Apare la 15 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ JI CULTURA POPORULUI ROMiNU. Nrulfl 4. siBiit, 15 apbile 1894. Anulă XXV. SESIUNEA GENERALĂ A ACADEMIEI ROMÂNE. La 15/27 Martin a. c. s’a deschisă sesiunea generală a Academiei române pe anulă 1894, în presența M. Sale Regelui și a A. S. principelui de coronă Ferdinandă. Programa lucrărilorti, cuprindândă 32 puncte, anunciă ună materială atâtă de copiosă, interesantă și variată, încât avem convingerea, că fiă-care română cu vină plăcere va urmări esecutarea ei. Totdeodată ne aflăm în plăcuta posițiune, de a pute presentă cetitoriloră foii nostre Raportulă secretariului generala asupra lucrăriloră făcute în anulă 1893)4, — raportă, care este o fidelă iconă, zugrăvită de probatulă penelă ală dlui Dem. Sturdza. Eată-lă în cele următdre! „Domniloră Colegi! Anulă, care a urmată ultimei ndstre sesiuni generale, nu a fostă mai cruțătoră pentru Academie decât cei cari l’aă precedată. Elă a răpită Academiei pe președintele ei venerată, George Barițiă, și pe doi membri onorari, Petru Câmpeană și Paulă Bataillard. Nu se împlinise încă unu ană, de când Academia, dim- preună cu națiunea întrâgă, a sărbată, cu adâncă bucurie sufletescă, aniversarea de 80 ani a lui G. Barițiă, ajunsă la adânci bătrânețe plin de vigdre și fără a fi întreruptă în lunga sa vieță șirulă rodnicei sale activități. Academia, care se mândria că a avută dela înființarea ei printre membrii cei mai activi și mai iluștri pe ună băr- . 7 98 battt atâtă dă învățată și de devotată națiunel ca G. Barițiă, cu puțină înainte îlă alesese președinte ală el și a bătută o medalie în memoria jubileului seă. Era naturală, ca în asemenea circumstanțe Academia să ia cea maî vie parte la marea durere națională, causată întregului neamă românescă prin mortea aceluî bărbată, care a strălucită între toți prin învățătură, prin activitate, prin patriotismă și prin abnega- țiune. O delegațiune, compusă din dnii colegi N. lonescu, V. Maniu, N. Quintescu și I. Kalinderu, a depusă în nu- mele Academiei o cunună pe mormăntulă marelui răposată și a participată la trista ceremonie a îmmormentărel, care s’a făcută la Sibiiă. La 8 Maiă, Academia a îngrijită a se face la biserica S. George-Noă din Capitală ună parastasă pentru odichna sufletului neuitatului patriotă. Dela 1838 Barițiă a fostă între muncitorii de frunte pentru renascerea întregului neamă românescă. „Gazeta Tran- silvaniei" și „Foia pentru minte, inimă și literatură" aă luminată în mâna lui Barițiă o jumătate de secolă pașii româniloră în cele mai grele lupte ale loră. Ultimii ani de putere și activitate elă i-a consacrată spre a lăsa contem- poraniloră și posterității ună opă istorică magistrală. în acăstă lucrare monumentală, care portă titlulă de Părți alese din istoria Transilvaniei pe 200 ani din urmă, Barițiă a depusă totă bogăția îndelungateloră sale studii și a meditațiuniloră sale profunde asupra faseloră, prin cari aă trecută românii de preste Carpați în cele din urmă doue secole. Acăstă scriere este și va remâne făclia, care lumi- năză calea, pe care românii trebuescă să continue lucrarea desvoltărei loră între popărele, cari ÎI înconjără. Prin graiă și scrieri, ca și prin fapte, Barițiă ne apare ca o figură simpatică, neavăndă altă gândă decâtă desvoltarea neamului seă. Viăța lui va rămâne de sigură în veci ună esemplu demnă de imitată. 99 La 15 Apriliă 1893, a încetată din viăță la Miclăușanl membrulă onorarii Petru Câmpeanu. Venită din Transilvania pe la anulă 1834, ună lungă șiră de ani elă a fostă unulă dintre cel mai învățațl, dintre cei mal luminați și mai zeloși profesori al Moldovei; multă timpă directoră ală Academiei Mihăilene din Iași, cugetătoră adâncă în ale sciințel, elă a publicată mal multe scrieri di- dactice, dintre cari amintescă Gramatica românescă tipărită la 1848 și la 1880. La 1 Martiă st. n. 1894, a încetată din viăță la Paris membrulă onorară Paulu Bataillard^ ună vechiă și stator- nică amică ală româniloră, care în timpurile cele mal ane- voiose pentru noi, dela 1840 pănă la 1878, a lucrată din tdte puterile, alăturea cu bărbații patrioțl, cari aă fundată România modernă. Prin broșuri, prin articole de reviste și de diare, prin conversațiunl, Bataillard a susținută, cu totă puterea talentului seă-, causa romândscă. Elă a fostă băr- bată învățată. S’a ocupată mal alesă cu studii etnografice și linguistice asupra țiganiloră, câștigându-șl ună nume con- siderată între omenii de sciință. Țâra nostră, după ce și-a recâștigată libertatea, a arătată acestui nobilă amică ală el recunoștința sa, dându-I cetățenia de ondre, — Academia română alegându-lă membru onorară ală el. La 24 Octobre 1893 s’a inaugurată la Galați bustulă răposatului nostru colegă și președinte M. Kogălnicânu, bustă făcută prin subscripțiune publică, sub conducerea și prin stăruința colegului nostru dlă V. A. Urechiă. Academia a luată partea, ce se cuvenia, la serbarea inaugurărel, depunendă o coronă și fiindă representată prin dlă v.-președinte Urechiă. Ședințele de preste anii. în cursulă anului Academia a ținută 42 ședințe, dintre cari 30 ordinare, 11 publice și 1 estra-ordinară. Aceste ședințe aă fostă ocupate cu lucrări curente privitore la inte- resele private ale Academiei, cu primirea diferiteloră dona- țiuni, cu cetirea unul însemnată numără de comunicări și 7* iOO ; de memorii seientifice, cari aă ocupații mal alesă cele 11 3 ședințe publice. 1 Dlă colegă P. A. Urechiă, la 9 Aprile trecută, a | atrasă atențiunea Academiei asupra unui desemnă colorată aflătoră în Museulă din palatulă municipală ală Vienel, care, represintă „Ein sogenannter Moldauer Infanterist^ din < oștea cu care regele Ioană Sobieski a despresurat Viena de Turci la 1684. Dlă colegă D. C Ollănescu, care luase s asupră-șl sarcina de a procura o copie de pe acelă desemn, a arătată, Ia 24 Septembre, că n’a putută obțină autorisa- rea pentru îndeplinirea dorinței sale. în ședințele dela 4 Iunie și 10 Septembre, dlă colegă V. A. Urechiă, a făcută importante comunicări despre do- cumente istorice române inedite din secolii XVII și XVIII, privităre la mai multe fapte însemnate politice și culturale. Dlă colegă B. P. Hașdeu a cetită la 3 Septembre lucrarea sa: Basarabii. Cine1 de unde? de când l Ear la 4 Februariă a cetită o notă despre Stătu-Palmă Barbă-cotu, cunoscuta persdnă mitologică din Basmele românesci. La 28 Maiă, dlă N. lonescu, a făcută comunicare de- spre ună bustă ală lui Traiană, nepublicată pănă acum, des- coperită Ia Roma și procurată de dlă C. Esarcu, precum și despre unele colecfiuni de numismatică romană, aflătdre la Roma. Dlă colegă Gr. G. Tocilescu, a făcută următorele co- municări: la 5 Novembre, despre resultatele noueloră săpă- turi în cetatea Tropaeum Trajani din Dobrogea; la 19 No- vembre, despre cercetările sale asupra castreloră romane de-alungulă Oltului și despre resultatele săpăturiloră din ce- tatea dela Slăveni (jud. Romanați); la 4 Martiă, despre în- scripțiuni și monete atribuite Daciloră. în ședința dela 1 Octobre am făcută însumi o comuni- care despre observatoriulă meteorologică așezată pe vîrfulă muntelui Sonnblick în Alpii AustriacI; ear la 12 Novembre am presentată o relațiune analitică despre cronica lui Ulrich 101 de Richenthal asupra Conciliului ținută la 1414—1418 în orașulă Constanța din Elveția, unde aă fostă de față și mai mulți representanți ai României. în ședințele dela 3 și 10 Decembre dlă membru co- respondentă I. Bogdană a cetită ună memoriă despre unii noii letopisețti. moldoveneștii în limba slavonii, ear la 4 Februariă a cetită o comunicare despre Bartolomeiti Ko- pitar, o paginii din istoria filologiei române. La 8 Octobre dlă membru corespondentă R. T. Burada a făcută o relațiune verbală despre căletoria d-sale din vara trecută la poporațiunea română din Moravia. La 14 Maiă dlă colegă B. P. Hașdeii a presentată pentru publicare în Anale o culegere de jocuri copilăresc! dela românii din Macedonia, adunate de dlă P. N. Papahagi- Vurdună, lucrare care s’a și publicată. Dlă colegă Gr. Stefănescu a cetită următorele comu- nicări : la 28 Maiă, despre premiele puse la concursă de institutulă Smithsonianu din Washington pentru o serie de lucrări asupra unoră subiecte de cea mai mare însemnătate scientifică; la 4 luniă, Observațiunl asupra scufundării dela Ulubesci (jud. Dimbovița) întâmplată la 7—8 Aprjle 1893; la 15 Octobre despre osele fosile găsite la comuna Vut- cani (jud. Fălciă); la 3 Decembre, despre o noăă regiune a Dinoteriului, și la 4 Februariă despre originea ocsigenului atmosferică. O comunicare despre Etatea geologică a conglomera- teloru- terțiare din Muntenia a fostă cetită de dlă membru corespondentă Sava Stefănescu la 4 Martiă. Următorele comunicări aă fostă cetite de dlă Dr. V. Băbești; la 4 luniă, asupra causeloră unoru enzootii de vite în România; la 1 Octobre, asupra Analeloră Institutului de patologie și bacteriologic și asupra cercetăriloră originale cu- prinse într’ensele despre mai multe bole infecțidse din țâră; 102 Ia 4 Martiti despre o bălă endemică, în România, entero- hepatita supurată. Dlfl St. C. Hepites, membru corespondentă, a presentată următdrele comunicări meteorologice: la 5 Novembre, despre Plbia în România; la 10 Decembre, despre Poleiulu dela ii și 12 Novembre 1893 st. n.; la 28 lanuarifl, Materiale pentru climatologia României. I. Clima Sulinel. Dlfl N. Negreanu, membru corespondentă, a presentată următdrele doue comunicări: Constantele dielectrice ale câtor-va uleiuri, variațiunea acestorâ constante cu tempe- ratura și relațiunile între constantele dielectrice, indicele de refracțiune și densitatea substanțelor^: — Coeficienții de dilatațiune ai Benzenului și Toluenului. în ședința dela 16 Aprile, dlfl membru corespondentă St. C. Hepites a făcută o comunicare despre participarea tinărulul astronomfl română dlă N. Coculescu la espedițiunea francesă din Senegalfl pentru observarea eclipsei totale de sdre dela 16 Aprile 1893 st. n., faptă adusă la cunoscința Academiei încă dela 4 Decembre 1892 de dlfl colegă Sp. Haret. Dlfl Coculescu a comunicată Academiei resultatele obținute în acostă misiune printr’o notă presentată de dlă Haret la 14 lanuarifl. Academia a primită mal multe invitațiunl dela societăți scientifice și dela particulari, cerendfl participarea el la lu- crările loră saă ajutore pentru publicațiuni. Societatea francesă de archeologie a invitată Academia se ia parte la congresulfl săfl dela 27 luniă — 4 luliă 1893. S’a decisă a delega pe dlfl Gr. G. Tocilescu s6 represinte Academia la acelă congresă, și ministeriulă instrucțiunel pu- blice a bine-voită a da colegului nostru ajutoriulă necesară pentru acestă scopă. în ședința dela 5 Novembre dlfl To- cilescu a făcută Academiei relațiune despre lucrările congre- sului și despre comunicările presentate de d-sa asupra anti- citățilorfl din țflră și în specială asupra descoperirilorfl din 103 Dobrogea la monumentală dela Adam-Klissi și la orașulă română Tropaeum Trajani. La 29 Octobre s’a comunicată Academiei o scrisore primită dela Academia regală de sciințe din Berlin, care arată marea însemnătate a cercetăriloră archeologice pentru ticsarea fruntariiloră Imperiului romană dela marea Nordică pănă la Marea-Năgră; arată resultatele obținute în acăstă direcțiune prin cercetările făcute în Germania și Austria; atrage atențiunea Academiei asupra esplorăriloră de acelașî felă, începute în România de dlu colegă Gr. G. Tocilescu, și stăruesce ca Academia să ia sub a sa protecțiune conti- nuarea pănă la sfârșită a acestoră esplorărî. Dlă Tocilescu, în ședința dela 10 Decembre, a espusă resultatele cercetărel sale despre limes alutanus; ear la 21 lanuariă, despre limes danubianus și despre ună noă vală în Dobrogea. în urma acestoră espunerl, Academia a intervenită pe lângă guvernă, ca să se procure mijlăcele necesare pentru conti- nuarea și terminarea acestoră prețiose cercetări. Adunarea deputațiloră a înscrisă în bugetulă statului o sumă pentru acestă scopă. Asociațiunea belgiană a chimiștiloră a Invitată Academia (ședința dela 24 Septembre) a participa la congresulă săă internațională, care se va țină la Brucsela în luna Augustă viitoră. De asemenea, congresulă internațională ală orienta- liștiloră a învitată Academia să participe la a 10-a sesiune care se va țină la Geneva la 3—12 Septembre. Dlă G. Weigand, membru corespondentă, cunoscută prin cercetările și scrierile sale asupra româniloră macedoneni și a dialectului loră, a comunicată, la 28 Maiă, o relațiune despre începutulă funcționărel seminariului de filologie ro- mână, deschisă de d-sa pe lângă Universitatea din Lipsea cu ajutorulă guvernului română. Același învățată a arătată Academiei, la 11 Februariu, că a terminată scrierea despre călătoriile sale în Turcia spre a studia pe Macedo-Românl, și a cerută ună ajutoră pentru 104 tipărirea «I. Cererea se află în studiulti Secțiunei literare, ear decisiunea asupra el este așteptată dela votulti d-vostre. Dlti profesorii Enea Hodoșii dela Caransebeșă a presen- tatti Academiei, la 14 lanuariti, tomultt I alti publicațiunei sale Poesii poporale din Bănatu și a cerutti ajutorii pen- tru a continua publicațiunea. Cererea se află, ca și cea pre- cedentă în studiulti secțiunel literare, care ne va presentă propunerile sale asupra el. Dlti I. Popti-Reteganulti, vechiti învățătoriu în Transil- vania și cunoscutti prin bogatele sale colecțiuni de literatură poporală, a trimesti Academiei spre publicare o culegere de povești. De asemenea preotulti T. Bălășelă, învățătorii la Stefăneștl (jud. Vîlcea), a trimesii spre același scopti o co- lecțiune de poesii poporale. Secțiunea literară ve va aduce propunerile sale asupra acestorti cereri. Academia, dimpreună cu întrăgă țâra, s’a bucurați! când a văzută consolidându-se Dinastia prin căsătoria A. S. R. principele Ferdinand, moștenitorulti tronului, pe care suntem fericiți alti număra între membri onorari ai instituțiunei nostre, cu A. S. R. principesa Maria. Colegii noștri D. C. Ollănescu și N. Quintescu au datti cu aceea ocasiune espre- siune simțemintelorfl năstre, prin compunerile lorti poetice, cetite în ședințele dela 15 lanuariti și 5 Februariti. Harulii de sus a binecuvântații acăstă căsătorie, dândii Dinastiei, Țărei și Națiunel odrasla multă dorită, pe princi- pele Carolti, năseutti în sinulfl Carpațilorii la 3/15 Octobre 1893. Academia s’a asociatii, și cu acăstă ocasiune, la bu- curia generală a națiunel, esprimăndă M. S. Regelui simțe- mintele sale și urările de viitorii fericită pentru Dinastia Sa și pentru nâmulu românescă, printr’o adresă subscrisă de toți membri presenți. Adresei năstre M. S= Regele a binevoită a răspunde cu acele sirnțeminte de dragoste, pe cari toțdeuna le-a arătată Academiei. 105 Dlă colegii D. C Ollănescu, în ședința dela 5 Novem- bre, a cetită o Odă cu prilejulu nascerel principelui Carol alu României. Pablicațiunîle Academiei. în cursulă anului s’ati făcută următdrele publicațiuni: 1. Din Analele Academiei s’aii tipărită: a) Tomulu XIV — Memoriile secțiunei literare s’a terminații cu discursulii de recepțiune alti dlui losifti Vulcanii despre Dimitrie Cichindealu, urmatii de rSspunsulu dlui V. A. Urechiă. b) Tomulu XIV— Memoriile secțiunei scientifice s’a formatii din memoriile: Niagara de dnulă Gr. Stefănescu și Diagnosele planteloru fanerogame fi criptogame vasculare de dlti Fl. Porcius. c) Tomulu XV — Partea administrativă fi desbate- rile din 1892—93. d) Tomulă XV— Memoriile secțiunei literare, for- matii din Jocuri copilărescl culese dela Românii din Ma- cedonia de dlti P. N. Papahagi-Vurdună și Vrăji, farmece fi desfaceri adunate de dlti S. Fl. Marianii. e) Din Tomulu XV — Memoriile secțiunei istorice, este în cursii de tipărire lucrarea dlui V. A. Urechiă: Do- cumente inedite din domnia Iul Alecsandru Constantină Moruzi 1793—1796, din care s’ati tipărită pănă acum 25 cole. 2. Din Istoria Iul Herodot, în traducerea premiată a dlui D. I. Ghica s’ati tipărită cdlele 24—26 și s’a terminată astfelă Cartea I, care formeză tomulu I ală publicațiunei. înaintea testului, traducătorulă a adausă o prefață și o bio- grafia a părintelui istoriei. întregă lucrarea este tipărită, și preste puține dile se voră primi esemplarele. 3. Din Etymologicum Magnum Romaniae domnulă colegă B. P. Hasdeă a tipărită a 2-a făscioră din tomulă III, cuprindendă cuvintele Ban —- Bat. Acestă făscioră vi 106 Se va presentă chiar în cursulti acestei sesiuni; ea cuprinde, între altele, studiile despre cuvintele Basarabă și Basm, cari aruncă o lumină cu totulă nouă asupra istoriei medie- vale a româniloră și asupra literaturei poporale în genere. 4. Aă rămasă a se tipări în anulă viitoră: a) Țăranulă românii de dlă Gr. G. Tocilescu, lucrare premiată la 1882. b) Catalogulu monumentelorii epigrafice și sculptu- rale din museulă naționalii de anticitățl de dlă Gr. G. Tocilescu; c) Flora Dobrogel de dlă Dr. D. Brândză, lucrare premiată la 1887 ; d) Tomulă II din Psaltirea publicată românesce la T577 diaconulă Coresi, din care dlă B. P. Hasdeă, însărcinată cu acestă edițiune, a tipărită primele 4 cole; e) Discursurile și alocuțiunile M. S. Regelui în anii 1866—1891, din cari, conformă decisiunei luate la 1890, s’aă tipărită pănă acum întâiele 10 cole. 5. Dlă colegă V. A. Urechiă a continuată la Tipo- grafia statului tipărirea scrierii sale Istoria scâleloră dela 1800—1864, scriere căreia Academia i-a acordată în 1890 premiulă Eliade - Radulescu. Dlă Urechiă a presentată tomulă III ală acestei publicațiunl, cuprimjândă anii 1849— 1864. 6. Schimbulă publicațiuniloril. — Noue relațiunl de schimbulă publicațiuniloră s’aă stabilită cu următorele insti- tuțiunl scientifice din străinătate: Biblioteca orașului Berna. Biblioteca dela Monte- Cassino. Societatea istorică dela Lemberg. Academia degli zelanti din Acireale în Sicilia. Biblioteca universitățel din Lausanne. Institutulă regală geologică ală Suediei din Stockholm. 107 Publicațiunile Hurmuzachi șl cercetări istorice. Marea publieațiuue istorică, care se face cu cheltuiala statului, sub auspiciile Academiei și sub numele nemuritorului - Eudocsiă Hurmuzaki, a continuată desvoltarea el și în anulă trecută, atâtă prin tipărire de volume noue, cătă și prin procurarea de documente de prin diferitele archive străine. 1. Tomulă II partea 4, format din documente din anii 1531—1552, adunate din diferite publicațiunl stră- ine de dlă N. Densușianu, s’a terminată. Acestă volumă, de. 99 cdle, cuprinde 446 documente. 2. Tomulă VIII, formată din documente din archivele dela Veneția și din alte archive străine, precum și din co- lecțiunile de documente originale, ale Academiei, începuse a se tipări înaintea sesiunel trecute. Tipărirea s’a continuată sub îngrijirea dlui Ioană Slavici, și s’aă tipărit cdlele 62—07. Acestă volum este terminată și cuprinde 758 documente din anii 1376—1650; elă va fi încheiată cu ună indice alfa- betică ală materiiloră. 3. Tomulă IX. continuarea celui precedentă,, este formată din documente de aceeași natură și origine, și va cuprinde anii 1650—1800. Din elă s’aă tipărită pănă acum 21 cdle, cuprimjândă 217 documente. 4. Tomulu V. ală Suplementulul I, s’ă formată din documente procurate de mine și privitore la istoria țărel din întâia jumetate a secolului presentă. Elă s’a tipărită în- tregă sub îngrijirea d-lul C. Colescu-Vartic și formdză ună volumă de 86 cdle, cuprinijendă 325 documente din anii 1822—1838. 5. Tomulu VI. din același suplementă continuândă pe celă precedentă, va cuprinde documente din anii 1839— 1849. Din elă s’a tipărită pănă acum 19 cdle, cuprin- ddndă 63 documente 6. Tomulu II din Suplementulil II, cuprin^ândă do- cumente din archivele și bibliotecele polone, a începută a se tipări sub îngrijirea dlui Ioană Bogdană. Elă va cuprinde 108 documente din anii 1601—1780. S’aă tipărită pănă acum 15 cole cu 64 documente. 7. S’a continuată lucrarea, care se face de câțî-va ani la Constantinopole, pentru a se procura copil de pe docu- mente istorice din archivele instituțiuniloră ortodocse grecesc! din Turcia. 8. De asemenea s’aă continuată fără întrerupere cer- cetările și decopierile în archivele din Sibiiă și din alte orașe ale Transilvaniei, sub conducerea dlui archivară Fr. Zim- mermann. în anulu trecută s’aă procurată 275 documente din secolii XIV — XVIII, de o valdre deosebită pentru cu- noscerea relațiuniloru neîncetate și felurite între țările ro- mâne și vecina Transilvanie. 9. S’aă legată relațiunl, prin ajutorulă cărora să se procure din unele archive rusesc! copii de documente privi- tore la raporturile dintre principate și vecinulă imperiă în secolulă XVIII și la începutulă secolului XIX. în urma acestoră relațiuni, s’a și primită ună numără de copii de documente. 10. Din Fragmente istorice aă mai rămasă a se ti- pări în limba germană tomulă VI, care este a se forma din note separate și diferite estracte din documente, făcute de răposatulă E. Hurmuzaki. Mai este asemenea a se tipări îu anulă viitoră tomulă II ală Fragmentelor^ în traducerea română făcută de dlă Ioană Slavici, conformă disposițiuniloră luate în anii trecuțl. 11. La 25 lanuariă a. c.,' dlă ministru ală instruc- țiune! publice a binevoită a . cere informațiuni asupra modu lui in care s’a cheltuită suma acordată prin bugetulu statului Academiei pentru acestă publicațiune, spre a informa subco- misiunea bugetară a adunărei deputațiloră. Delegațiunea, pe lângă o arătare amănunțită a cheltueliloră publicațiune! în ani! bugetari 1891—92, 1892—93 și 1893 — 94, a tipărită în mai multe esemplare și a trimisă ministeriului instrucțiu- ne! publice și corpuriloră legiuitore, spre a se distribui 109 membriloril loru, espunerea generală aici anecsată asupra venitu- riloru și cheliueliloră acestei publicațiuni de când ea se află In administrarea Academiei, adecă dela anulu 1880 pănă acum. 12. Starea actuală a publicațiunel Documente privi- târe la Istoria românilor^ este următdrea: CC | -COCCOOr- Biblioteca. ScirI mal amănunțite despre crescerea colecțiunilorti, cari formeză biblioteca Academiei, și despre lucrările făcute . 110 pentru organisarea și buna lorii întrebuințare și conservare, vi se vor da de comisiunea permanentă, în a cărei sarcină cade supraveghiarea bibliotecei. Nu potă să nu amintescă însă, în acestă raportă de deschidere a sesiunel generale, cate-va donațiuni de o însemnătate deosebită și să atragă atențiunea d-vdstre asupra câtor-va grabnice trebuințe, cari sunt a se înlătura, pentru ca biblioteca să pătă prospera. Răposatulă nostru președinte, neuitatulă G. Barițiă, a iubită și s’a interesată de prosperitatea Academiei pănă în ultimele sale momente. De aceea a dispusă, că totă cores- pondența și tdte hârtiile sale să fie depuse și păstrate în biblioteca ndstră, spre a servi ca materială de studiă pentru istoria lunge! epoce a activității sele. La 28 Maiă și la 11 luniă, dlă I. G. Barițiă a predată bibliotecarului Academiei manuscriptele și corespondența părintelui seă. Acestă prețiosă colecțiune s’a pusă în ordine și ș’a legată, formendă 22 vo- lume de corespondență și 26 volume de diferite manuscripte și documente. Colegulă nostru venerată și fostă președinte, Ioană Ghica, a alesă întrăga corespondența sa și a depusă la Academie tote scrisorile, pe cari le-a credută de interesă pentru studiarea istoriei evenimenteloră contemporane, la cari a luată o atâtă de mare și de frumosă parte. I. P. S. Sa Părintele metropolită ală Moldovei și Su- cevei losifă Naniescu, membru onorară ală Academiei a dăruită întrdga sa bibliotecă, compusă din manuscripte, do- cumente și preste 8000 volume tipărite. Acestă bibliotecă este una din cele mai frumdse din ț^ră. Ea cuprinde cărți în diferite limbi, de cea mal mare valdre pentru istoria bi- sericescă, pentru sciințele teologice și pentru vechia literatură românescă. O parte din acostă bogată și prețiosă bibliotecă, și ănume 2530 volume, s’a și depusă în localulă Academiei. Acestă donațiune este una din cele mai frumose, ce s’aă făcută Academiei române. 111 Prin donațiuni generose de acestă felii, biblioteca Aca- demiei a crescută și cresce în modă neașteptată, din care causă actualulă locală a devenită cu totulă neîncăpătoră, în- câtă o parte din bibliotecă a trebuită să fie depusă în ma- gasine. Delegațiunea, conformă decisiunei luate de d-v6stre la 1 Martiă anulă trecută, a intervenită pe lângă ministe- rială instrucțiune! publice, cerăndă sumele necesare pentru mărirea localului, impusă de crescerea colecțiuniloră, pănă când vom fi fericiți a vede construită localulă definitivă. (Finea va urma). D. Sturdza. DELA UNIVERSITATEA C. R. DIN CERNĂUȚI. După ordinea prelegeriloru pentru semestrulă de veră alu anului școlară curentă 1893/4 comunicămă cetitoriloră noștri câteva date, privitore la acestă institută superioră de cultură, și în specială privitore la participarea tinerimel nostre române. La facultatea teologică gr. or. propună: profesoră I. de Ondulă: „Studiulă biblică ală Testamentului vechiă, partea isagogică", de trei ori pe săptămână; „Cetirea și esplicarea unoră părți alese din cărțile istorice ale Testa- mentului vechiă", după textulă orginală, de cinci ori pe săptemână; „Limbile orientale", de cinci ori pe săptămână. Profesoră de Repta: „Esplicarea evangeliei lui Matei", de trei ori pe săptămână; „Studiulă biblică ală Testamentu- lui noă: „Introducerea generală în cărțile Testamentului noă", de trei ori pe săptămână, „Esplicarea epistolei cătră Evrei", de doue ori pe săptămână; „Esplicarea unoră părți alese din evangelii" odată pe săptămână. Profesoră Eusebiu Popovicl: „Istoria bisericăscă și Sta- tistica bisericescă", de optă ori pe săptămână; „Istoria bisericei române în Transilvania și Ungaria", încheere, odată pe săptămână; „Cetire patristică și Seminar patristică", de 112 trei ori pe săptămână; „Teologia dogmatică specială⁸, de șepte ori pe săptămână. Profesorii Dr. Voințe hi-. „Teologia morală⁸, p. II., de șepte ori pe săptămână; „Cetirea și esplicarea celoră patru cărți despre imitarea lui Christosă, de Thomas a Kempis“, de doue ori pe săptămână. Profesorii Constantină Popovicl: „Dreptulă bisericescă gr. or., de cinci ori pe săptămână; „Stilulă curială biseri- cescă⁸, odată pe săptămână; „Cetirea și esplicarea canone- loră sinodului ală cincilea, șeselea și ală șeptelea ecumenică⁸, de dăue ori pe săptămână; „Cetirea și esplicarea canăneloră S. Vasiliă c. M.“, odată pe săptămână. Suplentă Dr. Teodoră Tarnavschi: „Teologia practică: Liturgica, p. II., Pastorala și eserciții omiletice⁸, aceste din urmă și în limba rutănă, de șese ori pe săptămână. Docență Stefanelli". „Catechetica, p. II. și eserciții practice⁸, aceste din urmă și în limba rutenă, de doue ori pe săptămână. La facultatea juridică și a sciințeloru de stată pro- pună profesorii: Dr. Ernest Hruza, Dr. Fr. Schuler de Libloy, Dr. Franciscă Hauke, Dr. Fr. Kleinwărter, Dr. Lu- dovică Wahrmund, Dr. Carolă Hiller, Dr. A. Skedl, Dr. luliă de Roschmann - Horburg, Dr. losifă Kryspin, Dr. B. Wolan și Dr. Al. Grawein. La facultatea filosofică propună profesorii: Dr. Rudolf Hochegger, Dr. F. Zieglauer de Blumenthal, Dr. S. Herzberg- Frănkel, Dr. R. F. Kaindl, Dr. I. Wrobel, Dr. I. Hilberg, Dr O. Zingerle de Summersberg, Dr. E. Katuzniacki, Dr. Smal-Stocki, Dr. T. Gartner, Dr. A. Puchta, Dr. A. Handl, Dr. O. Tumlirz, Dr. Pizibram, Dr. Tangl, Dr. Lowl, Dr. Scharizer, Dr. Lendenfeld, și Dr. Ioană Sbiera^ cestu din urmă următărele colegii: „Capitule alese din flecsiologia limbel române⁸, de patru ori pe săptămână; „Cetirea și es- plicarea Direptătorului de lege govoreană din 1640—1641, odată pe săptămână. 113 Nuntirulu ascultăto-rilru în semestrulu de iarnă 1893/4 a fostă: La facultatea teologică: 56, între cari 45 români. La facultatea juridică: 253 ascultători (55 Români). La facultatea filosofică: 35 ascultători (10 Români). Farmaciști: 14 (1 Română). Va se dică, numărulă ascultătoriloră la tote facultățile a fostă de 358, dintre cari 111 Români. DIN PUBL1CAȚIUNILE ACADEMIEÎ ROMÂNE. Sub auspiciile Academiei române aă apărută în dilele din urmă următorele publicațiuni: Diagnosele planteloră fanerogatne și criptogame vasculare, care crescu spontaneă în Transilvania și nu sunt descrise în opulă lui Koch: „Synopsis Florae Germaniae et Helvetiae“. De Floriană Porcius, membru alu Aacademiei române. Estrasă din Analele Academiei române, seria II. tom. XIV. Memoriile secțiune! sci- entifice. Vrăji, farmece și desfaceri, adunate de S. Fl. Mariană, mem- bru alu Academiei române. Estrasu din Analele Academiei, seria II. tom. XV. Memoriile secțiunel literare. Jocuri copilărești, culese dela Românii din Macedonia, de P. N. Papahagi-Vurduna. Estrasu din Analele Academiei seria II. tom. XV. Memoriile secțiune! literare. DIN CRONICA LUNARĂ. Necrologă. La 8/20 Martiu a. c. a reposatu zelosulă proto- presbiteru gr. or. alu Cetății de Petră loanu Șovrea, în etate de 54, în servițiulă bisericei de 29 ani. — — La 16/28 Martiu a. c. a reposatu în Brană d-na Constanța de Pușcariă născ. Circa, soția dlui jude curială în pens. Ioană cav. de Pușcariă, în anulă 62. alu etății și 43. alu căsătoriei. Alegere de episcopi. Marele colegiu electorală din România a alesă pre arcbiereulă Gherasimu Piteștiană episcopă ală Arge- șului și pre arcbiereulă Dionisiă Climescu Craioveanu episcopă ală Buzeului, și instalarea noiloră episcopi s’aă făcută cu solemnitatea îndatinată. 8 Esposiție industrială română. Pe tomna anului curentă se prepară în Bucuresci o esposiție de lucruri industriare, făcute de meseriașii români, cari deja prin tote orașele României au câte 3, 4, 5, ba câte 10, 15 și mai multe, și în Bucuresci preste 80 socie- tăți de meseriași. în fruntea acestoră societăți stă societatea co- operativă română din Bucuresci cu zelosulă ei președinte dlu D. O. Butculescu. Fundațiunea „Georgiă Lazarăf Advocatulă din Vinga d. G. Lazară și soția sa Ermina au făcută o fundațiune de 1000 fl. pe numele loră, din carea, ajunsă la suma de 4000 fl., se se dea stipendii la tineri români studioși talentați, morali și diligenți: doi din ținutulă Vingei, ceilalți din ori-care ținută ală țerei. Administrația funda- țiunei e concredută Ven. Consistoriă gr. or. din Aradă. Pentru scdla de fetițe din Rădăuți. Reposatulă protopresbiteră V. Cocârlă, afară de cele 20,000 fl. donate scoleloră române din Suceava pentru stipendii, a lăsată la mortea sa încă 5,000 fl. totă pentru stipendii, dar pe sema fetițeloră dela scola din Rădăuți. Filerulit S. Petru face pe ană cam 7 millione franci; în anii din urmă aă scăzută Intratele aceluia din Francia, dar aă crescută cele din America. Papire vechi egiptene. La El Fayonne s’aă descoperită preste 1000 papire egiptene de o vechime de 2500 ani. Ele conțină in- formațiuni asupra culturei egiptene antice, și asupra vieței publice și private a acelui poporă, apoi novele, note dela meseriași, epi- stole de pe la anulă 1200 înainte de Christosă etc. Colecțiunea e tradusă deja în 11 limbi, se află în posesiunea archiducelui Rainer și e espusă în Viena. Unu monumentu românescă în Viena. în parculă imperială dela Schonbrunn, după cum spune „Vatra“, se află o mică capelă, făcută de Șerbană Vodă II Cantacuzinu la 1683, timpulă când Turcii sub comanda lui Cara Mustafa Pașa împresuraă Viena, și Șerbană cu oștea sa făcea parte din armata turcescă. O nduă filială a „Societății domneloru române din Bucuvinau, ' Ia inițiativa domne! Maria de Grigorcea, s’a înființată la Jordănesct și s’a deschisă cu frumosă solemnitate la 8/20 Martiă a. c. Profesoră la gimnasiulă sup. ortodocsă din Suceava, în loculă regretatului Ștefană Stefureacu este numită Dr. Vasile Tamavschi. 115 Institutulă de credită și economii din Arad „Victoria" în adu- narea sa generală dela 13/25 Martiă, ținută sub presidiulă dnului Dr. Lazară Petco, a votată pentru scopuri filantropice și culturale 1000 fl. BIBLIOGRAFIA. Manuală de drepții cambială, de loanu Socaciu, prof. la scolă comerc. gr. or. rom. din Brașovă. Prețulu 2 fl. Gramatica elementară a limbei germane, de Nicolaă Pilția, prof. la gimn. gr. or. rom. din Brașovu Prețulu 1 fl. 40 cr. Geografia Ungariei și elemente din geografia generală, de Dr. N. Popă, revedută de N. Pilția. Prețulu 25 cr. Documente privitâre la istoria Româniloru 1531 —1552, cu- lese, adnotate și publicate de Nic. Densușianu tom. V. FONDULU GEORGIU BARIȚltJ. Transportă din Nr. 3. 936 fl. 41 cr. Ex. Nr. 68. — 1894. Lista Nr. 53. Colectantă: loanu Petric, protopresbiteră gr. or. Comuna bisericescă Herman (pro- topresbiteratulu Brașovului). Prin colectă între fii poporului s’au adunatu bucate, cari preschimbându-se prin vendare în bani a dată suma de 7 fl.; din cassa bisericei s’a votată prin condusă de cătră comitetulă parochială suma de 3 fl. Suma 10 fl. Ex. Nr. 70 — 1894. (Fără listă). Colectantă Basiliă Rațiu, vi- cariă în Făgărașă: Nicolaă Chiornița 1 fl.; George Cantoră, în- vețătoriă; Nicolaă Clein câte 50 cr.; George Nicodim-Niciu 20 cr. Suma 2 fl. 20 cr. Ex. Nr. 72 — 1894. Lista Nr. 693. Colectantă Nicolaă Ivan, protopresbiteră în Alba-Iulia: Nicolaă Ivană, protopresbiteră în Alba-Iulia 2 fl.; Nicolaă Florescu 3 fl ; Nicolaă Hada 1 fl. ; losifă Nestoră, primariă 2 fl.; Ștefană Poșa, Achim Pop, Samoilă Maronescu, Basiliă Andrea, George Popa câte 1 fl.; Ioană Macsim 50 cr.; N. N. 1 fl. Suma 14 fl. 50 cr. Ex. Nr. 74. — Lista Nr. 80. Colectantă Dr. Andreiă Micu, advocată în Făgărașă: Nicolaă Șerbană l fl.; Ioană M. Popă din Breaza 5 fl.; Dr. Ioană Senchea, Gregoriă Negrea pere. com. câte 1 fl.; Dr. Andreiă Micu, adv. în Făgărașă 5 fl. Suma 13 fl. Ex. Nr. 78. — 1894. Lista Nr. 219. Dr. Vasiliă Hossu, profesoră 5 fl.; Octaviană Bonfiniă, profesoră; Emiliă Viciă, pro- fesară; Nicolaă lonașiă, profesoră; Aronă Papiă, profesoră Ga- 8* 116 vriilu Precupă, profesoru; Aurelii C. Comșa, capelan; Alecsiă Viciu, profesoru câte 1 fl.; Georgiu Bărbații, adm. prot. 2 fl.; loanu F. Negruțiă, profesoru 2 fl.; loanu Germanii 9 lei, 1 fl. 10 cr. Suma 9 lei. 20 fl. 10 cr. Lista Nr. 81. Colectantă: I. Morariă. Alesandru Belle în Șercaia; George Boeriă în Vădii; lacobii Morarii! în Vădii; Tamașiii Cocișiă în Vădii; Tamașiă Popp în Vădii câte 1 fl. Suma 5 fl. Lista Nr. 86. Colectantu: Basiliă Rațiă, dir. despărțem. în Făgărașiă. Basiliu Rațiu, vicarii! în Făgărașu 5 fl.; Zinca Roman; luliu Danii, protopresbiter în Făgărașu câte 3 fl.; loanu Turcu; Vasilie Danii; George Boeriu, propriet. în Făgărașu; Demetriu Chișeriană; Dr. G. P. Popp, protomedică' în Făgărașu; loanu Dejenariă, comptabilă în Făgărașu; Mateiu Bârsană, cassariă în Făgărașu; Alesandru Pocolu în Făgărașu câte 1 fl.: loanu Cintea în Făgărașu 30 cr.; loanu Mureșană în Făgărașu 40 cr.; nedes- cifrabilii 50 cr.; Dr. Nicolau Motocii 2 fl.; loanu Ganea 50 cr. ; loanu Seurtu 1 fl ; Nicolau Cosgaria, căpit. în pens. 2 fl. Suma 25 fl. 70 cr. Ex. Nr. 88. — 1894. Colectantu Dr. Vasilie Bologa, di- rectorii. Elena Petrașcu 15 fl.; Eugenia Trifă 5 fl.; Elisa Nasta 3 fl. Maria Romană 1 ti.; Sabina Brote 4 fl.; Victoria de He]- deuberg 2 fl.; Cornelia Ciceiă 2 fl.; George Dima 1 fl.; lulius Schaeffer 5 fl. ; Dr. V. Saftu 1 fl.; Ioană Popovici 1 fl.; Dr. V. Bologa 2 fl. Suma 42 fl. Lista Nr. 91. Colectantă Basiliă Rațiă, dir. desp.: Basiliă Stanciă, căpit. ces. și reg. în pens. 5 fl.; George Borzea 1 fl. Suma 6 fl. Lista Nr. 97. Colectantă B. Rațiă, dir. despărț. Gavriilă Cornea în Hem 1 fl. Suma 1 fl. Lista Nr. 97. Colectantă B. Rațiu, dir. despărț. Georgiă Comaniciă, notară cerc. 2 fl.; Virgilă Pop, parochă gr. or. 1 fl.; Zoltani Samoilă, Nicolae Cornea câte 30 cr.; Octaviană Popa, co- merciantă ; Samuelă Comaniciă, Ioană Stoica, Nicolaă Sassebesi, parochă gr. cat.; George Moreă Pop, Ioană Langa în Comana inf. câte 50 cr. Suma 6 fl. 60 cr. Lista Nr. 98. Colectantă B. Rațiă, dir. desp. prin Emiliă Popă: Emiliă Popă în Șinca vechie, George Ursu în Ohaba, Ioană Crișană în Ohaba, Ana Macaveiă în Ohaba, George Bărbată în Șercăița, Nicolaă Popa Bărbată în Șercăița, losifă Bărbată în Șercăița, Licht Solomonă în Șercăița, Dobrinu Ioană, preotă în 117 Buciumă, Licht Maurizius în Bucium, Nicolau G. Hurcoiaș în Bucium, Demetriă Bărbată în Șercăița, Aureliă Timariă în Ohaba, Anastasiă Moldovanu îu Șinca vechie, Agatonu Popii în Șinca vechie, loanu Pop în Șinca vechie, Eustachiii Crișană, învețătoriă în Șinca vechie, Nicolau Samoilă Popa în Șinca vechie, Alesandru Crișiană în Șinca vechie, Daniilu Pandrea, învețătoriu în Ohaba câte 1 fl.; George Nueșiă în Bucium 50 cr., Nicolau Raicu, preotu 2 floreni. Suma 22 fl. 50 cr. Lista Nr. 120. Colectantă O. D. Petru Juga, parochu gr. or. în Tilișca: Biserica greco-orientală, Petru Juga, preotu câte 1 fl.; Cassa alodială 2 fl.; loanii losofă, preotu 50 cr.; Petru Juga, în- vețătoră; Dumitru losofu, învățătorii: Ilie Zeic, loanu Nanu, Ilie Juga, George Bratu, Ștefanii Anca, Dumitru Lall, loanu Frăcea, Pantelemonu Banciă, Ștefană Miilea, notară; Simionu Rodeană câte 20 cr.; Ioană Bratu 30 cr.; Avram Florea 5 cr.; Andronic Trihenea, Dumitru Samoilă, loanu Hânsa, Constantină Prică, Dio- nisie Banciu, Dionisie Juga, Petru Bodean, Dumitru Zeic, Vasilie Juga, Dumitru Zeic, Ilie Stâncă, N. N., N. N., N. N., câte 10 cr.; George Bratu 30 cr.; Valeriă Miilea 50 cr. Suma 9 fl. 45 cr. Lista Nr. 220. Iustină Popă, stud. el. VII 2 fl.; Liviă Chețiană, maturisantă; Valeriă Rusu, maturisantă; A. O. Bogdană câte 1 fl.; lulianu Nistoră 2 fl.; Valeriă M. Montani, stud cl. VIL Flaviă P. Pop, stud. cl. VII; Luca Russu, stud. cl. VII câte 50 cr.; Corneliu Bardosi 20 cr.; Victoră Nilvană, stud. cl. VII. 60 cr.; losifă Sciopulă 50 cr.; Valeriă Traiană Frențiă, st. clud. VIL; Barbu Romulă, matură câte 1 fl.; Victoră H. Popă 50 cr.; N. N. 20 cr.; Valeriă Popă, stud. VL; Victoră Macaveiă, stud. VI cl.; Tiberiă Brediceană, stud. VI cl. câte 1 fl. N. N.; N. N. N. N.; loahu Popă câte 10 cr.; Alesandru Munteană 50 cr. Suma 16 fl. 40 cr. Lista Nr. 221. Colectante: Ioană Germană, profesoră, dir. desp. Blajă. Elia Vlassa, canonică 2 fl.; Dr. I. Rațiă, canonică 1 fl.; Simionă Popă Mateiă, canonică 2 fl.; Gavriilu Popă, ca- nonică 1 fl.; Alesandru Micu, canonică 3 fl.; Dr. Alesandru Grama, canonică 1 fl.; Ioană Micu Moldovană, vicariă capit. 10 fl.; Dr. Augustinu Bunea, secretariă 1 fl.; „Unirea" 2 fl.; Dr. Victoră Smigelski, profesoră; Dr. Isidoră Marcu, profesoră: Nicolaă Po- pescu, profesoră; Teodoră Onișoră, proprietariă câte 1 fl.; Vasiliă Olteană, advocată 2 fl.; George Popă 50 cr.; Ioană Orga, vice- rectoră sem. 1 fl.; Dimitrie Turcă, comerciant; Aureliă Trifanu, croitoria; Dr. lacobă Radu, adm. par. în Șermașiă; loanii Streșiu câte 50 cr.; Basiliă Turcu, hotelierii! 2 fl. Suma 34 fl. 50 cr. Lista Nr. 242. Colectantă Rubinii Patița în Alba-Iulia: Georgiu Floriană, locot.: Georgiu Spatariii, Silviu Patița, locoți- itoră de oficeri; D. Popoviciă, stud. med.; Elie Ciugudeană, Ște- fanii Cacoveanii s. jude reg.; Ilarionu Rusan, stud. med. câte Ifl.; Ignat Borza, sergent 50 cr.; Dumitru Furdui, continier 3 fl.; Rubin Patița, advocată în Alba-Iulia 5 fl.; Ana Patița nasc. Rațiă 5 floreni. Suma 20 fl. 50 cr. Lista Nr. 243. Colectantu Dr. loanii Popă, vicariă în Năseud: Ieremia Sorobelea, loanii Marcu, învețătoriă; Ștefană Utalea, în- vățătorii!; Vartolomei Sorobelea, învețătoriii; Nicolae Sorobelea, învețătoriii; Nicolae Cionca, pădurară; loanii Lupoe, ferariă; Silviu Sohorea, preoții; Leonă Nicolai, economii câte 1 fl.; loanii Marica, învețătoriii; Alesandru Marcușă câte 50 cr. Suma 9 fl. Lista Nr. 249. Colectantu desp. XIII Abrudă: Ioană Dionca, învețătoriă în Abrudsat; Terentiă Giurchescu, croitorii în Abrud- sată; luliu Mîță, masară în Abrudsatii câte 50 cr.; Alesandru Drumarii, tutorii orf. în Abrudsatii; Petru Macaveiă, notarii com. câte 1 fl.; losifă Draia, prim. com. 50 cr.; Petru Paulii, propriet. în Zlagna 1 fl.; Aureliană Danciu, proprietară de mine în Bucium 3 fl.; Avironu Macaveiu, proprietară în Bucium, Ioană Naicu, pro- prietară în Bucium câte 1 fl.; Alesandru Filip, advocat, în Abrud 5 fl.; Simionă Ciuta, proprietară în Buciumă, Nicolaă Băeșan, preotă în Buciumă, Nicolaă Adamoviciă, preotă în Bucium, Ioană Todescu, preotă în Buciumă; Ioană David Dregană, proprietariă în Buciumă; Vasilie Davidă, proprietariă în Buciumă; Samfira Macaveiă, proprietară în Buciumă; Ioană Macaveiă sen., proprie- tară în Buciumă câte 1 fl.; Nicolae Țandrea, proprietară în Bu- ciumă ; Carol Wachal, inginer de mine în Buciumă câte 50 cr.; Nicolaă David, directoră de mine în Buciumă 2 fl.; Alesandru Macaveiă, proprietară în Buciumă 50 cr.; Societatea minei „Con- cordia® în Buciumă 10 fl.; Dr. Laurențiă Popă, advocată în Abrudă 3 fl.; „Auraria® institută de credită în Abrudă 20 fl.; Candin Davidă, proprietară în Buciumă 1 fl. Suma 60 fl. 50 cr. Lista Nr. 320. Colectantă Ioană Hațegană vice protop. gr. cat. in Vaidahaza; Ilie Șerbană parochă gr. cat. în Fizeș, Rosalia Șerbană, preotesă în Fizeș ; Danile C. Coste, parochă greco cat. în Chendrea; Vasiliă Mureșană, notară în Chabis; Vasiliă Oprișă, 119 proprietară în Chabis; loanu Popă, parochă gr. cat. în Chechișă; Vasiliă Popu, preotu gr. cat în Galgaă; Alesiă H. Coste, preotu gr. cat. în Tihan câte 1 fl.; Zacharia Mureșană, învețătoriă greco- cat. în Fizeș; luliana Mureșanu, învețătore în Fizeș câte 50 cr.; Teodoră Bancea, economă în Fizeș 30 cr.; Ștefană Șerbană, eco- nomă în Fizeș 20 cr.; Ioană Grosa, economă în Fizeș; Silvestru Șerbană câte 50 cr.; Bade Danilă, economă în Fizeș 30 cr.; Gavrilă Grosa, economă în Fizeș 20 cr.; Curatorulă bisericei din Fizeș la olaltă 2 fl.Danilă Varga, înveț. gr. cat. în Chendrea 50 cr.; Gligoră Damșa, cantoră în Chendrea 40 cr.; Contribuirî dela poporulă din Chendrea 50 cr.; Nicolae Varga, cârciumară în Chendrea 10 cr.; Cernucan Vasile, cantoră în Relli; Rus Tri- fană fetă în Chechișă câte 30 cr.; Socușă George, curatoră pri- mariă 40 cr.; Calaceană Vasilie fătă în Galgaă 20 cr.; Moldovană Ilie, curatoră primară în Galgaă; Popă Ioană, cantore în Galgaă câte 40 cr.; Turjană Zacharia, cojocariă în Galgaă; Turjană Ca- rolina în Galgaă câte 50 cr.; Teodoră Popă, docente în Galgaă, Elisabeta Popă, învățătoriță în Galgaă câte 30 cr.; Simisineană Flore, școlăriță în Galgaă; Anișora Saboă în Galgaă; Martin Ioană, cantoră în Tihan; Martin Nicolae, crisnică în Tihan câte 10 cr.; Simisinean Irina în Galgau; Eugeniă Costea, scolariă câte 20 cr.; Fetițele Aurelia, Helena și Ludovica Coste; Petru Colceriă, înveț. gr. cat. în Tihan câte 30 cr. Suma 20 fl. 50 cr. Lista Nr. 321. Colectantă Ioană Hațegană, v.-protop. în Dergea; Ioană Petranu, parochă gr. cat. în Ascilu mare; Dr. Si- mionă Tamașă, când, de advocată; Ioană Andreiă, adm. pârochială gr. cat. în P. St. Mihaiă câte 1 fl.; Ioană Popă, cantoră gr. cat. în Ascilu mare 20 cr. Suma 3 fl. 20 cr. Lista Nr. 322. Colectantă Ioană Hațegană vice-protop. în Dergea: Ioană Hațegană, v.-prot. în Dergea; Ioană I. Deacă, prot. gr. cat. în S. Cristură; Beniamină Popă, dir. dom. în.R. Cristoră; Dr. Alesandru Șandoră, Joviană Andreiă, prot. gr. cat. în C. Garbo; Vasiliă Popă, preotă gr. cat. în Poputelea câte 1 fl.; Victoră Ilieș, proprietară R. Cristoră 5 fl.; Ștefană Popă, preotă gr. cat. în Kecskehalo; Aureliă Todoră parochă gr. cat. în Pantic câte 50 cr.; Todoră Fauca, curatoră în Ciachi-Garboă; lonașiă Magdasiă, economă în Ciachi-Garbaă; Ioană Măreșiână, economă în Ciachi-Garbaă; Ioană Almașiă, economă în Ciachi-Garbaă; Ioană Poptelecană, economă în Ciachi-Garbaă; Ioană Marchișă, lâo subjude com. în Ciachi-Garbaă; loanu Munceleană, economii în Ciachi-Garbau, loanu Russu, economu în Ciachi-Garbau câte 10 cr.; N. N.; Simionă Magdaș, înv. în C. Gorbo câte 20 cr. Suma 13 fl. 20 cr. Lista Nr. 351. Colectantă Dr. loanii Popii, vicariă în Nă- seudu : Gerasim Domide; Dr. Gavriilu Triponă, advocatii în Bistrița câte 5 fl.; Mihai Domide, învăț. pens. 3 fl.; Dionis Longinii, când, adv. în Bistrița 1 fl.; Grigoriă Pletosii. prof. în Bistrița; Arcadiă Cordela, preoții în Borgo-Bistrița câte 2 fl.; Paul Chita, preoții 1 fl.; Leont Piciii în Năseud; George Linulă în Bistrița; loanu Issip în Rodna veche; Antonii Precup în Rebrișora câte 2 fl.; Octaviii Barițiu în Năseudii 20 ti.; Dr. Larionessi în Năseudu 10 fl.; losif Mihaleș în Năseudu 5 fl.; Silviu Rotfa în Năseudu; Grigorița în Năseudu; Elia Posmusiană; loanu Macaveiu în Feldru; loanu Popii în Nușfaleă; Liviu Mureșiană în Năseudu; Lazară Avramii în Maier câte 1 fl. Suma 69 fl. Lista Nr. 354. Cirilu Deacă, adm. protop. în Șeuțu 2 fl.; Gavrilă Boterlă, învețătoriă în Șeuțu; Petru Tanco, parochă în Monoră; Ilie Cira în Monoră câte 1 fl.; George Todorană, înveț. 50 cr.; Vasilie Onigașiă, înveț. în Monoră 25 cr.: Isidoră Titicui, învățătoriă în Monoră; 50 cr.; Ieremia Tahișă, înveț. în Monoră 20 cr.; Simionă Taneo, înveț. în Monoră 30 cr.; Dumitru Moldo- vană în Monoră 1 fl.; Romulă Ciucia 20 cr.; Octaviană Harșană în Gledinu 30 cr. Suma 8 fl. 25 cr. Lista Nr. 355. Basiliă Groze, parochă 2 fl.; Danilă Sânjoan, . notariă comunală 1 fl.; Basiliă Topan, înveț. gr. cat.; Petru Ilieș, câte 50 cr.; Ioană V. Avram, Anchidim Partene câte 20 cr.; Ioană C. Avram 30 cr.; Ionelă Cărbune fetu bis. 50 cr.; Alesan- dru Jarda, învețătoră; Kobzas Ioană neguț. câte 20 cr'.; Ioană Rusu, cojocariă 50 cr.; Deodat Coruță 40 cr. Suma 6 fl. 50 cr. Lista Nr. 512. Colectantă dlă Partenie Cosma: „Făgețana" institută de credită și economii 10 fl. Suma 10 fl. Lista Nr. 515. Colectantă Partenie Cosma în Sibiiă; Au- gustină Belle, Alesandru Stețiă, N. Crișană, Georgiă (nedescifrabilă), A. Berinde, E. Coroia, N. de Porcureți, Antoniă Grita, Gavrile Barbu, Nedescifrabilă, Cionca câte 1 fl.; „Satmareana" 10 fl. Suma 21 fl. Lista Nr. 590. Colectantă dlă Sebastiană Olariă, protopopă gr. or. Făgetă dela următorii contribuenți: Ioană Curiacă; Ștefan 1Ș1 Bardbs câte 1 fl. ; Nicolau Popescu, emerjtă "învețătoriă; Vasile Nicorescu, învețătoru; Georgiă Petroviciă, învețătoriă; Romulă Raduloviciă, llie Moțu, Laurențiă Barzu, parochu; loanu Micu, parochu în Capolnaș; Rambansky Alois câte 50 cr.; Ștefan Dan- coviciă 30 cr.; Gonstantinoviciă, loanu Foraș, preotă; Pantelemonă Georgieviciă, învețătoriu; Eliseiă Stiopu, învățătorii!; M. Vimostu- lia; Patriciu Lugojană, învețătoriu; Aureliă Angelă, învețătoriă; Vasilie Mateiu, preotu; Macsim Baloniî, învățătorii!; Partenie Matei câte 20 cr. Suma 8 fl. 50 cr. Lista Nr. 591. Sebastianu Olariă, protopresbiteru 3 fl.; Toma Haneș, Dionisiu. Feneș, Leontinu Simonescu, Zenobiă- Bor- dan, George Popoviciu, preotu câte 1 fl.; Inocenții! Bogdanii 50cr. Suma 8 fl. 50 cr. Lista Nr. 628. Cassa de pestrare în Seliște ca colectantă 5 fior. Suma 5 fl. Lista Nr. 642. Colectantă Macsim Popoviciu, protopopă în Bocșa mont.: Macsim Popoviciu, protop.; loanu Budințeană, Andreii! Diaconii, architectă câte 2 fl.; losif Ieremia, preotu'; Martin Țiapă, învățătorii!; loanu Oprea câte 1 fl. Suma 9 fl. Lista Nr. 649. Colectantu G. Martinescu, âdv.: Michail Beșană, Tită Hațeg, C. Brediceanu, Dr. lacob Maiorii, câte 5 ti.; Nicolau Berescu, parochu; Dr. St. Petroviciu, Dr. G. Dobrină, George Martinescu câte 2 fl.; Nicolau P., loanu Ignatonă, Traian P. Raț, Constantină Radulescu, Simeonă Blajoveană, preotă, Va- silie Vodă, Ștefană Antonescu câte 1 fl.; Paul Popovici 40 cr. Suma 35 fl. 40 cr. Lista Nr. 696. Colectantă Z. Boiu: Dela dna losefina Popă născ. Lobonță, în locă de cunună pe sicriulă domnului Dr. Ioană Crișană, 10 fl. Suma 10 fl. Ex. Nr. 35—1894. Institutuiă de credită și economii „Al- bina" din Sibiiă a transpusă la comitetulă Asociațiuneî transilvane o sumă de 25 fl. în favorulă fondului „Georgiă Barițiă" în locă de cunună pe sicriulă decedatului membru ală direcțiunei sale, Dr. Aureliă Maniu din Oravița. Suma 25 fl. Ex. Nr. 37 — 1894. Basiliă Bașota, adv. în Abrudă a tran- spusă la comitetulă Asociațiuneî transilvane fl. suma de 10 fl. ca ultima rată din angagiamentulă seă de 100 fl. la fondulă „George Barițiă". — Suma 10 fl. Transportă 1318 fl. 41 cr. și 9 lei. 122 PARTEA OFICIALĂ. Nr. 100/1894. Proces verbal al comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română", ținută la 8 Martin 1894 n. Președinte: Dr. Ilarionu Pușcării!, vice-președinte. Membrii presenți: loanii Hannia, loanii Papiu, Zacharia Boiu, secretarii! I., Partenie Cosma, Leontină Si- monescu, cassariă, și loanii Crețu. Secretarii!: Dr. V. Bologa. Nr. 29/65. Direcțiunea despărțământului X alu Bradului, cu dto 18 lanuariă 1894. Nr. 8. cere resoluție cu privire la conclusele adunărei generale a acelui despărț., ținute în Brad la 10 Septembre 1893, alu cărei protocolă s’a înaintată aici în 22 Septembre 1893 sub Nr. 16, dimpreună cu 156 fl. tacse dela membrii vechi și noi. Revenind asupra memoratei relațiuni, din cuprinsulă proto- colului se constată următorele: a) la adunarea generală a despărțământului din 10 Septembre 1893, s’au încassată dela membri vechi și noi 40 fl ; b) membri noi ordinari s’au insinuata 11, solvindă câte 5 fl. tacsă și 1 fl. pentru diplomă, la olâltă 66 fl.; c) membru nou pe vieță s’a insinuată dlă George Bocană, proprietară în Crisciori, și a solvită 50 fl., obligându-se a solvi restulă cât mai îngrabă;