, Apare la 15 a fiă-cărei luni.

        TRANSILVANIA

    FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU UTEBATOBA ROMÂNA ȘI
    CULTURA POPORULUI ROMÂNO.

NrulA S.      S1B11C, 16 MAlC 1SS4. AllUlfl XXV.

    SESIUNEA GENERALA A ACADEMIEI ROMÂNE.

(Continuare și încheere din Nr. 4.)

           Donațiuni, legate și fonduri.

     Relațiunea tassierului-comptabilă, pe care amă onore a
o presentă pe lângă acestti raportă, arată amănunțită starea
actuală a fonduriloră Academiei. Aici ve voiu aduce la cu-
noscință următorele fapte privitdre la unele donațiunl, legate
și fonduri :

     1.     în ultima ședință a sesiunel generale din anulă tre-
cută ați ascultată atâtu espunerea dlui colegă Ioană Calin-
deru asupra averei moștenite de d-sa dela reposațil Ioană
și Elena Otteteleșanu, spre a funda și a întrețină ună insti-
tută pentru crescerea feteloră sărace, cât și declarațiunea sa,
că doresce a dărui acestă avere Academiei, spre a asigura
pentru totdeuna îndeplinirea voinței generoșiloră testatori,
în ședința din 16 Aprile, dlă I. Calinderu a cetită cartea
de danie, prin care se transmitea Academiei acăstă avere.
Membrii atunci presenți, în numără de 14, aă decisă, afară
de unulă, ca, în conformitate cu voința esprimată de d-v6stre,
să primăscă cu recunoscință donațiunea făcută de dlă Ioană
Calinderu pentru scopurile determinate în testamente. în
conformitate cu acestă votă și cu prescripțiunea art. 85 din
Regulamentă, Delegațiunea a făcută actulu de acceptare, în-
vestită cu formele legale, și a primită dela dlă I. Calinderu
întregă averea donată, care constă din:


9

130                                 . 4

•/î

      Casa din BucurescI, Calea Victoriei Nr. 49;                     |

      Moșia Măgurele, cu castelulă, parculă, dependențele etc., ș
în județulă IlfOvă;                                                 f.

      Moșia Fundu-Kiseletu, în județulă Ilfovă;

      Moșia Ottetelișu, în județulu Romnicu Vâlcei;

      Venitulă avere! de mai sus dela mortea d-nei Elena
Otteteleșanu, adecă dela 4 Decembre 1888;

      Totă averea mobilă primită de dlu I. Calinderu din
succesiunea sus disei răposate, în temeiul! actuală de trans-
acțiune încheiată între moștenitorii de sânge și d-sa;

      OrI-ce altă avere mișcătore, ce s’ar descoperi ca făcendă
parte din patrimoniulă răposatei Elena Otteteleșanu.

      La 4 luniă, după ce am visitată instalațiunea Institu-
tului dela Măgurele, am arătată Academiei starea fundațiunel
și a localului, și densa a alesă o comisiune compusă din dnii
I. Calinderu, I. Negruzzi, V. A. Urechiă și subscrisulă, în-
sărcinată cu prepararea lucrăriloră necesare pentru organisa-
rea Institutului. S’aă luată disposițiunl, să se continue lu-
crările de instalare începute și aprdpe terminate, să se facă
tote reparațiunile necesare clădirilor!, să se împrejmuiască
marele parcă, care încunjură Institutulă; tote acestea sub
speciala îngrijire a dlui colegă I. Calinderu.

      Comisiunea alăsă a visitată Instituțulă la 8 Novembre
și, în ședința dela 12 a acelei luni, dlă I. Negruzzi a ară-
tată Academiei starea lucrăriloră, și s’a hotărîtă, că, deși
instalațiunea Institutului era completă, totuși funcționarea lui
să nu încăpă de câtă cu anulă școlară 1894—95, fiind!
timpulă prea înaintată și clădirea prea de curendă reparată
și încă umedă.

      Totodată s’a profitată de acestă amânare, spre a se re-
para biserica de lângă Institută, precum și tdte clădirile de
esploatarea moșiei, și a se face unele clădiri noue necesare.
Aceste lucrări se facă și ele sub îngrijirea neobositului nostru
colegă dlă I. Calinderu.

131


      Starea acestei averi vi se va supune spre esaminare
dimpreună cu proiectulu de organisare pentru funcționarea
Institutului Ottetejeșană.

      2.         Administrațiunea donațiunei Vasile Adamache se va
supune cercetăreî d-vostre.

      Procesulă cu nepoții donatorului își urmăză cursulă seă
normală. Suntemă acum la verificarea semnăturei testamen-
tului, contestată de adversari.

      Delegațiunea a luată tote măsurile necesare, spre a clădi
pentru mormântulă răposatului o criptă, de-asupra căreia
se va înălța monumentulă funerară, care sperămă că va fi
în augurată încursulă verei.

      în ședința dela 25 luniă Academia a hotărîtă a numi
o comisiune, compusă din dnii colegi P. Poni și Sp. Haret,
care să pregătescă ună proiectă de regulamentă pentru pu-
nerea în aplicare a voinței esprimate de Vasile Adamache în
testamentulă săă. Acestă proiectă se va supune deliberărei
d-vostre în cursulă acestei sesiuni.

      3.         La 14 lanuariă, s’a comunicată Academiei testa-
mentulă răposatei Alecsandra Ajderolă, trimesă de esecutorii
testamentari, dnii G. Păucescu, advocată, și Marină Petreacă,
ingineră. Prin acestă testamentă se institue ună legată
Academiei. Gestiunea primirel legatului a fostă dată în stu-
diulă dloră colegi V. Maniă și I. Calinderu, și hotărîrea de-
finitivă rămâne a se da de d-v6stre în cursulă acestei sesiuni.

      4.         în anulă trecută am arătată situațiunea, în care se
găsia averea răposatului Vanghelie Zappa, din care Academia
primesce, conformă testamentului, 1,000 galbini pe ană.
Gestiunea se află și astăzi în aceeași stare ca și în anulă
trecută, ear drepturile Academiei sunt încredințate apărărei
dlui advocată D. Geanni, asistată de dlă colegă V. Maniu.

      5.         O pagubă însemnată a suferită Academia la 22
Maiă, când ună puternică uragană, venită asupra orașului
Craiova, a făcută stricăciuni mari casei Macinca, proprieta-

9*

132


tea Academiei, din acelă orașă. Delegațiunea a luatii dispo-
sițiuni pentru repararea caselorii. Comisiunea d-v6stre finan-
ciară ve va arăta amănuntele acestei lucrări și va supune
aprobărei d-vdstre cheltuelile făcute.

Concursurile premiiloru.

      în acestă sesiune sunt a se acorda cinci premii, dintre
cari: doue pentru opere publicate, și trei pentru lucrări pre-
sentate în manuscriptă despre diferite subiecte puse la concursă.

      La concursele acestoră premii s’aă presentată următo-
rele publicațiuni și lucrări:

      1. La Premiu lu Năsturelu-Heriscu, de 4,000 lei,
care este a se decerne unei cărți scrise în limba română, cu
conținută de orl-ce natură, care se va judeca mal meritoriă
printre cele publicate dela 1 lanuariă pănă la 31 Decembre
1893, — s’au presentată publicațiunile următore:

      A. C. Cuza, Meseriașulă română. Iași 1893 1 voi.
în 8 °.

      St. Georgescu-Sergentulu^ Memorii din timpulă răsbo-
iului pentru independență 1877—1878. Edițiunea IV. Bu-
curesci f. an; 1 voi, în 8 °.

      N. Maneguțiă, Reunirea Româniloră din Transilvania
și Ungaria. Studiu națională-istorică-religiosă. Sibiiă 1893.
1 voi. în 8 °.

      N. Fetrașcu, Figuri literare contimpurane. Bucuresci
1893. 1 voi. în 8°.

      N. Radule seu-Niger, Rustice, voi. I, Poesii, voi. II
Nuvele. Bucuresci 1893. 2 voi. în 8 °.

      Th. D. Speranția, Totă anecdote populare, voi. III.
Ed. I. Bucuresci 1893. 1 voi în 8 °.

      G. Dem. Teodorescu, Istoria filosofiei antice. Orientală,
Grecii, Romanii, Creștinii. Bucuresci 1893. 1 voi. în 8 °.

     Dr. Urechiă, Igiena. Bucuresci 1893. 1 voi. în 8 °.

      2.       La Premiulă Statului Lazaruy de 5,000 lei, care
este a se da unei cărți scrise în limba română, cu conținută

133


  scientifică, care se va judeca mai meritoria printre cele pu-
blicate dela 1 lanuariu 1892 pănă la 31 Decembre 1893,
sau celei mal importante invențiunl scientifice făcute dela
1 Ianuarie 1892 pănă la 31 Decembre 1893, — s’aă pre-
sentată următorele:

       Constantinii Chiru, Canalisarea riuriloru și irigațiuni.
Bucuresci 1893. 1 voi. în 8°.

       Dr. L. C. Cosmovicl, Elemente de morphologie (anato-
mie-istologie) și fisiologie animală, pentru cursurile liceale.
Iași 1893. 1 voi. în 8°.

       Dr. I Kiriac, Cursă clinică de patologie chirurgicală.
LecțiunI profesate la Institutulă de chirurgie. Voi. I, II.
Bucuresci 1892, 1893. 2 voi. în 8 °.

       Dr. Ionii Radianu, Tratatulă de chimie analitică cali-
tativă teoretică și practică. Bucuresci 1892. 1 voi. iu 8 °.

       Dr. Ion Radianu, Chimie analitică aplicată. O nouă
metodă pentru dosarea chiorului și a acidului fosforică în
urine. Bucuresci 1893 1 br. în 8 °.

       3.         La Premiulu Hagi- Vasilie, de 5,000 lei, destinată
a se da unei cărți scrise iu limba română și publicate în
timpulă dela 1 lanuariă 1888 pănă la 31 Decembre 1893,
cu următoriulă cuprinsă: Istoria comerciului la Români,
său Starea actuală a comerciului în România, săă Studii
asupra legislațiunel comerciale în Statulu română, seă
ori-ce alte subiecte privitore la comerciulu românii, — s’au
presentată următdrea publicațiune:

       Grigorie V. Maniu, Dreptulă comercială. Voi. I, II.
Bucuresci 1893. 2 voi. în 8 °.

       în sesiunea generală trecută, scăpându-se din vedere a
se alege comisiunea pentru esaminarea cărțiloră presentate la
acestă premiă, acea comisiune s’a alesă în ședința ordinară
dela 22 Octobre 1893, compusă fiindă din dnii I. C. Ne-
gruzzi, I. Calinderu și P. S. Aureliană. Alegerea acestei
comisiuni s’a făcută sub reserva aprobărei d-vdstre.

134


        4.       La Premiulă Statului Eliade-Rădulescu, de 5,000
  Iei, puști Ia concurși! spre a se da celei mal bune lucrări
  scrise în limba română asupra subiectului: Studiu asupra
  bosmelora române în comparațiune cu legendele antice
  clasice și în legătură cu ale popâreloru învecinate și ale
  tuturorâ poporeloru romanice, — s’a presentatti unti manu-
  scriptti cu di visa: ^Ego tibi... varias fabulas conseram
  auresque tuas benevolas lepido susurro permulceam...
  Erant in quadam civitate rex et regina.

Apulejus Metamorph. VI.

       <Pvk6fiv&o<; o (pv7d)6O(pbț rtdc iori.

Aristotele, Metafisica I. 1.

        5.       La Premiulă Alecsandru Bodescu, de 1,500 lei,
  puși! la concurși! spre a se da celei mai bune lucrări scrise
  în limba română despre: Istoria teatrului în România, —
  s’a presentatti unti manuscript!! cu divisa:

       „         Tota patria vingătdre va învinge și astă dată. 1“

        Tote publicațiunile și manuscriptele presentate la con-
  cursurile acestorti premii în terminulti regulamentarii și pu-
  blicații de Academie, ati fostti trimise la timpi! spre studiare
  comisiunilori! alese pentru acești! scopti.

Secretarii generalii: D. Sturdza.



PATRU DILE ÎN CASTELULU DELA RUSHMOR.

  (Conferința ținută în sfira de 13/25 Martiu 1893 la societatea geografică, de
            Gregoriu Stefanescu membru Academiei române etc.)

Majestate! Alteță Regală/ Domniloru Colegi!

       Era în anulti 1888, trebuia să mergi! în Englitera ca
  să iati parte la a 4-a sesiune a Congresului geologica in-
  ternaționala, care ’șl ținea ședințele sale Ia Londra, în a
  doua jumătate a lunel Septembre. Toții în acăstă lună, cu
  doue săptămâni mal înainte, The British Association for
  the advencement of Science, ținea a 58-a a sa reuniune
  anuală, în miculu dar clasiculti oraș Bath, capitala comită-

, 135


  tulul Somerset, clasic din punctulă de vedere archeologică,
  cuprindendu elă admirabile construcții»)! de terme și alte
  monumente romane, clasicii din puuctulîî de vedere geologicii,
  pentru că, din studiile făcute împrejurulă acestui orașă,
  William Smith punea, la finele secolului trecutii, pentru
  prima dră, basele stratigrafiel geologice., base car! de atunci
  nu aii făcută de câtă se se confirme, așa ca astăzi principiile
  stabilite de Smith în stratigrafie aă devenită o acsiomă geo-
  logică, totă așa de ficsă, totă așa de precisă ca ori ce
  acsiomă matematică, acsiomă care se enunță în modulă ur-
  mătoră: Unit strată sdă o succesiune de sfrate, superidre
  unora, și inferiâre altora, voră ocupa pretutindeni, în cdja
  globului, aceeași posițiune, și nici odată, în starea nor-
  mală a lucruriloră, ele nu voră fi inferidre celoră dintâiă
  nici superidre celoră de ală doilea.

        Profitândă de ocasiunea congresului geologică, președin-
  tele Associațiunel Britanice pentru înaintarea sciinței, a
  Invitată pe geologii străini, care aveaă să vie la Londră pen-
  tru congresulă geologică, ca să ia parte și denșil la ședințele
  sale; doritoră să participă la lucrările acestei Asociațiuni,
  care de mal bine de o jumătate de secolă a făcută atâta
  pentru cultivarea și răspândirea sciinței în Englitera, am răs-
  punsă că primescă că plăcere acăstă Invitare, și am plecată
  în       Englitera, cu multă mal înaintea epocei, la care trebuia

  să mergă la congresulă       geologică, pentru ca să potă lua

  parte la ședințele numitei Asociațiuni.

        Am făcută,   cu altă  ocasiune, o dare de sămă pe largă

   despre lucrările  acestei    sesiuni a  Asociațiuneî Britanice;

   astădi voescă să vorbescă despre cele ce aă urmată după
  acestă sesiune.

        După închiderea sesiunel Asociațiuneî Britanice, dnulă
  generală Pitt Rivers, președintele secțiunel antropologice a
  acestei Asociațiuni, archeologă și preistorică distinsă, a Invitată
  pe mai mulțl geologi străini, ca se petrecă câte-va dile la

136


   castelulu săă de pe domenulă Rushmor, din comitatulu Wilts
  în /apropiere de orașulu Salisbury, pentru a întreprinde noul
  escursiuni geologice.

        Este de prisosii să descriu aci ospitalitatea în adeverii
  aristocratică dela castelulu Rushmor, unde honorabila Ladye
  Pitt Rivers scie așa de bine să îndatoreze pe ăspeții săi și
  unde generalulă le procură atâtea ocasiunl de studii!, încâtă
  ori cine a pășită pragulă acestui castelă, nu pote decâtu să
  păstreze cele mai plăcute amintiri despre Rushmor.

        Chiar de a doua di după sosirea la Rushmor, genera-
  lulă a organisată doue escursiuni: Prima escursiune am
  lacut’o la Chilmark, în regiunea orășelului Pisbury, unde
  ajunși în trei brekuri ale castelului, am făcută cercetările
  nostre, sub inteligenta conducere a reverendului W. R.
  Andrews. Aci am visitată carierele de peatră scobite în
  Etagiulu Portlandian din sistemulă Jurasicu, Acestă etagiă
  este representată aci numai prin partea sa superioră, are o
  grosime de 33 de metre și se compune de strate de ună
  calcar puțină nisiposă și mole, de strate de argilu, la basă
  și de o gresie calc ară, pe lângă care însă se cuprindă și
  strate admirabile ca peatră de construcțiune; așa este calca-
  rulă numită Freestone, și ună altulă oolitic, măruntă, la
  partea superioră, asemenea forte bună pentru construcțiune.

        Sunt numerăse monumentele construite cu acestă cal-
  cară portlandian dela Chilmark; astfelă sunt: Celebra
  catedrală dela Salisbury, castelulă de Waldur, catedrala
  dela Rochester și monastirile dela Romsey și Wilton. Cal-
  carulă se estrage la Chilmark, dintr’o carieră subterană
  și din alte doue cariere superficiale: Fosilele cele mai abun-
  dente din acestă calcară, și care sunt caracteristice portlau-
  dianulul, sunt: Ammonitis Bolonensis, Cyrena rugosa,
  Cerithium Portlandicum, Cerith. Cankairum, Trigonia
  densinodosa, Trigonia gibbosa, Mytilus jurensis, Pecten
  lamellosus, Trigonia densinodosa, Trigonia gibbosa, My-

137


   tilus jurensisy Pecten lamellosus, Pleuromya tellina, Ne-
  ritoma sinuos a, Lucina car diurn etc.

         în carierele superficiale se vădii la partea superiără,
   care formăză basa etagiulul Purbekian, compușii din calcare
   în lespedi și marge calcare cu strătulețe de argile cărbunose,
   numită în geologia engleză Dirt beds, strate care cuprindă
   trunchiuri petrificate de cicâdee, ale cărorii rădăcini să vădii
   cum străbată printre roce.

         A doua eseursiune, tot sub conducerea reverendului
   W. R. Andrews, a fostă aceea dela orașulă Salisbury, ca-
   pitala comitatului IPilts, pentru a visita, pe lângă Museă
   și Catedrală, și carierele din marginea orașului. în adevără
   chiar la bariera orașului se află însemnate cariere de cretă,
   scobite în partea superioră a acestei devisiuni cretacice,
   fărte caracterisată prin presenta fosileloră ca: Ananchites
   gibba, Micraster coranguinum^ dinți de rechini, terebratule
   și Rinconele etc.

         Apoi am visitață o altă carieră scobită în Ldssul cua-
   ternar, care cuprinde numerose fragmente de cretă. și de
   silex, rupte și târâte, neapărată, din depositele cretose, preste
   cari curgeaă curentele de apă, cari aă depusă aceste aluviuni
   cuaternare, precum și fosilele de apă dulce și terestre, ca:
   Pupa marginala, Helix hispida și nemoralis, Bithinia
   tentaculata, Planorbis carinata etc. în acestă Loss galben
   de o grosime de aprope dece metre, s’au găsită și rămășițe de
   Mamut (Elephas primigenius).

         La partea superioră a platoului, în mijloculă țariniloră
   cultivate, am visitatu nisce săpături în depositele paleolitice,
   în cari s’aă găsită, prin esplorărl anteridre, multe silexuri
   cioplite, armele strămoșiloră noștri din acăstă epocă; de rân-
   dulă acesta nu am putută găsi, dealtmintrelea nici nu am
   făcută săpături înadinsă, ci numai o simplă aruncătură de
   ochi, nu am putută găsi, (Jic, decât câte-va nulcee, cari aă
   servită la fabricarea cuțitașeloril de silex, cu cari omulă

138


   cuaternar jupuia animalele, și mal cu seină le curăția pelea
   cu care se îmbrăca.

        Am visitatu după acesta museulă orașului, care pe lângă
  o secțiune geologică, care de și nu e bogată, dar care conține
  frumose fosile ale regiunel, cuprinde o secțiune etnografică.
  și preistorică din cele mal complecte.

        înainte de a părăsi Salisbury pentru a ne întărce la
  Rushmor, am visitată catedrala, una din cele mal celebre
  din Anglia; ea este construită, după cum am spusă mal susă,
  cu calcarulă portlandian din carierele dela Chilmark, și mai
  alesă sculpturile și statuetele dela fațada principală, căci
  galeriile și mai alesă mărețele și elegantele colone interiore,
  sunt construite dintr’o marmură lumachel plină cu Palu-
  dina Purbekensis, provenită din etagiulti purbekian. Cate-
  drala dela Salisbury este fdrte veche; ea a fostă zidită la
  anulă 1209 și posedă în etagiulă de susă o bibliotecă forte
  însemnată. în acestă bibliotecă se află cărți religiose în tote
  limbile și mai în iote religiunile, și mal cu semă manuscrise
  vechi și fărte prețiose, printre cari: ună. manuscrisă latină,
  cu traducerea în față în limba anglosaxonă veche, elă da-
  tăză dela anulă 1006, și mai pe susă de tote, biblioteca ca-
  tedralei din Salisbury posede unulă din cele doue-spre-dece
  originale, cari mai esistă astăzi, din Carta-Magna a Angliei.
  Se scie, că acestă Carta-Magna, care cuprinde basa mariloră
  libertăți ale Angliei, libertăți cari aă pătrunsă atâtă de
  adăncă în sufletulă poporului englezescă, încâtă ele aă
  devenită o a doua natură pentru ori-care supusă ală Marei-
  Britânii, a fostă impusă de cătră Baronii și Episcopii en-
  glezi, Regelui Idn, supranumită fără pămentil, care o sanc-
  ționă la zp Inniă 1215. Istoriculă acestui esemplaru din
  biblioteca catedralei din Salisbury este cea următore: Când
  s’a lucrată Carta Magna, s’a făcută în atâtea esemplare, câți
  au fostă subscriitorii ei, și tote esemplarele aă fostă sub-
  scrise de toți, dându-se fie-caruia câte unulă. William
  Longspite, fiind comite de Salisbury, a dăruită esemplarulă

139


   seu bibliotecei catedralei orașului, unde se păstreză cu cea
   mai mare religiositate și ca nisce adevărate relichil sacre.
   Săra ne am întorșii la Rushmor.

        A doua di era Duminecă, 4/16 Septembre, și trebuia
   să părăsim castelulii, pentru a merge la Londra, unde peste
   doue dile se deschidea CongresulH geologicii internaționalii.
   însă multă ospitalierii castelani din Rushmor ne ah reținută,
   pentru a petrece și (Jiua de Duminecă în castelulii lorii,
   unde ne preparaii noul surprinderi• de aceea și eă nu potă
   părăsi Rushmorulii, fără să daă o mică idee despre castelulii
   și domeniulii Rushmor.

        Castelulii Rushmor este situatii pe unii platoă de cretă
   scobită de mal multe vâlcele, cari brăzdăză acestă masivii
   cretosă; elă este încungiurată de unii imenșii parc străbă-
   tuți! de numerose șosele; trei căi principale servescii de in-
   trare și eșire din parc; la fie-care din aceste întrărl se află
   câte o cochetă construcțiune, ce servesce de locuință familiei
   portarilor!!. La una din ele, generaluli! a construitii o nouă
   clădire, în care a instalată, cu cheltuiala sa, o bibliotecă
   poporală, pentru ca, în filele de repausă, omenii castelului
   și locuitorii domenulul Rushmor se-șl potă chrănî spiritulă cu
   o lectură plăcută și utilă. în mijloculă parcului, în apropi-
   ere de castelă, se reservase o suprafață destuii! de întinsă
   pentru o grădină zoologică, care cuprindea mamifere și paseri
   indigene și străine, între cari numeroși Kanguroo și Papagali.

        Interiorul^ castelului este unii adevărată museă de ob-
   iecte de artă, de etnografia și de istoriă, între cari o colec-
   țiune de armure, și mal cu sămă, una forte complectă de
   coifuri autentice ale diverșiloră regi al Angliei, și unele pur-
   tate de denșil la diferite bătălii celebre.

        într’unulă din numerosele cătune ale domenulul Rush-
   mor, generalulă Pitt Rivers a construită ună museă, pe care
   l’a dotată cu bogate și interesante colecțiunl și-l întreține cu
   cheltuiala sa propriă. în acestă museă sunt espuse colec-
   țiunl etnografice din diferite părți ale globului, colecțiunl

140


   industriale, ca: Țesături, dantelurl, și mai eu sămă cheramică,
  obiecte preistorice și o galeriă cu istoriculă instrumenteloră
  de agricultură la diferite popore, vechi și moderne, precum
  și modele de locuințe țărănești, de mori și altele.

        Generalulă Pitt Rivers nu este numai unu mare seniorii,
  care scie să îngrijăscă de educațiunea și cultura populațiunel
  domeniului seă, elă este și ună curagiosă reformatorii alu
  obiceiurilor^ englezescl.

        Se scie ce este Dumineca pentru Englezi, se scie că în
  acăstă di nu este permisă nici cea mai inocentă petrecere,
  pănă și serviciile publice, ca drumurile de fieră, cari nicăirl
  nu sărbătorescă acestă di, suferă în Englitera de acestă obi-
  ceiă, încâtă pe liniile principale, trenurile se împuținăză, și
  pre cele secundare și terțiare. se suprimă chiară cu totulu,
  încât nici măcară ună singură trenă nu circulăză Dumineca.
  Dumineca nu este permisă, în Englitera, de câtă biserica
  și citirea bibliei.

        El bine, generalulă Pitt Rivers, ca omă luminată și
  pătrunsă de spiritulă secolului seă, a înfrântă, nu cu puține
  dificultăți și obstacole din partea clerului, rutina ruginită a
  practicei esagerate a Duminecel, practică, în contra căreia
  dealtmintrelea a începută în Englitera o adevărată mișcare
  de reformă. Cu propriele sale cheltuell, generalulă a creată,
  cu omenii de serviciă ai Castelului și cu câți-va din țăranii
  cu disposițiunl musicale, o bandă de vre-o 50 de musicanțl,
  cărora li-a dată și ună costum vechiu tradițională englezescă
  și pe care o întrebuințeză atâtă pentru seratele și prânzurile
  castelului, cât și, și aci este marele merită reformatoră ală
  generalului, pentru a desfăta, în fie-care Duminecă, dela 3—5
  ore d. am. într’ună anume parcă, arangiată cu multă gustă
  într’o pădurice de pe acestă domeniă, și la o distanță de vr’o
  8—10 kilometre de castelă, întrăgă populațiunea de pe do-
  meniă și de pe celelalte domene vecine, care tdtă alărgă la
  parculă generalului Pitt Rivers, pentru a asculta bucăți cla-

141


   sice, opere și arii populare englezești, esecutate în perfecțiune
  de musica castelului Rushmore.

       Cum fuseserămă reținuți să petrecemiî Dumineca Ia
  Rushmor, generalulă și onorabila Ladye Pitt Rivers, a voitii
  să ne facă se vedem și petrecerile de Dumineca ale locuito-
  riloră din Rushmor, parculă și museulă.

       Plecați din castelă, domni și domne, în doue breckuri
  și doue trăsuri, ne-am abătută puțin pentru a visita într’ună
  cătună ală domeniului, casa de venătore a regelui Jacques Z,
  pe care generalulă a avută fericita și piosa idee de a o
  restaura, mai cu sămă în interioră, unde o parte a stejarului,
  cu care eraă îmbrăcate tote camerele, era putrezită, și apoi
  am ajunsă, după ce am trecută doue vâlcele pe platoulă unde
  se află o pădure; în mijloculă acestei păduri seculare, se
  practicase drumuri, ună Iacă cu păseri și plante apatice, se
  construise ună pavilonă pentru musică, ună altulă pentru
  proprietară și Invitații săi, și o galerie săă șopronă rustică
  lungă, pentru adăpostirea populațiunei în timp de pldie. Acesta
  era loculă de petrecere de Dumineca, unde populațiunea
  rurală a întregei regiuni venia să asculte escelenta musică a
  castelului Rushmor. O petrecere Dumineca în Anglia?. ..
  pare paradocsială, cu tăte acestea lucrulă este așa, și tocmai
  acesta este meritulă generalului Pitt Rivers.

       Am crezută, îmi dicea generalulă, că era mai morală
  lucru, ca populațiunea sateloră să petrăcă doue 6re ascultândă
  musica și cultivându-și astfelă gustulă artistic, decâtă să le
  petrăcă în cârciumi saă în alte petreceri nefolositore, dăcă
  nu și vătămătore, și nu puțină am avută se me luptă cu
  pedecile, ce-mi punea autoritățile bisericești; și avea dreptate
  generalulă. Dar nu numai populațiunea rurală, ci și caste-
  lanii domeniiloru vecine și toți proprietarii de prin prejură
  vină să-și dea întâlnire în acestă parcă în flă-care Duminecă.
  S’ar fi credută cine-va întrunulă din orașeîe cele mai popu-
  late. De aci am mersă ca se visităm Museulă, despre care
  am vorbită mai susă, și unde asemenea șalele sale gemeaă

142


   de lume. Era o adevărată plăcere să vedi mulțimea de ță-
  rani de ambele secse și de tote vârstele umplândă Dumineca
  șalele acestui Museă, întreținută cu o regulă și cu o cură-
  țeniă esemplară.

        Eată cum sciu marii proprietari din Englitera să îngri-
  jâscă de educațiunea și cultura populațiuniloră loru; esera-
  plulă merită se fiă imitații.                  Gr. Stejanescu.



CLASSA DE MIJLOCU A POPORULUI NOSTRU.

        Abia e o jumătate de seculă, de când în patria nostră
  aii cădută acele odiose bariere din evulu mediii, cari opriaii
  pre românii dela ori-ce stare mai înaltă în societate: dela
  oficiile publice, dela comerciii, dela meserii, dela cercetarea
  scoleloră, ba chiar dela acquirarea de proprietate între com-
  patrioții sei de alte religii, de alte limbi.

        După nâptea cea lungă și întunecată a încătușărei și
  asuprire! de omeni și popore în fine se arătară pe la finea
  secuiului alfi 18-lea la apusulii Europei gorile libertății, ega-
  lității și frățietății omenescl, și înaintândiî din țâră ’n țâră,
  ajunseră pe la mijloculă acestui seculă și în patria nostră.

        Urmarea a fostă, că după căderea iobăgiei seculare și
  poporulă nostru a începută a da fiiloră săi o educațiune mai
  îngrijită, scolă mai multă, a-i aplica la meserii, la industria,
  la comerciă, la oficiile publice din țeră și cu ună cuvântă a
  îmbrățișa ună terenă mai largă în viâța publică, în carea
  elu este ună elementu atâtă de însemnată.

        în centrele mai mari de cultură: Sibiiă, Brașovă, Clujă
  ș. a. se înființară reuniuni pentru sprijinirea meseriașiloră
  români și promovarea industriei în sinulă poporului nostru,
  ca altfelă să se pâtă desvolta și la dânsulă clasa de mijlocă,
  clasa cetățenilorîn înțelesulă mai restrinsă, carea este de
  mare însemnătate în viâța unul poporă. Căci dâcă, după
  disa poporului, opinca este talpa țărei, cu același dreptă se
  pote dice, că meseria lâga stările de josă ale societății ome-

143


  nesci cu cele de susă, și este unu puternicii elementu de tăriă
și de cultură.

       De aceea cu viuă bucuria aii fostă salutate din partea
nostră întrunirile cele dintâiă pentru întemeiarea clasei de
mijlocă a poporului nostru, ori câtă de modeste și neare-
tose aă fostă începuturile loră; și cu bucuriă salută fiă-care
Română inteligentă progresarea și rodirea acestoră tinere
instituțiuni. Căci tinere sunt în adevără, numărândă abia
atâte decenii ale esistenței loră, câți secuii numără cele dela
apusulu europeană.

       Cea d’antâiu întrunire de acestă felă a fostă, încâtă
scimă, „ Reuniunea sodalilorii români din Sibiiu “, carea a
sărbată la 1892 jubileulă seă de 25 ani, împreună cu o
frumosă esposiție de productele membriloră ei; la cinci ani
după dânsa a urmată Asociațiunea din Brasovu pentru
crescerea și ajutorarea învățăceiloru și sodaliloră români, și
esemplele acestea bune aă datu apoi îndemnă la înființarea
de atari întruniri în Clujă și în alte orașe din țâră. Ear
despre progresele, ce facă aceste întruniri, mai vechi și mal
nâue, în regatulă României, amă adusă o scurtă notiță în
Nr. 4 ală acestei fol, amintindă de esposițiă industrială, ce
o prepară ele pentru Septembre a. c. în Bucuresci.

       Reuniunea din Sibiiă, de-și dă dovedi mulțumitore de-
spre viâța și înaintarea ei, și deși e sprijinită din partea publi-
cului română după mărginitele și multă împărțitele nostre
puteri, totuși n’a aflată încă ună sprijină materială destulă
de vigorosă, ca se se pâtă rădica la o însemnătate mai mare,
merge însă înaintândă pasă de pasă în calea problemei sale.

       Mai norocosă a fostă Asociarea soră din Brașovă, aflândă
în fericitulă M. Stroescu ună patronă, carele prin frnmdsele
fundațiuni făcute pentru dânsa a rădicată acăstă societate la
ună nivelă considerabilă și o a adusă în stare de a provede
ană de ană ună numără de învățăcei de meserii cu vest-
minte, didactre, tacsele de lipsă pentru învățarea meseriiloră.

144


      Toții asemenea și-a făcutii ună nume neperitoriă cetă-
țenulii din Sibiiă Demetriu Andronicu^ răposată Ia anulă 1880,
care totă considerabila sa avere o a destinată pentru ajutdre
pe sema învățăceiloră, sodaliloră și măiestriloră români de
biserica ortodocsă din Transilvania, — fundațiune, din carea
pe fiă-care ană se împărtășesce ună frumosă numără de mese-
riași de tote gradele, de tote specialitățile, din tote părțile țârei.

      Resultatulă acestoră ajutore e, că aprope în tote ora-
șele și târgurile nostre vedemă în fine răsărindă și câte o
firmă românăscă; și decă acestoră meseriași începători li s’ară
pute da ajutore și mal considerabile în formă de împrumu-
turi; și decă publiculă nostru consumătoriă și-ară face re- -
gulă, ca comandele sale se le facă în prima liniă la măiestri
români; și decă guvernulă la numerdsele sale concurse n’ară
face prerogative pentru anumite clase ale cetățeniloră sel,
în defavorulă nostru, meseriile la poporulă nostru în scurtă
timpă ară lua ună avântă și mal îmbucurătoriă.

      Scriemă aceste cuvinte sub impresiunea, ce a făcută
asupră-ne raportulă Asociațiuneî din Brașovă, publicată în
liniamente principale în Nr. 69 ală „Gaz. Transilvaniei",
după care din fondurile aceleia s’aă         spesată în anulă

espirată preste 1000 fl., s’aă putută pune la 15 feluri
de meserii 44 învățăcel, și aă eșită sodall 56 tineri: cel
mal mulți firesce ciobotarl și pantofari, dar câte 1, 2, 3
și 4 și la meserii mal grele: lăcătarl, măcelări, mașiniștl.
Ear ca ună ce îmbucurătoriă amintesce raportulă, că fabrica
de postavă și ciorapi „Wolf și Comp." din Buhuși (România) .
a priimită 18 învățăcei, dintre cari pe unulă l’a trămisă pe
spesele el în străinătate la o scdlă specială de brodată și
împletită.

      în fruntea noului comitetă s’a realesă zelosulu dnă N.
P. Petrescu^ secretară dlă Ă. Vlaicu^ apoi ună comitetă de
12 membri, în fine pentru ajutore pe anulă curentă s’a pre-
vă^ută îⁿ bugetă suma de 1260 fl.

145


       Este dar datorința nostră a tuturoră, ca decă vremii
să creămă în sinulu poporului nostru clasa de mijlocii, stră-
tulfl celă fdrte însemnată pentru înaintarea și consolidarea
unul poporă, să dămă întruniriloră năstre industriare esistente
mână de ajutoriă, și încâtă încă nu le avemă, căci durere
câmpulă este încă puțină cultivată, să conlucrămă cu toții
la înființarea loră. Cumperațl moșii, învăațl meserii / di-
ceamă înainte cu 30 ani, în primăvera vieții, într’o scriere
destinată pentru poporu; o repetă, în armoniă cu tdtă inte-
ligința română, și acum în tomna el. Deci la lucru cu toții,
și între multele datorințe, ce avem, să nu uitămă de classa
de mijlocii a poporului nostru!                       Z. Boiu.



DELA ACADEMIA ROMÂNĂ.

       Președinte s’a alesă la 14/26 Aprile dnulu loanu Ghica.
Membri onorari s’au alesă dd. Eppu V. de Mihalyi dela Lugojă, Liviu
Llger și Marsy (Paris), Bendorf și Fr. Dăhn (Bratislavia), ear
membru corespondentă dlu colonelă Șerbăneseu.

       Premiulă pentru cea mai bună lucrare literară din cele pre-
sentate la concursă s’a conferită dlui G. Dem. Teodorescu pentru
scrierea sa: Istoria filosofiei antice.

       Vineri 18 Martiă a fostă recepțiunea formală în Academiă a
dlui Ioană Calinderu, carele a ținută ună discursă escelentă asu-
pra vieții și opereloră răposatului episcopă Melchisedec. După praxa
îndatinată i s’a răspunsă la acest discursă. Răspunsulă s’a făcută
din partea dlui D. Sturdza.

       Vineri la 25 Martiă, și-a făcută întrarea dlă D. C. Olănescu
prin discursulă seă asupra vieții și activității poetului Alecsandri :
dnului Olănescu i-a răspunsă dlă lacob Negruzzi.

       Vineri la 1 Aprile s’a făcută recepțiunea dlui Naum. M. S.
Regele a presidiată la ședințele de recepțiune și a esprimată
noiloră membri fericitările sale.

       în ședința dela 30 Martiă dlă V. A. Urechiă a făcută o co-
municare despre ună documentă dela 1789 dela Constantină Vodă
Cantemir, ear dlă Sava Stefănescu a cetită despre „Estensiunea
strateloră sarmatice în Muntenia și Moldova. Stratele perforate în
Bărăgan! pentru construirea puțului artesiană dela Mărculești".


10

146


        Biblioteca Academiei a crescută în cei 6 ani din urmă cu
  15,228 cărți tipărite, 332 volume manuscrise, 1263 volume diare,
  166 foi volante, apoi mulțime de portrete, icdne etc.

        La premiulă Bodescu de 1500 lei pentru 1899, s’a pusă
  subiectă o monografia a cetățiloru Chilia și Cetatea-Albă, cu istoria
  acelora din timpurile cele mai vechi. Pentru premiulă Eliade
  Rădulescu pe 1898, conformă propunere! dlui I. Calinderu, s’a
  pusă subiectă ună studiă istorică etnică asupra Basarabiei.

        în secțiunea istorică, în loculă fericitului G. Barițiă, s’a alesă
  la 11/23 Aprile a. c. actualulă președinte ală Asociațiunei transil-
  vane , dlă canonică metropolitană și vicariă capitulară Ioană M.
  Moldovanu.

        Sesiunea anului curentă s’a închisă în modă solemnă Joi
  14/26 Aprile.



DIN CRONICA LUNARĂ.

        Aniversarea 40. a căsătoriei părechei domnităre a monarchiă
  nâstre. La 23 Aprile noă M. M. L. L. și-aă serbată în castelulă
  Lainz, în cercă restrinsă familiară, aniversarea 40. a căsătoriei.

        Princesa Maria patrâna unei scole. Cu ocasiunea cercetărei
  lașiloră din partea părechei princiare române, principele Ferdinand
  și princesa Maria aă visitată, între alte stabilimente din a doua
  capitală a României, și scolă de menagere, care este pusă sub
  patronatulă princesei; aici părechia princiară a fostă întimpinată
  de miniștrii Catargiă, lonescu și Olănescu, de soțiile acestora și
  de o cunună de domne din societatea cea mai înaltă din Iași.

        Mitropolia gr. or. serbiscă din Carloviță, după foia „Zastava“,
  are în presentă 7 episcopii cu 1,026,756 suflete, 626 comune bi-
  sericescî și 198 scole confesionale.

        Necrolăge. Canoniculă eppă greco -cat. din Gherla Vasiliă Popă,
  membru fundatoră ală Asociațiunei transilvane etc., a răposată la
  5/17 Aprile a. c. în anulă 62 ală etății și 36 ală preoției.

        — Mediculă montană î. p. și medică practică în Sibiiă
  Dr. Adalbertă Balint, a răposată la 9/21 Aprile în etate de 57
  ani. —

        — La 9 Aprile n. a murită în Timișora P. Demetriu Bozgană,
  preotă militară gr. or. română în pensiune, în etate de 74 ani,
  după ună servițiu activă de 40 ani.

147


        — La 6/18 Aprile a răposată în BucurescI la metropolia P.
  S₍ Episcopului Romanului Inocenții Moisiă, în etate de 62 ani.

        — Totă atunci reposă distinsnlă profesorii de limba și lite-
  ratura latină și elină dela liceală S. Sava din BucurescI, Dr. Ni-
  colaă Barbă, născută în Brașovu la 1856.

        Delegațiunile scâleloră gr. or. române din Brașovă au alesă
  în Eforia școlară pe noulă periodă de 3 ani pre dd. I. Petrică,
  V. Voina, St. Stinghe, T. Nicolaă, V. Bologa și lordană Munteană,
  dela biserica S. Nicolae, ear din cetate pre dd. B. Baiulescu, N.
  Strevoiă, P. Nemeș, N. Petra-Petrescu, C. Steriă și L. Nastasi.
  Delegațiunile aă luată hotarîrea, a onora într’ună modă demnă
  eșirea din Delegațiuni și Eforiă a venerabilului octogenară Nicolaă
  T. Ciur cu, care a purtată aceste onorabile oficii timpă de 50 ani.
  Serbarea s’a făcută cu frumose manifestațiuni de recunoștință din
  partea Eforiei și Delegațiuniloră școlare, a corpului profesorală
  și a mulțimei de amici și cunoscuți.

        Prelegeri publice. în favorulă cassei Reuniune! femeiloră
  române din Sibiiă aă mai ținută prelegeri publice dd. M. VoHeanu,
  Dr. P. Șpană și Dr. V. Saftu. Seria acestoră prelegeri s’a înche-
  iată la 10/22 Aprile.

        La congresulă internațională de medici din Roma, profesorulă
  de universitate din București Dr. Babeș, a ținută o conferență
  despre „Posiția statului în fața resultateloră obținute de esperiența
  modernă cu bacteriile¹*. Conferențiarulă a arătată posiția medicu-
  lui față de stată, înșirândă disposițiuni salutare din partea state-
  loră, orașeloră etc., pentru împedecarea epidemiiloră.

        Din statistica școlară a României. în România sunt: pentru
  băieți 11 licee, 18 gimnasii clasice, 1 liceă reală și 11 gimnasii
  reale, cari tdte la olaltă aă fostă cercetate de 10,684 școlari.
  Școle medii pentru fete, afară de „Asilulă Elena Ddmna“, sunt:
  4 școle centrale, 11 esternate secundare și 4 școle profesionale, cu
  3421 eleve. Este de însemnată, că numerulă scolariloră, israeliți
  din școlele medii este de 12 %. — Pentru clădirea de scdle noue
  și alte instituțiuni culturale, camera a votată pentru anulă curentă
  7 inilidne lei.

        O scriere necunoscută încă a lui Petru Maioră a descoperită
  de curând zelosulă preotă din Bănată Emiliană Micu. Aceea e
  întitulată: Respunsulă la cârtirea, carea s’a dată asupra personei
  lui Petru Maioră, autorulă istoriei cei pentru începutulă Români-

10*

148


loru în Dacia. La Buda în crăiască tipografia a Universității
Ungariei 1814.

      Personale. Dlu Ioanu Biană, profesorii, membru și bibliote-
carii! alu Academiei române, s’a logodită cu d-șora Alecsandrina
Băicoiană, fiica dlui și d-nei Maioră Băicoianu.

      „Reuniunea română de musică din Sibiiu*, a publicată ra-
portulă seă pentru anulă 1893. Numărulă membriloră activi a
fostă 67, ear ală celoră ajutători 62. Reuniunea este în continuă
crescere și progresare.

      O fâiă nâuă literară-beletristică pentru familiă a eșită la 30
Martiă v. a. c. sub redacțiunea dlui Silvestru Moldovanu în Sibiiă.
Aceea portă numele „Rândunica* și va eșî la 10, 20 și 30 a fiă-
cărei luni. Prețulă abonamentului: pe ană 6 fl., pe */ₐ ană 3 fl.,
pe ¹/ᵢ ană 1 fl. 70 cr. Pentru România pe ană 16 franci. Nu-
meri singuratici a 18 cr. Redacțiunea promite publicului nostru,
că aflândă sprijinulă dorită, va aduce și ilustrațiuni. Dorimă ti-
nerei foi, carea se presentă în modă plăcută, vieță și prosperate.

      Proiectulu de lege pentru căsătoria civilă, în fondă ună atacă
ală judaismului asupra creștinismului și ală maghiarisărei asupra
libertății religionare și naționale a concetățeniloră, a fostă priimită
în dieta ungară cu mare maioritate de voturi. Biserica ortodocsă,
precum și cea romano-catolică se prepară a combate afacerea în
casa magnațiloră, unde se crede că se vor începe desbaterile în
curendă. într’o imposantă adunare din Carloviță, ținută la 7/19
Aprile a. c., sârbii aă respinsă în unanimitate acelă proiectă și
aă proclamată solidaritatea loră cu celelalte naționalități, cari
luptă pentru autonomia loră bisericescă. Totă asemenea s’a ținuță
ună mare meetingă de protestare în Aradă la 21 Aprile n., parti-
cipândă 10—15,000 de creștini ortodocși români.

      Societatea dâmneloră române din Bucovina progreseză în modă
forte îmbucurătoriă. De curândă a mai întrată la cassa ei suma
de 343 fl. și anume: dela d-na Eugenia Olga Morariă 100 fl.,
membrii fundatori Vasile cav. Vasilco, Catinca de Grigorcea nasc.
Logothetti și Ținea Jeremievicl-Duban câte 50 fi., dlă Leo cav. de
Samsonu 20 fl. etc. —

      Domnișârele din Bucuresci aă înființată o societate, carea
va aduna ofrande pentru Liga culturală. Cassiera societății e d-șora
Sarmisa Bilciurescu.

      Pentru ajutoriulă scâleloră din Blaju a încursă, după „Gaz.
Transilvaniei", pănă la 7/19 Aprile suma de 10,570 fl. 60 cr.

149


      Socialismulu în Ungaria. La Hodmezbvâsârhely și împre-
giurime au erupții în dilele acestea turburărl socialiste forte se-
ridse. Massele agitate, vedendu că poliția reține pre conducătoriulu
loră Kovăcs, care împrăsciase printre poporă scripte socialiste,
năvăliră cu forța asupra casei municipalității, sparseră porțile, ușile și
ferestrile, devastară șalele; gendarmeria trămisă asupră-le a fostu
întimpinată cu petri, și numai cu ajutoriulă miliției recuirate dela
Seghedină s’a putută restabili ordinea. Causa acestoră mișcări
se vede că e miseria poporului, esploatată de cei avuți.

      Pentru poporă. în adunarea generală a societății „Concordia"
din Bucovina, P. Ioană Dorofteiă, mulțumindă deputațiloră români
din dietă pentru aperarea intereseloră poporului, îi rogă a fi și
în viitoriă cu neadormită îngrijire pentru binele aceluia. Deosebi
îi rogă, a îngrigi pentru proprietățile cele mici țSrănesci ale popo-
rului, ca se nu se strecure în mâni străine; pentru înființarea de
bănci locale, ca se fiă scutită poporulă de cămătarii străini, cari
îlă esploateză; pentru sprijinirea și conlucrarea armonică a preotului
și învățătorului întru luminarea poporului. De modelă aduce pre
preoții și învățătorii noștri din Transilvania. — Cuvintele acestea
merită atențiunea inteligenței române din tote părțile.

      Comună bisericescă gr. or. în Germania. După „Candela" din Cer-
năuți, la Potsdam, cunoscutulă castelă regală prusiană, se află o vechiă
coloniă de soldați rusesci. împeratulă Nicolaă li-a zidită la anulă
1829 o biserică frumosă cu chramulu s. Ierarchă Nicolaă, și cul-
tulă divină îlă împlinesce preotulă ambasadei rusesci din Berlină.
Coloniștii cu timpulă și-aă uitată limba loră și s’aă germanisată;
dar religiunea și o-aă păstrată, și traducând u-li-se tote cărțile ri-
tuale în germana, cultulă întregă se sevârșesce în limba acesta.
Atrași de frumsețea cultului bisericel ortodocse, în timpulă din urmă
mai mulți germani protestanți împreună cu familiile loru aă tre-
cută la biserica ortodocsă.


BIBLIOGRAFIA.

Carte de rugăciune pentru tinerimea gr. or. ortodocsă ro-
     mână. Sibiiă tipografia archidiecesană, 1894. Prețulă 15 cr.

Patru dile în castelulu dela Rushmor. Conferență ținută în
     sera de 13/25 Martiă 1893, la societatea geografică, de Gri-
     goriă Stefanescu, membru ală Academiei române, profesoră
     la universitatea din Bucurescî etc. Bucurescî, Stabilimentulă
     grafică I. V. Socecă, 1894.

■fS

150


Societatea de lectură „Andreiu Șaguna“ a teologiloră și pe- f
     dagogiloru rom. gr. or. din Sibiiu. Almanach, suvenire dela
     primulu iubileu alu societății, serbată la 25 ani de esistență,
     în 12/24 luniu 1893. 1868—1893. Sibiiu, tipariulu tipogra-
     fiei archidiecesane 1894.



    FONDULU GEORGIU BARIȚIU.

                Transportă din Nr. 4. 1318 fl. 41 cr. și 9 lei.

     Lista Nr. 321. Ioană Petrană, parochă gr. cat. în Aschileulă
mare, Dr. Simionă Tamaș, când, de adv., Ioană Andreiă, adm. gr.
cat. în P. St. Mihaiă câte 1 fl.; Ioană Popă, cantoră gr. cat. în
Aschileulă mare 20 cr.                     Suma 3 fl. 20 rc.

     Ex. Nr. 467/1893. Lista Nr. 320. Basiliă Colceriă, parochă
gr. cat. în Vajdahaza, Ilie Șerbană, preotă gr. cat în Fizeș, Rosa-
lia Șerbană, preotesă în Fizeș, Danilă H. Coste, parochă gr. cat.
în Chendrea, Vasiliă Mureșană, ’notariă în Cața, Vasiliă Oprișiă
proprietariă, Ioană Papp, parochă gr. cat. în Cheuchișiă, Vasilie
Pop, preotă gr. cat. în Gălgăă, Alecsiă H. Coste, preotă gr. cat;
în Tihăă câte 1 fl ; Curatorii bisericei din Fizeș ia olaltă 2 fl..
Zacharia Mureșană, învețătoriu gr. cat. în Fizeș, luliaua Mureșană
învețătoriță în Fizeș, Ioană Groza, economă în Fizeș, Silvestru
Șerbană, econ. în Fizeș, Danilă Varga, înv. în Chendrea, Contri-
buiri dela poporulă din Chendrea, Turjan Zacharia, cojocariă în
Galgaă, Carolina Turjană cojocăriță în Galgăă câte 50 cr.;
Gligoră Domșa, cant. în Chendrea, Istocasiă George, curatoră
primară, Ilie Moldovană. curatoră prim în Galgaă, Ioană
Popă, cantore în Galgaă câte 40 cr.; Teodoră Vancea, economă
în Fizeș, Bade Danilă, economă în Fizeș, Cernucan Vasilie,
cantoră în Kelli, Rus Trifană, tătă în Cheuchișă, Teodora Popă,
docente în Galgaă, Elisabeta Popă învățătoriță în Galgaă, fetițele
Aurelia, Helena și Ludovica Coste, Petru Colceriu, înv. gr. cat. în
Tihăă câte 30 cr ; Ștefană Șerbană, econ în Fizeș, Gavrilă Grosa,
econ. în Fizeș, Călăceană Vasilie, fetu în Gălgăă, Șimișnenă Irina
din Gălgăă, Eugeniă Coste, scolariă câte 20 cr.; Șimișnen Flore,
școlăriță în Gălgăă, Anișora Saboă din Gălgăă, Martin Ioană, can-
toră în Tihan, Martin Nicolaă, crasnică în Tihan câte 10 cr.

Suma 20 fl. 50 cr.

151


       Lista fără numără, colect. loanu Hațegană, v.-protop. gr. cat. în
Derja 1 fl.; Aureliă Fodoră, parochă gr. cat. în Panticeă 50 cr.;
loanu I. Deac, parochu gr. cat. în Rece-Cristură 1 fl.; Victorii
llieș, propr. Rece-Cristuru 5 fl.; Beniamină Pop, dir. dom. în
Rece-Cnstură 1 fl.; Ștefanii Popii, preotu gr. cat. în Kecskehata
50 cr.; Drd. Alecsandru Șandoră 1 fl.; loviam Andreiă preotu gr.
cat. în Ciachi-Gârbăă 1 fi.; Vasiliă Pop, preotu gr. cat. în Pop-
telecu 1 fl.; N. N. 20 cr.; Simionă Magdasiă, învățat. în Ciachi-
Gârboă Todoră Fanca, curatorii în Ciachi-Gârboii, lonaș Mag-
dașiă, econ. în Ciachi-Gârboii, loanu Mureșanu, econ. în Ciachi,
Gârboă, loanu Aluașiă, econ. în Ciachi-Gârboii, Ioană Poptelecană-
econ. în Ciachi-Gârboii, loanu Marchișiă, sub-jude com. în Ciachi-
Gârboii, loanu Musceleau, econ. în Ciachi-Gârboii, loână Rusu,
econ. în Ciachi-Gârbou câte 10 cr.            Suma 13 fl. 20 cr.

Transportă 1355 fl. 31 cr. și 9 lei.



PARTEA OFICIALA.


    Nr. 100/1894.

Procesâ verbala

luată în ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura
    română și cultura poporului română, ținută în 5 Aprile n. 1894.

      Președinte: Ioană Hannia, membru în comitetulă
Asociațiunei. Membrii presenți: Nicanoră Frateșiă, Ioană
V. Russu, Ioană Papiu, Zacharia Boiu, secretariă L, Leon-
tină Simonescu, cassariă, Ioană Crețu și Nicolaă Togană,
bibliotecariă.

      Secretariă: Dr. V. Bologa.

      Nr. 45/24. Direcțiunea despărțământului XXIV, ală Mureș-
Oșorheiuluî, cu dto 10 lannariă 1894, răspundândă la provocarea
acestui comitetă din 21 Decembre 1893 Nr. 555, arată, că dife-
rența de 26 fl. 14 cr., ce s’a aflată nejustificată în rațiociniulă
acelui despărțământă pro 1893, s’a reținută și spesată pentru tre-
buințele despărțământului, ceea ce însă abia la procsima adunare
generală a despărțământului se va pute supune aprobărei, de 6re-ce
jnrnalulă de cassă numai cu 31 Decembre 1893 s’a încheiată.

152


      — Spre sciință, însărcinându-se direcțiunea a raporta )a
vremea sa în specialii despre întrebuințarea sumei dificultate.

      Nr. 46/101. Dlu Alecsandru Filip, directorulă despărțămân-
tului XIII alu Abrudului, cu dto 7 Martiă 1894, în urma recer-
cărei acestui comitetă din 8 Februariu 1894. Nr. 55, transpune aici
suma de 101 fl. ca tacsă de membru nou Insinuată pe vieță și
pentru diplomă, dela comuna bisericescă greco-orientală din Vidra
de susu, și arată, că protocolulu adunărei generale a acelui despăr-
țemântu ținută în Vidra de susă la 6 Augustu 1893, nu-lu pote
așterne spre aprobare, de 6re-ce membri acelui comitetu la repe-
țite Invitări nu s’au întrunită în ședință pentru resolvarea și sub-
sternerea procesului verbală luată în numita adunare generală.

      — Spre scire, cu aceea, că suma de 100 fl., încassată dela
comuna bisericescă greco-orientală din Vidra de susă, ca tacsă de
membru noă insinuată pe viață, și 1 fl. pentru diplomă, s’a traspusă
la oficiulă de cassă alu Asociațiuneî și se cuiteză, provedendu-se
comuna respectivă cu documentă de legitimare pănă la procsima
adunare generală a Asociațiuneî; ear direcțiunea despărțământului
se recercă de nou, a stărui pentru așternerea protocolului adunărei
generale a acelui despărțemântă din anulă 1893, spre aprobare.

      Nr. 47/109. Academia română din Bucuresci trimite urmă-
tdrele opuri apărute în ediția sa:

      1. Documente privitore la istoria româniloru de E. Hurmu-
zachi, Supl. L, voi. V (1894) și Sun' II, voi. I. (1893).

      2. Analele Academiei române. Seria II, tom. XV, (Memoriile
secțiune! literare); Seria II, tom. XV (Partea administrativă);
Seria II. tom. XIV (Memoriile secțiune! literare), si Seria II. tom.
XIV (Memoriile secțiunei scientifice). Anii 1892 — 1893.

      — Spre scire, cu aceea, că s’au încorporată la biblioteca ■
Asociațiuneî.

      Nr. 48/107. losif laneu alu Popii din Vidra de susu, cu dto
10 Martiă 1894, cere se i se dee în arândă barem pe trei ani
realitățile remase după fericitulă Avraam laneu în Vidra de susu,
în condițiunile contractului vechiă, având a solvi pe fie-care ană
100 fl. în doue rate.

      Se rogă totodată, ca spesele mai mari, ce se fac cu repara-
turile morii, se i se întorcă pe lângă cuitele legalisate, ce va
presentă la timpulă seă.

      Acestă rugare o repeteză cu stăruință și cu dto 13 Martiă
anulă curentă, obligându-se solemnă a satisface datorinței sale de
arândatoru cu punctualitate ca și în trecută.

153


      — După ce conclusulă acestui comitetă, luată în ședința
dela 5 Septembre 1891. Nr. protoc. 130, cu privire la vinderea
realitățiloră credite dela fericitulă Avraam lancu, nu este esecutată,
realitățile de sub întrebare se daă de noă în arendă dnului losif
lancu ală Popii din Vidra de susă, dar numai pe anulă 1894 și în-
tre condițiunile din trecută; ear cassariulă Asociațiunei se însărci-
neză a pregăti contractulă cu înviațiunile necesare și a-lă trimite
spre subscriere. în legătură dlă Michailă Andreica din Câmpeni
este rugată, a da acestui comitetă informațiunile necesare despre
starea realitățiloră respective, în specială cu privire la reparaturile,
ce s’ar reclama pentru moră.

      Nr. 49/110. Oficiulă de dare regesc din Alba-Iulia cu dto
12 Februariă 1894. Nr. 2298, provocă Asociațiunea transilvană, a
solvi suma de 14 fl. 56 cr. dreptă competință erarială după înta-
bularea efectuită contra dlui Septimiă Albini pentru pretensiunea
de 1842 fl. 71 cr.

      —         Spre scire, asemnându-se la cassă pentru achitare, ear
advocatulă plenipotențiată se fiă recercată a da informațiuni despre
stadiulă, în care se află afacerea esecuțiunei.

      Nr. 50/111. Dlă Michailă Moldovană, rotariă de meserie
din Zlagna, cu dto 18 Martiă 1894, cere ună ajutoriă în bani din
fondulă menită pentru ajutorarea măestriloră, ca se-și potă procura
recuisiteie și materialulă necesară meseriei sale.

      —         Neavândă Asociațiunea fondă cu asemenea destinațiune,
cererea nu se pote încuviința.

      Nr. 51/112. Direcțiunea despărțeroentului IX. ală Oreștiei,
cu dto 21 Martiă 1894, fără numer, în urma recercărei acestui
comitetă din 8 Martiă 1894, Nr. 77, transpune spre aprobare
protocolulu adunărei generale a acelui despărțementă, ținute în Berii
la 5 Novembre 1893, cu doue consemnări despre tacsele încassate
dela membri din acelă despărțementă pro 1892 și 1893, alăturândă
și suma de 206 fl. încassată pro 1893.

      Cu același dată transpune colecta pentru fondulă „George
Barițiă“, lista Nr. 179, cu 40 fl pe lângă observarea, că întârzi-
erea așternerii s’a causată prin faptulă, că unele sume abia acum
s’aă putută încassa.

      Din cuprinsulă protocolului așternută se constată următorele:
a) la adunarea generală a despărțământului ținută în Berii
la 5 Novembre 1893, s’aă ținută doue desertațiuni, anume: Dlă

154


Augustină Nicoră despre „legumărită și pomărită“ și dlu loanu
Munteană despre „Stupărită";

      &) s’a insinuată de membru nou pe vieță dlu Samuilu Popo-
vici, preotu în Berii, și a solvită tacsa de 100 fl., ear dlu Vasilie
Simtionă, notariă în Casteă, de membru ordinariă solvind 5 fl.
tacsă și 1 fl. pentru diplomă;

      c)       s’au încassată tacsele dela 19 membrii ordinari vechi,
partea cea mai mare pro 1893, parte pro 1892 și 1894, în sumă
de 100 fl. ;

      d)       s’au încassâtu dela membri ajutători 31 fl. și s’a luată
decisulă a se reține pentru trebuințele despărțementului;

      e)       s’au aprobată disposițiile acelui comitetă cu privire la
colecta pentru fondulă „George Barițiă", la distribuirea opului
apărută în edițiunea Asociațiuneî, la distribuirea de cărți econo-
mice și literare în preț de 10 fl. în comuna Berii și cu privire la
aranjarea esposiției locale de lucruri de mână în comuna Berii din
incidentulă numitei adunări generale;

      f)       s’a decisă să se țină procsiroa adunare generală a acelui
despărțemântă în comuna Turdaș;

      g)       s’a autorisată comitetulă a compune bugetulă pro 1894,
cu finea anului solară 1893;

      h)        s'aă esmisă domnii; Dr. Ioană Mihu și Daniilă Davidă, ca
represenfanți ai despărțământului la adunarea generală a Acociați-
unei, ce se va ține în vera anului 1894 în Sebeșulă-săsescă;

      «)       s’aă împărțită premii în preț de 20 fl. pentru lucrurile de
mână espuse la esposiția amintită.

      —         Conclusele adunărei generale a despărțământului IX ală
Oreștiei, ce s’a ținută în comuna Berii la 5 Novembre 1893, se
aprobă, cu aceea, că suma de 206 fl. încassată cu acelă prilejă
ca tacse dela membri vechi și noi, s’a transpusă la oficiulă de
cassă ală Asociațiuneî, și se cuiteză; membri noi insinuați: dlă
Samuilă Popoviciă, membru pe vieță și dnulă Vasilie Simtionă,
membru ordinariă, se proved cu documentă de legitimare pănă la
procsima adunare generală a Asociațiuneî; ear suma de 31 fl., în-
cassată-dela membri ajutători și reținută pentru trebuințele des-
părțământului, se încuviințeză, esprimându-se complăcerea acestui
comitetă, pentru buna reușită a esposiției de lucruri de mână.

      Despre suma de 40 fl., transpusă pentru fondulă „George
Barițiă" cu lista Nr. 179, se ia actă, avândă a se intercala la
punctulă acestui protocolă, ce se refere la tote sumele incurse
pentru acelă fondă.

155 *


      Nr. 52/115. Academia de sciințe din Viena trimite următo-
rele opuri apărute în ediția sa:

      Sitzungsbericbte philos. histor. Classe Bând: 129.

      Sitzungsberichte math. naturw.


C la s e 1 e

Abtheilung I.     1893 Nr. 1---7
    n      11. a) 1893 T)  1---7
    »      II. 6) 1893   n 1---7
    n      III.   1893 T>  1---7

       Archiv fur Kunde Osterr.-Geschicbtsquellen.

                  Bând: 78 zweite Hălfte;

                     „   79 erste und zweite Hălfte;

                     „   80 erste Hălfte.

       — Spre sciință, cu aceea, că s au încorporată la biblioteca
Asociațiunei și primirea s’a adeverită.

       Nr. 53/116. Societatea „Transilvania" din Bucuresci, cu dto
10 Martiă 1894 trimite 200 fl. pe restimpulă dela 1 Aprile pănă
în 31 Octobre anulă curentă pentru elevii meseriași, susținuți de
acea societate.

       Spre scire, cu aceea, că banii s’aă transpusă la cassa Asoci-
ațiunei și s’a cuitată primirea.

       Nr. 54/117. Dlă George Sârb, advocată în Budapesta, cu
dto 20 Martiă 1894, arată, că în inventariulă averii fondului pen-
tru crearea unui teatru română, se cuprinde și ună libelă dela in-
stitutulă „Albina" cu Nr. 1719, despre 110 fl. 87 cr., pe care
Asociațiunea l’a reținută, după informațiunile, ce d-sa are dela acelă
institută cu dto 1 luliă 1892.

       După ce înse acelă libelă face parte din proprietatea fondu-
lui pentru teatrulă română și stă în legătură cu partea făcută din
obligațiunea fericitului Cipariă și donată fondului pentru teatrulă
română, — rogă deci Asociațiunea a-i trimite cu posibilă grăbire
întrega donațiune făcută de fericitulă Cipariu pe sdma fondului
pentru teatrulă română.

       — Se predă cassariului Asociațiunei spre lămurire și ra-
portare.

       Nr. 55/118. Dnulă Ioană cav. de Pușcariă cu dto Brană
22 Martiă 1894, retrimite documentele familiiloră nobile din co-
muna Magogea (Hollomezo), ce i s’aă comunicată de aici pentru în-
trebuințarea sub Nr. 96/1894, pe lângă mulțumită și observarea, -
că estractulă elaborată cu privire la acele documente de dlă Ga-

156


vriilu Hango, colectantele documenteloră, l’a colaționată și întregită
din documentele respective, și-lu reține spre a-lă întrebuința la tipă-
rirea părții a ILa a opului, ce e în curgere.

      Observă totodată, că dlu colectante ar face causei unu ser-
vițiu și mai mare, dacă folosindu datele genealogice de prin incui-
sițiunile de succesiune dela primii impetratori încdce și combinân-
du-le cu datele ce le au în memorie cei presenți despre părinții,
moșii și strămoșii loru, ară îmbina la fiă-care familie nobilă din
Magogea, arborele genealogică completă, ca să se potă tipări încă
în partea ILa a opului; mai departe dacă ară decopia diplomele
comunicate după orginalele seă transsumptele loră, spre a se pute
tipări la timpulă seă în partea IILa a opului.

      Acesta din motivulă, că pentru D-sa singură e imposibilă se
decopieze miile de diplome și să le pestreze timpă mai îndelungată
fără periclu de responsabilitate, pe când e mai cu înlesnire, ca
fie care familie pestrându-și originalele se trimită numai câte o
copie, rămânendă autorului sarcina de a le aranja la tipărire.

      — Spre scire, însărcinându-se biroulă a transpune documen-
tele de sub întrebare dlui colectante Gavriilă Hango, dimpreună cu
comunicatulu dlui Ioană cav. de Pușcariu pentru orientare și
binevoitore acomodare în interesulă causei

      Nr. 56/120. Cassariulă Asociațiunei presentă contulă văpsi-
toriului Eduard Kolasowits, de dto 21 Martiă 1894, despre 23 fl.
40 cr., pentru văpsftulă șaluziiloră din etagiulă I, ală edificiului
Asociațiunei.

      — Se transpune la cassa Asociațiunei spre achitare.

      Nr. 57/122. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei,
cu dto 4 Aprile 1894. Nr. 79, înainteză spre aprobare protocolulă
conferențeî corpului didactică din 29 Martiă 1894.

      — Spre sciință.

      Nr. 58. Dlă președinte ală Asociațiunli Ioană M. Moldovană
cu dto 2 Martiă anulă curentă, transpune aici epistola dlui Dr.
Aurelu Isacă, advocată în Clujă, dto 1 Martiu 1894, cu o tele-
gramă dela același din 2 Martiă curentă, prin cari urgeză a i se
trimite o plenipotență în causa fundațiunei fericitului Ioană Ol-
teană, dimpreună cu doue resoluțiuni în copie referitore la acestă
causă, — și cere să se trimită plenipotență indicată, decă nu s’a
trimisă cumva la Invitarea telegrafică a dlui președinte din 2
Martiă curentă.

157


      — Spre scire, cu aceea, că plenipotența cerută s’a trimisă la
timpulă seu. în legătură se învită dlu Dr. A. Isacă, se binevoescă
a da informațiunile necesare despre stadiulă, în care de presentă
se află causa Olteană.

      Nr. 59/126. Se presintă consemnarea contribuiriloră la fon-
dulă „George Barițiă“, incurse dela ședința ultimă a comitetului
pănă la dto de astădi:

      a)       prin dlă Partenie Cosma, directoră de bancă în Sibiiă,
31 fl. Nr. listei 509;

      b)       prin dlă Dr. Ioană Mihu, directoră de bancă în Oreștie,
40 fl. Nr. listei 179;

      c)       prin dlă Ilie Curescă, supra-locotenentă în pensiune și
asesoră consistorială în Caransebeșă, 49 fl. Nr. listei 665, — în
totală 120 fl.

      — Spre scire, cu aceea, că banii s’aă transpusă la cassă, ear
listele contribuențiloră se transpună la redacțiunea organului Aso-
ciațiunei, spre publicare.

      Nr. 60/124. Cassariulă Asociațiunii Leontină Simonescu ra-
porteză despre starea cassei Asociațiunei cu încheierea pătrariului
I. ală anului 1894, și arată, că chirie de 100 fl. pro 1893, pentru
ală treilea cuartiră din etagiulă I. ală edificiului Asociațiunei, este
încă în restanță.

      — Spre scire, autorisându-se presidiulă a lua disposițiile ne-
cesare pentru încassarea chiriei restante.

      Nr. 61/125. Totă cassariulă Asociațiunii presentă conspectulă
membriloră, cari aă solvită tacsele în lunile lanuariă — Martiă
anulă curentă, în suma totală de 545 fl. 98 cr.

      — Spre scire, având a se transpune conspectulă redacțiunei
organului Asociațiunei, pentru publicare.

      Nr. 62. Pentru verificarea acestui procesă vesbală

      — Se designeză membri: Ioană V. Rusu, Ioană Papiă și
Leontină Simonescu.

      Ședința se încheie.

      D. u. s.

  loanu Hannia m. p.                         Dr. V. Bologa m. p.

secretariă II.

      S’a cetită și verificată. Sibiiă la 9 Aprile 1894.

   I. Pap iu m. p. 1. V. Russu m. p. Leontin Simonescu m. p.

158


CONSPECTUL0 membriloru

cari aii solvită tacsele în anulă 1893.

      George Barițiă 5 fl.; Nie. Marin 5 fl.; Petru Popă 5 fl.; Nicolau Șu-
staiă 5 fl.; Petru Tisu 6 fl.; Alesandru Lupașcu pe vieța 100 fl.; Ștefană
Popu anulă 1892 5 fl.; Simeonă Bopelia 5 fl.; Ioană Hodoreanu 5 fl.; Nicolaă
Frateșiu 5 fl.; Camera comercială din Brașovă 6 fl.

      Din ținutulă Mediașului 15 fl. 45 cr.

      George Bobeșă, Nicolaă Buiană, Maria Cosma, Ioană Precupă, Ștefană
Stroia (pentru doi ani), Dr. Aureliă Șuluțiă, Dr. Nicolaă Vecerdea, Mateiă
Voileanu, — și 24 membri ajutător! 74 fl. 50 cr. din despărțâmântulă Sibiiă.

      Gavriilă Ciobotariă 5 fl.; Simeonă Horvată 5 fl

      Din despărțemântulu Orăștie 142 fl.

      Dr. Emanuilă Elefterescu 5 fl. 11 cr.; Dumitru Nan 5 fl.; Pavelă Beșa,
pe anulă 1892 5 fl.; Georgiu Macsim 5 fl.; Ioană Albonă 5 fl.; losifă B.
Romană 5 fl.; Petru Cherebețiă pe a. 1891/2 10 fl.

      DespărțSmântulă Sibiiă (trei membri ajutători) 3 fl. 50 cr.

      Bucură Popoviciă 1892/3, Paulă Olteană 1892/3, Ștefană Radiciă 1892/3,
loanu lanza, Ioană Munteană, Ștefană Șelariă: 50 fl. din despărțemântulu
Hațegu.

      Tită Budu 1892/3 10 fl.; Andreiă Frâncu 5 fl.; Lazară Roșculețiu, no-
tariă în Satu noă (Bănată) 6 fl.; Vasilă Boneă (tacsa parțială 1892) 3 fl.;
Elia Vlasa 5 fl.; Georgiă Șerb, (pe viâță) 100 fl.; A. Cristea (1892) 5 fl.;
Emanuilă Ungureanu 5 fl.; Ieronim Barițiă (1892) 5 fl.; Leontină Simo-
nescu (1892/3) 10 fl.; Floriană Porcius 5 fl.; Dr. Ioană Popă 5 fl.; Lazară
Roșculețiă (pentru diplomă) 1 ifl.; Georgiă Vișa (membru fundatoră) 349 fl.
31 cr.; Andreiă Medană 5 fi.; Vasiliă Mica 5 fl.; Ioană Boroșă 5 fl.; Ioană
Laslo 5 fl.; Dr. G. Bea 5 fl.

      Dr. Ioană Popă. Leonă Piciu, Ioană larda, Gregoriă Pletosă, lacobă
Popă, Ioană Ghețe, Gavriilă Scridonă (1892): 35 fl. din despărțemântulu Năseudu.

      Ioană Moldovană, Ioană Baciă, Georgiu Popp, Ioană Jurca, Vasiliă
Busoiă, Dr. Ioană Ivan, Pavelă Popescu, Georgiă Crișianu, Nicolaă Racoța,
Ioană Chendi, Dionisiă Romană, Demetriă (Nicolaă) Deac; 60 fl. din despărțâ-
mentulu Mediaș.

      Nicolaă Mircea, Clemente Raicu, Ioană Mircea, Teofilu Gheaja, loanu
Brote, Ioană Buzea, Andreiă Stroia, Pompiliă Predoviciă (*/₂ tacsa): 37 fl. 50 cr.
din despărțSmentulă Cohalm.

      Ioană Șovrea, George Petrovană, Alesandru Anca, Georgiu Gradoviciu,
losif Hangan, Ștefan Popă, Teodoră Hermanu (1892/3): 40 fl. din despărțe-
mântulu Dejă

      Dumitru Furduiă, Nicolaă Anca și ună membru ajutătoriă: 12 fl.
din despărțSmântulu Alba-Iulia.

      Dr. Nicolaă Calefariă 5 fl.

      Avelă P. Bociată, Romulă Barbescu, Nicolaă Trimbițoniă (1892):
16 fl. din despărțSmântulu Hațegu.

      losif Lita 5 fl.

159


       Ecaterina Marinoviciă, Eugenia Barba, Severă Barbu, Dr. Ioană Po-
pescu, Petru Uilăcanu, losif Popescu, Dr. Alesandru Ceușanu, Alesandru
Ternoveană, Michailă Brăteană, Leo Popescu, losifă Popescu, Ioană Unjiceană,
lliă Câmpeană, Zacharia Lupu, Demetriă Lupu, Eugeniă Marinoviciă (1892/3),
Ioană Racoțană (1892/3), Nicolaă Petru (1891—1893), Petru Neagoș (1891—1893),
Vasiliă Duma: 126 fl. din despărțementulă Reghin.

       Nicolaă Ivană, Ioană Munteană, Simeonă Micu (1892/3), Ioană Cirlea,
Alesandru Velicană, Ștefană Crișanu, Mateiă Nicola (1892), Florianu Rusan,
losif Cirlea, Petru S. Cirlea, Antoni ă Popă, Simeonă Moldovană, Dr. Emiliă
Gerasimă, Ludovicu Andreiă: 87 fl. din despărțementulă Alba-Iulia.

       Antoniu Precnpă (rest. 1892), Dr. C. Moisilu, Dr. A. P. Alesei, loachim
Mureșianu, Iosif,Mihailaș, Antoniă Precupă: 28 fl. din despărțementulă NăsSud.

       losifă Comanescu pro 1892, Ioană Broșiă pro 1892, Toma Frateșiă,
Andreiă Lupană, lordană Munteanu, G. B. Popu, D. Stănescă, M. Stănescu,
St. Stinghe, N. P. Petrescu, N. Bazarea, losif Macsim, P. Nemeș, ,1. Ciurcu,
I. Lenger, P. Zănescu, L. Nastasi, D. D. Munteană, I. Aron, Z. Butnariă, toți
pro 1892; Arseniă Vlaicu, Ioană Broșiu, Alecsiă Frateșiă, Georgiu Ludu, Irodi-
onă Frateșiă, Ștefană Popoviciă, Testațiunea D. Cioflecă, toți pro 1893,
la olaltă 222 fl. 68 cr.: din despărțementulă Brașovu.

       Alesandru P. Lemeny 5 fl.; Bartolomeiă Baiulescu 5 fl.; Vasiliă Dami-
ană (1891/3) 15 fl.; George Bogdană (1892/3) 10 fl.

       Vasiliă Hossu, Nicolaă Maneguțiă, Macsimiliană Codarcea, Ioană Maniă,
Ioană Pantea, Filipă Popă, Ioană Bârsană, Vasiliă Vlasa, loachimă Huza,
Macsimiliană Corneliu Codarcea, Ioană Rațiu, Augustinu Aldea: 62 fl. din
despărțementulă M.-Oșorheiu.

       Ioană Crețu 5 fl.

       Vasiliă Rațiă, loanu Turcu, Demetriă Chișereană, luliu Dan, Alesandru
Pocolă, Ioană Degenariă, Dr. Nicolaă Motoc, Dr. Ștefană Popă, Georgiu
Aiser, Ioană Ciutea, Dr. Andreiă Micu: din dcspărțemântulă Făgărașă 55 fl.

       Nicolaă P&unaș 5 fl.; Ales. Romanțană 5 fl.; Nicolaă Hențiu 5 fl.;
Romulă de Crainică 5 fl.

       Ioană Macaveiă (tacsa parțială pro 1892/3), Lazar Avram, Petru Vertic,
‘16 fl.; din despărțementulă Năseudu.

       Zacharia Tătară 5 fl.; Toma Frateșiă 5 fl.; Ioană Popă de Galați 5 fl.

       Ioană Rusu (1892/3); Ioană Germană (1892), Ștefană Albu 1892), Dr.
Paulă Oprișa (1892), Teodoră Popp (1889), Georgiă Părăă (1892)", Constantină
Costină (1892), Nicolaă Fugătă, Romulă Coțoiu, Nicolaă Popă, Dr. Ioană
Radu, Nicolaă Păcurariă, Lazar Perian, Ioană Stanciă, Georgiă Bocan (jumă-
tate tacsa ca membru pe vieță), Gavriilă Simedrea, Petru Trif, Georgiă Dre-
gană, Nicolaă Bedea, la olaltă 156 fl.: din despărțementulă Bradu.

       Samuilă Crăciunu (pe viâță), Ioană Droc (1892/3), Institutulă „Sebe-
șana“, Nicolaă Beu, Zevedeiă Mureșanu, Ioană Onițiă, Ioană Dregană, Dr.
Pompiliu. Isac, Constantină Crețoescu, Samuilă Roșu, Ioană Măcelariă, Co-
muna Apoldulă-inferioră, Ioană, Onceșiu, Comuna RehSă, Ioană Floca, Petru
Cordea, Ioană Punteană, Carolina Crețariă, Nicolaă Mărgineană, Ioană Beu,
Ioană Juga, luliu Crețariă, Dr. Ioană Elecheș, Vasiliă Rehoveană, Nicolaă
Petruță, Ioană Bichea, loanu Macsim Vulc, Simeonă Ghibu, Toma Barbu,
Sergiu Medeană 263 fl.; din despărțementulă Sas-Sebeș.

160


       Aureliă Șuluțiă 5 fl.; Zacharia Boiu 5 fl.; Ștefanii Stroia 5 fl.; Maria
Cosma 5 fl.; Ioană Popa 5 fl.; Corneliu Diaconovich 5 fl.; Pantelimonă
Lucuța 5 fl.; Dr. Amosti Frâncu 5 fl.

       Vasiliă Harșană (1892), Gregoriă Bozac (1890—1893), Nicolaă Solomonă;
loanii Boierii!: 35 fl.; din despărțementulă Mureș-Ludoș.

       Mateiu Voileanu 5 fl.; Dimitrie Cunțan 5 fl.

       loanii Germană, Dr. Alesandru Grama, losif Hossu, Ioană M. Moldo-
vanu, Vasiliă Olteană, Dr. lacob Brândușană, Dr. Victoră Smigelschi, Georgiu
Vancea, Ioană Orga, Aureliă Domșa, Dr. Augustinu Bunea, Ștefană Popă,
Petru Suciă, Georgiă Bărbată: 70 fl.; din despărțementulă Blajă.

       Nicolaă Samoilă Popă (membru fundatoră), lacob Morariă (pe vieță),
Institutulă „Unirea", Georgiu Urs, Biserica gr. cat. din Șinca vechiă, losif
Herțogea, Alesandru Belle, Nicolaă Rațiă, losif Stoica 355 fl.; din des-
părțămentulă Făgărașu.

      Silvestru Moldovană 5 fl.

       Ioană Popă-Reteganulă, Ioană Macaveiu, George Micu, George Cur-
teană, Michailă Făgărășană, Gherasimă Domide, Ioană Bulbucă, Paul
Chita, Ioană Isip, Gavrilu Scridonă, Vasilica Hossu, Dr. Paulă Tanco, Ioană
Malaiă, Gregoriă Pușcariu, Simeonă Moldovană, Alesandru Silași, Pavelă
Beșa, Silviă Bolfa, Ilarionu Bosga, Ștefană Buzila, „Aurora" institută de cre-
dită și de economii (fundatoră), Dr. Ciuta Dumitru (pe vieță), Dionisiă Vaida-
Voevod (pe viăță), Vasiliă Terente, Georgiă’Vintilă, Gregoriă Bancu, Dr.
Larionessi Alecsa, Gavriilă Vertic, Vasiliă Ranta But., Georgiă Lină, Ioană
Dologa, Amosă Popescu, Eliseiu Dan, lacob Maioreană, Ioană Lupoia, lero-
nim Slavoca, Gregoriă Popă, Achidim Candale, Zacharia Bulbucă, Ioană
Șerbană, lacob Pop, luliă Popă, lacob Pradan, Simeonă Monda, lacob Bi-
chigeană, Dionisiă Logină, Ioană Popă, Severă Orbană, laolaltă 651 fl.; la
adunarea generală din Năsăudă.

       luliu Popescu 5 fl.; Corneliă Aiser 5 fl.; Ioană Broju 5 fl.; Ioană
Bădilă (1892/3) 10 fl.; Emilia Tilea 5 fl.; Ioană Nascutiă 5 fl.; Daniilă
Gaboră 5 fl.; Nicolaă Togană 5 fl.; Ioană Popoviciă 5 fl.; Ioană Rusu-
5 fl.; Ieronim Barițiă 5 fl.

       Vasiliă Moldovană, Petru Nirasțeană, Alesandru Moldovanu, Emiliă
Popă, Vasiliă B. Muntenescu, Flaviă Sterca-Șuluțiă, Alesandru Mutu (1891),
Alesandru Moldovană (1892), Lazară Caluțiu (1892), Simeonă Caluțîă, lacob
Macaveiă, Șese membrii ajutători 52 fl. 50 cr.; din despărțementulă D. S.
Martină.

      Emanuilă Ungureanu pe a. 1894 5 fl.            Suma 3611 fl. 55 cr.

      Sibiiu, 31 Decembre, 1893.

Leontinii Simonescu,
cassariă.


Rectificare. Lista Nr. 243 din Nr. 4. pag. 118, are se porte
      Nr. 343.

   Editura Asoc. trans. Redactorii: Z. Boiu. Tiparulă tipogr. archidiec. '