a primită cu maioritate de 4 voturi. Ministru r. de culte și instrucțiune publică, în loculă demisi- onat ului Albină Csăky, a fostă numită Br. Roland Ebtvos, profesoră universitară în Budapesta și președinte ală Academiei ungare. Venitoriulă va areta, decă noulă ministru va continua calea, cea cu totulă greșită a antecesorului seă ori se va re’ntorce la cea ■ mai națională și mai dreptă a răposatului seă tată, care a creată < legea școlară dela 1868. , ¹ Studenții universitari bosniaci din Gras aă fostă citați la ./.v rectorulă universității, care le comunică hotărîrea ministrului co- mună de finanțe, în urma căreia li-se interdice strictă sub pedepsa 'x perderel stipendieloră, de a lua parte la mișcări politice. / Urmașulă Iul Billroth este profesorulă dela universitatea din ' a? Braga Dr. K. Gussenbauer, carele mai mulți ani a fostă asistentă 3 ală renumitului seă antecesoră. . Societatea de cultură macedo-română din Bucuresă a serbată -CS Duminecă 22 Maiă v. cu frumosă solemnitate sfințirea sțegului seă în biserica mitropoliei; actulă religiosă Pa severșită însuși î. P. S. Mitropolită primată. — ' 211 Distincțiune. Profesorală Dr. Emanuilu Grigoroviță a fostă decorată de M. S. Regele Carolă cu' ordinală „Coronă României" în gradulă de cavaleră. • . , Dlă V. A. Urechiă a fostă alesă președinte ală secțiunel române a Felibrigiului latină din Francia, care va se între în re- lațiuni mai deaprope cu Liga culturală română. Foiă nouă. Cu 1 Septembre a. c. va apăre sub redacțiunea dlui Ioană Popă-Reteganulă o revistă lunară cu numele „Sătdnuîu“ Scopulă acestei reviste va fi de a aduna la ună locă — după pu- tință — totă materialulă literaturei nostre poporale. Prețulă la ană 6 fl. seă 15 franci. Table comemorative. Poporulă săsescă a serbată la 17/29 luniă cu mare solenitate punerea de table comemorative la casele din Sighișora, unde s’aă născută și aă vețuită episcopii lui dece- dați G. P. Binder și Dr. G. D. Teutsch și poetulu seă națională M. Albert. Aceste place le-a făcută orașulă Sighișora, carea ă ■ avută rară fericire, a da poporului săsescă umilă după altulă trei episcopi, adecă pre cei doi numiți și pre celă actuală Dr. Friedric Muller, precum și pe poetiilă numită. Scriitorulă acestoră șiruri, carele venereză în cei doi episcopi din urmă pe foștii sei profesoră, ear în poetulu pre conscolarulă seu, se alătură la aceste acte de •pietate, cari servescă spre laudă aceloră onorați ca și celoră ono- ratori. La congresulă de igienă și damografiă. ce are a se ține în anulă acesta în Budapesta, medicii din România nu voră participa din causa „evenimenteloră grave, petrecute la Clujă, și a perse- cuțiunei Româniloră din Transilvania și Ungaria". Comercială României cu ț.trile streine, după „Cur. Fin.“ în cei 10 ani din urmă a crescută în modă îmbucurătoriu, și anume urcându-se importațiunea dela 359 rnilione franci-la 380 rnilione, ear esportațiunea dela 220 rnilione la 285, și cuprindendă impor- tațiunea parte mare numerosele construcțiuni și furnituri ale statului Esposiție de tablouri în Bucuresci. La 16/28 Maiu s’a des- chisă lâ Bucuresci în șalele Ateneului română prima esposiție română de pictură și sculptură. Numerulă pictoriloru români, cari aă espusă tablouri, e 45; dintre aceștia pictorulă din Sălagiă, dlă Nicolae Brană are mai multe și anume 33 picturi în oleă, 2 desemnuri și 1 pastelă. După dlu Brană mai multe are dlă Alparti care a espusă 13 tablouri. Aă mai espusă pictorii Artachino, Luchiană, Șoldănescu, G. Vernon, P. Alecsandrescu, Pascali, Vin; _ tilescu; dintre sculptori lonescu-Valbudea și alții. 14* 212 Distincțiune. Directorului (Harului „L’Independance Roumaine" dlui Georgiă Emanuilă Lahovari s’a conferită „Steua României¹⁴ în gradălă de comandorii. Rectorii magnificus alu universității din Clujă s’a aleșii pro- fesorulu de limba și literatura germană Dr. Hugo de Meltzl, fra- tele deputatului dietală Dr. Oscară de Meltzl. Donațiune piă. Prin mijlocirea P. Archimandrită Dionisie dela Bușteni, guverriulă română a dăruită capelei gr. or. române din Mehadia Băile Herculane — unde în totă anulă petrecă mii de cetățeni români, ună corpă întregă de cărți rituale bisericesc! de rară frumseță și valore. După programa gimnastului de confesiunea augustană din Sibiiu, edată de directorulă Carolă Albrich sen., la școlele acestea ' aă învățată în anulă 1893/4: 1. la gimnasiă . . 282 școlari; 2. ' la reale . . . 308 „ 3. la elementare . 439 „ cu totulă . 1029 școlari- Aceștia sunt: a) după religiune: ev. aug. 712, ev. elv. 12, unit., rom, cat. 145, gr. cat. 20, gr. or. 149, israeliți 18. b) după naționalitate: germani 844, maghiari 30, români 171, de alte naționalități 11. Numerulu profesoriloru: ]a gimnasiă 13, la reale 13, la ele- mentare 8, cu totulă 34. Biserică nouă gr. or. rom. în Maieru Timișâreî. în urma, recercărei, ce ni se face, aducemă la cunoscință publică, că co- . muna bisericescă gr. or. română din Maierii Timișorei va se-și. vadă biserica n6uă în locttlă celei vechi, și neajungendu-i jnijlocele proprii, face apelă la generositatea creștinescă, a le veni în aju- toriă. Ofertele benevole sunt a se adresa președintelui comitetu- lui parochială dlă Costa Mihailovici în Timișâra. :■-■■■ D-șora Agata Bârsescu zace greă bolnavă în Viena. Dorimă împreună cu toți românii, distinsei nostre artiste cea mai grabnică însenătoșare. Povești române în franțozesce.' La Parisă a apărută ună elegantă volumă întitulată „Sept contes roumains¹* (7 povești ro- mâne), traduse de dlă Jules Brun, cu o Introducere generală și ună comentară folcloristă de dlă Leo Bachelin. 213 „Fundațiunea Emanuilă Gqjd,uu, după-Analele eî, tomulă III, ■ fasciculul!! IV. anulă 1893 aretă la încheierea anului 1892 active licuide ................................• . . fl. 1,573,853.69 pasive . . . ................•. . . . . „ 236,893.23 Restulă activ fi. 1,336,960.46 Numerulă stipendistiloră pe 1892/3 a fostă de 91, și anume: 9 medicinist!, 18 juriști, 2 filosofi, 1 silvanistă, 7 technici, 12gim- nasisti și 18 rigurosanți; summa spesată a foștii în 1892, de 14,752 fi. 27 cr.; cea propusă pe 1893/4, e de 19,665 fl. 93 cr. Tinerimea academică română din Clujă și Budapesta este urmărită din partea senat eloră universitare pentru participare Ia procesulu „memorandului" și pentru redactarea și subscrierea ape- luriloră „Cătră poporulă română" și „Manifestulă junimei acade- mice române". Ba pentru lucrări de totă imiocente: asistare la sosirea membriloră comitetului și altele de acestă felă s’a pornită formală gdnă chiară și asupra băiețiloră din gimnasii. — Candida pax homines.... „Economulă“, institută de credită și economii în Clujă, a încheiată rațiociniulă seă pe anulă 1893, cu ună profită curată de 8835 fi. 44 cr. Pentru scopuri culturale și filantropice s’aă dată în anulă 1893 250 fi., ear pentru 1894, s’aă preliminată 638 fl. 54 cr. La societatea ddmneloru române aă mai întrată pănă la 6/18 luniă summa de 1101 fi., partea cea mai mare (748 fi-) dela dlă Modestă cav. de Grigorcea. Cursuri pentru limba maghiară. Ministrulă Csâky a dispusă, ca în feriile anului curentă se se țină pe spesele statului la S.- Sângiorgiă, Clujă și Deva cursuri, în cari învățătorii nemaghiari se-și potă însuși pe deplină cunoscință limbei maghiare. — De alte cunoscințe pe semne nu e lipsă. Gimnasiă completă la Gherla. Cu începere dela 1 Septembre a. c. se va deschide la gimnasiulă inferioră din Gherla prima clasă' de gimnasiă superioră, și în anii următori voră urma și celelalte trei clase. Censura de profesori pentru limba și literatura română și latină o a depusă înaintea comisiunei esaminătore din Budapesta și DD. Teodoră Bulcu din Beiușă și Ioană Bunea din Sibiiă. Președintele republicel franceze Sădi Carnot, la 24 luniă n. sera când mergea la teatru în Lyon, a fostă assasinată în trăsură de ună tineră anarchistă italiană Cesario și a murită în grele dureri noptea după 12 ore. 214 Scâle de stată. Exministrulă de culte și instrucțiune publică conte Csâky în ultimele dile ale „regimului" seu a. dată o ordina- țiune, ca la 1896, cu ocasiunea serbărei mileniului, se se înființeze prin ținuturi cu naționalități nemaghiare 400 scole de stătu, se înțelege qu limba de propunere maghiară. Ore așa se înțelege art.. de lege 38 : 1868, unde, prin ținuturile cu poporațiune nema- ghiară statulă are se ajute a se înființa scole cu limbile de pro- punere ale naționalitățiloră respective? Industria de casă română. în urina unui căldurosă apelă, ce face dlu Dr. Zotta în „Gazeta Bucovinei" domneloră române din Bucovina, suntemă în drepții a crede, că acelea voru concure. cu producte de ale industriei de casă: țesături, cusuturi ș. a. la esposiția din Bucuresci, ce se prepară pe lunile Augustă și Septem- bre din partea cooperatoriloră români. Se scie, că acestă ramă de industria este bine cultivată în Bucovina, și că productele ei au escelată prin frumsețea, gustuositatea și solidaritatea loru și la esposițiunea agronomică forestieră universală din Viena dela anulă 1890. Foia nostră a aprețiată acestă împregiurare într’uuă articulă specială*), și credem, că femeile române din Bucovina, precum și din tote țările locuite de Români nu voru lipsi, a îna- vuți și înfrumseța cu productele industriei loră casnice și acestă esposițiune, cea dintâiă în acestă estensiune la poporulă nostru. Asemenea sperămă, că acestă esposițiă din capitala României va fi cercetata cu deosebire de poporulă nostru din tote părțile. - Unu noă bulevardu se va face la Bucuresci; elă va porni din răspântia pieței Sf. George în încrucișare cu Lipscani și va merge pănă la șoseua Kiseleff. Decani la universitatea din Cernăuți aă fostă aleși pentru ■ 1894/5: la facultatea teologică profesoră Eusebiă Popoviciă, la cea juridică profesoră Dr. Fr. Schuler-Libloy, și la cea filosofică Dr. Smal-Stocki. Mișcarea populațiunei în Germania și Francia în anulă 1894, ne presenteză următoriulă resultată: Nasceri: în Germania 1,795,971; în Francia 855,847; Căsătorii •. în Germania 398,775; în Francia 290,319. Morțt: în Germania 1.211,402; în Francia 875,888. în Germania la 1000 locuitori sunt 24’1 morți, ear în Fran- cia 22 3; nasceri sunt în Germania la 1000 suflete 35 7, ear în ’) Industria de casă română la esposițiunea din Viena. „Transilvania¹¹ Nr. 1 din 1892. ' •■•' . â¹⁵. ” ■' Francia 22 3; așa dar în Germania mai mulți născuțî, dar și mai mulți morți; în Francia mai puțini născuți, ear și mai puțini morți.---- Sate de modelă în Dobrogea, în urma mesuriloru luate de ministrulă P. D. Cârpă, se voră înființa în curândă, dăndu-se flă- cărui țărână câte 25 pogone de pamântă arabilă, care se va răs- cumpăra în timpă de 20 ani. Ajutârele pentru scotele din Blajă aă ajunsii la suma de . . 17,641 fl. 65 cr., dar încă nu sunt încheiate colectele. — BIBLIOGRAFIA. Limba maternă. Cursă metodică de gramatica românescă pen- tru institutele pedagogice și scolele poporale române, de Dr. Ilarionă Pușcariă, archimandrită. Ediția II, Sibiiă, tipografia archidiecesană, 1894. Protocolulu adunărei generale a patra a „ Reuniunei învețători- loră români gr. or. din diecesa Aradului*, din dreptă Mure șului, ținute în Aradă la 4 Maiă n. 1894. Editura reuniunei. Aradă, tipografia diecesană. Cuprinsulă: Protocolulu adu- nărei generale a IV-a. Programa aceleia. Cuvântă de deschi- dere.— Raportulă generală ală comitetului.—Corulă școlari- loră. — Raportulă cassarulul. — Raportulă bibliotecarului. Disertațiurii: Educațiunea familiară în raportă cu scola po - porală. — Unele greșeli în educațiune. — O privire asupra studiului aritmeticei. — Petițiune cătră sinodulă eparchială. — Momentuositatea studiului religiunei în scola poporală.— Limba și literatura română. — Se recomandă atențiune! în- vețătoriloră noștri. Lecsiconulu comuneloră bisericesc! din archidiecesa gr. or. ro- ■ mână a Transilvaniei, întocmită pentru trebuințele oficiale de. Dr. Remus Roșea, protodiacouu archiepiscopescă, secretariă consistorială. Sibiiă, tipariulă tipografiei archidiecesane 1894. Ocuparea Alecsandriei prin Petru I de Lusignan, regele Ciprului, la 1365. Tesă de doctorată în filosotiă, de George I. Căpitanovicî. Berlină, 1894. (In limba germană). VIII. Programă a scâlei civile de fete, cu internată și dreptă de publicitate, a „Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporuîului română“ din Sibiiă, pe anulă școlară 1893/94 publicată de Dr. Vasile Bologa, directoră provisoră. Cuprinsulă: însemnătatea economiei de casă, de Eugenia Trifă, — Sciri școlare, de directorulă. —• Sibiiă, tiparulă tipografiei archidiecesane. 216 SPICUIRE DIN ALMANAGHULÎJ SOCIETĂȚII „ANDREIU ȘAGUNA“. Amă făcută la timpulă seă amintire despre edarea acestui interesantă „ Almanachă". în cele ur mato re facemă să urineze câte-va xlin frumăsele sentințe, ce conține, ca și cu privire la conținută precum și la nobilulă scopă ce ur- măresce, să putemă recomanda publicului acestă plăcută scriere: Din părinți buni se ridică familii distinse, ear prin preoți distinși: popore și națiuni alese!... loanu Mețiană, episcopii, Aradu. Viitorulă unei națiuni razimă pe cei tineri. Numai o tinerime . bine educată pote garanta viitorulu unei națiuni. O tinerime bine educată e aceea, care are de basă religiositatea și moralitatea. Nicolau Popea, episcopii, Caransebeșu. Magna pars vitae elabitur hominibus nihil agentibus; major hominibus aliud agentibus; maxima hominibus male agentibus. Seneca. loanu Hannia, directoră sem., Sibiiă. Din scolă vieții. De rouă picătura vedi cum lucesce ’n sore! Elu Ia unu stropu de apă dă astfelă de splendore, De jbcă fețe-fețe: satiră, smaragdă, rubină, Mai mândre, deă, nu portă regina l’alu seu șină. Și tu în ori-ce stare, prin inimă curată Vei străluci ca rouă de sore sărutată!.. . Zacharia Boiu, asesorii consist., Sibiiu. • Dreptatea este noțiune egală cu cele mai sublime idealuri etice. înainte de a descinde între omeni, plini de cele mai dulci speranțe caută la densa toți cei buni, și plini de fiori toți cei rei. ’ Ajunsă între omeni, de multe ori devine desprețuită,' obiectă de batjocură chiaru, une-ori pretestă binevenită de a jertfi pasiuniloră milione de omeni. Representanții ei fruntași, adeverați, se sfer- șescă mai alesă clevetiți, persecutați, esilați, întemnițați, arși pe rugă, bândă venină; ear divinulă ei propagatoră a luată morte răstignită pe cruce pentru densa! Nicolau Cristea, asesoră consist., Sibiiă. 2i7 Scola pentru copii trebue se fie biserică; biserica pentru bă- trâni, trebue se fie scolă. Vai de scola în care învățătorulă nu scie se. fie preoții, și vai de biserica în care preotulă nu scie se fie învățătorii. Simionă Popescu^ protopresbiteru, profes., București. Precum albina asiduă în timpulu verii sboră cu neastempăru și stringe cu sirguință miere pentru earna cea grea: așa junele înțelepții alergă și culege în fasa tinereței cunoștințe necesare pentru vieța sa. Ioanu Ghibu, prof. sem., Sibiiu. Națiunea cea luminată sboră cătră pămentulu făgăduinței, unde curge lapte și miere, ear cea întunecată rămâne înderătă, rătăcindă și cădăndii pe cale. Șaguna. Dimitrie Moldovană, protopresbiteru, Sighișora. Preotului . . . în mâna ta e sărtea poporului piosă, Condu-’l numai în tote pe urma lui Christosă; Si fă-ți ție altarulă unu forță nebiruită, In fața răutății ce lumea — a copleșită... losifH Comănescu, ’ preotu, Codlea. Dascălulă e și elă Rege Printre regii domnitori, Cu-ală seă sceptru elă protege, Pe poporulă viitoră. Nici o armă nu e ’n stare, Ca să ’nfrângă sceptrulă lui, Alfabetulă e mai tare, Ca spada ostașului... Ioană Dariă, învățătorii!, Brașovu. Religiunea și morala creștină sunt razimulă neclătită ală bi- nelui obștescă. Vashington. Ioană Ghitșa, clericii c. III. din Răchita. E sfântă dragostea de casă, De fii și de soție, Dar multă mai sfântă e iubirea De neamă și de moșie! I. Nenițescu. Laurențiă Ciorbea, clericii c. III. din Ponoru. Dascălulă care nu trăiesce pentru o ideă, ca ori-care omă fără nici ună ideală, nu se va putea nici odată înălța preste po- porulă de rendă, cu atâtă mai puțină va pute înălța pe alții. Diesterweg. losifu Făeranu, ped. c. III. din Hondolă. • • 218 FONDULU GEORGIU BARIȚltJ. Transportă din Nr. 6. 14/5 fl. 31 cr. și 9 Iei. Ex. Nr. 144. (Fără listă). Protopopă onorariu Ștefană Popă, Mihalță 5 fl. Suma 5 fl. Transportă 1480 ti. 31 cr. și 9 lei. Nr. 129/1894. CONCURSO LITERARU. In conformitate cu decisulă IX p. a. din protocolulu adunărei generali de est timpă, comitetulă centrală ală reuniunei învețăto- riloră români gr. or. din districtulă consistoriului aradană, proto- popiatele de-a drepta Mureșului, scrie premiă de 50 fl. v. a. pentru cea mai bună carte românescă menită ca manuală în scola popo- rală, din ori ce ram ală învățământului, cu termină de concursă pănă la 1 Martiă n. 1895, pe lângă următorele condițiuni: 1. Cartea se conțină întregă materialulă de învățămentă ală ramului respectivă. 2. Cuprinsulă se nu fie vast, dar se fie împărțit în grade concentrice, se fie espusă în stilă clară și scrisă cu ortografia Academiei. 3. Lângă manuscriptulă scrisă în trei esemplare anonime se se acludă o cuvertă sigilată provedută cu ună motto, carea se conțină în lăuntru numele autorului. 4. Referitoriă la dreptulă de proprietate, se va face acordă separată între reuniune și autoră. 5. Manuscriptele se se trimită la adresa subsemnatului pre- ședinte în Aradu, pănă la terminulă susă amintită. Arad, din ședința ordinară a comitetului central ținută în 7/19 luniu 1894. Teodor Ceontea, m. p. Nicolae Stefu, m. p. președinte. secret. I. PARTEA OFICIALĂ. Nr. 189/1894. “ Procesu verbalii luatu în ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românii, ținută în 14 luniu n. 1894. Președinte: Dr. Ilarionă Pușcariă, vice-președinte. Membrii presenți: Ioană Hannia, Ioană V. Russu, Ioană 219 Papiu, I. St. Șuluțiă, Parteniu Cosma, Zacharia Boiu, se- cretarii! I., loanii Crețu, Leontină Simonescu, cassariă și Nicolae Toganu, bibliotecarii!. Secretarii!: Dr. V. Bologa. Nr. 76/143. Institutulă geografică din republica Argentina trimite Buletinulă seu Tom. XIV. publicată pro 1894. — Spre scire cu mulțămită, pe lângă observarea, că s’a tran- spusă la biblioteca Asociațiunei. Nr. 77/144. Dlă Ștefană Pop, v.-protopopă onorară și pa- rochă gr. cat. în Mihalț, transpune 5 fl. prin dlă N. Togană, bi- bliotecariulă Asociațiunei, cu datulă 7 Maiă a. c. pentru fondulă „George Barițiă". — Spre scire cu aceea, ca suma de 5 fl., s’a cuitată pe. cale presidială și s’a transpusă la oficiulă de cassă ală Asociațiunei pentru fondulă „George Barițiă“. Nr. 78/147. Direcțiunea despărțământului VI. ală Sebeșului săsescă, cu dato 17 Maiă 1894, Nr. 16. împărtășesce, că subco- mitetulă acelui despărțământă, în ședința sa din 17 Maiă a. c. a aflată de consultă a designa dilele 27 și 28 Augustă ori 2 și 3 Septembre a. c. n. pentru adunarea generală a Asociațiunei, ce se va ține anulă curentă în aceea localitate, și cere se fie Informată care dintre acestea doue termine se aprobă definitivă din partea comitetului centrală. — Pentru adunarea generală a Asociațiunei care se va ține anulă acesta în Sebeșulă săsescă, se ficseză dilele de 26 și 27 Augustă a. c. st. n., despre ce subcomitetulă despărțementului respectivă se încunosciințeză pentru orientare. Nr. 79/150. Dlă lohann Altrichter, advocată în Sibiiă, în urma recercării acestui comitetă din anulă curentă Nr. 110, ca plenipotențiatulă Asociațiunei în procesulă contra dlui Septimiă Albini pentru pretensiunea de 1842 fl., raporteză eu dto 5. Maiă a. c. următorele: Tribunalulă regiă din Sibiiă în Novembre 1892, sub Nr. 6,616, a dispusă încassarea pretensiunii Asociațiunei pe calea ese- cuției din partea mobilă și imobilă, ce compete dlui Septimi Albini din lăsământulă părintelui seă Vasiliă Albini din Cut. în urma acesteia s’a și Intabulată pretensiunea Asociațiunei pe rămasulă respectivă la cărțile funduare din Albalulia, esecuția înse nu s’a putută încă finalisa, de 6re-ce pertractarea lăsămentu- lui nu s’a făcutu pănă acum. 220 . ’ -'■! ■ — Raportulă servesce spre sciință, dlu advocată I. Altrichter se îndrumă, se provoce în puterea legii autoritatea competentă, ca se esopereze pertractarea lăsământului. Nr. 80/151. Dlă Gavriilă Hango, presbiteră și actuală can- celistă ală Asociațiunei, satisfăcândă indigităriloră date de Dnulă Ioană cav. de Pușcariă și comunicate de aici sub Nr. 112/1894, spre orientare cu privire la documentele familiiloră nobile colectate de domnia sa, în comuna Magogea (Hollomezo), — transpune aici cu dato 3/15 Maiă, anulă curentă, tdte acele documente în copie, dimpreună cu mai multe genealogii estrase din ele, dreptă donați- une pentru archiva Asociațiunei spre păstrare și eventuală între- buințare. — Spre scire cu mulțămită, ear documentele dimpreună cu genealogiile respective, se transpună dlui Ioană cav. de Pușcariă, spre întrebuințare la timpulă seă. Nr. 81/153. Consistoriulă archidiecesei române greco-ort. din Sibiiă, în legătură cu recercarea sa din 3 Novembre 1890, Nr. 6936 Epitr. cu dto 2 Aprile 1894, Nr. 2310 Epitr., cere se i se transpună venitulă anuală, ce compete scolei române gr. ort. din Cojocna, din fundațiunea fericitului ingineră I. Olteană, și totodată se i-se comunice în ce modă este asigurată acest venită, respec- tive capitalulă acestei fundațiuni; în sfârșită cere se *i-se comunice, dacă s’aă făcută literele fundaționale pentru acestă fundațiune și din câtă constă capitalulă fundațiunei, ca se potă da deslușirile necesare, ce i s’aă cerută în cestiune dela ministrulă de culte și instrucție publică. — Se răspunde la acesta recercare, că de 6re-ce causa se află încă în judecată, deocamdată nu se pote satisface. Nr. 82/155. Dlă Alecsandru Bohățelă, cu dto: Clujă, 20 Maiă 1894, transpune aici ună esemplară din testamentulă ferici- tului în Domnulă Ladislaă Vajda de Glodă, fostă secretariă mini- sterială în pensiune, dimpreună cu 200 ii. testați Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română în Sibiiă, spre a se folosi conformă aceloră litere fundaționale dto 7 lanuariă 1891, în favorulă scolei civile de fete a Asociațiunei. — Spre scire cu mulțămită, ear suma de 200 fl. se tran- spune la fondulă generală ală Asociațiunei. Nr. 83/158. Dlă Dr. Nicolaă Vecerdea, advocată și secre- tariă ală comitetului pentru despărțementulă Sibiiului, cu dto 28. Maiă 1894, arată, că activitatea acelui despărțământă este împe- decată din causa morbului greu de care sufere directorulă despăr- țământului dlu Nicanoră Frateșiă, protosincelă și asesorii consisto- rială, și din causa lipsei disposițiuniloră regulamentare pentru alegerea unui vice-directoră, — rogă deci comitetulă, în interesulă Asociațiunei, se iee disposițiile necesare, cu posibilă urgență, pen- tru delăturarea acelei pedeci. — Se încredințeză dlă Partenie Cosma, membru în comite- tulă centrală ală Asociațiunei, ca se convoce membrii comitetului din despărțemântulă Sibiiului, spre a-și alege unu directoră sub- stitută pănă la procsima adunare generală a despărțământului. Nr. 84/159. Dlă Dr. Ioană Stroia, oficială consistorială în Sibiiă, transpune pentru biblioteca Asociațiunei ună esemplară din tesa sa „Theodor Waitz’s System der Erziehung" (1894) înaintată la universitatea din Jena pentru obținerea doctoratului în filosofie. — Spre scire cu mulțămită, pe lângă observarea, că s’a transpusă la biblioteca Asociațiunei. Nr. 85/160. Dlă Gavriilă Hango, presbiteră și actuală can- celistă ală Asociațiunei, transpune 5 fl., tacsa de membru ordinară pro 1894, și 1 fl. pentru diplomă, pe lângă rugarea de a fi pri- mită între membrii Asociațiunei. — Suma de 6 fl. se transpune la oficiulă de cassă ală Aso- ciațiunei, ear domnulă Gavriilă Hango se declară membru ordi- nariă ală Asociațiunei și se provede cu documentă de legitimare pănă la procsima adunare generală a Asociațiunei. Nr. 86/163. Academia română din Bucuresci trimite cu dto 6 luniă, a. c. Tom. III. Fasc. II. din „Etimologicum Magnum Ro- mariiae — Dicționariulă limbei istorice și poporane a româniloră", lucrată de B. P. Hașdeă sub auspiciile Academiei. Spre scire cu mulțămită, pe lângă observarea, că s’a transpusă la biblioteca Asociațiunei. Nr. 87/165. Direcțiunea despărțământului XXIX, ală Medi- așului, ca dto 6 luniă 1894, Nr. 75, transpune spre aprobare pro- . tocolulă ședinței comitetului din acelă despărțământă, ținută la 19/31 Maiă a. c., dimpreună cu consemnarea rectificată a membri- loră Asociațiunei din acelă despărțământă. Din cuprinsulă protocolului se constată, că s’a luată conclu- sulă să țină adunarea generală a' despărțământului la 3/15 luliă a. c. în comuna Bertană, eventuală în Mediaș, statorindu-se și programa adunărei. — Spre sciință cu aprobare. Nr. 88/183. Secretariulă II-lea alu Asociațiunei raporteză, că afară de despărțămentulu Mediașului, nici unulu dintre despăr- țemintele Asociațiunei n’a raportată pănă la dto de astăzi, despre disposițiile ce au luată, eu privire la ținerea adunăriloră generale a despărțăminteloru din acestă ană, cari în sensulă §. 10 din Regulamentă sunt a se convoca totdeuna cu 6 septemâni mai nainte de adunarea generală a Asociațiunei, — cere deci se se iee disposițiile necesare în cestiune. Pe basa acestui raportă se conclude: — Se se facă provocare cătră tote direcțiunile despărțemin- teloră Asociațiunei, spre a li-se atrage atențiunea asupra §. 10, din Regulamentu, cu privire la ținerea adunăriloră generale a despărțeminteloră Asociațiunei. Nr. 89/168. Dlă Basiliă Podobă, președintele reuniunei so- daliloră români din Cluș, cu dto 8 luniă 1894, Nr. 4, transpune aici pe lângă recomandare cererea dnului Ștefană Popă, măsariă de profesiune în Cluj, pentru ună ajutoriă de 500 fl. ca se i se dee, eventuală se șe înainteze la adunarea generală a Asociațiunei din acestă ană, spre a fi luată în considerare. — în lipsa mijldceloră pentru asemenea scopuri, cererea nu se pote considera. Nr.' 90/173. Dlă v.-președinte ală Asociațiunei Dr. llarionă Pușcariă, cu dto 1/13 luniă 1894, împărtășesce comitetului, că a primită cheia dela cassa Asociațiunei, ce a fostă spre păstrare la dlă controloră ală Asociațiunei, protosincelulă Nicanoră Frateșiă și din causa morbului greă de care Domnia Sa sufere, a încredin- țăt-o în modă interimală dlui membru ală comitetului Ioană Creță. — Spre scire. Nr. 91/175. Academia română din Bucuresci, cu dto 12 luniă 1894, trimite Voi. II. partea IV și Voi. VIII, din Documen- tele privitore la istoria româniloră de Hurmuzachi. — Spre scire cu mulțămită, pe lângă observarea, că s’aă transpusă la biblioteca Asociațiunei. Nr. 92/176. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei, cu dto 10 luniă 1894, Nr. 89, așterne spre revisuire protocolulă conferenței corpului didactică dela scola numită, ținută la 31 Maiă a. c., dimpreună cu programa esameneloră dela finea anului școlară curent. — Spre scire încredințându-se conducerea esameneloră dlui delegată ală comitetului Dr. llarionă Pușcariă, ear în casă de împedecare va ave a-1 suplini dlă secretariă I, Z. Boiu. 223 Nr. 93/177. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei cu provocare la hârtia acestui comitetă dto 11 Octobre 1893, Nr. 464, înainteză aici spre revisiune cu dto 13 luniu a. c. Nr. 95, elaboratulă d-șorei învețătore Eugenia Trif, despre „însemnătatea economiei de casă“, care se va publica în programa școlei de fete a Asociațiunei pro 1893/4. — Spre scire cu aceea, că elaboratulu sa revedută deja din partea dlui v.-președinte alu Asociațiunei Dr. Ilarionu Pușcariu și se restitue Direcțiunei școlare spre întrebuințare în scopulii amintită. Nr. 94/179. Dlu Leontinu Simonescu, cassariulă Asociațiunei, cu dto 12 luniu, 1894, aduce la cunoscință comitetului, că la cu- artirulă, care se va goli dela 1 luliu curent în etagiulă I alu edificiului Asociațiunei, cu tote că s’a publicată de luni, nu s’a găsită chiriaș, — cere deci se dispună comitetulu ce va afla cu cale. — Afacerea se încredințeză dlui cassariă Leontină Simonescu, având se aducă la cunoscință presidiului, dacă se va face vre-ună ofertă; ear dacă va rămâne cuartirulă neînchiriată, se facă ară- tare la loculă competentă pentru scutire de dare. Nr. 95/185. Totă cassariulă Asociațiunei, cu dto 13 luniă a. c. aduce la cunoscință comitetului, că s’au începută lucrările pentru Introducerea apaductului în cetatea Sibiiului, și rogă comi- tetulu se dispună de acum cele de lipsă pentru a erua în ce chip se se conducă apa în casele Asociațiunei. — în principiă se hotăresce Introducerea apei în edificiele Asociațiunei și se dispune a se insinua la loculă competentă; ear pentru modalitățile cum și în ce măsură se se introducă, se esmite comisie în personele domniloră: I. St. Șuluțiă, P. Cosma și L. Simonescu, ca se vină cu propunere în cestiune. Nr. 96/181. Dlă Emiliană Micu, din Chișoda, cu dto 11 No- vembre 1893, a transpusă aici ună catalogă despre mai multe cărți vechi și noue, cu rugarea de a se cumpăra unele dintre ele pentru biblioteca Asociațiunei, — în urma raportului comisiunei pentru augmentarea bibliotecei, dto 1/13 luniă a. c. — Cererea nu se pote considera, de ore-ce multe din cărțile respective parte n’aă valore, parte se află deja în biblioteca Aso- ciațiunei. In necs însă se decide: se se procure cărțile propuse în anulă trecută, cu suma preliminată în budgetulă anului curentă pentru augmentarea bibliotecei, ear restulă să se întrebuințeze la compac- tarea cărțiloră mai de valore. 224 Nr. 97/149- Academia română din Bucuresci, cu dto 29 Aprile 1894, Nr. 6385, răspuncjendu la hârtia acestui comitetu Nr. 570/1893, prin care i s’au trimișii doue documente istorice în originală cu rugarea se procure de pe ele o reproducere în facsi- mile în câte o mie esemplare, — ne trimite ambele documente originale dimpreună cu traducerea documentului slavonă dela 1631, pe lângă încunosciințarea, că reproducerea fiind gata, se vor espeda peste puține (file și esemplarele în facsimile, cari apoi aă și sosită. — Spre plăcută scire, avend a se esprima Academiei române mulțemită Asociațiuneî, ear documentele originale a se înapoia pro- prietariloră loră la adresa Ilustrității Sale Domnului Dr. Victoră Mihali, episcopulă Lugoșului, dimpreună cu câte ună esemplară din traducerea documentului slavon și din facsimile; ear celelalte facsimile dimpreună cu traducerea se transpună la redacțiunea „Tran- silvaniei¹* pentru publicare, respective acludere. Nr. 98/. Dlă Partenie Cosma propune: D-șorei Elena Bradu, bonă în internatulă scotei civile de fete a Asociațiuneî, în care ca- litate a servită institutulă dela începntulă anului școlară 1889/90 pănă la finea anului 1893/4 spre deplina tuturoră mulțămire, din incidentulă cununiei sale, care va ave locă după încheerea acestui ană școlară, se i se facă ună presentă de pânzerie în valore de 50 fl. v. a. — Se primesce. Nr. 99/. Pentru verificarea procesului verbală. — Se desigpeză membrii: I. Hannia, I. Papiă și P. Cosma. Ședința se încheiă. D. u. s. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p., Dr. V. Bologa m. p., vice-președinte. secretariu II. S’a verificată. Sibiiă în 8 luniă, 1894 n. I. Hannia m. p. P. Cosma m. p. I. Pap iu m. p. Editura Asoc. traus. Redactorii: Z. Boiu. Tiparulu tipogr. archidiec. MIE** l