Apare la 75 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂNO. Nrulft 5. SIBIltî, 15 MAIU 1892. Alllllă XXIII. SESIUNEA GENERALĂ A ACADEMIEI ROMÂNE. în dilele trecute s’a încheiată sesiunea generală a Aca- i demiei Române din Bucuresci; și cu vină bucurie venimă a constata, că ea a fostă una din cele mai mănose, atâtă în cele materiale, câtă și în cele spirituale. Ședința primă, dela 3/15 Martie, în absența preșe- dintelui Ioană Ghica, se ținu sub presidiulă vice-președintelui ț B. P. Hașdeu, fiindă presenți dd. S. P. Aurelianu, G. Barițiu, - D. Brândză, I. Caragiani, Ștefană S. Fălcoiană, Dr. I. Felix, N. lonescu, V. Maniu, lacob Negruzzi, A. Papadopol-Cali- machu, I. Porcius, N. Quintescu, G. Sionă, G. R. Stefanescu, D. A. Sturdza, Gr. G. Tocilescu, V. A. Urechiă și losifă Vulcană; ear’ dintre membrii corespondenți: I. Biană, O. ; Gogu, G. lonescu ■— Gion și Th. D. Speranță. Din raportulă generală pe anulă 1891, compusă de se- cretarulă generală D. A. Sturdza, amintimă pe scurtă, după ângustimea spațiului de care dispunemă, următorele. Academia a perdută prin morte pre membrii sei M. i Cogălmcdnu, E. Bacaloglu, I. C. Brătianu, I. lonescu, Gr. ■ Grădisteanu și W. A. Withe. Din ședințele septemânale de preste ană avemă plăcută datorință a aminti resultâtele scrutăriloră dlui Gr. G. Tocilescu, asupra colonieloră romane din Dacia și în specială asupra monumentului dela Adam- Clissi; a unei cetăți pănă aci ne- cunoscute Tropaeum Trajani; asupra vechiloră orașe gre- ; cesci din Dobrogea de astăzi: Callatia (acum Mangalia) și io 130 Istropolis (acum Iglița), precum și asupra mai multoru cetăți; ■ și castre romane din România, în fine asupra domniei luf?J Mircea-Vodă celui Betrânu. Totă asemenea discursulă gene- fl ralului Fălcoianu asupra necesității de a se introduce și noi calendariulă gregorian ti. I Public ațiunile Academiei, din cari cele eșite de sub presă/ a le-amu amintită la timpnlu seu și noi în foia acesta, le re- ! amintimă în următorele : j 1. Analele tom. XIII, pe 1890/1, cuprindendu și ser- barea jubileului de 25 ani ai Academiei dela 1/13 Apiilr. 1891 ; asemenea tom. XII. cu memoriele secțiune! istorice. ^1 2. O parte din istoria lui Herodotu, traducere premială,. T| de loanil Ghica. 1 3. Discursurile și alocuțiunile M. S. Regelui Carolâ X, protectorulă și președintele de onore ală Academiei, ținute în cursă de 25 ani ai domniei sale. 4. Lucrările literare: Țeranulă română de Gr. Tocilescu (premiată); Catalogulă monumenteloră epigrafice și sculpturale din museulă națională de anticități, de același; Flora Dobrogei de Dr. D. Brândză (premiată); Tom. II. din Psaltirea Diac. 1 Coresi (1577), de B. P. Hasdcu. 5. „Etymologicum magnum Romaniae“ de B. P Hașdeu, terminată litera A. *) : 6. Analele culturel române, tom. I. de V. A. Urcchiă (scriere premiată). J 7. Publicațiunile Academici s’a decisă a se dărui, la cererea loră, următoreloră instituțiuni culturale : Liceului Mateiă Basarabu și Curței de compturi, ambe în Bucuresci; școlei civile de fete, Sibiiă; Gimnasieloră din Romană și Pitesci, precum și la: Societe Academique Indo-Chinoise de France, Paris, și Bibliotecei naționale din Sofia. 8. Din Publicațiunile Hurmuzachi'și Cercetări istorice Tom. II, p. III., de Nicolau Densusianii; și Colecțiunea de documente din arcliivele Veneției, de C. Soranzo; din ale ’) A se vede „Transilvania" 1891 Nr. 11 „Academia Română". 131 Poloniei, de I Bogdani și I. Stupieivski, apoi ale Constail- tinopolei ș. a. Aici amintimă cu plăcere, că archivele nostre din Sibiiu și Brașovă, asupra cărora Dlă I. Slavici a chiămată atențiunea Academiei, prin mijlocirea zelosului nostru compa- triotu archivară Fr. Zimmermann, au dată deja 74 docu- mente prețiose din anii 1358—1530. Toții în ședința I. se notifică, că M. S. Regele doresce a asista la una din ședințele proxime, în carea are a se da cetire unoră pasage din „Etymologicum magnum Romaniae“, despre care ședință ne reservămu a vorbi mai târdiă. Alegendu-se totă atunci diferite comisiuni, Dlă V. A. Urechiă comunică o invitare dela Angelo de Gubernati, ca Academia se participe la serbarea, ce se va face în Italia în ondrea lui Christoforu Columbu pentru ală 4-lea cen- tenarii dela descoperirea Americei. Respunsulii, ce l’a datu apoi Academia la acestă invitare, este: „Colonii dela Dunăre ai marelui împerată Traianu, representați pe acestă foia de Aca- demia Română, salută a patrusutea aniversară a lui Christoforu Columb, unulu din gemurile cele mai sublime, și ureză gintei latine, de a rodi în toți timpii mulți Columbi, ca se asternă none căi de fericire și de lumină pentru neamulă omenescă“. Bucuresci 6/18 Martie 1892. Carolu, Ferdinand, I. Ghica, I). Sturdza și 15 subscrieri de membri al Academiei. Din ședința II și III, însemnăină anunciărl de absenții, de încetarea din vieța a membrului corespondentă I. Popescu din Sibiiu, o poesie de salutare în limba latină și română de betrânulă nostru profesoră gimnasialu din Brașovu Davida Almășanu; apoi donațiuni de monete vechi și unu ciocană de pdtră, dela profesorală din Târgoviște I. D. Petrescu, a manuscriselor^ lăsate Academiei de- V. Alexandri; raportulă comisiunei pentru împărțirea grătuită de cărți didactice din fondulă loanu Fdtu, pentru anulă 1892; tipărirea studiului „încercare critică asupra lui Michnea III-lea și timpulă său“, de loanu Crișanu, în fine comunicarea membrului coresp. P. Broștenii despre documente istorice aflate în Bănată. io* 132 Ședința IV. dela 6/18 Martie este cea solemnă, i-a președută însuși M. S. Regele, însoțită de principe^® moștenitorii FerdinandU și întimpinată de membrii Acade-M miei cu tdtă iubirea și venerațiunea. H Regele deschise ședința prin următorele cuvinte: „Salută cu viuă plăcere, pentru ânteia oră în noulă seij® „locașă, Academia română, a cărei desvoltare este așa de® „strins legată cu Domnia Mea. în acestu din urmă anii/w „Academia a fostă durerosu încercată prin perderea unora ■ „din membrii sei cei mai însemnați, de cari țera era mândră.;® „Faptele loră aparțină astădi istoriei naționale; numele loră ® „suntă întipărite în inimele ndstre; munca și energia lorii I „însă voră remână ca o pildă frumosă și ună indemnă puter- I „nică pentru Academie, care trebuie să ia acumă ună sboră încă ■ „mai mare, spre a pute deveni, în ală doilea pătrată de secolu ală ■ „întemeierel sale, celă dinteiu institută de cultură ală Răsăritului. ■ „Acesta este dorința mea cea mai ardătore, pe care suntă I „sigură că Academia o va împlini prin sîrguința sa, puten- | „du-se răzima totd’auna pe spriginulă Meu celă mai statornică". 1 Aceste cuvinte adevărată părintescl aă fostă primite din 1 partea Academiei cu viuă însuflețire; ear’ secretarulă D. A. I Sturdza ceti apoi următorea dare de seină: 1 „Sire! Desvoltarea neamului românescă a trecută prin grele 1 și dese furtuni. Numai credința nestrămutată în viitorulă seă ] i-a dată putință de a străbate nenumărate stavile ale timpuriloră de restriște și de încercare. De aceea tote sforțările Româ- niloră, în ori ce direcțiune a activităței omenesc!, aă fostă 1 necontenită îndreptate spre ideea națională. ■ în alte țări mai bătrâne, cari aă isbutită a-și asigura te- 1 meinică esistența și traiulu, Academiile represintă mai multă ; conlucrarea înfrățită a celoră tinsulă terenă ală sciințeloră. ună caracteră națională. Limba și istoria suntă limba și istoria ni se contestaă și ni se contestă neîncetată. mai învățațl ai națiunei pe in- La noi Academia are mai multă principalele el ocupațiuni, căci 133 Nu au trecută 50 de ani, de când s’ati făcută în Bucu- rești și lași încercări seritise, de a espulsa din scole limba ro- mânescă, precum ea mai fusese espulsată în nefastulti secolti ală Fanarioțilorti. Dar chiar astădi, după constituirea regatului românii, acei cari aă întreruptă fir ulii desvoltărei nostre naționale, se încercă a întuneca aședămentulti și rostuiti neamului nostru. Unti învețatti alu Eladei, într’o scriere tipărită cu multti lues în anulti curentii și destinată a fi forte multă respândită, pretinde, că numirea de „ Fanariotă “ se întinde peste națio- nalitățile Orientului Europeanti și cuprinde în sine pe români ca și pe greci; caută se contopescă familii vechi românesci, cu familii fanariote și merge pănă a declara, că domnia lui Alesandru Ipsilante, dela finele secolului trecutti, a fostti tim- pulti de aurti alti țerilorti românesci. Poporulti română a căpetatti, ce e drepții, unti așeclă- mentti puternicii în timpurile nostre, dar elti simte, la mișcările inimiciloru lui, că furtunile s’au alinatti numai și că noue în- cercări îlti asceptă. Acesta este causa, că elti s’a obicinuită a privi Academia ca o cetățuie națională. Acesta este causa, că și Majestatea Vostră chiar din înteiulti anti alti Domniei ați îmbrățișată cu căldură acestă instituțiune, ați privită cu plăcere însemnatele ei publicațiuni istorice și ați dată o pu- ternică impulsiune desvoltărei limbei prin fundarea „Marelui Etimologică “ alti limbei române. Majestatea Vostră veți asculta astădi încheiarea primei litere a alfabetului, cea mai grea, pentru că cuprinde cele mai multe vorbe, și pentru că cu densa se începe o lucrare independentă și originală asupra limbei nostre. Interesulu totd’auna viu alu Majestăței Vostre pentru Academie se manifestă în fiă-care ană prin presența Vostră și a moștenitorului tronului în mijloculti nostru. Ea este unti indemnu noti și puternică, ca Academia se remână veciniei! focarulu nestinsti alu ideei naționale, purificate și întărite de sciințe. Cu durere privimu numai, că astădată nu vomti putea 134 autjli resunândă în noulă nostru localii vocea cea blândă șf-j sonoră a ilustrei ndstre Carmen Sylva. Unirnu ale năstred urări cu acelea ale națiune!, ca suverana nostră să se întă-;“ reșcă și să se învioșeze la ceruliî seninii și la sorele căldurosu alfi ] patriei de origine ală neamului românescă“. înaltulă președinte după acesta dete cuventulă dlui P. Hașdeu, care ceti pasage din cunoscutulă Etimologică, și anume asupra literei A. Suspendendu-se apoi pentru câteva, minute ședința, Regele împărtăși Academiei, că dăruesce pentru: biblioteca ei o carte, ce cuprinde vignete de armele Mun- tenie! din sec, XVII, și tipuri cu portă românescă din același timpă, și recomandă și cu acestă ocasiune secțiune! istorice studiarea acestoră vechi documente. După-ce apoi dlă V. A. Urechiă ceti despre Spătarulă moldoveană Nicolae Milescu din sec. XVII, care călătorise pănă la China, ear’ dlă Gr. Stefănescu o descriere a cata- racteloră rîulu! Niagara, Regele rădicândă ședința, cu înda- tinata sa afabilitate vorbi cu toți membrii de față, visitâ lo- calele Academiei, cu deosebire colecțiile de monete, chrisove și manuscrise, și însoțită de întregă corpulă Academiei, la orele 5 reîntornă împreună cu principele la paiață, lăsândă în inimele tuturoră cele mai plăcute impresiunl. Ședința V. dela 7/19 Martie se petrece cu agende literare. In ședința VI dela 9/21 Martie se dă cetire mulțemirei principelui de Neapole. pentru publicațiunile, ce ’i s’aă trămisă ca membru onorară ală Academiei. Totă în acestă ședință se dă cetire telegrameloru din Iași, că Vas. Adamachi, răposată acolo la 8/20 Martie a. c., a lăsatii, totă averea sa Academiei, și se cere trămiterea unei delegațiuni, a asista la îmrnormentarea tes- tatorului și a lua măsurile de lipsă pentru averea rămasă. Amintimă la acostă locă, că îmrnormentarea generosului bărbată s’a făcută în Iași cu totă solemnitatea, participândă la aceea ca delegați ai Academiei d-nii D. A. Sturdza, N. lonescu și losifă Vulcană, cari tustrei aă și rostită la acea rară solemnitate cuvinte însuflețite. 135 i Ședințele VII, VIII, și IX, se petreci! cu lucrări atâtă - iu plenă, câtă și în secțiuni și în comisiunl. • Ședința, X. este publică, și membrulă coresp. Th. D. Speranță dă cetire unei părți din scrierea sa despre fabulă j și despre fabuliștii români încetați din vieță. 1 A ₑ J In ședința XI, dela 14/26 Martie se presentă scrisorea, • prin care episcopulă Melchisedec trămite traducerea unui poemă armenesc!! din sec. XVI. întitulată: „Lamentațiuni i asupra Armenilor!! din Valachia, scrise de diaconulă Minas din j Tocat". După aceea se presentă volumulă V. din „Istoria ’ Româniloră din Dacia Traiană, de D. A. Xenopol, doue cărți i mai vechi despre Macedo-RomânI, donate de G. Mumii; cereri de ajutoră, notificări de invențiunl scientifice și colec- J țiunl de credințe și datine poporale, de învețătorulă din Tran- j silvania I. Popă Reteganulă, în fine presentarea discursului ] de recepținne a dlui losifu Vulcanii despre Dimitrie Cichindelă ș și activitatea literară a aceluia, ear’ cu respunsulă la acestă ; discursă se însărcineză dlă V. A. Urechiă. In ședința XII dela 16/28 Martie se statoresce dreptă ] temă pentru concursulă premiului Eliade Rădulescu la anulă 1896: „Botanică poporală română din punctulă de vedere alu ' credințeloră, datineloră și ală literaturei române poporale". j După acesta urmeză raportulă dlui D. Sturdza asupra • misiunel la îmmormentarea proprietarului Vas. Adamachi din 1 Iași și la deschiderea testamentului aceluia. Ședința acesta : este una din cele mai însemnate în Analele Academiei; căci j averea, ce boierulă necăsătorită, numită mai susă, o lăsă Aca- ] demiel, este de 2,180,000 lei capitalii cu venită anuală de ; aprdpe 110,000 lei. Legatele testatorului facă aprăpe 100,000 j lei; și anume: universității din Iași îl remâne considerabila j lui bibliotecă și tote obiectele scientifice. Asupra acestei co- j iosale donațiuni vomă reveni. Ear’ Academia priimesce tote • disposițiunile testamentare ale fundatorului și ia măsurile de ; lipsă pentru de a întră în posesiunea acelei averi. în fine ’ 136 se dă cetire scrisorii dlui G. Tătăranil, a distinsului pictorii'^ românii, care donâză Academiei portretulă istoricului N. Bălcescu^^ făcută de dfinsulu la anulă 1851 in Parisă. I Ședința XIII dela 17/29 Martin se ocupă cu deoseb'rcJ de disposițiuni pentru asigurarea și punerea Academiei în po- ® sesiunea averel testate de Adamachi, precum și de donațiuni 1 făcute și primite; și totă asemenea și ședința XIV, dela . a 18/30 Martiu. j| Ședințele XV, XVI dela 20 Martie v., (publică), XVIlᵣ 3 apoi XVIII și XIX continuă cu lucrări interne: alegerea d-lui S Antonii! Naum din Iași de membru în secțiunea literară, pre- ■ sentarea scrierel căpitanului Dimulescu: „Idealulii armatei ■ române" ; Dr. V. Babeș presentă Analele institutului de pate- 1 logie și de bactereologie din București, Gr. G. Tocilescu ce- tesce studiulă său despre Nicolae Alexandru Basarabii, Domnulft Z Munteniei, rnortă la 1364; V. A. Urechiă presentă tomulu !.■ j din publicațiunea sa premiată: „Istoria scoleloru dela 1800—’ î 1864“ ; după aceea urmeză donațiuni din publicațiunile Aca- j demiei și alegere de comisiuni pentru cercetarea scrieriloru, ce J se voră presentă la concursele pentru 1893. , In ședința XX. comisiunea pentru censurarea manu- scrisele™ pentru premiulii Eliade Rădulescă : „Nascerea și îm- i mormentarea la Români, datine și credințe", propune pentru premiare manuscrisulă cu devisa: „Leagănulă e imnulă feri- cire! rare, etc". și deschidendu-se pliculu sigilată cu numele autorului, acela este dlă X FI. Marianii, profesoră în Suceva. Dar fiindă acesta membru ală Academiei și existândă ună con- dusă, ca membrii Academiei să nu concură la premiile acesteia, se nasce o desbatere forte animată asupra interpretărei con- clusului adusă: dăcă adecă acela privesce și pre cel-ce își presentă numele în plică sigilată ori numai pre cei-ce aă edată scrieri cu însemnarea numelui loru. Deciderea în causă se amână pe una din ședințele următore. In ședința XXI se anunță, că la ședința proximă, carea va fi publică, a XXII., iar va presidia Regele, ceea ce a și urinată, în care ședință dlă B. P. Hașdeu cetesce memoriulă seu despre genealogia poporeloru balcanice. j In ședința XXIII se făcu propuneri pentru alegerea 1 de membri ai Academiei. Obiectului însă se amână pe altă j ședință. Asemenea se presentă propunerile secțiune! istorice: 1 a se amâna publicarea poemei armenesc! menționate mai susu I pană după completarea materialului; apoi urmeză constituirea i biroului secțiune! (V. A. Urechiă preș., A. Papadopohi-Calimachu vice-președinte), causa transferirei dlui Gr. G. Tocilescu din sec- î țiunea literară în cea istorică, în fine alegerea de membru j corespondentă a dlui I. Bogdană. O viuă discuțiune se nasce asupra transferirei dlui Tocilescu, dându-se punctului respectivă 1 din stătută diferite interpretări. Unii suntă pentru, alții contra j transferirei; dar punendu-se la votă propunerea secțiune! isto- 1 torice: de a se amâna alegerea pe anulă viitoră, se constată, că membrii Academiei nu suntă în numără de ajunsă. Apoi ț urmeză la 9 Martiu (10 Aprilie) ședința publică solemnă i XXIV, în care dlă losifă Vulcană cetesce discursulu seă de = recepțiune despre fabulistulu Dimitrie Cichindeală, ear dlă j V. A. Urechiă respunsulă său la acestă discursă. i în ședința XXV, dela 30 Martin (11 Aprile), se presentă î scrierea G. AndreiașI: Amintiri din resboiulă austro-germană dela 1866 ; D. Dană despre Armenii orientali și Lipovenii din I Bucovina; G. Musicescu: publicațiunl din musica bisericescă. ț Secțiunea literară presentă propunerile sale, a se da învăță- ■ torului I. Popă Reteganulă recompensă de 500 lei pentru < colecțiunea de datine și credințe poporale (se primesce), a | se publica în Anale versurile latine de D. Almășană (se pri- i mesce). Premiulă Craiovană remâne nedecisă; premiarea । scriere! S. FI. Mariană nu se primesce; Dr. C. Istrati: Cursă • elementară de Chimie, se primesce; desbaterea asupra pre- ș miulul Craioveană, pentru care s’a propusă manualulă școlară: 1 „Istoria literaturel latine" de G. D. Teodorescu, se continuă în șe- I dința XXVI dela 31 Martiu (12 Aprile) și se termină cu reieptarea j propunerel. Membrii activi și corespondenți se alegă: Dlă Spirit, i 138 Haretă. în secțiunea științifică. G. ll'eigand membru coresp. străină, membrii coresp. români: D. C. Olănescu, I. Bogdanuj- Saligny și Climescu (șed. XXVII). 1 în fine, după votarea premiului Năsturelă-Herescu pentru ” traducerea lui Horațiă, de D. C. Olănescu, și a premiului-! Craioveană pentru Istoria universală de P. Rășcanu, și după ovațiuni pentru dlu G. Barițiu la aniversarea 80, sessiunea se încheie în modă solenă la 1/13 Aprile cu ședința XXVIII. ' Făcendă o reprivire generală asupra lucrăriloră acestei sh- siuni, constatămă cu bucurie progresulă crescândă ală valorose- loră lucrări ale Academiei, cari lucrări din ană în ană cuprindă ; terenă mai estinsă și arată resultate din ce în ce mai mari. în cele materiale ni se presentă ca unu evenimentă epocalii donațiunea de preste 2 milione lei Vasile Adamachi din Iași. Aceea este combătută din partea ereijiloră, cu escepțiunea generosei vechiei familii boieresc! Asachi, decă înse, precumă sperămu, se va realisa dorința fundatorului, atunci averea Academiei în scurtă timpă va fi duplicată, și Academia va potă lua cu lucrările sale ună aventă, de care întemeiătorii Socie-; tăței literare de acum 26 ani nici că voră fi visată. Dar și mai mare decâtă acestă aventă materială este celă spirituală, ce ni-1 presentă însuflețirea membriloru Aca- demiei pentru scopurile ei cele înalte, și în specială concordia dintre aceia și președintele onorară și protectoră ală Academiei, carele este însuși capulă statului, și carele deja în primulă seu cuventă din acestă sesiune îndemnă Academia la sboră încă și mai puternică, spre a deveni în ală 2-lea pătrară de seculă celu dintâiă institută de cultură ală răsăritului. „Viitoră de aură țeara nostră are, Și prevedu prin secuii a ei înălțare! “ profeția Mircea celă Betrână, după însuflețitulă I). Bolintinenă, despre venitoriulă României. Fiă, ca cuventulă acesta, dife- ritorii! în formă, dar în fondă identică cu cuventulă genero- sului președinte de onore actuală, să se împlinescă și față cu Academia Română ! Z Boiu. 139 L COLCHI, METEREAQUE TURBA. E (Fine). r Se organisămă aserțiunile contrare. Dlă Hașdeă la pag. 279 face unii felii) de figură matematico-geografică și pune f Carpatinii (Colclii); astfelă pe Colchii lui Ovidie ’i pune în despre Colchida dela Phasis dice, că acesta cu muntele Caucasii, că părțile cele mai înalte Caucasului s’a chiematu Kalika și că de aici Colchilor. iCarpațî. Apoi favea de a face la le creștetului linsușl numele | Decă Colchii au locuiții în Caucasii s6u pe crestetulă [Caucasului, și decă Keilika e identică cu Caucasii, — atunci [numele Colchiloru ară trebui se însemne: Munteni, — Cresteni, [Verfureni, preste totă se cuprindă în sine înțelesă de: munte. [Dar dlă Hașdeu nu remâne la părerea acesta, ci (Jice: | „CarpațiI în vechime aă purtată numele Caucasă; eară Iprin urmare (!) a esistatu atunci și la țermil Istrulul l(Dunării) o Colchidă. Eacă dară Colchida la Dunăre, și totulă [provine de acolo, că CarpațiI se chiamă Caucasă. Și apoi mai [pune întrebarea. „Nu cumva la Dunăre va fi fostă Colchida \cu lâna de aurii a Medeei?¹¹ și astfelă a pusă și Colchida [din Asia, la Dunăre! [ Argumentațiuni fără de basă. [ Ovidie pe Colchil din Dacia ’I amintesce numai odată lin libr. Trist II. vers. 191, precumă e citatulă de susă. în [totă loculă, unde mai amintesce de Colchi, se înțelegu Colchii din Asia dela riulă Phasis. Substantivală e Colchos la Greci. Colchus la Romani La greci numele țării Colchiloră e Colchis, prin sufixulă is, numele e grecisată, dar dela începută, țera a trebuită se *) Teara Colchiloru la Ovidie lil). III. Trist. 9 versu 12. Colchide în ab- lativu, din Colchis gen. dis. La Plutarchu țdra sa numitu și Ko/. '/lcc. Colchus ca nume de poporu la Ovidie se mal amintesce în lih. II. Trist 9 versu 15, la Ileroides XII. 1. At tibi Colchorum memini. Epistolac XVII Lcander versu 157 Ep. CVI1I. Heros v. 175; eră în adiectivu femininu Ex. Ponto I. 3 versu 75 Colcha trabs. 14U aibă numele: Colcha din col apă, și cha -- ca, pentru terenă-.B mică însemnă locă, pentru terenu mare însemnă prejură, — deci Colcha prejură de apă, pentrucă a zăcută la Marea-năgrăjS dar și terenulă prejurului a fostă plină de ape, apătosă^] acestă cha la alte nume se află în forma: ca, ga, ha, ș^5 fiindcă h trece în I și în forma: Ia. Chaldia a fostă o țără-, 3 lângă Colchis, totă din Marea năgră cu capitala Trapezus, adl. fl Trapezunt. Chal purcede din cal, ce însemnă apă, —dar’.J unele popore aspireză pe c, de aci chal; d din Chaldia purcedi- din da în altă formă ad, ce însemnă: prejură, terenă, ieră- ți ia, însemnă țera, deci Chaldia țără la prejură de apă. Lo-i jg cuitoril vechi s’aă numită Chalybii, din cal apă, ibh prejură¹; M i omeni; Callopidae la Herodotă poporă scitică, a locuită '3 pe lângă Nistru și Ia Marea-negră; din cal apă, op din ifeh prejură, și dale omeni; acestă ibh - ip e și în Aeg- ip- et | Callatis de din josu de Torni în Mesia inferidre (Dobrugia’ i e orașă tocmai pe țărmulu Măril-negre; din Cal apă, at -ad =j j da- ta, locă în vechime Calada ori Calata ori Calaty, la greci I Callatis. C trecendă în g, e Galata, locu la apă, de unde Galați, — și = ty, locă, — seu i = omeni locuitori la Galata. Wilh. Obermuller (in Deutsch-Keltisches Worterbuch) dice, că giolc la Celți a însemnată trestia, și fiindă că terenulă țeril Colchis a fostă băltosă și plină de trestia, Colchis se ' deriva din giolc. Giol purcede din cal apă, c arată ceva din apă seă de apă, — dar la Celți giolc s’a chiematu și Calaf, k calav, unde f, v, e identică cu c din giolc, după înțelesă ¹). încă și numai după cele spuse pănă acuma se pote dovedi, J că numele Colchii din Dacia însemnă: omeni din prejură J ___________ । *) Calaf, Calav însemnă trestia, franc, jonc, ital. giuneo, nemț. Schilf, ung. nâd. F. V. trece în m de aci calamus lat. Kalamos gr. Chaume fr. trestia; deci cala, apă. Schilf purcede din Calaf, lăsându afară pe s, e chil-i, unde chil e apă, — f și v din fa, va locu, •— deci din locu de apă. Trestia purcede din der, ter apă (ter se reaflă în Ister — Dunărea, în S-tre-iu unu riurelu) ; ești din trestia e ce amu esplicatu în Familia, locuință, ce e agr-esZ-f«, coel- . ' estis, — deci trestia tocmai aceea însemnă, ce calaf, calam, chilf, — dar după altu dialectu celtică și alte forme (vecp Motru păreu). Schalmci — calmei. 141 । de apă, — de bălți, și pentru acesta terenulă Colchiloru din < Dacia, eu’lă pună cam dela gurile riuriloră Argeș și Ialomița i spre Seretiî și Galați, — pe locurile cu multe ape, cu multe bălți, — căci locuitorii din acestă ținută numai așa aă putută căpăta numele de Colchi, decă aă locuită pe asemene locă. Dar’ scopulă meă principală nu e disputa cu dlă Hașdeă, — ci studiarea numiriloră de popore și de localități vechi în f Dacia, ca se le cunoscemă originea și ca se constatămă, că ' acele suntă mai vechi decâtă colonisarea nostră, și că noi L decândă le-amă audită ântâiaoră le-amă susținută pănă adl. ’ Acele se potă înțelege numai prin limba sanscrită, în carea e representată familia de limba indo-arică, — și prin limba celtică, carea e ună ramă vechiă din acea familiă. Cal însemnă apă, — ce însemnă apă însemnă și rîă, — și Iacă. A trecendă prin tote vocalele se află formele: cel, cil, col, cui, totă cu acelă înțelesă; dar c trece în g și apoi se află formele; ga], gel, gil, gol, gul totă cu înțelesă de: apă, rîă, Iacă: c și g trece în j, de aci prucede jal, jel, jil, joi, jul. In sanscrită: Kulya, canală; kleda, umedălă apătosă, licore; cui a se afunda în apă. Gal a curge, a se scurge; gala apă; galaga în apă născută; galada, dătătoriă de apă = nuoră; galadară, purtătoriă de apă = nuoră; galay a stră- muta în apă. Gala grec, lapte; și sucă de plantă; glodă românesce: apă cu imală, Iută immoiată în apă; glacies latinesce, ghiață; glutinare lat. a lipi cu glodă, seă ceva ca glodulă. Pentru Celtica vechiă ni servescă deosebi dialectele celtice susținute pănă adl, anume limba bretonică, bască, va- lona, irlandesă, cornvalesa etc. Se începemu cu rădecina: cal. Cal la Bretoni, portă; Cala la gali, portă locă la apă (Calao la Spanioli portă la apă) Ceulan la Galii țermă (ceute apa, an locă) Kello gr. a întră în portă; schela la Lipova, țermurile portulă unde a fostă trecătorea cu brodulă (luntrea 142 de ur la în Cal. în clă Clabar la Irlandezi mocirlă, imală; Clan și Clainfl la Bretroni țermu de riu; Clavanu și Clavonă la Galii brațiîfl de riu adecă riu mică; Cler, Clet la galii riu, păreu; Cloiafl la g. stropă de apă (fiind-că c trece și în s, sloia. la Ro J mani, ce se face din stropi de apă). Coileah la Cymbri^fl părSu mică, cuil la Cymbri păreu, col la Chinezi riu, colarefl în monuminte vechi gallice, a curge. Cyll la galii a peri iafl apă, a se îneca. 9 C trece în g, deci: gal, apă, riu, gail la gali, riu:;J]fl gail la Irl. vapore; gal la Evrei, isvoră, fântână. Gelchi la A galii a spela (adecă a lucra ceva cu apa; waschen la Nemți fl a spela, din was-ser apă; a spela nu din latinulu expello, ci fl din bal apă = pel.) fl Gil la Irl. = Hiberni, apă, riu; Gil la gali apă, riuf ■ Gilga, la Tatarii din Tobolsk, riu; gill la galii (Celții vechfi '■ apă în cantitate mică, riu mică, gilles la Cymbri (o parte din 1 galii), torinte adecă păreu de delă, năvălitorii!, gilles și a Aprilie n. 1892. Președinte: Dr. II. Puscariu, vice-preș. Membrii presențl: Ioană Hannia, P. Cosma, Z. Boiu, I. St. Șuluță, I. V. Russu, L. Simonescu, I. Crețu, N. Toganu, bibliotecară. Secretară: Dr. I. Crișiană. Nr. 19. Dlă Emilianu Micu, din Chișoda, prin scrisorea dto 30 Decembre 1891 cere, spre completarea bibliotecii sale, câți-va’ numeri ce-I lipsescă din foia Asociațiunii „Transilvania“ pro 1888 — 1891, oferindu a da în schimbă pentru biblioteca nostră opulu: A. Ilia: Ortus et progressus variarum in Daci agentium ac Religionum, Claudiopolis 1730. edit. I. (Ex. Nr. 36/1892). Cererea dlui Emilianu Micu se încuviințeză, despre ceea-ce să fie încunoscințatu. Nr. 20. Constantină Juga, învețăcelu de făuriă în Bistriță, cere unu ajutoră. (Ex. Nr, 39/1892. — Cererea învățăcelului C. luga nu se pote încuviința, de vreme-ce nu se află în vacanță ajutore menite pentru învățăcei dela meserii. Petentele se aviseză la eventualele concurse, ce se voră escrie în decursulă anului. Nr. 21. Direcțiunea despărțământului III (Făgărașă) ală Aso- ciațiunii transilvane prin hârtia dto 12 Februarie a. c. subșterne spre revisuire protocolulă subcomitetului dela 2 Februarie a. c. dim- preună cu rațiociniulă pro 1891 și cu suma de 5 fl., taxă întrată dela membrulă Ioană Popă din Sâmbăta superioră. 153 Din protocolulă subșternută se vede: ; a) că în urma concursului escrisu cu datulii 29 Decembre 1 1891 Nr. 283 s’aă distribuită 4 ajutore la învățăcei, și anume: ’ 1. lui George Maier, învețăcelă de mesară în Făgărașă, 15 fl. j 2. lui Petru Dragoșu, învețăcelu de curelariiîn Făgărașu, 15 ti. j 3. lui Nicolau Rechieru, învețăcelu de croitorii din Copăcelă, 10 fl. 1 4. lui Nicolau Dimboiu, învețăcelu de croitorii din Sebeșu, 10 fl. j și 5, lui Ioană Moise Stermină, învețăcelu de pantofarii din Viștea ! superidră, 10 fl. j Din rațiociniu se vede, că în decursulu anului 1891 au foștii: j a) Intrările (taxe și contribuiri benevole) 259 fl. 45 cr. ; b) Erogațiunile 217 fl. 45 cr. c) Starea cassei la 31 Decembre 1891 43 fl. (Ex. Nr. 40/1892). / — Cuprinsulu protocolului și ală rațiociniului subșternutu se * ia cu aprobare la cunoscință. Suma de 5 fl. a întratu la cassa Asocia- i țiunei și s’a contată în ordine. ) Nr. 22. Direcțiunea despărțementului XXXII (D. S. Martinii) prin hârtia dto 15 Februarie a. c. subșterne spre revisuire proto- j colulu subcomitetuluidela 28 Decembre 1891. Din protocolii se vede: ■ a) se raporteză, că dintre membrii ajutători Insinuați au solvită j taxele numai 4; 18 au remasii în restanță; cu încassarea restan- i țeloru se însărcineză membrii: Nicolau Todorană din Cetatea de i Baltă si lacobă Macaveiă din Dicio-Săn-Mărtină; ’ I b) defigerea locului pentru proxima adunare generală se va j efeptui, după-ce se va ti luată înțelegere cu membrii externi; j c) pentru conferirea a 2 premii de câte unu galbenă impe- J rială aceloră învățători români de pe teritoriulă despărțementului, cari voră dovedi mai mare progresă în pomăritu și lucrulă de mână, ‘ se escrie concursă, conformă conclusului adunărei generale dela 2 i Augustă 1891. (Ex. Nr. 42/1892). i — Cuprinsulă protocolului subșternută se ia cu aprobare la cunoscință. / Nr. 23. Vasile Petri, profesoră în pens. în Năseudă, prin j hârtia dto 16 Februarie a. c. cere ună stipendiă seă ajutoră < eventuală vacantă pe sema fiicei sale Cornelia, de presentu elevă * de clasa III la scola civilă de fete a Asociațiuneî transilvane, primită : în internatulă acestei scole. (Ex. Nr. 43/1892). — Fiindă motivată cererea și fiindă tocmai în vacanță ună 1 stipendiă cu asemenea menițiune, cererea dlui V. Petri se încu- j 154 viințeză, votându-se fiicei sale Cornelia, pentru restulu anului Bi:nrt|^4 curentă, unu stipendiu în suma de 50 fl. v. a. 1 Nr. 24. Preotulii loanu lancu din Vidra de susu, prin hârdfc.- J dto 19 Februarie a. c. ca unulă, care a avută mai mulți ani în arendă, j realitățile din lăsământulă după fericitulu Avramii lancu, cere a se S lăsa dânsului și pe mai departe acele realități, a-i se scări însă ■ arânda la fl. 80 în vederea, că mora e forte rea și are lipsă de 1 reparaturi; în fine cere a-i se trimite contractulă spre subscriere... (Ex. Nr. 48/1892). /■'/ — De vreme-ce afacerea cu vinderea realitățiloru din cestiune, inițiată de acestu comitetii, încă nu e finalisată, realitățile din lăsă- mentulii fericitului Avramii lancu se dau și pe anulii curentu în? ■ arendă părintelui loanu lancu, însă totă în condițiunile din trecutul Contractarea se încrede cassarului, dlui G. Candrea. > ■ Nr. 25. Direcțiunea despărțământului VII (Ilațegu) prin hărtia dto 22 Februarie a. c. Nr. 35 arată, că conformânduse hârtiei acestui comitetu dto 27 Novembre 1891 Nr. 343, a distribuită diplomele" pela membrii noi ai Asociațiunei din acelu despărțementu. (Exh. Nr. 50/1892). — Spre sciință. Nr. 20. Direcțiunea despărțământului I. (Brașovu) prin hârtia dto 6 Februarie a. c. Nr. 110 subșterne spre revisuire protocohilu adu- nare! generale a despărțământului, ținute în Dârste la 29 Decembre 1891 dimpreună cu reportulu generală ală subcomitetului. Din protocohilă subșternutu se vede: a) că s’a cetită raportulă generală ală subcomitetului șE luându-se ca basă pentru desbaterea specială, s’a decisă: \ । 1. că în vederea numărului mică de membrii în despărțemântu, preoții și învățătorii din despărțemântă să lucre într’acolo, ca fie- care Română de pe acelă teritoriă să se facă membru ajutătoru' | ală Asociațiunii, plătindă o taxă de celă puțină 1 cr. și celă multă 10 cr.; I 2. luându-se spre sciință pașii întreprinși de subcomitetă în scopulu înființărei agentureloră comunale, de membrii ai agenturei din Dârste se alegă dnii: Ioană Broșu, D. Voma, A. Popoviciu și D. Martinu; 3. luându-se la cunoscință numele personeloră, prin cari ] a fostă representată despărțementulă la adunarea generală din Ilațegă, se voteză suma de 20 fl. v. a. spese de călătoriă pentru ] doi delegați, cari să represente despărțementulă la adunarea gene- ] rală, ce se va ține anulă acesta în Blajă, pentru casulă, cândă nu I s’aru găsi membrii, cari se rnergă pe spesele proprii la adunare; 155 4. să se pună temeiă bibliotecei poporale din Dârste; 5. să se înființeze 3 premii a 10 fi. fiindă a se distribui: unulu învățătorului, care cultivă mai bine grădina școlară, alu doilea învățătorului, care inițieză pe elevii sei mai bine în lucrulu de mână, și alu 3-lea corului celui mai bunii poporalii; 6. raportulii cassarului de cuprinsulă, că în amilii 1891 în- cassările au foștii în suma de 515 fi. 70 cr., ear eșirile 444 fi. 35 cr. remânendă unii saldu de 71 fl. 35 cr., dintre cari pe sdma despărțe- mentului suma de 66 fl. 35 cr., găsindu-se tote în ordine, s’a luată spre sciință; c) că s’a produsă corulă poporului din Dârste, căruia i s’a votată premiulă de 10 fl. pentru anulă acesta. (Ex. Nr. 52/1892). — Cuprinsulă protocolului subșternută se ia cu aprobare Ia cunoștință. Nr. 27. Gabriilă Todica, studentă de clasa III gimn. în .Gherla, stipendiată ală Asociațiunei, justifică sporulă făcută în studii îh periodulă I. ală anului scol, curentă. (Ex. Nr. 53/1892). — Spre sciință. Nr. 28. Petru Coroiană din Feiurdă cere ajutorulă de 25 fl., pe care l’a avută pănă acumă llie Cordoșă cojocariă, pe seina fiiului seu losifă, învețăcelă de rotărie în Clujă, ca să’și potă cumpera haine la tomnă, cândă va deveni sodală la 1 Octomvre a. c. (Ex. Nr. 54/1892). — De 6re-ce pentru conferirea de nou a stipendiului folosită de llie Cordoșă încă nu s’a escrisă concursă, ear stipendiile de categoria aceluia se potă conferi numai pe basa concursului și nu- mai la învățăcei de meserii, cererea lui Petru Coroiană nu se pote încuviința. Nr. 29. Direcțiunea despărțementului II. (Brană) prin hârtia dto 2 Martie a. c. Nr. 11 subșterne spre revisuire protocolulă sub- comitetului dela 28 Decembre 1891, cerendă a se trimite diplomele pentru membrii noi din despărțementă. Din protocolă se vede: a) că s’a stabilită budgetulă, preliminându-se pentru spesele neprevedute în 1892 suma de 10 fl. Restulă din banii disponibili se va păstra pănă în anulă viitoră spre a se crea din ei, cu ocasiunea exposițiunei pentru industria de casă, economia de vite, de câmpă și de grădină, ce se va arangia la adunarea generală, premii de câte 15 fi., 10 fl., 5 fl. 156 W b) s’a hotărîtă se se ceră de aici câte 25—30 esemplare ditf 'M statutele și regulamentele Asociațiunei. (Ex. Nr. 55/1892). H — Cuprinsulă protocolului subșternută se ia spre sciință, apro-iB bându-se conclusele luate. Diplomele cerute pentru membrii noiț;¹® fiindu aceștia Insinuați comitetului numai după adunarea generală® a Asociațiunei din anulă 1891, și astfclă neputendu primi aprobarea acestei adunări, se voiu putea estrada numai după adunarea gene- ® rală a Asociațiunei din anulu acesta. Pentru trebuințele despărțea ■ mentului se trimită câte 30 esemplare din statutele și regulamentul® ■ S Asociațiunei. H Nr. 30. Veduva Dănilă Duma din Deva cere a se restitui: documentele fiiului ei Romulus, acuma calfă, pe cari anulu trecută fl le ară fi subșternută aici într’o rugare, și a se conferi numitului fl ei fiiu ună ajutoriă de 50 fi. (Ex. Nr. 56/1892). W — Se constată, că la acestă comitetă nu se găsesce nici o 1 urmă de o rugare, la care să fiă aduse documente sunătore p;. numele Romulus Duma. Ne avendă ajutore cu asemenea destina-ț țiune, cererea veduveî Dănilă Duma pentru ună ajutoră de 50 fl. * nu se pote încuviința. I Nr. 31. „Asociațiunea pentru spriginirea învețăceiloru și so- I daliloră români din Brașovu“ prin hârtia dto 10 Februarie a. c. 1 cere, a i se trimite grătuită organulă „Transilvania" în înteresulă 1 educațiunei sodaliloră din Brașovă. (Ex. Nr. 60/1892). S — Urmărindă scopuri înrudite cu ale reuniune! nostre, ce- 1 rerea Asociațiunei din Brașovă se încuviințeză, avendă a i se trimite I pre viitoriu foia Asociațiunei, încependă cu Nr. 1 din anulă curentă. 1 Nr. 32. Dănilă Nicoră, învețăcelă de tâmplăriă în Făgărașu, 1 se rogă pentru ună ajutoră. (Ex. Nr. 63/1892). d — Petentele se aviseză la eventualele concurse, ce se voră I escrie în decursulă anului. j Nr. 33. Direcțiunea institutului de cred, și economii „Bistrițana", I prin hârtia dto 13 Martie a. c. trimite suma de 200 fl. ca taxă de j membru fundatorii ală Asociațiunei din partea numitului institută, ¹ cerendă, ca acesta să fie trecută în șirulă membriloră fundatori. (Ex. Nr. 67/1892). — Suma de 200 fi. a întratu la cassa Asociațiunei, și s’a con- tată în regulă. Dorința institutului de credită și economii „Bistrițana" de a fi trecută în șirulă membriloră fundatori ai Asociațiunei, se ia 157 Eu plăcere la cunoscință. și se va anunța proximei adunări generale Bpre urinare în conformitate cu statutele. | Nr. 34. George Dumitru din Mucundorfă, sodală de cojocăriă, Eere unu ajutorii pentru de a se pute face maestru. (Exh. Kr. 69/1892). E — Nedispunendă Asociațiunea de mijloce cu asemenea meni- fcune, cererea sodalului George Dumitru nu se pote considera. f Nr. 35. Dlă Alexandru Filipă, advocatii în Abrudă, prin ftârtia dto 12 Martie a. c. cere, în calitate de jurisconsultă alu pnei Zinca Romanii din Făgărașă, să-i se solvescă fără amânare ■pesele licuidate în suma de 32 fl. 80 cr. în procesulii Asociațiuneî cu Burnița domnă pentru recunoscerea dreptului de servitute. (Exh. |Nr. 71/1892). F — Suma de 32 fl. 80 cr. v. a. se aviseză la cassa Asociațiuneî ppre plătire la mâna advocatului, a dlui Alexandru Filipu din Abrudu, ®e lângă cuitanță în ordine timbrată. f Nr. 36. Reuniunea femeiloră române din Sibiiă prin hârtia Bto 2 Ianuarie a. c. Nr. 27 mulțemesce acestui comitetă, pentru-că b concesii, ca didactrulă solvită de elevele școlei elementare adă- postite în internată, să între în cassa numitei reuniuni. (Exh. Ilr. 72/1892). | — Spre sciință. I Nr. 37. Dlă Dr. A. Tincu, advocată în Orăstiă, transpune be sema bibliotecei Asociațiuneî 6 documente de interesă istorică. |Ex. Nr. 77/1892). r — Cu mulțemită spre sciință. i Nr. 38. Direcțiunea scoici de fete a Asociațiuneî prin hârtia pito 24 Martie a. c. Nr. 90 subșterne spre revisuire protocolulă Conferinței corpului didactică dela 1 Februarie a. c., dimpreună cu ăclusele aceluia cuprindendă clasificațiunca eleveloră pentru semes- Trulă I. ală anului scol. 1891/2. în protocolă se arată, că în 1 Februarie a. c. s’aă ținută sub conducerea directorului examenele semestrale în presența dlui de- legată George Barițiu, și s’a constatată preste totă progresă îm- bucurătoră; se arată mai departe, că în conformitate cu regula- mentulă (statutulă organică) s’aă osebită ca ferii semestrale dilele dela 2—7 Februarie a. c. și că a trebuită să se facă unele schim- bări în planulă oreloră. (Ex. Nr. 79/1892). — Cuprinsulă protocolului subșternută se ia cu aprobare la cunoscință. 158 Nr. 39. Direcțiunea scolei de fete prin hârtia dto 28 Mj.rl.[țW a. c. Nr. 99 substerne spre revisuire protocolulă conferinței estm- J ordinare a corpului didactică dela 16 Martie a. c., în care se ho.-.W tăresce modulă de participare la înmormântarea fostului directorii;™ alu scolei, alu dlui loanu Popescu, fostă profesorii seminarialu etc.JJ (Ex. Nr. 84/1892). — Se ia cu aprobare la cunoscință. '■ Nr. 40. Se presentă hârtia, subșternută cu rccomandațiune'fl prin direcțiunea scolei de fete a Asociațiunei, a dlui loanu Popoviciu/M învățătorii la numita scdlă, în care acesta cere: se fiă numită înveță-7® toră ordinară definitivă cu începerea semestrului II. (1 Februarie a. c.jj■ ală anului scol, curentă, avisându-i-se dela acelă dată și salarulu-jM corespundetoră. (Ex. Nr. 86/1892). 9 — învețătorulă Ioană Popoviciu se declară învețătoră deti- 5 nitivu cu începerea semestrului II ală anului scol, curentă, avisându-fje-> dela acelă dată și salarulă corespundetoră. 1 Nr. 41. Direcțiunea scolei civile de fete a Asociațiunei pr.n . hârtia dto 1 Aprilie a. c. Nr. 103 subșterne spre revisuire proiO’ ț colulă conferinței corpului didactică dela 29 Martie a. c. j Din protocolă se vede: j a) se constată, că progresulă în învețămentă, precumă și stana 1 morală a eleveloră aă fostă în generală mulțumitore în decursulu s luniloră doue din urmă, Februarie și Martie a. c.; 1 b) întregă materialulă prescrisă în planulă de învețămentă se va precurge; c) că scola a primită, la întervenirea directorului Dr. I. Crișană, ; publicațiunile academiei române din Bucuresci, și că biblioteca aceleia s’a înmulțită și prin donațiunea făcută de Dlă Dr. A. Șuluță de Cărpinișu ; d) se cere se se constate, că ferii a dată corpulă didactică la Crăciună numai 6 (Jile și nu 8 tjile, după cumă s’a publicată în „Transilvania" Nr. 2 din 1892. (Ex. Nr. 92/1892). — Cuprinsulă protocolului servesce spre sciință, însemnându-se, că în ce privesce durata feriiloră dela Crăciună subverseză o erore de tipariă. Nr. 42. Direcțiunea scolei de fete prin hârtia dto 5 Maiu 1892 Nr. 79 subșterne hârtia On. Magistrată orășenescu din locă, în care cu provocare la ordinulă înaltului ministeriu reg. de interne dto 8 Octobrc 1891 Nr. 71, 284 ni se cere delăturarea unoru scăderi la edificiulu scolei. (Ex. Nr. 99/1892). — De vreme-ce încă anulă trecută prin conclusulă dto 20 Iunie 1891 Nr. prot. 92 s’aă luată disposițiunile de lipsă în direc- 5 159 ----1 ținea acesta, care disposițiuni înse nu s’au potută esecuta din causa ■ scurțimei timpului, ce se pote folosi la o scolă în asemenea scopuri, 1 economulu Asociațiunei, dlu cassară G. Candrea, e poftită a face încă ’ de pe acumu pașii de lipsă, pentru ca în feriile de vară ale anului j școlară curentă să se potă nesmintită esecuta conclusulă dela 20 ■ luliu 1891 Nr. prot. 92 ală acestui comitetă. \ Nr. 43. Aă întrată la comitetă taxe dela membrii: Laslo î Ioană în Clujă pro 1891 5 fl.; Ioană Fauru în Craiova pro 1890 și 1891 10 fl. ; Dr. Ilea, advocată în Clujă pro 1890 5 fl.; losifă Romană, în Alba-Iulia pro 1890 5 fl.; Alexandru Micu, în Blajă j pro 1888 și 1891 20 fl.; A. P. Bota, în Blajă 5 fl.; Emiliu Viciu, ; în Blajă 6 fl.; Gavrilă Mană, în Bistrița 30 fl.; Basiliu Rațiă, în j Făgărașă pro 1891 5 fl.; George Dobrină, în Voila pro 1891 5 fl.; i Max. Receană, în Recea pro 1890 — 1891 10 fl.; Danilă Șerbană, j în Voila, pro 1891 6 fl.; Petru Leluță, în Besimbacu pro 1891 5 fl.; j George Borzea, în Viștea inferidră pro 1890 și 1891 11 fl.; Nicolaă j Serbană, în Voila pro 1891 6 fl.; George Vasu, în Voila pro 1891 ; 6 fl.; George Aiser, în Făgărașă pro 1891 5 fl.; Alecse Belle, în i Șercaia pro 1891 5 fl.; Vasile Cernea, în Cincă pro 1891 5 fl.; ț Dumitru Chișereană, în Făgărașă pro 1891 5 fl.; Ioană Florea, în 1 Făgărașă pro 1891 5 fl.; Dr. Nicolaă Motocă, pro 1891 5 fl.; j Alecsiă Pocolă, în Făgărașă pro 1891 5 11.; Ioană Țeț, în Bucuresci ] pro 1891 5 fl.; Biserica gr. cath., în Ileni pro 1891 5 fl.; Valeriă ■ Comșa, în Copacelă pro 1891 5 fl.; George Pralea în Breaza pro 1 1891 5 fl.; Dr. Ștefană Popă, în Făgărașă pro 1891 5 fl.; Dr. A. ] Micu, în Făgărașă pro 1891 5 ti ; Ioană Turcu, în Făgărașă pro \ 1891 5 fl.; Maria Partenie Cosma, în Sibiiă pro 1891 5 fi.; Ioană I Broju, în Sibiiă pro 1891 5 fl.; Dr. Cornelă Diaconoviciă, în Sibiiă i pro 1891 5 fl.; Nicanoru Frateșu, în Sibiiă pro 1891 5 11.; Leontină Simonescu, în Sibiiă pro 1891 5 fl.; Dr. Petru Spână, în Sibiiă pro j 1891 5 fl.; Dr. Nicolaă Vecerdea, în Sibiiă pro 1891 5 fl.; Mateiu Voileană, în Sibiiă pro 1891 5 11.; Nicolaă Moldovană, în Blajă pro 1891 5 fl.; Petru Tisu, în Panciova pro 1892 6 fi.; Lazară Rosculețu, < din Sătulă nou pro 1892 6 fl.; Nicolaă Hențu, în Seliste pro 1891 ț 5 fl.; Augustină Popă, în Lăpușulă ung. pro 1892 5 11.; Nicolaă ș Togană, în Sibiiă pro 1891 5 fl.; Camera Comercială în Brașovă pro 1892 6 11.; Paulă Beșa, în Borgo-Prundă pro 1891 5 fl.; Petru | Popă, în Lugoșă pro 1892 5 fl.; Dimitrie Stanescu, în Brașovă ; pro 1891 5 fl.; Micb. Stanescu, în Brașovă pro 1891 5 fl.; Petru i Nemeșă, în Brașovă pro 1891 5 ti ; G. B. Popă, în Brașovă pro 1891 5 fl.; N. P. Petrescu, în Brașovă pro 1891 5 fl.; Zosimă ; 160 Butnarii, în Brașovă pro 1891 5 ti.; P. M. Zaneseu, în pro 1891 5 fi.; I. Lengeru, în Brașovu pro 1891 5 fl.; A. Lupaitfti^B I. Muntenii, Ster. Stinghe, N. Ciurcu, Ioană Aronu, G-. M. Zanescij;.: ■ L. Nastasi, I. Maximă, Dumitru Muntănu, Ieronimu Barițiă în Brașovul] pro 1891 câte 5 fl.; Nicolau Marină, în Viena pro 1892 5 Ioană Hodorenă, în Gherla pro 1892 5 fl. Dr. Aureliă Șuluțu, în; a Ploeștr pro 1891 și 1892 10 fi.; Alecsiu Berinde, în Seini pro| J 1892 5 fi.; Dumitru Nană, în Reșnovă pro 1892 5 fl.; Nicolaă. ■ Sustai în Brașovă pro 1892 5 fi.; Gabrielă Ciobotară, în C. Ghimeșu^B pro 1892 5 fi.; George Bobeșă, în Sibiiă pro 1892 5 fi.; George <1 Muntenă, în Cugiră pro 1891 și 1892 10 fl.; Ioană Russu, în Velcheru’" 3 pro 1891 5 fi.; G. Maximă, în Sibiiă pro 1892 5 fl.; Dr. E lefter esctp 1 în Bucuresci pro 1892 5 fi.; George Barițiă, în Sibiiă pro 1892 5 fl.; Dr. Pavelă Tanco, în Năseudă pro 1891 5 fl.; Gavrilă Scridonu, Jf în Năseudă pro 1891 5 fi.; Ioană Cuirdărenă în Lusca pro 1891 1 5 fl.; Midi. Făgărășană, în Teure pro 1891 5 fl.; Ștefană Buzilă, 1 în S. losifă pro 1891 5 fl.; Ioană Nescuțiă în Năseudă pro 1891 r' 6 fl.; Greg. Pletosă pro 1891 2 fi. 50 cr.; Simionă Popelea, în G. Szt. Micloșă pro 1892 5 fl.; Ioană Crețu, în Sibiiă pro 1891 5 fl.; Ignate Mircea, în București pro 1892 6 fl. 7 cr.; Ioană Popă, în Sâmbăta superioră pro 1891 5 fl.; Dr. Elefterescu, în zl București pro 1892 5 fl. 8 cr.; „Bistrițana“ institută de credită șT economii 200 fl. taxa de membru fundatoră; Dionisiă Romană, în Mediașă, pentru diplomă, G. Crișană, în Mediașă, Pavelă Popescu,.. în Borta, Nicolaă Racoța, Șeica-mare, Ioană Baciu, în Saula, Ioană Muntenă, în Agribiciă, Basiliu Busaiă, în Buia, Ioană Moldovană, , în Mediașă, Ioană Bozoșană, în Mosna pentru diplomă câte 1 fl.; Laslo Ioană, în Clujă pro 1892 5 fl.; Ieronimă George Barițiă în Brașovă pro 1890 5 fl. — Spre sciință. Sibiiă, d. u. s. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p., Dr. loanu Crișianu m. p., vice-președinte. secretară II. Verificarea acestui procesă verbală se concrede d-loru: Parteniă Cosma, Ioană Russu, Leontinu Simonescu. S’a cetită și verificată. Sibiiă în 8 Aprilie 1892. ; Partenie Cosma m. p. loanii Russu m. p. Leontinu Simonescu m. p. . Editura Asoc. trans. Redactorii: Z. Boiu. Tiparulu tipogr. archidiec. I