Apare la. a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ SI (MBA POPORULUI ROMÂNO. Nruhl 6. SIBIIU, 15 IUNIU 1892. Anulă XXIII. Nr. 115/1892. Se aduce la cunoștință publică, că prin ordinulă seu dto 28 Martie a. c. Nr. 47954 ex. 1891, înaltulu Ministeriu reg. u. de culte și instrucțiune publică a învestită scala civilă de fete cu internatii, susținută în Sibiiă de Aociațiunea transilvană pentru literatura ro- mână și cultura poporului română, cu dreptulu de publicitate. Sibiiu, 14 Maiă 1892. Comitetulu Asociațiunei Transilvane: Georgiu Barițiu m. p., Dr. loanu Crișianu m p., președinte. secretară II. ANIVERSAREA 80. A DLUI GEORGIU BARIȚIU. La 12/24 Maiă a. c. preastimatulu președinte ală Asocia- țiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, dlă G. Barițiu, a plinită 80 ani ai vieții sale; și este una din cele mai plăcute datorințe ale celoră-ce conlucră la edarea acestei foi, organulă Asociațiunei, ca și ei se facă parte din hora cea mare frățescă, ce o au întinsă fiii românimei întru serbarea acestei (|ile. La puțini muritori le este dată, a potă serba (Jiua ani- versară 80, de cândă s’aă aretată pe scena vieții pămentescl. Dar și mai rară este, ca cineva, fiă și după o vieță de 80 ani, se pdtă areta atâte lucrări binefacătore, încâtă rodurile loră se-lă îndulcescă pre elă și pre mulți alții. în fine e de totă rară, ca cineva prin luptele și suferințele și învingerile sale se-și potă caștiga titlulă de iubire și stimă din partea unui 12 162 poporfl întregii, precumfl a foștii datu domnului Georgiu Bariffil^ a le potfl vedfl tote acestea. îl După o scurtă activitate profesorală în Blajfl, sortea vieții^H a dusfl pre tinerulfl literată la Brașovfl, unde încă din seculil^B trecuți Românii făcuseră progrese multfl mai însemnate, decupaj| putuseră face frații lorii din celelalte părți ale Transilvaniei^® și Ungariei. Curendfl se și vedîi resărindfl în Brașovfl p® scfllă elementară mai desvoltată, la carea cetățenii români îlîț; 'I chiămaseră și pre densulfl a conlucra; ear la anulfl 1837 eată,. J spre mirarea lumei, o foiă romănescă: fdia Duminecel, mal ..1 târdiu numită foia pentru minte, inimă și literatură. în anii' JT următori se desvoltă din acestă foiță beletristică și o foiă politicii: W „Gazeta Transilvaniei" cea dintâifl foie politică românflscă ’ I dincoce de CarpațI, ambe sub redacțiunea dlul Georgiu Barițiu. Cu câte greutăți, cu câte neajunsuri, cu câte impedimente a avutfl se lupte zelosulfl redactorii; cum a susținută luptele aniloru celorfl furtunoșl 1848/9, cari l’afl despoiată nu numai de agonisita, vieții și de libertatea personală, ci de repețite ori aii fostă se-I ia ț însăși vieța; cum a perduratfl periodulfl guvernului numită absulutistu; cum a întimpinatfl și a lucratti în era cea nouă numită constituțională, — tote acestea aparținu istoriei patriei ndstre, de carea, încâtfl pentru poporulu românii, numele G. Barițiu e legatii în modfl indissolubilii. Căci datori suntemfl ; a constata cu deosebire în aceste momente festive, că la t6tu luptele poporului nostru pentru drepturile sale soțiale, economice, culturale, naționale, și cu unii cuventu pretutindeni, unde avea a se manifesta viflță românfiscă, pre Georgiu Barițiu, părintele cjiaristicel ndstre de aici, îlfl aflămfl totdeuna în primele șiruri ale celorfl-ce lucră la desceptarea, luminarea, prosperarea și fericirea poporului nostru. La întemeiarea Asociațiunei transilvane, carea fericitulu marele metropolitfl Andreiă, primulii el președinte, din unu pium desiderium ală poporului nostru o făcu realitate, Georgifl Barițiu a fostă unulfl din primii conlucrătorl al aceluia la rădicarea, arangiarea internă și folosirea acestui edificiu cul- .1 163 turală. Densulă a fostă primulă ei secretară, și cândă des- voltarea agendeloră a reclamată unu organă de publicitate, primulă redactoră ală acestei fol. Cu diligință neobosită, cu erudițiune multiplică, cu tactă neîntrecută, cu resultate ne- peritore a condusă redactarea acestei fol în cursă de 20 ani, pănă cândă, după mdrtea neuitatului Timoteiă Cipariu, pă- rintelui filologiei române științifice, încrederea poporului nostru îlă chiămă la scaunulă presidială ală Asociațiunei. Ear scrierile distinsului scriitoriu, care din tinerețe portă condeiulă, după cuvântulă Psalmistului „ca trestia ce scrie degrabă", întru lumi- narea poporului nostru, eraă deja cunoscute și aprețuite în tote părțile românimei; și Academia română lucră în deplină acordă cu opiniunea publică, cândă dela începutulă seă îlă alese între primii sei membrii, — chiămare onorifică, ce o resplăti din ană în ană prin valorosele sale lucrări pe tdte tere- nele vieții spirituale, cu deosebire însă ală sciințeloră filolo- gice și istorice, cu de care ne-a surprinsă clliară și în anii din urmă. Dar nu este scopulă acestoră șiruri, a întră în amenuntele acestui bogată materială, carele este și va fi aprețuită de istoria literaturei române; ci amă făcută o scurtă privire asupra activității venerabilului nestoră ală literațiloră noștri, spre a areta căușele interne, care aă produsă o însuflețire atâtă de viuă pentru (jiua de 12/24 Maiă a. c. Căci o participare atâtă de generală a poporului nostru română din tote părțile la o serbare de caracteră familiară a unui fiu ală seu, la noi cești de dincoce nu scimă a se fi mai vedutu. Onoratulă Comitetă alu Asociațiunei a voită se serbeze aniversară 80 a preameritatului seu președinte în modă intimă fa- miliară ; serbarea însă, din liberulu îndemnă ală poporului nostru, pe lângă totă modestia în formă, a luată ună aventă, care a făcută din acestă (ți o di de serbare națională. Pressa nostră cotidiană din tote'părțile, „pănă unde mai resună limba dulce și străbună", a adusă cele mai căldurdse descrieri ale serbărei; și stima, ce datorimu on. publică din ce în ce mai 12* 164 numeroșii alti acestei foi, nu ne permite, a repeți cele cuno-j scute. Dar cu viuă bucurie constatămti, că adresa de felicitare-] din partea ilustrei nostre Academii Române, care adressă a fostă'] predată jubilarului de patru preastimați membri ai Academiei șr! a inaugurată serbarea, presentarea corporativă a membrilorif'] Comitetului Asociațiunei și salutarea jubilarului prin rostuiti.; vicepreședintelui, numerdsele deputațiuni din Sibiiă, Blajti, Făgăraști, Brașovii, Orestie, Deva, Oradea-mare s. a., seratțț cu cântări din partea tinerime! seminariale din Sibiiu, mul- țimea de adrese, gratulări din afară, diplome de membru onorară, banchetulă, ce a întrunită vre-o sută ospeți, căci mai ipulți nu încăpea în localulă celă cu multă prea mică pentru o asemene festivitate; apoi presentarea jubilarului, încungiuratti de familia și de distinșii ospeți din România, dd. Urechiă, Poni, Stefănescu și Tocilescu, muși ca cea escelentă a regiment. Strelitz, șirulă celă lungă de toaste însuflețite, inaugurate de însuși jubi- larulti pentru M. S. preagrațiosulu nostru Monarch, continuate de veselii meseni din tote părțile, cu deosebire cele rădicate de delegații Academiei, și terminate abia în faptulu Senatulă romanii a aplicatii încă pe atunci principiulă, 1 care s’a adoptată mai târdiu „Neque sine publicano exerceri j posse, et ubi publicanus esset, ibi aut jus publicum vanum. aut libertatem sociis nullam esse“. < întocma după aceste principii și după aceste norme se' eserceză pănă în dina de a j Și după cumă în vieța individului ună stadiu este de- ț terminată de celă premergătoriă, totă astfelă și epocele din. .1 viăța popdreloră, a omenimei. j Datorința istoriografului este acum, ca elă să îngrijăscă j a tracta astfelă materialulă istorică, încâtă cu înlesnire să "j reiăsă la ivălă acestă necsă causalu dintre diferitele epoce istorice. Numai din o astfelă de istoriă vomă înțelege mersulti și desvoltarea naturală, progresivă a vieții poporeloră. Și în chipulă acesta numai vomă ajunge se înțelegemă progresultL socială de astădi ală omenimei. Asemenândă acum aceste principii generale de istorio- grafia pentru usulă școleloră medii și de adeverata instruc- țiune istorică cu cele aplicate în cartea domnului Goldișiă, avemă să constatămă cu plăcere o apropiere bună a prin- cipiiloră pedagogice cu feliulă alegere! și espunerei mate- rialului istorică din cartea din cestiune. Este bine alesă și grupată în acestă carte atâtă materialulă istorică, luată din vieța esternă, câtă și celă luată din istoria vieței interne a poporeloră istorice. De asemenea și firulu necsului causală este bine și cu îngrijire condusă. în privința asta în puține locuri se află scăderi. Manualulă acesta va avă deci hotărîtă — la olaltă cu înțelepciunea profesorului — se favoriseze instruc- țiunea istorică a evului vechiu. Și prin acesta amă dobândită ună mare câștigă în instrucția istorică la școlele nostre, mai alesă că evulă vechiu are din întregă istoria cea mai mare valore pedagogică pentru școlă. în evulă vechiu aă trăită 181 alesă înce- state. dată B acele popore, din ale căroră instituțiuni și cultură, s’aă K fructele ca elemente pentru o nouă vieță a omenimel, B pută cu închegarea poporeloru istorice de astăzi îu B Teocrația hebraică, școla ellenică și statulă romană aă B basă și formulele pentru o nouă eră, eră începută cu întro- B ducerea creștinismului. B împărțirea materialului în periode, acestea în paragrafi, B cari apoi ieră suntă subîmpărțiți în părți mal mici, în modulă ■ cum ni o presintă cartea, contribue la învățarea ușoră și B clară și favoriseză chipulu de orientare în materialulă istorică ■ învățată. în privința acesta amu ave de observată ]a felulă ■ periodisărel istoriei Romaniloru. Anume, eră de dorită, să B se fi introdusă în loculă împărțire! vechi a periodului ală II B din istoria Romaniloră, după care aceea se începe cu resta- B bilirea unității interne și cucerirea Italiei (509—270 înainte B de Christosă) împărțirea nouă, după care periodulă ală Il-lea B ține dela anulă 509 numai pănă la anulă 366, adecă, se B începe cu lupta pentru restabilirea unității, și se încheiă cu B realisarea și stabilirea unității și a constituției statului romană.. F Rațiunea acestei împărțiri e, mai plausibilă. Cu anulă 336 înainte de Christosă se încheiă lupta pentru nișce idei. După aceea se desfășură alte tendințe în lupta poporului romană. Astfelă apoi marcarea epocel la acelă ană devine forte natu- rală. Periodulă ală III-lea s’ară începe cu anulă 336 și ține pănă la anulă 133 înainte de Christosă. La sfârșitulă fiă-cărul periodă, cartea ne dă câte ună tractată din istoria culturală și a civilisațiunel. Procedura acesta la manualele de școlă e o chestia, despre care se discută încă multă. Suntă mulți, cari o sprijinescă; suntă însă și de aceia, cari o combată. în privința acesta suntemu de părerea autorului. Ară fi fostă de dorită, ca autorulă să fiă scrisă la finea fiă-cărul periodă și câte ună scurtă resu- mată, în care se fiă accentuată ideile conducătore ale acelui periodă și să fiă caracterisată în scurtă, lupta purtată pentru acele idei. 182 Dlă Goldișu a lucrată, după cuină amă mal amintită, cartea ¹J sa după istoria lui Mangold. Cartea lui Mangold este astfelă ■. 3 întocmită, că stă în legătură cu cărțile de lectură din clasele '4 interiore ale gimnasiiloră maghiare. Care va să dică, Mangold 4 scrie pentru școlarii din clasa a IV. gimn., despre cari însă J scie, că înainte de a începe istoria evului vechiă aă avută' prilegiulă să învețe anumite părți din istorie din cărțile de ; cetire introduse. Mangold d. e. amintesce în cartea s’a numai după numire părțile mitologice din istoria Greciloră și a Ro- i maniloră, tradițiunile și fabulele istorice (Sagen), fără caii nu ; putemă trece peste istoria origine! nici unui poporă, fără a le ; mai spune și cuprinsulă. Elă are motivă pentru acăsta. Le presupune schite lucrurile acelea. Maghiarii și-aă întocmită pentru școlele loră și cărțile de lectură după cerințele planului de învețămentă. în acelea obvină tote acele părți din istoriă, pe care Mangold numai le amintesce, frumoșii tractate. îlă înțelegemă deci bine pe Mangold. Pentru împregiurările școlei ndstre însă, cartea cumă a întocmit’o Mangold pe a sa, nu se potrivesce. Noi nu avemă încă cărțile acelea de lectură, cari prin cuprinsulă loră să întregescă instrucția în tote aceste părți. Nici nu putemă deci scote părțile acelea din istoriă, cari aă o mare însemnătate în istoria poporului grecă și romană. Noi trebue să-le spuneraă și înțelesulă. Dlă Goldiș însă și densulă le amintesce numai, ca și la Mangold. Geografia Greciei și a Italiei e prea defectuosă tractată. Ară fi să mal amintimă și unele scăderi ale cărții în ce privesce partea mai specială. La pagina 4 se înșiră sub numirea: „Soiurile de omeni® diferitele rase. Nu e bună numirea „soiă“, ci rasă. La numirea rasei: „de prin pre- giurulă mării inedit.¹¹ să se fi pusă și numirea lui Bhunenbach, „Caucasică¹¹, ca mai obicinuită. Decă s’a înșirată la grupa „Semiți¹¹ — tote poporele, cari aparțină acelei grupe, atunci să se fi numită și „Arameii¹¹. La pagina 8: Nu e de însemnătate, că unii dintre acești regi (regii egipteniloră din sein. XII) însemnaă hotarele cu- 183 ceririloră dinspre sud prin nesce stîlpi tăiați ... obelisce, că. sub acești regi hotarele cucerire! loru s’aă întinsfî spre sud pănă la cetățile: Semne și Kumme și pănă la obeliscele situate în văile Vădi Halfar și Quosseir. La pagina 48 se dice: „Darius trecând Bosforulă și poruncindti usurpătoriloră grecesc!, ca 2 luni de dile se păzăscă podulă, plecă spre Dunăre și trecându-o și pe acesta, înainta în ținuturile Schițilorfl “. Se dice aici, că Grecii au avută se păzescă podulă de pe Bosfor. Nu podul dela Bosfor, ci pe celă de pe Istru aveafl Grecii să’lă păzăscă ! în unele locuri vrendă autorulă se fie cruțătoriă în descrieri, îngreuiază înțelesulă tractărei și o lipsesce de legătură logică; d. e. la pag. 11. și la pag. 12. La pag. 28 sub numirea unui paragrafă: „Factorii conștiinței unității naționale" se descriu ideile și credințele religiose, credința despre facerea lumei, Zeitățile, jocurile, amphiktyoniele și oracolele Greciloră. Nu e corectă, că acești factori din vieța Greciloră se pună sub numirea amintită. Trebuia să se fi arătată tote acelea mai întâiu ca lucruri istorice, și numai la urmă putea veni autorulă și să facă conclusiunea, că tote acele momente din vieța po- porului grecescă suntă de a se considera de factori ai con- științei unității naționale a greciloră. Caracterisarea bărbațiloră Themistocles și Aristides nu e destulă de bună. Nu-I vedemă de ce ară trebui se-i vedemă, și adecă pe Themistocles de inițiatorulă și luptătoriulă adevăratei democrații la Greci, eară pe Aristides, contrară acestuia în principii, de susținetoriulu prineipiiloră conservătore. Din o astfelă de cuprindere a acestoră doi bărbați înțelegemă ușoră și esilarea lui Aristides, ceea-ce însă din carte nu-o prea vedemă. între reformele lui Servius Tullius nu se amintesce îm- părțirea nouă a orașului Roma în 4 triburi, făcută în loculu împărțirei vechiă în 3 triburi. Se vede, că autorulă a intenționată se scrie tote numele și numirile străine în forma loră originală. N’a remasă însă consecuentu. Și acesta e o scădere în ună manuală de școlă. Astfelă de esemplă se scrie: Korintus (pag. 26) și Korinth 184 (pag. 24, 26) Peloponnezos (p. 26) și Peloponnes (p. 26), Pindnș (26) și Pindus (26), Tyranos (40) și Tyranis (48), Bosporus (411 și Bosfor (48), Karthago (101), Karthagine (102) ș. a. Limba e bună și ușdră; ici colea însă și de escepționată' Astfelă d. s. „Apa Iul (a Nilului) înlocuesce pldia, și noroiuii rămasu în urmă-i e cel îi mal bunii „nutrețu pământului", în locu de „îngrășare (pag. 2)“. Poporulă desbinatu astfelu în mal multe seminții (pag. 28) în locu de împărțitii. „întregii poporttlu Atticei era împărțită în 4 seminții" (phile) “ (pag. 82). în locă de clase. „Drugi de ferii" in locu de „rude de feră“ ș. â. Totă din acestă dinastie a zidită Amenemlia III laculă Moerib și minunatulă paiață cunoscută sub numele de Labyrinth/ (pag. 8) vrendă să dică: Totă din acâstă dinastiă a fostă Amenemlia 111 (e vorba de regii Egipteniloră din dinast. XII,1 carele a zidită laculă. „Impoporarea Italiei s’a întâmplată din spre Nord spre Sud. Astfelă cel mai vechi locuitori ai pămân- tului suntă cel dela Sud.“ E greu de a afla din aceste două Zi- ceri, cum devină cei dela sud locuitorii cel mal vechi ai Italiei. Adiustarea cărții e bună. Kesumândă acumă observările critice, constată: cartea din cestiune în partea sa principală — alegerea și întocmirea materialului istorică — e forte bună, prelucrarea specială însă a materialului mai e însoțită și de scăderi. Scăderile însă suntă neînsemnate în comparație cu partea sa bună, și la o eventuală nouă ediție se potu îndrepta. O recomandă cu căl- dură pentru de a fi folosită în școlele nostre medii. Dr. losifil Blaga. NAVIGABILITATEA OLTULUI. Stările economice, în cari se află ună poporă, ba gradulă seă de cultură în generală, se pote cunosce cu destulă sigu- ranță din stadiulă, în care aă ajunsă mijlocele sale de comunica- țiune; căci ce suntă aceste altceva, decâtă urmări și totodată și condițiuni ale civilisațiunei ? Poporele selbatice nu aă drumuri și șosele, dar nici nu le cunoscă lipsa, pentrucă la ele tre- 185 Ibuința de a comunica în depărtări nu esistă. Poporele, cari I înainteză, ’și acoperă țera cu o desă rețea de drumuri, pe uscată I și pe apă; poporele în decădință negligă drumurile esistente l.și nu zidescă altele nouă. I Cele mai simple și din acea causă mai însemnate drumuri, t ce însăși natura ni le arată, suntu rîurile. Mai ântâiă între- I ținerea unui drumu de apă este mai puțină costisitore, apoi I mediile de transportă suntă simple și ușoră de construită, Ipunerea loră în mișcare, în urma fricțiune! minimale, reclamă |mai puțină forță mobilisătore, decâtă același lucru pe șosele [ săă și drumuri de feră; și tote aceste conlucră, pentru a timbra | transportulă pe apă ca mai eftină și mai comodă. t Acestă cunoscință a condusă poporele civilisate din anti- Icitate la desvoltarea comunicațiunei pe apă. Navigațiunea pe Irîuri și canaluri era în flore la Chinesi, Egypteni și la Romani; lîn evulă mediu escelaă pe acestă terenă Hollandesii și repu- | blicele italiane; aă urmată în timpulă mai noă Francia, Anglia, I America septentrională, apoi Germania, în fine Austria. Dar noi icei din „felix Hungaria" și Transilvania unde ne aflămă? [S’a lucrată și aci, dar Transilvania în specială sigură nici lîn punctulă acesta nu a putută progresa. Adevărată că pe [Mureș și Someș umblă plute și luntri, dar preste stadiile co- | pilăriei nu aă trecută navigațiunea pe aceste rîuri. De totă [înderetă a rămasă însă Oltulă, care ne leagă directă cu Dunărea, Io împregiurare de cea mai mare importanță. Unele greutăți [oferite de terenulă, prin care Oltulă și-a opugnată calea sa, lîn deosebi unde linia Carpațiloră a fostă spartă de irresis- ftibila tendință de mulți secuii a rîului de a mare, ce lui i-a dată nascere, aceste greutăți, dela Pdrta de feră a Dunărei, aă făcută, că naturală păn’ acumă n’a fostă întrebuințată. Dar technica modernă nu cunosce impedimente. Stâncile, ce oferă navigațiunei impedimente, să aruncă în aeră; apele unde îșî împrăsciă undele pe terene late, devenindă astfelă prea puțină afunde, se silescă prin ziduri longitudinale a ajunge iar la analoge celoru acesta drumă 186 intra în noulă drumă, prescrisă de ingineră, și eată, acelt rîă, ce pană aci amenința cu morte pe cutezătorul^ luntraș,, acumu pdrtă cu indulgență bunurile omenesci, încredințate lui, a le transporta din unu locă la altulă. Idea de a face Oltulu navigabilă nu e nouă. Ba chiar și în una din adunările generale ale Asociațiunei nostre tran- silvane, și anume la 16/28 Augustă 1889 în Făgărașă dlo Dr. Maioră profesoră la Bucuresci (Ferestreu) a atinsă chestii acâsta prin puține cuvinte, arătândă cumă noi Românii amă putea trage frumose folose din navigabilisarea rîulul amintită. Mai multă decâtă noi însă s’aă ocupată confrații noștri Sasf de bunăstarea materială a neamului loră. Este cunoscută, cti linia drumului de feră Sibiiă — Turnulă-roșu, care în scuFii timpă va fi terminată, mal cu sămă prin silințele loră a fofîtîi pusă în lucrare. Și vedemă, că și prin spriginirea proiectului navigabilisărel Oltului caută legături cu România, și asceptă dela regularea lui unu duplu avantagiu, și adecă: cucerirea unul nou locă de consumă pentru produsele loră industriale, și apoi rădicarea Sibiiului. Deja înainte cu 6 ani unulă dintre cei mal distinși ai loră bărbați, Dr. Carol Wolff, actualulă directoră ală bancei „Sparcassa“ din Sibiiă, a fostă publicată- o broșură, în care analisa navigabilisarea Oltului¹), fără a afla însă doritulă răsunetă nici chiarfi la connaționalil sel. Altcumfi. stămă astădl! Inginerulă Nicolau de Marcovici din Viena a primită dela guvernulă ungurescă și română preconcesiunea naviga- bilisărel Oltului. Ba celă dintâiă i-a asigurată camă deodată și 1500 fl. și ajutorare la compunerea harței și facerea pro- iect,eloru privitore la regularea și navigabilisarea rîulul din. partea ingineriloră de stată. Doi ingineri militari aă fostă oferiți și de cătră guvernulă română, spre a sprigini lucrarea dlui de Marcovici. în 6 Martie a. c. acestă domnă, însoțită de ună trimisă ală guvernului ungurescă și luntrașii de lipsă, *) „Aktenmassige Darstellung der Geschichte der Altschifffahrt“. 187 Bsă îmbarcă într’o luntre de feră în Făgărașă și o apucă la f vale, — o călătorie de explorare a văii Oltului; la locuri potrivite f a cercetată profilele, a măsurată iuțela apei curgătore și a | rădicată unele cuote de nivelă mai însemnate. La Turnul-roșu | să asociă expedițiunei și trimisulă guvernului română. Se I (jice în specială, că actualulu ministru ală lucrăriloră publice Bdin România dlă Olanescu ară favorisa forte multă proiectulă r aducerei Oltului în stare navigabilă. După o călătoriă forte I obositore de 13 Oltului. Ună alții vas fu espedatu la 1840 cu ferii și alte mărfuri la tergulă dela RiurenI din joșii de Rîmnică. Fiindă capitalulă societății cu multu prea micii pentru a lucra cu câștigă, ea să dissolvă, după o esistență de 4 ani, la 1842. Causa principală a nerentărel era greutatea de a aduce vasele iar la Turnulă-roșă; e ușorii de înțeleșii, că era imposibilii a rumpe o sumă ore-care din capitală, spre a regula cur- sulu rîulul. Și nici nu se pote ascepta acesta dela o societate privată. Regularea unul rîă se țîne de acele lucrări publice, la cari, din causa fructificărel prea mici a capitaleloră învestite în întreprindere, persdne private numai cu greu se voră angaja. Da, după ce rîulu va fi făcută navigabilă, atunci sigură că capitalulă privată va căuta investițiune în întreținerea comu- nicațiunel pe noulă drumă de apă. Privimă dar de o lucrare publică navigabilisarea Oltului, și nimeni altcineva nu va fi în stare a o efectul, decâtă cele doue state, interesate în causă, România și Ungaria *). Interesulă din partea ambeloră pare-că nu lipsesce, cea mal bună dovadă e spriginirea din partea loră a călătoriei de esplorare a inginerului Marcovici. Una con- diție este dar conlucrarea ambeloră state, cealaltă totă atâtă de importantă: încetarea resboiulul vamalii, ce este între ele. Fără de aceste două ori-ce lucrare ară deveni ilusoriă. Principalulă impedimentă ală navigațiunel pe Oltă, după cumă amă văzută mal susă, afară de stâncile dela Cozia, Cornetu și Clopotu și unele locuri prea puțină afunde, este resistența, ce *) Acestă punctă de vedere îlu combate înginerulu Petru losifă Frank în scrierea sa: Gegenwart und Zukunft der Siebenburger Sachsen¹¹. Sibiiu 1892. Frank dice: Ce privesce navigabilisarea Oltului, noi stămu totă la începutulu începutului, și asceptămă ca altulă, adecă guvernulu — s6 ne deschidă acelă drum de apă, care noue ne trebue în prima linie și prin urmare noi înșine (Sașii) ară trebui sS’lu punomu în lucrare. 190 rîulă pune în calea vaseloră, cari mergă la dealti. A între- buința ca motoră, Omeni cari mergendă ei înșiși pe uscată tragă de funii corăbiile după sine, acesta reclamă spese nesu-- portabile. A întrebuința spre acestu scopu motore animalice iar nu să rentăză, căci animalului trebue să’I faci drumfl, pe care să mărgă, și acesta iar costă parale. Vapore cu r6te. (Raddampfer, bateau ă roues) și vapore cu șurubu (Schrauben- dampfer, vapeur ă hălice) parte pentru repeziciunea contracu- rentului, parte pentru afundimea mică a apei, aici nu ară fi aplicabile. ¹ Se formulă deci de sine întrebarea; esistă unu mijlocă j potrivită, prin care corăbiile potă lucra cu succesă în contra-1 curentului apei? O. Boiu. (Va urma) A DELA ACADEMIA ROMÂNĂ. Din prețiosele lucrări, ce le-a publicată Academia Română mM timpulă din urmă, însemnămă: ™ 1. Documente privitâre la istoria Româniloru, culese de Eudoxiu de Hurmuzachi; Volumă II, partealll, 1510—1530. Cu ună apendice de documente slavone 1510—1527. Bucuresci 1892. Cele mai multe în limba latină, unele în cea română, maghiară, germană, italiană, cu totulă 453 documente istorice; la acestea se adaugă 9 documente în limba slavonă. Cu totulă dar 462 documente. 2. Dto, suplementu I, volumulă 4, 1802—1849. Cu portretulu lui Michail Sturdza Voevod. Cu unu adausu de documente, adunate, coordonate și publicate de D. A. Sturdza, D. C. Sturdza și Oct. Lugoșanu. Bucuresci 1891. Cuprinde preste totă 415 documente. 3. Analele Academiei Române Seria II, tomulă XIII, 1890/91. Partea administrativă și desbaterile. Bucuresci 1892. Etymologicum magnum Romaniae. Dicționarulu limbei istorice și poporane a Româniloru, lucrată după dorința și cu cheltuiela M. S. Regelui Carolu 1. sub auspiciele Academiei Române de B. Petriceicu-Hașdeu, membru ală Academiei Române etc. Tomulă II. Făscidra IV. Bucuresci, stabilimentulă grafică L V. Socecă 1892. Cu fascidra acesta se termină litera A. DIN CRONICA LUNARĂ. Tâte sinâdele eparchiale ale Metropoliei gr. or. române au. hotărîtă representațiuni în causa unui noii proiectă de lege relativă la școle, salare, cause disciplinare învețătoresci etc. Totă asemene clerulă înaltă gr. cat. Sfințirea biserică ortod. române din Paris s’a făcută din partea P. S. Archiereului Inocențiu, Vicariului metropolii din Bucuresci, cu solenitatea cuvenită, Duminecă la 31 Maiă st. v. Averea fundațiunei culturale și umanitare Emanuilă Gojdu a fostă la finea anului 1891 de 1,354,490 fl. v. a. Dâmnele din Bucovina aă deschisă cu frumosă solenitate ună cursă anumită pentru limba română menită pentru fetițele române, și anume în localitățile „Societății pentru cultura și literatura română din Bucovina". Institutele române de credită și economii din țeră aă votată în adunările loră generale sume considerabile pentru cultura po- porului nostru. lubileulă de 25 ani ală „Convorbiriloră literare". La 1 Martiă distinsa revistă literară a plinită 25 ani ai esistenței sale. Numerulă jubilară a apărută în formă frumosă atâtă după cuprinsă câtă și după exterioră. Salutămă cu bucuriă acestă plăcută evenimentă, și dorimă din inimă, ca stimata foie se continue și în ală 2-lea ală seu pătrară de seculă activitatea sa mănosă de pănă aci. Distincțiuni literare a primită ună însemnată numeră de lite- rali din România, din cari amintimă pre dnii: Nicolaă Mandrea, T. Frâncu, precum și pre violoncelistulă Dinicu. Pentru monumentală lui Vasile Alexandri, ce se va rădica la Iași, regele Carolă a dăruită 5000 lei. Poetului Gregoriu Alexandrescu se pregătesce ună monumentă în orașulă seu natală Tergoviște. Dâmna Maria Scarlato, veduva advocatului Lazară Scarlato din Timișora, a lăsată la mortea sa o fundațiune de vre-o 60,000 fl. pentru scopuri culturale, și anume stipendii pentru tinerimea studiosă română și serbă. Premii literare. Regele Carolă ală României a oferită ună premiu pe 1000 lei pentru dicționarulă geografică ală județului Suceava, prințulă Ferdinandă 1000 lei pentru ală județului Dolju, și ministrulă A. Lâhovany 500 lei pentru ală județului Vâlcea. Ife 192 Veduva Ecaterina Tismonariu nasc. Popescu din comuna Dogneciia (Bănată) îndată după îmmormentarea soțului seu Costa Tismonari»., forestieră, a făcută o fundațiune de 10,000 ii. pentru ajutoram tineri loră români gr. or. dela scole medie și superiore. Dlă Alexandru Lebu, proprietară în Sibiiu, a donată biserici (gr. or.) din comuna sa natală Cacova-Selișteî casa sea din acea comună cu tote superedificatelc, grădină etc., în valore celă puțină de 0000 fl. pentru scolă confesională, locuință învețătorescă și gră-j J dină școlară. \ „Societatea dâmneloru române din Bucovina" lucreză neobosită la înființarea de filiale în țeră, cari urmărescă aceeași nobilă țintă? luminarea poporului. Aceeași conlucră cu curatoriele museului țerei la arangiarea unei esposițium de covâre și alți articuli ai industriei de casă, prin cari aă escelată femeile române din Bucovina și la esposițiunea agronomică-forestieră universală din Viena la anulii 1890. (A se vede „Industria de casă română la esposițiunea din Viena" în Nr. 1 ală acestei foi). < Episcopulu Melchisedecu, născută la 15 Februarie 1823, fostă Episcopă alu eparchiei Dunărei de josă, apoi ală eparchiei Romar nului, membru ală Academiei Române, distinsă cu mai multe ordurî ale României și Russiei, bărbată erudită și scriitoră fecundă și escelentă, unulă din primii membrii ai clerului română, a încetată din vieță în 16/28 Maiă, a. c. fiindă în etate de 69 ani. Ultima lucrare i-a fostă a subscrie de pe patulă morții adressa, ce o trămise Academia membrului seă Georgiă Barițiă la aniversarea 80-a vieței; ear ultima disposițiune i-a fostă ună actă de filantropie, lăsândă casa sea din Romană institută pentru copii seraci, ear Academiei totă prețiosa sa bibliotecă, precum și 20,000 lei. Fiă-i țerina ușoră și memoria cu laudă! BIBLIOGRAFIA. Din scrierile întrate amintimu: Dela Academia ungară. Vogul nepkoltesi gyujtemeny. Tomu I. și II. Budapesta 1892. Introducere în sciințele comerciale în usulă școleloră comer- ciale și pentru studiulă particulară, de A. Vlaicu și I. C. Panțu, profesori la școla comercială. Brașovă 1892. Scrieri pentru poporu, compuse de luliu Grofșoreanu, învețătoru, Aradu 1891. 193 Pavelă Cătana. Traducere din limba cechă, de profesorală de limba și literatura română în Praga Dr. 1. U. larnik. Brașovă 1891. j Boletinudel instituto geografico argentino. Buenos-Aires 1891. i Cu o mare chartă topografică a țerei de focă (Terra del fuego), 1 compusă de inginerulă Popper, cetățenă română, care la o mulțime | de ținuturi li-a și dată nume române, d. e. Cordilera Carlos de I Romania, Rio Carmen Sylva, Sierra Carmen Sylva etc. Manuală de gimnastică. Cu numerose ilustrațiuni. Pentru școlele ’”T| poporale, de Ioană N. Prodan, profes. de gimnastică. Brașovă 1892. | Costin Miron. Tanulmăny a român irodalom — tortonet korebol. | Irta Oprișa Păi (Dissertațiune la promoțiunea scriitorului întru 1 doctoră în filosofiă). Budapesta 1892. 1 Foi năue. în Siria ese sub redacțiunea dlui T. Voniga o foia economico-socială „Gazeta Economului“; prețulă: pe ună ană 5 fl. 7a ană 2 fl. 50 cr., 7i aⁿă ¹ A- 30 cr. — „Sunete și resunete“, foiă beletristică cu ilustrațiuni; ese în Viena sub redacțiunea Dloră Romulă Z. Boiu și Corneliu Roșescu, cu conlucrarea unui grupă de juni studioși. Prețulă anuală 6 fl. Epistole cătră unu preotu teneru, traduse de membrii societății „In. M. Clainu" după Aloisiu Melcher. Partea II. Gherla 1892. PARTEA OFICIALA. Nr. 124/1892. Procesu verbalii alu comitetului Asociațiuneî transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, luată în ședința dela 14 Maiă n. 1892. Președinte: G. Bariță. Membrii presențl: Dr. II. Puscariu, vice-preș. Ioană Hannia, I. V. Russu, P. Cosma, I. St. Șuluțu, I. Papiu, Z. Boiu, I. G. Popă, Ioană Crețu, Nicanoru Frateșă, controloră. N. Togană, bibliotecară. Secretară: Dr. I. Crișiană. Nr. 44. Secretarulu II. refereză asupra cereriloră întrate la concursulă pentru doue stipendii, publicate cu datulă 19 Decembre 1891 sub Nr. 485/1892, anumită: a) La stipendiulă de 500 fl. v. a. menită pentru tineri, cari voră să’și câștige cualificațiunea specială pentru școlele civile, aă reflectată trei tineri: ună studentă de clasa VIII gimnasială, ună studentă de teologie în cursulă din urmă și ună studentă de 14 194 universitate, anulă II, și nici unulu din ei nu întrunesce pe deplinii '11 condițiunile din concursă, neputândă nici unulu dovedi, că pelângă limba română și maghiară, cunosce perfectă și limba germană, atâtfi ■■■, în vorbire câtă și în scriere; 1 b) la stipendiulă ală doilea de fl. 500 v. a., menită pentru C tinere seă tineri, cari dorescă a se perfecționa în vre-ună conserv * vatoriă, spre a putea provede musica instrumentală (claviră) la o j școlă civilă de fete, s’aă presentată 9 concurențl; dintre acești 9 ] concurent!, 6 nu aă potută veni în combinațiune, fiindă că parte li-a 1 lipsită pregătirea recerută pentru arta musicei instrumentale, parte .1 li-a lipsită deprinderea recerută pe piană (claviră), ocupându-se 1 pănă acum mai alesă cu violina, respective cu cantulă; dintre cei 3 concurențl, la cari s’a putută reflecta, s’a aretată, pe basa testi- moniiloră dela bărbați de specialitate, a avă pregătirea cea mai . . । corespumjetore și deprinderea recerută d-șora Alexandrina Cunțanu , din Sibiiă, care, pe basa cunoscințeloră sale musicale, va putea fi primită eventuală într’ună cursă superioră ală conservatoriului (Exh. Nr. 46, 58, 64, 68, 73, 80, 83, 87, 91, 95, 96 și 105 din 1892). în vederea celoră constatate, pe basa documenteloră subșter- nute, comitetulă decide: a) stipendiulă de 500 fl. v. a. menită pentru tineri, cari voru se-’și câștige cualificațiunea specială pentru școlele civile, neîntrm nindă concurenții tote condițiunile din concursă, nu se confere acum, avendă a se publica concursă nou; b) stipendiulă ală doilea de fl. 500 se confere prin votarei cu ședule, cu 9 voturi contra unui votă, pe 3 ani eventuală pentru ună timpă mai scurtă, fiindă primită într’ună cursă mai superiorii spre a termina mai curendă și a corespunde așteptărei prevedute în concursă, d-șorei Alexandrina Cunțană din Sibiiă; stipendiulă se va libera cu începerea anului scol, viitoră, în rate 3-lunare anticipative. Nr. 45. Representantele Asociațiunei în procesulă intentată contru d-lui Septimiă Albini, ca fostă directoră ală școlei civile de fete, pentru subșternerea rațiociniiloră pe anulă școlară 1887/8, dlă advocată Altrichter din Sibiiă, prin hârtia dto 2 Aprilie a c. încunosciințeză comitetulă, că tribunalulă reg. din Sibiiă, prin sen- tința din 3 Martie a. c. de sub Nr. 1222, a judecată pe dlă Albini, ca în termină de 15 tjile se respundă Asociațiunei 1842 fl. 71 cr. capitală, interese de 6% dela 13 Novembre 1891 și 31 fl. 35 cr. spese procesuale, și că sentința numită, nefiindă recurată, a ajunsă în 5 195 J valore de dreptă; representantele întrebă se esopereze, seu nu, \ efeptuirea execuțiuneî? ] — Comitetulă, luândă cunoscință de cele raportate de repre- 4 sentantele seu, dlu Altrichter, îlu însărcineză pe acesta se exopereze ț efeptuirea execuțiuneî contra dlui Septimiu Albini. Nr. 46. Comisiunea administrativă a comitatului Sibiiului ; prin hârtia dto 11 Aprilie a. c. Nr. 370/1892, încunoscințeză co- mitetulu, că înaltulu ministeriu regescă de culte și instrucțiune , publică, prin resoluțiunea dto 28 Martie a. c. Nr. 47954/1891, a i binevoită a învesti școla civilă de fete susținută de Asociațiunea / transilvană cu dreptulă de publicitate, întocmai ca pe școlele cu ca- j racteru publică, autorisate a da testimonii scolastice oficiose. (Ex. i Nr. 115/1892.) ■ — Spre plăcută sciință și publicare în foia „Transilvania". ’ Nr. 47. Direcțiunea școlei civile de fete a Asociațiunei tran- 1 silvane, prin hârtia dto 14 Maiu a. c. Nr. 121, subșterne spre revi- * suire protocolulă corpului didactică dela 10 Maiă a. c. Din protocolulă subșternută se vede: < a) că diligința, sporulă și purtarea morală a eleveloră școlei Ș în decursulă lunei Aprile aă fostă deplină mulțemitore, ear mersulă ; învățământului în decursulă aceluiași timpă a fostă normală; b) că se va ține și anulă acesta maială, remânendă a se fixa ; timpulă ținerei prin direcțiunea școlară; j c) că esamenele publice de finea anului scol, curentă (1891/92) ] se voră ține în 27 și 28 luniu st. n. după următorulă programă: f < 1. In 27 luniu n. \ a) înainte de amedi: Dela 8—9 Religiunea cu tote elevele; ‘ „ 9—lOYa Limba română cu clasa IV; ■ „ lO^a—117₃ Istoria universală cu clasa II; „ 11 y₃—12 Istoria patriei cu clasa IV; b) După amedi: 1 „ 3—3\ Chemia cu clasa III; , „ 3y₄—47a Istoria naturală cu clasa I.; „ 4x/₂—57a Limba franceză cu tote elevele. ; In 28 Iunie n. ! a) înainte de amedi: ] „ 8—8s/₄ Limba germană cu clasa IV.; ' „ 8y₄—97a Aritmetica cu clasa II.; : 14* i 196 1 Dela 97a—10 Geografia cu clasa III.; „ 10—11 Limba maghiară cu clasa III; „ 11—ll/'/₂ Fisica cu clasa IV.; „ 11‘/a—12 Geografia cu clasa I. b) După amedi: ; „ 3—4 Musica instrumentală; „ 4—5 Declamațiuni și musica vocală; „ 5—6 Gimnastică; în 29 Iunie n. ' La orele 11 încheierea solemnă a anului scolasticii și distri- buirea atestateloră; d) că la cererea direcțiune! școlare, dlă P. Cosma, directorii 'j ală institutului ₙAlbina“, a datu școlei Asociațiunei din colecta în- treprinsă de densulă pentru scopuri culturale 500 fl. pentru între- ținerea internatului și 300 fl. pentru procurarea mijloceloru nece- sare de învețămentu. (Ex. Nr. 123/1892). — Cuprinsulu protocolului se ia cu aprobare la cunoscință. Nr. 48. Direcțiunea institutului de credită și economii „Albina“ din Sibiiu prin hârtia dto 8 Aprile a. c. Nr. 3845 încunosciințeză pe comitetă, că adunarea generală a acționariloru numitului institutu ținută la 29 Martie a. c. a votată Asociațiunei transilvane din cuota destinată pentru scopuri de binefacere suma de 500 fl.'pentru crearea de 10 stipendii ă 50 fl. pentru eleve de ale internatului împreunată cu școla civilă de fete a Asociațiunei. (Ex. Nr. 102/1892). — Cu mulțemită spre sciință. Pentru conferirea stipendiiloru se va publica concursă la timpulă seă. Nr. 49. Representantele Asociațiunei în causa lăsămentului după fericitulă Avramă lancă, dlă advocată B. P. Harșiană, prin hârtia dto 18 Aprile a. c. raporteză, că prin sentința oficiului cărții funduare din Abrud dto 29 Aprile 1891 sub Nr. 1445/1890 | s’a efeptuită rectificarea cerută a protocoleloră cărții funduare a comunei Vidra de susă (Nr. 8 și 10) și a comunei Vidra de josă; (Nr 817), s’a respinsă însă cererea relativă la plătirea prin partea contrară a speseloră făcute cu identificarea realitățiloră în sumă de 10G fl. 30 cr., sistându-se în același timpă spesele procesuale în sumă de 58 fl. 50 cr. v. a.; că la apelațiunea făcută, tabla reg. prin sentința dto 11 Martiu a. c. Nr. 436 a condamnată pe partea contrară la plătirea speseloră procesuale, nu înse și la plătirea speseloră făcute cu identificarea realitățiloră; representantele întrebă, 197 K decă comitetulă voesce a se apela în privința speseloră de identi- ■ floare la a 3-a instanță? (Ex. Nr. 106/1892). | — Ne vrendă a mărgini pe dlă advocata în acțiunea sa, | comitetulu îi dă voiă a procede dupățmm va crede densulă mai bine. ■ Nr. 50. Direcțiunea scolei civile de fete a Asociațiunei prin f hârtia dto 5 Aprile a. c. Nr. 79 notifică comitetului, că în deosebi I lucrările de templărită dela edificiulă scolei reclamă o reparare din K temeiă, și că e neapărată de lipsă, a se dispune văruirea odăi- I lorii (afară de unele dormitore), apoi văruirea respective colorarea I coridoreloră. (Ex. Nr. 99/1892). ■ — Economulă Asociațiunei, cassarulu G. Candrea, se însăr- । cineză, a subșterne în cea mai de aprope ședință a comitetului | consemnarea reparaturelorii, ce sântă a se Introduce la edificiulu I scolei dimpreună cu unu preliminară ală speseloră recerute, pentru । ca îndată după încheierea anului scolastică se se potă dispune I cele de lipsă. | Nr. 51. în vederea, că localitățile destinate aili pentru can- F celaria comitetului Asociațiunei sântă nesuficiente, mai alesă pentru-că I nu mai încapă dulapurile de lipsă pentru adăpostirea bibliotecei, [ care să măresce ană de ană în modă considerabilă, mai vertosă । prin donațiuni ce se facă în numeră de mai multe sute de cărți; B preste acesta lipsesce cu totulă și ună cabinetă (chiliă) de lectură, a cărui necesitate se presupune la ori-ce societate destinată a cul- tiva sciințele și literatura, precum și a conserva producte de ale arteloră frumose, precum: pictura, sculptura ș. a. — Comitetulă decide: Pentru cancelaria Asociațiunei transilvane se destinăză pentru viitoră, cu începere dela 1 Octobre a. c., loca- litățile din pârterre, partea stângă a casei Asociațiunei, care de presentă sântă date în chiriă dlui capitană c. și r. în pensiune P. Lucuța. Economulu Asociațiunei, dlă cassară G. Candrea, se însăr- cineză, a abtjice pentru 1 Octobre a. c. cuartirulă dlui capitană Lucuța, ear localitățile folosite actualminte ca cancelariă ale închiria cu acelașă termină (1 Octobre a. c.) Nr. 52. Arangiatorii exposițiunei de musică și teatru, ce s’a deschisă în luna curentă în Viena, ceră a se trimite pentru așa numitulă „Fremdensalon**, ce ’laă instituită, câte 2, eventuală mai multe esemplare din numerii din lunile Maiă — Septembre a. c. a foei „Transilvania¹*. (Exh. Nr. 114/1892). — S’a dispusă trimiterea de câte 2 esemplare din numerii ceruți ai foei „Transilvania** la adresa: „Fremdensalon" în Viena. 198 Nr. 53. DIu Paulă Olteană, învețătoră în Hațegă, trimit?. ■ spre publicare în „Transilvania" operatulu seu intitulată „Schiță 1 monografică a opidului Hațegă," cetită în adunarea generală a | Asociațiunei din Hațegă (1891). (Ex. Nr. 121/1892). k — Se transpune redacțiunei foei „Transilvania" spre eventuală publicare. Nr. 54. Societatea „Transilvania" din Bucuresci, prin hârtia dto 11 Martie a. c. Nr. 7 trimite suma de fl. 200 c. v. a., pentru b elevii meseriași susținuți de densa, pe timpulu dela 1 Aprile pănă la 1 Oetobre a. c. (Exh. Nr. 109/1892). — Se adeveresce primirea sumei de 200 fl. v. a. care a întral-j : la cassa Asociațiunei și s’a contată în regulă. Sibiiu, d. u. s. Georgiu Barițiu m. p., Dr. loanu Crișianu m. p., președinte. secretară II. Verificarea acestui procesă verbală se încrede d-lortt: Z. Boiu, Ioană Papiu, Ioană Crețu. S’a cetită și verificată. Sibiiă, în 19 Maiă 1892. Zacharla Boiu m. p. Ioană Papiu m. p. Ioană Crețu m. p. Nr. 129/1892. ProcesO verbalii alu comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română 'ții cultura poporului română, luată în ședința extraordinară dela 21 Maiă st. n. 1892. Președinte: Dr. II. Pușcariă, vice-președinte. Mem-< bri i presenți: Ioană Hannia, Zacharia Boiu, I. St. Șuluțu, Nicanoră Frateșă, I. V. Russu, Ioană Papiă, I. G. Popă,- Leontină Simonescu, Gherasimă Candrea cassară, Nicolaă' Toganu bibliotecară. Secretară: Dr. I. Crișianu. i Nr. 55. Vice-președintele Asociațiunei, domnulă Dr. Ilarionu Pușcariă, mulțemindă membriloră comitetului, pentru-că, la In- vitarea făcută, s’aă grăbită a se întruni în numeră completă în ședință extraordinară, arată scopulă convocărei acestei ședințe în următorele: în 12/24 Maiă a. c. împlinesce ală 80-lea ană ală etății sale dlu Georgiu Barițiă, căruia ’i-a fostă dată se lucreze cu zelă și abnegațiune mai multu ca ori-care la înaintarea și prosperară ■. ■ ciațiunei transilvane. E d-lă Georgiu Barițiă a stătu adecă în se acestei Asociațiuni chiaru dela înființarea ei și pană în diua d . lucrândă, la începută în calitate de primă-secretară, mere alesă la validitarea caracterului ei de reuniune literară-cul ■ ear mai în urmă și pănă adi în calitate de președinte ală t ruindă cu o perseveranță vrednică de admirată la realisare puriloră, pentru care a fostă creată. în vederea meriteloră găduite, ce dlă Georgiu Barițiă și Ie-a câștigată mai alesă pe te culturală-literară, dlă vice-președinte învită pe membrii comit i a se pronunța decă consimtă, ca și din partea Asociațiuneî trans se-i-se aducă dlui Georgiu Barițiă, de diua octogenară, felicită durose și să i-se exprime la acestă ocasiune recunoștința ; meritele literare. — Comitetulă adereză cu însuflețire la cele exprimat î susă și hotăresce, a se presenta în modă corporativă în 4i’ ¹ 12/24 Maiă a. c. sub conducerea dlui vice-președinte Dr. II. Puș care va ținea și alocuțiunea festivă, în locuința dlui George B în scopă de a-lă felicita, pentrucă s’a învrednicită a ajunge o încoronată cu cele mai frumose merite, precumă numai la pul r este dată se ajungă. Sibiiă d. u. s. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p. Dr. loanu Crișanu m > vice-președinte. secretară II. Verificarea acestui protocolu se încrede dloru: I. Ha । Ioană Russu și Leontină Simonescu. S’a cetită și verificată. Sibiiă în 1 Iunie 1892. loanu Hannia m. p. I. V. Russu m. p. Leontinu Simonescu r kit CONSEMNAREA sumeloru colectate în favorulu scoleă civile de fete a „Asocial‘‘ ;: transilvane¹¹ prin dlu Par tenie Cosma. Toma Ciora, econ. în Bungardă 3 fl. ț N. Oprișca, econ. în Bungard>’ > 50 cr.; Vasilie Bagerdianu, econ. în Fiiskut 1 fl.; Florea Bejanița, econc > , Bucoșnița 50 cr.; Vicii. Curescu, econ. în Bucoșnița 1 fl.; loanu Lazaru în Bucoșnița 50 cr.; loanu Lintă, agentă în Caransebeșă 2 fl. 50 cr.; A. n proprietară în Reghină 7 fl.; D. I’andrea, econ. în Feleag; Vas. Secui, < , în Săcelă câte 1 fl.; G. Zachel, econ. în Feleagă 50 fl.; I. Stirbeță, I. G igc, economi în Feleagă; Toma Cască, econ. în Jaculă-română; G. Furdul, e< , j ₙ 1 .lexaudru Juga, econ. în Dobra; P. Debeleanu, econ. în Carmazanesel^H N. hri lă, economii în Calvasser; Nicolau Gliga, parochu în Rîpa de sustț^H Marfa -arița, economă în Sohodolu; Ioanu Telea, econ. în Vorumloc câte 1 V. Dor. ,a, parochu în Toraculu-micu 2 fi.; V. Oresanu, parochu în M. S. lakabM Nicola Șipotu, econ. în Buia câte 1 fi.; Toma Ciogu, econ. în Fofeldea 1 50 er. I. Artindeanu, econ. în Șopteru 2 fi.; Alexandru Albini, economii îl»a Ciufi'd 1 fi.; Isaia Popa, parochu în Ocna 6 fi. 50 cr.; George Șandoru, propnjB în M. 'iiiesci 2 fi.; Gavrilu Costinu, econ. în M. Uilacu 2 fi.; Nicolae Berebe^H econ. î, Radnofaia; Emilia Tilea, proprietară, Șmig; A. S., econdmă în Sibiii» câte l 1.; Ștefanii Popii, parochu în Mihalț 3 fi.; L. Simonii, proprietarii înfl Sângeo -giu 1 fi.; I. Lintu, agenții în Caransebeșu 8 fi.; D. Romanii, proprietarii în Me.- iașii 3 fi.; Macsimu Oarga, econ. în Sompatacii; Iul. Triponîi, econ. în 3 Toracn u-micii câte 1 fi.; A. F., econ. în Aiudu 1 fi. 50 cr.; losifu Cotă, econ. | în Bolții; Moise Cătineanu, eoon. în Ocnita; Petrea Rusu, econ. în Băița câte 1 fi.; ioanu Rusu, econ. în M. S. lacobu 50 cr.; llie Duvlea, econ. în Sebeșclu Mois< Gura, econ. în Lăpușnicu; losifu Marișca, econ. în Vica; Chiva Blaga, econ^râ în Șelcău; I. Ilie Oprișorii, econ. în Ocna; Ștefanii Niculescu, econ. in Cernești câte 1 fi.; Nicolae Crăciunescu, lacobu Moldovanii, economi în CornestI câte 50 cr.; Ioanu Sandulescu, econ. în CornestI 1 H.; Nuța Bucșa, ecom¹" i& în Felegu 50 cr.; Samoilă Silvestru, econ. în Roșia 1 fl.; I. A., econ. ’ sr, 3 fl.; g. c., econ. în Sibiiu 1 fi. Premiulă anonimii de doi napoleoni în aură, destinată se distribui' pentru celă mai frumoșii costumă românescă de femei din transilvania, se afla depușii și pentru anulă acesta de cătră donatorii la cancelaria Asociațiunei Transilvane pentru literatura și cultura poporului românii în Sibiiu. Acelă premiu se depune de patru ani încoce în fie-care anu, și în prevederea adunăriloră gene- rue. cu care ocasiune s’a dată pănă acum ca de regulă și câte unu t se distribue de cătră unu juriu compusă din câte trei persone: ...bărbată înaintată în etate, ună june și o domnișoră. Condi- ¹ 'a speciale, pe lângă care se dă acelă premiu de ondre, se află i ;0 icate în Transilvania din anulă 1889 Nr. 12. Costumulă întregă, alesă dintre porturile cele mai frumose românesci din Ardeală, ne- amestecată cu vre-ună altulă străină, are se fiă lucrată de mânile rentei, care Tă îmbracă și se presentă cu elă, Premiulă nedistribuită într’ună ană din lipsa de concurente, ■ > se’lă merite, se va distribui în anulă următoră. Premiulă depusă din nou în anulă acesta e destinată pentru petrecerea, ce se crede că va urma după adunarea generală dela F’J-ai j în Augustă a. c. Editura Asoc. trans. Redactorii: Z. Boiu. Tiparulu tipogr. archidiec.