Apare la zj a fiă-cărei luni.

        TRANSILVANIA

    FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI
    CULTURA POPORULUI ROMÂNO.

Nrulă 6. sibiaC, 15 lUNlt 1894. Anulfl XXV.


sc6lele nOstre confessionale.

     Sinodele eparchiale din provincia metropolitană ortodocsă
română, conformă constituțiunel acestei biserici întrunite la
Dumineca Totă el și filele următdre, au terminată sesiunile
loră ordinare din anulă curentă. Tote fără deosebire s’aă
ocupată cu viă interesă și de școlele loră, cari prin articululă
de lege XXVI. 1893. de noă sunt puse în fața unei grele probe,
probe nu numai de progresare, ci chiară de esistență. Și acestă
obiectă momentosă era pusă și între agendele congresului
scolastică greco-catolică, convocată la Blajă pe (jiua- de 4
luniă n., dar prin ună ordină telegrafică ală ministrului de
instrucțiune conte Csâky amânată pe — alte timpuri.

     Articululă de lege amintită este o continuare a restrin-
gerel libertății bisericiloră asupra scoleloră confesionale, re-
stringere începută la 1868, și urmată totă cu mal multă
asprime aprope ană de ană, restrângere, carea vatemă aduncu
autonomia bisericiloră' și tinde a lua din mânile loră mulțime
de scole înființate de ele și susținute cu grele jertfe pănă
acum. Căci durere este o frasă gdlă, că dela reintroducerea
constituțiunel ungare, adecă la stăruința guvernului s’ară fi
îmmulțită numerulă scoleloră confesionale, s’ară fi ammeliorată
salariile învățătorescl, ară fi sporită numerulă scolariloră și
altele de acestă felă; cf adevărulă e, în specială cu privire
la școlele române, că bisericile în fața situațiunel îngreuiate
din ce în ce au pusă îndoită silință întru promovarea cultu-
11

162


rei credincioșiloră loru. Ear meritulă guvernului se reduce
aprdpe la rolulă negativii, că luândil măsuri contrare justeloră
dorințe și aspirațiuni ale aceloră școle, aă silită pre susținătorii
loră la îmmulțite sacrificii: îngreunândă învățămăntulă, l’a
promovată.

       Foile nostre naționale, și îndeosebi cele bisericesc!
și școlare, aă marcată de ajunsă însemnătatea acestei legi
mal noue, și organele năstre bisericesc!, chiămate în primă
liniă la aperarea scole! confesionale de ingerința organeloră
nechiămate, și-au pusă totă silința, a evita pericululă amenin.-
țătoriă. Căci periculă este în adeveru, când bisericei, carea
este chiămată a imprima generațiune! tinere pentru totă vieța
caracterulă religiosității și moralității, i se ia partea cuvenită
el de influință asupra scole! poporale. Dar pericululă cresce,
cându într’ună stată poliglotă, unde fiă-care poporă are
dreptă și la cultura sa națională, acăstă cultură unui poporă
i se îngreuiază, ba i se face aprope imposibilă, în favorulă
altul poporă. Și acesta este „donum“, ce sub masca liberalis-
mului stă ascunsă în aceste nisuințe!

       Nu este scopulă nostru, a întră cu acăstă ocasiune în
tote amănuntele legei premenționate; punctele principale,
cari agravăză și împedecă progresulă școlei confesionale, și
prin acăsta ne provocă a sări întru aperarea ei, sunt cu de-
osebire : urcarea salariilor^ învetâtorescl, apoi instituirea
și disciplinarea învețătorilorti.

       Salariile învttătorescl, în sensulă acestei legi, nu potă
fi mai mici de 300 fl., locuință corespuntjătore, grădină de */₄
jugeră, ear ale adiuncțiloră nu potă fi mai mici de 200 fl.; sta-
țiunile învățătoresci aă se se întregescă în restimpă de % ană,
după mortea învățătorului văduva și orfanii se bucură 6 luni
de beneficiile aceluia; în fine se prevăd pentru învățători 5
cuincuenale de câte 50 fl.

       Tote acestea sunt lucruri bune, — la părere; dar privindă
la împregiurările cele grele, în cari a trăită poporulă nostru
pănă la jumătatea acestui seculă, crearea de a<ji pănă

      '                         163


mâne de atari salarii este o sarcină fărte apăsătore. Pămân-
turile nostre comunale sunt puține săă lipsesc de tot ; veniturile
alodiale le absorbii salariile notarilorft și diregătoriloră locali;
și astfelă prevăzutele salarii învățătoresci sunt a se aduna
partea cea mai mare prin repartițiuni preste repartițiuni dela
poporfi. Ear ajutoriulă pănă la 60 fl. anuali, ce-1 promite
statulă pentru întregirea pănă la 300 fl. a salariului, nu se
dă, precum s’ară cuveni, într’o sumă paușală bisericei re-
spective, ca ea se acopere acele lipse, cari ea le cunosce mai
bine, ci pe lângă împlinirea formeloră prescrise se confere
ană de ană directă comuneloră singulare. Apăsătăre însă
devină aceste ajutore îndată ce trecu suma de 60 fl., căci
atunci alegerea învățătorului confesională este a se așterne
ministrului spre aprobare. Adecă nu confesiunea, carea con-
tribue ³/₄ la salariă, ci potestatea statului, carea ajută cu
7₄, are cuvântulă decisivă în causă. Căci decă sunt din
partea acestei potestăți obiecțiuni din punctă de vedere ală
„intereseloru statului", precum: necunoscința de ajunsă a
limbei maghiare, acțiuni contra statului, și câte tote altele se
potă subsuma la acestă titlu atâtă de elastică, atunci ministrulă
în termină de 30 <JiIe dispune altă alegere; și dăcă și față
cu acesta are vre-o obiecțiune, denumesce elă învățătoră pe
cine voiesce, numai să fiă de confesiunea respectivă.

      Unde e aici autonomia bisericei?

      Dar autonomia acăsta devine aprope ilusoriă prin dispo-
sițiunea cuprinsă în §. 12, după care unde și când o ceră
acesta importante „interese de stată", în urma votului comite-
tului administrativă comitatensă, ajutoriulă se sistăză, și în
loculu școlei confesionale se face scolă de stată. Și totă ase-
menea se sistăză scola confesională, decă nu se solvesce re-
gulată salariulă învățătoreică, și decă umilă după altulu aă
fostă amovați doi învățători, pentru că aru fi lucrată contra
statului. Lucrarea acăsta „contra statului" este noțiune vagă,
se pote esplica cum place organului statului, și scola confe-
sională e lăsată pradă volniciei.


11*

164


       Dar asprimea disposițiuniloră legei merge crescendo.
Decă din partea statului se dă unei scdle ajutoriă de preste
60 fl. anuali, atunci autoritatea bisericdscă sentința sa de o even-
tuală destituire a învețătoriului trebue se o aștdrnă ministru-
lui, și ea întră în valdre numai decă ministrulă n’o dificulteză
în timpii de 30 dile. Altmintrea ministrulă pote dispune cer-
cetare nouă, și la aceea întrevine și unii membru ală comitetului
administrativă comitatensu. Dar și mai multă. La o scolă
ajutată dela stată ministrulă pdte cere disciplinarea înveță-
toriului, și ori când, chiar și înainte de încheiarea cercetărel,
pdte sista ajutoriulă, ear sentința adusă de autoritatea bise-
ricescă, chiară și decă n’ară enuncia destituire, are a se
așterne ministrului; ba decă cercetarea nu s’ar termina în
restimpă de trei luni, atunci ministrulu o predă comitetului
administrativă comitatensu. în fine cândă învețătoriulă sub-
venționată și dela stată e acusată că urmăresce tendințe
„contra statului", ministrulă chiară dela începută pune disci-
plinarea lui în mâna comitetului administrativă; și ddcă au-
toritatea bisericdscă nu esecută în timpă de 14 <Jile sentin-
țele comitetului și respective ale ministrului, esecutarea se dă
organeloră administrative.

       Totă asemenea ingerințe se acordă ministrului, cândă
adausulă de cjiincuenale ajunge la 90 fl.

       Ear definițiunea „direcțiune! contra statului" : lucrare
contra constituțiunei, contra caracterului „națională" (în ce
înțelesă ?), contra intregității etc., este de așa, încâtă mai
nu scii, ce nu s’ară putd imputa unui învdțătoriă ca „direc-
țiune contra statului". Dor chiar și însăși înființarea și sus-
ținerea scdlei confesionale!

       Acestea sunt esența legei în cestiune, carea lovesce
aspru în autonomia garantată prin lege a bisericiloră; dar
în fine, pe lângă totă combaterea proiecteloră din partea
organeloră bisericesc!, ea e acum lege sancționată, și avem a ne
supune ei. Dar instrucțiunea ministrului, care statoreșce termini

165 _


de totă scurti pentru punerea el în lucrare, îngreuiază și
mai multă greutatea ei.

      Față cu aceste disposițiunl, autoritățile bisericesc! din
tote părțile aă luată măsurile posibile pentru ameliorarea
salariiloru învețătorescl. precum și pentru cualificațiunea în-
vețătoriloră; și cu mare bucuriă putem coustata, că poporulă
nostru, fiind aici vorba „de legea și de limba lu!“, de noă
și-a încordată tote puterile spre a îmbunătăți salariile învă-
țătorescl, și a-șl asigura esistența scolel confesionale și tot-
odată naționale. Ba încă și mal multu. La apelulă autoritățiloră
bisericescl elă a făcută și colecte benevole, ca astfelă comu-
nele mal numerose și mal cu dare de mână să vină în aju-
toriă și comuneloră mal mici și mal sărace.

      în adevără multă s’a făcută ; dar multă mal este de
făcută. Sute de comune bisericesc! nu potă urca salariulă la
suma pretinsă de lege; colectele făcute nu ajungă nici pe departe
a plin! golulă; fondurile centrale bisericesc! sunt aprope sleite.

      De aceea tote sinddele eparchiale, tote autoritățile bi-
sericiloră române fără deosebire aă dispusă înnoite colecte
pe la credincioșii loră, aă îucordată firele ajutdreloră din
centre, aă dată comuneloră bisericesc! instrucțiunile de lipsă
și în fine, punendă la o parte nefericita nostră desbinare confe-
sională, au intrată la conțeleger! frățesc!, ca unde una sdă alta
comună bisericescă singură nu pote presta salariulă prescrisă,
acolo ambe comunele s# ’ntrunescă puterile lorii, și astfelă
scolă maiorități! se porte caracterulă seă confesională, ear
minoritatea cu aceleși drepturi și datorințe sd contribue la
susținerea ei.

      Accentuămă cu deosebire punctulă din urmă, și credemă,
că decă se va procede în privința acesta din tote părțile
cu devotamentulă cuvenită, scolă română va pute întimpina
și acestă tempestă, ce se ridică asupra ei, și în nobilă emu-
lațiune cu celelalte instituțiuni culturale ale poporului no-
stru, va continua și ea, a manifesta valorea și vitalitatea
aceluia.                                              Z. Boiu.

166


ÎNCĂ ODATĂ DIPLOMA FAMILIEI NOBILE ROMÂNE
„VOYK OLACHUS“,

      în Nr. 1. a. c. ală acestei foi amil fostă publicată
diploma unei donațiuni, ce o făcuse regele Ludovicii ală
Ungariei familiei române „Voyk Olachus" la anulă 1376,
respective transsumptulă acelei diplome dată de regina Maria
la 1386. Acea diplomă face parte din colecțiunea, ce II.
Sa D. Eppă 'Mihalyi din Lugojă o a pusă la disposițiunea
dlui I. cav. de f-ușcariU la adunarea diplomelor^ familiiloră
nobile române, și prin bunătatea DSale a ajunsă a fi publi-
cată în fdia nostră.

      Astădi suntem în plăcuta posiție, a pute da și ună fac-
simile ală acelui transsumptă, care s’a confecționată în sta-
bilimentele Academiei române și care-Iă acludemă Nrulul de
față, ear pentru înlesnirea cetitorului repețimă tecstuiă publi-
cată în Nr. 1. Chiămămă atențiunea literațiloră asupra
acestui documentă, însemnată nu numai pentru vechimea lui,
. ci și pentru memorabilul pasagiă de însemnătate istorică, că
lui Voicu și eredliloră lui se dă moșia Balașnița din Bauatu cu tote
acele libertăți și drepturi, de cai i se bucură de multă— „consueti
sunt" — celelalte familii nobile române din acelă districtă,
adecă ală Mehadiei, seă în limba poporului Meediel de astădi.

      Acea diplomă dar este cea următore:

      „Nos Maria dei gratia regina Hungariae, Dalmaciae, Croaeiae
etcetera notum facimus universis praesentes inspecturis, quod De-
metrius filius Voyk Olachus nostrae maiestatis de districtu Mybald
in sua item Serviani Bogdani Thomae et Blasii fratrnin suorum
uterinorum personis ad nostrae serenitatis veniens praesentiam
exhibuit nobis quasdem literas patentes serenissimi principia olim
domini Lodovici regis Hungariae, Poloniae, Dalmaciae etcetera
genitoris noștri carissimi felicis recordationis super donatione
cuiusdam possessionis Balasnicha vocatae juxta Huvium Balasnicha
nominatum in dicto districtu de Mybald existentis per ipsutn
condam dominum Ludovicum regem Hungariae patrem nostrum
reverendnm sibi et dictis fratribus suis facta confectas petens
nos humili precum cum instantia, ut tenorum earundem prae-'
sentibus nostris literis patentibus transscribi et traussummi fa-

167


cere dignaremur. Quarum tenor talis est. Nos Lodovicus dei
gratia rex Hungariae, Poloniae, Dahnaciae etcetera memoriae
coniniendamus per praesentes, quod nos attendentes fidelitatea
et servitia Serviani Bogdani Demetrii Thoinae et Blasii filiorum
Vayk Olachorum nostrum, quae iidein in plerisque nostris expedi-
tionibus et specialiter in exercitibus nostris adversus Rascenos
et etiam contra Bulgaros motis signanter vero in reobtentione
civitatis et terrae Zeuriniensis nostrae studuerunt exhihere maie-
stăți et exhibent in praesenti ac exhibituros se efferunt în futurum,
quandam possessionem Balasnicha vocatam iuxta fluvium Blasnicha
nominatum in districtu de Myhald existentem, quae propter infide-
litatem Lâdizlai filii Lebacb, qui derelicta fidelitatis via ad partes
fugit Transalpinas in despectum nostrae maiestatis et nostro adhaesit
aemulo ad nostras manus et regiam nostram collationem devoluta
fore perhibetur, eisdem filiis Vayk Olachis nostris fidefibus ipsorumque
heredibus et posti ritatibus universis cum omnibus suis utilitatibus
et pertinentiis sub suis veris metis et antiquis novae donationis
nostrae titulo iure perpetuo et irrevocabiliter absque praeiudicio
iuris alieni dedimus, donavimus et contuliraus ea libertate et con-
suetudine possidendam, tenendam eț habendam, qua ceteri nobiles
Olachi districtu in eodem suas possessiones conservare sunt con-
sueti. Praesentes autem sub magno nostro sigilo emanari faciemus,
dum nobis fuerint reportatae. Datum in Wysegrad, in Octavis
festi corporis Christi, anno domini M°CCCLXX mo sexto.

       Nos itaque iustis et legitinjis supplicationibus praedicti De-
metrii suo et praedictorum fratrum suorum nominibus nostrae
maiestati humiliter porrectis reginali benignitate favorabiliter încli-
nați praetaetas literas ipsius olim genitoris noștri quo ad omnes
suas continentias et clausulas approbantes tenoremque earundem
praesentibus nostris literis de verbo ad verbum nih.il addendo
nihilque diminuendo transscribi et transsumi facientes eatenus,
quatenus eaedem rite et rationabiliter emanatae et prout veritati
suffragantur, eisdem Demetrio et suis fratribus ac eorum heredibus
salvis iuribus alienis perpetuo valituras ratificamus harum nostrarum
testimoniu literarum, quas sub magno nostro sigillo dări faciemus,
dum nobis fuerint reportatae. Datum Budae, Sabbato proximo
post festum beatae Dorotheae virginis et martyris, anno domini
M°CCC.LXXX mo sexto".

Sub sigilii: Relatio Nicolai de Zeech palatini
per Nicolaum Beke.

168


MATERIALO PENTRU ISTORIA TIPOGRAFIEI ROMÂNE.

(Din istoria tipografiei universitățel din Buda.)

      Tipografia din Buda s’a înființată, dupăcum se presu-
pune, pe la anulă 1775.

      Acostă tipografiă s’a numită a Universității din Buda
și-și are începutulă șeii din Tirnava seă Sârabata-mare.

      După mdrtea afchiepiscopului dela Strigoniă Franciscă
Forgâcs tipografia acesta a devenitii în posesiunea lesuițiloră.

      Desființându-se pe la anulă' 1773 acest ordină călugă-
rescă, tăte bunurile societății, dimpreună cu tipografia, s’aă
dăruită de împărătăsa-regină Maria Teresia prin diploma dto
13 Februariă 1775 unversității uuguresci din Buda.

      Strămutarea tipografiei s’a întâmplată la anulă 1776.
Ear în anulă următoriă 1777 aceea și-a începută activitatea
sa, tipărindu-se prima carte cunoscută pănă acum în limba
latină sub titlulă: Elementa rei rusticae în usum academi-
arum regni Hungariae conscripta. Mitterpacher Ludovicus.
8° pg. 196. Buda 1777.

      Tipografia acesta a universității ca instituțiune regescă
a dobândită cu timpulă mai multe prerogative și drepturi,
de care s’a bucurată multă timpă.

      Litere cirilice proprii n’a avută tipografia acâsta, fiind-că
pe acele timpuri tipografiă cu litere cirile era, afară de
Transilvania, numai în Viena.

      în Viena a esistată o tipografiă cu cirile, numită orien-
talicăscă a nobilului de curte Xosif de Kurzbock, înființată în
urmarea sinodului lliricescă dela anulă 1774, ținută la Car-
lovăță *).


      *) Cele dintâiu producte literare ale acestei tipografii cu ci-
rile, cunoscute pănă acum, sunt: a) Catehisisu micu sau scurtă
pravoslavnică Mărturisire a legei grecesc! neunite pentru treba
prunciloru celoru neuniți rumânesci făcută. Beciu 1777; b) ducere
de mâna cătră Aritmetică sau socotela pentru treba prunciloru

169


      După ce s’aă tipărită o mulțime de cărți, atâtă cu ci-
rile cât și cu latine, tipografia acesta a trecută dela libra-
riulă și tipografulă losif de Kurzbock în posesiunea lui Ștefană
Novacoviciă, agentă de curte, nu seim sub ce împregiurări,
cam înainte de anulă 1793, căci Cazaniile* **), care s’aă tipă-
rită pe acelă timpă în Viena, s’aă tipărită deja în tipografia
lui Ștefană de Novacovics.

      Dela acest Novacovics aă trecută tipografia în posesiu-
nea universității unguresc! din Buda, dupăcum se spune,
prin contractă de cumpărare.

      Ear dupăcum ne spune Baloghy Ștefan în precuvânta-
rea la opera șa așa numită: „A. magyar kir. Egyetemi nyomda
Termekeinek czimjegyzeke (1777—1877), Buda 1882“ tipo-
grafia cirilică a lui Ștefan Novacovics s’ar fi strămutată dela
Viena la Buda, și dela Ștefan Novacovics ar fi trecută în
posesiunea universității.

      Aserțiunea acâsta a lui Baloghy nu s6 pdte justifica cu
nici ună productă literariă din tipografia lui Ștefan Novaco-
vics din Buda, celă puțină pănă acum nu s’a putută pro-
duce nici o carte tipărită în tipografia din Buda de Ștefan
Novacovics! —


rumănesci celoru neuniți, ce se înveță în scotele cele mici, Beci
1777. Er cu litere latine: Samuilu Clain. Carte de Rogaciuni
Pentru Evlavia Hornului Chrestin. In Viena typarită la loseph
Nob. de Kurzbek. Annu’l Incarnații Domnului MDCCLXXIX
(1779) (Ar. Densușanu Revista critică literară 1893 Nr. 4 pg. 168
și altele mai multe). —


      **) Adunarea Cazaniilofu a multora feliuri de cuvinte înveță-
tore de moravuri bune, la Dumineci și Sărbători prăsnuitore în
trei părți deosebi cuprintjinduse. Cu slobozenia celoru mai mari.
Și blagoslovenia pravoslavnicului archiepiscopului și metropolitului
Carlovețulul. întru împerătesca cetatea Beciului. în tipografie de
bună nem născutului Ștefan de Novacovics la anulu 1793 (aypr)
folis VII. + 270 pg.

170


      Ear răposatulă Dr. Vasilie Popp spunea pe la anulă
1838 în disertația despre tipografiile românesci pg. 93, unde
vorbesce despre tipografia din Buda, cumcă mal târziii de
anulă 1793 tipografia Iui Ștefan Novacoviciă pe lângă con-
tract de cumperare veni în stăpânirea universității, cu privi-
legiă, ca nimenea în Ungaria, cărți românesci să nu tipă-
răscă, pănă nu-șl va scote universitatea tote cheltuelile, care
aă avută cu acestă tipografiă.

      Dar ori cum va fi fostă începutulă acestei tipografii,
mie mi-a succesil a descoperi' celă dintâiă productă alu el,
și încă cu litere latine.

      Fără nici o îndoială celă dintâiă productă literară ală
tipografiei din Buda este ună Catechism românescă cu litere
latine, pre carele îlă cunoscemă pănă acum.

      Neobositulă istorică și scrutatoriă istorică, dlă Nicolae
Densușiană, cu ocasiunea cercetăriloru sale prin bibliotecele
publice și private din Ungaria și Transilvania, între multe
altele, ne descoperi multe monumente literare necunoscute
de noi pănă acum. Dintru aceste multe enumerămă de astă-
dată Catechismulă aflată în Biblioteca universității din Pesta.

      Acest Catechism portă, din cuvântă în cuventă, titlulă
acesta: „Katekizmul csel mare cu AEntraebaery și Raespun-
szury tokmit Paentru AEnvaecaetura tuturora Krestino-
Katolicsilor aen caerile Prea AEnnaelczatej, si Prea luminatej
AEmpaeraeteaszej-Kraejeszi Aposztolicsesty. Pin un Pater
a Raendulul Szvaentului Francesko si a Provinciej Bulgarii
preot cu Porunka si Blagoszlovenja cselor maj mary din
Nemcyae pe Rumaenyae aentorsz. La tipar dat si tipărit.
AEn Buda ku szlovele Krajeszkului Universzitâs 8 ⁰ 200 pg.
(Vedi: Analele Academiei Rom. Bucuresci 1881 Ser. Il-a
tom. Il-a Secția 1-â pg. 203 Nota 56). Ear Nota dnulul
N. Densusian sună astfeliă: „dupăcum se vede din titlu,
manuscrisulu este din timpulă împărătesei Maria Teresia
(1780)“.

171


     Acest Catechism, dupăcum se vede, era presentată ca
manuscris după t6tă regula tipografiei s6 se tipărâscă. Dâcă
dlă Nic. Densușană spune, că e manuscris, atunci nu s’a
tipărită, ci zace ca manuscris în biblioteca universității. Și
prin urmare, nu se pote numera între cărțile tipărite!

     Dar marea turburată a timpuriloră fatale din trecută
din când în când a aruncată la țermuri, câte o frântură,
câte o rămășiță, câte o ruină de cutare monumentu și din
literatura românescă.

     Astfelă și eă avui o întâmplare norocosă, de descoperii
ună monumentă literară tipărită la anulă 1780, carele pre-
cum se vede, e o copie tipărită după Catechismulă aflată
de dlă N. Densușiană în biblioteca universității din Buda. —

     Pe când esemplariulă manuscris alu dlui N. Densușiană
cuprinde 200 pagine, ală med tipărită cuprinde numai 76
pag. și e în formatulă 8°, având următoriulă titlu:

„K atekizmul
ku AEntraebaery

si

Raeszpunsury tocmit

paentru aenvaecaetura tinerilor a krestino-katolicsilor. AEn caerile
Prâa aennaelczatej, si prea luminatej aempaeraetâaszej-kraejeaszi
Aposztolicsesty.

AEn Buda.

Ku Szlovele Kraejeszkuluj Universzitâs. Annul MDCCLXXX“
(1780) 8° pag. 76 esemplariă completă și bine păstrată.

     Spre curiositatea on. lectori îmi permit a reproduce câ-
teva bucăți din trensulă, cu tătă barbaria ortografiei lui,
și anume:

        „Povaeczuirea.

  E) Cse jeaszte Katekizmul?

     R) Katekizmul jeaszte, AEnvaecaetura stinci Krestinesty
Katolicsesty. Au, jeaszte Kartâa, aen kare szae kuprinde
AEnvaecaetura Kresztineaszkae Katolicseaszkae.

172


  E) AEn kaete paertz aen Katekizmul acseszta szae deszparte
aenvaecaetura Krestinâaszkae Katolicsâaszkae ?

     R) AEnvaecaetura Krestineaszkae aen Katekizmul acsăszta
aen csincs paertz, si un Adaosz szae deszparte.

  E) Kare szaent acsele csincs paertz?

     R) Acseale csincs paertz szaent acseaszte:

     1.   Kredincza.

     2.   Naedeaxdâa.

     3.   lubirâa, au Dragosztea.

     4.   Szvintele Tajne.

     5.   Adaozu de acseale patru de pe Urmâe. —

     Credeulfl dela pag. 5 se începe:

     „Kred aen Dumnezaeu, Tatael tot putâarnikul, ziditorul
cseruluj, și al paemaentuluj etc.

     La pagina 120 e rugăciunea Domnului așa:

     „Tatael nosztru, kare jesty aen Csery. Szvinczâszkae
sze numele taeu, vie aempaeraecsia ta. Fie voja ta, precum
aen cserj, asa si pe paemaent. Paejnea noasztrae de toate
zilele daene noao asztaez. Si jartae noao datoriile noasztre
precum si noj jertaem datornicsilor noștri. Si nu ne du aen
iszpitae, csi ne izbăvâaste de raeu. Amen“.

     La pag. 27 poruncile dumne^eesci:

     „De zeacse poruncsy a luj Dumnez aen obsthiae.

     1.   Szae krez numaj aen un Dumnezaeu.

     2.        Szae nu pomenesty Numele Dumnezaeului taeu
aendesaert.

     3.   Szae csinsztesty zua de Szaerbaetdre.

     4.        Szae csinsztesty pe Tatael taeu și pe Mama ta,
ka aendelungât szae traejesty, si ca bine szaecz fie pe pae-
maent.

     5.   Szae nu Ucsizy.

     6.   Szae nu Kurvesty.

     7.   Sze nu fury.

     8.        Szae nu puny maerturie sztraembae aen protivirea
approapeluj taeu.

173


     9.   Szae nu raevnesty Muiearea approapeluj taeu.

    10.   Szae nu raevnesty lucru approapeluj tae“.

     La pagina 35-a poruncile bisericesc!:

      „De poruncsile beszearecsi aen obsthiae.

      1.  Szaerbaetorile sze csinem etc.

      La pagina 43. Sfintele taine:

      „De szvintele Tajne, au szakramente.

      1.  Botezul.

      2.  Mirul, au Krizma.

      3.  Szvincenia Altarului, au Szvaenta Kuminekaeturae.

      4.  Pokaeincza.

      5.  Unszorâa, au Ungserâa de pe urme.

      6.  Szvaentul Raend, au Hirotonia.

      7.  Kununia".

      1798.         Ear cu litere cirilice celu dintâiă producții ală
tipografiei din Buda pănă acuma cunoscută este fără în-
doială o carte dela Doctorulii de ochi loanii Molnară,
forte însemnată în literatura românescă, și anume: „Retorica
adecă învățătura și întocmirea frumose! cuvântări. Acum
ântâifl izvodită pre limba românescă. Buda. S’aă tipărită
în crăesca tipografia orientalicescă a Universitatel Pestei.
1798 formatulă 8° pag. 296.

      Afară de acestă carte, unică în feliulă seă, carea ar
face mare onăre, multoră autori moderni de Retorică, re-
spective profesori de retorică, decă s’ar retipări și s’ar Intro-
duce de studiă obligatoria prin Institutele teologice, mal cu-
noscemă o carte totă din același ană ca productă alu tipo-
grafiei din Buda în limba românescă pre o pagină, și ger-
mană pe altă pagină paralelă, sub titlulă:

      „Ducere de mână cătră cinste și direptate, adecă la
copii rumânesci cei ce în scălele cele mici, să învață spre
cetanie rânduita carte. Cu învoirea stăpânitoriloră. în Budâ
Tipărită la Crăiască universității tipografie 1798, 8° pg. 26L

174


       1799.          Altă carte cunoscută pănă acuma este cartea
forte prețiosă și rară a literatului bănățiană Paulă lorgovici
(1764—1808) dela Varadia comitatulu Timișorei, alu cărei
titlu e: „Observații de limba românescă prin Paulă lorgovici
făcute. în Buda. S’au tipărită la crăesca universităței tipo-
grafie. 1799 formată 8° mic XII + 93 pagini.—

       Totă din acestu ană mai avem de a pomeni încă o
carte cu litere cirilice, însă fără a fi însemnată pre ea nu-
mele autorului. După cum am aflat din istoriile literaturei
nostre și din biografiile literațiloră noștri, toți conglăsuescă
cumcă autorulă cărții, care o vom pomeni mai la vale, e
Samuilă Clain, carele o traduse după Baumeister. Are ur-
țnâtoriulă titlu: Logica, adecă: Partea cea cuvântătore a filo-
sofici. în Buda. S’aă tipărită în crăiască tipografiă orienta-
licescă a universitate! Pestei 1799 pag. 205, formatulă 8°m.

       Acesta logică este prima carte de filosofie în feliulă seă
în limba românescă.

       O altă carte prea interesantă în limba românescă, tipă-
rită cu litere latine în tipografia din Buda totă la anulă
acesta, este cartea cu titlulă: „Evangeliile la toate Dumine-
csile si Szerbetorile preszte tot anul, Karele ku endemnarea
precsinsztitej si szlevitei Doamnej Konziliariszej Margaritej
Tomejan. Pre limba raemleneaszke au telmecsit si Drept
veszelia jej csea szufleteaszke ku ortografie ungureaszke la
Tipariă au dat Perintele David Biro dela Szfaentul Petru
din csinul Piarisztilor. La Buda Al doilea prea kitit așezat
tipariă. Tiperit en Tipografia Universitate) Krejesțj 1799“.

       1800.          în anulă acesta n’am putută descoperi pănă
acum se se fiă tipărită vre-o carte românescă, afară de Istoria
universală, seclele antice, după Milet. 8°, pag. 436 + 21.
pomenită la D. Jarcu bibliografia română ed. Il-a București
1873. pag. 19. Titlulă ei este celă următoriă:

       Istoria universală adecă de obște, care cuprinde în sine
întâmplările veacuriloră vechi întocmită prin Signioră Milet
commembru Academiei frâncești din Lion. —

■    175


      Eară acum ântaia dată tălmăcită în limba românescă.
Tomulă întâiă. în Buda, sau tipărită în crăiască tipografie
orientalicăscă a universitățel Peștii. — 1800. Deși pe titlu
nu e însemnată numele tălmăcitoriului, dar în cuvântarea
înainte se (Jice: „Acestă istorie se ivesce acum și în limba
românescă, urmând la tălmăcirea el din adinsă al da înțele-
sulă celă încuviințată, cu care aă însuflețită și istoriculă
Milet originalulă seă; la așezarea acestei istorii am împru-
mutată și cuvinte dela maica nostră limbă latinăscă, că în
unele părți și ținuturi sunt lăcuitorii deprinși cu ele, eară
pe alte locuri nu sunt obicinuite; pentru aceea le-am tâlcuită
cu cuvinte de obște înțelegătore, ca să răspundă folosului și
binelui preste totă mal cu sporiă. Scrisă în Cetatea Sibiiulul
în luliu 1800. Ioană Molnar de Milershaim, profesoră pu
blică în Academia Clujului și Doctor de ochi în marele prin-
cipată ală Ardealului® — pag. XXXII + 436 + XXII, esem-
plară completă în biblioteca mea. —-

      1801.           în anulă acesta nu am aflată se se fiă tipărită
vre-o carte românescă cu litere cirile. Am aflat însă o carte
tipărită cu litere latine sub titlulă: „Poveczuire szau ducsere
de maene ketre csinszte si direptate, adeke: Karte Raenduite
szpre csetânie, pentru Kopil Româenesti csej cse envâcză en
Skoalele csele micsi. La Buda. Tiperite ku keltujala Krejesty
orientalicsestij Tipografij a Universzitatej Pestij 1801“. pag.
157 în 5 părți, 8°. Precum se vede, e făcută întru acestă chipă
cu acăstă ortografie după ediția germană-română tipărită totă
la Buda în anulă 1798. —                        Emilianu Micu.



BIBLIOTECA ACADEMIEI ROMÂNE.

     în Nril 4 și 5 al acestei foi amă comunicată raportulă
secretarului generală ală Academiei române dlă Demetriă
Sturdza asupra lucrăriloră aceleia din anulă 1893/4. Astă(JI
venimă a comunica datele privitdre la biblioteca Academiei,
precum ni se presenta acelea în raportulă comisiunei bibli-
otecei pe anulă espirată 1892/3.

176


      Colecțiunile bibliotecei în periodulu acesta aă crescuții
în moduliî următoriă:

      1.        S’aă cumperată 492 volume și broșuri tipărite, 11
volume manuscripte, 12 volume diare vechi, 98 foi volante,
58 charte geografice, 5 atlase, 5 albumurî, 249 documente și
21 stampe.


      2.        Dela instituțiunile de cultură dinlăuntru și dinafară
s’aii priimită în schimbă 616 volume și broșuri.

      3.        Dela tipografiile din țeră aă intrată 948 volume
și broșuri și 231 (Jiare.

      4.        Cu deosebire înse a sporită biblioteca prin darurile,
și i s’aă făcută și i se facă continuă, cari în periodulă ace-
sta aă atinsă cifra de 3536 volume și broșuri, 103 manu-
scripte, 78 diare, 4 foi volante, 3 charte geografice, 1 atlasă,
1 albumă, 4 portrete și 16 stampe. între aceste daruri
ocupă loculă primă biblioteca răposatului episcopă Melcbise-
decă, compusă din 2511 volume cărți tipărite și 82 manu-
scripte, apoi biblioteca lui Georgiă Lazară, de 96 volume
tipărite și manuscripte, dăruită de P. Archimandrită Dr.
Ilarionă Pușcariă; după aceea 300 volume publicațiuni di-
plomatice în diferite limbi, dăruite de dlă D. A. Sturdza,
53 volume diare vechi, dăruite de familia fericitului G.
Barițiă și 178 volume publicațiuni periodice francese, dăruite
de dlă Radu Rosetti.

      5.        Totă asemenea s’a înavuțită și colețiunea mauuscri-
pteloră prin prețiosele dăruiri, ce s’aă făcută Academiei dela
dd. Ioană Ghica (corespondența sa cu Gr. Alexandrescu și
V. Alexandri), V. A. Urechiă, O. Erbiceană, C. Esarcu, Dr.
N. Calinderu, D. C. Olănescu, Eppu Ghenadie (ună hatișe-
rifă originală), R. Rosetti, S. Șomănescu, C. Colțescu, Zâne,
E. Varnavă, O. Lugojanu, G. Murnu.

      6.        Celelalte colecțiuni ale Academiei asemenea au spo-
rită prin prețiose dăruiri. Așa a dăruită M. S. Regele ună
albumă cu 2 reproduceri ale stemei Țerei-Românesci, 2 ti-
puri de Români din secolulă XVII, și portretulă lui V.
Alexandri. Apoi aă dăi uită :

      O. D, A. Sturdza 12 stampe chromolitografice cu ve-
deri pe Dunărea $e joși),

177


      D. T. Maiorescu, copia în mărime naturală a duorfi
picturi murale dela catedrala eppâscă de Curtea de Argeș,
P. S. Eppfi Ghenadie ală Râmnicului unfi album de foto-
grafii, representândfi monumente religiose din județulă Vâlcea.

      Văd. V. Alexandri unfi portretfi altt soțului șefi.

      D. Const. Bălcescu, același, lucratfi în daguerotipiă.

      G. M. Tătărescu portretulfi lui N. Bălcescu, lucratfi la
Parisfi- 1851.

      I. Brătianu o fotografii a aceluiași.

      G. Ardeleanfi din Timișdra portretulfi în olefi altt lui
D. Cichindealfi.

      Preste totă s’a sporită biblioteca Academiei în anulfi
1892/3 cu cărți tipărite 5592, manuscripte 114, documente
300, <liare 321, foi volante 102, charte 61, atlase 6, albu-
muri 6, portrete 8, stampe 37, ear față cu anulfi 1891/2
se aretă, cu deosebire la cărți și manuscripte, unfi numără
întreită.

      Biblioteca Academiei, precum se vede și numai din cele
puține comunicate aici, a luatii unfi puternică avântti, așa
încâtfi localitățile ei de pănă acum afi devenită nesuficiente
și afi trebuită să se amplifice.

      Ear o împregiurare totfi atâtă de îmbucurătore, ca și
îmmulțirea ei, este că stă deschisa neîntreruptă dela 8 ore di-
mineța pănă la 6 ore sera, și sala de lectură e cercetată di
de (Ji de câte 20—25 cetitori.

      Din tăte acestea este evidentă, că biblioteca Academiei
române înainteză în proporțiune drăptă cu înalta instituțiune
a sciinței, ce o a întemeiată.                                B.



DELA ACADEMIA ROMÂNĂ.

      Din sesiunea din urmă a Academiei române avem se însem-
năm și publicarea concursuriloru de premii pentru lucrări scientitice
și literare. Acele concursuri sunt cele următore:

A) Premii pentru cărți publicate.

      Premiulu Năsturelu-Herescu, din seria B), de 4000 lei, se
va decerne în sesiunea generală din anulă 1895 unei cărți scrise
în limba română, cu conținută, de ori ce natură, care se va judeca

12

■ 17.8


mai meritoria printre cele publicate dela 1 lanuariă pănă la 31
Decembre 1894,

      II.        Premiulu Statului Eliade-Rădulescu, de 5000 lei, se va
decerne în sesiunea generală din anulă 1895 unei cărți scrise în
limba română, cu conținută literară, care se va judeca mai meri-
toriă printre cele publicate dela 1 lanuariu 1893 pănă la 31 De-
cembre 1894.

      Concurenții la aceste doue premii voru binevoi a trimite la
cancelaria Academiei Române în Bucuresci — (Calea Victoriei Nr.
135) operele loru, cari voru fi în condițiunile de timpă aci însem-
nate, în câte 12 esemplare, pănă la 31 Decembre 1894.

      III.       Premiulă Asociațiuneî Craiovene pențru desvoltarea înv&-
țămentului public, în suma de lei 1500, se va decerne în sesiunea
generală din 1895 celei mai bune cărți didactice în limba română
dintre cele tipărite dela 1 lanuariu 1892 pănă la 31 Decembre 1894.

      Terminulă depunere! la cancelaria Academiei, în 6 esemplare
a cărțiloră propuse pentru concursă, este pănă la 31 Decembre 1894.

      IV.        Premiulu Statului, Lazaru, de 5000 Iei, se va decerne
în sesiunea generală din anulă 1896 unei cărți scrise în limba ro-
mână, eu conținută sciențifică, care se va judeca mai meritoriă pintre
cele publicate dela 1 lanuariă 1894 pănă la 31 Decembre 1895,
seă celei mai importante invențiuni scientifie făcute dela 1 lanuariă
1894 pănă la 31 Decembre 1895.

      V.         Marele premia Năsturelu-Herescu, din seria B, în sumă
de 12,000 lei, se va decerne în sesiunea generală din anulă 1897
unei cărți scrise în limba română, cu conținută de ori ce natură,
care se va judeca mai meritoriă printre cele publicate dela 1 la-
nuariă 1893 pănă la 31 Decembre 1896.

      VI.        Premiulu Hagi-Vasile, de 5000 lei, se va decerne în
sesiunea generală din anulu 1900 unei cărți scrise în limba ro-
mână și publicate în timpulă dela 1 lanuariă 1894 pănă la 31
Decembre 1899, ală cărei cuprinsă va fi: „Istoria comerciului la
Români", seă „Starea actuală a comerciului în România", seă
„Studii asupra legislațiunei comerciale în Statulă română", seă
„ori-ce alte subiecte privitore la comerciulă română".

      Terminulă presentărei cărțiloră, în 6 esemplare, pentru con-
cursă va fi pănă la 31 Decembre 1899.

   B)  Premii pentru lucrări puse ia concursă cu subiecte date.

      VIL          Premiulă Statului Lazaru, de 5000 lei, se va decerne
în sesiunea generală din anulă 1895 celei mai bune lucrări în

179


  limba română asupra următoriuluî subiecții: „Igiena țăranului ro-
mână. Locuința, încălțămintea și îmbrăcămintea, alimentațiunea
în diferite regiuni ale țerei și în diferite timpuri ale anului".
Terminulă presentărei manuscripteloră la concursă va fi pănă la 1
Septembre 1894.

       VIII.       Premiulu G. Sană-Marină, în sumă de 2000 lei, se
va decerne în sesiunea generală din anulă 1895 celei mai bune
lucrări scrise în limba română asupra următoriuluî subiectă: „Gon-
siderațiuni asupra comerciului României cu țerile străine atâtă la
Orientă cât și la Occidentă, încependă cu secolulă ală XVI-lea
pănă la anulă 1860“. Terminulă presentărei manuscripteloră la
concursă va fi pănă la 1 Septembre 1894.

       IX.         Premiulu Neuschotz, de 2000 lei, se va decerne în sesi-
unea generală din 1895 celei mai bune lucrări scrise în limba
română asupra următoriuluî subiectă: „Compendiă istorică asupra
desvoltărei industriale la Români pană în 1875“. Terminulă pre-
sentărei manuscripteloră la concursă va fi pana la 1 Septembre 1894.

       X.          Premiulu Alecsandru Ioană Cuza, de 1000 lei, dimpreună
cu procentele acestei sume pănă la acordarea premiului se va de-
cerne în sesiunea generală din anulă 1896 celei mai bune lucrări
scrise în limba română asupra următoriuluî subiectă: „Istoria Ro-
mâniloră dela Aureliană pănă la fundarea Principateloră". Termi-
nulă presentărei manuscripteloră la concursă va fi pănă la 1 Sep-
tembre 1895.

       XL Premiulu Alecsandru Ioană Cuza de 6000 lei se va
decerne în sesiunea generală din anulă 1896 celei mai bune lucrări
scrise în limba română asupra următoriuluî subiectă: „Psichologia
și metafisica poporului română după literatura populară". Terminulă
presentărei manuscripteloră la concursă va fi la 1 Septembre 1895.

       XII.        Premiulu Statului Eliade-Radulescu de 5000 lei se va
decerne în sesiunea generală din anulă 1896 celei mai bune lucrări
scrise în limba română asupra următoriuluî subiectă: „Botanica
poporală română din punctulă de vedere ală credințeloră, datine-
loră și literaturei poporale, avându-se în vedere adunarea câtă se
pote mai bogată a materialului". Terminulă presentărei tnanus-
eripteloră la concursă va fi pănă la 1 Septembre 1895.

       XIII.       Premială Statului Lazară de 5000 lei. se va decerne
în sesiunea generală din anulă 1897 celei mai bune lucrări în
limba română asupra următoriuluî subiectă: „Studiulă vinuriloru
din România din punctulă de vedere economică și ală composițiu-
12*

180


   neî loru chimice". Mânuscriptulă va trebui se cuprindă materie
  • pentru circa 300 pagine tipării în 8° garmondă. Terminulă pre-
  sentărei manuscripteloră la concursă va fi pana la 1 Septembre
  1896.

         XIV.        Premiulă Statului Eliade-Rădulescă, de 5000 lei, se va
   decerne în sesiunea generală din anulă 1898 celei maî bune lu-
   crări scrise în limba română asupra următorului subiectă : „Consi-
   derațiuui istorice și geografice asupra Basarabiei înainte de 1812,
   cu deosebită privire asupra Hotinului, regiune! centrale și Bugia-
   gului". Terminulă presentărei manuscripteloră la concursă va fi
   pănă la 1 Septembre 1897.

         XV.         Premiulă Alecsandru Bodescu, de 1500 lei, se va de-
   cerne în sesiunea generală din anulă 1899 celei mai bune lucrări
   scrise în limba română asupra următorului subiectă: .„Cercetări
   istorice asupra orașeloru Chilia și Cetatea-Albă“. Terminulă pre-
   sentării manuscripteloră la concursă va fi pănă la 1 Septembre 1898.

         XVI.        Premiulu Statului Lazară de 5000 lei, se va decerne
   în sesiunea generală din annlă 1899 celei mai bune lucrări în
   limba română asupra următorului subiectă: „Studiulă hidrografică
   completă ală unuia din următorele rîurî: Jiulă, Oltulu, Argeșulă,
   Ialomița și Siretulă". Terminulă presentărei manuscripteloră la
   concursă va fi pănă la 1 Septembre 1898.

         Notă. — Manuscriptele lucrăriloră puse la concursurile pre-
   mieloru de sub Nrii Vil, VIII, IX, X, XI, XII, XIII, XIV, XV,
   XVI, se voră presentă anonime, purtândă o divisă, care va fi re-
   produsă pe ună plică sigilată, cuprindendă numele concurentului.

         Academia își reservă dreptulă de a tipări în publicațiunile
   sale lucrările, ce se voră premia.

         Premiele se voră da autoriloră numai după tipărirea lucră-
   riloră premiate.

         Concurenții sunt obligați a areta totdeuna în scrisă, pentru
• care anume premiă presintă lucrările la concursă.

         Conformă regulamentului votată pentru donațiunea V. Ada-
   machi se voră da din acea fundațiune pe fiă-care ană câte 2 premii
   â 5000 lei, apoi 24 burse (stipendii) în țeră, și anume 16 la fa-
   cultatea de sciință și medicină din Iași, și 8 la scola de poduri și
   șosele din Bucurescî, ear în străinătate se voră trămite 9 studenți
   și anume: 3 licențiați dela facultatea de sciințe din lașî, 3 ingineri
   dela scola de poduri din Bucurescî și 3 bacalaureați pentru speciali-
   tatea de industriă seă de architectură. Atâtă premiile cât și

181


    bursele, conformii dorinței fundatorului, se voru acorda nuinai la
   Români. —

        Unulu din punctele programei, de care avea a se ocupa
  Academia în sesiunea presentă, era și cestiunea scrieră Iul u muta
  finala. Referentulu dlu B. P. Hașdeă propune, ca după principiulu:
  o vocală, ori care ară fi ea, alună când nu se aude în graiu, nu
  trebue scrisă, propune scoterea lui u din întrebuințare. Academia
  amână finalisarea cestiunei pe sesiunea procsimă, avândă secțiunea
  literară a pregăti pănă la finea anului curentii o lucrare asupra
  ortografiei, și aceea tipărită a o împărți membriloru, spre a o
  pute studia pănă la deschiderea sesiune!.

        Președinte, precum am amintită deja în Nr. 5, s’a alesă dlă
  Ioană Ghica, vice-președinți dd. Urechiă, Negruzzi și Brândză.



UNU CUVENTU DESPRE DESVOLTAREA COMUNICAȚIUNEÎ
ÎN UNGARIA.

       Consiliarulu ministerială Eugen Szâbo, fostă șef ală secți-
  une! căiloră ferate în ministeriulă din Budapesta, ună bună
  cunoscătoru ală politicei decedatului ministru de comerciă
  Baross, publică în numărulă din Maiă c. ală revistei „Buda-
  pesti Szemle" sub titlu „Sistemulă și lucrările lui Baross“
  ună artictilă, care aruncă o deosebită lumină asupra activi-
  tății fostului ministru, atâtă de multă sărbătorită în cercurile
  „patriotice".

       Recunoscendu neobositulă zelă și integritatea personală
  a lui Baross, criticulă îl împută, că prin o presă coruptă a
  căutată să mascheze purulă adevără asupra opereloră sale,
  făcendu-o pe acăsta se-lă preamărescă și să combată și cea
  mai inofensivă critică asupra reformeloră introduse de densulă.

       Decă Baross ară fi suferită adevărulă, ce i lă spuneaă re-
  ferenții săi speciali, — (Jice Szabă, — sigură ară fi devenită mai
  mare omă; ear așa după mortea sa voră eși la ivălă tote
  lucrurile acoperite cu vălulă secretului oficială, și desulă fum
  de tămâiă, cădită lui Baross prin presa oficiosă, va trebui
  să cedeze terenulă unui văntă recoritoră.

182


        Tdte reformele lui aă avută, dice, timbrulă șovinismului
naționalii. Apoi trece la critica tarifului de zone ală Iui
Baross, din care estragemă următorele de cea mal mare în-
semnătate pentru toți contribuabilii din patriă.

        Ideea, cu mare cutezanță realisată de Baross, deja de
doue decenii a fostă ventilată în literatura specială.

        Dar se vedem, în ce modă a influințată tarifulă de
zone rentabilitatea căiloru ferate de stată. Unitățile pentru
solvirea tacsel, înainte de introducerea noului sistem de zone
(1888), era chilometrul; scala noului tarif are unități mal
mari, și scade în proporțiune cu depărtările. Tarifele pentru
persone se deosebescă în trei categorii de caracteră cu totulă
deosebită: comunicațiunea în vecin (zona 1), comunicațiunea
mediă (zona 2—13), și comunicațiunea în depărtare (zona
14). Resultatele acestora trebue judecate pentru fiă-care
categoriă în specială. Frecuența pe tdte trenurile a fostă
în anulă 1888 de 3,356,000 căletorl, ear în 1892 ajunse
suma neasceptată de 23^023,000, va se (jică o diferința
de 19,667,000 călători la ană. Dar din aceste 19,667,000
persone, o parte imensă adecă 17,599,000, aă între-
buințată numai zona 1. Comunicațiunea mediă este re-
presentată prin numai 1,343,000 pasageri, ear biletă de
zona a 14 aă folosită 725,000 persone. Plusulă călătoriloră
a sporită prin urmare în cele trei categorii cu 730, resp. 22,
și 200 de procente, și plusulă venituriloră cu 200, 5% și 180
procente. Vedem dar, că comunicațiunea mediă așa (jicândă
a stagnată, pe când din puncte de vedere generale tocmai
acesta este mai importantă. Dar totuși pentru depărtările medii
reducerea de 40% a tarifului de zone este mai mică, decât
avantagiile oferite distanțeloru mici și celoră mari de totă.
La comunicațiunea roecțiă întregulă plus dela 1888 pănă la
1893 nu este de câtă de 154,000 fl., o suma așa picând
ridicolă, când considerămă, că în acest timpă rețeaua drumu-
riloră de feră a crescută cu 10 %• Așa dar putemă constata
tocmai la acestă însemnată factoră ală venituriloră cassei căiloră

, 183


ferate o detestabilă stagnare, care cu desvoltarea generală
a comunicației stă într’ună strigător contrast.

      Puțina rentabilitate a comunicațiunel medii nu pote fi
contrabalansată prin plusulă venituriloră comunicațiunel în
vecină și în depărtare, cu carea din urmă sunt — după di-
sele lui Szabo — împreunate o mulțime de erogate, causate
prin Introducerea sistemului de zonă. Dar desorganisațiunea
serviciului, dar înmulțirea nenorociriloră, dar încordarea
estremă și preste măsură a personalului căiloră ferate, ase-
menea sunt factori însemnați, cari cresc în progressiune
geometrică cu desvoltarea comunicațiunel, și cari atâtă din
punctă de vedere fiscală, câtă și ală inconveniențeloră tech-
nice dovedescă în deajunsă ne vitalitatea tarifului de zone,
încă una: plusulă venituriloru este a se reduce parte mare
și la acea împregiurare, că materialulă rulantă a fostă spo-
rită în modă hesuficientă, ceea ce produce totdeuna mare in-
comoditate și puțină confortă pe trenurile ungare. De no-
tată este și aceea, că din comunicațiunea mărfuriloră în anulă
prim, de când sa introdusă tarifulă de zone, a resultată ună
deficițj^de 2,600,000 fl., care nici astăzi încă nu s’a de-
purată.

      Așa dar precauțiune la introducerea de sisteme noue,
cari pănă aci nu aă fostă esperimentate de alții! Pentru-ce
să plătimă noi spesele esperimenteloră ? Cam în acestă modă
finesce Eugenă Szabd articolulă seă, care arătă destulă de
evidentă, că elogiile, ce se facă lui Baross de oparte a locu-
itoriloră țărel, parte mare sunt nemeritate. Silvanu.



DIN CRONICA LUNARĂ.

      La toți archipăstoru români, când s’a reîntorsu dela casa
magnațiloru, unde, precum se scie s’a reieptată proiectulu guver-
nului pentru căsătoria civilă, li s’aă făcută din partea preoțime! și
a poporului căldurose ovațiuni. La gara din Sibiiu I. P. 8. mi-
tropolitu Mironu a fostu întimpinatu de membrii sinodului archi-
diecesanu, preoți și mireni, in corpore.

184


         înființarea unul Consistoriă gr. orient, românii în Timișâra.
   Diecesele Aradului și Caransebeșului se ocupă de cestiunea înfiin-
   țare! unui Consistoriu în Timișora, căruia se substea protopres-
   biteratele: Timișora, Lipova, Belință, Comloșulă-Bănățeană, Ciacova
   și Panciova, ear elă însuși se aparțină diecesei Caransebeșului.

         Personale. Dlă Dr. Aurelă Cosma, candidată de advocatură
   în Timișora, și d-șdra Lucia Minodora, fiica dlui Parteniă Cosma,
   din Sibiiu, fidanțați. — De asemenea dlu Dr. Petru Spână, prof.
   semin. Li Sibiiu, și d-șora Elena, fica repos. prof sem. I. Popescu.

         Profesori diplomați. DD. Dr. Emi liană Popescu, profesorii
   seminarială în Sibiiu și Traiană Fărcașu, profesorii gimnasială în
   Beiușă, aă depusă esamenulă pedagogică înaintea comisiunei esa-
   minătore din Budapesta și aă fostă declarați profesori diplomați
   pentru școlele medii cu limba de propunere română și maghiară.

         Proiectulă de lege pentru căsătoria civilă a fostă reieptată
   în casa magnațiloră la 27 Aprile (9 Maiă) a. c. cu maioritate de
   21 voturi; și prelații bisericiloră nostre române, cari toți aă com-
   bătută acelă proiectă, aă fostă primiți de eparchioții loră cu viuă
   bucuria. —

         Necrologă. La 29 Aprile (11 Maiă) a. c. a reposată în Bra-
   șovu d-na Elena născută Eloriană, soția prof. gimn. Panteleimonă
   Dima, în etate de 46 ani.

         — La 14/26 Maiă a reposată preotulă Ioană Macaveiă, pa-
   rochă în Feldru, cunoscută poporului nostru ca zelosă luptătoriă și
   neînfricată martiră pentru dânsulă, în etate de 35 ani.

         Preoțimea din Bucovina, română și ruteană, a ținută la 8
   Maiă n. o adunare din totă archidiecesa în causa îmbunătățire!
   din fondulă religionară a salarieloră preoțesc! și a alesă o depu-
   tațiune de 10, carea se așternă Maiestății Sale o petițiune în
   causa acdsta.

         Donațiuni pie. Marele proprietar din Boldură (Bănată) Fi-
   lipă Eckstein cu soția sa Regina aă dăruită bisericei greco-orient.
   rom. de acolo s. vase în preță de 500 fi., economii Nicolaă Mun-
   teană și soția Florea aă rădicată o cruce înaintea bisericei cu
   255 fl., și mulțime de alți credincioși totă de acolo aă dată summe
   considerabile spre scopuri religiose.

         Fundațiune piă. Preotulă din Stănesci (Bucovina) Ioană
   Gribovicl cu soția sa Eufrosina aă testată întru pomenirea copii loră
   loră răposați Eugenă, Aristia, Aurora căs. Tomovici, Teofilă și
   Sinclitica suma de 5000 fl., din cari 3000 fl. pentru zidirea bise-
   ricei din Stănesci, ear restulă pentru scdle și stipendii. Onore
   demnei familii, carea scie rădica memoriei membriloră sel astfelă
   de monumente!

         Societatea dâmndoră române din Bucovina a ținută la 6
   Maiu n. adunarea sa generală, fiindă de față 46 membri fundatori

185


    și ordinari, sub presidiulă d-nei Elena de Popoviciă năse. contesa
   Logotheti. Unuliî din obiectele principale aii fostă preparativele
   pentru zidirea internatului de fete proiectată.

        Foiă nouă beletristică. La Tergu-Jiă ese cu începere dela
15 Aprile a. c. o foiă periodică ilustrată numită „Jiulă*, revistă
pentru literatură și sciință. Aceea ese la 15 a fiă-cărei luni sub
îngrijirea unui comitetă. Costă pe anu 8 lei, pe ’/₃ anu 4 lei .
x 50 bani, pe 3 luni 2 lei 50 bani. Abonamentele se făcu direcții
la tipo-litografia națională Nicu D. Miloșescu în Tergu-Jiă Nr. 1.
Foia se presentă în formă recomandabilă; deci bunii succes! —

        Invențiunea unui română bănățiană. Dlu Petru Jivină din
  Rodna (Torontalu) a inventată unu nou curățitoră de țevi pentru
  cazanele de aburii, și constatându-se valdrea aceluia, inventatorulă
  a și dobândită patentă pentru statele Austro-Ungaria,' Germania și
  România.

        Fondulă de teatru română, după „Familia⁸ dela 1/13 Maiă ।
  c,, a ajunsă suma de 66,473 fl. —

        Numele munțiloră transilvani, schimbate în unguresce. Reu-
  niunea maghiară carpatină din Transilvania a începută a schimba
  și numele munțiloră din giurulă Sibiiului: Cindrelu în Szepteto,
  Șurulă în Koronacsucs, Negbiulă în Kirâlyi szirt etc. în deșert!
  Aceia voră remăne totă ce aă fostă și sunt.

BIBLIOGRAFIA.

   Din „Istoria sc61eloru“ de V. A. Urechiă, lucrare premiată de
       Academiă a eșită tomulă III. Acesta se ocupă cu Istoria
       culturală a poporului nostru dela 1800—1864.


    FONDULU GEORGIU BARIȚIU.

                   Transportă din Nr. 5. 1355 fl 31 cr. și 9 lei.

        Ex. Nr. 112—1894; Nr. listei 179. Colectante Dr. I. Mihu.
  Desp. IX. ală Orăștiei 20 fl.; Dr. I. Mihu 15 fl.; Dr. A. Tincu
  1 fl.; Dr. Aureliă Munteană 2 fl ; Aurelă P. Barciană 2 fl.

Suma 40 fl.

        Ex. Nr. 106—1894. Lista,Nr. 509. Colectante: Partenie
  Cosma. „Patria" cassă de economii 25 fl.; Georgiu Vancea, Va-
  leriă Medișană, Dr. Alesandru Popă, Sofronă Stan câte 1 fl.;
  luniă Br. Hodoșiă 2 fl.                          Suma 31 fl.

        Ex Nr. 114—1894. Lista Nr. 665. Colectante: Ilie Cu-
  rescu, supraloc. în pens, ases. cons. în Caransebeș. Alecsandru Balaș,
  Liss'a 2 fl.; Alesandru Diaconovich, Stanciu Popovici câte 1 fl.;
  Aurelă de Popescu, prim-forestier 2 fl.; Elena de Popeseu, losif
  Gerga câte 1 fl.; Ilia Romană 50 cr.; Martin Babeu, Gregoriă
  Trostea câte 20 cr.; Avram Vladulescu 30 cr.: Dimitrie Ilumitia,
  Ioană Paica, Ilie Curesco, Teodoră Banda, Michailă Sehandană,

. 186


  Costa Toma, lacob Lungu, Petru Pașan, loanu Duică, George
  Hardușiu, Alesandru Tomescu, economii, câte 20 cr.; patru ro-
  mâni de omenie 80 cr.; Mihuti Seracină, Vicentie Pintea, Alecse
  Frateșiu, preotu în Mehadia, (nedescifrabilă), N. N , Gregoriă Va-
  silescu, George Serafim, lancu Vasilescu, câte 50 cr.; loanu Balaiu
  60 cr.; Filzer Henrich, Lorenz Tremei, Zacharia Popoviei, câte
  30 cr.; Simionă Lupescu 10 er.; D. Ispas, primariă în.Verciorova,
  Petru D. Ciuhurez, Verciorova (România), D. loanu (nedescifrabilu)
  loanu Popovici, lohann Miklea, Hptm., Netta Calciunariii, Ottd
  Popovich, lancu Pintea, loanu Tbopal, Patriciu Dragalina, câte 1 fl.;
  Vasilie Segercean 2 fl,; Ilie Curescu 2 fl. 90 cr.; Michailă Popovici
  3 fl.; Neagul, Duda, Z. Popovici, I. Kisteanu, Simeonă Ciungiță,
  Constantină Zepeniag, parochulu Mehadiei, Nicolae Groza, învdță-
  toriu, G. Peltzer, ScbiJIiu F., Maria de Blidariu, loanu Isac. An-
  dreiu Bistriană, Georg. Fattin, Moise Popovici, Gregor Valeriu, A.
  Marin, Thomas Martinoe câte 50 cr.; Kristesko Georg 40 cr.
  Kirchenberger, Nestorovicb, Michail Mihoc, Gligoră Murgu, De-
  meter Giurgescu, Isak Isak, loanu Mihai, câte 30 cr.; N. Fisch,
  F. Adler, Moise Beleșu, Avram Magariă, Damiană Daia, Georgiu
  Bozlovană, lohann Opruță, Lazară Ciuru, Alimpie Peica, Arsenie
  Greus, Georg Bochisch, N. N., Nikolaus Terzin câte 20 cr.; Ioană'
  Haramba, lohann Lungașu, lohann Adam, Elias Ciollem câte 10 cr.

Suma 49 fl.

Transportă 1475 fl. 31 cr. 9 lei. ‘

PARTEA OFICIALĂ.

  Nr. 142/1894.

Procesu verbalii

luată în ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura
    română și cultura poporului română, ținută în 3 Maiu n. 1894.

     Președinte: Dr. Ilarionă Pușcariă, vice-președinte.
Membrii prese nți: Ioană Hannia, Ioană V. Russu, Ioană
Papiu, Zacharia Boiu, secretariă'I., I. St. Șuluțiă, Parteniă
Cosma și Ioană Crețu.

     Secretariă: Dr. V. Bologa.

     _Nr. 63/123. Consistoriulă archidiecesei române gr. cat. din .
Blajă, cu dto 31 Martiă 1894. Nr. 1288. provocându-se la hârtia - ă

■

187


  acestui comitetă din 17 Novembre 1890 Nr. 270, și la scripta sa
din 18 Novembre. 1890 Nr. 4279, — cere încunoscințare despre
disposițiile luate, ca venitulă, ce compete scdlei române gr. cat.
din Cojocna din fundațiunea fericitului loanu Olteanu, se se aplice
conformă dorinței fundatorului, eventuală se i se notifice suma,
ce compete numitei scole dela începută pănă la 31 Decembre
1893, ca se o potă ridica.

       — Deore-ce causa se află încă sub judiciă, cererea se ține
în suspens.

       Nr. 64/129. „Albina", institută de credită și economii din
Sibiiă, cu dto 10 Aprile 1894. Nr. 7608. aduce la cunoștința ace-
stui comitetă, că adunarea generală a numitului institută, ținută
la 30 Martiă a. c., din suma destinată pentru scopuri de binefa-
cere și culturale a votată Asociațiunei transilvane pe anulă curentă
următorele sume:

       1.         500 fl. cu scopă de a se crea 10 stipendii de câte 50 fl.
pentru elevele internatului împreunată cu scolă civilă de fete a
Asociațiunei;

       2.         500 fl. pentru fondulă „George Barițiă“;

       3.         500 fl. școlei civile de fete a Asociațiunei. pentru trebu-
ințele curente."

       — Spre plăcută știre cu mare mulțemită. In legătură se în-
sărcineză biroulă a publica la timpulu seă, cu termină de 30 dile,
concursulă pentru conferirea celoră 10 stipendii ă 50 fl. pro anulă
scol. 1894/5. eleveloră, cari vor fi adăpostite în internatulă școlei
civile de fete a Asociațiunei, înformândă în cestiune și direcțiunea
școlară.

       Nr. 65/131. Dlă Dr. Amos Frâncu, advocată în Sibiiă, cu
dto 12 Aprile 1894. transpune aici dela dlă căpitană ces. reg. N.
pandoră de Viștea, o copiă după diploma nobilitară a familiei
acestuia, spre întrebuințare la colecțiunea de asemenea documente
și restituire proprietariului după folosire.

       — Spre scire, având a se comunica dlui Ioană cav. de
Pușcariă pentru întrebuințare.

       Nr. 66/132. Veduva Dimitrie Rus n. Terezia Pop din Bă-
sesci, cu dto 14 Aprile 1894. cere ajutoriă pe seina fiiului seă
Antonie Rus, învețăcelă Ia rotărie în Zelăă.

       — Cererea se reține pănă la publicarea concursului referi-
■toriă la aceste ajutore.

188


      ¹ Nr. 67/141. Secretariulu alu II-lea raportăză, că din ajuto-
rele votate învețăceiloră meseriași din subvențiunea primită dela
Societatea „Transilvania" din Bucuresci au devenită noue în vacanță
cu finea anului 1893, prin eliberarea învățăceiloră respectivi de
calfe, și că prin urinare acele ajutori! se potă vota altoru învățăcei
îhcependă cu anulă 1894.

        — Pentru conferirea celoră noue ajutore ă 25 ii. cu înce-
putulă anului 1894, din subvențiunea societății „Transilvania" în-
vețăceiloru meseriași români din Transilvania, se publică concursă
cu termină de 30 dile.

        Nr. 68/134. Dlu Vasilie Chirtopă, proprietariă în Câmpeni,
cu dto 21 Aprile 1894. arată, că în 5 luliă 1893, a trimisă 10 fl.
prin asignațiune poștală pentră fondulă „Georgiă Barițiă", n’a,fostă
însă încunosciințată, decă s‘a primită aici acea sumă, nici în or-
ganulă Asociațiunei n’a aflată să fiă achitată, — cere deci informa-
țiune pentru a se pute reclama la oficiulă poștală.

        — Constatându-se primirea sumei respective la cassa Asoci-
ațiunei, se cuiteză ulterioră cu mulțemită.            '

        Nr. 69/135. Administrația farului „Tribuna" din Sibiiă,
cu dto 26 Mgrtiă 1894, presentă o notă de inserțiuni despre 5 fl.
10 cr. și anume: pentru publicarea unei convocări în Nr. 157 și
255 din 1893, 2 fl. 10 cr., și pentru publicarea unui concursă în
Nr. 175 din 1893, 3 fl., în totală: 5 fl. 10 cr. v. a.

        — Se transpune la cassă spre achitare.

        Nr. 70/137. Inspectoratulă regiă de scole din locă, cu dto
24 Aprile 1894, împărtășesce, că rainistrulă de culte cu dto 10
Aprile 1894 Nr. 16,577, în conțelegere cu ministrulă de comerciă,
pe basa §. 4. art. II de lege din 1892, a permisă se se țină la
Dobrițină esposiție regnicolară de aparate de învățămentă din
18 Augustă pănă în 2 Septembre a. c , la care se potă participa
institutele de învățământă de sub jurisdicțiunea sa, întru cât le
permite bugetulă anului școlară curentă și fără conturbarea învăță-
mântului.

        — Se transpune direcțiune! școlei civile de fete a Asociațiu-
nei transilvane.

        Nr. 71/136. Dlă Michailă Andreica, proprietariă în Câmpeni,
invitată fiindă de acestă comitetă cu dto 5 Aprile 1894 Nr. 107, .
pentru a ne informa despre stadiulă, în care se află afacerea vin-
dere! realitățiloră din lăsământuiă fericitului Avram lancu din Vidra
de susă, în care afacere d-sa a fostă numită comisariă cu dto 5
Septembre 1891, Nr. 233, a ne raporta mai departe în genere

189


despre starea aceloru realități și în specială despre reparaturile,
ee s’ar reclama ca neaperate pentru mdra de acolo, — cere cu
dto 24 Aprile 1894, se fiă dispensată de astă dată dela acestă
sarcină din cause sanitare, și recomandă pentru acelă seopă pe
dlă Michailă Gomboș, mare proprietariă în Vidra de susă și mem-
bru pe vieță ală Asociațiunei.

        — Luându-se la cunoseință scusa dlui Michailă Andreica, în
  loculu dsale se învită cu totă onorea dlă Dr. Vasiliă Preda, ad-
  vocată în Câmpeni, a ne informa despre starea realitățiloră din
  lăsământulă fericitului Avram lancu din Vidra de sus și îndeosebi
  despre reparaturile reclamate ca neaperate pentru mdra de acolo,
  în sensulă conclusului anterioră luată în cestiune în ședința acestui
  comitetă din 5 Aprile 1894 Nr. prot. 48.

        Nr. 72/139. Tipografia archidiecesană din locă presentă doue
  note dto 11 Aprile 1894, una despre 191 fl. 40 cr., pentru tipă-
  rirea, broșurarea și espedarea foii Asociațiunei pe lunile lanuariu —
  Martiă a. c.; alta despre 12 fl. 40 cr. pentru ună protocolă de
  esibite legată, pentru 500 esemplare certificate și regulamentulă
  pentru folosirea bibliotecei în 100 esemplare, în totală 203 fl.
  80 cr.

        — Se transpună la cassă spre achitare.

        Nr. 73/138. Dlă Leontină Simonescu, cassariulă Asociațiunei,
  în urma comisiei primite dela acestă comitetă, cu dto 5 Aprile
  1894, Nr. 117, pentru a lămuri cestiunea referitore Ia cererea
  dlui George Sârb dto 20 Martiă 1894, ca se i se trimită întregă
  donațiune făcută de fericitulă Cipariă pe sema fondului pentru
  crearea unul teatru română, care se administreză aici, cu dto 1
  Maiă a. c. dând informațiune despre starea causei, propune:
  Fiind-că fondulă teatrului își are acum administrațiunea sa regu-
  lată, și e singură competentă a-și administra averea sa după cum
  află mai bine, este deci cu scopă, se se ceră consensulă societății
  pentru crearea unui fondă de teatru română, ca se se vândă obli-
  gațiunea de stată, respective se o cumpere fondulă generală ală
  Asociațiunei și se escontenteze fondulă teatrului cu a treia parte din
  prețulă vândărei. în modulă acesta atâtă Asociațiunea cât și fon-
  dulă teatrului ar primi în proprietate esclusivă partea ce le com-
  pete, și s’ar simplifica în favorulă causei și manipulațiunea la cassa
  Asociațiunei.

        Pe basa acestui raportă se aduce următoriulă condusă:

        — Se se estradee societăței pentru crearea unui fondă de
  teatru română partea ce i compete, și anume: a treia parte din

190


  interesele anuale ale obligațiune! de stătu de 500 fl. din anulu
  1860, dăruită cu acelă scopă Asociațiunei transilvane la 1877 de
  fericitulu Timoteiă Cipariu, fostu președinte alu Asociațiunei, ear
  cu privire la viitoriu se se ceră consimțemântulă numitei societăți,
  ca se se vândă obligațiunea de stătu, respective se o cumpere
  fondulă generală alu Asociațiunei și se escontenteze fondulă teatrului
  cu a treia parte din prețulă de vâmjare.

         Nr. 74/140. Societatea „Andreiă Șaguna“ a tinerime! ro-
   mâne din Seminariulu „Andreianu" din Sibiiă, trimite pentru bi-
   blioteca Asociațiunei transilvane „Almanachulă" seu, edatu a. c. din
   jncidentulu serbare! iubileului seu de 25 ani.

         Spre scire cu mulțemită, având a se transpune la biblioteca
   Asociațiunei.

        Nr. 75 Pentru verificarea procesului verbală

         — Se designezi membrii: Z. Boiu, I. St. Șuluțiă și I. Creță.
        Ședința se încheiă.

        D. u. s.

     Dr. Ilarionu Pușcariu m. p., Dr. V. Bologa m. p.,
              vice-preșcdinte.                                 secretariu II.

        S’a verificată. Sibiiă în 8 Maiă, 1894 n.

            I. St. Șuluțiă m. p. Z. Boiu m. p. I. Crețu m. p.



    Ad Nr. 141-1894.

CONCURS n.

       Devenind în vacanță noue ajutore ă 25 fl. pe ană ᵥ
  pentru învățăceii meseriași români din Transilvania, din sub-
  vențiunea ce primesce Asociațiunea spre acelă scopă dela
  societatea „Transilvania" din Bucurescî, — se escrie concurs
  pentru conferirea aceloră ajutore cu începutulu anului 1894.

       învățăceii meseriași, cari doresc a reflecta la vre-unulă
  dintre aceste ajutore, au să înainteze pe lângă cerere urmă-
  torele documente:

       a)     atestată de boteză în originală său în copiă le-
  galisată;

       b)     testimoniă scolastic de celă puțină 4 clase ele-
  mentare ;

191


         c)       atestatii, că se află deja lucrândă la vre-ună măiestru
   săă corporațiune și-cu ce succesu ;

         </) contractă, în orginală săă copiă legalisată, încheiată
   cu măestru conformă §. 61, ală legii industriale (art. leg.
   XVII. 1884);

         8) atestată de moralitate dela autoritatea locală com-
   petentă și

         /) adeverință dela părinți seă tutori, că suntă deciși
   a lăsa pe fii seă pupilii loră la învățătură, pănă se vor
   perfecționa pe deplină.

         Cererile instruite cu aceste documente, să se înainteze
   la subsemnatulu comitetă pănă, în 25 luniă 1894 n.

         Cererile intrate mai tânjiă nu se vor considera.

         Sibiiu din ședința comitetului Asociațiuni! transilvane
   pentru literatura română și cultura poporului română, ținută
   la 3 Maiă 1894 n.

      Dr. Ilarioutt Pușcării! m. p.,

               vice-președinte.                Dr. V. Bologa m. p.,

secretarii! II.



CONSPECTULU

    membriloră Asociațiuneî transilvane^ cari aă solvită tacsele în lunile
                          lanuariă - Martiă 1894.

          Valeriu G. Comșa 5 fl. pe a. 1893; Nicolau Snatal 5 fl.; Dr. Emanuilu
    Elefterescu 5 fl. 1 cr.

          Desp. ZerneștI dela membri: 80 fl.; Dr. lancu Mețianu, Nicolau Penciu,
    Nicolau Cintea, Dr. Eugen Mețian, loanu Dan, Stanciu Garoiiî, loanu Gârniță,
    laeobu Popeneciu, Nicolau Manoiu, Georgiu Tomas, lacobu Zorea, Nistoru
    Podarii! 1892/3. — loanu Rațiu, (Nicolau Grozea, George Babeșu, loanu Hodo-
    reanil 5 fl.; Petru Pop 5 fl.; Camera comercial! BraȘovu 6 fl.; Andreiu
    Frâucu 5 fl.; Nicolau Frateșiu 5 fl.; Gavriilu Ciobotariu 5 fl.; Simeonu Po-
    pelea 5 fl.; Nicolau Marin 5 fl.; Dr. loanu Stroia 6 fl,; Georgifi Maxim 5 fl.;
    Dr. Lemenyi, Dem. Banciu 10 fl.: loanu Stravoiu, Corn. Poiana Merulul, loanu
    Vodă, Moise Micu, loanu Jurca, Șona, loanu Avram.

          Desp. ZerneștI 32 fl.; Ilie Vlasa 5 fl.; I. Mircea 4 fl. 97 cr.; Teofllu
    Dr&ganu 10 fl. pe 1892/3. loanu Dragomiru 5 fl.; Simeonu Horvati! 5 fl.;
    Adam Cristea 5 fl.; Vidra sup. comuna bisericescă 101 fl.; Dr. G. Ilea 5 fl.

          Desp. OrEștiel dela membri: Sam. PopovicI (pe vieță), Laurianu Ber-
    cianu, Nicolau Andreiu pe a. 1893, loanu Trifantt, Nicolau Costescu, Petru

192


  Beleiu, loanu Munteanu, Elia Popoviciu, Chirilu Teaeoi, Dem. losif, loanu
 Ciumaș, Aurelii P. Barcianu, George Bogdanescu, loanu Stanase, losif de
 Orbonaș, Simeonu Corvin, Vasiliu Sintionii, Dr. Silviu Moldovanu, loanii Bo-
 teanfi, Nicolau Popovicl pe'a. 1893, Augnstinii Nicoră 206 fl. 1892/3. —
 I. cav. de Pușcării! pe 1893, Daniilu Gaboru câte 5 fl. Suma 545 fl. 98 cr.

            PROGRAMA ESAMENELORU PUBLICE

  dela scota civilă de fete cu internată a Asociațiuneî transilvane,
                 cu finea anului scolastică 1893/4.

                       Luni în 25 luniu n.

la orele 10 a. m. esamenulii privată, cu elevele din cursulu com-
plementarii.

Marți în 26 luniu n.

a) înainte de amedi:

            dela 8— 9 ore Religiunea cu tote elevele.

„ 9—10 „ Limba romană cu clasa IV.

              ,10—11 „ Istoria universală și geografia cu clasa II.

S) după amedi:

            dela 3—4 ore Chemia cu clasa III.

              „ 4— 5 „ Limba franceză de despărț. II și IV.

Mercurl în 27 luniă n.

a)  înainte de ameiji:

            dela 8— 9 ore Aritmetica cu clasa II.

„ 9—10 „ Limba germană cu clasa IV.

„ 10—11 „ Limba maghiară cu clasa III.

6)  după amedi:

            dela 3—4 bre Istoria naturală cu clasa I.

              „ 4—5 „ Fisică cu clasa IV.

Joi în 28 luniu n.

      Dela 9—11 ore musica instrumentală și vocală; declamațiuni.

      La 11 bre încheeerea solemnă a anului scolastică și distribu-
irea atestatelbru. 

      Lucrurile de mână femeesci, sunt espuse în decursulU esa-
meneloru, într’una din șalele institutului.

Direcțiunea.

___________________________ > __________________________________

   Editura Asoc. trans. Redactorii: Z. Boiu. Tiparulu tipogr. archidiec.

    MK*’ L«a acestă Nr. se alătură ună suplementă.

vUn 'Yfc'f


AflfcoJKi t£


n<-W


■-MAA3








Mi-kvSlv





cvimî «fKs /

/tftiyu *





J '"-tțjMl-H. T-V^xlyy, <oâ?K-JMtVr’


TJtftci^ rvi-e                 <■'»■'

    ■ ’ ■ ₐ


(V.


■^hîii?n;


r-


ț^v¹* iH ț*