Apare la 15 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA ’rtIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ SI i, CULTURA POPORULUI ROMÂNO. Nrulu 8. sibiiu, 15 augustC 1892. Anula XXIII. t Imediată înainte de adunarea generală a „Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului ro- mânu“, primimu novela de adencă întristare, că mdrtea a răpită din sinulu poporului nostru pre venerabilulă Archiereu, pre zelosulu și preameritatulă păstoră alu bisericei greco-catolice, pre distinsulu fiiu alu poporului română, Metropolitulă Dr. loanîi Vancea, archiepiscopă și metropolită de Alba-Iulia și Făgărașă etc., membru fundatoră ală Asociațiunei, carele în noptea de 30 spre 31 luliă căi. n. a încheiată mănosa sa vieță pămentescă. Anunciulă funebrală, ce-’lă dă Venerab. Capitulă metropo- litană din Blajă din acestă tristă incidență, este celă următoră: Dr. loanu Vancea de Buteasa, archiepiscopă și metropolită gr.-cat. de Alba-lulia și Făgărașă, consiliară intimă de stată ală Maiestatei Sale ces. și reg. apo- stolice, decorată cu crucea mare a ordulm Leopoldină, Prelată domestică alu Sânției Sale Pontificelui Romană și Asistente la soliulă pontificiu, conte Roman etc. etc., născută la Vașadă comitatulă Bihorului în 18 Maiă 1820, astădi 31 luliă n. la douespredece și jumătate ore din nopte, după ună morbu scurtă, împărtășită cu sacramentulă sântei Penitenție, și-a dată nobilulă seu sufletă în mânile Creatoriului. Sânta Liturgiă întru repausulă sufletului seu se va celebra în 1. (prima) Augustă n. a. c., ear îmmormentarea lui se va ținea în 3 Augustă la 10 ore antemeridiane. în veci amintirea lui! — Reservându-ne trista datorință, a da onoratului nostru publică o descriere a vieței distinsului bărbată, dicemă aceluia, în armoniă frățescă cu tote foile presei ndstre naționale; Have anima pia! Redacțiunea „Transilvaniei”. 17 234 LA CHESTIUNEA EDUCAȚIUNEI FEMEIÎ. V Cea mai înaltă datorință și problemă a vieții nostre oi'ii&S nesci este: să viețuimă câtă mai corectă în tote privințeleffiB între t.<5te împregiurările, ceea-ce insemneză: să trăimu câfiiW mal perfectă. Vieța perfectă este și trebue să fiă scopiiiliijB supremă ală întregel nostre străduințe. ’V Viâța nostră omenescă constă din felurite lucrări, acțiun.lgB ce sevârșimă. Aceste lucrări ’și aă tote boldurile loră fireșCLjB Basa pentru boldurile acestoru lucrări o aflămă parte în însr&ÎM disposițiunile nedespărțite de organismă (momentulă biologii'ffijH parte insă în atingerea, în care individulă vine cu lumea dtiflH afară (momentulă sociologică). Omulă adecă, încărcată cu ainVaB mite disposițiuni firesc! pentru vieță, îndată ce să nasce, vine în atingere cu lumea din afară, din care atingere se formeză între elă și ea o relațiune, ce apoi la olaltă cu disposițiunile¹ ■ individuale firesc! îi susține viâța și îi determină feliulă eL J Momentulă primă, celă biologică, se schimbă tare puțină. Ală 3 doilea însă se schimbă după împregiurări și timpă. Feluritele activități, ce ne alcătuescă vieța, le putemți ,3 clasifica din punctulă de vedere ală scopului și importanți?! ' 3 loră de astădi în: 1) acelea, cari se referă la conservatii ■ vieții, 2) cari se referă la câștigarea mijloceloru de lipsii pentru susținerea vieții, 3) acelea, cari se referă la crescerea jj sucrescenței, 4) acelea, cari se referă la afacerile nostre ca omeni în societate, și în fine 5), cari se referă la câștigarea. '/J mijloceloră de lipsă pentru procurarea plăceriloră. întru câtă ■ omulă săvârșesce mai bine aceste lucrări și satisface mai pe deplină datorințeloră împreunate cu ele, și în armoniă mal L deplină, cu atâtu mai desăvârșită trăesce. Pentru ca să putemă însă împlini acele lucrări în modă câtă mai desăvârșită, trebue fără îndoială se sciină cum avemă să lucrămă, pentruca să le l^împlinimă câtă mal corectă, ceea-ce reclamă: să învețămă. Și în vederea datorințeloră, ce le întâlnimă în vieța nostră, fiă-care ară trebui să învățămă, pentruca să scimă: cum să 235 B ne purtămă în tote situațiunile și împregiurările, să stimă adecă: f cum trebue să ne tractămu corpulă, cum se ne folosimă I inteligința, cum se ne conducemă afacerile în cerculă chiemăril I năstre, cum se ne crescemă sucrescența, cum se folosimu tote | acele isvore de fericire, cu cari natura a dăruită pe omă, cum I să ne împlinimă datorințele ca membrii ai societății în biserică I și. în stată, cu ună cuvântă să scimu, cum să ne folo- Ijsimă tote puterile nostre și ale naturei, ca să resulte din ele ratată binele nostru câtă și ală deapropelui. Acestea suntă | condițiunile, dela cari depinde vieța desăvârșită a omului. | în consonanță cu cele dise pănă aici, întregă educațiunea ! nu pote ave altă scopă și problemă, decâtă: se ne înzestreze ț; cu tote acele mijloce de lipsă, cu ajutorulă cărora să putemă i iiă-care după împregiurările sale și chemarea sa duce o vieță | câtă mal desăvârșită în organismulă societății omenesc!. Edu- i cațiunea are adecă să ne prepareze pentru tote lucrările din I vieța omenescă. Pentru acestă scopă educațiunea se folosesce f de instrucțiune. Acesta să întâmplă atâtă în familie, câtă și ț în școlă. Instrucțiunea școlară lucreză pentru realisarea scopului ' seu prin obiectele ei de învățământă. Fiă-care din obiectele ș de învățământă e menită mai multă sâă mal puțină a cualifica [ specială pentru una seă alta din problemele singuraticeloră ! lucrări, ce amă vădută că alcătuescă vieța omenescă. Nu ■ înțelegemă aici, că cutare obiectă de învățământă din școlă are să ne dee cualificațiă specială pentru o anumită chemare Ș din vieță, ci că fiă-care obiectă are să ne desvolte întelectulă în o anumita direcțiune, îmbogățindu’lă totdeodată și cu cuno- ștințe, din acelă reionă, astfelă ca tote obiectele la olaltă, pe lângă că ni-a dată diferite cunoștințe reale, să ne înzestreze cu o aptitudine de observațiune și orientare clară in tote acele direcțiuni, unde avemă să întâlnimă datorințe de împlinită, lucrări de sevârșită. Să vedemă acum, încâtă corăspunde planulă actuală de învățământă scopului reclamată de trebuințele, ce amu văzută, că are viăța nostră. Și fiindcă e vorba aici de edu- 17* 1 236 rațiunea femeii, vomă ave să ne uitămă la planulu din șa- lele de fete. Școlele de fete se împartă în școle elementare poporal șcdle superiore poporale și șcăle civile. în planulu de îi vățămăntă pentru aceste categorii de șcăle vomu afla mul : și diferite obiecte, din cari fetițele îșl însușescă diferite ct noscințe, cari le îmbogățescă și desvoltă mintea, le făcu cult Cultura acăsta câștigată în școlă, la olaltă cu aceea, ce șf ■ mal însușesce în familiă și cu aceea, ce și-o însușesce d referințele sociale în care trăesce, formeză întregă cualificațium unei femei de astădl. în școlă nu aflămă înse nici ună obiect care ară fi menită se cualifice pe viitorea femeie în cea m de căpetenie a ei datorință, în datorința și lucrarea i de viitore mamă. Toții nimica i se ofere în acestă direcțiui în familiă, afară doră de nisce esemple rele. Dela referii ■ țele sociale nici nu așteptămă, de ore-ce ele au altă pr< ■ blemă. De totă neorientată ese deci din scolă în privința acăst și totă neorientată ese și din casa părintescă. Care va » dică: educațiunea de astădl nu prepardză pre femeiă pentrj. tote lucrările din viăța ei, căci în cualificațiunea, ce i-a dat4 educațiunea, care o a avută sub stăpânirea s’a, pentru cei mal de frunte chiemare a femeii lipsesce învățătura. Și de ce trebă e cualificațiunea? Nu de aceea, ca fie-care se scie săvârși la locuiți seu lucrările lui date; doctorulu în doctorii, măestrulu în măestrie, inginerulă în ingineriă, advocatulă în advocațiă, preotulă în preoție ș. a. m. Ori pentru a cresce copiii nu se cere nici o iscusință, nici o cualificațiune ? Pote ori cine se conducă lucrarea educațiune! cum î-lu taie capulă.J Pentru ce mai ■ stituirea unei școle. cantoro-rectorale pe lângă biserică, cu ajutorulu căreia să-și potă mai ușoru propaga dogmele sale, Astfelă în raportulă oficială (Musterungsliste) din 20 M&iiii' ! 1777 ală generalului de brigadă Br. Christian Boli, despre starea regimentului I, de graniță, — se laudă cu deosebire școla cal- vinăscă de Hațegă, — se mai face amintire, între altele, de școla calvină din Riulă-albă, nu departe de Hațegă, unde* granițerii calvini aveau școle comune cu provincialistii. Totă în acelă raportă oficială și în același ană se amin-3 tesce și școla din Hațegă cu dascălulu nemțescă Peter Dru- dowsky, carele avea salariă lunară de 2 fl. 30 cr. din fondulă .. de provente și instrua 30 școlari, dintre cari 6 sciau și scrie. Apoi totu aceea-și școlă cu dascălulă românescă lacobu Popă, cu ună salariă lunară de 1 fl. 40 cr., ărăși din fondulă de provente, carele instrua tot pe aceia-și 30 școlari, între cari ' 12 sciaă și scrie românesce. (Transilv. 1885, pag. 67). Șcdla acesta cu limba paralelă română și germană, rădi- cată de instituțiunea militară, s’a rămurită cu timpulu în 2 școle: școla nemțescă, la carea alergaă băieți nu numai din totă districtulă, de tote naționalitățile și confesiunile, ci și din părțile Hunedorei și ale Devei, — și școla românescă, numită mai târdiă națională, Ia carea începeaă băieții de română, pentru a continua apoi la școla germană și a fini — cei mai talentați, decă-și alegeau cariera militară, la școlele militare din Orlatu, Năseudă ori Caransebeșă, aventându-se după aceea unii prin diferite demnități pănă la maioră și colonelă, precum aă fostă loco- tenenții: Nicolae Băiașă senior et junior, Avramă Tănislavă senior et junior, Danciă, Tocaciă, Dragomiră, Petru Cotoroga, Alexe Novacă, Dină Apostolă; maiorii: Itulă, Todoră, Tănis- 243 fjavfi, loan și Michaiă Novacii de Huniad și colonelulă Avramii 1 Cassanu. Acel băieți, cari-și alegeau însă cariera civilă, conti- I nuau la Oreștiă, Aiudă și Blajil, după care cei mai mulți se I preoțiau, ori intrau în oficii comitatense, mai aleșii nobilii, ori | la tesaurariatu, bună-dră Ioană Balașu, foștii și deputată alu | Hațegului în 1863—64 la Sibiiu și în 1865 la Clujă. B Aceste 2 școle au funcționată atâtu pe timpulă grăniță- I rimei, câtă și după desființarea ei în 1851, — cea germană Inumită erarială trivială, ear cea română națională. B în 1855, la stăruința fostului pe atunci vicariă foraneă | Ștefană Moldovană, în loculă scolei naționale s’a deschisă ună | cursă preparandială de 3 ani cu 2 institutori: Beniamină । Densușană, actuală canonică în Lugoju și Simeonă Ulpiană, i repausată ca protopopă ală Ulpiei Traiane și îmmormentată în [ Hațegă. I La cursul acesta au participată elevi din cele mai depărtate | părți ale comitatului, mulți dintre ei s’aă făcută preoți și în- r vățători, mai alesă în Țera Hațegului. e I După sistarea cursului preparandială a funcționat numai I scola erarială trivială sub primul învețătoră română Petru | Leluță, după pensionarea acestuia în 1860 a urmată Ioană | Cornea, actuală notară în St.-Măria, pănă în 1864. în anulă f acesta s’a întrodusă în postulă de învățătoră Vasile Dumbravă, I pedagog de Viena, de presinte institutoră la institutulă co- [ recționalu în Gherla. Sub Dumbrava, limba germană, carea f a fostă limbă de propunere atâtă sub durata grănițărimei, câtă și după aceea, s’a înlocuită cu cea română. în 1870, cu intrarea autorului acestei schițe monogra- fice în postulă de învățătoru, scola erarială s’a substituită prin 2 scole confesionale: greco-catolică și cea greco-orientală sub învățătorulă Vasile Floriană pănă în 1872. în anulă acesta în puterea unui pactă între ambe confesiunile române, s’a siste- misată în așa numita „Școla grănițerescă, “ pentru-că să susține din fondulă școlară grănițerescă, administrată de ună comitetă centrală cu reședința în Sibiiă sub presidiulă Ilustrului Br. 244 Davidă Urs de Mărgineni, dar cu condițiunea espresă, ca deț^M camdată să funcționeze 2 învățători, unul gr. cat. și unuitșS gr. or., avăndă a propune fiă-care în localitatea respectiv^',™ confesiuni, pe lângă unu salarfi anualii de 400 fl. v. a. fl în 1880 s’a rădicată edificiulă școlară actuală cu unii; J cată și 4 sale de învățământă, pe un intravilană donată comună și cu spesele fondului centrală grănițerescă. Edifu carea și adaptarea a costată 11,500 fl., și s’a predatu în usulil J| instrucțiune! în 1 Septembre 1881. a Școla comunală de fetițe, cu limba de instrucțiune ro- fl mână, s’a deschis numai în anulă 1873, nefiindă pănă atunci- n nici o școlă de fetițe separată în Hațegă, și se susține cu spe- X sele comunei. Prima institutore a fostă Ida Bălașă ; apoi: Elisa ' Popoviciă, Aurelia Filipescu, Cornelia Lupu și de presinte Valeria Cuteanu. După absolvirea școlei comunale, fetițele trecu la școla rom. catolică, rădicată la anulă 1875 cu spesele acelei biserici, unde predaă instrucțiunea 3 călugărițe-sorori misericordiâne. Mai suntă: școla poporală de băieți rom.-catolică numită și a bărațiloră, și școla reformată, cu câte un învețătoriă, cari aă funcționată și sub grănițerime, ca continuări ale școlelortt amintite mai susă. V. Starea economică si comercială profesională. Hațegulă ca castru, ca opidă fiscală și dela anulă 1764 înainte ca opidă militară, a fostă totdeuna scutită de sarcinii iobăgie!, sub carea gemeaă cele mai multe comune rurale din districtă. Două terțialități din locuitorii lui, — precum apare din conscripțiunea dela anulă 1754, — eraă libertini, nu eraă supuși nimenui și nu aveaă supuși; din a treia terțialitate % eraă incuilini său (Jileri, cari locuiaă în case de ale libertiniloră, seu în casele proprii, rădicate însă pe pămentulă libertiniloră, săă pe ală fiscului, — altă % eraă nobili, cari pe timpulă înființărei militarismului nevoind a primi armele, afară de 245 familia Milotin și Popescu, toți s’aă depărtată din Hațegă, ear sesiunile lorii rescumpărându-le erariulu, le-a dată grănițeriloră. Vinii înainte în conscripția amintită și iobagi, dar numai 6, înșirați cu numele, cu numărulă copiiloră, viteloră cornute, cailoru, porciloră, oiloru și cu sesiunile loru întregi său numai 'umătăți. Majoritatea absolută a Româniloră din Hațegă, fiindă ămeni liberi, pe lângă economia de câmpă — pe lângă agri- cultură, — căci au dispusă și dispună și acum împreună cu erariulă de un teritoru estinsă de preste 4413 jugăre pământă cultivabilă și pădure, aă potută practica și comerciulă și industria. Pe cândă în alte părți locuite de Români, îmbrățișarea ■acestoră profesiuni libere era cu totulă imposibilă, în fundulă regiă neconcedendu-se Româniloră învățarea meseriiloră, ear în comitatele feudali constrînșl fiindă a lucra ca iobagi moșiile domnescl, pe atunci în opidulă Hațegă și-aă luată ună aventă 6re-care amăsurată jurstărilor de atunci. Ca emporiă spre inedă-di aprope de granița României, pre apusă aprope de a Bănatului, Hațegulă a trebuită să stee totdeuna precum stă și acum in necsă comercială cu acelea prin pasulă „Vulcană“ și prin „Porta de feră,“ pe unde slucea și drumul vechiloră Romani dela Dunăre-Rășava-Meadia- Voislova-Sarmisegetusa-Ad aquas, acum Călană spre Apulă. Cu părțile fundului regiă încă a stat Hațegulu în comu- nicațiune comercială, căci Stiboriă, vaivodulă Transilvaniei, prin o diplomă din 1399 demandă tuturoră nobililoră, atâtă unguri câtă și români, și castelaniloră și vice-castelaniloră mai alesă din Hațegă și Hunedora, ca pe neguțătorii din Sibiiă, cari vină cu marfă în părțile acestea, să nu-I aresteze nici molesteze în vre-ună modă, sub pretestulu unui omoră întâm- plată mal înainte: Stiborius...........fideles noștri cives de Cibino tam pedites quam equites, cum eorum rebus mercimonialibus ad vos et ad vestra territoria pervenirent, eosdem praetextu ho- 246 micidii... non impediatis, non arestetis. (Transilvania 18..: pagina 173). Cum-că și în sinulă locuitoriloră români din Hațegă în--=i s’a desvoltată industria și în urmare și comerciulu, aflăm dau cu 13 ani după înființarea militarismului, în raportulă oficiali dto 20 Maifi 1777 ală gener. de brigadă Br. Christian Roii între altele se spune în acelă raportă, că în Hațegă er.n 29 cismari și 20 cojocari, cu corporațiunile seă țechiurile loi .i privilegiate, cari contopite într’unulă mai esistă și adi. împărătesa Maria Teresia dete la anulă 1773 resoluțiuneâ prea înaltă, ca de aci încolo fiii nobililoră și al preoțiloră greco- catolici să fiă primiți, după cualificațiune, în funcțiuni publice și la profesiuni, cu drept de a întră și în corporațiuni. (G. Ba- rițiă Tom. I. pag. 411). Decă Românii din Hațegă ar fi începută a învăța pro- fesiunile nu din 1773, ci în sensulă diplomeloră leopoldine chiar din 1701, și atunci încă s’ară păre aprope imposibilă, ca într’ună intervalu de 76 ani, să se fi îmmulțită profesioniștii cismari și cojocari în așa măsură în timpurile acelea, și într’ună opidă așa mică, carele abia acum după 114 ani, numără preste 2000 locuitori, și în care cojocarii nici acum nu atingă numărul de 20, apoi încă să se fi¹ constituită și în două cor- porațiuni privilegiate! E mai pre susă dară de tota îndoela, că în Hațegă, ca castru, apoi ca opidă fiscală, și dela 1764 încoce ca opidă militară, practicarea profesiuniloră libere se perde în vechimea timpuriloră. Pentru invederarea acestei aserțiuni militeză și privilegiulă dtto Alba-Iulia 13 Octobre 1672, prin care Michael Apaffi I, principele Transilvaniei, aprobă și sancționeză statutele cor- porațiunei cismariloru și argăsitoriloru din opidulă Hațegă, con- stituiți și organisați pe basa celoră 21 articlii scriși în limba maghiară. între altele, prin cel 21 articlii se aprobă și confirmă următorele prerogative ale maeștrilor cismari și argăsitorl, cari 247 rțineaft corporațiunei, și anume: ₙNime se nu potă lucra *ele 2 profesiuni în opidulă Hațegă și pe teritorulă lui, decâtă /mai cismarii și argăsitorii principelui, domniloru și acei cari țintii membri țechiului; ear alții privați se potă lucra numai i.ntru sine și căsenii sei, dar fără învățăcei și fără calfe. “ Să-și alegă unu magistru și un vice-magistru al corpo- rațiunii, cari se supraveghieze asupra aplicărei punctuose a acestoru articli, se pedepsescă tote controversele ivite între membrii corporațiunel. Se statorescă apoi condițiunile primirei în corporațiune, pedepsele transgresiuniloru și neascultărei etc. în fine în art. XX se dispune: ca sub pedepsă de 12 fl. se nu se potă aduce lucruri de cismaru și se se vendă în Hațegu, decâtă numai marfa de origine turcescă; asemenea cordovană și piele pre- gătită se nu se potă vinde, decâtă numai cea adusă pe vămile Ardealului; ear de s’aru prinde marfă de altă proveniență, să se confisce pentru corporațiune, și judele curții se pedepsăscă pe prevaricatoiă cu 12 fl. Apoi în art. XXL La tergă de săptămână, să nu potă cumpăra nime înaintea măestriloru: pei, talpă și altă materiă nesesară loră, — să potă însă Ia tergă de țeră. Privilegiul acesta se păstreză în originală în lada cor- porațiunei cismariloră, argăsitoriloră și cojocariloră români din opidulă Hațegă. Eată și ună estrasă din esordiul privilegiului, în care vină numele celoră 8 măestrii, cari au așternută principelui M. Apaffi rugarea pentru a li se ratifica, aproba și confirma statutele: Nos Michael Apaffi, Dei gratia princeps Transilvaniae etc. Inter reliquos igitur Magistri Cothurnifices simul et Cerdones Nobiles et Circumspecti Gabriel Szirman, Martinus Csismadia, Arbonas Pana, Pervul Timar, Petrus Sidoul, Nyâgul Csismadia, Karâcson (Crăciunu) Grâma et Adamus Szabados in oppido nostro Haczogh et Cttu Hunyadiensi existente residentes et commorantes, in suis reliquorumque Fratrum suorum nomini- bus et personis, quo comodius et maiori cum utilitate cum 248 publica, turn sua, artem suam (nedescifrabilu), exhibuerunt NoUt j et presentaverunt quaedam Stătută et ordinationes passim in ■ aliis quoque ditionis nostrae locis observări solitas certis Arrj- culis et capitibus comprehensas sub infrascripto tenore: Sn- plicantes Nobis humillime, ut Nos easdem ordinationes (nedes- cifrabilă) et singula in eisdem contenta pro ratis, gratis acceptis habere, nostrumque illis consensum praebentes clea menter acceptare, approbare, ratificare, et pro ipsis Cothur* nificibus simul et Cerdonibus dicti oppidi noștri Haczogh,- eorumque Successoribus universis perpetuo valituras confirmare, dignaremur. Qua vero certis capitibus et Articulis sic se haberit sequunturque hoc ordine in hune modum: urmăză cel 21 articli. în limba magiară. Datum in civitate Nostră Alba-Iulia die decima tertia Mensis Octobris Anno Domini Millesimo Sexcentesimo Septua- gesimo Secundo. Michael Apaffi m. p. loannes Betlen m. p. ' Cancellar. Franciscus Lugasi m. p. *. Secretar. Dintre familiele, alu căroră nume figureză în privilegiului acesta, s’aă străcurată pană la noi numai familia Timarfl și Cismașfi, celelalte tote s’aă stinsă. Pentru vechimea ceramicei desvoltate în Hațegă, ni-ar servi nu puțină și privilegiulă dată și păstrată orginală în lada corporațiunei olariloră români, decă dintele timpului nu i-ar fi făcută descifrarea imposibilă, încâtă abia cu greă și nu cu deplină certitudine se pote ceti anulă 1713. După militarisarea opidului în anulă 1764, fiindă nu numai favorisată, ci chiar impusă practicarea meseriilor, fiă-care băiatu granițeră era avisată la învățarea vre-unei profesiuni, ceea-ce cu puțină escepțiune se mai observă și acum. Erau și provincialist! puțini importați din alte părți, Ger- mani și Unguri, cari practicau alte profesiuni, precum: mă- 249 F celăritulu, curelăria, lăcătăria, săpunăria, măsăritulă, faură- E ritulu, croitoria, turtăritulă, brutăria și pușcășitulă. Acestea abia E în 1847 s’aă organisată în corporațiune cu statute sancționate. E — Profesiunile de predilecțiune ale Româniloră hațeganl E și adi, pe lângă comerciă, suntă: păpucăritulă, ciobotăria, co- I jocăria, apoi olăritulă, lemnăritul seă bărdășitulă, rotăria, I tălpăritulu și neguțătoria de vite, mal alesă cornute. E P7. Administrația și justiția. | Coloniile traiane aduse „ex toto orbe romano“ din totă ■ lumea unde se vorbia limba romană, aă adusă cu sine și I „jus civitatis romanae," dreptul de cetățeană romană; prin ur- I mare acele colonii se folosiau atâtă în justiția câtă și în admi- | nistrațiă, carea era basată mal multă pe ună sistemă militară, I de dreptulă romană. Deși vidța poporului română cu tdte ț instituțiunile sale din evulă mediu e acoperită cu vălulă în- [ tunereculul, totuși putemă I dreptulă romană a servită I ganisarea socială, politică, I română pe acolo pe unde-șl I în „Monumente pentru istoria țerei Făgărașului" de N. | Densușană, la pagina 2-a cetimă, că: | Ținutulă Hațegului, Hunedorei și ală Devei formaă în ve- | chime ună complecsă de districte românesci, numite în diplome: districtus olachales." 1363. Nos Petrus Vice-vayvoda Transilvanus................ universisque Keneziis et senioribus Olachalibus ipsius districtus Haczak..........pro tribunali sedentibus (Kurz, Magazin fur die Geschichte Siebenburgens II, 300). Că: nobilimea aceloră districte era română, ală cărei tre- cută se perde în vechimea evului mediu, și că în diplomele regiloră unguresc! se numia: Nobiles olachi saă Nobiles ut dicitur Valachorum nostrorum. 1493. Albertus............cum nostum pro tidelitatibus et fidelibus servitiis loannis dicti Kende de Malomviz ac La- 18 afirma cu destulă certitudine, că în acelă evă de substrată la or- juridică și militară a poporului avea districtele sale românesci. 250 dislai filii ipsius, nec non Kende filii Kende de eadem nobi- limii ut dicitur Valachorum nostrorum districtus noștri Haczeg apelați. (Transilvania 1873 pag. 97). Că în Țera Hațegului esistă unii drepții consvetudinară românescă, numită în Bănată „jus valachiae, antiqua lex,“ ear în Făgărașu „legile vechi ale ținutului,“ că Românulă nu putea fi lipsită de proprietatea sa, nici în casă de înaltă tră- dare, decâtă numai dacă era judecată de omenii sei: de nobili, chinezi și bătrânii romani: 1398. Nos Styborius ubi tune...............praenotati Ke- nezii lanustinus, Basarabe et Kuste responderunt...........qua nunquam causam fidedignis et ipsorum hominibus ac sermo-1 nibus nobis suprascripto Styborio, nec non duodecim Juratis ad judicandum in Haczag Dominus Vai vodă commisit. (Tran-' silvania 1872 pagina 172). < 1435. Nos Ladislaus de Chaak Vayvoda Trans................. una cum Juratis et universitate nobilium ac Kenezorum ipsius Districtus Haczak, sana exinde deliberatione, ac consilio et voluntate eorundem, praefatos Kosztha, Stanchu'l et Volkuh sacerdotem .... dicto ipsorum Keneziatu et dicta posesionej Ryusor*) vocata, nec non jam dicta libera villa Syerel no-a minata habito (ratione eorum infidelitatis) privamus. (Fejârj XI. 503, 504). (Va urma). Paulu Olteană. ’J Nr. 144/1892. 4 GESTIUNI ȘCOLARE. .3 Școla civilă publică de fete cu internată a Asociațiuneî V transilvane în Sibiiu. ] P. T. părințiloră, cari dorescă a’și adăposti fiicele într’ună 1 institută de crescere, se recomandă școla civilă de fete cu 'Ț internată a Asociațiuneî transilvane, învestită acum și cu 'f dreptulă de publicitate. ii Pe lângă învățămentulă prescrisă, care se provede cu ij totă îngrigirea, și pe lângă o crescere acomodată firei și exi- 4 *) Riuțoru și Șerelfi, doufi comune românesci, nu departe de Hațegu. 2ul B gențeloră poporului românii, școla Asociațiunei cultivă în deosebi B limbile patriei (pe lângă limba română, limba maghiară și B cea germană) și limba francesă, dândă eleveloru ocasiunea și B putința de a se deprinde și în vorbirea corectă a acelora. ■ Pe lângă cele mal corespundătore întocmiri interne, reclamate B de lege, la școla Asociațiunei va funcționa în conformitate cu B conclusulă On. Comitetă dto 9 Iulie a. c. în anulu viitorii ■ scolasticii 1892/3 și cursulu complementarii, prevădută în ■ § 6 din „statutulă de organisare" alu școlel. Scopulă urmărită H în cursulă complementară e cu desevîrșire practică. Pe lângă ■ Introducerea în literatura și în istoria literaturel limbiloră patriei B și a limbel franceze, pe lângă aprofundarea istoriei universale ■ pe basa cunoscințeloră deja câștigate, în fine pe lângă deprin- F derea cu stăruință a lucrului de mână femeescă, în specială a croirel și a pregătirel vestminteloru trebuinciăse și a de- semnulul corespundetoră, elevele acestui cursă voră fi cu în- grigire introduse în practica economiei de casă, avendă fiă-care pe rendă a purta în câte o septemână, pe lângă conducere și supraveghiere, întrega economie a internatului. în cursulă complementară se primescă, pe lângă același didactru de 2 fl. la lună, ca și în cursurile ordinare, eleve, care aă absolvată cele 4 cursuri ale școlel civile; primirea se pote face însă j și pe basa unul esamenă. Primirea în cursurile școlel Asociațiunei și în internată se face în cele dintâiă 3 dile ale lunei Septembre st. n. a. c. Prelegerile se voră începe nesmintită în 4 Septembre a. c. Pentru a ne sci orienta și a putea luă la timpă tote dispo- sițiunile de lipsă, p. t. părinții, cari dorescă a-’șl da fetițele în institutulă nostru, suntă rugați a se însinua de timpuriă. Insinuările să se facă la direcțiunea școlel civile de fete cu internată în Sibiiă. Condițiunile de primire în scrfla publică și în internatulă sus- ținuta de Asociațiunea transilvană în Sibiiă suntu următdrele: Pentru primirea în școla civilă se cere atestată despre absolvarea claseloră școlel elementare, săă atestată despre clasa 252 corăspundătore premergătore dela o altă școlă de categorii, școleî civile. în lipsa unul astfelu de atestată primirea ■■ face pe basa unul examenu de primire. Didactrulu e fixată cu 2 fi. v. a. pe lună, și pentr.i elevele, ce întră pentru prima dată în acostă școlă, o tax", de îmmatriculare de 2 fi. v. a. Pentru elevele cursului complementară, prevădutu în §. << din stătută, didactrulă este de 2 fi. pe lună, și la prima în- scriere taxa amintită de îmmatriculare. Elevele, care voiescă să fiă primite în internată, fiă elevii ale șcălei civile, său ale școlei elementare a reuniune! femeilor!, aă să se înștiințeze de timpuriă, în totă casulă înainte d-.: începerea anului scolastică, prin părinți său tutori la direcțiune? școlei, pentru a se putea face disposițiunile necesare. Taxa internatului e de 200 fi. v. a. pe ană, plătiți înainte în ddur seă celu multă 4 rate*). Cărțile trebuincidse, materialul'! de scrisă, de desemnă, de lucru de mână, se înțelege, nu suntă cuprinse în taxa amintită, ci cheltuelile reclamate în acestă privință se portă de părinți, întocmai precum totă de dînșil se portă cheltuelile pentru îmbrăcăminte și încălțăminte, pentru instrucțiune la musica instrumentală și în limba franceză. Taxele pentru instrucțiunea în piano sântă de 2 categorii; a) dăcă o elevă voesce să ia orele singură, se compută^ la 2 dre pe săptămână taxa de 9 fi. pe lună; dăcă 2 eleve împreună iaă instrucțiune în aceea-și oră, taxa se compută la 2 ore pe săptămână cu 6 fi. de elevă; său b) dăcă o elevă voesce să Ia ărele singură, se compută, la 2 ăre pe săptămână taxa de 6 fi. pe lună; dăcă se întru- nescu 2 eleve în aceeași oră, taxa se compută la 2 ore pe săptămână cu 5 fi. pe lună de elevă. *) Pentru ajutorarea păriuțiloru mal lipsiți de mijloce, cari suntu hotărîțl a-șl da fiicele în internată, institutulu de credită și de economii „Albina" a creată 10 și dlă Dr. A. Maniu, notară publică reg. în Oravița 4 stipendii de câte 50 11., pentru cari comitetulă Asociațiunei va publica concursă cu terminulu de l-a Augustă st. n. 253 t Pentru instrucțiunea în limba francesă, câte 2 ore pe [ săptămână, se compută pe lună câte 1 fl. de elevă. t. Tote taxele se plătescă direcțiunel școlare, care remu- I nereză pe instructori. H Elevele din internată, afară de școlă, au în fiă-care di ! anumite ore de conversațiune în limba francesă, maghiară și > germană. Pe lângă aceea ele se prepară și ’și învață lecțiunile • sub conducerea și cu ajutorulă directorei și alu guvernantelor^. Elevele, cari voră să fiă primite în internată, mai aă să aducă cu sine: o saltea, ună covorașă la pată, 2 perinl, 4 fețe de perinl, o plapomă săă țolă de coperită, 4 ciarșafurî, (lințoluri, lepedee), 6 ștergare, 6 șervete, apoi: perie de dinți, săpună și 2 pepteni, care tote rămână proprietatea elevei. Afară de aceste schimburile de trupă seu albiturile, câte % duzină din fiă-care, ciorapi colorați venetă închisă și batiste (măraml) câte 1 duzină și încălțămintea trebuinciosă. Câtă pentru toalete nouă, părinții și tutorii suntu consiliați a nu face de aceste pentru copilele loră, căci pentru a obține o uniformitate în îmbrăcăminte pentru tote internele, acele toalete cu prețuri moderate se potă face aici prin îngrijirea direcțiunei internatului. Strinsă de uniformă se țină: o haină, doue șurțe în forma unei haine, o pălăria de iernă și una de vară, cari necondiționată aă să se facă aici și cari preste totă voră costa cam 20—22 fl. v. a. Doritorii de a avea „Statutulă de organisare, “ precum și „Regulamentulă internă “ ală școlei și „ Regulamentulă pentru cursulă complementară," le potă primi dela direcțiune pentru câte 20 cr. unulă. Totă dela direcțiune se pdte primi pentru 1 fl. și „Monografia" școlei, în care pe lângă istoriculu insti- tutului, se află descrisă edificiulu școlei și ală internatului în tote amănuntele lui. Sibiiă, în 15 luliă n. 1892. Direcțiunea școlei civile de fete cu internatu. Dr. loanu Crișianu. 254 DELA ACADEMIA ROMÂNĂ. Pretiâsele colectiuril ale Academiei române s’aă sporită în timpul, din urmă cu una de mare valore, adecă cu scrierile originale, part! mare chiară autografiile dascălului României Georgiti. Lazaril, caii scrieri Preacuvioșia Sa Archimandritulă și Vicariă archiepiscopescu din Sibiiu Dr. Ilarionii Pușcariă le-a donată Academiei române Gratulările nostre sincere atâtă generosului donatoră, câtă și înaltei ndstre instituțiuni culturale, carea de sigură va numera aceste scrieri, pote unice, între cele mai prețuite ale sale. DIN CRONICA LUNARĂ. Societatea dâmneloru române din Bucovina, care are deja aprope în tote locurile mai însemnate ale țerei filiale, desvoltă o activitate' lăudabilă, arangiândă în tote părțile esposițiuni, producțiuni teatrale,, concerte ș. a. Preste totă frații noștri din Bucovina, în frumosă concordiă, facă progrese îmbucurătore pe tote terenele culturei po- porului nostru. înainte cu Dumnedeu! BIBLIOGRAFIA. Parnasulu românu. Tipografia Alexi din Brașovă prepară sub titlulă acesta o colecțiune din cele mai frumose poesii ale poețiloră români; scrierea va apăre în Octombre a. c. Mai multă la. timpulă seu. Raportulu anualii alu societății de lectură „Petru Maioru“ a tinerime! române dela universitatea din Budapesta pe anulă scolastică 1891/2. Tipariulu institutului tipografică în Sibiiă, 1892. Societatea a numerată în anulă 1891/2 37 membri onorari, 27 fundatori și 39 ordinari; biblioteca el constă din 1327 opuri în 1620 volume; donațiuni aă întrată dela 18 autori și 25 redac- țiuni; cassa ei face 4657 fl. 48 cr., crescămentă față cu anulă espirată 184 fl. 67 cr. Preste totă progresă îmbucurătoriă. VI. Programă a șcblei civile publice de fete cu internată a Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura popo- rului română, în Sibiiă, pe anulă scolastică 1891/2, publicată de Dr. loanu Crișianu, directorii. Cuprinsulă: 1. Limba maternă în classa IV. civilă, de Dr. Pastile Bologa. 2. Planulă de înve- țămentă. 3. Sciri școlare, de directorulă. Sibiiă, tipariulă tipo- grafiei archidiecesane, 1892. 255 I Date istorice privitâre la familiile nobile române. Culese ! de I. Cav. de Pușcariă. Publicate sub auspiciele Asociațiunei r transilvane pentru literatura română și cultura poporului română. ; Sibiiu, tipariulu tipografiei archidiecesane 1892. Vomu reveni asupra prețioseî colecțiuni. [ Catalogu mensualii pe Aprilie și Maiu a. c alu librăriei române, ; publicată de librăria Socec & Comp. Bucuresci 1892. Cuprinde scrieri din Teologie, Filosofiă, Dreptă și Economiă politică, Istoriă, Literatură, Sciințele medicale, matematice și naturale, Belle-Arte, , Arta militară, Technologie, Limbistică, Educațiune, Diverse. La i cerere catalogulu se trămite grătuitu, și totă asemenea inserarea [ noueloru aparițiuni literare. PARTEA OFICIALA. ad. Nr. 230/1892. Cătră onorați! membrii ai Asociațiunei transil- vane pentru literatura română și cultura po- porului românu. Față cu doliulă, în care a ajunsă orașulă Blaju prin mortea mitropolitului Ioana Vancea, și după schimbarea totală a împregiurărilorti de acolo, adunarea ndstră generală, care fusese anunțată pe 7 și 8 Augustă st. n., nu se mai pote ținea astădată în acea localitate, ci este amânată pe dina de 27/15 Augustă (Sânta-Maria mare) și se va ține în Sibiiă, unde lucrările ei voru decurge întocma după programa com- pusă de mai nainte. Domnii membrii suntu invitați, a cerceta acestă adunare în numeru câtă se pote mal mare, și cu atâtu mai vertosu, că astădată adunarea, pe lângă ce va ave se realegă comitetulu seă pe următorii trei ani, va veni în posițiune de a și decide asupra unoră cestiuni de importanță pote ca nici-odată în cel 21 de ani ai existenței acestei Asociațiuni. Din ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului româna, tînută în i Augustă 1892. Georgie Barițiă m. p., Gerasimu Candrea m. p., președinte. secretariu. 256 Ad Nr. 185/1892. Programă pentru adunarea generală a XXXI-a a Asociațiunei tran- silvane pentru literatura română si cultura poporului r: mânii, care se va ținea în 15I27 Augustu st. n. a. c. si dilel: următâre în Sibiiu. Ședința l-a în 15/27 Augustu st. n. 1. Deschiderea ședinției prin presidiulă ordinariă la 10 dre a. m în localulă, ce se va destina în acestă scopu. 2. Apeltt nominală alu membriloru Asociațiunei, cari an dreptu a participa cu votu decisivă. 3. Exmiterea unei comisiuni de 3 pentru încassarea de taxe dela membrii vechi și del'a cei cari se voră înscrie de noă. 4. Raportulă generală ală comitetului despre activitatea sa :i decursulă anului 1891, dimpreună cu adusele aceluia. 5. Insinuarea propuneriloră și eventualeloră interpelări. 6. Alegerea unei comisiuni de 3 pentru examinarea rat;.- ciniului pro 1891 și a proiectului de budgetu pro 1893 și a und comisiuni de 3 pentru examinarea raportului generală și a p"i- puneriloră. 7. Comisiune de candidare pentru comitetulă, ce are să fiă alesfi 8. Raportulă comisiune! de înscrieri. Cetirea eventualeloră disertațiunl. Ședința Il-a în 16/28 Augustu st. n. (începutulu la 9 ore a. m.) 1. Autenticarea procesului verbală ală ședinței l-a. 2. Raportulă comisiuniloră exmise în ședința l-a. 3. Alegerea comitetului și a funcționariloră Asociațiunei noulă periodu de 3 ani 1893—1895. 4. Disposițiuni pentru autenticarea procesului verbală alti ședinței Il-a. 5. Defigerea locului pentru viitdrea adunare generală. 6. încheierea ședințeloră adunărei generale. Din ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru lite- ratura română și cultur’a poporului română, ținută în Sibiiă la 17 luliă 1892. Georgie Barițiu m. p., Dr. I. Crișianu m. p., președinte. secretară II. 2u7 p Nr. 158/1892. Procesu verbală ■ ală comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română și k cultura poporului română, luată în ședința dela 25 luniu n. 1892. f Președinte: G. Barițiă. Membrii presențî: Partenie F Cosma, loaniî Papiti, I. St. Șuluțu, I. V. Russu, I. Crețu, l Nicolau Toganu bibliotecară. | Secretară: Dr. I. Crișiană. f. Nr. 56. Direcțiunea despărțământului XVII (Dejă) alu Aso- f ciațiunei transilvane, prin hârtia dto 24 Martie a. c. Nr. 1, pro- f vocându-se la mandatulu acestui comitetă dto 6 Februarie a. c. I. Nr. 490/1891, subșterne spre aprobare statutele bibliotecei poporale ț a numitului despărțementu (Exh. Nr. 88/1892) | Statutele bibliotecei poporale, ce este a se înființa în despăr- | țementulu XVII (Deju), votate în adunarea generală a despărțe- | mentului ținută în Deju la 6 Iulie 1891, se iau spre sciință cu aceea, | ca §§. 17 și 18 se se înlocuiescă prin unu singură §. de euprinsulă: I „Pentru casulă desființării despărțământului XVII (Deju), asupra bibliotecei va dispune comitetulu centrală ală Asociațiunei transil- vane pentru literatura română și cultura poporului română, ear din §. 19 se remână afară cuvintele din urmă: „înse gremiulă bibliotecei i nu se va putea transpune din Dejă nici odată". ! Nr. 57. Direcțiunea despărțământului VI (Sasă-Sebeșă) ală ' Asociațiunei prin hârtia dto 18 Aprilie a. c. substerne spre revisuire protocolulă subcomitetului dto Sasă-Sebeșă 7 Aprilie a. c. Din protocolulă subșternută se vede: a) directorulă raporteză, că în urma mai multoră recercări, fostulă directoră substitută, dlă Ioană Piso, a declarată într’o scri- sore, că nu predă archiva, pănă nu i se va recunosce în publică, că a condusă în modă corespundătoră afacerile despărțământului, și nu i se va estrada cambiulă despre suma de 78 fl. v. a., pe care o împrumutase dela despărțementă, care înse s’a achitată prin două stipendii, ce i s’ară fi votată pe sema copiiloră sei și s’ară fi so- cotită în suma împrumutată. Subcomitetulă, în ce privesce archiva, relegă causa la comitetulă centrală, ear în ce privesce datoria de 78 fl. și ună dulapă ală despărțământului decide, ca dlă I. Piso să fie silită pe calea judecătoriei a le depune, resp. extrada. 258 b) membriloră subcomitetului Sergiu Medeană și Ilie Mogafl se li se extradee diplomele de membri; fl c) se cere, ca se li se estradee o listă a membriloru din des- fl părțementă și se li se pună la disposițiune o sumă ore-care defl esemplare din statutele și regulamentele Asociațiunei. fl d) se iau disposițiuni pentru adunarea generală proximă. fl în legătură se presentă hârtia dlui I. Piso dto 8 Martie a. c.,fl în care aretândă împregiurările, între cari a făcută împrumutulă,fl ce i se cere din partea subcomitetului, susține, că acelă împrumutăfl trebuie a se privi de achitată și stărue pe lângă aceea, că lucrulufl s’ară fi înfățișată atâtă acestui comitetă, câtă și publicului în modăfl eronată și cere satisfacțiune. (Ex. Nr. 62 și 107/1892). fl — Ce privesce afacerea cu archivulu despărțământului, dlăfl I. Piso se fie provocată a-lă estrada fără amânare, la din contrăfl se va face apelă la intrevenirea organeloră administrative. fl Decă dlă I. Piso crede că’i s’a făcută nedreptate prin pur-fl tarea domniloră, pe cari îi invinuesce, satisfacțiunea și-o pote lua pefl altă cale și nu prin reținerea archivului, împedecândă mersulă re-fl gulată ală afaceriloră Asociațiunei. fl în ce privesce replătirea sumei împrumutate de dlă I. Piso, fl acestă comitetă remâne pe lângă conclusulă seu dto 6 Noemvriefl 1891 prot. 239. fl Cererea subcomitetului privitore la estradarea diplomei pefl sema membriloră S. Medeană și Ilie Moga, precum și la listafl membriloru din despărțementulă VI. și la tipăriturile Asociațiunei,fl fiindu deplină întemeiată, se încuviințeză. -fl Nr. 58. Avramă Oprița din Orestie cere ună stipendiă pefl sema fiului seă Ioană, elevă de clasa IV normală în Orestie. (Exh. -J Nr. 112/1892). 1 — Nefiindă în vacanță nici unulă din stipendiile esistente, ce-fl rerea lui Avramă Oprița nu se pote considera. fl Nr. 59. Direcțiunea bancei „Transilvania¹¹ din Sibiiă, prin fl hârtia dto 3 Maiă a. c. ne încunoscințeză, că la sortarea obliga- 1 țiuniloră fondului de întemeiere a numitei bănci, s’a trasă și nu- 1 merulă 1521 pe numele „fondului pt. înființarea unei facultăți de 3 dreptu române", și că resplătirea în valorc nominală de 100 fi. se | va efeptui la cassa acelui institută, încependă dela 1 Augustă a. c. a (Exh. Nr. 118/1892). 1 — Spre sciință. Cassarulă Asociațiunei primesce însărcinarea 1 a ridica valdrea obligațiune! sortate. ’ 259 Nr. 60. Direcțiunea despărțementului III (Făgărașă) alu Aso- K ciațiunei prin hârtia dto 5 Maiu a. c. transpune tacsa Pro 1891 B dela membrii Dumitru Florea, proprietară în Sâmbăta superioră și ■ losifu Cațaveiu preoții în Lissa, în suma de 10 ti., cerendu a se trimite ■ numițiloru membri „Transilvania" cu inceperea dela Nr. 1 pro 1892, E și a se publica în foia Asociațiunei și numele membrul'¹* Ioană B Popă, în Sâmbăta superioră, a cărui tacsă s’aru fi așternută aici K în 12 Februarie a. c. (Exh. Nr. 119/1892). ■ — Suma de 10 fl. a întratu la cassa Asociațiunei și s’a con- | tatu în regulă, ceea-ce prin acesta se adeveresce, cu ace^a’ că s’a f dispusă pe cale presidială trimiterea foii „Transilvania" la adresa | membriloră, pentru țari se reclamă; ear în ce privesce pe membrulă I. Popă, numele densului e publicată în Nr. 5 alu „Transilvaniei", pag. 160, aretându-se acolo, că a solvită taxa de 5 fl. Pro 1891. Nr. 61. Dnulă Demetriu Coltofeană, protopopă î** Brețcu, încredințată din partea acestui comitetă cu conducerea iifaceriloru de constituire a despărțământului nou înființată XXXIII (alu Trei- scauneloră), prin hârtia dto 14 jVIaiă a. c. Nr. 1 subșterne spre revisuire protocolulfi adunărei constituante dela 10 Maiă a- c- cu adusele lui și cu suma de 57 fl. taxe întrate de pe la n»e*nbri. Din protocolulfi subșternutu se vede: a) că s’aă înscrisă 16 membri ordinari cu taxe anuale și 25 membri ajutători; b) că urmându constituirea, s’aă alesă: 1. directorii: Demetriu Coltofeană; 2 membrii în suDuomitetă: Spiridonă Demianfi, Ioană Solvai, Ioană Dima, Dionisie Nistoră, Constantină Demianu și Nicolae Russu sen.; 3. membrii suplenți: Alexiu Neagoviciă și Nicolaă (Jomșa. c) că constituindu-se subcomitetulă, s’aă alesă: Constantină Demiană de actuară, Nicolaă Russu sen. de cassară și Dionisie Nistoră de controloră; d) că proxima adunare a despărțământului se vi* ținea în Covasna, remânendu ca subcomitetulă se fixeze timpul u. (Exh. Nr. 125/1892). — Se adeveresce primirea sumei de 57 fl., care a întratu la cassa Asociațiunei transilvane. Numerulă membriloră însi nuați ser- vesce spre sciință, cu aceea, ca direcțiunea se arete încoce fără amânare, care membru câtă a solvită și cari sântă membrii noi inscriși, căci pentru aceștia trebue se se ceră aprobarea adunărei 260 generale; extrădarea diplomei la adresa membriloră noi urme» numai după aprobare și după depunerea taxei de 1 fl. v. a. I Constituirea despărțământului și a subcomitetului fiindă sfl verșită în conformitate cu prescrisele regulamentului, se ia cu apr<® bare la cunoscință, mulțumindu-se dlui protopopă și actualului dfl rectorii Demetriu Coltofeană pentru ostenelele, ce le-a îndurat® cu conducerea afaceriloră de organisare a despărțementului. fl Nr. 62. Direcțiunea despărțementului XXIX (Mediașă), prifl hârtia dto 28 Maiă a. c. subșterne spre revisuire protocolele sulfl comitetului dela 5 Noemvrie 1891 și 5 Maiu a. c., precumă și un® raportă alu cassaruluî. 1 Din protocolulu dela 5 Novembre 1891 se vede: ’ a) că s’a constatată pe basa raportului dată de cassarulă, că dela constituire aă întrată fl. 181 și s’aă spesată 18 fl. și că spe- sele s’aă justificată prin documente; b) că s’a decisă, ca membri restanțieri se fiă solicitați a-și achita taxele; c) că se va procura ună sigilă pentru despărțementă. Din protocolulă dela 5 Maiă a. c. se vede: j: a) că se face întrebarea la acestă comitetă, ce se se întemple cu membrii, cari nu-și achiteză taxele? b) că s’a stabilită programa pentru adunarea generală, ce se va ținea în 17 Iulie a. c. în Mediașă; (Exh. Nr. 127/1892). — Cuprinsulă protocoleloră servesce spre sciință, cu aceea, că cu membrii, cari nu voră se-și achiteze taxele, se se urmeze con- formă prescriseloră §. 8 din „Normativulă pentru încassarea taxeloră. Nr. 63. Secretarulă II. notifică, că murindă cancelistulă Aso- ciațiunei, fericitulă Paulă Străulea, locotenentă în pensiune, care a servită acestei reuniuni timpă de 7 ani cu cea mai mare acurateță și cu celă mai lăudabilă zelă, postulă de cancelistă e neocupată. — Postulă de cancelistă ală Asociațiuneî se declară vacantă, și se autoriseză presidiulă a-lă îndeplini prin concursă pre lângă condițiuni, cari se corespundă acelui serviciă conformă exigențiloră Asociațiuneî și ale comitetului seu. Nr . 64. Direcțiunea despărțementului XXXII (D. St. Martină) prin hârtia dto 11 Iunie a. c. subșterne spre revisuire protocolulă subcomitetului dela 9 luniu a. c. Din protocolă se vede: a) se esprimă condolență față cu decedatulă membru și cassară zelosă Timoteiă Circa; - 261 I b) că oficialii de cassară s’a Incredulii pănă se va îndeplini E prin alegere, membrului Emiliu Popii din Bobohalma; [ c) că urmândă la ordine, s’a aleșii cassaru dlă Simeonă Căluții, I foștii controlorii; de controlorii provisorii s’a numitii dlă Emiliu Popii; F d) că s’aă luatii măsurile de lipsă pentru încassarea restanțelorii; | c) că decă vorii ierta împregiurările, adunarea generală a [despărțementului se va ținea în Ernutii la 31 Iulie a. c.: I f) se va publica concursă pentru premiile create. (Exh. Nu- tmerulu 131/1892). — Cuprinsulu protocolului subșternută servesce spre sciință. f Nr. 65. Direcțiunea despărțementului XXVII (Cohalmu) prin '■ hârtia dto 14 Iunie a. c. Nr. 1 subșterne spre revisuire protocolulă subcomitetului dto 10 luniu a. c., din care se vede: ț a) că adunarea generală se va ținea la 11 luliu a. c. în Ungra; 6) pentru trebuințele despărțementului pro 1892 și 1893 s’a preliminată suma de 10 fl.; c) s’a statorită ordinea de di pentru adunare; d) se cere ună numără corespun4etoră din statutele și regu- lamentele Asociațiunei. (Exh. Nr. 132/1892). — Cuprinsulu protocolului subșternută servesce spre sciință, avendă a se trimite la adresa direcțiunel numerulu cerută de esem- plare din tipăriturile Asociațiunei. Nr. 66. Cererea dlui George Tăbăcariă pentru scutirea de didactru și pe semestrulă II. ală anului scol, curentă a fiicei sale Eugenia, elevă de cl. IV. civilă (Exh. Nr. 134/1892). ■— Se încuviințeză, dupăce a fostă ascultată și părerea direc- țiune! școlare, mai alesă în vederea stărei materiale a părințiloră. Nr. 67. Direcțiunea scolei civile de fete a Asociațiunei prin hârtia dto 21 Iunie a. c. Nr. 126 subșterne spre revisuire proto- colulă conferinței corpului didactică dela 23 Maiu a. c., în care se cuprinde hotărirea de a felicita pe dlă G. Barițiă, delegatulă școlei, de aniversarea dilei a 80 a vieței sale. (Ex. Nr. 136/1892). Spre sciință. Nr. 68. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei prin hârtia dto 21 Iunie a. c. Nr. 127 subșterne spre revisuire proto- tocolulă corpului didactică din conferința dela 15 luniu a. c., din care se vede, că purtarea morală a eleveloră, precum și diligența acelora și sporulă în studii în decursulă lunei Maiu aă fostă sa- tisfăcătore. (Ex. Nr. 137/1892). — Cuprinsulă protocolului subșternută se ia la cunoscință. 262 Nr. 69. Direcțiunea școlei civile prin hârtia dto 24 Maiu a. c. Nr. 130 transpune acestui comitetă câte 50 esemplare din programa școlei pro 1891/2, din planulă celă nou de învețămentă, scosă din programă în edițiune separată și din regulamentulă Internă, care a trebuită să se retipărescă, ne mai esistându nici ună esemplară, și cere ca eventualulă supererogată, ce va resulta în comparațiă cu budgetulă pro 1891/2, pentru scoterea în țipară a programei, care de astădată e forte voluminosă, precum și spesele cu scoterea în edițiă separată a planului de învețămentă și cu retipărirea regu- lamentului internă se se acopere din venitele Asociațiunei conformă conclusului adunărei generale pin anulă 1891 din ședința II (dela 5/17 Augustă 1891) Nr. prot. 20 lit. w. (Exh. Nr. 138/1892). — Se adeveresce primirea esemplareloră trimise și se încu- viințeză achitarea supra-erogateloră din venitele Asociațiunei. Nr. 70. Cu privire la esamenele de sferșitulă anului scol. 1891/2 dela școla civilă de fete cu internată a Asociațiunei, avendă în vedere și prescrisele § 8, al. 2 din statutulă de organisare, — se hotăresce: La esamenele de sferșitulă anului școlară 1891/2 dela școla civilă de fete a Asociațiunei comitetulă va fi re- presentatu prin unu delegată comisară în persona președintelui Asociațiunei, a dlui G. Barițiu. Nr. 71. Dlă G. Candrea, cassarulă Asociațiunei, prin hârtia dto 24 Iunie a. c. subșterne spre ratificare contractulu de arendă încheiată cu Ioană lancu cu privire la realitățile din lăsămentulu după fericitulă Avramă lancu. (Ex. Nr. 139/1892). — Contractulă subșternută se aprobă și ratifică, despre ceea-ce se încunosciințeză și Ioană lancu. Nr. 72. G. Candrea, cassarulă Asociațiunei, prin hârtia dto 24 Iunie a. c. întrebă, decă comitetulă e aplicată a încuviința unele adaptări la cuartirulă folosită de presentă ca cancelariă, căci în casulu acesta s’ară putea închiria în modă avantagiosă. (Ex. Nu- merulă 140/1892). — în considerarea, că adăptările cerute s ară putea introduce numai luându-se dela destinațiunea sa culina pentru spălată, instalată anulă trecută, ceea-ce pentru acum e cu neputință, dlă cassară G. Candrea se caute a închiria cuartirulă și fără a introduce adaptări. Nr. 73. Cassarulă Asociațiunei dlă G. Candrea, prin hârtia dto 24 Iunie a. c. arată că după adeverirea bărbațiloră competenți, sistemulă de „Heidelbergu pentru ieșitori s’a arătată nepracticu, și 263 I propune, ca străformarea proiectată a eșitoriloră dela șcdla Asocia- tțiunei după numitulă sistemă se se mai amâne. (Ex. Nr. 144/1892). I — Se adoptă propunerea cassarului. f Nr. 74. Pe basa raportului dto 24 Iunie a. c. (Exh. Nu- 1 merulu 143/1892), | — Cassarulă Asociațiunei, dlă Gherasimă Candrea, se auto- [riseză, ca banii elocați pe lângă libele de depuneri la institutulu [„Albina¹¹ cu interese de 5%» după cari cu începerea dela 1 Iulie la. c. se dau însă numai 4¹/ₐ%, să-i învesteze în scrisuri fonciare [de ale numitului institutu. e Nr. 75. Cassarulu Asociațiunei, dlui G. Candrea prin hârtia dto 24 Iunie a. c. arată, ce reparaturi anume sântă neapărată a r se face la edificiulă școlei, și cari și câte odăi trebuescă văruite, și că văruirea acestora nu va costa mai multă de 50 ti., în fine e de părere, că reparaturile indicate, fiindă mărunte, se se facă cu apli- carea unui lucrătoriă cu diua â 1 fi. 50 cr. v. a. (Ex. Nr. 146/1892). — Raportulă cassarului servesce spre sciință, autorisându-se a dispune văruirea odăiloră și a aplica ună lucrătoră cu dina între condițiunile arătate pentru Introducerea reparaturiloră necesare. Nr. 76. Academia de sciințe ces. și reg. din Viena a donată pe sema bibliotecei Asociațiunei următorele publicațiuni: a) Sitzungsberichte phil.-hist. Classe, Bd. 124 u. 125 und Re- gister Nr. XII. b) Sitzungsberichte math. naturw. Classe Abth. I. 1891 Nr. 1—7 Abth. II. a) 1891 Nr. 1—7; Abth. II. b) Nr. 1—7; Abth. III. 1891 Nr. 1—7; c) Denkschriften math. naturw. Classe Bd. 58. d) Archiv fur Kunde dstr. Geschichtsquellen Bd. 77 Hălfte II. (Exh. Nr. 145/1892). — Spre sciință, cu aceea, că s’a adeverită primirea. Sibiiă d. u. s. George Barițiu m. p. Dr. Ioanu Crișanu in. p. președinte. secretară II. Verificarea acestui protocolă se concrede dloru: I. V. Russu, Parteniă Cosma, Ioană Crețu. S’a cetită și verificată. Sibiiă în 5 Iulie 1892. Ioanu Russu m. p. P. Cosma m. p. Ioanu Crețu m. p. 264 Nr. 165/1892. Procesu verbală alu comitetului Asociațiuneî transilvane pentru literatura română -i cultura poporului română, luată în ședința dela 9 luliu n. 189" Președinte: G. Barițiă. Membrii presenți: Zachari;- Boiu, P. Cosma, I. Papiă, loanu Crețu, I. G. Popă, Nicanom Frateșă controlorii, G. Candrea cassaru, N. Toganii bibliotecara Secretarii: Dr. I. Crișianu. Nr. 77. Direcțiunea despărțementului XX (Blaju) prin hârtL dto 29 luniu a. c. Nr. 5 subșterne spre revisuire 4 protocolr ale subcomitetului și 2 protocole ale adunăriloră generale din despărțementu. 1. Din protocolulă subcomitetului dela 13 Septembre 1891 se vede: a) că s’a constituită subcomitetulă, alegendu-se cassaru V Olteană, ear secretară Dr. V. Smigelschi; b) că s’a luată cu plăcere la cunoscință, că Asociațiunea îș va ținea proxima sa adunare generală în Blajă; c) că „Reuniunea femeiloră române din Blajă“ va fi rugată să ia asupre-și arangiarea unei esposițiuni pe timpulă adunărei generale. d) că se facă de pe acum pregătiri pentru adunarea generală; 2. Din protocolulă subcomitetului dela 27 Septembre 1891 se vede: că terminulă pentru adunarea generală a despărțementului se statoresce pe 11 Octobre 1891. 3. Din protocolulă adunărei generale a despărțementului dela 11 Octobre 1891 se vede: a) că s’a stabilită ună programă pentru dilele adunărei gene- rale proxime a Asociațiuneî; b) că afacerea cu înființarea de agenturi în despărțeminte se încrede subcomitetului; 4. Din protocolulă subcomitetului dela 1 Noemvre 1891 se vede: a) că terminulă mai potrivită pentru adunarea generală a Asociațiuneî, în vederea împregiurăriloră locale, ară fi 7 Augustă a. c. și dilele următore; 1 b) că arangiarea esposițiunei cu ocasiunea adunărei generale a ț Asociațiuneî o a luată asupră-și „Reuniunea femeiloră române din Blajă“. j 5. Din protocolulă subcomitetului dela 1 Maiă a. c. se vede: K a) că s’a ficsată timpulă pentru ținerea adunărei generale a despărțământului; Si b) că are a se ținea în adunarea generală o disertațiune po-iSlj porală de cătră dlă I. Negruță; Șl 265 următdre. (S. Sebeșă) protocolulu protocolulu prin sub- sub- E c) că institutulă de economii „Patria" a votată suma de 204 fl. » 60 cr. pentru suportarea speseloră cu ocasiunea adunărei generale K a Asociațiunei; E d) că s’a decisă se se trămită o adresă de felicitare preșe- f dintelui Asociațiunei, d-lui G. Barițiu, din incidentulu aniversării dilei I onomastice a 80-a ; | 6. Din protocolulu adunărei generale a despărțementului dela 6 Iunie a. c. se vede: I a) că s’a cetită raportulă generală ală subcomitetului și s’a I luată spre sciință; I b) că adunarea generală proximă se va ținea în Roșia. (Exb. | Nr. 147/1892). | — Cuprinsulă protocoleloră substernute servesce spre sciință, ■ cu aceea, că presidiulă, luândă actă de hotărîrile respective ale f despărțementului XX (Blajă), a și convocată adunarea generală a | Asociațiunei în Blajă pe 7 Augustă a. c. și dilele | Nr. 78. Direcțiunea despărțementului VI. ■ hârtia dto 1 Iulie a. c. subșterne spre revisuire I comitetului din ședința dela 30 Iunie a. c. Din |- stern ută se vede’: I a) că adunarea despărțementului se va ținea în Vințulă de I josă la 6/18 Septembre a. c. I b) că s’aă luată măsurile de lipsă pentru înființarea agentureloră; | c) că s’a alesă o delegațiune în personele dloră Dr. P. Isacă, | Zevedeiă Mureșană, S. Medeană și I. Oncescu, care să represinte | despărțementulă la adunarea generală în Blajă; i d) că s’a primită abdicerea dlui I. Drocă, protopopă, din sub- comitetă, avendă a fi înlocuită, pănă la întregirea vacanței prin f forulă competentă, prin membrulă suplentă Samuil Roșu. (Exh. • Nr. 148/1892). | — Cuprinsulă protocolului subșternută servesce spre sciință. t Nr. 79. Se presentă raportulă delegatului comitetului în afa- cerile școlare, a dlui G. Barițiă, dto 20 Iunie a. c. apoi raportulă î direcțiunei școlare dto 6 Iulie a. c:, ambele despre școla civilă de i fete cu internată a Asociațiunei, anumită despre activitatea acelui institută în decursulă anului școlară 1891/2 și despre unele îmbu- nătățiri, ce ară fi a se mai Introduce. în specială despre cursulă complementară prevedută în statutulă de organisare § 4, ce ară fi a se deschide cu începerea anului școlară 1892/3. (Ex. Nr. 159/1892). — Raportele subșternute se transpună spre studiare unei comisiuni esmise din sinulă comitetului în personele dloră I. St. Șuluțiă, Leontină Simonescu și G. Candrea. Ce privesce cursulă complementară, fiindă că e o cestiune de urgență, se hotăresce, că acela se se deschidă cu începerea anului școlară 1892/3, și direcțiunea școlară să facă încă de pe acum pregă- tirile de lipsă, avisândă pe părinți despre cele decise. 19 Nr. 80. Se presentă rațiociniulă școlei civile de fete cu in- ternată a Asociațiunii pro 1891/2 și proiectulă de budgetu alu aceleiași școle pro 1892/3 pregătite de direcțiunea școlară. (Exh. 155/1892). — Se transpună spre censurare comisiunei exmise la punctulu 79 alu acestui protocolă. Nr. 81. Rațiociniulu Asociațiunei transilvane pro 1891 și pro- iectulu de budgetu alu aceleia pro 1893, pregătite și presentate de cassarulă Asociațiunei transilvane. (Exh. Nr. 166/1892). — Se transpună spre censurare unei comisiuni esmise în per- sonele dloră I. St. Șuluță și Leontină Simonescu. Nr. 82. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei tran- silvane prin hârtia dto 1 Iulie a. c. Nr. 131 subșterne spre revi- suire protocolulă corpului didactică din conferința dela 29 luniu a. c. dimpreună cu tabelele de clasificațiune, ca acluse. (Exh. Nr. 150/1882). — Protocolulă subșternută cuprindendă constatări referitore la ținerea esameneloră conformă programei publicate, și la starea actuală a corpului didactică, apoi disposițiuni cu privire la începerea anului școlară următoră 1892/3, se ia cu aprobare la cunoscință. Nr. 83. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei prin hârtia dto 4 Iulie a. c. Nr. 134 subșterne inventariulă școlei și ală inter- natului, pregătită pe basa rațiociniiloră aniloră școlari 1886/7— 1891/2. Din inventariă se vede, că obiectele aceluia representă o va- lore de fl. 11,933 50 v. a. dupăce s’aă detrasă percentele obicinuite pentru deteriorare. (Exh. Nr. 153/1892). — înventariulă subșternută servesce spre sciință, cu aceea, ca ună esemplară dintrensulă se se păstreze la cassa Asociațiunei. Nr. 84. Direcțiunea școlei civile de fete prin hârtia dto 1 Iulie a. c. Nr. 132 subșterne cererea învețătoreloră Eugenia Trifă și Elisa Nasta de cuprinsulă, ca se li-se rescumpere în bani pro- visiunea, ce le compete pe lunile Iulie și Augustă, pe lunile de ferii, cari Ie petrecă afară de institută. (Exh. Nr. 151/1892). — De vreme-ce întreținerea, și anume victulă, cuartirulă, spă- latulă etc. pote compete personalului din internată numai pe timpulă care-lă petrece acolo, cum și sub condițiune de a împlini și unele funcțiuni specificate în regulamentulă organică internă §. 5 literele l și m, — cererea învețătoreloră Eugenia Trifă și Elisa Nasta pentru răscumpărarea în bani a provisiunei pe cele două luni de ferii, cari le petrecă afară de internată, nu se pote încuviința. Nr. 85. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunii prin hârtia dto 2 Iulie a. c. Nr. 133 subșterne cererea învețătorei sa- piente Elisa Nasta, pentru a fi numită învețătore ordinară provi- soră și a i-se asigna apoi și salarulă corespundătoră cu începerea anului școlară 1892/3 (Exh. Nr. 152/1892). — Comitetulă, neavendă motive de a se abate dela conclusulă seu dto 9 Decembre 1891 Nr. prot. 248 lit. c), nu pote considera cererea învețătorei E. Nasta. 261 E Nr. 86. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei prin I hârtia dto 4 Iulie a. c. Nr. 135 subșterne cererea învețătorului E Dr. V. Bologa pentru unii ajutorii de 150 fl. v. a., cari bani s’arii F fi cruțatii în anulă acesta școlarii 1891/2 prin provisoriatulă în I direcțiunea școlară, și altfelu arii compete vre-unuia dintre învățătorii [ ordinari definitivi. (Exh. Nr. 154/1892). | — Cererea învețătorului Dr. V. Bologa se transpune spre L opinare pe lângă reflectare la anteacte relative la calitatea acelei I cereri, comisiunei exmise sub Nr. 79 alii acestui protocolu. | Sibiiu, d. u. s. I Georgiu Barițiu m. p., Dr. loanu Crișianu m. p., I președinte. secretară II. I Verificarea acestui procesă verbalii se concrede d-loru: | loanii Crețu, Nicanoru Fratești, I. G. Poppii. | S’a cetită și verificată. Sibiiă, în 11 Iulie 1892. Nicanoru Frateșu m. p. loanu Crețu m. p. loanu G. Poppu m. p. Nr. 186'1892. Procesu verbalii alii comitetului, Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului românu, luată în ședința dela 16 Iulie n. 1892. Președinte: Georgie Barițiă. Membrii presențl: Dr. II. Puscariu, vice-președinte, P. Cosma, N. Frateșu, con- troloră, I. St. Șuluțiă, L. Simonescu, I. Papiă, I. Hannia, Z. Boiă, I. G. Popă, N. Togană, bibliotecară. Secretară: Dr. I. Crișiană. Nr. 87. Coinisiunea exmisă din sinulă comitetului prin con- clusulu dto 9 Iulie a. c. Nr. prot. 86, spre a opina asupra cerere! învețătorului dela școla civilă de fete a Asociațiunei transilvane a d-lui Dr. Vasile Bologa, pentru ună ajutoră, îsi presentă raportulă. (Exh. Nr. 182/1892). Pe basa desfășurăriloru detaiate și temeinice din raportulu co- misiunei, comitetulă nu a aflată motive justificătore pentru rugarea învețătorului Dr. Vasile Bologa, și prin urmare nici nu o a potutu încuviința. Nr. 88. Se presentă raportulu comisiunei exmise cu datulu 9 Iulie a. c. sub Nr. prot. 79, spre a studia raportulă direcțiune! școlare despre activitatea institutului în decursulă anului scolastică 1891/92. La propunerea comisiunei, (Exh. Nr. 179/1892). — Se decide: 19* 268 Raportulă direcțiune! școlare, cuprindendă în partea I îmbu- nătățirile, cari s’au făcută cu privire la învețămentă, în partea II constatarea cu privire la vieța internă, că în institută domnesce unu spirită sănetosu și deplină satisfăcetoră, se ia cu aprobare la cu- noștință și se adoptă întru tote propunerile făcute de densa, și anume: 1. Ca se se continue înbunătățirile inițiate; 2. Ca clasa, în care se între elevele estraordinare, se se facă aternătore dela pregătirea acelora; 3. Ca se se procure mijlocele de învețămentu necesare pentru desemnă și geometria; 4. Ca lucrulă de mână se se continue în direcțiunea inițiată pe basa noului plană de învețămentă; 5. Ca, simțindu-se lipsa de a se îmmulți personalulă din in- ternată prin vre-o bonă seă guvernantă, se se aplice o personă cu cualificațiune corespundetore exigențeloră institutului nostru. Direcțiunea se autoriseză, a continua în stăruințele sale de: pănă acum, atâtă în cele ce privescă învățămentulă însuși, câtă și pentru susținerea și ulteriora desvoltare salutară a vieței interne în institută, și spre scopulă acesta a pune la cale tote câte se receru pentru esecutarea practică a propuneriloru de mai susă. Nr. 89. Se presentă raportulă aceleia-și comisiuni, referitorii la raportulă delegatului comitetului în afacerile școlare, a d-luj G. Barițiă, totă despre activitatea scolei Asociațiunei în decursulă mai alesă ală anului scol. 1891/92. (Exh. Nr. Î83/1891). Pe basa desfășurăriloră și a propuneriloră motivate din ra- portulă comisiunei, comitetulă a luată următorele hotărîri: 1. Propunerea delegatului cu privire la reactivarea cursului complementară la scdla Asociațiunei e resolvită prin conclusulă co- mitetului din ședința dela 9 Iulie a. c. Nr. prot. 79 al. 2. 2. Propunerea delegatului cu privire la îmbunătățirea colec- țiunei de mijloce de învețămentă pentru desemnă și geometriă e resolvită prin conclusulă de sub Nr. 88 din acestă procesă verbală. 3. Direcțiunea institutului Asociațiunei se însărcineză, a face comitetului la timpulă seă propuneri positive referitore la o îmbu- nătățire și mai mare a instrucțiune! din musica vocală. 4. Ce privesce propunerea delegatului de euprinsulă, ca di- rectorulă scolei, chiar și decă nu ar fi dintre membrii corpului didactică, se fiă aplicată definitivă seu celă puțin pe unu periodă mai lungă, se hotăresce, că pănă atunci, pană cândă va fi cu putință a institui ca directoră pre una dintre puterile didactice ale școlei, directorulu se se aplice provisoră pe timpă nedeterminată, pe lângă remunerațiunea de 300 fi. la ană. 5. Se se inițieze pertractări cu „Reuniunea femeiloră române din Sibiiă," pentru-ca scola elementară a aceleia se trecă în pro- prietatea Asociațiunei. 6. Asociațiunea se înlesnescă tipărirea cărțiloră scolastice necesare, contribuindă la spesele de țipară o parte din dotațiunea votată pentru publicațiuni literare. 269 | Nr. 90. Comisiunea exmisă din partea comitetului prin con* I clusulă dto 9 Iulie a. c. Nr. prot. 81 pentru revisuirea rațiociniiloră F cassei Asociațiuneî pro 1891, raporteză despre revisiunea făcută, aretândă, că a aflată tote în bună ordine. (Exh. Nr. 184/1892 și L 166/1892).' I 1. Raportulă comisiunel se ia spre sciință, ear rațiociniile I se declară de revedute și aprobate, avendu a fi transpuse adunare! generale ce se va ținea în Blajă, spre revisiune finală și extrădarea j absolutoriului. f 2. Se se dee expresiune de mulțumită față cu institutulă de ș. credită și economii „Albina" și față de directorulă aceluia, d-lu f Partenie Cosma, pentru ajutorele votate Asociațiuneî și școlei civile | de fete și pentru colecta efeptuită în interesulă Asociațiuneî. | 3. în nexă cu cercetările despre originea și destinațiunea L fundațiunilor se se dispună, pe basa unui raportă specială din partea f biroului, posibila contopire a unoră fundațiuni și deposite improprii I cu fondulă Asociațiuneî. f 4. Se se ștergă, totă pe basa unui raportă alu biroului, pre- [ tensiunile la Emiliană Popovici și Adamă Selăgeană (Szilagyi). I 5. Biroulă se îndrumă a veni cu propuneri pentru a Introduce i o contabilitate modernă și practică la cassa Asociațiuneî, spre a ese- r cuta în acestă privință și conclusulă concernentă ală adunărei generale : din anulă trecută. Nr. 91. Aceea-și comisiune dela Nr. precedentă ală acestui procesă verbală presentă proiectulă de budgetă ală Asociațiuneî pro 1893, pregătită de cassarulă Asociațiuneî d-lă G. Candrea. (Exh. Nr. 184/1892 și 166/1892). Proiectulă de budgetă ală Asociațiuneî pro 1893 se primesce în textulă alăturată, avendu a fi presentată adunărei generale pentru aprobare și statorire definitivă. Nr. 92. Comisiunea exmisă din sinulă comitetului prin con- clusulă dto 9 Iulie a. c. sub Nr. prot. 79 cu scopă de a censura rațiociniulă școlei civile de fete cu internată a Asociațiuneî pro 1891/92, pregătită de direcțiunea școlară, raporteză asupra aceluia, aretândă, că a aflată totulă în ordine. (Exh. Nr. 181/1892). Raportulă comisiunei servesce spre sciință, ear rațiociniulă se declară revedută și se aprobă, dându-se direcțiune! dela școla Asociați- unei absolutoriulă. Rațiociniulă reveilută și aprobat se transpune spre informare adunărei generale a Asociațiuneî, ce se va ținea în Blajă. Nr. 93. Aceea-și comisiune dela Nr. prot. precedentă pre- sentă, în conformitate cu mandatul avută, proiectulă de budgetă ală școlei civile de fete cu internată a Asociațiuneî pro 1892/93, pregătită de direcțiunea școlară. (Exh. Nr. 181/1892). Budgetulă școlei civile de fete cu internată a Asociațiuneî transilvane pentru anulă școl. 1892/93 se aprobă și se statoresce 270 definitivă în textulă alăturată, avendă a se transpune și acesta spfl informare adunărei generale. i Nr. 94. Comisiunea exmisă prin hârtia presidială dto 14 lulij a. c. Nr. 165 cu însărcinarea, de a scontra cassa Asociațiunei, rai porteză, că asemenândă efectele și valorile găsite în cassă cu con spectulă pregătită de cassarulă Asociațiunei, a aflată totulă în ordini (Exh. Nr. 180/1892). ’ Spre sciință, eu aceea, că scontrarea se se facă pe viitoră î) primele dile ale lunei Ianuarie a fiă-cărui ană. Sibiiă, d. u. s. j George Barițiu m. p., Dr. I. Crișiană m. p., ' președinte. secretară II. ! Verificarea acestui procesă verbală se concrede d-loră Ioană Hannia, Partenie Cosma, Leontină Simonescu. S’a cetită și verificată. Sibiiă, în 7/19 Iulie 1892. • Leontinu Simonescu m. p. Partenie Cosma m. p. Nr. 187/1892. "fl Procesu verbală ■ alu comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română cultura poporului română, luată în ședința dela 17 luliu n. 1892M Președinte: G. Barițiă. Dr. 11. Pușcariă vice-președM Membriipresenți: Partenie Cosma, N. Frateșiă controloră.B Z. Boiu, I. St. Șuluțiă, L. Simonescu, I. G. Popă, NicolaîM Togană bibliotecară. 9 Secretară: Dr. I. Crișiană. 9 Nr. 95. Secretarulă II. presentă proiectulă de raportă ală» comitetului cătră adunarea generală a Asociațiunei despre activitatea» sa în anulă administrativă 1891, dimpreună cu ună proiectă de» programă pentru adunarea generală. (Ex. Nr. 185/1892). » — Raportulă se primesce în textulă alăturată, avendă a fi» presentată adunărei generale, ce se va ținea la 7 Augustă a. c. și» dilele următore în Blajă. Proiectulă de programă de asemenea sea primesce în textulă alăturată. 1 Nr. 96. Revenindă asupra raportului direcțiunei școlare dtog 9 Iulie a. c. Nr. 137, și anumită asupra punctului din urmă alu» aceluia, în care directorulă Dr. I. Crișiană, alesă în calitatea acesta» în modă provisoră interimală prin conclusulă comitetului dto 5 a Septemvrie 1891 Nr. prot. 126, credendu-și misiunea împlinită, cere | 271 a se lua de urgență disposițiunile de lipsă cu privire la oficiulu de directorii. (Ex. Nr. 159/1892). — Comitetulă alege în unanimitate pe dlă Dr. I. Crișianu de directorii provisoru pe timpă nedeterminată, în conformitate cu con- clusulu seu dto 16 Iulie a. c. de sub Nr. prot. 89 pt. 4. Nr. 97. Cu provocare la unu condusă anterioră și pentru a delătura o lacună simțită, — Cassarulă Asociațiunei, dlă G. Candrea, primesce însărci- narea, a presenta comitetului fără amânare ună preliminară de spese, ce s’ară cere pentru instituirea orologiului plănuită la edificiulă școlei civile de fete cu internată a Asociațiunei. Nr. 98. Presidiulă presenta tomulă I. din documentele, ce se publică sub auspiciile Asociațiunei de d-nulă I. cav. de Pușcariă purtândă numirea: „Date istorice privMre la familiile nobile române", Sibiiă 1892. Tiparulă tipografiei archidiecesane. Eară apoi și pănă cândă acestă opă va apărea întregă în trei părți principale, se re- comandă cetitoriloră români mai vertosu din punctă de vedere, că prin documentarea despre esistința multoră mii de familii de națio- nalitate română nobilitate în cursulă veacuriloră în sensulă siste- meloră feudalismului, se daă probe învederate, că și elementulă română din acestă țeră a participată în tote timpurile la afacerile publice ale acestoru țeri prin clasele nobilitare eșite din sinulă seu, întocmai ca și alte poporațiuni conlocuitore. — Spre sciință, avendă a se trămite câte-ună esemplară mem- briloră comitetului, apoi direcțiuniloră despărțeminteloru, precum și societățiloră și corporațiuniloră, cu cari stămă în schimbă. Nr. 99. Tipografia archidiecesană prin hârtia dto 3 Iulie a. c. subșterne spre achitare 2 conturi în suma totală de 805 fl. 48 cr., și anume: Pentru „Transilvania^ pe semestrulă I. 1892 388 fl. pentru tomulă I. din conscrierea familiiloră nobile, de Cav. de Pușcariă, 417 fl. 48 cr. (Ex. Nr. 156/1892). — Sum’a de 805 fl. 48 cr. se asemneză la cassa Asociațiunei spre plătire tipografiei archidiecesane pe lângă documentă în ordine. Contulă pentru „Transilvania" de 388 fl. se va acoperi dela titlulu budgetară propriu, contulă ală doilea din miia de floreni, votată pentru înavuțirea literaturei române. Sibiiă, d. u. s. George Barițiu m. p. Dr. I. Crișianu m. p. președinte. secretară II. Verificarea acestui procesă verbală se concrede d-loră: Z. Boiu, I. G. Popă, Nicanoră Frateșiă. S’a cetită și verificată, Sibiiă 19 Iulie 1892. Nicanoru Frateșiu m. p. I. G. Popu m. p. Zacharia Boiu m. p. •■IU Nr. 230/4892. Procesu verbalu luatic în ședința comitetului Asociațiunii transilvane pentru literatura și cultura poporului românii, ținută în Sibiiu la 1 Augustu 1892. Președinte: George Bărițiă. Dr. II. Pușcării! vice- președinte. Membrii presenți: V. I. Russu, losifu St. Șuluță, Ioană Papiu, Nicanorti Frățești, P. Cosma, I. Crețu, | I. Popii de Galați, Nicolaii Togană, cassarii Gherasimii Candrea. I Secretară: Dr. Ioană Crișiană. I Nr. 100. Președintele deschidendu ședința, după-ce ambii secretari lipsescă din Sibiiă pentru căutarea sănetății fiindu duși în concediu, pentru ducerea protocolului desemneză de notară pentru I ședința de adi pe cassariulu Gherasimu Candrea. I — Spre scire. Nr. 101. Președintele espune, că față cu doliulă, în care a ij ajunsă orașulă Blajă prin mortea Metropolitului Ioană Vancea n’aru ti ore la locu pentru ținerea adunare! generale, ce pentru f estimpu a fostă convocată pe 7 și 8 Augustă la Blaju, se se iee । alte disposițiuni. La propunerea membrului Partenie Cosma se ia î următorulu condusă •/. ] — Comitetulă ’și esprimă la protocolu adâncă simțită sa con- | dolență, pentru perderea distinsului Prelată, membru fundatorii ală । Asociațiunei transilvane, și pentru a lua parte la cortegiulă funebrală I' și de a esprima Venerabilului Capitulă și oralminte condolența sa, esmite în comisiune pe membrii sei: Vicepreședinte Dr. Ilarionu Pușcariă, Ioană V. Russu, Partenie Cosma și losifu St. Șuluțu. Luându-se în disensiune ținerea adunărei generale, se decide: Față cu doliulă, în care a ajunsă orașulă Blajiă prin mortea Metropolitului Ioană Vancea, și după schimbarea totală a împre- giurăriloru de acolo, adunarea convocată pe 7 și 8 Augustă a. c. k acolo se revocă, și amănându-se pe diua de 27 Augustă a. c. st. n. J] pe acestu termină se convocă la Sibiiă. l| Acesta se va aduce la cunoscință publică pe calea (jmristicei și a despărțeminteloră Asociațiunei. . Cu aceste terminându-se agendele ședinței de adi, nrocesuluMț verbalu presentu s’a încheiată și subscrisă. ’ ’ Sibiiă, d. u. s. George Barițiu m. p., Gherasimu Candrea m. p., ? președinte. cassară, notară ad hoc. J. Verificarea acestui procesă verbală se concrede dloră: jj I. V. Rusu, Parteniă Cosma, loanu Crețu. ■ S’a cetită și verificată Sibiiă 5 Augustă 1892. loanu V. Russu m. p., Partenie Cosma m. p., "j Editura Asoc. trans. Redactoru: Z. Boiu. Tip ar ulii tipogr. archidiec.