Apare la 15 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ?I CULTURA POPORULUI ROMANO. Nrnla 11. S1BI1C, 15 novembre im. Annlft XXIV. t Cu durere aducemu la cunoscința on. public, că l>r» loanu Oîsianii, Asesorii consistorială, Protopresbiteră, profesoră semi- narială, fostă secretară II. ală Comitetului Asociațiunei și directoră ală scâlei civile de fete a aceleia, a încetată din vieță la 9/21 Octobre a. c. în etate de 40 ani și la 11 ani de activitate profesorală. îmmormentarea iubitului nostru defunctă s’a făcută Luni 11/23 Octobre cu frumosă solenitate. Fiă-1 memoria eu laudă! Sibiiu, 12/24 Octobre 1893. . Redaețiunea „Transilvaniei'⁻. CUVfiNTULU PRESIDIALU alu d-lul vicepreședinte Dr. Ilar ionii, Pușcariu la deschi- derea adunărei generale a Asociațiunei transilvane, ținute la 10'122 și 11)23 Octobre a. c. în Năseudu. Prea onorată adunare generală! Prea stimați Domni și Iubiți frați 1 Ună simțemântă de adencă mulțumire cuprinde inimile ndstre, de câte ori partea cea mal aldsă a naționalității ndstre, care o face inteligința, o vedem întrunită spre vre- ună scopă salutară, care tinde la binele obștescă ală nea- 22 338 mulul nostru. Unu scopu salutară, care ară fi mal pre susă, de cum este literatura și cultura unul poporă, nu esistă. A încerca să demustru acestă adevără prin argumente, ară însemna astăzi a desconsidera înteligința D-V6stră, cari prin presentarea aici într’ună numără atâtă de frumosă ați dată eo ipso cele mai eclatante probe, că ați cuprinsă pe deplină scopulă, ce cu toții nizuimă a se realisa și genera- lisa totă mai multă la poporulă nostru românescă, care po- sede cele mal favorabile disposițiunl intelectuale. Bucuria nostră, că ne aflămă astăzi întruniți aici pentru promovarea și realisarea unul scopă măreță, numai o tristă împrejurare o.conturbă, că adecă lipsesce dintre noi neui- tatulă nobiliilă bărbată George Barițiu^ președintele Asoci- ațiunei nostre, care în luna lui Maiă a anului acestuia a trecută la cele vecinice, însoțită de gratitudinea unul poporă, ce va rămână totdeuna recunoscătoriă pentru lucrarea sa neobo- sită pe terenulă literaturei române și pentru sacrificiile aduse în favorulu culturei poporului română. După ce-românii din tdte părțile în deosebite rânduri și-aă manifestată doliulă săă pentru ireparabila perdere încă cu ocasiunea înmormâritărei scumpului bărbatu George Barițiă, cred a fi de demnitatea adunării Asociațiunei, ca încă acum la întrunire în prima ședință să onorămu prin rădicare adu- cerea aminte a prea demnului președinte ală Asociațiunei, și totdeodată prin actă protocolară se dăm espresiune doliului nostru profundă. Și acum fiindă eă chiămată în calitatea mea de vice- președinte ală Asociațiunei, a ocupa acestă onorifică loc și a conduce o adunare atâtă de strălucită, în consciințâ neajun- seloră mele nu-mi rămâne alta, de cât a ve cere indulgența d-vostre binevoitore, de cumva nu voiă pută pe deplină corespunde acestei însemnate și grele chiămări. Strălucită adunare! întorcându-ne privirea asupra problemei Asociațiunei nd- stre, e bine și de folosă, ca cu ocasiunea adunăriloră generale ale 339 Asociațiunei sâ ne dăm sema despre scopulă el, despre mijlăcele ' pentru realisarea scopului; e bine și de folosii mal departe, să cunoscemă ce s’a lucrată în trecută pe acestă terenă, ce și-aă cugetată dela începută antecesorii noștri, când înainte cu 33 ani aă înființată Asociațiunea năstră, și întru cât noi cel de astăzi suntem în cursulă ideiloră loră și în calea cea bună. Numai fiindă în totă momentulă conscil de ceea ce voim și avem datorința a voî, vom fi în stare sâ corespun- dem misiune! năstre culturale. Dâcă vom ceti protocolele celoră dintâi adunări generale ale Asociațiunei, vom vede, că înaintașii noștri, cuprinși de simțemântulă redeșteptării și aflândă la poporulă română ună golă mare pe terenulă literaturel și ală culturei, din causa timpuriloră asupritâre ale trecutului, cu ună zelă febrilă și cu ună entusiasm aă pășită la lucru și aă înființată acestă paladiă ală museloru, care se numesce Asociațiunea transil- vană pentru literatura română și cultura poporului română. Dintre bunii bărbați inspirați de nobilă sentimentă cel mal mulțl au trecută la cele eterne. Mulțl dintre noi am cunoscută figurile mărețe, a Ma- relui metropolită Șaguna, primului președinte ală Asociațiunei, a bunului și zelosului metropolită Șuluția, a lui Cipariu, a lui Basiliă bar. Pop, a lui Bologa, a lui Barițiu-, ș. a. Mulțl dintre noi am fostă martori la faptele loră, seim și cunoscemă, ce aă lucrată el, eară generațiunea mai tinără și posteritatea potă învăța din scrierile loră, din cuvântările loră și din protocolele adunăriloră generale ale Asociațiunei nostre, ce va se di că labore, iubire, devotamentă cătră nea- mulă seă. . . Din acea pleiadă de bărbați nobili și distinși puțini mai sunt între noi. Acestora li-a destinată provedința divină sfi mai împletâscă și mai mulțl lauri în cununa loră binemeritată. Dâcă cetim cu atențiune cuvântările și disertațiunile bărbațiloră noștri de litere, desvoltate la primele adunări 22* ³⁴⁰ ■ generale, a unui Cipafiă, Gavriilă Munteană, Barițiă, Cav. Pușcariă ș. a., cari disertațiunl conținu unu felu de programă pentru Asociațiunea ndstră, ne convingemă, că unulă vor- besce cu tăria convingerii sale despre statorirea cât mal în grabă a unei ortografii în scrierea românescă, altulă despre compunerea unui dicționară ală vocabuleloră limbei româ- nescl, altulă de adunare de documente, diplome și de cărți vechî, altulă propune pentru realisarea acestoră scopuri mă- rețe înființarea de secțiuni scientifice ș. a. Esaminândă, ce a realisată Asociațiunea nostră din acest programă, trebue se recunoscemă, că ea n’a ajunsă încă a ficsa o ortografie pentru toți românii, ea a abscinsă deocam- dată dela facerea unul lecsiconă, și dela înființarea și susți- nerea secțiuniloră scientifice, pentru că problemele acestea de cea mal mare însemnătate pentru literatura română și cultura poporului română, împreunate cu spese, ce întrecă puterile materiale ale Asociațiuneî, în decursulă timpului au ajunsă în mâni mal puternice. Academia română din Bucu- rescI, care în scurtulă timpă ală desvoltărel sale a ajunsă a dispune de mijldce materiale mal însemnate și a trasă în sinulă seă bărbați de litere din tote părțile locuite de români, _ să sperămă, că ne va da deslegarea cea mal norocosă a ace- loră probleme. Asociațiunea nostră a trebuită să-și măsore puterile sale, a trebuită se ia rolulă de sodală pe lângă măestrulă celă mare. în vederea acestora nimenea nu va pută nega, că Asociațiunea și-a împlinită datorința cu scumpătate. Ea de 25 ani incdce a edată o foiă a sa pentru publicarea de documente istorice, scrieri literare, istorice, economice ș. a. Ea din mijlocele sale modeste și pănă acum a îmbărbătată și a-căutată a grupa în giurulă săă pe scriitorii noștri mal talentațl, a premiată mal multe scrieri de valore și de folosă pentru poporă, au tipărită și tipăresce cu mijlocele și sub auspiciile sale documente istorice și diplome nobilitare, ce 341 privescii pe români și sunt de o valdre mare pentru istoria ndstră națională; a conlucrată la desvoltarea meseriiloră prin ajutoriri materiale, a încuragiată industria națională prin es- posițiunile făcute la Brașov (1862) și la Sibiiă (1881), a creată și împărțită sume considerabile ca stipendii pentru studenții români talentaț! și lipsiți de mijloce, a înființată și susține o scolă civilă de fete cu internată, în care se adă- postescă fetițe din tdte părțile locuite de români ș. a. ș. a. Nu a făcută prea multă, dară destulă în împrejurările de față, și ce a făcută, a făcută bine și cu judecată matură, neprecipitândă pașii săi fără de folosă. Au rămasă încă multe de tăcută. între altele să nu uitămă sfatulă, ce ni l’a datu fericitulă literată Cipariă (în disertațiunea ținută în anulă 1862 cu ocasiunea adunărei generale a Asociațiunei în Brașovă), care așa se esprimă „de interesulă nostru publică ală româniloră și ca obiectă demnă de scopulă societății, ară fi adunarea monumenteloră piețiose (cărți și manuscrise vechi în limba română), pănă ce nu se prăpădescă cu totulă, și încă în esemplare com- plete, nu numai, ci și publicarea loră, său celă puțin a unora mai interesante din trânsele, în adevără nu numai ca să ne folosim de argumentulă loru, carele mai în tdte e demn de cunoscință, ci și mai vertosu din respectulă limbei întâile monumente ale literaturei românesei, așa precum facă și tdte națiunile, cari își prețuescă naționalitatea și limba loră“. Totă Cipariă ne recomandă înființarea unei biblioteci, de cărțile vechi românesc! tipărite și manuscrise din timpurile mai vechi. Eată dară, domniloră, o lucrare, la care fie-care din noi să pote angaja, o lucrare, care este de celă mai mare folosă și potrivită cu scopulă Asociațiunei. Asociațiunea a dată și pănă acum impulsu la aceste lucrări, și nu se pote nega, că s’a și aretată între literațil noștri români ună in- teresă viă pe acestă terenu. 342 Nu numai academiile și societățile literare de t<5tâ spe- cialitatea, dar și privațil, încât Ie ajungă mijldcele și sunt spriginițl de publiculă inteligentă, și-aă făcută de cea mai pronunțată ocupațiune, de a. aduna și eternisa tote urmele istoriei și limbei loră. întrebarea pdte așa dară fi numai, că ce urme, ce mo- numente, în deosebi ce documente potu avd valore de a fi publicate. Academiiloră și societățiloră literare, istorice, archeolo- gice etc., le staă la disposițiune îndestulitore, potă dice, copleșitore — archivele publice și private; pe când chiemarea privațiloră, după natura lucrului, trebue să se restringă la documentele, ce sunt încă risipite, pote și ignorate pe Ia particulari. înainte de anii 1830 neavândă jurnale periodice, fap- tele nostre istorice le însemnaă în liniamente generale nu- mai puținii chronicarl, eară jurnalele, ce au începută a se ivi după aceea, încă n’aă putută cuprinde totă, —- prin urmare ori-ce nu s’a publicată pănă acum și privesce tre- cutulă nostru, ne dă materială binevenită pentru de a fi publicată, cu deosebire manuscrise de totă feliulu, inscripți- unile monumentale, ruinele edificiiloră istorice, legendele de- spre acelea etc. în deosebi, ce ne privesce pe noi românii din țările Cordnei ungare, de 6re-ce vieța ndstră publică s’a concentrată mai cu samă pe terenulă bisericescă, aci aflăm ună terenă destulă de largă de a mai găsi atari urme istorice. înainte de toți literatulă Timoteiă Cipariă a cunoscută între români valorea și însemnătatea documentelor^ limbistice și istorice pentru români, și a începută ca o albină încă de pe la anii 1846 a le aduna și a le aduce la lumină pentru lumea literară. 343 Scrierile sale pe acest terenă sunt destulă de însemnate, și posteritatea va fi pururea cu deplină recunoștință, pentru ostenelele puse pe acestă terenă. Ce a făcută Cipariă se păte privi numai ca ună înce- pută, care era trebuință a se continua. Metropolitulă Andreiă bar. de Șaguna în anulă 1859 sub Nr. 953 din 19 Sep- tembre a făcută ună apelă cătră preoțimea din eparchia sa, a aduna totă feliulă de documente vechi, precum și a culege datele din tradițiunea poporului despre biserici și mănăstiri din țâră și despre evenimente remarcabile din viâța politică și bisericâscă a poporului română. Acestă apelă n’a rămasă fără resultată, pentru că a încursă unu materială frumosă, pe care Șaguna l’a esploatată și folosită pentru începutulă unei istorii bisericesc! naționale a româniloră. Materialulă prețiosă despre numărulă însem- nată de mănăstiri în Ardeală, ce se află în istoria lui bisericâscă, edată în tipariu ca manuscrisă, este de a se mulțumi acelei încercări. Nu puțină a contribuită ierarchil noștri români de ambe confesiuni în acestă direcțiune pe la anulă 1862, când la rugarea dlui I. Cav. de Pușcariă aă adunată -prin protopresbiteri și i-aă comunicată datele privi- tore la familiile nobile române, ce compună o frumâsă co- lecțiune de documente. încă mal sunt scrisori vechi, diplome, ce privescă fa- miliile române, apoi manuscripte și cărți vechi, aruncate ici și colea, care pănă acum mai multă întâmplarea le-a con- servată, decâtu îngrijirea omeniloră; fără îndoială multe prin negrijă s’aă perdută, este ora a unspr&Jecea, ca să le adu- nămă pe cele ce se mal află. Lucrarea acesta nu este de unulă, de doi, ci este o lucrare destulă. de însemnată pen- tru a să angaja la ea mal mulți, sâă mal bine dicândă, toți românii inteligențl. 344 Asociațiunea n6stră este fătulă unui entusiasm, care s’a manifestatii în întregii poporulă românii setosă după o insti- tuțiune culturală, care să împreune pe toți românii din patrie. Ea este unica insthuțiune în feliulă său, ală cărui scopă sânta, salutaria și binefăcătoriu ne face a ne întruni în totă anula odată și cu bucurie a da mâna unuia altuia ca frate la frate. Ne-am adunata de astă dată aici, invitați și atrași de iubirea frațiloră noștri din Năsăudu șî ținuta. Nu pentru prima 6ră ne aflămu astădi aici. în anula 1870, așa dară după 10 ani al esistenței Asociațiunei, cu mare succesu și cu multă bucuriă și-a ținută aici Asociațiunea nostră adunarea sa generală. Decă Brașovulă cu esposițiunea sa din a. 1862 a dată Asociațiunei nostre mare lustru, trebue să dicemu de Năsăndă, că n’a rămasă îndăretă cu sacrificiile aduse pe altarulu cul- turei nostre naționale. Mai multă de 7000 fl. a adusa prinosu alu iubirei de neamfl comunele din fostulă districtă ală Năsăudului. Dară nu numai acestea sunt, ce pe românulă Năseudeană l’a caracterisată între frații sei ca iubitoriă de progresă culturală și l’a distinsă cu cele mai frumose virtuți cetățenesc!. Tacă la acestă locă de gloria, și numele celu bună, ce și l’a câștigată pe câmpul ă de luptă pentru patriă, împă- cată și rege, și me mărginescă a aminti, că cu 100 ani îna- inte de acăsta s’aă înființată în Năseudă o scdlă centrală, din care a eșită o inteligință însemnată dintre civili și mili- tari. La anula 1837 s’aă creată în tote comunele grănițe- resci fonduri pentru scole din acesta ținută ; eară în anii 1851 a dată pentru scole fondulă de montură cu ocasiunea desfi- ințărei grăniței. în a. 1861 a donată pentrn scole partea cea mal însemnată din venitulă regaliiloră, cari tote la olaltă taiă în sute de mii floreni. Așa a fostă posibilă, a se înfi- ința gimnasiulă mare din Năsăudfl, unde o mulțime de tineri 345 și-au priimită și își priimescă crescerea și instruirea superiorii în limba maternă. Când avem dară norocirea a ne afla cu adunarea ge- nerală, a Asociațiunei de noă între frații noștri iubiți dela Năsăudu, nu potă să vă întimpină mal bine, de câtă cu cu- noscută clasica salutare : „ Salve Romuli parva nepos'-'- / Declară adunarea generală de deschisă. RAPORTtJ GENERALĂ ală comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română ți cultura poporului română despre activitatea sa în decursulă anului 1892. Onorată adunare generală/ Comitetulă, ce vine a Vă presenta deastădată raportulă săă, stă sub durerosa impresiune a irreperabilei perderi, ce a îndurată Asociațiunea în ^iua de 2 Maiă n. prin trecerea la veciniciă a neuitatului săă președinte George Barițiă. Pe acea pagină de doliă a istoriei, unde însămnată va rămână pentru tăte timpurile ultimulă ceasă ală vieții trecătore a acestui bărbată trimisă de provedință la poporulă română, națiunea recunoscătore a Imprimată neperităria amintire a aceluia, care, aprope șese decenii de-a răndulă și-a legată nedespărțită numele de renașcerea nostră națională și cul- turală. Dreptă espresiune pregnantă a acestei renascerl s’a creată cu eminenta sa conlucrare Asociațiunea năstră, și nu a ră- masă ună singură momentă de rodnică activitate dela inte- rn eiarea ei pănă cândă mortea crudă a ruptă din mâna lui George Barițiă condeiulă săă sublimă, care momentă să nu porte timbrulă ingeniulul organisătoră ală secretarului I. și mal apoi ală președintelui de piă memoriă George Barițiă. Analele Asociațiunei nostre voru preda posterității ne- obositulă zelă și neasemănata arddre, care George Barițiă. 346 cu o abnegațiune catonică le-a puști întru realisarea aspira- țiunilorfl nostre culturale. Nu este deci aici loculfl, de a face panegiricul!! acțiuni- lortt repausatulul nostru președinte, cari s’afl aprețiatu cu gratitudine și admirațiune și în decisiunile ședinței estraor- dinare a comitetului nostru ținute la 21 Maiti n. 1892, din incidentulu dilei octogenare a vieții lui atâtti de bogate în fapte; totti ce voimti este sti aretămu, că comitetulti D-Vostră, atinsti în prima liniă de doliulu generalii, a căutatu se-și ma- nifesteze într’unu modu demnti de Asociațiune sentimentele de profundă jale în fața catastrofei, ce l’a ajunsti în dina de 2 Maiti â. c. Comitetulti, convocatfl îndată după mutarea la cele eterne a preaiubitului său președinte, a adusu în mijloculu unei adânci consternațiunl decisiunile date publicității în numerulu din Maiti anulti curentîi alu foiel Asociațiunei „Transilvania¹¹, consacratti esclusivti memoriei creatoriului acelui organti: George Barițiti. în acestti numtirii s’a resumatfl decursulti dureroseloru jelea și ea pe ilustrulii săti președinte, s’a presentată prin o delegațiune compusă din domnii: N. lonescu, I. Calinderti, V. Maniu, N. Quintescu și I. Bianu. Doliulti, în care a ajunsti și Academia română, a aflatti espresiune și mal târziii în faptulti, că Academia i-a făcutii fericitului său și alti nostru președinte unii parastasii, la care învitatii fiindii și comitetulti nostru, a credutfl de cu- viință să se represente în modti oficioșii prin o delegațiune. 347 Comitetulă crede a fi întrupată prin pașii întreprinșl in- tențiunile întregului corpii, a cărui representare j s’a încre- dințată, și are firma convingere de a fi fostă Interpretă fidelă ală opiniunel nostre publice, cândă întru eternisarea me- moriei lui George Barițiă în ședința sa estraordinară dela 9 Maiă a. c. a înființată ună fondă, care să porte pentru tote timpurile numele „George Barițiă*. Acestă fondă a priimită destinațiunea, ca din elă să se acorde premii pentru producte literare și locuri libere pentru eleve în internatulă Asociațiuneî. Dândă fondului acesta menire, comitetulă a avută în ve- dere să eterniseze doue momente din creațiunile immortale ale președintelui de piă memoriă George Barițiă: momentulă, când la începutulă vieții sale publice părintele publicisticei române prin condeiulă săă de scriitoră a contribuită atâtă de puternică la trezirea din somnă a consciințel naționale a poporului română, și faptulă, că apusulă vieții sale l’a con- sacrată întru asigurarea crescerel naționale a femeii române prin conlucrarea sa intensivă pentru înflorirea scolel civile de fete a Asociațiuneî. în scopulă creărel acestui fondă comitetulă a resignată din partea Asociațiuneî fondulă esistentă pentru memoria re- posațiloră și a decisă, ca în viitoriă tote sumele, cari să voră înainta la Asociațiune întru amintirea celoră repausațl, să se conteze la acestă fondă. Totdeodată s’a distribuită immediată ună apelă cătră românimea de pretutindeni, pentru ca toți aderenții principiiloră marelui bărbată să aibă ocasiune de a contribui cu obolulă loră la mărirea numelui lui George Barițiă, și prin acesta la înflorirea literaturel și culturel popo- rului română. Fiindă astfeliă puse basele fondului, ca me- nirea lui să se potă realisa dela începută chiară, comitetulă a decisă, ca tote sumele votate din fondulă generală ală Aso- ciațiatiunel pentru scopuri identice, să se transpună în viitoriă dreptă dotațiune la fondulă „George Barițiă." 348 Supunendă aprețiării Onoratei adunări generale pașii ini- țiați din incidentalii durerosii ală perderii președintelui nostru de veclnică amintire, comitetulă în conformitate cu disposi- țiunile §-lui 32 lit. g. ală statutelor și ale conclusului adunării generale din Dejă Nr. prot. 33, își iea voiă a presentă ono- ratei adunări generale următoriulu raportă despre activitatea sa în timpul dela 1 lanuariă pănă la 31 Decembre 1892. I. Despre ședințe. Disposițiunea cuprinsă în §. 30 alinea 1 a statuteloră impune comitetului obligamentulă, de a țină în fie-care lună o ședință. în condițiunile personale, cari s’aă ivită în urma gravei îmbolnăviri a secretariului ală II, comitetulă s’a silită a se conforma după putință acestei disposițiunl și s’a întrunită pentru îndeplinirea datorințeloră sale normate în §. 32 din statute, în câteva luni și în mai multe ședințe, ală căroră nu- mără totală este de 15, și anume 12 înainte de adunarea generală din Sibiiu, er 3 după acesta. în tote aceste ședințe aă funcționată și după alegerea făcută prin adunarea generală din trecută totă vechii func- ționari, tiind-că comitetulă în vederea împregiurării, că întregă gestiune a Asociațiunii să întâmplă după anulă solară, a decisă, ca noii funcționari să între în activitate totdeauna cu 1 la- nuariă, ce urmeză după adunarea generală, în care aă fostă aleși. Conformându-se acestei decisiuni, comitetulă și-a des- fășurată activitatea cu esecutiva vechiloră funcționari până la 1 lanuariă 1893, cândă fostulă secretariă al II-lea Dlă Dr. I. Crișiană și-a predată oficiulă, ear noii funcționari aă intrată în activitate, afară de dlă cassariă Gh. Candrea, care încă în cursulă lunei Decembre 1892, în urma strămutărei sale din Sibiiu, a depusă mandatulă de cassară, și în loculă vacantă s’a instituită de cassariă în modă interimală membrulă comite- tului Leontină Simonescu. 349 Astfelă constituită comitetulă, ală cărui președinte de piă memoriă și vicepreședintele aă fostă aprobați în demnițățile loră prin scriptulă dlui ministru r. u. de interne dto 2 Novembre 1892, Nr. 83.528, în totă restimpulă și în limitele date a inițiată pașii de lipsă pentru organisarea nouă, și totdeodată pentru lărgirea baseloră spre ajungerea înaltei țînte, care i-aă impus-o Asociațiunei statutele sale. Comitetulă, pe lângă resolvirea acteloră curente, a fil- eu tă disposițiunile de lipsă pentru esecutarea decisiuniloră adunărei generale anteriore, și întocmindu-și activitatea, cată s’a putută, în marginile budgetului, a folosită modestele mijlăce preliminate pentru necesitățile administrative, culturale și literare. între aceste înșirămă mal alesă stipendiele și ajutdriele pentru studențl, susținerea scdlel de fete cu internată a Aso- ciațiuneî și edarea organului „Transilvania". 1. încâtă pentru stipendii și ajutorie, comitetulă a ur- mărită principială de a le acorda și pentru anulă curentă acelora, cari aă legitimată ună progresă și o purtare morală, care ne garanteză ajungerea scopului, în vederea căruia s’aă conferită. Conspectulă alăturată 7- arătă numele acelora, cari aă fostu împărtășiți de stipendii și ajutorie. a) întră aceste ajutorie să relevăză mal alesă, că în urma generositățil adunării generale din anulă 1892 a ac- ționariloru institutului de credită și economii „Albina" și a dlui Dr. A. Maniă, notariă publică reg. în Oravița, comi- tetulă a dispusă de 14 stipendii pentru eleve interne ale scolei civile de fete, mal adaugendu-se pentru acelă ană și ală 15-lea stipendiă seă mai bine disă ajutoriă din colecta pentru șcdlă. Tote aceste stipendii pe lângă considerarea stării materiale a părințiloră s’aă votată la 15 interne, cari suntă înregistrate în conspectulă alăturată. b) Referitoriă la stipendiulă de 500 fl., preliminată din suma de 1000 fl. v. a. votată în ședința II Nr, prot. 24 p. 3 350 lit. b) a adunărei generale din Hațegă, întru asigurarea unei sucrescențe a puteriloră didactice la scolă de fete a Asociațiunei, adunarea generală din anulă trecută a autorisată acestă comi- tetă, ca în calea unul noă concursă să-lă acorde unui tinără cu studii academice, care ară primi obligamentulă de a-și câștiga cualificațiunea specială reclamată pentru scolele civile. Acestă stipendiă însă cu privire la împregiurarea mal alesă, că concurență n’aă dovedită perfecta cunoscință a limbii germane, care s’a pusă ca condițiune prealabilă, nu s’a putută conferi, ci a rămasă disponibilă. în asemenea condițiunl comitetulă în vederea necesității de puteri didactice, ce se simte mal alesă cu privire Ia limba germană, s’a determinată pentru crearea unul nou postă de învățătoriă suplentă, pentruca în acestu modă se asigureze desvoltarea treptată a scole! și să economiseze remunerațiunile, cari în condițiunile actuale se daă unoră puteri ajutătorie pen- tru cursulă complementară. 2. în legătură ne luămă voiă a resuma disposițiunile comitetului luate întru esecutarea decisiuniloră adunărei generale din trecută. a) Prin conclusulă adunărei generale din ședința II Nr. prot. 13 lit. c) comitetulă a primită însărcinarea de a pre- senta adunărei generale o propunere motivată în privința contopire! fonduriloră mal mici și fără destinațiune specială în fondulă generală ală Asociațiunei. în urma acestoră con- cluse comitetulă a însărcinată pe funcționarii sel de cassă, ca după studiarea naturel de dreptă a fonduriloră din cestiune să înainteze ună proiectă de propunere în causă. Aceștia aă supusă unul amănunțită studiă originea și condițiunile fonduriloră, dar flindă acestă lucrare împreunată cu jn.ulte greutăți, nu aă potut’o finalisa, și astfelă comitetulă în vederea responsabilității sale și-a reservată a propune numai adunărei generale viitdre ună proiectă pentru contopi- rea fonduriloră din cestiune. 351 b) Pe basa însărcinărel cuprinse în decisiunea din șe- dința II Nr. prot. 13 lit. c) a adunărei generale, de a intro- duce sistemulă de contabilitate modernă, spre a se pută ori- cine orienta asupra conținutului rațiociniiloră, comitetulă a dispusă, ca cu începere dela 1 lanuariă să între în vigăre ună noă sistem de contabilitate pentru jurnalele speciale și jurnalulă generală ală cassei, și e de convingere, că formu- larulă actuală prin simplicitatea și claritatea sa va asigura evidența și va ușura scontrarea cassei. c) Referitoriă la fondulă întru amintirea celoră reposațl, comitetulă a luată disposițiunile de lipsă, ca publiculă română să fiă înștiințată despre crearea lui, și despărțămintele aă fostă avisate să-și validiteze influența pentru mărirea acestui fondă. Lipsindu-I însă destinațiunea specială, comitetulă crede a fi corespunsă intențiuniloră adunărei generale, cândă resig- nându-lă la fondulă George Barițiă, i-a dată menirea, care mai multă corespunde scopuriloru nostre literare și culturale. d) însărcinărel de a îngriji de încassarea tacseloră re- stante, a corăspunsă acestă comitetă dândă ună circulară la tote despărțămintele. e) Primindă prin conclusulă Nr. 14 ală adunărei ge- nerale din ședința II. mandatulă, de a esecuta conclusele ne- esecutate ale adunărei generale din anulă 1890, privitore la instituirea unei cărți de aură întru memoria donatoriloră, la procurarea portreteloră președințiloră și a altoră binefăcători, comitetulă a dispusă, ca numele binefăcătăriloră să se inducă în cartea de aură, și după întregirea comisiunel esmise în anulă 1888, a inițiată pașii de lipsă pentru procurarea portreteloră fericițiloră președinți al Asociațiuneî, însărcinândă cu ese- cutarea portreteloră atelierulă artistică „Urmașii lui Philip Schăffer¹¹ din Viena, care ni-a trimisă deja portretele bine esecutate ale fericițiloră președinți Andreiă bar. de Șaguna, Ladislaă br. Poppă, Timotei$_Uipariu, lacobă Bologa și George Barițiă. /w ’ «U 352 / ■ . Acestea conform concluseloră anteriore ale adunărei ge- nerale se voră așeza în modă sărbătorescă în sala festivă j a șcdlel de fete. f) Primindă prin conclusulă adunărei generale din șe- dința II. Nr. prot; 14 lit. b. autorisarea, ca restulă rămasă din cele 2000 fl. preliminate pre 1890 și 1891 pentru scrieri literare, să-Iă speseze pentru lucrările, ce i s’aă pre- sentată și i să voră mal presentă spre censurare și premiare, și în specială pentru continuarea tipărirel documenteloră, istorice începute sub auspiciile Asociațiunei de dlă I. cav. de Pușcariă, comitetulă a făcută disposițiile de lipsă, pentru-ca operele dloră Ioană Popă Reteganulă, Simeon Stoica și Titu Budu, premiate în urma concursului literară, ală cărui resultată s’a arătată în raportulă supletoră din anulă trecută, să se dea câtă mal curând publicității. Câtă pentru colecțiunea dateloră istorice, comitetulă a crezută de lipsă a înlesni acesta operă de importanță adresându-să la corporațiunile nostre înalte bisericescl și la despărțăminte, ca să contribue la popularisarea și completarea aceloră documente. g) Referindu-se la conclusulă adunărei generale privitoră la revisiunea statutelor, fiindu-I dată comitetului latitudinea de a presentă proiectulă la ună timp oportună, fără a lega eventuala modificare de ună termină ficsă, avemă onore a raporta, că comitetulă în calea unei comisiunl anumite pen- tru acestă scopă a inițiată lucrările pregătitore, ca la timpă potrivită să fiă în posițiune de a corespunde mandatului primită. h) Primindu-se prin decisiunea principială a adunărei generale din ședința II. prot. 16 propunerea dlul A. Vlaicu, de a să pertracta căușele privitdre la literatură chiară în adunările generale, Comitetulă nu a ajunsă în posițiune de a studia modalitățile de esecutare a acelei decisiuni principiale din causă, că dl Vlaicu, recercată de comitetă a espune mal în detailă modulă de esecutare a acelei propuneri, pănă astădl încă n’a satisfăcută. 353 în legătură revenindă la conclusele adunărei generale din' Hațegă, comitetulă își ia voiă a raporta următorele : i) însărcinărel de a stărui pe lângă despărțeminte, ca să i să arete înainte de adunarea generală lista delegațiloră esmișl, comitetulă a satisfăcută și de astădată prin un cir- culariă, și numele representanțiloră insinuați se vădfl în lista alăturată sub ²/. Tot asemenea și-a împlinit comitetulă datorința de a în- vita direcțiunile despărțăminteloră, a arăta tote cașurile de morte între membrii Asociațiunei, și cașurile venite la cu- noscința comitetului se cuprindă în consemnarea alăturată la altă titlu ală acestui raportă. k) în urma mandatului, de a însista pentru arangiarea unei esposițiunl de industriă și de producte agricole în loculă adunărei generale, comitetulă și deastădată s’a pusă în legă- tură cu direcțiunea despărțământului XXI, dar în urma re- stricțiuniloră introduse în vederea esposițiunei regnicolare ne- fiindă prospecte de a se câștiga concesiunea necesară, a fostă deocamdată necesitată a renunța la realisarea acestui plană, pentru a cărui esecutare direcțiunea despărțământului Năsăudă a desvoltată o deosebită stăruință. 3. Din activitatea comitetului însemnămă în fine și aceea, că comitetulă a desbătută în mai multe ședințe și a . votată ună regulamentă ală afâceriloră interne ale comitetului Asociațiunei, care s’a pusă immediată în aplicare și se va tipări în foia „Transilvania" *). 4. Aici e loculă să ve raportămă, că fericitulă Lazară Baldi, cetățănă din Clujă, prin codicilulă Nr. 4 ală testa- mentului săă dela 14 Novembre 1889, a făcută Asociațiunei ună legată de 1000 fl. v. a., care a și întrată la cassă. 5. în legătură Vă împărtășimă și faptulă, că dlă G. Vișia, proprietară de mine în Zlatna, prin representantulă săă în dreptă a transpusă dreptă donațiune la Asociațiune *) S’a publicată în Nr. 10 a. c. Red. 23 354 sumă de 349 fl. 31 cr. v. a., cu dorința să fiă înscrisă între membrii fundatori al acestei AsociațiunI, pentru ce se și face propunere Ia altă locă ală acestui raportă. 6. în urmă cu provocare la decisiunea adunărei ge- nerale din anulă trecută, avemă onore a raporta, că nefiindu pănă acum limpezită rămasulă după fericitulu de piă me- moriă Ladislaă Vajda, secretariă, Gestiunea legatului de 200 fl., lăsațl scdlel de fete, a rămasă pendentă. n. Despre șcOla Asociațiunei. Urmărindă școla înalta misiune de a da o educațiune su- periără femeel române, comitetulă a usată de drepturile sale de disposițiune și priveghlare în conțelegere cu organele școlei, pentru a susțină institutulă la nivelulă ajunsă și a-lă ridica la o instituțiune de modelă, spre care scopă de cândă cu câștigarea publicității progresăză mereă. Date mal specificate referitore la întocmirea și starea școlei și internatului să cuprindă în programa VII, din care ală- turămă ună esemplară sub ’/. De aceea ne mărginimă și constatămă la acestă locă, că acăstă școlă dimpreună cu cursulă complementară a fostă cercetată în anulă școlară 1892/93 de 89 de eleve, dintre cari aă repășită în cursulă anului 2 din cause familiare. în internatulă împreunată cu șcdla aă fostă adăpostite 57 de eleve, dintre cari 51 frecuentăză școla Asociațiunei, ear 6 scola elementară a „Reuniunel femeiloră române", care și ea dă ună contingență pentru institutulă nostru. Tocmai în considerarea legăturel intime dintre acestă școlă și institutulă nostru și în vederea greutățiloră, ce se impună reuniunel femeiloră române în insistența sa de a susține șcdla sa elementară la nivelulă cerută, comitetulă s’a văzută motivată a încuviința cererea reuniunel, ca să o absolve dela solvirea chiriei de 150 fl. încependă cu 1 luliă a. c. Pentru desvoltarea școlei civile de fete a Asociațiunei comitetulă s’a văzută îndemnată a reactiva cursulă comple- 355 mentară și în considerarea, că starea actuală a corpului didactică era cea mai minimală după lege, comitetulă pentru provederea instrucțiune! a votată puteriloră ordinare înga- giate în cursulă complementară, și anume la do! învățători și o învățătore, câte o remunerațiune de 100 fl., ear pentru lucrulă de mână a instituită pentru anulă școl. 1892/93 o instructoră provisoriă avisându-I o remunerațiune de 200 fl. Pentru acoperirea acestoră remunerațiuni comitetulă a destinată tacsele întrate dela elevele cursului complementară, și întru câtă nu s’ară ajunge, din alte mijloce ale Asocia- țiunei. Acestu cursă s’a susținută și pe anulă 1893/94. Aici e loculă să arătămă, că instrucțiunea în școlă a fostă provăijută în anulă curentu sub conducerea dlui Dr. I. Crișană, numită directoră provisoră, de puterile didactice din trecută, totă asemenea și instrucțiunea obiecteloră estraordinare, cu escepțiunea, că comitetulă pentru propunerea musicei vocale și-a îngagiată o putere nouă, căreia i s’a votată o remune- rațiune de 200 fl. v. a. Pentru esercitarea drepturiloră sale de supraveghiare co- mitetulă a numită ună delegată în persona fericitului de piă memoriă președinte G. Barițiă, ear’ după trecerea la veciniciă a aceluia, a însărcinat cu acestă funcțiune pe dnulă vice- președinte Dr. Ilarionă Pușcariă. . Astfelă condusă și controlată învețământulă, comitetulă din rapdrtele delegațiloră sei a priiraită convingerea, că starea generală, progresulu și spiritulă școlei și ală internatului aă Corăspunsă ori cărei așteptări legitime. 2. Comitetulă nu a întârziată a lua tote măsurile pen- tru îmbunătățirea stărei materiale a șcdlei, și constată cu mul- țumire progresulă realisatu și în acestă direcțiune. Rațiociniulă școlei și ală internatului pe 1892/93, pre- sentate de direcțiunea școlară, din care se vede, că în de- cursulu acestui ană școlariă percepțiunile aă atinsă suma de 15,433 fl. 88 cr. v. a., ear erogațiunile facă în totală 15,401 fl. 76 cr., resultândă la 30 luniu a. c. ună saldă ală 23* 356 cassel de 32 fl. 12 cr. v. a., a fostă censurată prin o comi- siune numită din partea comitetului și a fostu găsită în ordine și aprobată. Pentru informare, în conformitate cu conclusulă adunărei generale din Hațegă, avemă ondre a-lă alătura aici sub ⁴/. Ca venite estraordinare ale școlei înregistrămă suma de 500 fl., votată pentru trebuințele curente ale șcdlei prin adunarea generală a acționariloră institutului de credită și de economii „Albina" din anulă curentă, și suma de 1457 fl. 40 cr. v. a., ce ni s’aă pusă la disposițiune din colecta în- treprinsă pentru scopuri culturale prin fericitulă președinte George Barițiă. 3. în legătură cu rațiociniulă pro 1892/93 se alătură sub ⁸/. pentru orientare și budgetulă stabilită pentru anulă școlastică 1893/94. III. Administrarea averel Asociațiunei. 1. Administrarea averii Asociațiunei s’a efeptuită și în anulă de gestiune 1892 pe lângă observarea evidenței și a controlel corespundătore. Tacsele dela membri nu aă încursă în anulă numită cu destulă regularitate, cu tote că comite- tulă a insistată prin circulară adresată la tote despărțămintele pentru încassarea loră. 2. în alăturare sub ⁶/. ne permitemă a presentă Onoratei Adunări generale rațiociniulă pe anulă solară 1892, pregătită de fostnlă cassariă ală Asociațiunei, dlă Gh. Candrea și rectificată în formă prin o comisiune a comitetului, dim- preună cu ună raport specială ală fostului cassariă refe- ritoriă la rațiocinil și la resultatele obținute. Din rațiociniă se vede, că în decursulă anului 1892 venitele fondului generală ală Asociațiunei aă fostă 13,483 fl. 80 cr. v. a., erogațiunile aă fostă 11,650 fl. 32 cr. v. a., resultândă ună saldă de 1833 fl. 48 cr. Averea fondului generală a fostă la 31 Decembre 1892 de 159,651 fl. 15 cr. 357 întrăga avere administrată de comitetulti Asociațiuneî a foștii la același termini! de 184,347 fl. 39 cr. Se arătă mai departe, că din venitele încassate sub diferite titluri s’aă acoperită nu numai trebuințele bugetare, ci s’au achitată și spesele avute cu adăptări Ia casa Aso- ciațiunei, cu diferite investițiunl și imposite nouă etc. 3. La cele espuse cu privire la rațiocinil adaugemă, că afară de venite ordinare în decursulă anului 1892 aă intrată în favorulă școlei: a) suma de 500 fl. v. a. pentru trebuințele curente ale școlei dela institutulă „Albina"; b) suma de 500 fl. dela institutulă de credită și eco- nomii „Albina" pentru crearea ă 10 stipendii de câte 50 fl., pentru eleve adăpostite în internatulă Asociațiuneî, ce ș’aă computată în contulă curentă al școlei ]a institutulă „Albina" ; c) suma de 200 fl. intrată dela dlă Dr. A. Maniă, no- tariu publică reg. în Oravița, pentru crearea a 4 stipendii de câte 50 fl. pentru eleve adăpostite în internatulă Asociațiuneî. 4. în legătură cu rațiociniulă pro 1892, ne luămă voiă a Vă presentă proiectulă de bugetă ală Asociațiuneî pro 1894 sub⁷/. IV. Membrii Asociațiuneî. «) Membri ai Asociațiuneî aă fostă în anulă 1892, ținendă contă singură numai de aceia, cari aă solvit tacsele: 1. fundatori 87; 2. ordinari pe vieță 181; 3. ordinari cu tacse anuale 343. între membrii arătați nu se află și cei înregistrați în lista alăturată sub ⁸/. ca insinuați dela adunarea generală din Sibiiu încdce până la finea anului 1892 și din 1 la- nuariă 1893 pănă la presentă adunare generală. b) Lista alăturată sub ⁹/- Și rectificată pe basa in- formațiuniloră priimite dela direcțiunile despărțăminteloră, arătă numele membriloră repausați ai Asociațiuneî. 358 v. Biblioteca Asociațiunei. Biblioteca „Asociațiunei transilvane" la finea anului 189?. a constatii din 2723 opuri în 6453 tomuri, 4409 broșuri și ¹ 15 carte, față cu 2639 opuri în 6130 tomuri, 4177 broșuri și 12 carte la finea anului 1891. Sporiulii ăcesta considera- bilii față cu anulfi 1891 provine mai aleșii din împregiura- rea, că pregătindă-se unii noii catalogă pentru bibliotecă, pe basa aceluia a fostu cu putință o numărare mai esactă decât în trecute a cărțiloră bibliotecei. Altcumă la acele sporie au mai contribuite: Academia magiară de sciințe din Budapesta, Academia de sciințe ces. reg. din Viena, Academia română din Bucurescî, Universitatea săsăscă din Sibiiu, Verein fur siebenburgische Landeskunde, Siebenbiirgischer Verein fur Naturwissenschaften, Biblioteca națională din Florența și Roma; apoi regretatulă președinte ală Asociațiunei George Barițiă, pre cându se afla încă în viăță, a contribuită cu 28 opuri de valore mai alesă din literatura nostră națională, și în urmă dlă Ioană Kalinderă, membru ală Academiei române, cu 12 opuri. Observăm, că nu este Computată în numărulu de mai susu biblioteca reposatulul președinte George Barițiă, con- stătătore din circa 438 opuri în 510 tomuri și 563 broșuri, dăruită Asociațiunei din partea ereijiloră regretatului, carea -< încă nu este arangiată și catalogisată. Dintre scrierile periodice aă încursu parte gratuită, parte în schimbă pentru organulă Asociațiunei „Transilvania", . următorele: „Gazeta Transilvaniei", „Tribuna", „Telegrafulă română", „Luminătoriulă“, „Gazeta Bucovinei", „Familia", „Biserica și Școla", „Foia diecesană", „Gazeta poporului", „Economia națională" și „Romănische Revue". Dintre publicațiunile menite spre vânzare parte în fa- vorulă fondului generală ală Asociațiunei, parte unele în favorulă școlei civile de fete a Asociațiunei, cari însă se 859 cuprindu în statulu generală ală bibliotecei, se află nr- mato rele: 1, Acte și date despre conferința națională ținută în Mercurea la 1869 — 90 esemplare. 2. Actele privitore la urnirea și înființarea „Asociațiunei transilvane" 163 esemplare. 3. Adunarea (II) generală a „Asociațiunei transilvane" ținută la Brașovă în 1862 — 240 esemplare. 4. Adunarea. (IV) generală a „Asociațiunei tansilvane" ținută la Hațegă în 1864 — 43 esemplare. 5. Analele „Asociațiunei transilvane" pe anulă 1880, fasc I. — 373 esemplare. b) Baiulescu B.: Despre necesitatea promovărel și pro- tecționărel meseriilor între Români. 39 esemplare. 7. Bergner R.: Siebenbărgen. Eine Darstellung des Landes und der Lente. 28 esemplare. 8. Lazariciă L: Elemente de poetica română. 21 esemplare. 9. Monografia școlei civile de fete a „Asociațiunei tran- silvane" 244 esemplare. 10. Pușcariă I. cav.: Date istorice privitdre la familiile nobile române 276 esemplare. 11. Șuluțiă Cărpinișeană A.: Graiulă ardelenescă în raportă cu limba literară de peste Carpațl. 26 esemplare. 12. „Transilvania", organulă „Asociațiunei transilvane" ' din următorii ani: 1869 (61 es.), 1870 (48 es.), 1871 (79 es.), 1872 (102 es.), 1873 (76 es.), 1874, 113 es.), 1875 (131 es.), 1876 (137 es.), 1877 (116 es.), 1878 (196 es.), 1882 (77 es.), 1883 (90 es.), 1884 (83 es.), 1885 (274 es.), 1886 (295 es.), 1887 (1 es.), 1888 (56 es.), 1889 (93 es.), 1890 (115 es.), și 1891 (30 es.) Privitoriă la bibliotecă mai constatămă următorele: a) Pentru a se întrebuința mal bine suma bugetară votată de adunarea generală din anulă 1892, comitetulă în ședința sa dela 20 Decembre 1892 a esmis o comisiune, care din timpă 360 în timpii sfi vină cu propuneri pentru suplinirea lacuneloră, ce să află în bibliotecă, prin procurarea scrieriloră mal de valore apărute și a celoră-ce voră apăre în viitorii! atâtă din literatura nostră națională, câtă și din literaturile stră- ine. Pe basa proposițiuniloră acestei comisiuni s’aă cum- părată o seriă de opuri ale unoră scriitori -moderni, cari lucrări în urma valdrel loră nu puteaă lipsi din biblioteca Asociațiunei. b) Bibliotecari ulă a pregătită ună noă catalogă pentru bibliotecă, carele după-ce se voră suplini lacunele esistente mal alesă în ceea-ce privesce literatura nostră națională, și după-ce se va catalogisa și biblioteca fericitului președinte George Barițiă, se va tipări pentru folosința publicului. e) Pentru folosirea bibliotecei s’a elaborată și priimită ună regulamentă specială ală bibliotecei. d) ^Transilvania*, organulă Asociațiunei, s’a edată în anulă 1892 sub redacțiunea primă-secretariulul Asociațiunei, a dlui Zacharie Boiu, îu 850 de esemplare, distribuite la mem- brii Asociațiunei și în schimbă. VI . Despărțemintele Asociațiunei. Formândă despărțămintele arteriile de vieță ale Asocia- țiunii nostre, comitetulă constată cu satisfacțiune, că dân- du-se despărțăminteloră prin ndua organisare condițiunile de a propaga cu succesă causa nostră culturală, în anulă 1892 preponderanta loră majoritate aă fostă la înălțimea chiămării loră. Din procesele verbale ale Celoră 27 de despărțăminte organisate pe deplină, despre a căroră constituire a luată actă adunarea generală din trecută, comitetulă a priimită convingerea, că celoră mal multe despărțeminte nu li-a lipsit nici stăruința, nici inițiativa întru realisarea scopuriloră Asoci- ațiunei, și lucrările acelora aă avută ună cursă normală și regulată atâtă în propriulă cercă de activitate, câtă și în cestiunile de esecutivă lăsate despărțămintelor. ' 361 Afară de aceste 27 de despărțdminte active, comitetulă a continuată opera reorganisării, însă acdstă lucrare nu a fostă încoronată de succesu în despărțdmentulă Mociului și Ciachi-Gârbăului în lipsa de membri. în asemenea condițiuni comitetulă a declarată despărță- mântul proiectată XIX de desființată, și comunele cari eraă se-lă compună, s’aă alăturată la despărțămintele Dejă, Sălagiă și Clujă. Câtă pentru celelalte despărțăminte, inițiativa comite- tului promite succesă în despărțământulă Sighișorei, unde s’a ivită în timpulă din urmă dorința organisării. în legătură cu aceste comitetulă constată cu regretă, că despărțămintele Clujului, Gherlei și Devei, cari suntă situate în centre de cultură și dispună de o poporațiune ddsă și do- ritore de progresă, n’aă dată semnele de vidță, cari Asociați- unea ară fi în dreptă a le ascepta. VIL Propuneri. Supunându raportulă acesta aprețiării onoratei Adunări generale dimpreună cu adusele: 1. Consemnarea stipendiștiloră și ajutorațiloră Asoci- ațiunei. 2. Consemnarea delegațiloră numiți de cătră singura- ticele despărțfiminte. 3. Programa a VH-a a școlei civile de fete a Aso- ciațiunei. 4. Rațiociniulă șcdlei civile de fete cu internată a Asociațiunei. 5. Budgetulă șcdlei pentru anulă școlariă 1893/94. 6. Rațiociniulă Asociațiunei pro 1892 dimpreună cu raportulă specială ală cassariului. 7. Proiectulă de budgetă ală Asociațiunei pentru anulă 1894. 8. Consemnarea membriloră nouînsinuați. 362 9. Consemnarea celoră reposațî dintre membrii Aso- ciațiunei, — ne rugămă, ca adunarea generală să binevoiescă: a) a da comitetului absolutoriulu pentru activitatea din 1892; b) a declara de membri pe cel consemnați în lista presentată; c) a face amintirea obicinuită, pentru membrii reposațî; d) a lua actă cu aprobare despre raportulu comitetului; e) a aproba budgetulh Asociațiunei propusă pentru anulă 1894; f) a alege pe președintele și cassariulu comitetului pe restulă periodului 1893—1895 inclușive. Din ședința comitetului Asociațiunei transilvane, ți- nută în Sibiiil la 7 Octobre n. 1893. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p., vicepreședinte. Dr. Amosu Frâncu m. p., secretarii II. DUPĂ ADUNAREA GENERALĂ DELA NĂSEUDU. Adunarea generală a Asociațiunei, ținută în 4‘tele de 10/22 și 11/23 Octobre a. c. la Năsăudă, a trecută. Dar precum o cântare frumosă și după-ce s’a gătată mal resună în urechile nostre și mal vibrăză în inimile ndstre, așa și aceste puține petrecute cu frații noștri din nordulă Transilvaniei, ah lăsată plăcute reminiscențe în Inimile tu- turoră, cari au putută participa la impresiunile aceloră dile festive. De aceea venimă cu bucuriă a da o scurtă descriere a aceloră qlile, completândă în modulă acesta schița, ce amă cercată a desemna în foia acăsta pe când ne aflamă în aju- nulă loră. în frunte cu vice-președintele Asociațiunei, Dlă vicariă archiepiscopescă Dr. Ilarionu Pușcariu, plecară din sinulă 365 comitetului centralii dd. membri loanu Papiă, Parteniu Cosma, Leontinu Simonescu, Onoriu Tilea și scriitoriulă acestorii șiruri. Numerulă loră crescă prin asociarea delegațiloră din Branu, Făgărașă, Blajă etc.; și sosindă Sâmbătă la ametjl în Bistrița, la gară deja ei aă fostă surprinși de căldurosa în- timpinare, ce li se făcu din partea despărțeminteloră Bistrița și Năsăudă - Bărgăă. Căldurosulă cuvântă de bună-venire, (lisă de dlDr. Dem. Ciută., se termină cu ună viă „Se trăiască⁴¹! din partea numerosului publică. După cuvântulă de mulțu- mită, disă totă cu asemene căldură din partea dlui vice- președinte, și recomandarea reciprocă a celoră de față, ună lungă șiră de trăsuri duse pre toți în orașă, unde la „Hotel Zohrer" se servi ună prân^ă veselă, ear pe la 2 ore p. m. conductulă se puse în mișcare spre Năseudă; și acuși resuna frumosulă deală spre Dumitra de neobositulă choră ală Borgoveniloră. Pogorîndă spre comuna Prislopă, la marginea despăr- țământului Năsăudă, o numărosă deputațiune împreună cu o frumosă cetă de tineri călăreți, în pitoresculă costumă some- șenescă, ascepta pre președinte și comitetă și-I salută prin rostulă celă elocentă ală dlui vicariă Dr. I. Popii, căruia cu însuflețire îi răspunse dlă vice-președinte. Ear la Intrarea în Năsăudă întimpină pre ospeții o fru- mosă portă de triumfă cu inscripția: „Bine ați venită⁴⁴ ! Dlă primară lacobă Predană adresă vice-președintelui ună însu- flețită cuvântă de bună-sosită din partea comunei opidane Năsăudă; și mulțumindă vice-președintele în cuvinte alese, poporulă adunată în numără imposantă și tinerimea școlară, carea sub conducerea profesoriloră săi forma spaliră, irupse în vil aclamațiunî, trăscurile începură a sgudui aerulu, capela musicală a pompieriloră voluntari întonă marșuri naționale, — era ună momentu, ce înălța inimile tuturoră. Ca în tri- umfă a fostă dusă președintele prin strada principală, pe lângă mărețulă edificiă gimnasială, la cuartirulă seă, casa 364 vicarială lângă piață, în fața ijouei biserici, carea cu cele ddue turnuri ale sale dominâză Năsâudulă și totă romantica vale a Someșului; și aici a fostă întimpinată de stimabilii domnii și ddmnă a casei. De asemenea au fostă conduși toți ospeții la cuartirele loră și priimiți cu tradiționala ospitalitate romândscă. Săra de cunoscință întruni pre toți în sala otelului „Rahova", unde în sunetulă musicei, ală cântăriloră „chorului dela Bărgăă" și ală numâroseloră salutări și resalutărî se luă cina comună, și numai târ^iă (între noi fiă disă: unii ceva nainte, alții și ceva după medulu-nopțil) se duse fiă- care la ale sale. Dimindța la 7 ore tinerimea școlară, condusă de profe- sorii sel, merse în frumosă ordine la biserica cea mare și • făcă rugăciunea îndatinată. Apoi urmă la 8 ore cultulă di- vină pentru poporă. în curândă frumosă biserica se umplu de credincioși; Dlă Vicariă Dr. I. Popa, asistată de preoții tractuali: P. Vertică, Gh. Domide, V. Dumbravă, I. Bul- bucă, I. Dologa și A. Precupă, oficiă cu demnitate s. Litur- giă și parastasulă pentru fericitulă președinte ală Ascciațiu- nei Georgiă Barițiă, ear puterniculă „choră ală plugariloră “ esecută cântările religidse. Cultulă divină se termină cu ună valorosă cuvântă bisericescă, îă care celebrantele aretă poporu- lui însemnătatea Asociațiunei, întrețesându prin istoria înfi- ințărei, desvoltărei și meriteloră ei și chipulă meritatului ei președinte. La 11 ore se deschise adunarea în sala cea mare a gimnasiului, carea abia putea încăpe numârosulă publică din locă și giură. Cuvântarea presidială, pusă în fruntea foii ndstre de astăzi, a fostă întimpinată, adeseori întreruptă și în fine urmată de viile aclamațiuni ale auditoriului. Preste totă pertractările, conformă programei publicate în Nr. premergetoriă alfi acestei foi, afi decursă în regulă și bună ordine, ear resulta- tulfi loră se vede din procesele verbale, ce se voră publica aici. 365 Trecăndă dar preste partea oficială, carea arătă unii îmbucurătorii! progresă alu Asociațiunei, amintimă, că ban- chetulă s’a ținută în sala de gimnastică, s’a începută' pe la 3 ore, a fostă bine gătită și bine servită, fiindă de ajutoriu și tinerii gimnasiall. Toastulă primă pentru Maiestatea Sa, preagrațiosulă împărată și rege apostolică ală nostru Francisc- losif I., disă de dlă vice-președinte Dr. Ilarionă Pușcariă, și ascultată de totă adunarea rădicată, a fostă însoțită de respectuose aclamațiunl, de bnbuitulă trăscuriloru și de imnulă poporală. Nu ne va fi cu putință, a număra tote entusiastele toaste, ce s’aă rădicată; însemnămă însă ală dlui vicariă Dr. Fopu pentru dlă vice-președinte, ală dlui director Ciocanii pen- tru comitetă, ală dlui Papiu pentru organele administrative ale comitatului, în specială pentru dd. vicespană conte LazaiU și protopretoră Bodâ, cari eraă de față, mulțumită vice- comitelul (în limba maghiară) și urări pentru prosperarea Asociațiunei, ală scriitoriului acestoră șiruri pentru NăsăudenI, ale dd. Dr. Bunea₎ Dr. Hossu, Gh. Domide, N. Garoiic, N. Muller (în limba germană) ș. a. La espresa și repețita dorința a fruntașiloră noștri din Năsăudă facemă să urmeze aici toastulă în poesiă, disă In onorea Nâseudeniloru. Colonii Divului Traiană în Dacia s’așeză, Și ca la „Patrudeci de Sfinți¹¹ pământulu învieză; Aratrulă sparge țeltna, pădurile resună, Și sate și cetăți răsară sub aquila străbună. Ear cându potopulă gințiloră ajunge la hotare, Și Leru-Domnulă plecă dreptă ‘spre a loră întimpinare, Atunci colonii ca orfani se ’mprăsciă prin lume, Și veacuri trecă de nu audi nici chiară de ală loră nume, încetă încetă s’adună iar la vetra părintescă, Ca ce a rămasă din vijelii se stringă, se grijescă; Barbarii vină, barbarii trecă, Românulă îi petrece, Și unde unulă a cădută, resară în locu-I ilece. Așa se scurgă vecimile, ca după dile, Câmpiile cocă grânele, Carpații dau asile; 366 Cu binele se ’mprietinescă, cu relele dau peptulă, Dar mai pre susă de sabiă pună totdeuna dreptulă. Și iataganulă celă cumplită cândă fulgeră spre țeră, Colonii giură de giură se stringă și legiuni prepară, Se’nfrunte drdele, ce vină s’aducă morți și ciume, Și Someșeriî și Borgoverii In sboră își făcu renume. Aratrulă, arma portă ei cu brață de bărbățiă, La turme, ’n agri și ’n resbelu sunt focă de vitejia; La toți dușmanii ’s cunoscuți „Românii de departe", Cu sânge de eroi roșescă câmpiile lui Marte. Cântat’amă adi treideci de ani serbarea seculară, De când ei portă armele și ’n țeră și ’n afară, Când în Ceneda desvelescă a steagului corănă, Și vădă a Ducelui supremii scriptură și iconă. Corona portă marcele „Credință și Constanță! Voi v’ați luptată și-ați suferită în sântă alianță"! Lăsați-me se cântă și a