Apare la 15 a fiă-că/rel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ 51 CULTURA POPORULUI ROMANO. Nrnla 0. sibiiC, is lUNlp 1893. Anulfl XXIV. SESIUNEA ANUALĂ A ACADEMIEI ROMÂNE. (Urmare și fine din Nr. 4.) Legate și fonduri. Starea fondurilor^ Academiei vi se va arăta amănunțită, în alăturata dare de seamă a cassierului-comptabilă. Aici ve voiu aduce la cunoscință numai următorele fapte privitore la unele legate și fonduri. 1. Legatul lăsată de răposatulă Vasile Adamachi dela Iași a fostă dată de justiție în posesiunea Academiei încă pe când d-vdstră ve aflațl întruniți în sesiunea generală din anulă trecută. Atunci s’aă luată în stăpânire valorile, cari compună partea de avere mobilă din acestă legată, precum și casele din Iași; în cursulă anului s’aă luată apoi in pose- siune și cele dăue moșii ale răposatului: Roșiorii sâă Capulă Dealului (situată în plasa Moldova, județulă Sucăva), și Căli- mănesci (în județulă Tutova, comuna Lălescil). Moșia Roșiorii Ora dată în arândă d-loră Leonă Pineles și Isidor Last, cu 12,000 lei pe ană, și contractulă de arândă espira la S-tulă George 1893; după cuvintele publieațiunel ea a fostă dată în arendă pe ună noă periodă de 5 ani d-lul Isidoră Last pentru suma de 15,000 lei pe ană. Nepoții răposatului Adamachi aă deschisă procesă îna- intea instanțelor judecătorescl, cerând să se anuleze testa- mentulă. Din causa diferiteloră formalități de procedură nu s’a putută încă ajunge la o sentință judecătorăscă. S’au luată ii 162 însă cuvenitele măsuri, pentru ca voința înscrisă în testamente de generosulă donatorii se fiă respectată și întărită prin ho- tărîrile justiției. 2. Prin încetarea din viâță a lui Constantine Zappa, esecutore testamentară ale reposatului donato re ală Acade- miei Evanghelie Zappa, averea acestuia este reclamată în justițiă de rudele răposatului, de statuie elină ca representantă ală unoră instituțiuni din Grecia, legatare prin testamentă, și de statulă română ca avere rămasă vacantă prin lipsă de moștenitori legali. Academia are, după testamentulă lui Evanghelie Zappa, dreptulă de a primi în fiă-care ană din averea acestuia suma de 1000 galbini, și pentru apărarea acestui dreptă ală săă Academia a intervenită în proces, fiindă representată prin d-lă advocată D. Gianni, asistată de d-lă colegă V. Maniu. Pănă la terminarea procesului de fondă tribunalulă de Ialomița a instituită o curatelă asupra întregei averi atâtă a lui Evanghelie, câtă și a lui Constantină Zappa. Acestă curatelă, având numai însărcinare de a face acte de admi- nistrare, nu a dată Academiei suma cuvenită de 1000 gal- beni pentru anulă 1892. Pentru încassarea acestei sume Academia a chiămată in judecată numita curatelă înaintea tribunalului de Ialomița și a obținută o sentință, care con- damnă pe curatelă a plăti Academiei suma de 1000 galbeni. Pănă acuma însă acea sentință nu a putută fi învestită cu titlulă esecutoriă și adusă la îndeplinire, nefiindă rămasă de- finitivă. 3. în situațiunea fondului Ioană Fătu s’a făcută o schimbare. Conformă decisiunei Academiei dela 3 Aprile 1889, s’a vendută prin licitațiune publică la 24 Octobre pentru suma de 80,000 lei immobilulă cu mdra de vaporă, care se află pe șoseaua Târgoviștei între cimiteriulu S-ta Vineri și fabrica societății pentru rafinarea petroleului. Prin acestă vânzare venitulă acestui fondă a crescută în mod în- semnată. 163 Concursurile premiilorii. în sesiunea acestui anu Academia are a acorda ddu6 premii pentru opere publicate și trei pentru lucrări presen- tate în manuscripte asupra unortt subiecte puse la concurse. Pentru aceste premii s’au presentate următorele publicațiuni și lucrări: 1. La concursuie marelui premie Nasturele, de 12,000 lei, destinate celei mai bune cărți scrise în limba română cu conținute de ori-ce natură, tipărită dela 1 Inanuarie 1889 pănă la 31 Decembre 1892, s’au presentate următorele pu- blicațiuni : Căpitanu Dymolescu, Arta în comandamente. Tergoviște 1892, 1 voi. în 4° micu. Căpitanu Dymolescu, Desarmare. Târgoviște 1892, 1 voi. în 4° micu. Căpitanu Dymolescu, Idealulu armatei române. Studii critice. Bucuresci 1891. 1 voi. 8°. M. Gaster, Chrestomație română. Lipsea — Bucuresci 1891. 2 voi. în 8°. Th. P. Jeremie, Funcționarii. Bucuresci 1892. 1 voi. în 8°. G. G. Tocilescu, Curs de procedura civilă. Iași, Bucuresci 1889, 1893, 2 voi. în 8°. loanu Slavici, Novele, voi. I. Bucuresci 1892, 1 voi. în 8°. A. D. Xenopol, Istoria româniloru, Iași 1888—1892, 5 voi. în 8°. 2. La concursuie Premiuld statului Eliade Rădulescu de 5,000 lei, ce este a se da unei cărți scrise în limba română cu conținute literare, care se va judeca mai meritoriă prin- tre cele publicate dela Ianuarie 1891 pănă la 31 Decembre 1892, s’au presentate următorele: Theocharu Alexi, Parnasulu română.' Culegere de poesii. Brașov 1892. 1 voi, în 8°. G. Th. Avinianu, Tratată despre espropriațiune pentru causă de utilitate publică. Bucuresci 1892. 1 voi. în 8°. loanu Bogdanu, Vechile Cronice MoldovenescI pănă la Urechiă. Tecste slave cu studiu, traduceri și note. Bucuresci 1891. 1 voi. în 4°. Barbu St. Delavrancea, Părăsiți!. Bucuresci 1893, 1 voi. în 8°. 11* 164 L-t Col. P. V. Năsturel». Stema României. Studiu critică din punctulu de vedere eraldicu. Bucuresci 1892 1 voi. în 8°. N. Petrașcu, Mihailă Eminescu, Studiu critică. Bucuresei 1892, 1 vOl. în 8?. Dem. I. Pompiliană, Dicționară latină română. Craiova 1892, 1 voi. în 8°. L. Șăineanu, Istoria filologiei române, Studii critice. Bucuresci 1892. 1 voi. în 8°. D. Stăncescu, Basme culese din gura poporului. Bucuresci 1893. 1 voi. în 8°. Notă. —- Pentru aceste doue premii s’a mai presentată și următdrea carte fără arătare, la care anume premiu concurdză: Ioană Popescu. Pedagogia. Ed. II, Sibiiă 1892, 1 voi. în 8°. Acăstă lucrare rămâne a fi esclusă dela concurs, conform hotărîrel Academiei din 31 Martiă 1892, că „concurență suntă obligați a areta anume premiulă, la care concurăză". 3. La concursulă Premiulă statului Lazară de 5000 lei, pentru care a fostă publicată subiectulă: „Studiulă vi- nuriloră din România din punctulă de vedere economică și ală composițiunei loră chimice", s’a presentată ună manu- scriptă cu devisa: „încetulă cu încetulă se face oțetulă. Cu timpulă se face agurida miere". 4. Nici o lucrare nu s’a presentată la concursulă pre- miului G. San-Marin de 1500 lei, pentru carea fostă publicat subiectulă: „Considerațiunl asupra comerciului României cu țările străine, atâtă la Orientă câtă și la Occidentă, înce- păndă cu secolulă ală XVI-lea pănă la anulă 1860“. 5. Asemenea nu s’a presentată nici o lucrare la con- cursulă Premiului Neuschotz, de 1500 lei, pentru care a fostă publicată subiectulă: „Compendiă istorică asupra des- voltărel industriale la români pănă în 1875“. T6te publicațiunile și manuscriptele presentate la con- cursă, în terminulă hotărîtă și publicată de Academiă, aă fostă trămise la timpă spre studiate cofiaisiuniloră alese pentru acestă scopă în sesiunea trecută. Pănă aici raportulă anuală ală secretariului generală D, Sturdza,— 165 . -—— »• Din acestă cuprindetorifi raportă se vede de ajunsă mănosa activitate, ce o adesvoltată Academia în cursulă anului 1892/3, * adecă dela sesiunea anului 1892 pănă la sesiunea anului 1893. Făcendă o privire asupra sesiunel din anulă curentă, vedemă în generală, că resursele materiale ale Academiei suntă în continuă crescere, și că terenulă el de activitate se lărgesce în modă îmbucurătoriă; de asemenea lucrările ei se aprofundeză, și prestațiunile literare și științifice ale mem- briloră el și preste totă ale literațiloră români suntă în continuă progresare. Referințele Academiei cu societățile de cultură din afară se immulțescă; afară de multe altele amintimă aici: societatea francesă de archeologiă, carea învită Academia, ca precum în anulă espirată a fostă representată prin Dlă Gr. Tocilescu la congresulă dela Orleans, așa se fiă representată și în anulă curentă la congresulă din Abbeville. De aseme- nea erudiții părinți al monăstirel italiene Montecassino se rdgă prin ‘Dlă C. Exarcu pentru trămiterea în schimbă a publi- cațiuniloră el ș. a. Biblioteca Academiei prin numerosele și însemnatele donațiunl, ce în continuu i se facă, a crescută într’atâta, încâtă spațiosele ei sale n’o mal încapă, și s’a hotărîtă adaugerea de noue localități. Și precum îmmulțirea bibliotecel (60000 vo- lume; 2000 manuscripte și 30000 documente istorice), așa și întrebuințarea el arătă ună progresă îmbucurătoriă; și dlă Gr. G. Tocilescu propune în ședință publică, a se vota secretarului generală Dim. A. Sturdza și bibliotecarului I. Bianu mulțemirile Academiei. Totă în favorulă bibliotecel s’a adusă, în urma rugărei Academiei, o lege, carea obligă pre tipografi, a da pentru biblioteca Academiei câte 3 esem- plare din scrierile, ce tipărescă. Ună însemnată crescămentă a avută biblioteca din ^actele și documentele “ donate el de dlă D. A. Sturdza, a căror publicațiune este începută și se continuă. Și totă asemenea din „Chronica Turci ca “ de Filipă Lonicerus, 1578, și „Tabla pentru clasurjle supuse 166 ' ț. -------- dăriloră, afară de neguțători și meșteri patentări cu calfele loră, precum și supușii străini", 1832, — ambe donate de dlă P. Poni. Lucrări noue literare și științifice se presentă în nu- mără însemnată. Amintimă următorele: a) ună documentă dela anulă 1793, asupra reorganisărei flotilei române pe Dunăre, presentată de dlă V. A. Urechiă; b) documente presentate de același, din anii 1632—33, privitdre la dările, ce erau locuitorii datori a le plăti mănă- sțirei „S. Troițe Paraipanu"; c) „temperatura lunel lanuariă 1893 cal. nou în Ro- mânia", și „Revista climatologică pre anulă 1892", ambe de dlă St. C. Hepites; d) diagnosele planteloră fanerogame și criptogame din Transilvania, de dlă Fl. Pordus ; e) scrierea „Jesus Christ" de P. Didon, tradusă din limba francesă de metropolitulă primată losifu; f) „cuvinte turcesc! în limba română" de dlă Lobel. Effendi\ g) 6 broșuri de G. Platania despre erupțiunile vulca- inloră sicilian!; h) o seriă de fotografii din resbelulă russo-româno-turcă, representândă scene forte interesante: pre domnitoriulă Carolă la diferite ocasiunl, presentarea unul drapelă turcescă, luată de soldatulă vânătoră Grigore Ioană etc. Fotografiile Suntă presentate de dd. Urechiă. și Fălcoianu ; i) „o călătoriă la Românii din Bitinia (Asia mică), de 7. D. Burada; j) activitatea militară' a lui Traiană la Rhină, de N. lonescu; k) copia unei „porunci" date la 1766 de împerătesa Maria Teresia pentru paza graniței din spre Moldova din causa ciumei, — dăruită de dlă G. Sbiera; l) doue fragmente de papiră cu textă, dăruite de dlă Speranță; 167 m) manuscrisulă unei traduceri a Psaltirei de pe tim- pulu „psaltirei scheiane" (1482—1485), descoperită de dlă Fl. Mariană în monăstirea Voroneță în Bucovina, precum n) altă manuscrisă dela același autoră, întitulată „Vrăji, farmece și desfăcături®; o) fotografia unui documentă dela împăratulă Rudolfă II, din 11 Februariă 1600, presentată de dlă N. Crețulescu. Câtă pentru concursele publicate pentru diferite lucrări literare și științifice, și acordarea de premii pentru lucrările întrate, Academia a fostă mai rigorosă decâtă în sesiunile premerse. Așa manuscrisulă „Studiă asupra rîuriloră din Ro- mânia® (premiulă Lazară) a rămasă nepremiată, și s’a hotărîtă a se repeți concursulă asupra aceluiași obiectă. De aseme- nea n’aă fostă premiate cu premiile Năsturelă și Eliade-Ră- dulescu lucrările „Desarmare®, „Idealulă armatei române® și „Arta în comandament®, fiindă parte traduceri, parte de valore mediocră. Aceeași sorte o avă și manuscrisulă „Rit- muri și rime® de Bonifaciă Florescu, precum și colecțiunea de poesii edată de Teochară Alexi, sub titlulă „Parnasulă română® — amintită și în foia ndstră, apoi „Crestomația română de Gaster, și „Funcționarii®. „Novelele de dlă I. Slăviri comisiunea le recomandă pentru premiare. „Cursulă de pro- cedură civilă® de Gr. G. Tocilescu, recomandată de referințe spre premiare cu unulă din cele doue premii, cu maioritate de ună votă nu se admite în forma propusă; totă asemenea „Istoria filologiei române® de L. Șăineană. „Tractatulă der spre espropriațiune pentru causa de ntilitate publică® de G. I. Aviniană, „Basmele culese din gura poporului® de D. Stăncescu, „Dicționariulă latin-român® de D. I. Popiliană, „Steua României" de P. V. Năsturelă, „Miehailu Eminescu® de N. Petrașcu, și „Vechile chronice moldovenești® de I. Bogdană. La concursulă pentru marele premiu Năsturelă de 12,000 lei se admită numai trei lucrări, și anume: cele men- ționate ale dlor Tocilescu, Slavici și Xenopolă, dar la votare nu întrunesce nici una majoritatea, și se enunciă, conformă 168 codicilului fundatorului Năstureii! Herescu, a se adauge suma premiului la capitalii. Ear premiulă Heliade de 5000 lei s’a conferită dlui Delavrancea {Barbu Stefănescu\ pentru cunoscutele novele din vieța poporului nostru, întitulate „Para- siții“, care scriere o recomandă cu multă căldură și dnulă Hășdău. La premiele San-Marină și Neuschotz n’aă Intrată lucrări; se hotăresce, a se urca premiile la câte 2000 lei și a se publica și pe 1895. Câtă pentru alegerile de membri noi la cele 5 locuri vacante, amă raportată în Nr. 4 ală foii nâstre. Repețimă, că în secțiunea literară au fostă aleși dd. Olănescu și A. Naumii, în cea istorică dd. Al. D. XenopolH și Ioană Ca- linderu, în cea științifică dlă Dr. V. Băbești,. Ear membri corespondenți aă fostă aleși dd. Al. l/lăhuțti, Dr. Zevană Cosmovicl, D. Negreanti, și L. Stefănescu. Spre mirarea tuturoră, dlă Vlăhuță n’a priimită onorea, ce i s’a făcută, — o neesplicată desconsiderare a votului Academiei, ce nu se p6te per- mite nici unui fiiă ală națiunei nostre. Academia a și hotărîtă, a nu mai face atari alegeri fără previu consimțementu din partea celui candidată. în fine președinte a fostă alesă dlă G. Barițiti, ear vice-președinți dd. V. A. Urechiă^ lacobă Negruzzi, și Dr. D. Brândză. Ca ună ce îmbucurătoriă nu putemă a nu aminti, că dlă B. P. Hașdău} carele în urma unei regretabile neînțelegeri se retrăsese de ună ană dela lucrările Academiei, s’a presentată iarăși în ședințele aceleia și a fostă întimpinată cu aplause din partea membriloră ei. Și precum în sesiunile anteridre, așa și în acăsta M. S. Regele, protectorulă și președintele de ondre ală Acade- miei, a onorată înalta instituțiune de ddue ori cu presența și cu presidiulă seu, și anuriie în ședințele dela 5/17— și 19/31 Martiă. La ambe ședințele M. Sa, însoțită de A. R. Prințulă Ferdinandă, a fostă întimpinată de secretarulă ge- nerală Dem. Sturdza, de toți membrii presenți și de nume- rosulă publică asistentă în modă forte simpatică, și totă cu îndatinata grațiositate a răspunsă la aceste manifestațiuni. 169 La ședința primă a ascultată cu. viă interesă lucrările mem- briloră : V. A. Urechiă asupra flotilei române din secululă trecută, și Gr. G. Tocilescu asupra provinciei romane Mesia înainte de Traiană. Ear în ședința a ddua a urmată cu același interesă cetirea dlui A. D. Xenopolă din voi. VI, încă nepublicată, ală Istoriei Romaniloră din Dacia traiană, și cetitoriulă la acâsta solenă ocasiune a mulțemită în publică Regelui pentru ajutoriulă, ce i-a dată și i dă la tipărirea lucrărei sale, — ajutoriă, care generosulă Rege îlă deduse așa, ca după cuventulă scripturei se nu sciă stânga ce face drâpta. Aceste continue dovedi de îngrijire regală pentru suprema instituțiune culturală a poporului seă, nu voră lipsi a da acestei instituțiuni ună puternică avântă și a îmmulțî numeroșii preameritațil titli, ce și-a câștigată nobilulă dom- nitoriă la recunoscința și iubirea bravului său poporă. La 24 Martiă (5 Aprile), după 30 dile de lucrare în- cordată, se închise sesiunea din anulă curentă. Pe scurtă numai și în modă superficială amă comunicată și noi aici câte ceva din lucrările acestei sesiuni; căci lucră- rile în specială le voră aduce la timpulă sfiă procesele verbale, cari dlă membru losifă Vulcană le-a publicată anticipando în estrase demne de recunoscință în foia sa „Familia". Dar mal multă decâtă chiară din procesele verbale, se voră cu- nosce lucrările Academiei din succesele și urmările loră. Căci precum grăunțulă de grâu, ce-lă aruncămă în pământă, nu ne aretă îndată rodurile sale, ci numai la timpulă, ce-1 este destinată de Creatorulă, așa și lucrările făcute întru promovarea sciințel și luminărel poporâloră, numai târziu și succesivă revârsă asupra acelora binecuvântările loră. Fiă ca și sesiunea acâsta, asemenea antecesoreloră sale, se contribue la promovarea sciințel și culturei poporului ro- mână, care privesce cu atâta pietate asupra Academiei sale ca pestrătorea și chivernisitorea tesaurului seu spirituală! Z. Boiu. 170 STAREA INSTRUCȚIUNE! PUBLICE ÎN REGATULU ’ ROMÂNIEI. Din puneți! de vedere alti culturel adevărate și alti mă- surel puterilorti sufletesc! tote popdrele ajunse la cunoscința de sine, îșl suntfl datdre sieși a face ^ studii comparative. Națiunea francesă a fostti în 1870 învinsă, și umilită mal vârtoșii din causă, că dânsa și anume bărbații sei de stată desprețuiseră în cursti de deciml de ani mersulti culturel, progresele de tote speciile chiarti și în nemijlocita lorii veci- nătate, în Germania. Pentru noi vecinii României unilatera- litatea este nu numai stricăciosă, ci chiarti și rușinătore. Las’ că compatrioții noștri de alte limbi pare că s’ar uita de pe călare la progresele, ce se facti în România, — se află însâ chiarti și între noi românii o mulțime considerabilă de bărbați frecuțl prin șcdle, chiarti și prin facultăți acade- mice, cari n’au nici o cunoscință despre starea instrucțiune! publice din România. Din acdstă necunoscință urmeză apoi multe rele și calamități asupra tinerilorti, cari trecti de aici în România ca la o masă întinsă, fără picii de informațiune prealabilă, fără ca se fiă visatii de concurența, preste care aii datti acolo. înainte cu câți-va ani se publicase și în acestti organti alti Asociațiunei nostre unti raportti alii ministrului de atunci d-lti D. A. Sturdza. Acelti actti oficioșii de mare însemnă- tate învedera lectorului nu numai progresele făcute pănă atunci în sfera instrucțiunel publice, ci și reformele în parte ridicate, studiate cu multă pătrundere și destinate a se realisa câtti mai curândti. Se propuneai!, între altele, câte-va modifi- cări esențiale în legea de instrucțiune publică din 1864, la care însâ câți-va profesori făceau resistență obstinată. De atunci se schimbară miniștrii la culte și instrucțiune publică unii după alții: Teodorescu, Maiorescu, P. Poni și mal nu sciti care, pănă la ministrulti actualii Tache lonescu. în ședința publică a camerei deputațilorti din 17/29 Marții! a. c. s’a datu. în desbatere și bugetulti elaborată din 171 nou sub actualulă ministru. Raportorulă comisiunei, care a cercetatii și cernutii acelă bugetă în tdte ameruntele sale, a fostă deputatulu N. Cerchez. Raportulă pre câtă este de lungii și detaliată, pre atâta e și de instructivă. Spațiulă nu permite se reproduceam acilea de câtă numai partea primă și cea mai scurtă, care însă ne pote servi ca o adevărată oglindă curată, în care se fiă reflectate immensele progrese făcute mai alesă în cei noue ani- din urmă, în România. Celă care vrea să cundscă raportulă întregă, îlă află pu- blicată în „Monitorulă oficială" din Martin 1893. întroducțiunea raportului este acesta: Domnilorii deputațl / Proiectulă de bugetă ală ministerului culteloră și instruc- țiune! publice pentru anulă viitoră 1893—94, pe care amă ondre a-lă supune deliberăriloră D-vostre, a fostă ficsată de cătră comisiunea bugetară la suma totală de/>₇.............. 19.907.790^7 care întrece cu . \ . . . . 1.241.775^60 creditele acordate anulă trecută de D-v6stră pentru esercițiulă în cursă 1892—93. Decă aruncămă o privire retrospectivă asupra bugetu- riloră acestui departamentă în ultimii dece ani, vedemă că sporulă bugetară anuală pentru cultulă și învățământulă pu- blică a urmată progresiunea de mai jos: în anulu 1885---86, sporulă asupra anuluX precedentă a fostă i le lei 32.276.--- n 1886---87 n n n ■n „ 301.779.--- n 1887---88 y> n j? n n „ 5§g.831.--- n 1888---89 r> n n n „ "'1543.275.50 n 1889---90 n n n n „ 802.936.11 1530=91 “