Apare la 15 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂNO. Nrulu 3. sibiiu, 15 MARTit 1894. Anulă XXV. SESIUNEA ANUALĂ A ACADEMIEI ROMÂNE. Pe când în patria nostră, din incidentală proiecteloru de lege politico-bisericesci, domuesce o agitațiune febrilă, cu deosebire între propagatorii și aperătorii aceloru nefericite proiecte, pe atunci Academia română din Bucuresci se prepară a deschide sesiunea sa ordinară anuală, spre a lucra în retragere și linisce, „procul negotiis", în atelierele sciinței și literatureî, la resolvirea înaltelorfi sale probleme. Aceste lucrări ale spiritului omenescă întru aflarea ade- verului și întru aplicarea lui la luminarea, nobilarea și feri- cirea omenimeî sunt întimpinate cu bucuriă din partea tutu- rorîî dmeniloru binesimțitorl și a tuturoră poporeloră dorităre de cultură. Ear în specială lucrările Academiei sale le întimpină cu viuă bucuriă totă Românulă; căci lungă a fostă năptea su- ferințeloră lui, și binecuvântate diorile dilei, cari în fine i se aretară și lui. îndată ce poporulă română putu scutura jugulă, la care-lă condamnase feudalismulă medievală, elă cu însuflețire se apucă a-și crea centre culturale, unde se-și pestreze cu îngrijire neadormită lumina, ce avea să-i arete calea, atâtă cea percursă în trecută, câtă și cea presentă, din carea se des- vdltă cea venitore. Astfelă vedem pe la începutulă jumetății a doua a se- cuiului nostru resărind ca din pămentă în scurte intervaluri 5 66 trei, patru societăți culturale, în diferite părți locuite de po- porule nostru: tn Transilvania, Ungaria și Bucovina, cari în nobilă emulațiune tindă a crea poporului românii o sdrte mai bună, unii venitoriă mai fericită. Pe atunci, și anume la 1866, se înființeză în Bucuresci o societate literară, carea încăldită de sorele de mâdădi progreseză repede, ajunge pre sororile sale din celelalte părți, le întrece, înainteză la trâpta de societate academică, și prin puternică avântă ocupă culmea olimpică și împlântă într’ânsa victoriosulă steagă cu inscripția de aură Academia română. îu scurtă timpă, ba chiară dela înființarea ei, Academia română a devenită ună fără de lumină, ună focară de căl- dură pentru întregă poporulă românescu, fără deosebire de barierile vămiloră, de păreții despărțitori ai stăriloră : a de- venită forulă, în care se stergă diferințele și pre toți îi cuprinde unitatea limbei și culturei. Resultatele, ce păte areta Academia română la 27 ani ai vieței sale, întrecă și asceptările celoră mai optimist! amici și propagatori ai sciinței; acelea aă dusă numele ei departe preste hotarele țeriloră locuite de poporulă nostru, și-i daă titlu la eternă mulțumită din partea lui. Și acâstă salutară activitate o desvoltă înalta instituțiune culturală neîntreruptă, și fruptele activității ei, ca ale anului mănosă, se revărsă pănă la cele mai îndepărtate locuri, unde resună limba română. Programulă sesiune! imminente: alegerea de membri noi în loculă celoră-ce aă eșită din arena lupteloră vieței pămân- tesc!, publicarea și premiarea de scrieri merităse din toți ramii sciinței și literaturei, crearea de noue instituțiuni culturale, î înmulțirea mijldceloră, materiale și spirituale, întru resolvi- rea problemeloră ei și acele nenumerate lucrări ausiliare, cari nu încapă în cadrulă celă ăngustă ală acestoră șiruri, — tote descâptă celă mal viă interesă ală tuturoră Româniloră și atragă privirile loră asupra ilustrei corporațiuni, ce se întrunesce în dilele acestea în capitala regatului vecină. 67 împlinimu dar o datorință intimă, a inimiloru ndstre, aducendu și în acestu organă alu unei instituțiunl culturale Academiei române omagiile nostre și dorindu-I și în sesiunea presentă .activitate mănosă și salutară: diferite daruri, dar ună spirită dătătorii! de vieță! Z. Boiu. DIN BUCOVINA. Societatea pentru cultura și literatura tomână din ' Bucovina și-a ținută adunarea generală pe 1892/3 la 6/18 Februariă a. c. Din raportulu generală estragemă următdrele: 1. Num&rulă membriloră a fostă: membri onorari 3, fundatori 21, ordinari 103; reposați în cursulu anului: Baronu Alecsandru Vasilco, Georgiu Barițiă, Ieronimă Topală, Ilie Nimigeană și Pompiliu Pipoșă. 2. Ca daruri au incursă: dela protopresbiterulu Di- mitrie Seleschi și soția sa Maria suma de 1040 fl. 57 cr., ¹ ca fundațiune pe numele loră, din carea se se creeze ună stipendiă de 50 fl. v. a. pentru ună studentă dela gimna- siulă din Suceava. Asemenea a intrată ună legată testamen- tară dela reposatulă consilară superioră în pensiune Michailă Pitei in sumă de 200 fl. 3. Stipendii și ajutore s’au dată în anulă 1892/3 în numeru de 16 la tineri și tinere dela diferite institute de învețămentă. Averea societății în raportulă, ce se dă în „Gaz. Bucovinei", de unde luămă aceste date, este la finea anului 1893, de 7997 fl., 72,000 fr. și 1000 galbini, precum și 8 fonduri în administrarea ei. Adunarea generală a hotărîtu, ca în rapdrtele viitore starea avere! să se arete și în specială. 4. Biblioteca a sporită prin donațiuni: dela Academia română, apoi dela dd. V. A- Urechiă, I. Man.liu, I. M. Epureană, C. Erbiceană, D. A. Sturdza, N. Fleva, AJ. Zotta, T. Procopianu, O. Banciă de Herseni și Fl. Mariană, N. Jeremievicî, M. Bendeschi și D. Dană. 5 68 în comitetă sau alesă 5 membri în persdnele dd-loră Pridie, N. Ierimievici, Const. Morariuy D. Florea Lupii, D. D. Onciulit; ear membru onorariă s’a alesă domnulă Georgiu cav. de Popovict. mare proprietară în Stroiescl, care a donată fundațiunea sa de 10,000 fl. „Societății dom- neloră române din Bucovina" pentru cât mai grabnica înfi- ințare a școlei de fetițe cu internată în Cernăuți. Adunarea generală a fostă presidiată și încheiată din partea președintelui Baronă Eudocsiu Hurmuzachi. Salutămă cu bucuria progresele societății din Bucovina, soră bună cu Asociațiunea nostră. STAREA ÎNVEȚĂMENTULUI ÎN UNGARIA. Dlă ministru reg. ung. de culte și instrucțiune publică a publicată de curendă raportulă săă cătră dietă despre starea învățământului publică în anulă școlară 1892/3. Raportulă tractăză în șese părți: despre consiliulă școlară ală țărei, despre asilele de copil și scdlele poporale, despre scdlele medii, despre scdlele înalte (universități), apoi despre școlele de specialitate și cursurile loră de învățămentă, și în fine despre institutele publice filantropice și culturale. I. Trecemă preste partea primă, cu observarea, că de-și bisericile române susțină aprdpe 4000 școle poporale, 6 seminarii teologice-pedagogice, 5 gimnasii ș. a., ele în consiliulă școlară regnicolară n’aă nici ună representantă, ceea-ce într’ună stată constituțională este îndoită durerosă, când scimă, că în era numită absolutistică tdte confesiunile își aveaă la locurile centrale representanțil loră. II. Cu privire la partea II. observămă in generală o mulțime de cărți, cele mal multe românesci, cari sub titlulă, că ar cuprinde învățături contra statului, a constitu- țiunel și a dreptului publică, aă fostă oprite și scdse din usulă scdleloră; și anume: „Vocabulară completă pentru operele Iul Gaiu luliă Cesare", de Dr. Vasile Glodariu; 69 Manliu: „Cursă practică și gradată de stilu și composi- țiunP; Berară: „Cursă de limba germană pentru scdlele secundare" ; Laky-Făgărășană-Moldovană: „Geografia⁰ pentru școlele medii, I. Negoescu: „Retorica⁰; Pompiliă: „Antologie română"; și Vicii!: „Legendară românescă". Asile de copil aă fostă: greco-catolice 27, gr.-orientale 13, și computate cu cele de stată, comunale, ale celorlalte confesiuni etc., aă fostă cu totulă 1256, față cu anulă 1891/92 ună crescămentă de 393, dintre cari cu limba maghiară 1089, cu limba română 45. Cu privire la scdlele poporale însemnămă, că copii ro- mâni obligați a cerceta scola aă fostă: Greco-orientali 343,423; gr.-catolici 276,736 ; umblători la scolă gr. or. 220,066; gr. cat. 173,516. Ear după naționalitate școlarii români apară în pri- vința cercetărei școlei ca cel din urmă dintre tote poporele patriei ndstre poliglote. în frunte adecă stau Germanii cu 94%, apoi urmdză Magiarii cu 86%, Slovacii cu 84%, Serbii cu 76%, Croații cu 74%, Rutenii cu 70%, ear noi Românii abia cu 57%. Totă aici adaugem, că scdle elementare aă fostă preste totă 16,917, din cari scdle confesiunale gr. cat. 2167 (crescămentă 1.), gr. or. 1816 (decrescămentă 7). Ce privesce preparandiile, greco-cat. aă fostă 4, greco- orient. iar 4. III. Despre școlele medii, cari în raportulă acesta ocupă ună spațiă principală (de 66 pag.), comunicămă următd- rele date: Numerulib totalii ală scdleloră medii aă fostă în anulă școlară espirată 185, dintre cari 153 gimnasii și 32 scdle reale. Aceste institute aă fostă cercetate de 49,054 elevi, cu 1838 mai mulți decâtă în anulă premergătoriă. Dintre ace- știa repășindă în cursulă anului 3,195, aă rămasă cu finea anului 45,859 elevi. în specială scdle medii greco-orientale 70 au foștii 4, 3 cu limba de propunere română, 1 serbdscă, și anume <3 gimnasil și o scdlă reală; numărulu eleviloră în- scriși 787. Scolele române greco-cat. nu sunt specificate în raportă, și computate la cele de sub conducerea statului. Cu privire la limbă (naționalitate) elevii scoleloră medii aii fostă: Maghiari 33,822., Germani 6,248, Români 2,977, Italieni 158, Slovaci 1,504, SerbI-CroațI 894, Ruteni 85, alții 171. Evreii se pară a fi socotiți între Maghiari. Va se dică, dintre 100,000 locuitori români numai 114 cercetez a scdlele medii. După leligiune aă fostă: Romano cat. 20,364, Greco-cat. 2,110, Greco-orient. 2,443, Evang.-aug. 4,655. Evang.-ref. 6,454, Unitari 341, IsraelițI 9,492 elevi, cești din urmă de doue ori mai mulți de câtă noi românii, cari după maghiari suntemă poporulă celă mai numerosă. Esamene de maturitate s’aă ținută la 121 scole medii. Pentru depunerea acestui esamenă s’aă insinuată cu totulă 2,578 elevi, dintre cari aă reușită 2080. Numărulă profesoriloră aă fostă 3207, cu 85 mal mulți decâtă în anulă premergătoru; dintre aceștia au fostă aplicați la institutele conf. greco-orient. 55 Averea totală a scoleloră medii se urcă la suma de 26,400,000 florenl; scolele greco-orientale posedă 522,000 fl. IV. Partea a patra din raportă arată starea celoră doue universități (Budapesta și Clujă). La universitatea din Budapesta aă fostă aplicați la tote patru facultățile 191 profesori, număruhi colegiiloră 608. Pentru semestrulu de v^ră 1892/93 aă fostă înscriși 3,192 ascultători, dintre cari greco-orientali 100, greco-cat. 79. Mai bine cercetată e fa- cultatea de dreptă. 71 La cele patru facultăți ale universității din Clujă au fostu aplicați cu totulă 60 profesori, numărulă colegiiloră 282. Pentru semestrulă de veră 1892/93 aă fostu înscriși 596 ascultători, dintre cari greco-orientali 18, ear gr. cat. 49. Technica din Budapesta a fostă cercetată în semestrulă de veră 1892/93 de 714 ascultători, dintre cari 308 Israe- lițl. Puteri didactice 82. Academii de dreptă esistă în Ungaria cu totulă 10; numărulă ascultătoriioră cu finea anului scol. 1892/93 884. V. în partea acesta se raporteză despre diferitele scole de specialitate și industrie, între cari loculă primă îlu ocupă scdla de industrie din Budapesta, susținută din partea sta- tului. Numărulă eleviloru a fostă cu finea anului scol. 1892/93 207, (între cari nici ună română). între scolele de specialitate mai aflămă următorele: Cursurile, ce se predaă în museulă technologică din Buda- pesta, apoi în diferite alte orașe ale țărel; cursurile de mo- șită, cari se țină la Budapesta, Clujă, Sibiiă, Oradea mare, Pojonă și Seghedin; scola pentru cualificarea instructoriloră de desemnă; scola de pictură, care a numărată 9 elevi; academia de musică și teatru ș. a. VI. Partea acesta a raportului în fine tracteză despre diferitele institute filantropice și culturale ale Ungariei. La Vață esistă o scolă pentru surdo-muți, unde aă pri mită în anulă 1892/93 instrucțiune 132 elevi, între cari 5 greco-catolici; scole cu asemenea menire se mal află: în Budapesta (israelită), Clujă'(cu 49 elevi, 4 români); Aradu, Timișora și Kaposvâr. Mal departe esistă în Budapesta ună institută pentru orbi, care a foStă cercetată de 90 elevi, între cari și ună română. între institutele culturale se nu- mără: Museulă națională maghiară din capitală cu bibliotecă, cblecțiune numismatică etc., apoi galeria de tablouri, museulă regnicolară pentru arte și industria, institutulă meteorologică. 72 ‘ DOCUMENTU PRIVITORU LA FAMILIA NOBILĂ ROMÂNĂ ILEA. Publicămu în cele următore diploma nobilitară a vechiei fa- milii preoțesci Ilea, regretându înse, că familia nu mai dispune de orginalulu latinu, ci numai de o traducere legalisată ger- mană.— Precum se scie, locuitorii de pe Valea Bârgăului înainte de constituirea regimentului de graniță au fostu „libertini" (Liber- tinal-Stand): datorința loru era apărarea confinieloru. Poporațiunea era esclusivu română. Cu timp mai multe familii române au fostu nobilitate; o atare familiă a fostu și a preotului Ilea; acesta a fostu nobilitată de principele Michailu Apa/i, Diploma în traducerea germană, ce se află, e următorea: Wir Michael Apafi, mit Gottes Gnade Fiirst des Siebeiibiirgerlandes und der Theilen Ungarii wie auch des Seklerlandes Graf, etc, geben zu wissen mit gegenwărtiger Urkunde allen denen, die es zu wissen angehet; dass wir theils durch die Anempfelung unser getreuen Răthen, theils auch wegen erzeugten und ruhm- wiirdig ausgeâbten und wohlgefălligen Thaten uiid Verdiensten des Ehrwtirdigen Gabriel Illye, dermalen in dem Comitat Borgo-Dobocen, und în dem Dorfe Felso der walachischen Kirche eines wirklichen geistlichen Hirtes, nicht minder we- gen der uns und unserem Reiche Siebinburgens erwiesenen Treuheit, die er sammt seinen Sohnen anhergeleistet, und immer zu leisteu bereit ist. Derohalben haben wir Ihn Gabriel Illye und Szalavestar, Drafota, Logynum, Gregorium, loannem, und Theodorum seine schon gebornen Sohne, wie auch aus Gottes Segen andere nachkommende, aus dem ge- meinen Stande, in welchem Sie geboren und bisher gestauden sind, aus besonderer Gnade und unserer 'fftrstlichen Vollmacht giitig în den adeligen Stand erhoben, und nicht minder în die Zunft und Zahl der wahren, gebornen, unzweifelhaften und bezeichneten Adeligen des Reiches Siebenbiirgens und dessen zugehbrigen Theilen biizuzâhlen, einsammeln, einzuverleiben n und zu schreiben, beschlossen, und wirklich auch beizăhlen, einsammeln, einverleiben und zuschreiben, und mit gegen- wârtigen Adelbrief ausdrucklich beschlissen, dass von nun an, und în zukîinftigen Zeiten, jederzeit, dieselben, nâhmlich Gabriel Illye wie auch Szalavestar, Drafota, Logyin, Grego- rius, loannes und Theodorus seine Sbhne und, Erben und auch deren beiderlei Geschlechts Nachkbmmlinge fur wahre, geborne, unzweifelhafte und bezeichnete Adelige gehalten werden sollen. Zum Zeichen aber eines solchen und desselben wahren und vollkommenen Adels ist Ihnen das Wappen und das himmelsblaue Kriegszeichen entrichtet worden; in dessen Feld oder Raum ein Mensch mit geistlichem Kleide angezogen, în seinen Hânden das Buch der heiligen Schrift halt. Oben des Wappens aber ist eine ganz geschlossene Kriegsbigelhaube aufgestellt, und mit einer koniglichen Krone, die mit Edel- steinen und guten Perlen geziert ist, bedeckt. Dieses alles was in gegenwârtigen Brief zu ersehen ist, ist durch eine kfinstliche Hand abgemahlet und von uns mit reifer Oberlegung, und aus erhabenen Beweggriinden und unserer furstlichen Freigebigkeit obbelobten Gabriel Illye wie auch Szalavestar, Drafota, Logyino, Gregorio, loanni und Theodoro, seinen Sbhnen, Erben und deren Nachkbmmlingen von beiderlei Geschlechten gnădig mitgetheilet, gegeben und geschenket worden. In gleichen bewilligen wir und erlauben, dass dieselben dieses Wappen, und das adelige Zeichen nach dem Gebrauche und Gewohnheit anderer wahren, gebornen, unzweifelhaften und bezeichneten Adeligen sowohl an allerlei Waffen, Schildern, Fahnen, Insiegeln, Ringen, Hâusern und Grâbern, und hauptsâchlich bei allen Amtsverrichtungen sich gebrauchen kbnnen, und von Allen, was immer fiir Standes Wtirdepersonen, als wahre, geborne, ungezweifelte und be- zeichnete Edelleute gehalten und anerkannt werden sollen. Sie sollen ingleichen alle Ehrenbezeigungen, Gnaden, Aus- 74 namen, Freiheiten uud Vorzflgen als andere, wahre, geborene, ungezweifelte und bezeichnete Adelige in immerwăhrende Zeiten theilhaftig sein, geniessen und sich erfreien. In Urkund dessen und wahren Glauben und ewige Standhaftigkeit haben wir gegenwărtige unsere Schrift, mit angehăngten echten Unsern Insiegel bekraftiget, obbemeldeten Gabriel Illye wie auch Szalavestar, Drafota, Logyno, Gregorio, loanni und Theodoro, dessen Sohnen, schon gebornen, wie aueh in Zukunft den Nachkommenden und beiderlei Geschlechts- Erben und Nachkotntnlingen gutig gegeben und mitgetheilet. Gegeben in unserem Schlosse Fogoras den 19 Februar im Iahre 1682. Michael Apafi m. p. DELA ACADEMIA ROMÂNĂ. După ce în ședința publică dela 3/15 Septembre a. e. cetise dlu B. P. Hașdeu: Cine? De cându? De unde?, în ședința dela 1/13 Octobre a cetită dlu Dr. V. Babeșu „Despre resultatulă cercetări- loru făcute la institutulii de patologia și bactereologiă", asupra unoru bole infecțidse și asupra acțiune! microbiloră în organismu; și D. Dr. Sturdza „Comunicare despre observatoriulu de pe muntele Sonnenblick în Tirolu“. La desvelirea bustului Iui M. Cogălniceanu, ce s’a făcută la 24 Octobre a. e. în Galați, Academia a fostă representată prin dlu V. A. Urechiă, care a așezată pe bustulă distinsului bărbații o frumosă cunună, trămisă din partea ei. în ședința publică dela 5/17 Novembre a. e. a voțbitu dlu Gr. G. Tocilescu despre congresele archeologice, ținute anulu acesta la Abbeville (Francia) și despre resultatulu noueloru săpături în cetatea Trophceum Traiani din Dobrogea. Ear dlu Olănescă a cetitu „Odă cu ocasiunea nascerei prințului Carolă alu României". La premiulă de 1500 lei, publicată pentru o istoriă a tea- trului în România, a întrată ună manuscriptă cu devisa: Totă patria învingătdre va ’nvinge și de astădată. La ședința publică estra-ordinară dela 15 Novembre (7 Decembre) a asistată și regele Carolu, principele Ferdinandu și 75 primadată și principesa Maria, ear în ceâ dela 3/15 Decembre • ceti dlu Gr. Stefănescu despre descoperirea unei ndue regiuni a Drasteriului, dlu Gr. G. Tocilescu despre limes alutanus și siste- inulu de fortificațiă alu Romaniloră în Dacia, și dlu I. Bogdană despre unu nou letopiseță moldovenescă în limba slavonă. în sesiunea de primăveră -a anului 1894 se voră ține 4 dis- cursuri de recepțiune, și anume va vorbi dlu Gr. Tocilescu de- spre Dimitrie Cantemiră, domnulă loanu Calenderu despre epi- scopulu Melchisedecă, dlu Olănescu despre Alecsandri, ear dlu Alecsandru Xenopolu despre Michailă Cogălniceană. Dlu Tocilescu este membru dela Î892, ear ceilalți trei din 1893. Academia română a ținută la 4 Februariă o ședință publică. Aă vorbită: D. Gr. Stefănescu „Despre originea ocsigenului din atmosfera; dnulă I. Bogdană: Bartolomeiă Copitară, O pagină din istoria filologiei române; dlă Gr. Tocilescu: Din istoria ro- mână a secolului ală XVI-lea. Publicațiunile istorice „Hurmuzachi^. Tipărirea documenteloră adunate de reposatulă Eudocsiă Hurmuzachi, s’a începută la 1876 prin decisiunea luată de ministrulă culteloră de pe atunci dlă Titu Maiorescu. La 1881 ministrulă culteloră a trecută acestă publicare Academiei române. Pănă acum s’aă tipărită 2030 de cole, parte de ministeră, parte de Academie. Cu adunarea și tipărirea docu- menteloră e însărcinată dnulă Nicolae Densușană. Manuscrisele cari sunt gata de publicare sunt: 1. „Nete istorice singuratice" de E. Hurmuzachi, estrase din diferite documente din archivele Vienși. 2. „Documente culese din archive săă copiate din cărți" de Hur- muzachi pentru anii 1300 — 1450. 3. „Documente adunate din di- verse publicațiuni streine", coordonate și adnotate de dlă N. Den- sușană, pentru anii 1200—1575. 4. „Documente inedite procurate din archivele de stată din Veneția și din alte colecțiuni privitore la anii 1650—1800“. 5 „Documente procurate din archive și biblioteci publice și private din Polonia pentru anii 1601—1780". 6. „Documente politice și diplomatice din întâia jumătate a secuiului presentu". 7. „Documente procurate din archivele municipale și bisericesc! ale Transilvaniei". 8. Documente grecesci adunate din archivele dela Constantinopole și alte locuri. 9. Tote memoriile, broșurile/discursurile și scrisorile politice ale lui Eudocsiă Hur- muzachi". 16 DIN CRONICA LUNARĂ. Parastasu pentru protopresbiterulii V. Cocârlă. „Șcdla română" a serbatu Sâmbătă 19 Februariă (3 Martin) în biserica vechiei me- tropolii din Suceava unu parastasu solemnă întru memoria fericitului mecenată alu scdleloră gr. or. române de acolo Vasile Cocârlă. La acestă serbare au asistată toți elevii și tote elevele gr. or. dela scotele medii și elementare din locu, sub conducerea profeso- riloră, învețătoriloră și învețătdreloră aceloră șcdle, apoi funcțio- narii publici, frații și nepoții reposatului și ună publică numerosă din. tote clasele societății. Partea religiosă o celebră P. archiman- drită Ciuntuleacu, asistată de totă preoțimea din locu; ear cântă-' rile funebrale, atâtă de petrundetdre, le esecută în modă escelen tă corulă gimnasiastiloră. Totă asemenea se serbă acestă di sub conducerea P. Protopresbiteră Ioană Mândrită și în Rădăuți, unde a murită și e îmmormântată venerabilulă preotă, care totă agoni- sită vieței sale o puse pe altarulă culturei poporului seă. — Necrolâge.. La 2/14 Februariă a murită în Brașovă profe- sorulă gimnasială i. p. Ioană I. Scurtu în etate de 51 ani, după activitate profesorală de 19 ani. — La 23 Februariă (7 Martiă) a reposată în Reghină în etate de 37 ani, advocatulă Dr. Cirilă Vulcanii, ună bărbată de cele mai bune speranțe. ᵣₜAlbina își înainteză cu data 5 Octobre n. a. c. raportulă asupra proiectului de bugetă ală Asociațiuneî pe anulă 1894 presentată prin cassariulă L. Simonescă. Pe basa raportului și propuneriloră comisiunei — se decide: Proiectulă de bugetă ală Asociațiuneî, presen- tată' prin cassariulă L. Simonescu, se primesce cu următdrele mo- dificări : Titlulă 2 la percepțiunile fondului generală, adecă chiriile se urcă la 1250 fl. și în urmarea acesteia venitele totale facă: 8152 fl, 41 cr. Subvențiunea școlei de fete a Asociațiuneî în urma conclusu- lui luată la 16 Septembre sub Nr. 23'2, se urcă la 2418 fl. 69 cr. și prin acesta spesele totale ale fondului generală se urcă la 8054 fl. 49 cr., remănândă ună escedentă pentru capitalisare de 97 fl. 92 cr. Astfelă compusă proiectulă de bugetă ală Asociațiuneî pe anulă 1894 se va presentă adunării generale în tecstulă alăturată sub B) la acestă procesă verbală. (Ex. Nr. 471/1893). Nr. 271. Aceeași comisiune în legătură eu raportulă seă dela punctulă precedentă arată, că depositele G. B. V., Reghină și Șomcuta mare nu sunt deposite în înțelesulă propriă ală cuvân- tului, cari se fiă destinate pentru alte scopuri, afară de cele ge- nerale ale Asociațiuneî, nu s’aă creată ca atarî prin ore-cari de- cisiuni ale adunărei generale seă ale comitetului, ci sumele de sub aceste titluri s’aă manipulată ca deposite în modă incompetentă prin funcționarii cassei și nu s’a crescută nici când declarațiunea comitetului, pentru ca aceste sume se se asigneze acolo, unde aparțină. Pe basa propunere! comisiunei, — se decide: Depositulă G. B. V. se transpune la scola civilă de fete cu internată a Asociațiuneî, pentru a se folosi acolo în cadrulă bugetului, ear depositele Reghină și Șumcuta mare se transpună la fondulă generală. (Ex. Nr. 471/1893). Nr. 272. Se dă cetire raportului generală despre activitatea comitetului în anulă 1892, redactată prin secretariulu II. Dr. A. Frâncu și presentată cu data 9 Augustă n. a. c. 87 — Raportulă generala despre activitatea comitetului în de- cursulu anului 1892 se primesce în tecstulu alăturată sub C) la acesta procesa verbala. (Ex. Nr. 259/1893). ' Nr. 273. Dlu I. Crețu, membru ala comitetului, însărcinată prin decisiunea comitetului dela 27 luliă n. a. c. Nr. 154 cu pro- vederea interimală a agendeloră controlorului, în urma reîntorce- rei dlui N. Frăteșiă, predă cheia de controloră presidiului spre mai departe afacere. — Se ia act. Nr. 274. Presidiulă arătândă continua înmulțire a espedițiu- niloru în biroulă Asociațiuneî, releveză necesitatea instituirei unui copist. — Presidiulă se autoriseză a aplica după trebuințele, ce se vor ivi, ună copist în biroulă Asociațiuneî. Nr. 275. Verificarea acestui procesă verbală — Se încredințeză dloră: I. Papiă, Z. Boiu, N. Togană. Sibiiă, d. u. s. Dr. Ilarionu Pușcăria m. p., Dr. Amosu Frâncu m. p., vice-președinte. secretară IL S’a cetită și verificată. Sibiiă, 14 Octobre, 1893. 1. Papiu m. p. Z. Boiu m. p. N. Toganu m. p. Procesâ verbalii ală comitetului Asociațiuneî transilvane pentru literatura română și cultura poporului rămână, luată în ședința dela 7 Decembre 1893. Președinte: Dr. Ilarionă Pușcariă, vice-președinte. Membrii presențl: losifă St. Șuluțiă, Ioană Creță, Par- teniă Cosma, Nicanoră Frăteșiă, Zacharia Boiu, Leontină Simonescu, Dr. C. Diaconovich. Secretariă: Ioană Popă-Reteganulă. Nr. 307. Prin nota presidială se arată, că dela ultima șe- dință a comitetului pănă astăzi aă incursă la fondulu „George Barițiă“ sumele următore: 1. Dela ’dlă Macsim Popovici, protopresbiteră gr. or. în Bocșa montană cu numerulă listei 642, 9 fl.; 2. Dela dlă Basiliă Bașota din Alba-Iulia, ca rată a Vil-a din suma de 100 fl., cu care contribue, 10 fl. 3. Dela dlă Dr. Ioană Popă, vicariă în Năseudă cu Nr. listei 343 9 fl., Nr. listei 354 8 fl. 25 cr., Nr. listei 355 6 fl. 50 cr. 88’ 4. Dela „Timișiana⁴⁴, institutu de economii și credită în Timișora, cu lista Nr. 555 51 fl. 5. Dela dlu Petru Juga, parochu gr. or. în Tilișca, cu Nr. listei 120. 9 fl. 55 cr. 6. Dela dlu Partenie Cosma, listele concredute dlui Seba- stiană Olariă în Făgetă: cu lista Nr. 512 10 fl., cu'lista Nr 590 8 fl. 50 cr., cu lista Nr. 591 8 fl. 50 cr. Banii s’au transpusă cassei Asociațiunei; dloră colectauți s’aă cuitată sumele trimise, ear numele contribuențiloră s’aă trimisă la redacțiunea „Transilvania¹⁴ spre publicare. — Spre sciință. (Ex. Nr. 562/1893). Nr. 308. Direcțiunea școlei civile de fete cu internată a Asociațiunei, la însărcinarea de sub Nr. 384 din 5 Septembre, înainteză consemnarea procurăriloră noue făcute pentru scolă și internatulă Asociațiunei în anulă scolastică 1892/3, dreptă între- gire a inventariului școlei. — Se remită direcțiune!, ca se arate la titlulă cărțiloră, care cărți aă fostă cumpărate și care donate. (Ex. Nr. 525/1893). Nr. 309. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei dto Sibiiu 20 Novembre a. c. Nr. 31 înainteză protocolulu con- ferenței corpului didactică dela șcdla de fete a Asociațiunei ținute la 11 Novembre a. c., în care s’aă pertractată afaceri curente șco- lare. (Ex. Nr. 526/1893). — Spre sciință. Nr. 310. Cassariulă Asociațiunei dto Sibiiă, 21 Novembre a. c. dă informațiunile cerute sub Nr. 508 în privința contului de solvită la tipografia archidiecesană din Sibiiă. pentru tipărirea fdiei „Transilvania⁴⁴, că de pe pătrariulă I. ală anului 1893 este a se solvi tipografiei ca rest suma de 63 fl. 60 cr., ear pentru pătra- riulă II. și III. suma de 372 fl. 90 cr., la olaltă 436 fl. 50 cr. (Ex. Nr. 536/1893). — Se asemneză la cassă spre solvire în contulă fdiei „Tran- silvania⁴⁴ suma de 436 fl. 50 cr. Nr. 311. Direcțiunea școlei de fete a Asociațiunei raporteză relativă la însărcinarea comitetului Nr. 512 a. c., că eleva Veturia Vasilie Popă din Beiuș numai la 3 Octobre a întrată în institutulă și internatulă școlei de fete ală Asociațiunei, și propune ca pe luna Septembre se nu i se pretindă spese de întreținere, ear di- dactrulu de 20 fl. pe întregă anulă să i se pretindă. (Ex. Nr. 539/1893). 89 — Pentru luna lui Septembre numita elevă nu e datore a solvi afară de didactru, care se va solvi pentru întregii anulă școlară. Nr. 312. Membrii subcomitetului despărțemântului X ală Asociațiunei, domnii Ioană Rusu, George Păreă și Ioană German., dto Brad, 22 Novembre' a. c. insinuă recursă contra decisiunei subcomitetului Bradă, adusă în ședința dela 17 Novembre a. c., referitore la banii incurși dela balulă arangiată cu ocasiunea adu- nării generale a acelui despărțământă din a. c. în suma de 69 fl. 10 cr. ca venită curată ală acelui bală. (Ex. Nr. 543/1893). — Direcțiunea despărțământului Brad se provocă a da in- formațiune. Nr. 313. Oficiulă de cassă ală Asociațiunei presintă raportă despre starea cassei Asociațiunei pro pătraiulă ală ală IlI-lea dela 1 luliă pănă la 30 Septembre a. c. — Spre sciință. (Ex. Nr. 546/1893). Nr. 314. Cassariulu Asociațiunei raporteză, ca în urma conclusului din 25 Augustă Nr. 306 a. c. a asigurată acoperișulă și scaunulă acoperișului edificiului școlei de fete la institutulă de asigurare „Transilvania" pentru suma de 10,000 fl., pe șese ani consecutivi dela 17 Octobre a. c. Apoi totu pe basa acelui condusă a mai asigurată mobilele din edificiulu scoici în preță de 13,077 fl 75 cr. pe unu ană de dile, începândă din 25 Novembre a. c., și că a solvită tacse și pre- mii pentru mobile, 13 fl. 99 cr., ear pentru coperiș și scaunulă coperișului sunt a se solvi pe anulă prim 15 fl. 95 cr. pentru anii următori câte 12 fl., ear anulă ultimă e gratuită. (Ex.-Nr. 547 1893). — Spre sciință. Nr. 315. Emiliu Chinteuană, stud. med. în Clujă, dto 25 Novembre a. c. se rogă de ună ajutoriu ca se-și potă plăti didac- trulă. (Ex. Nr. 549/1893). — Nefiindă mijloce disponibile pentru atari scopuri, cererei nu se pote satisface. Nr. 316. Dlă P. Broșteanu voindu a se strămuta cu domici- liulă din Sibiiă, abdice dela postulă de archivariă ală Asociațiunei și cere publicațiunile Asociațiunei și ună honorariă pentru servițiile estra-ordinare din luna Octobre, când fiind postulă de secretariă II vacantă, a condusă singură cancelaria Asociațiunii. (Ex. Nr. 552 1893). 90 Abdicerea dlui P. Broșteană se primesce și i se aduce mul- țămită pentru acurateța, ce a observat'o in purtarea agendeloră, ce i au fostă concreijute. Publicațiunile Asociațiunei i se dau, ear pentru servițiulă estra-ordinariă din Octobre i se voteză o remu- nerațiune de 25 fl. din intercalariulu remunerațiunei postului de secretariu II. rămasă în acea lună neocupată. Nr. 317. Josif Jikeli, neguțătoriă în Sibiiu, dto 28 Octobre 1893 presintă contulă de 3 fl. 92 cr. pentru o lampă adusă pe sema cancelariei Asociațiunei. (Ex. Nr. 553/1893). — Contulu de 3 fl. 92 cr. se predă cassei spre solvire. Nr. 318. Stipendistulă fundațiunei „Galiana" losifu Schiopulă, studentă de clasa a VUI-a gimnasiale, dto Blajă 25 Novembre "a. c. așterne cuitanța pro Septembre, Octobre și Novembre 1893 despre 25 fl. (Ex. Nr. 554/1893). — Se transpune cassei spre solvire. Nr. 319. Cassariulă Asociațiunei presintă computulă lăcăta- riului E. Solomonă despre 17 fl. 50 cr. (Ex. Nr. 558/1893). — Contulă se transpune cassei spre solvire. Nr. 320. Cassariulă Asociațiunei așterne ună conspectă des- pre membrii Asociațiunei, cari aă solvită tacsele pre 1893, are- tândă, că unele despărțeminte, precum ală Oreștiei și Abrudului, încă nu și-aă trimisă listele membriloru, de și aă fostă recercate din partea comitetului. Din conspectulă alăturată se vede, că pănă adi aă intrată 3554 fl. 5 cr.. față de 2777 fl. 33 cr., în anulă trecută; mai multă defâtă în anulă trecută cu 775 fl. 72 cr. (Ex. Nr. 559/1893). —¹ Spre sciință; conspectulă se va publica în „Transilvania". Nr. 321. Președintele face cunoscută, că pe basa conclusului comitetului din 7 Octobre a. c. Nr. prot. 274, încependă dela 1/13 Octobre a aplicată în cancelaria Asociațiunei de copistă pe clericulă Teodoră Orlea, care funcționeză și de presentă, și pro- pune a i se vota o remunerațiune lunară de 10 fl. — Spre scire, având a se asemna la cassă spre solvire clericului Teodoră Orlea 20 fl. ca remunerațiune pe doue luni. Nr. 322. Presidiulă presenteză actulă Ilustrității Sale Dlui episcopu ală Lugojului, Victoră Mihalyi, pe lângă care conformă rugării comitetului din 11 Octobre Nr. 474/1893 a transpusă do- cumentele adunate pentru colecțiunea dlui Ioană cav. de Pușcariu pentru familiile nobile române, cu aceea, că documentele primite 91 s’au transpusă pe cale presidială dlui loanu cavalerii de Pușcariă spre folosire pe lângă retrimitere. — Spre soire. Nr. 323. Pentru verificarea acestui procesă verbală .s’aă alesă domnii: Partenie Cosma, Zacharia Boiu și Nicanoră Frateșiă. — Spre scire. Sibiiă, d. u. s. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p., loanu Popu-Reteganulu m p, vice-președinte. secretariu II. Cetită și verificată. Sibiiă în 15 Decembre 1893. P. Cosma m. p. Z. Boiu m. p. Nicanorfi Frateșiu m. p. Nr. 28/1894. Procesu verbală alu comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românii, luatii in ședința ordinară dela 11 lanuariă 1894 n.. Președinte: Ioană Micu - Moldovanu. Membrii presenți: Dr. Ilarionă Pușcariu, vice-președinte, Ioană Hannia. losifă St. Șuluțiă, Z. Boiu, Nicanoră Frateșiu, I. V. Russu, Partenie Cosma, N. Toganu bibliotecară. Secretară: Zacharia Boiu. Nr. 1. Președintele I. M. Moldovanu, ocupându loculă presi- dială, esprimă mulțumită sa adunărei generale dela Năseudă pentru alegerea, sa la acest locă de onore, dar și de grea răspundere, și rogă pe membrii onoratului comitetă, a-i da întru tote mână de ajutoriă întru resolvirea agendeloră Asociațiunei. — Cuventulă presidială este întimpinată cu viuă plăcere. Nr. 2. Se presentă hârtia dlui vice-comite .ală comitatului Sibiiă dto 30 Decembre 1893 Nr. 23526, prin care se notifică re- scriptulă dlui ministru r. u. de interne despre întărirea alegere! dlui canonică capitulară și vicariă metropolitană I. M. Moldovană de președinte ală Asociațiunei. — Se ia spre plăcută sciință, cu adausulă. că dlă președinte a fostă încunosciințată pe cale presidială despre întărirea alegerei sale și învitată la acestă ședință ordinară. (Ex. Nr. 2/1894). Nr. 3. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei dto 23 Decembre 1893 Nr. 45 așterne spre revisiune protocolulă con- ferenței corpului didactică dela 20 Decembre n. 1893. 92 — Procesulu verbalu se ia spre scire, ear rugarea conferen- ței a se modifica conclusulă comitetului Nr. 253/1893 în privința cuincuenaleloră dlui Dr. Vasiliu Bologa și ale d-șorei directdre Elena Petrașcu, și anume: a li se computa la me-surarea cuincue- naleloru și timpulă de servițiă înainte de anulă școlară 1891/2, nu se încuviințeză, ne aflându-se îndemnată comitetulă a se abate dela decisiunea sa premenționată, prin carea s’a făcută o conside- rabilă îmbunătățire a salariiloră profesorale. (Ex. Nr. 588/1893). Nr. 4. Direcțiunea despărțământului XXXII. Dicio-St.-Mar- tin dto 24 Decembre 1893 așterne protocolulă adunărei gene- rale a despărțământului, ținute la 20 luliă 1893 în D. St. Martin, și alu comitetului dela 20 Decembre 1893, precum și suma de 52 fl. 50 cr. ca tacse dela membri vechi și noi. — Conclusele aduse se iau spre scire, suma de 52 fl. 50 cr. s'a transpusă la cassa Asociațiunei, ear membrulă nou, domnulă Flaviu St. Șuluțiă, se provede cu documentă de legitimare pănă la procsimă adunare generală. (Ex. Nr. 590/1893). Nr. 5. Direcțiunea scdlei civile de fete a Asociațiunei de datulă 26 Decembre 1893 Nr. 42 așterne la Nr. 525/1893 inven- tariulă scdlei completată cu procurările de cărți, recuisite, mobile și aparate de gimnastică etc. pe anulă școlară 1892/3. — Spre scire. Inventariulă se transpune la cassa Asociați- unei. (Ex. 591/1893) Nr. 6. Direcțiunea scdlei civile de fete a Asociaționei dto 27 Decembre 1893 Nr. 48 așterne rugarea dlui V. Popă din Be- iușă pentru dispensarea interimală a fiicei sale Veturia dela orele de prelegeri ale cursului complementară. — Din motive de ordine și disciplină rugarea nu se pote în- cuviința. (Ex. Nr. 592/1893). Nr. 7. Protopresbiterulă Demetriă Moldovană din Sighișora dto 15/27 Decembre 1893 Nr. 1 arată la Nr. 279 anulă curentă reactivarea și reconstituirea despărțământului XXX alu Sighișorei și așterne 'spre aprobare protocolulă adunărei constituante dela 9/21 Decembre anulă curentă. — Reactivarea despărțământului XXX Sighișora se ia spre plăcută sciință, constituirea se aprobă, și direcțiunea se învită, ca pentru trimiterea documenteloră de legitimarea membriloră, precum și a foiei Asociațiunei, conformă hotărîreî adunărei generale dela Năsăudă din 11/23 Octobre anulă curentă Nr- 17, să administreze aici tacsele întrate dela membrii vechi și noi. (Ex. Nr. 598/1893). 93 Nr. 8. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei dto 1 lanuariă a. c. Nr. 49/1893/4 transpune propunerea medicului de casă alu institutului, ca pentru evitarea contagiului de scarla- tină etc., elevele la primire se fiă supuse visitării medicale, ear ivindu-se în decursulă anului atari morburi, se se arangieze dreptă casă de isolare localitatea din edificiulă Asociațiunei folo- sită și pănă acum spre acest scopă. — Propunerile medicului institutului se primescă, și direcți- unea se însărcineză, a dispune cele de lipsă în privință acesta și a relata despre cele efectuite. (Ex. Nr. 1/1894). Nr. 9. Comisiunea esmisă pentru scontrarea cassei Asociați- unei la finea anului 1893 dto 1 lanuariă 1894 raporteză, că atâtă numerariulă cât și efectele s’aă găsită în consonanță cu cărțile cassei, cari suntă purtate în regulă. — Spre scire. (Ex, Nr. 5/1894). Nr. 10. Se presenteză consemnările și listele sumeloră In- trate pentru fondulă „George Barițiă⁴, și anume: Basiliă Bașota, advocată în Abrudu, 10 fl.; Simionă Micu, prot. în Alba-Iulia 12 fl.; Vasiliu Moldo vană, preș. sedr. orf. în Boziaș 10 fl.; și Alecsiu Onițiă, jude reg. în Seghedină 1 fl. — Sumele întrate s’aă transpusă la cassa Asociațiunei, listele se transpună redacțiunei „Transilvaniei" spre publicare, ear respectivii se încunosciințdză despre priimirea sumeloră trimise. (Ex. Nr. 14/1894). D. u. s. Președinte: Secretariă: loanu Micu Moldovanu m. p. Zacharia Boiu m. p. S’a cetită și verificată. Sibiiu la 12 Februariă 1894. I. Hannia m. p. I. St. Șuluțlu m. p. Nicanor Frateșiu m. p. Procesu verbalâ luatu în ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru litera- tura rpmână și cultura poporului română, în ședința din 8 Febru- ariu 1894. Președinte: Ioană Micu-Moldovană. Membrii pre- senți: Dr. Ilarionă Pușcariă v.-președinte, I. Hannia. I. Papiă, Nicanoră Frateșiu, I. St. Șuluțiu, Partenie Cosma, Ioană Crețu, și Leontină Simonescu. Notariă substitută: Leontină Simonescu. Nr. 11/22. Michailă Păcală, parochă gr. or. în Șulumberg, tată a septe prunci, dintre cari cinci frecuenteză institutele de în- 94 vățământă din Sibiiu, — cere a fi dispensată pentru anulă scolariă curentă de didactrulă, ce are se-lă solvescă pentru fiica sa Eugenia, eleva în clasa a II. la scola civilă de fete a Asociațiuneî. — Se transpune direcțiune! școlare, pentru a se pronunța în meritulă cererii. Nr. 12/34. Direcțiunea scotei civile de fete subșterne spre revisi- une protocolulă conferenței corpului didactică, ținute la 4 lanuariă n. — Spre scire. Nr. 13/35. Direcțiunea institutului de credită și economii „Al- bina" în Sibiiă transpune în locă de o cunună pe sicriului dece- datului seă membru Dr. Aureliă Maniă din Oravița, suma de 25 fl. pentru fondulă „George Barițiă". — Se cuiteză primirea sumei de 25 fl., care s’a și transpusă la oficiulă cassei, spre a o conta la fondulă „George Barițiă". Nr. 14/41. Comuna bisericescă Magogea se rogă se i se acorde ună ajutoriă în bani, eventuală se i se trimită cărți de cetire potrivite pentru poporulă nostru spre a înființa o bibliotecă poporală. — Rugarea se transpune bibliotecarului, pentru ca la timpulă seu, când biblioteca Asociațiuneî va dispune de astfelă de cărți, se satisfacă cererei poporului din comuna Magogea. Nr. 15/47. Direcțiunea școlei civile de fete subșterne spre re- visiune protocolulă conferenței învățătoresci ținute la 31 lanuariă a. c. — Se ia la cunoscință. Nr. 16/48. Dlă vice președinte Dr. Ilarionă Pușcariă, ca dele- gatulă comitetului la scola civilă de fete, raporteză despre mersulă învățământului în semestrulă prim la aceeași scdlă și despre resul- tatulu, cu care s’a încheiată semestrulă atât la cursurile ordinare cât și la celă complementară. — Constatându-se la încheerea semestrului prim progrese deplină mulțămitore în toți ramii învățământului, raportulă se ia cu plăcere la cunoscință. Nr. 17/49. Dlă vice-președinte Dr. Ilarionă Pușcariă doneză pentru biblioteca Asociațiuneî câte ună esemplariă din opurile sale: Manuală de istoria bisericescă și Istoria biblică pentru scdlele medii. — Se primescă cu mulțemită și se transpună bibliotecarului spre păstrare în bibliotecă. Nr. 18. Dlă Gregoriu Maioră, redactoră ală „Gazetei Transil- vaniei" transpune 48 fl. 42 cr., colectați în mai multe comune din Câmpie pentru a înființa biblioteci' poporale ambulante în acelă ținută, și cere, ca comitetulă Asociațiuneî se administreze acest fondă și să-l conferă ca premiă, respective ca ajutoriă, acelui des- 95 părțemântu alu Asociațiunei, care va introduce mai întâiă pe teri- toriulu săă sistemulă biblioteceloră ambulante. — înființarea și întreținerea biblioteceloru poporale ambu- lante în modulă contemplată de colectantele, fiind împreunată cu multe și mari greutăți, comitetulă nu pote lua asupra-și esecutarea intențiunei manifestate de colectantele, ci primesce deocamdată nu- mai în deposită suma de 48 fl. 42 cr„ recercândă într’ună pe dlă Gregoriă Maior, se se declare, decă consimte, ca suma acesta se se transpună în fondulu cu menire culturală „George Barițiu", a cărui destinațiune stă mai aprope de ideea, care a condusă și pe colectante și pe donatori. Nr. 19/55. Cassariulă despărțemântului Abrudă transpune 487 fl. 10 cr. tacse încassate dela membrii și bani încurși la adunarea generală a despărțământului ținută la 6 Augustă 1893. — Se cuiteză priimirea sumei de 487 fl. 10 cr., transpuși deja la oficiulă cassei; membriloră noi însiunați: Aureliă Danciă, proprietară în Buciumă ca membru pe vieță, Enea Gerasim, co- merciantă în Câmpeni, Georgiă Candrea, primariă în Negra și Ioană Galdăă, proprietariă în Ponorelă, ca membri ordinari, li-se estradă deocamdată documentulă de legitimare, prove^utu în con- clusulă adunării generale din a. 1893, Nr. 17, — ear direcțiunea despărțământului Abrudă este recercată, se încasseze dela comuna bisericescă gr. or. din Vidra de susă, care s’a insinuată ca mem- bru pe vieță, tacsa de 100 fl. și pentru diplomă 1 fl. și să o înain- teze aici într’ună cu protocolulă adunărei generale din 6 Augustu 1893. Biroulă să dispună, ca membriloră, cari și-aă achitată tacsele, se li-se espedeze foia „Transilvania". Nr. 20/56. Dlă președinte transpune citațiunea notariului publică din Sas-Reghin, prin care se învită Asociațiunea a se representa la per- tractarea lăsământuluî după Michail Harsany la 13 Februariu a. c. — în conformitate cu conclusulă din 16 Septembre Nr. . . . citațiunea acesta să depune la acte. Nr. 21/57. Dlă Dr. Ioană Stroia, aplicată în cancelaria consi- storialul archidiecesană din Sibiiă, se insinuă ca 'membra ală Asocia- țiunii și’ solvesce tacsa pe anulă curentă și 1 fl. pentru diplomă. — Dlă Dr. Ioană Stroia se declară membru ală Asociațiunii și se provede cu documentă de legitimare, avându a i se libera diploma după-ce adunarea generală își va da votulă seă aprobătoriă. Nr. 22/58. Cassariulă Asociațiunei Leontină Simonescu, rapor- teză despre afacerile cassei în pătrariulă IV, a. 1893. — Se ia la cunoscință. 96 Nr. 23/59, Cassariulă Asociațiunei Leontină Simoneseu depune în conformitate cu disposițiunile Regulamentului despre afacerile interne, unu libeliî alu institutului de credită și economii „Albina“ Nr. 11655, dreptă cauțiune la postulă de cassariă. — Cauțiunea oferită de cassariulu Asociațiunei se primesce și se adeveresce primirea sumei de doue (200) sute floreni depuși în libelulă „Albinel“ Nr. 11655.— Presidiulă va dispune cele de lipsă pentru capitalisarea intereseloră, eventuală va face deponen- tului posibilă ridicarea intereseloră. Libelulă se depune într’unulă din tresorile cassei Werthei- miane, cheia se dă spre păstrare dlui vice-președinte. Nr. 24/60. Se presentă conspectulă despre contribuirile la fondulă „George Barițiă" pentru timpulă dela 12 lanuariă pănă la 8 Februariu a. c. — Spre scire, listele contribuențiloră se vor publica în foia Asociațiunei. Nr. 25/61. Oficiulă cassei presintă rațiociniile fonduriloră Aso- ciațiunei pentru a. 1893. — Se daă spre censurare membriloră: losifă St. Șuluțiă, Parteniă Cosma și Ioană Crețu. Nr. 26/62. Oficiulă cassei presintă rațiociniulă despre ajutorele primite dela societatea „Transilvania" pentru învățăceii de meserii. — Se daă spre censurare membriloră esmiși sub numerulă precedentă. Nr. 27/63. La postulă vacantă ală secretarului ală doilea, — Se institue în modă provisoriă Dr. Vasile Bologa, direc- torulă școlei civile de fete. Nr. 28. Verificarea proceseloră verbale: ală ședinței din 11 lanuariă a. c. și ală celei presente, — se concrede membriloră Ioană Hannia, Nicanoră Frateșiă, și losifă St. Șuluțiă. Nefiindă alte obiecte la ordinea dilei, ședința se încheiă. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p., Leontinu Simoneseu m. p., vice-președinte. notariu substituții. S’a verificată. Sibiiu în 12 Februariă 1894. n. I. St. Șuluțiă m. p. Nicanoru Frateșiu m. p. loanu Hannia m. p. Recțificare. în Nr. 2. a. c. pag. 46 șirulă 21 a se ceti „Corespondența românău. Editura Asoc. trans. Redactorii: Z. Boiu. Tiparulu tipogr. archidiec.