TRANSILVANIA. fm ASOCUțllIJEl TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ Șl CULTURA POPORULUI ROMÂNO. I ANULtr ALU XXV-lea xee4=_ Editorii: Comitetultf Asociațiunei. Redactorii: Z. Boiu, primu-secretaru alu Asociațiunei. ------—-----—-------------------------- SIBIIU, TTPARTTTT. tipogbafeeI aeohidieoesanb. 1894. Tabla de materii /. Disertațiuni, cuuentări festive fi tractate literare. Pag- O sărbătdre de pietate a Asociațiunei transilvane, de Z. Boiu l întru amintirea Dr. loanu Crișiană. Cuvântă funebru de N. Cristea ............................................. 9 ' Resultatulă învingeriloră Romaniloră asupra Daciloru. Disertațiune de B. Bașotă................................. 15 Apa de beută. Disertațiune de S. Stoica........................ 33 Cuvântă de deschidere la adunarea de constituire a des- părțământului Seliște, de P. Cosma....................... 227 Cuvântă de deschidere la adunarea generală din Sebeșă, de președintele loanu M. Moldovană ....'. 273 Pentru ce s’aă romanisată Dacii mai ușorii decât alte r" popore? de B. Bașota.................................... ’313 Fundațiunea loanu Otteteleșană. Disertațiune de Z. Boiu 345 Despărțemântulă Sibiiu. Cuvântă de deschidere de P. Cosma.................................................... 358 Despărțemântulu Sighișora. Cuvântu de deschidere de D. Moldovanu............................................ 381 //. istoriă, Geografia, Geologia fi Etnografia. Diploma de donațiune a familiei Voyk-Olachus (1376) 7 Documentă privitoriă la familia nobilă română Bea . . 72 Patru 4ile în castelulă dela Rushmor de Gr. Stefanescu 134 încă odată diploma de donațiune a familiei Voyk Olachus (1376). Cu facsimile..................................... 166 Materială pentru istoria tipografiei române, de Emilianu Micu................................................. 168 Diplomă de donațiune dela Ioană Leonă Voevodă și . Domnă ală întregei Țeri Românesc! dela anulă' 1631. Cu facsimile............................................ 202 Testamentulă lui Nicolaă Bălcescu.................... . 204 Testamentulă lui Ioană Otteteleșană......................... 231 Carte de Danie de Ioană Kalinderu ....... 233 Decretă de cantoră și învâțătoră dela vicarulă N. Hu- țovici (1805)........................................... 23? Adaușă la materialulă pentru istoria tipografiei române, de I. Boroșă ... . . . . . . . , . , , 239 IV HI. Din vieța soțială. rag' Clasa de mijlocii a popdt&ldi nostru, de Z. Boiti . . . 142 Unu cuvântă despre desvoltarea comunicațitinel în Un- * garia, de Silvanii............................................... 1S1 ■ însemnătateaeconomiei de casă, de Eugenia Trihl . . 197 1, Comerciulu României............................................ 205 ’ Spicuire din Almanachulu societății „Andreiii Șaguna“ . 216 înainte de adunarea generală dela Sebeș........................ 225 Dela adunarea generală din Sebeșu............................... 286 <■ ' Esposiția din Bucuresci a cooperatoriloru români, de Z. Boiu............................................................... '321 Cărțile nostre bisericesci, de Z. Boiu......................... 377 /K Instrucțiunea publică. Societatea pentru cultura și literatura română din Bu- covina .................................................... 67 Starep, învățământului în Ungaria ............................. 68 Dela universitatea ces. reg. din Cernăuți..................... 111 Scotele nostre confesionale, de Z. Boiu 161 Esamenele la școla civilă de fete a Asociațiuneî, de Z. Boiu . ... .............................................. 194 Instrucțiunea în România ............................. . 207 Societatea pentru învățătura poporului românii din Bu- curesci 289 Adunarea generală a societății „Scola Română“ din Suceava 383 Recensiunea unei cărți școlare, de Dr. V. S.................... 393 V. Dela Academia Română. Sesiunea anuală a Academiei Române, de Z. Boiu . . 65 Dela Academia Română ........................................... 74 Sesiunea generală a Academiei Române........................ 97,129 Din publicațiunile Academiei Române............................ 113 Dela Academia română . ........................................ 145 Biblioteca Academiei române................................... 175 , Dela Academia română (concurse de premii) .... 177 Publicațiunile Academiei Române .............................. 208 Dela Academia română. Episcopulu Melcbisedecu, discursu de recepțiune de I. Kalinderu. Cu răspunsulu dlui , D. A. Sturdza........................................... 241 > ♦ * • V Publicațiune pentru scola de fete loanu Otteteleșanu dela Măgurele. . . , ..................................... 243 Analele Academiei române. Seria II, tom. XVI, Cu- p«8- vântu de primire de A. Naum. cu rifepttnsulu dlui T. Maiorescu........................................889 Din analele Academiei române .......................... 380 VI. Poesii. La Inaugurarea portreteloru președințiloră Asociațiunei, de Z. Boiu.......................................... 7 Castelulu blăstematu, de Z. Boiu.................... VU, Bibliografiei. Manuală de Istoria bisericesc*, de Dr. Ilarionă Pușcariă SI C&rte de cetire pentru scolela poporale române, de Z. Boiu............................................... 81 Reunirea Româniloră din Tffthsilvattta și Ungaria, de N. Maiieguțu . . . . . . . . . ..... 8-1 Toasta pentru totă felul fi de persdne și oeasiuni de T, Gheaja ............... 82 . Dorii și jale de D. Voniga............................. 82 Drepțulă comercială de Gr. V. ManiU, tom. II. . . . 82 Pregătire la morte, de Alfonsă Maria de Liguori . . >₍ 82 Raportulă anuală ală societății academice socială literare „România Jună" . . ................................. 82 Documente privitore la istoria Româniloră . . . . . 82 Manuală de dreptă cambială, de I. Socaciă .... 115 Gramatica elementară a limbei germane, de Nicolae Pilția 115 Geografia Ungariei și elemente din geografia generală, de Dr. N. Popă.............. ...................... 115 Documente privitore la istoria Româniloră 1531—1552 de N. Densușiănă ........... 115 Carte de rugăciune pentru tinerimea gr. orient, ofto* docsă română . . . . . . . . . . . . . 149 Patru dile în castelulu dela Rushmor de Gr. Stefanescu 149 Societatea de lectură „Andreiu Șagunâ". (Almânanb) . . 150 Din istoria scolelofu, de V. A. Ureche . . . . . . 185 Limba maternă, de Dr. Ilarionă Pușcariă................ ,215 A- Protocolulu adunărei generale dela 4 Maiă a învețători- loru din diecesa Aradului ........ 215 + Lecsiconulă comuneloră bisericesc!, de Dr. Remus Roșea 215 Ocuparea Alecsandriei prin Petru L de Lusignan, regele Ciprului, de George L Căpitauovică < . . . . 215 Vi Pag. VIII. Programă a școlei civile de fete a Asociațiunei . 215 X. Programă a Institutului pedagogico-teologîcă ... 251 XXX. Programă a gimnasiului din Brașovu . . . . 252 Raportulă alu XXXI, despre gimn. Năsăud . . . . 252 Voci latine. Dela frați Ia frați, de V. A. Ureche . . . 292 Limba română, de V. Onițiă . . . . . . . . . 398 Compasă românescă, de N. Petra-Petrescu ..... 398 Raportă generală alu Reuniune! agricole Sibiiă ... 398 Calendariă pe 1895 tip. diec. din Aradă....................... 398 VIU. Cronica tunară. Aprobarea alegerel de președinte ală Asociațiunei ș. a. 27, 45, 76, 113, 147, 183, 209, 246, 314, 395. IX. Acte oficiale. Dare de semă a comisiune! adunărei generale din Năseudă 30 și 40 Fondulă George Barițiă 46, 82, 115, 150, 185, 218, 291 și 363 Procesulă verbală ală comitetului Asociațiunei dela 16 Septembre 1893 ..........................................47 Regulamentă pentru folosirea bibliotecei Asociațiunei . 51 Procesă verbală ală comitetului dela 5 bctobre 1893 . 52 „ „ dela 9 Novembre 1893 . 54 „ „ „ ședința dela 21 Dec. 1893 61 Procesă verbală dela 7 Octobre 1893 ...... 85 „ „ „ 7 Decembre 1893 ....... 87 i, „ „ 11 lanuariu 1894 ...... 91 „ n ₙ ⁸ Februariă 1894 ...... 93 „ „ „8 Martiă 1894 ............................. 122 „ „ „ 5 Aprile 1894 . ...... 151 Conspectulă membriloră, cari aă solvită tacsele în a. 1893 158 Procesă verbală dela 3 Maiă 1894 ................... . 186 Concursă pentru 9 ajutore ă 25 fl. pentru învățăcei de meserie . . . ' . . . ....................... . . • 190 Conspectulă membriloră Asociațiunei . ...... 191 Programulă esameneloră publice dela 25—28 luniă 1894 192 Convocarea adunărei generale dela Sebeșă....................... 193 Concursă literară din partea reuniune! învețătoriloră români gr. or. din diecesa Aradului ..... 218 Procesă verbală ală comitetului dela 14 luniă 1894 . 218 Concursă pentru 10 stipendii anuale a 50 fl. pentru elevele școlei de fete a Asociațiunei . ....... 252 Vtt —pₐg. Procesă verbală etc. 5 luniă 1894 . .................... 253 „ ₙ „ 9 Augustă 1894 .................... 259 „ „ „11 Augustă 1894 .[.................. 261 „ „ „ alu despărțemântului Sâliște dela 22 luliu 1894 ....................................... 368 Procesă verbală dela 23 Augustă 1894 ...................... 292 Procesă verbală ală adunărei generale din Sebeșă dela 26 Augustă 1894 ..................................... 303 Procesă verbală ală adunărei generale din Sebeșă dela 27 Augustă 1894 ..................................... 307 Raportă generală despre activitatea Comitetului tn de- cursulă anului 1893 ................................. 276 Completarea numerului membriloră noi al Asociațiunei . 323 Rațioținiulă Asociațiunei pe 1893 și bugetulu pe 1895 . 324 Procesă verbală dela 6 Septembre 1894 ..... 363 Procesă verbală dela 4 Octobre 1894 371 Cătră onorați! cetitori, in causa iubileului foii, de Z. Boiu. 377 Din actele adunării generale dela Sebeșă................... 384 Concursă literară la 3 premii ............................. 399 Concursă la ună stipendiu BGalliană“ . . . . . . 400 Procesă verbală dela 1 Novembre............................ 401 Conspectulă membriloră, cari aă solvită tacsele îti luliă- Septembre 1894 ....................................... 405 Apare la 15 a fiă-cUrel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEÎ TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNA ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂNO, Nruln 1. SIBIIU, 15 lANUARitr 1894. Anulă XXV. o serbăt6re de pietate a asociațiuneî TRANSILVANE. Petrunsă de recunoscință cătră reposațil sel întemeiători și conducători, Asociațiunea transilvană pentru literatura ro- mână și cultura poporului română de repețite ori și-a espri- mată dorința și a luată conclusulă, a onora memoria aceloră binefăcători ai sei prin așezarea la ună locă distinsă a por- treteloră loră, și a se scrie și publica biografiile loră. Acestei însărcinări a satisfăcută On. Comitetă în cur- sulă acestui ană, comandândă mai ântâiă după cele mai bune modele portretarea acelora în colori de uleă; și cu viuă bucuriă amă asistată astăzi, 26 Decembre 1893 v., la aședarea și desvâlirea acestoră scumpe chipuri în sala cea mare a scdlei civile de fete, ce o a întemeiată și o sus- ține Asociațiunea ndstră. Conformă programului statorită, la 11 ore se începh frumosă solemnitate cu o melodidsă cântare din partea ele- veloră institutului și a tinerimei teologice din locă. Acesteia urmă cuventula festivii din partea dlui vice-președinte Dr. Ilarionă PnșcariU, care cuvântă avem plăcerea a-lă comunica aici în următdrele: Prea onorateloru domne! Prea onorațiloru domni! Iubită tinerime! Omulă după firea sa morală doresce, caută și conser- veză ce este bună, frumosă și alesă. Acdstă însușire dă XC'-'-i'* ¹ 2 omului valărea morală, ce-lă pune mal pe susă de alte ființe. Simțiulă esteticii și eticii de a iubi ce e bună și ce este fru- moșii ridică pe omă la perfecțiune și-lă apropiă de Dumne^eă. în desvoltarea acestui simții morală și estetică stă scopulă, ce-lă urmăresce educațiunea. Pedagogia în urmărirea scopului de educațiune recurge la sciință etică, ca să-i dea tipuri ideale de caractere frumose ale omului; ea îșl ia ajutoriu ca modele anumite personage istorice, cari prin modulă loră de vieță, prin faptele loră aă sciută să se apropie de acele ideale. Venerațiunea Sânțiloră în biserică, ’și are rațiunea și isvorulă seă în simțementulă de admirațiune și iubire cătră părinții bisericei, cari s’aă distinsă prin fapte mărețe creștinescl. Din acăstă venerațiune s’a născută cultulă sânți- loră și cinstirea iconeloră în biserică. Creștinii, ca să aibă înaintea ochiloră modele ale unei vieți corecte și pline de fapte bune, aă pusă iconele Sânțiloră nu numai în biserică, dar și în locuințele loră. Aă dără nu dorulă de a avă în apropierea nostră pre cel iubiți al noștri ne face să le conservămă portretele ! ? Precum indivizii și familiile, întocmai așa și poporăle păstrăză cu recunoscință și pietate aducerea aminte de pă- rinții și de binefăcătorii loră. Poporulă română, ca tote poporele, cari aă nisuită după cultură, a trebuită în lupta culturală și de esistență să-și aibă conducătorii sei, cari aă lucrată, aă jertfită și s’aă di- stinsă mal multă ca alții. Față de acești bărbați poporulă română va rămână pururea recunoscătoriă. Vedeți chipurile acestea! Ele represintă pe unii dintre cei mal aleși bărbați con- ducători ai neamului nostru din patria nostră, cari în de- ceniile din urmă au muncită cu resultate mănose pentru bi- nele poporului română. Tacă la acăstă solemnitate școlară, când se așăză portretele loră în sala cea mare a edificiului de scolă, a aminti despre ceea ce aă făcută ei după chiă- 3 ■ < ' marea lorii socială, ^și voiă atinge pe scurtă în câte-va cuvinte motivele, pentru care ei s’aă binemeritată de recucoscința poporului română, motive, cari staă în legătură cu Asocia- țiunea Transilvaniei, care aă înființată și susține acdstă scdlă. Aici este metropolitulă Andreiu Baronă de Șaguna, care prin erudițiunea sa, cu autoritatea și influința sa per- sonală a contribuită multă la înființarea Asociațiunei tran- silvane și a fostă primulă el președinte. Aici este prepositulă capitulară Timoteiu Cipariîl^ primulă vice-președinte și mal târ^iă președinte ală Asocia- țiunei transilvane, care ca ună bărbată de sciință și litere a dată cu numele seă lustru Asociațiunei ndstre. Aici este Bar. Vasiliu Popit, care ca președinte ală Asociațiunei în timpă de mal mulți ani, din posiția înaltă, ce a ocupată ca funcționariă de stată, totdeuna a represen- tată cu demnitate și a sprijinită cu efectu în afară intere- sele Asociațiunei. Aici este chipulă consilieriului aulică lacob Bologa, care în starea sa de retragere în pensiune în decursă de doue decenii aprdpe a condusă ca vice-președinte și președinte ală Asociațiunei cu tactă și moderațiune lucrările Asociațiu- nei. Sub elă și prin conlucrarea lui plină de zelă și devo- tamentă s’a rădicată acestă scolă cu internatulă el în localitate propriă. în fine pre vredniculă și neobositulă președinte ală Aso- ciațiunei George Barițiti, l’ațl cunoscută aprdpe toți cel de față, căci elă în anulă acesta în luna lui Maiă s’a depărtată dintre noi trecendă la cele eterne. Și lui deopotrivă ca celorlalți se cuvine a-I da tributulă recunoscinței ndstre prin așezarea portretului în rândulă pre- ședințiloră decedați ai Asociațiunei ndstre. Portretele acestea, la dorința adunăreî generale, s’aă procurată pe spesele Asociațiunei. Ele sunt proprietatea Asociațiunei și se așdză astăzi în acestă sală a scdlei civile a Asociațiunei, care s’a aflată de loculă celă mal corespun- 1* 4 dfitoriă pentru conservarea lorii. Aceste portrete se încre- dințezi dar îngrijire! mai deaprdpe a On. Direcțiuni a nu- mite! scole și întregii corpului profesoralii, punându-se tuturorii la inimă să le conserveze și păstreze ca pe nisce odore și amanete scumpe. Și în fine cătră voi, iubită tinerime, me adresez eă în acestă momentă solemnelă, când se desvălescă portretele unoră dintre cei mal iluștri bărbați ai neamului nostru și se așeză în acăstă sală, ca pre acești bărbați, ca pre binefăcătorii noștri, să-i aveți pururea în cinstire și cu re- cunoștință să pomeniți numele loră; ear vieța și faptele loră se strălucăscă înaintea vostră ca nisce luceferi luminători, cari se ve conducă în calea progresului culturală și a virtuții. La acestă cuvântă, priimită cu vii aplause din partea numerosului și distinsului publică, răspunse dlă directoră ală sctilel de fete, Dr. Vasiliă Bologa, în următorele: Ilustre Dle Președinte! Onorată Comitetă! Onorată publică! Sunt mii omeni, meniți dela provedință, se arete în calea vieții loră, ce pote firea nostră pe acestă pământă. Și acestă faptă ,s’â dovedită o necesitate întru crescerea tinerimel, întru întărirea și asigurarea viitorului. Pentru că neamulă omeneștii, din chiară fi- rea sa, nu se mulțemesce cu fapte, ce le observă cei din urmă muritori, — elă cere pilde mărețe, aspirații înalte, avântă cuteză- toră, care se-lă inspire spre sânta țintă, ce-i palpită inima. Acestă necesitate logică, acestă îndemnă nobilă, aflu că a stimulată vrednica stăpânire a acestui institută, se ne surprindă cu acestă dar alesă, se împodobească acestă noă paladiă a>ă museloră cu înseși podobele neamului, mulțemind și sentimentală seă de gratitudine și recunoștință. Eată-ne dar în vestmentă de serbătore, eată-ne împodobiți cu ai noștri și prin ai noștri, căci firea românului nu e de a se mândri cu pene străine, (Jieea odată, forte nimerită, ună bărbată încă vigorosă ală actualului comitetă. Și noi, de aceeași credință, găta suntemă, mic și mare, cu inimă frântă întru dulci mulțumiri, se întimpinămă figurile mărețe, ce în trecutulă apropiată ne-aă deschisă drumulă din isbândă în isbândă. 5 Eată-ne dar întruniți sărbătoresce, se ne încredințămă încă odată, cât de prețiose sunt isbândile, ce au produsă munca și credința lorii, ce-aii înălțată vechiulă prestigiu alu neamului româ- nescă. Și admirândă virtuțile loră, se ne inspirămă de ele, pă- strândă numele loră drepții talismane fără prețu. In legătură înse cu acesta o întrebare ni-se impune: pentru ce anume scola nostră are parte de acestă'onoră, de acestă distincție, ea, care și pănă acuma a foștii fiica desmerdărilorii părintesc!? Răspunsulă: pentru că sc61a este fundamentală educațiunei și cul- turei unui poporu. Și vom accentua aci în deosebi scâla de fete, ce cresce viitorele mame, cari sunt măduva mișcării intelectuale și morale în sinulă unui poporu. — Aici dar, în sinulă acestei șcdle, trebue se strălucescă figurile mărețe ale bărbați loră providențiali, cari au brăzdată ogorulă pe deci de ani înainte, pentru cultulu nostru națională. Aici se lucescă întotdeuna geniulă loră, pentru că ei aă devenită mietțulă vieții nostre, miedulă acțiunii nostre și aă adeverită cuventulă poetului: Unu singurii omfi de viâță tare Portă ’n sinii mii de o'meul tari, Precum o ghindă ’n cojă-’I are Unu verde codru de stejari. . . Drept aceea idealulă loră, astădi moștenirea ndstră, aici înră- dăcinată se se păstreze pururea viă, ca foculă vestalineloră, și se se cultive cu stăruință din nemă în ndmă ca ună neprețuită odoră. Așa vom deprinde noi urmașii, din esețnplulă loră, se lu- crămă cu entusiasmă pentru adev&rulu întrupată în formele bine- lui. Și se nu uitămă o clipă măcar, că binele nu se împune, decătă prin dragoste și blândeță, ca mai apoi pricepută să fiă și urmată cu devotamentă. Că numai așa va străbate în sângele și osele tenerei generații, încălcpndu-o și întărindu-o în căile virtuții. Vom deprinde mai departe, din esemplulă loră, să cultivămă unirea frațiloră într’ună singură gândă și o singură nesuință. Se cultivămă dragostea frățescă, acea putere magică, covârșitdre, ce nu cunosce greutăți, nu cundsce pedecl, căci ea, după însuși cu- vântulă evangeliei: ridică munții din loculă loră. Ținta e deci ficsată, garanția este dată. Căci, se nu voimă noi ceșii mici, cari mărturisindă adeverulă, n’avem altă merită, de câtă acela, că iubimă și noi cu sântă înflăcărare neamulă, din care mândri suntemă a face parte, — 4*c> ⁿu vrem noi cești mici, idealulă și virtuțile loră voră influința de sine, din propriă 6 intuiție, căci prea este învăpăiată astă4i inima tinerimei, ca ea să nu se alipescă de ce e frumoșii, nobilă și măreță. Am deci plăcuta dătorie și onorifica misiune, se aducă Ono- ratului Comitetă, în numele întregului corpă didactică, adenculă nostru omagiă, respectuosă mulțernită, pentru acestă frumosă dar de Crăciună, pentru acestă distincție, când ne pune dreptă strajă ală acestoră juvaere, ce representă idealulă nostru; în sfârșită pen- tru nobilulă sprijină, ce întotdeuna ni l’a dată întru deslegarea pro- blemei nostre, asigurându-lă cu respectă, că vom păstra cu sfințenie comora depusă în'acestă scumpă locașă ală museloră. înainte de a încheia înse, nu potă trece cu vederea, fără se adaugă ună cuvântă iubiteloră nostre eleve. Tinere mlădițe, ce formați cununa primăverii între noi, nu uitați, că tote jertfele și ostenelele părințiloră și conducătoriloră- noștri, se aducă pentru binele dumniavostră și pentru întărirea viitorului nostru. Săpați dar’ adâncă în inimile d-vostră memoria acestei festivități, și mai pre susă memoria bărbațiloră, ce sârbă- torimă, și o clipă se nu perdeți în vieță pentru deslegarea aștep- tăriloră depuse în d-vostră. — Apoi împletindă mânile, dimpreună ' să implorămu binecuvântarea ceriului asupra nesuințeloră conducerii nostre și asupra acestui sânt locașă ală luminei, ca elă vecinică se sporescă în folosulă neamului. — Acum păși la mijlocă eleva de clasa IV. Mariora Seleschi, fiică a Bucovinei, și declamă în modu plăcută frumosă po- esie de Dimitrie Bolintineană: Despina Domna, carea de asemenea a fostu aplaudată din partea publicului : și apoi cu o a doua cântare corală din partea tinerimei se termină frumosă solemnitate, și publiculă rămase de totă mulțernită de cele ce văzuse și aurise. Astfelă portretele președințiloră reposați ai Asociațiunei: Mitropolitulă Andreiu, Canoniculă Timoteiă Cipariu, Bar. Vasiliă Pop, Consiliarulă aulică lacobă Bologa, și literatulă George Barițiu, orneză de aștădi înainte sala școlei create de Asocîațiune, și ne chiamă a fi spirituală deapururea una cu dânșii întru realisarea idealului culturală, ce a dată nascere acestei nobile asociări. 1' întrunirea e putere! Calea voi ni-ați aretatu, Când acest’ Asociare în ființă o-ați chemată; Petră închiăgândă de petră, o cetate ni-ați zidită, Și în ea Minervei Diver vrednic templu i-ați sfințită. întrunirea e lumină! Și lumină s’a făcutii, Și cei-ce ședeau în nopte resaritulă l’au vedutu; Piere ndptea și sclăvia, căci lumina le-a învinsă: Frate-a cunoscută pe frate, mâna liberă i-a ’ntinsă. întrunirea e iubire! Celă de susă și celă de josă, Sortea loră d’acum e una, viitoriulă loră voiosă; în vieță cu credință și la morte întruniți: Lumei luminosă esemplu, însuși cerului iubiți. Fiă dar puterea vostră și lumina întru noi, Și iubirea ’ncingă breulă, ca se fimă una cu voi; Fiă-ne ale vostre chipuri amintiri d’aceste trei, Și tu, cerule de grații, caută blândă spre fiii tei! Z. B. DIPLOMA DE DONAȚIUNE A FAMILIEI „VOYK OLACHUS". Suntem în plăcuta posiție, de a pută publica ună do- cumentă, păn’ acum necunoscută, dar de măre însemnătate pentru istoria poporului nostru. Acela este diploma de donațiune a familiei „ Voyk Olachus'J- din districtulă Myhald (astădl Mehadia), dată acestei familii de regele Ungariei Ludovicii I. la anula 1376, și transsumpt de regina Maria la anulă 1386. Acăstă diplomă, scrisă pe pargamentă, lățimea 31, lun- gimea 22 cm., transcrisă după modulă de scriere de astăzi, este cea următore: Nos Maria dei gratia regina Hungariae, Dalmaciae, Croaciae etcetera notum facimus universis praesentes inspec- turis, quod Demetrius filius Voyk Olachus nostrae maiestatis de districtu Myhald in sua item Serviani Bogdani Thomae et Blasii fratrum suorum uterinorum personis ad nostrae sere- nitatis veniens praesentiam exhibuit nobis quasdem literaș 8 patentes serenissimi principis olim domini Lodovici regis Hungariae, Poloniae, Dalmaciae etcetera genitoris noștri caris- simi felicis recordationis super donatione cuiusdam possessionis Balasnicha vocatae juxta fluvium Balasnicha nominatum in dicto districtu de Myhald existentis per ipsum condam domi- num Lodovicum regem Hungariae patrem nostrum reveren- dum sibi et dictis fratribus suis facta confectas petens nos humili precum cum instantia, ut tenorem earundem praesen- tibus nostris literis patentibus transscribi et transsummi facere dignaremur. Quarum tenor talis est. Nos Lodovicus dei gratia rex Hungariae, Poloniae, Dalmaciae etcetera memoriae com- mendamus per praesentes, quod nos attendentes fidelitates et servitia Serviani Bogdani Demetrii Thomae et Blasii filiorum Vayk Olachorum nostrum, quae iidem in plerisque nostris expeditionibus et specialiter in exercitibus nostris adversus Rascenos et etiam contra Bulgaros motis signanter vero in reoptentione civitatis et terrae Zeuriniensis nostrae studuerunt exhihere maiestati et exhibent in praesenti ac exhibituros se efferunt in futurum, quandam possessionem Balasnicha vocatam iuxta fluvium Blasnicha nominatum in districtu de Myhald existentem, quae propter infidelitatem Ladizlai filii Lehach, qui derelicta fidelitatis via ad partes fugit Transalpinas in despectum nostrae maiestatis et nostro adhaesit aemulo ad nostras manus et regiam nostram collationem devoluta fore perhibetur, eisdem filiis Vayk Olachis nostris fidelibus ipsorum- que heredibus et posteritatibus universis cum omnibus suis utilitatibus et pertinentiis sub suis veris metis et antiquis novae donationis nostrae titulo iure perpetuo et irrevocabiliter absque praeiudicio iuris alieni dedimus, donavimus et contuli- mus ea libertate et consuetudine possidendam, tenendam et habendam, qua ceteri nobiles Olachi districtu in eodem suas possessiones conservare sunt consueti. Praesentes autem sub magno nostro sigillo emanari faciemus, dum nobis fuerint re- portatae. Datum in Wysegrad, în Octavis festi corporis Christi, anno domini M°CCCLXX mo sexto. 9 Nos itaque iustis et legitimis supplicationibus praedicti Demetrii suo et praedictorum fratrum suorum nominibus nostrae maiestati humiliter porrectis reginali benignitate fa- vorabiliter înclinați praetactas literas ipsius olim genitoris noștri quo ad omnes suas continentias et clausulas approbantes tenoremque earundem praesentibus nostris literis de verbo ad verbum nihil addendo nihilque diminuendo transscribi et transsumi facientes eatenus, quatenus eaedem rite et rationa- biliter emanatae et prout veritati suffragantur, eisdem Demetrio et suis fratribus ac erum heredibus salvis iuribus alienis perpetuo valituras ratificam us harum nostrarum testimonio literarum, quas sub magno nostro sigillo dări faciemus, dum nobis fuerint reportatae. Datum Budae, Sabbato proximo post festum beatae Dorotheae virginis et martyris, anno domini M’CCC.LXXX mo sexto. Sub sigilă: Relatio Nicolai de Zeech palatini per Nicolaum Beke. ÎNTRU AMINTIREA Dr. IOANU CRIȘIANĂ. Ținemă a împlini o datorință de pietate, comunicândii în cele următore cuvântulă funebru, rostită de P. Asesoră consist. Nicolaă Cristea la îmmormentarea fostului secretară II. ală Asociațiuneî ndstre și directoră ală școlei civile de fete a Asociațiuneî, Dr. Ioană Crișianu, care cuvântă spațiulă disponibilă nu ni-a permisă a-lă pută publica în Nr. premergătoriă. „Cădut-a cununa capului nostru, pentru acesta s’a făcută durere ndue: întristată este inima nostră, și s’au întunecată ochii noștri". Plângeri V. 16—17. Misiune grea mi s’a venită astăzi. Grea și neașteptată. Misiunea de a conduce la mormântă, la locașulă etern, re- mășițele pământesc! ale stimatului bărbată și iubitului amică, Ioană Crișianu, protopresbiteră, asesoră consistorială și 10 profesorii în seminariulă teologică-pedagogică, la seminariulă „Andreiană¹⁴. După calcul! omenescl eram în drepții se așteptărnă, că densuLH, ca bărbată de 40 ani, adecă într’o etate mai puțină îna- intată, acestă tristă serviță să-lă facă altora mai înaintați în etate și copleșiți de bătrânețe și de necazurile vieții. însă Dom- nulă în sfaturile sale nepătrunse de mintea omenescă altfelă a binevoită. De aceea, avendă înaintea ochiloră noștri sufle- tesci pe dreptulu Iovă, să dicem cu acesta: Fiă numele Domnului binecuvântată în veci! Jalnici ascultători! Vor fi vre-o doue săptămâni, de când mai pe urmă am vorbită cu acum răposatulă în Domnulă. Era sosită din străinătate, unde fusese dusă spre a combate răulă de care suferia, cu ajutoriulă sciințel mediciloră iscu- siți și a-și redobândi sănătatea sdruncinată. Și atunci m’am bucurată vădendă pe stimatulă bărbată și iubitulă amică, după împregiurărl, într’o stare plină de speranță pentru însănătoșare deplină. Băla înse, de care a suferită acum în Domnulă răpo- satulă, se vede că n’a fostă înfrântă. Ea ne a înșelată nu- mai pe toți, câți doriamu însănătoșarea bolnavului, reser- vându-și într’o di a ne surprinde cu atâtă mal neplăcută, precum, durere, ne a și surprinsă, tăbărîndă pe neașteptate asupra prade! sale. Eri dimineță, des de diminăță, se răspândi faima, că Dr. Ioană Crișiană a murită. Faima acăsta înse, se afle ea necondiționată credămăntă? Era prea întristătore, prea grea în consecuențele el pentru noi toți, câți cunosceamu pe răpo- satulă, dar și pentru acel din sferele, în care dănsulă a lu- crată ună șiră frumosă de ani cu neobosită activitate. De aceea faima nici nu putea afla credință numai decât. Omulă așa este făcută. Pănă unde numai pote, se totă spereze. Cu tote aceste faima nu se împedeca și nu slăbia în cursulă el. Mergea înainte și crescea mergendă. 11 în fine eată că deasupra seminariului „Andreiană" fâlfăe stegulă negru. Va se dică, nu mai e faimă, e tristă realitate. La cea dintâiă întrebare, ce însemneză steagulă negru pe edificiulă „Andreianulul" ? respunsulă fu: domnulă profesorii Dr. Crișiană a murită! Și acum când seim positivu, că stimatulă bărbații și iubitulă nostru amică ne-a părăsită; când seim, că nu mal este faimă, care numai să ne sparie, și totuși să ne mai lase în- tre speranță și durere, durerea, durerea ne cuprinde, ne îm- bracă sufletulă întregă. Toți câți sciu simți, toți câți potă simți, toți câți sunt desbrăcațl de preocupațiunl mărunte per- sonale și de vanități, voră simți, ce durere mare a pricinuită mortea iubitului nostru amică și stimatului bărbată Dr. Ioană Crișiană. Prin mdrtea lui am perdută o vidță laboriosă și roditdre. Și când gândimă la activitatea lui, trecemă preste ceea ce a fostă elă pentru familie ca capă de familie. Avem în ve- dere vieța lui publică, cartea deschisă, în care vedem ceea ce a fostă răposatulă în Domnulă pentru biserică, pentru nați- une și pentru patrie. Vieța răposatului așa dară n’a fostă scumpă numai pentru familia sa, nu numai pentru rudenii, amici și cu- noscuți; a fostă scumpă, după cum mai caisei, pentru bi- serica, în care a lucrată ca asesoră onorară ală Consisto- rului archidiecesană, ca profesoră de teologie și de pedagogie, ca servitoră ală altarului Domnului. A fostă scumpă pentru națiune, în sinulă cărei, ca secretariă II. ală Asociațiuneî transilvane pentru literatura română și cultura poporului ro- mână, în decursă de mai mulți ani, a fostă membru activă ală comitetului Asociațiuneî și ca directoră ală Institutului de fetițe din Sibiiu a reînsuflețită ordinea și progresulă. Deci, când vedemă acum în sicriulă, ce stă înaintea nd- stră, pe celă ce a fostă atâtă de însuflețită, atâtă de activă pe tote terenurile folositdre, zăcendă mortă și fără de suflare, se nu fimă cuprinși de durere? 12 O! da, avem totă dreptulă să strigămă și noi cu pro- roculiî: „Căijut’a cununa capului nostru, pentru acăsta s’a făcută durere mare: întristată este inima nostră, și s’au întu- necată ochii noștri". O! da, să strigămă. Căci durerea mare trebuie se fie când cugetămă, că activitatea defunctului, atâtă de spornică și de folosităre, este sistată pentru noi în vieța acesta pentru totdeuna; când cugetămă, că speianțele, care le aveamă dela activitatea lui ulteridră, sunt ciontate. Pentru că acela, despre care fericitulă George Barițiă (Jicea, nu odată, că pe alții trebue să-I îndemne omulă la lucru, ear pe dănsulă, adecă pe defunctulă, să-lă oprăscă, căci lucră prea multă, neținâudă cont de puterile sale fisice, s’a mutată dintre noi și din acestă lume. Dar pe când ne dore pentru că prin mdrtea bărbatului și amicului stimată simțimă . perdere pe terenulă activității publice, putem fi nesimțitori pentru durerea din causa irepa- rabilei perderl, ce îndură familia? Când cugetămă, că iubita sa soție, cu carea abia ună deceniă a trăită în fericire, a rămasă fără de raijimulă unui capă de familie, cu tătă purtarea de grije pentru drăgălașii copil și pentru tdte greutățile familiare, putemă fi noi ore nesimțitori? Să nu se simtă 6re nimic în internulă inimel nostre, când ne cugetămă la copiii rămași fără tată, în eta- tea cea mal fragedă, -cari când voră vedă pe mama loră, în retragerea căsniciei sale, plângăndă, în innocența loră voră în- treba-o: „De ce plângi mamă?" „Tata cândă vine acasă?" „De ce al lăsată să-lă pună în mormântă?" Și apoi preste durerea socrei defunctului, care a ținută loculă de mamă de când a întrată în căsătorie, preste a so- rorel sale, a cuinnațiloră, cumnateloră și a tuturofră rudeni- iloră, pentru care răposatulă era mândria neamului, putemă , trece fără durere ? Durerea loră se împreună cu durerea nostră. Se plângă dar și se plângemă cu toții, (Jicendă cu proroculă: „Cine va 13 . da capului meii apă, și ochiloră mei isvăre de lacrimi...." „căci nu este durere, ca durerea mea“. Se plângă și se plângemă, pentru că o viăță dedicată binelui bisericei, națiunei și patriei din cele mai fragede ti- nerețe, s’a stinsă. Unde este recompensa pentru ostenelele și truda lui ? Elă care de cândă, din casa preoțescă din Șdrd a plecată la scolă, a avută să se lupte cu tote neajunsurile; elă care a trebuită, pe lângă învățătură, să-și câștige și mijlocele de subsistință; elă Care după ce a terminată gimnasiulă și teologia aici în Sibiiă, s’a stră- duită se merite spre a pută trece la una dintre universitățile cele de frunte ale Germaniei, unde a luată gradulă de Dr. în fi- losofie, eată că atunci când era se lucre și după lucru să se bucure de ostenelele și tigoririle sale, nu mai este între noi.... Este justificată, durerea, căci mare e perderea, și fiindă mare perderea, mare trebue să fiă și durerea nostră. Se dăm dar tributulă plângerel, căci avem causă și da- tori suntem cu dănsulă. Inse pănă aci și nu mal departe! Căci, dăcă suntem datori se dăm tribută de lacrimi pentru durerea năstră, să nu uitămă, că Apostolulă poporeloră (jice, se nu plângemă ca cei ce nu aă nădejde. Pentru noi răposatulă în Domnulă trebue să seim că nu este perdută, ci numai despărțită! Ear despărțirea acăsta ne pote supăra, ne pote întrista; însă creștini fiindă, nu ne păte duce, nu este permisă să ne ducă la desperare. Au nu am audită și astădi din cuvintele Apostolului poporăloră, că earăși vom învia; că cei rămași ne vom răpi în nuori, ca pururea cu Domnulă să fim ? Dar. și pănă atunci are se esiste legătură între noi și reposatulă în Domnulă. Este iubirea spirituală creștinăscă, care susține legătura între cel rămași și între cei mutați de aici. De aceea cine va pută crede, că iubirea reciprocă dintre răposatulă și noi are se se cionte în momentulă când cosciugulă va fi dată momentului, ca cu peatră să se acopere? 14 Cuvintele răposatului în Domnulă, lucrările lui aă și mal departe să susțină legătura între densulă și între noi, cari am trăită cu dănsnlă. Legătura acăsta se va estinde și asupra urmașiloră noștri, cari se voră întâlni prin tradițiune cu cuvintele lui și prin studiă cu lucrările lui. Sigură, că nu numai întristata familie, nu numai cole- gii și contemporanii lui amici și cunoscuți, ci și mulțimea de discipoli, din timp mal bine de ună 'deceniă, sunt totă ațâți propagatori ai ideiloră, al fapteloră și lucrăriloră sale pentru timpuri îndepărtate. Dar și pănă atunci răposatulă în Domnulă cu sufletulă seu va fi acolo, unde înălțămă și trimitemă rugăciunile no- stre, ca să se împreune cu ale lui, acolo unde nu este du- rere, nici scârbă, nici suspinare. Unde este locă de odichnă, unde, dice Apostolulă poporăloră, că ochiulă omenescă nu a pătrunsă și unde omulă va vede ceea ce la inima pămentu- teniloră nu s’a suită. Eată, triști ascultători, în scurte cuvinte motive puter- nice, de a nu ne lăsa să fimă stăpâniți de durere și de a pune stavilă lacrimiloră năstre, ci mai vărtosă prin rugăciuni să căutăm, ca timpulă cât suntem despărțiți, să ne facemă vrednici de ceea ce răposatulă în Domnulă este învrednicită. Viăța lui dedicată iubirei familiei, bisericei, neamului și patriei sale, l’aă învrednicită a pută cu îndrăsnire fiice înaintea scaunului Dreptului Judecătoriă: „Luptă bună m’am luptată, cursulă l’am plinită, credința o am păzită “, și a autjlit dela acela cuvintele pline de mângăere cerescă: „Bine slugă bună și credinciosă, peste puține ai fostă credinciosu, preste multe te voiă pune, întră întru bucuria Domnului teu“. Dar și pănă atunci, luândă îndemnă din viăța răposatului, se o întocmim pe a năstră astfelă, încâtă la revedere, la întâl- nire, când vom fi chiămați de glasulă trimbiței Archangelulul, cu toții să auce, că acestă dinotheriă este celă mai mare din cele cunoscute pănă acum. Biblioteca universității din Cernăuți, după raportulă pe 1892/3 ală rectorului Dr. Voiuțchi, a trecută ceva preste 100,000 volume. Pentru sSrbarea iubileului literară de 50 ani ală lui Mauriciă Jâkai s’a constituită, sub presidiulă onorară ală archiducelui losifu, 28 unu comitetu imposantu, compușii din somități bisericesc!, aristo- cratice, finanțiare și literare ale țerei. Comitetulă a esmisă unu apelă cătră biserici, comitate, orașe, scole, reuniuni etc.. a veni în ajutorii! întreprindere!, abonând! cu câte 200 fl., la o edițiune de lucsu a tuturor! scrierilor! iubilarului. Dobândind! din 1000 abonamente 200 mii florenî, Comitetului cu 100,000 fl. va se scotă acestă edițiune, ear 100,000 fl. i-a și predată distinsului scriitorii ca donu „națională". — Soțietatea „Concordia¹¹ și-a ținută adunarea generală în „Vatra- Dornii". în totă percursulă dela Cernăuți pănă acolo Comitetulă a fostă întimpinată de inteligință și poporă cu cea mai mare căldură ; în adunare, afară de obiectele puse în programă, s’aă discutată și s’aă luată decisiuni și pentru lucruri de natură culturală: înființa- rea unui gimnasiă în Câmpulungă, a unei scole superiore de fete în Cernăuți, a unei none bance naționale în ținutulă acela. Soțietatea „Scâla română" din Suceava, înființată la 14 Sep- tembre 1883 prin stăruința profesorului Stefureacu, a serbată la 22 Septembre aniversarea 10. a esistinței sale. Ea a dată în anulă trecută ajutore pentru tinerimea școlară de tote categoriile în suma de 2182 ti. 83 cr. Serbarea s’a făcută cu deosebită bucuriă, raportând! comitetulă asupra donațiunei Vasile Cocârlă, de carea ne ocuparăm! și noi la altă locu alu numărului ultimă. Nu voim a decide, decă e lipsă mare de învățători, ori e laudă pentru învă- țătorii noștri din Transilvania; destulă că învățătoriulu Țurcanu a propusă, se se aducă din Transilvania învățători, cari se ajute ca progresul! să se comunice mai repede păturilor! interiore ale poporului. Propunerea s’a dată comitetului spre studiare. „Scola română" face frumdse progrese, are o filială, a fundată o bibliotecă de 3U00 tomuri pentru școlarii din Suceava etc.: dar se plânge pentru nesuficientulă interesă din partea bărbățiloru, pe când so- țietatea ddmneloru române are de patru ori ațâți membri ca dânsa. O nâuă bancă româniscă. în Verșețu e pe cale a se înființa o bancă romănescă de credită și economii. Capitalul! soțialu va fi de 100,000 fl., și seva aduna prin 2000 acțiî ă 50 fl. Succesă bunul Ună incendiă mare, care a isbucnitu lunile trecute în Damascu, în câteva 6re prefăcu în cenușă moșia Omajaden, una din cele mai vechi și mai pompose moșee muhamedane. Aceea se crede a fi fostă biserică creștină, zidită pe la anulă 400 de împăratul! Ar- cadiu și închinată S. Ioanu Botezătoriuiu. pe la anulă 700 a fostă răpită dela creștini și prefăcută în moșee. 29 Membrii Ateneului românii din BucurescI, sub presidiulă dlui C. Esarcu, au stabilită programulă lucrăriloră și conferințeloră, ce se voră ține în curentulă acestei ierni. împărțindă-se conferenția- rii în secțiuni, secțiunea literară și de bele-arte își alese președinte pre dlă V. A. Urechiă, cea de sciințe politice pre dlă C. Esarcu și cea de finanțe positive pre dlă P. Aureliană. S’a discutată și cestiunea înființare! unui buletină ală Ateneului. La esposiția internațională din San-Francisco (California), ce se pregătesce, va fi ună pavilonă anumită pentru Românii, Sârbii și Muntenegrinii americani, ală căroră numeră trece preste 25,000 persone, și cari voră espune manufacturi din patriile loră, spre a le face cunoscute în lume. Fundațiune nouă. Precum se scie, Bucovinenii din inciden- tală iubileuluî de 50 ani de preoția ai venerabilului mitropolită Silvestru aă înființată o fundațiune pe numele în. P. S. Sale, cu menirea a se da dintr'ânsa stipendii la eleve ortodocse din Buco- vina, cari se prepară pentru statală învețătorescă. Precum se vede din raportulă comitetului, acestă fundațiune acum la 4 luiĂ dela înființarea sa, în curândă va da 2 stipendii ă 50 fl — Sațietatea „Junimea^ din Cernăuți publică în „Gaz. Buc.“ raportulă >eă pe anulă espirată. Raportulă e scrimă în stilă alesă, și vedesce concepțiuni, simțeminte și aspirațiuni nobile și preste totă aretă ună însemnată progresă. Pentru gimnasiulă din Blajă publică dd. losifă Hossu, direc- toră și Ioană Germană și Alecsiă Vidă, profesori în foile nostre ună căldurosă apelă: a se face contribuiri benevole, prin cari acelă in- stitută culturală se potă eși din starea precară materială, în carea se atiă. Totă asemenea și V. Consistoriă metropolitană de acolo. Colectele aă și începută a încurge și se publică prin <|iare. Bam-e românesci. Din „Compasulă românescă“, edată acum prima oră de dlă N. Petra-Petre-cu din Brașovă, estragemă, că poporulă nostru din patriă are de presentă 33 bance, ear în în- ființare se află 7, și așa numerulă loră îu curândă va fi de 40. Din aceste se vină pe Transilvania 23. Cea mai vecbiă este „Albina" din Sibiiu înființată la 1872. Noulă gimnastă din Buzeă, care porta numele „Alecsandru Hașdeă“, s’a Inaugurată la 9 Novembre c. cu mare solemnitate, fiindă de față și ministrulă de instrucțiune publică Tache lonescu. Noua clădire este una din cele mai frumose din Buzeă și provă- dută cu tote cele de lipsă. 30 DARE DE S&MĂ a comisiunei esmise pentru esaminarea raportului generalii alU Comitetului și eventualelor^ propuneri. Onorabilă adunare generală! Urmândă însărcinării, cu care ați binevoită a ne distinge în ședința de eri a Asociațiunei nostre, avem onore a ve relata, că întrunindu-ne eri și astădi amu luată la amănun- țită desbatere raportulă generală ală comitetului d-vostre și propunerile întrate. Resultatulă studiului nostru îlu împărtă- șimă în următorea dare de sămă, care pasă de pasă urmă- resce espunerile din raportă, însoțindu-le cu aprețiările și propunerile nostre. întocmai ca și comitetulă, cornisiunea d-vostre are trista datorință, a începe raportulă săă cu reamintirea gravei și ireparabilei perderi, ce a îndurat-o Asociațiunea nostră prin trecerea la altă viăță a neuitatului ei președinte George Barițiă. Comitetulă centrală ală Asociațiunei, deși costernată prin o perdere atâtă de mare, a sciută totuși se dee marelui mortă onorurile acele, ce i se cuveniau cu atâta dreptă. înmormântarea arangiată de comitetă a fostă întru tote îm- punătore, și pe când de o parte a onorată comitetulă și Aso- ciațiunea, de altă • parte onore a făcută întregului poporă română, dândă dovadă, că acestă poporă își scie pre bărbați săi și în stare este ai și onora după merită. Ca memoria lui George Barițiă se rernână perpetuată și prin monuminte esterne și văzute, comitetulă d-văstre a dispusă consacrarea unui numără din foia Asociațiunei esclu- sivă în onorea memoriei lui, și totodată a luată inițiativa creării unui fondă înscrisă după ilustrulă nume alu lui „Ge- orge Barițiu cu destinațiunea, ca din acela se se creeze premii pentru producte literare și locuri libere pentru eleve în internatulă Asociațiunei. Menirea acestui fondă nu se putea ficsa mai potrivită. Publicistica română pe Barițiă îlă numesce Părinte. Inter- natulă Asociațiunei pănă la mdrte a rămasă „puiulă tatii" ală lui George Bariță. Pututus’ar fi, ca fondulă întemeiată întru amintirea lui George Barițiă să primescă altă desti- națiune, decâtă promovarea literaturei române și desvol- tarea internatului Asociațiunei. 31 Și ca fondulă acesta să fiă și mal însemnați!, comitetulă a dispusă, ca sumele, ce voră întră ca amintire pentru iubițil răpo- sați, se fiă adause și ele la fondulă George Barițiă, în convin- gerea, că o destinațiune mai potrivită și așa n’ar pută să le dee. Credem, că onorata adunare generală este deplină sa- tisfăcută cu pașii aceștia ai comitetului, și tocmai de aceea ni se pare a tălmăci sentimentulă comună, esprimândă co- mitetului satisfacția și mulțemirea adunării generale. Și după acestea putemă trece la espunerea și apreția- rea ramuriloră singuratice ale comitetului. I. Despre ședințe. Comitetulă conformându-se prescriseloră din statute a ținută în fie care lună câte o ședință, și când lipsa cerea și mai multe. Numărulă totală ală ședințeloră a fostă 15. Comitetulă pe lângă resolvirea acteloră curente a făcută disposiținnile de lipsă și pentru esecutarea concluseloră luate ' în adunările ndstre generale anteridre și totă odată s’a silită a folosi mijlocele materiale disponibile ale Asociațiunei pen- tru necesitățile ei administrative, culturale și literare. în specială comitetulă și în anulă espirată a împărțită stipendii și ajutore la 22 tineri și 15 eleve, urmândă prin- cipiulă, ca stipendiile și ajutorele aceste să le primdscă numai tineri de aceia, cari aă legitimată ună progresă și o purtare morală deplină corespumjătore. La acestă locă comisiunea d-vostre e de părere că, fără a face propunere concretă, să roge a încuviința, ca de aici încolo comitetulă la împărțirea stipendiiloră și ajutdreloră să fiă cu posibilă considerațiune la despărțemintele Asociați- unei, nisuindu-se pe câtă voră permite împregiurările, a îm- părtăși cu câte ună stipendiu seă ajutoră pre câte ună tinetă din fie-care despărțământă. în chipulă acesta comisiunea d-vostre spereză, că interesulă față de prosperarea Asociațiu- nei ndstre s’ar potența din di în di. La titlulă acesta ală stipendiiloră și ajutdreloră, datori suntem a releva ajutoriulă de 1000 fl. votată pentru scopu- rile Asociațiunii din partea adunării generale a institutului de credită și economii „Albina", și celă de 200 fl., pusă la disposiția comitetului din partea dlui Dr. Maniă notară pu- blică în Oravița. Atâtă acționariloră dela „Albina" câtă și dlui Dr. Maniă cuvine-se ca adunarea să-și esprime mulțumirea sa. 32 Stipendiulă de 500 fl., votată în adunarea generală dela Hațegă pentru asigurarea unei sucrescențe a puteriloră di- dactice la scola de fete a Asociațiunei, nu s’a putută încă conferi, de 6re-ce concurenții nu aă întrunită condițiunile din concursă. — Stipendiulă a rămasă deci disponibilă. Credem, că adunarea va avă să autoriseze comitetulă, să scrie pentru acestă stipendiă ună noă concursă, ca scola să nu rămână lipsită de puterile didactice pretinse de lege. Deciși unile luate în adunările nostre anteriore comitetulă după putință le-a esecutată. în specială a) a introdusă sistemulă de contabilitate modernă, asupra căruia va ave să-și dee votulă seă comisiu- nea finanțiară; b) a îndusă numele binefăcătoriloră Asociațiu- nii în cartea de aură; c) a procurată portretele fericițiloră președinți al Asociațiunil Andreiu Bar. de Șaguna^ Ladislau Bar. Poppu^ Timoteiu Cipariu, lacobu Bologa și George Barițiii; d) k făcută disposiții pentru publicarea opereloră literare premiate ale domniloră Ioană P. Reteganulă, Simeonă Stoica și Titu Budu; ej a stăruită pe lângă despărțeminte să-și trimită înainte numele delegațiloră la adunările gene- rale ; j) asemenea a învitată tote direcțiunile despărțeminte- loră, să arete totdeuna cașurile de morte, ce s’ar ivi între membrii Asociațiunei. Conclusele privitore la contopirea fonduriloră mai mici, la revisuirea unoră paragrafi din statute, la pertractarea cau- seloră și cestiuniloră literare în ședințele publice ale adunării, la aranjarea de esposiții industriale și agricole în locurile adunăriloru generale, comitetulă din motive plausibile nu le-a putută esecuta pănă acum. însă și acele parte sunt pe cale de a fi esecutate, parte se voră esecuta mai târ