Apare la 15 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNA $1 CULTURA POPORULUI ROMANU. Nrulti 12. sibiiCt, 15 decembre 1891. Anulft XXII. DIN CARI PĂRȚI ALE IMPERIULUI ROMANU S’AU ADUSU COLONIILE ROMANE AȘEDATE ÎN DACIA. Scriitorii Românii nu s’aă ocupată mai din adinsă, de întrebarea acesta; scriitorii străini au atinsă materiile referi- tore la întrebare, dar mai mulți au făcută combinațiuni ma- lițiăse, pentru de a întuneca istoria antică a nostră, originea și limba nostră, și fără ca combinațiuniloră loră se le dea vr’o valore de scrutare și sciință seriosă. Nu e loculă aci ca se citeză, că cine și ce scrie, și se staă în certă cu el; ci eu voiă pertracta întrebarea și res- punsulă numai pentrucă noi Românii să ne lămurimă asupra materiei, altcum de cea mal mare însemnătate pentru noi; și doră numai după încheierea mal multoră pertractări refe- ritore la materiă, se facă o recensiune asupra scrieriloră străine. Eutropie, ună istorică romană în opulă seu „Breviarium Historiae Roraanae“ cartea a VUI-a capă II. scriindă despre Ulpie Crinitu Traianu împeratulă Romei, dice: „Traiană, după-ce a învinsă pe Decebală, a subjugată Dacia și a făcut’o provinciă romană". Apoi la capă VI. vorbindă despre Elie Adrianii, următoriulă lui Traiană (jice; „Adriană învidiândă gloria lui Traiană, de locă a părăsită trei provincii, ce Trăiană le-a adausă împăriulul și a revocată ostile din Assyria, Me- sopotamia și Armenia și-a vrută, ca granița Imperiului să fiă Eufratulă. Totă aceea a nisuită să facă și cu Dacia, dar amicii l’aă îngrozită, ca nu cumva mulți cetățeni romani 23 354 să se trădeze barbariloră, pentru aceea, că Trăiană după-ce a învinsă Dacia, din tâtă lumea romană a strămutate acolo mulțime nemărginită de omeni pentru de a cultiva agrii și a impopula orașele p Traianu la 105—106 după Christosu încheindă resboiulă cu Dacia, de locă a începută de a duce colonii romane în Dacia. Entropie a scrisă istoria sa și respective ună estrasă din istoria romană, pe timpulă domniei imperatului Valențe Maximă, 364—378 după Christosu; dar fiindcă s’a constatată că Eutropie a murită la anulă 370 după Christosă elă a scrisă cu 265 de ani după timpulă colonisării Daciei. Istoricii din timpulă colonisării Daciei, nu scriu, că Traiană ce feliă de colonii romane a adusă în Dacia, și anume, că din cari țări și din cari popore; Traiană a scrisă ună co- mentariă despre resboiulă dacică (ca și Iulie Cesare despre resboiulă Gallică), dar s’a perdută; asemene se asereză, că și istoriculă escelinte romană Cornelie Tacită a scrisă o carte despre resboiulă cu Dacia, dar și acesta s’a perdută; 6ră în codicele lustiniamă se înșiră constituțiunile încependu dela împeratulă Adriană, ca și cum ară fi fostă o afurisenia asupra acestoră colonii. Unii combină, că în fundamentulă columnei Traiane din Roma, statua rădicată în onorea lui Traiană, și pe carea în figuri cioplite în petră se află descrisă - totă resboiulă cu Dacii, —• s’ar fi depusă ună comentariă ală lui Traiană. Astfelă Eutropie, după colonisare la 260—265 de ani vine și ne spune, că Traiană „ex toto orbe Romano" adecă: din „totă lumea romană" a adusă coloniele în Dacia, și astfelă Eutropie dice ceva, ce n’a vădută însuși, — dice ceva ce n’a audită dela aceia, carii aă vedută seă a scrisă pe timpulă colonisării, și nu ne spune isvorulă. ’) Eutropie Cart. VIII, capu VI. Idem de Dacia facere conatum, amici deterruerint, ne multi cives Romani barbaria traderentur; propterea, quod Traianus victa Dacia, ex toto orbe Romano înfinitas eo copias hominum trans- tuberat ad agros et urbes colendas. 355 Scriitorii străini, din secululu trecutu și de acumâ, parte, fără atare studiu seriosă, parte din atare antipatiă cătră noi Românii și de a face atare politică reu voitore originii, limbii și esistinței nostre, acele patru cuvinte „ex toto orbe romano" le-aii esplicată în felurite moduri. Unii dică, că Eutropie sub „tortă lumea romana" a în- țelesă provinciele, în cari pe timpulu colonisării s’a vorbită limba vulgară (popurală) romană, și astfelu Traiană a adusă în Dacia, colonii celă puțînă în partea cea mai mare, din țeri și din popore romane, cari aă vorbită limba poporală romană. Alții dîcă, că Eutropie sub „totă lumea romană“ a în- țelesă totu imperiulă romană, adecă și provinciiele romane din Asia și Africa, — și că Traiană a adusă colonii din fe- lurite țeri și din felurite popore, — nesce adunături din tdte părțile. Și după-ce aă ajunsă la aceste „adunături de popore“ făcu combinațiuni asupra originii nostre, încâtă ’ți stă mintea în locă, față de atâta prostia seu atâtă blăstemăție. Firesce, că pe Eutropie nu-lă putemă întreba, că cum a înțelesă elă „ex toto orbe romano" dar eă dică, că decă ară fi vrută elă, ca sub „Orbis Romanus" (lumea romană) să înțelegă „imperium Romanum" (imperăția Romană), de bunăsama ară fi pusă ex toto imperio Romano. Dar spre norocire, atare conceptă în tote timpurile și la tote poporele are totă acelă înțelesă. Lumea elina său grăcă a ținută pănă acolo, pănă unde s’a estinsă limba elină seă grăcă; lumea romană a țînută pănă acolo, pănă unde s’a vorbită limba popurală romană; prin epitetulă elină ori romană, adausă cuvântului lume, conceptulă arată, că înțe- lesulă e: lumea națională a acelui poporă; și lumea națio- nală se estinde pănă acolo, pănă unde se vorbersce limba unui poporă. Așa audimă adi adeseori pe Magiari esprimân- du-se: „N. megyeben magyar vilăg van. (în comitatulă N. e lume maghiară) vrea să dică, că acolo locuiescu Magiari, se vorbesce magiaresce; deci nu în tote comitatele e lume ma- 23* 1 ghiară, deși tote comitatele suntă într’o țară; din contră, ; lumea națională se estinde și peste granițele unei țeri, pănă \ acolo, unde locuiescă omeni totu din acelașă poporă p. e. nu ? numai în Germania e lumea germană, ci și peste hotarele el unde locuiescă germanii; — în acestă modă, Orbis Romanus nu a fostă identică cu teritoriulă imperiului romană, — ci cu teritoriile, în cari s’a vorbită limba romană poporală. Așa dară nu se pote susținea părerea, că sub lumea romană se înțelege întregă împeriulă romană, și că coloniile romane aduse în Dacia aă fostă adunături de totă feliulă de popore din imperiulă întregă. Se pertractămă și a doua părere. Decă scriitorii străini așa de multă daă pe Eutropie pentru dubiositatea impărută despre Orbis romanus, și pentru cele, ce dice despre retragerea lui Aureliană din Dacia, — și decă acel scriitori străini aă studiată seriosă causa, și n’aă ochi diochiați de politica loră, atunci chiar în citatulu latină din Eutropie, apriată potu vede, că Adriană împăratulă, carele a urmată lui Traiană și a domnită dela 118 pănă la 139 după Christosă a fostă îndemnată, ca să părăsescă Dacia, dar amicii lui i-aă disă, — ca se nu facă acesta „ne mulți cives Romani“ barbaris traderentur adecă, că nu cumva mulți cetățeni Romani să fiă predațl pe mâna barbariloră! Astfelă, fiindă colonisarea la anulă 105—106 după Christosă și Adriană domnindă dela 118 pănă la 139 după Christosă dela colonisare în 20—30 de ani aă fostă în Dacia mulți cetățeni Romani, — și ce e mal rațională, de câtă a pricepe și a vedea acuma, — că acești mulți cetățeni Romani, aă fostă chiar acel cetățeni Romani, carii aă fostă aduși în Dacia, chiar de Trăiană cu coloniile romane. Dar să ilustrămă dicerea; „multi cives Romani“ adecă: mulți cetățeni Romani. Pentru acăsta trebuie se percurgemă istoria drepturiloră publice, ca se cunoscemă posițiunea de dreptă a poporeloră pe timpulă lui Traiană. Pe timpulă lui Traiană în imperiulă romană aă fostă mai multe feluri de drepturi publice în im- 357 periu, așa pentru persone, precum pentru orașe, colonii și locuitorii din țerile cucerite făcute provincii romane. Roma fundându-se la anulu 753 aut. Christosu la înce- pută a avută ună teritoriă forte mică, și omenii, cari locuiaă pe acestă teritoriă. mai alesă Latini și Sabini dela Roma, s’aă numită; Romanii și încă sub regii primi s’a creată: lus civitatis Romanae, adecă ; dreptulă cetățenimii romane, — ală unui cetățenă romană, — ce înse nu l’aă avută toți locuitorii teritoriului. Cives Romanus avea multe drepturi personale și publice, și era ca o demnitate a fi cetățeni romani. S’aă începută luptele cu Latinii și poporele vecine, — dar progresulă nu era precumă îlă doriaă, pentru acesta la anulă 493 ant. de Christosă Romanii aă legată federe (unu feliă de alianță) cu latinii și aceștia s’aă numită „socii latinii nominis (soți cu numele latinii) însă așa, incâtă Latinii nu eraă de totă independinți, și din relațiunile de federe s’a desvoltată ună altă dreptă publică: lus Latii, săă latinitatis (dreptulă țării Lațiului, seu a latinității), care a fostă dreptă mai mică, decâtă jus civitatis Romanae, — mai restrinsă și față de persdnele și față de instituțiunile publice ale Latiniloră. La anulă 338 înainte de Christosă Romanii aă desfăcută le- gătura cu Latinii, deși aveaă limbă și religiune comună, — pentrucă s’aă simțită așa de tari, încâtă să potă stăpâni pe socii latini nominis și respective să-și lățescă domnia peste Latini, — și după-ce i-aă învinsă, aă dăruită persone și orașe cu jus civitatis romanae, sine suffragio. adecă, fără votă de constituțiune și fără de a avea dreptă la magistratură în Roma, — mai târdiă, astfelă de restringere s’a retrasă. îndată, după-ce Romanii s’aă vedută în pace din partea Latiniloră, aă pornită ca se cucerescă celelalte popdre ale Italiei de atuncea, și pănă la anulă 2G8 înainte de Christosă aă cucerită dela rîulă Arno din Etruria, și dela orașulă Stri- minium din Umbria, pănă la orașulă Regiiim din verfulă sudică alu Italiei de atuncea, și astfelă s’a efeptuită unitatea Italiei de atuncea sub hegemonia și voința tare a Romaniloră. Acuma 358 Romanii, pe unele popore, cari s’ati predatii mai ușorii șeii aii avuții încă virtute militară, le-a numită: Socii italici no- minis, adecă: soți cu numele italică, și dela 268 ant. Christosă pentru totă Italia de atunci s’a desvoltată dreptulă publică numită: Jus italicum (dreptulă italică) care a fostă mai mică și mai restrinsă decâtă: jus civitatis Ronianae și respective decâtă jus Latii seă latinitatis, pentrucă poporele eraă mai greu de gubernată în imperiulă lățită. După-ce Romanii la 241 ant. Chr. aă cuprinsă insula Sicilia, și-aă îndreptată armele în contra Celțiloră seu Gallilor dela nordulu Etruriei și Umbriei — aședați pănă în Alpi, în așa numita Gallia Cisalpina (dincoce de Alpi); La 224—222 ant. Christosă Romanii cuprindă Gallia Cisalpina, și o împartă în G. Cispadana (dincoce de rîulă Padus) și G. transpadana (dincolo de rîulă Padus) și o alătureză Italiei de pănă acuma, și Gallia Cisalpină o numescu: Italia Celtică seă Italia de susă. Virtutea romană înse n’a lâncedită, ci a trecută și în Gallia transalpină (G. dincolo de Alpi și dela 59—50 ant. Christosă aă alăturată imperiului și G. transalpina, și atunci Ipentru ambele Galii s’a desvoltată dreptulă publică: Jus Galliarum Acestă dreptă publică a fostă și mai mică decâtă: lus italicum; însă pentru acâsta, coloniile cari s’aă dusă din Latiu, aă căpătată jus Latii saă latinității, eră cari s’aă dusă din Italia (dela Regium pănă la Arno și Ariminium) aă căpetată jus italicum. întră drepturile ambeloră Gallii a întrată o diferință, — căci împăratulă Octaviană la anulă 42 înainte de Christosă Gallia cisalpina a alăturat’o și contopit’o cu Italia vechiă, și deatunci Gallia-cisalpina s’a numită: Italia celtică și Italia de susă; și dreptulă italică s’a lățită și peste Celță seă Gallii din Italia de susă, — pănă-ce jus galliarum a remasă încă pentru Gallia transalpină (Francia de adi). La 89 înainte de Christosu Iulie Cesare, ca consulă și tribunii M. Plantie Silvană, precum Gaie Papirie Carbone au adusă legea: pentru primirea, Italilor in lus civitatis Ro- manae. Precum amu aretată, Italia era atunci numai pănă 359 în Gallia Cisalpina, — și astfelti Italii aii foștii proclamați de Romani, — eră dela 42 înainte de Christosii și CelțiI s’aă Gallii din Italia de susă, de veniră Romani, — dar fără ca se aibă Italii și Celții în tote părțile adeveratulă jus civitatis Romanae, căci preste totă a domnita jus Italicum. Și după-ce Romanii ’și-aă lățită împeriulă și în alte părți ale Europei și Africei și Asiei, și cucerindă felurite popore, au creată nouă provincii romane, — s’a desvoltată; lus pro- vinciarum, adecă: dreptulă provincieloră. Acesta a fostă mal micu decâtă tote celelalte drepturi publice, înșirate mai susă, și nu asemene pentru tote provinciele nouă; —căci în unele s’a dată dreptă mai lărgită, în altele mai restrinsă, așa precum poporulă s’a predată mai ușoră și a recunoscută statulă romană, — seă precum s’a improtivită și a causată multă versare de sânge. Locuitorii din provinciile cucerite de regulă s’aă numită: Dedititii, se-H in ditione redacti, adjecti, adecă: aduși sub stăpânire, supuși. EI nu avea constituțiunea loră și eraă gubernați de magistrați Romani, dar Romanii nisuiaă, ca se atragă pe locuitori și pentru acesta făceaă și din ei cetățeni romani. De totă sub alte considerațiuni de drepturi publice aă fostă Coloniile romane aduse în provincii, sub considerațiuni cu multă mai favorabile decâtă provincialii. în ce formă a fostă organisarea imperiului romană și respective din Roma, în acea forme, dar firesce mai mică, a fostă și organisarea unei colonii romane; — Colonia a fostă: statulă romanu, în miniatura, adecă în forma mică, a fostă cu asemene feluri de magistrați și drepturi. Asemene, de totă sub alte considerațiuni cadă legiunele (regementele) romane din provincii, — pentrucă aceste aă fostă organisate milităresce, și aă fostă adunate din feliurite țeri și popore ale imperiului; legiunile romane au fostă gar- nisone, cari se strămutau din țeri în țări — pănă-ce coloniile eraă permanente avendă vatra loră în provincia. 360 După-ce dară amii înșirată pe scurtu despre drepturile publice din imperiulă romanu, ca se cuprindemă mai bine posețiunea colonieloră romane din Dacia, vine întrebarea, că: „Trătanu imperatulu ce drepturi publice a datu co- lonieloru romane din Dacia" ? în legile romane se află: „Și în Dacia, Colonia Zernenșiloru aședată de divulă Traiană, e cu dreptulă italică „Si Zarmisegethusa e cu acelă dreptă; asemene colonia Napocensă și Apulensă; și sătulă Patavicensiloră, carele dela divulă Severă a câștigată dreptulă coloniei²). Aă mai fostă și alte colonii romane în Dacia, dar la 528—534 după Christosă când lustiniană a adunată frag- mentele de legi, nu s’a aflată urmă de altele, decâtă de cele înșirate; suntă înse alte isvore pentru celelalte colonii din Dacia. — Pentru tliemă suntă destule, cele înșirate. Și înainte de Trăiană și după elă, împărații aă dăruită coloniile romane, cu atare dreptă publică; dăruirile cele mai din urmă suntă dela împăratulă Alexander Severă mortă la 212 după Christosă pentrucă după elă a domnită imperatulu * ⁸ *) în Corpus juris civilis sunt legile romane, codificate de lustiniană imperatulu la anulu 528 pănă 534 după Christosu. în Digestorum lib. L. titlulă XV. punctă 8 se află: In Dacia quoque Zerncnsium colonia a divo Traiano deducta, juris italici est. Zerna seu Dierna seu Cerna a fostă Colonia pela ZerneștI din România, la Dunăre pela Turnulă Severină. ⁸) Digestorum lib. la titlu XV. punctă 9 Zarmisegethusa quoque eius- dem iuris est, item Napocensis colonia et Apulensis; et I’atavicensium vicus, Qui a Divo Severo ius coloniac impetravită. Zarmisegethusa la Daci, Ulpia Traiană la Romani, adi Grădiște seă Vârhely în țara Hațegului. Napoca se pune lângă Clușulă de adi, Apulum a fostă Belgradulă seă Alba-Iulia de adi. l’atavissa seu I’otaissa e Turda de adi. Deci Patavicensil au căpetată dreptulă coloniei dela Severă — eră tote celelalte, dela Traiană. Vicus I’atavicensium e de mare iiisemnetate: a) pentrucă arată, că de unde aă venită coloniștii. în Veneția a fostă orașulă Patavium, rădicată de EuganI, ună tiunchiu din poporulă Etrusciloră; l>) că Colonia Patavicensiloră nu a fostă formată sub Traiană căci altcum acesta ’I dedea jus italicum, ci că Patavicensil ori s’aă ruptă de cătră alte colonii mal vechi, ori au emigrată mal târdiu în Dacia. 361 Caracalla, carele pe toți locuitorii liberi al impe- riului romanii i-a proclamații de cetățeni romani, adecă: afară de sclavi. Dar și pănă la Severă, în tote coloniile române aă avută: jus italicum seă altă dreptă. „Eară colonia Ptolomensiloră, carea e aședată întră Phonice și Palaestina, nu are nimzcii, afară de numele coloniei în Palestina fură doue colonii, Caesariensa și Aelia Capitolina, dar nici una n’are dreptulu italicii j sub Ves- pasiană s’a numită: Flavia; eră Aelia Capitolina a fostu fun- dată de Aelius Hadrianus, — pe loculă, unde a stată lerusali- mulă resipită. Dar Severă împăratulă a fostă așa de liberală, încâtă și orașeloră cu locuitori de origine străină, și unde numai garnisona a fostă romană, li-a dăruită numele de coloniă ro- mană și li-a dată jus italicum, însă acele aă trebuită să aibă forte mare merită pentru statulă romană. Așa p. e. a fostă Colonia Tyrilor în Phonice din Syria, căci Severă a strămu- tată, a rădicată Phoenice de colonia romană ³). j Ulpiană, unulă din cei mal renumițl juriști romani dîce: „E de a sci, cumcă suntă atari colonii, cu dreptulă italică, precum e Fenice în Syria, colonia cea mai strălucită a Tyriloră, de unde e originea mea (a lui Ulpiană); mândră cu regiuni și în șirulă seculiloră cea mai vechiă, puternică de arme și cea mai țenetorea de federea ce a legată cu Romanii; eră acestei colonii, divulă Severă împerată ală nostru, pentru *) Loculii citatu punctu 3. Ptolomensium enim colonia quae inter Phae- nicen et Palaestinam sita est nihil praeter nomen Coloniae habet. Ptolemais orașu în Phbnicia, (adi Acea seu Sântulu lean d’ Acre), se înșiră, întră colo- niile romane. a) Coc. cit. punct. 6. în Palaestina duae fuerant coloniae, Caesariensis et Selia Capitolina, sed neutra jus italicum habet. ³) Meyers Conv. Lex. Vom Kaiser Severus zur romischen Colonie erhoben, adecă: de împeratulu Severii, a fostu înălțatu de colonia romană — fără ca locuitorii se fiă fostu Romani. Kocsânyi Ferencz Răgi foldleirat pag. 133 romai teleppe tette = a făcut’o de colonia romană. 362 Credința, cătră mărita republică și imperială romanu, i-a dată dreptulă italică J). După aceste desluciri vine întrebarea, că: „Traianii imperatulu, pentru-ce a datii jus italicum, coloniilorii romane din Dacia? „Pentrucă Traianii în Dacia a adusii colonii romane, adunate din Italia și din popore, cari în Italia aveă jus italicum, și nu se putea, ca locuitorii Italici cu jus italicum, aduși ca colonii în altă țară, se'șl per dă dreptulă italică". Iară din contră, coloniile aședate în alte provincii, dar fără populațiune din Italia, ci din alte provincii și din popore străine nu aă căpătată jus italicum. Și Ulpiană, colonia din Fenice nu o numesce: colonia romană, ci numai coloniă. Aceste colonii întru atâta eraă romane, încâtă eraă aședate de Romanii seă rădicate la dreptulă unei colonii romane. Eraă așezate, ca se impopuleze orașe resipite în resboie, seă să fiă de ajutoră garnisonei romane, față de populațiunea locală și numai magistrații eraă Romani. Acum ne vomă convinge și mai bine, că Orbis Romanus, pentru coloniile romane din Dacia a fostă în sensulă strinsă: Italia, unde s’a vorbită, limba popurală romană. Prin urmare să ne reîntorcemă eră la Eutropie, carele arată, că pe tim- pulă împăratului Adriană 118—139 după Christosă adecă: la 20—30 de ani după colonisare „în Dacia au fostă mulți cetățeni Romani". Aă și trebuită se fiă mulți cetățeni Romani în Dacia. aj după legea lui Iulie Cesare și a numițiloră tribuni la 89 înainte de Christosă Italii (cei liberi) din Italia fură primiți în jus civitatis Romanae, adecă capătară dreptulă de cetățeni romani; *) Ulpianus Domitius lib. I. de Censibns punct 1. Ulpianu s’a născutu la 170 după Christosu în Tyrosu, a fostu învețătoriulu și tutorulu imperatului Severii, — de aci putemu pricepe, că pentruce Tyros (Fenice) s’a rădicată de colonia romană, — în carea, numai garnisona a foștii romană, și puțini cetățeni. §63 b) pentrucă împăratulă Octaviană la anulă 42 înainte de Christosă și Gallia cisalpina a unit’o și contopit’o cu Italia, și atunci și orașele și municipiele, și locuitorii liberi ai Galliei Cisalpine aă întrată în cetățenimea romană; c) pentrucă cu coloniile romane în Dacia, nu aă venită numai diregători romani adecă persone singulare, cari aă avută jus civitatis romanae, — ci după Eutropie, a venită mulțime nemărginită de omeni, pentru de a cultiva agrii și a impopula orașele, între cari, precum scimă din inscripțiuni, aă fostă mai multe orașe provedute cu drepturi municipale, și aă avută populațiune din tote classele sociale; d) pentrucă pentru gubernarea Daciei, afară de diregători, chiar a fostă lipsă și de cetățeni romani, ca se fiă o pază cre- dinciosă a provinciei noue și apăsătore, susțenătore de po- testatea romană în Dacia, căci precum dîce Carolă Rotteck (II. pag. 134). „Coloniile romane s’aă aședată pentru im- popularea orașeloru risipite seă pentru susținerea Domniei romane; pentru acesta mal multă la granița inimiciloră seă în mijloculă națiunii de credință dubiosă. Astfelă de colonii, respective de garnisone se folosiaă de dreptulă romană, dar fără ca se i-a parte la comițiele (adunările constituționale) și la demnitățile de magistrați din Roma“. Dar pentru dovedirea, că mulțimea din coloniile romane s’a adusă din Italia^ unde s’a vorbită limba poporală romană și unde era mulțime și de cetățeni Romani, — ce trebue do- vadă mai mare, decătu chiar noi înșine? limba nostră, și mulțime de caracteristice pentru romanitatea nostră, suntu dovedi în gradulă celă mai mare! Au doră cu putință e în natură, ca din leu și din vultură să se prăsască ună ală 3-lea și ală 4-lea soiă de animale, fără ca să se susțină caracteristică leului și a vulturului. Romanii, numai din Romani s’aă putută nasce! E bine, — amă ajunsă cu aserțiunea și respective cu demustrarea, că: „Coloniile romane aduse în Dacia, au fostu din Italia! dar acum urmeză întrebarea, că: Coloniiele romane 364 î aduse în Dacia, din ce părți și din cari popore ale Italiei 1 aii foștii adunate ? Și adecă: întrebarea și mal de aprope, că: 1 Pe ce teritorii italicii, anume a fostă legănulă colouieloru ro- mane, — și care poporu vechiu alu Italiei a datu din sine j partea cea mai mare coloniilor^ romane, pentru de a mijloci 1 nascerea unul poporu nou latină seă romanii, de sine stătă- 1 toriă și întregă, — adecă: nascerea poporului românescă? j Scrutările de pănă acuma nu s’aă atinsă de asemeni J întrebări, — dar eu credă, că într’ună șiră lungă de pertractări , viitore, le voiă deslega cu resultatulă dorită. ■ Dr. At. M Marienescu. ’ BIBLIOGRAFIA. După volumele I. și II. ale opului titulată: Părți alese din Istoria Transilvaniei pe d6ue sute de ani din urmă, aă apărută și volumulă alu IlI-lea în formatulă și cu tipariulă celorlalte doue, în 40 de cole, de G. Baritiu. Sibiiă 1891 în edițiunea autorului. Tipografia W. Krafft. Acei cetitori români, cari au aruncată ochii preste cele doue volume voră fi putută observa, că cele mai multe părți câte amă adunată la ună locă se reducă la istoria suferințeloră poporului română, s’aă precum s’a mai disă, la tragedia nostră națională, anume în voi. I. încependă dela anulă 1683 pănă inclusive la 1847, eră în ală II-lea dela 1848 pănă la 1860, adecă selbatecele versâri de sânge, atrocitățile esecutate cu scopă de a estermina pe poporulă română apoi lege marțială și în urmă absolutismă rigorosă. întocma același metodă amă urmată și în compunerea volu- mului III, care cuprinde evenimente dela 1860 pănă la 1883, adecă dintr’ună periodă de 23 de ani, forte bogată și acesta de catas- trofe mari, ca și de resturnături, care aă lovită de a dreptulă în partea națiune! române locuitdre în țerile monarchiei austro-unguresci. Nu amă trecută cu vederea evenimentele generale, fără a căroră cunoscere nu amă putea înțelege pe acelea, în care aă fostă acești români actori, în proporțiuni ca niciodată, atâtă în sfera politică câtă și în cea bisericescă și întru îmulțirea elementeloră de cultură, nu numai pănă la dualismă, ci chiar și dela acesta încdce în mânia tuturoră pedeceloră și a machiavelismului rafinată. 365 Cele doue congrese naționale politice, unulă din Ianuarie 1861, altulu din Aprilie 1863, cele doue diete transilvane, una democratică dintre anii 1863 et 4, alta aristocratică din Novembre 1865, desele călătorii ale metropolițiloră și deputațiloră la Viena, intrarea arde- leniloră în senatulă Imperială din Viena, eșirea loru de acolo între cele mai triste împregiurări, smulgerea româniloră greco-orientali de sub domnia hierarchiei serbesci, prin organisarea metropoliei și a episcopiei de Caransebeșă alăturea cu cea de Aradu, disensiunile româniloru, — ca urmare imperativă a înfricoșatei cădere! dela Kbniggraetz, înființarea dualismului, autonomia Transilvaniei cassată, legile acesteia din 1863/4 anulate, națiunea română ca individualitate politică sacrificată și aruncată la discrețiunea unui altu elementu națională, luptele politice continuate din partea româniloră, întru- nirea loră pentru marele scopă ală emancipării manifestată și cir- cumscrisă în memorandulă națională, împărtășită în patru limbi poporeloră apăretore de dreptu și de libertate, acestea și alte câte-va momente mari din viața nostră națională se potă vedea adunate în voi. III pe 23 de ani, confirmate cu câte-va acte și corespondențe intercalate în tecstă, eră altele vre-o 96 alăturate ca suplementă la volumulă acesta, precum s’aă adausă 80 și la celelalte două anteridre. Acestă volum ală III-lea costă legată tare 4 fl., legată ușoră 3 fl. 50 cr. v. a. în restimpă de 3 luni, adecă pănă la 31 lanuariă 1892 es- pedițiunea din partea autorului se face franco pentru toți domnii, câți se voră fi prenumerată deadreptulă la elă, după acelă termină esemplarele remase neprenumerate trecă în comisiune la librăria W. Krafft în Sibiiă. Dela 5 sau mai multe esemplare plătite dintr’o dată se daă 10% rabată. Se mai află și din voi. I. și II. multe esemplare și se daă cu prețurile cunoscute mai de înainte, legate tare câte 5 fl. broșurate câte 4 fl. 50 cr. s’aă tote trei volumele în 141 de cole 14 fl. legate, 12 fl. 50 cr. broșurate. Comandele se facă mai sigură prin mandate poștale. Espe- dițiune promptă. Sibiiă, 30 Octombre, 1891. George Baritiu. 366 Codicele Mateiu Voileanu, scriere din prima jumetate a veculu! 1 trecutu, publicată de Mateiu Voilenu, asesoru consist. Sibiiu tipografia archidiecesană 8° 144 pag. prețulu 80 cr. Cartea poporului. Carte de cetire, pentru anii din urmă ai sed- | lelorii poporale, școlele de repitițiune, cursurile de adult! și | pentru poporulu nostru întocmită de I. Popii Reteganulu, edit. 1 librăriei N. I. Ciurcu, Brașovu, 1892 prețulu 75 cr. ’ Chiuituri de care strigă ficiorii în jocu, adunate din poporu de ; I. P. Reteganulii și date poporului de A. Todoranu tipograf. : Gherla tip. edit. și popr. tipogr. Aurora A. Todoranu 1891. ; Datine și credințe poporale, opu ce se va pune sub tipării la i începutulu anului 50 cole, tipărite (Szamosujvâr), de merațiune 3 fl. a pănă la l-a Ianuarie st. v. 1892. 1892 și prin Augustu va fi gata, conținendu în 8° mare, tipografia Aurora în Gherla loanii Popii Reteganulu. Prețuiri de prenu- se trămite la numita tipografia celu multu PARTEA OFICIALĂ. Nr. 455/1891. Procesiî verbalu alu comitetului Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, luatu în ședința dela 6 Noemvre n. 1891. Președinte: Dr. II. Pușcariii, vice-președinte. Mem- brii presenți: loanu Hannia, P. Cosma, Z. Boiu, loanu Papiii, I. St. Șuluțu, I. V. Russu, I. Crețu, I. G. Popii, G. Candrea, cassarii, Nicanorti Frateșu, controlorii, N. Toganu, bibliotecarii. Secretarii: Dr. I. Crișianti. Nr. 217. Preacuvioșia Sa dlu arehimandrilu și vicaru-archie- piscopescu, Dr. II. Pușcariii, împărtășesce, că, în calitatea sa de vice- președinte alu Asociațiunii, s’a aflatii îndemnată a convoca însuși ședința de față, fiindu președintele, dlu G. Barițu, împedecatii, și declară deci ședința deschisă. — Spre sciință. Nr. 218. Direcțiunea scolei civile de fete a Asociațiunii prin hârtia Nr. 18 Septembre a. c. Nr. 11 subșterne spre revisuire 367 protocolulu conferinții corpului didacticu dela 12 Septemvre a. c. dimpreună cu planulu de ore. Din protocolă se vede: a) că s’au Introdusă puterile nou numite: directorulă Dr. I. Crișianu, învețătorulă I. Popoviciu și guvernanta Cornelia Ciceiă, toți încependu-și deja funcțiunea; b) că la stabilirea planului de ore pentru anulă scol, curentă corpulă didactică a fostă necesitată a reflecta la servițiile guver- nantei în ce privesce pro vederea limbei germâne în clasele III și IV, și că numitulă corpă se rogă, ca acestă comitetă să revină asupra propunere! lui din conferința dela 29 luniă a. c. referitore la sis- temisarea unui postă pentru o nouă putere didactică suplentă; c) că pentru împăcarea unoră divergințe între pianulă de în- vețămentă stabilită de comitetă și aprobată de locurile mai înalte și între pianulă edată, după aprobarea celui dintâiă, de înaltulă mi- nisteriă reg. ung. de culte și instrucțiune publică prin ordinațiunea din 11 Augustă 1887 sub Nr. 29000, s’a exmisă o comisiune din sînulă corpului didactică cu însărcinarea a face conferinții propuneri relativă la modificările, ce voră fi a se introduce; modificările, ce le va proiecta conferința, se voră supune comitetului spre aprobare; d) că pănă la 12 Septemvre a. c. aă fostă înscrise 45 eleve; lecțiile ’și-aă luată începutulă regulată la 7 Septemvrie a. c.; e) că 5 eleve aă fostă primite pe basa unui examenă de primire; f) că revisuindu-se biblioteca corpului didactică, s’a constatată lipsa unoră cărți, cari probabilă se voră fi aflândă spre folosire la fostulă bibliotecară, la dnulă Dr. P. Șpană; pentru restituirea numiteloră cărți a făcută direcțiunea pașii de lipsă la însărcinarea conferinței; g) că comitetulă e rugată a prelimina în budgetulă pro 1891/2 o sumă corespundetorc pentru procurarea unui dulapă de cărți pe sema bibliotecii corpului didactică. (Ex. Nr. 36G/1891 și Nr. 416/1891). — Introducerea noueloră puteri la scolă, disposițiunile luate pentru proiectarea modificăriloră, ce ară fi să se Introducă în pia- nulă de învețământă, starea eleveloră și recepțiunea unoră eleve pe basa examenului de primire servescă spre sciință. Ce privesce lipsa de cărți constatată în biblioteca corpului didactică, direcțiunea va încunoscința la timpulă seă pe comitetă despre resultatulă pa- șiloră întreprinși. Ce privesce cererea corpului didactică referitore la sistemi- sarea unui postă pentru o nouă putere didactică, comitetulu acum 368 șr se i se " nu se află în posiția de a o încuviința, mai alesu și în vederea! disposițiuniloră, ce voru fi a se lua cu scopu de a se executa con- j clusulă adunării generale din anulu acesta, relativă la crearea de? stipendii pentru elevi și eleve, cari să se perfecționeze ca puteri didactice pentru scola nostră, disposițiuni, în cari se va reflecta la lipsa indicată în propunerea corpului didactică. Pentru ca și pănă atunci să se delăture neajunsulă, ce arată în prevederea studiului limbei germâne, direcțiunea scolei însărcineză cu eruarea unei persdne apte, care pe lângă o remune- «fl rațiune corespundetore ară fi aplicată să prevadă numitulă studiu,|fl avendă a face comitetului propuneri atâtă cu privire la personă^B însăși câtă și cu privire la remunerațiunea, ce ară fi a i-se aplacida. jfl Nr. 219. în legătură cu cele cuprinse la punctulă precedentă se -fl presentă spre revisuire protocolele conferințeloră corpului didactică ală scolei Asociațiunii dela 7 Octombre a. c. și dela 17 OctombrețM a. c. cuprinciendă propuneri relativă la modificările, ce ară fi a sejfl introduce în planulă de învețementă. (Ex. Nr. 456/1891). ^1 — Modificările propuse, fiindă întemeiete pe planulă de învă- 1 țământă edată de înaltulă ministeriă reg. ung. de culte și instruc- 1 țiune publică prin ordinațiunea dto 11 Augustă 1887 Nr. 29000 ) se primescă și planulă de învețămentă ală scolei civile se stabilesce 1 în textulă, ce se alătură la acestă procesă verbală. 1 Nr. 220. Dlă At. Cimponeriă, jude de tabla reg. în pens.. ' cere a i se areta, dacă e posibilă, ca fiica d-sale Ecatarina, elevă / a școlei civile, să fiă primită în internată numai preste di, dându-i-se 1 aici prântiulă și ojina, eră sera să mergă acasă, unde ară fi să ] petrecă și Duminecile și sărbătorile; și care ară fi condițiunile de primire? (Ex. 349/1891). — Ne încăpendă în cadrulă regulamentului scolei și a inter- j natului, cererea dlui At. Cimponeriă nu se pote încuviința. 1 Nr. 221. Dlă Ioană lancu, preotă în Vidra supr., prin hârtia 1 dto 5 Septemvre a. c. trimite suma de 50 fl. v. a. rata a Ii-a pentru anulă curentă din arenda pentru realitățile din lăsământulă lui Avramă lancu (Ex. Nr. 354/1891). — Se cuiteză primirea sumei de 50 fl., care s’a transpusă la cassa Asociațiunii spre contare în regula. Nr. 222. în legătură cu cele cuprinse la punctulă precedentă se decide: — Se soliciteză dlă B. de Harșană să satisfacă fără amânare I conclusului acestui comitetă dto 4 luliu a. c. Nr. prot. 101, ce i-sa j 369 comunicații sub Nr. 187/1891 și prin care a foștii provocată a subșterne la comitetu sumele, ce le-a incassată din arenda după realitățile din lăsământulă lui A. lancu, de căndu a luatu d-sa în mână administrarea aceloru realități și pană adi. Nr. 223. Eliseiă Mezei, stud. în teologiă, se rogă pentru unu ajutorii în loculu stipendiului de 60 fl. din fundațiunea Marinovicî, care i s’a fostu votatii în anulu 1888, după-ce în urma morții tatălui seu îi rămăsese Asociațiunii dela acesta o donațiune de 2000 fl. cu datorința, ca din interesele acestei donațiuni să fiă spriginită fiulă Eliseu, pe atunci studentă de gimnasiă, pe timpulă, câtă va fi la studiu. (Ex. Nr. 360/1891). — Cererea tinerului Eliseă Mezei se încuviințeză și ’i se vo- teză, pentru cei trei ani consecutivi câtă se cere să stee la studiulă teologiei, ună ajutoră în suma anuală de 60 fl. v. a., care se va acoperi din cruțările budgetului aniloră respectivi. Extrădarea ajutorului se va face în rate treilunare decursive, cu începere dela 1 Sept. a. c. Nr. 224. Direcțiunea despărțementului XX. (Beclenă) prin hârtia dto 12 Sept. 1891 subterne, pe lângă suma de 44 fl. taxe întrate dela membri, spre revisuire protocolulă adunării generale a despărțementului, țînute în Becleană S. Dobîca la 1 Augustă a. c., dimpreună cu adusele lui: a) consemnarea membriloră, h) o diser- tațiune „Câteva cuvinte de învățătură pentru poporă“ de I. Botenu, c) preliminarulă pro 1891/2, și d) raportulă subcomitetului, cu rugarea: de a se publica disertațiunea în fdi’a „Transilvania¹*, eră pe sema membriloră a se trimite câte ună esemplară din statutele și regulamentele Asociațiunii precum și foia „Transilvania¹¹. Din protocolulă subșternută se vede: a) că s’a cetită raportulă subcomitetului despre activitatea sa dela constituire și pănă la adunarea de față; b) se ascultă raportulă cassarului asupra sumeloră întrate dela membrii; c) s’a hotărîtă a se lăsa la chipzuela subcomitetului aflarea modalității pentru invitarea poporului la adunări; d) pentru regularea agendeloră e rugată acestă comitetă a pune la disposiție pe sema membriloră din despărțementă exemplare din tipăriturile Asociațiunii; e) disertațiunea a fostă ascultată cu plăcere și s’a adusă la protocolă în scopulă de a fi publicată; f) din taxe dela membrii vechi ordinari și ajutători a întrată suma de 65 fl.; 24 370 g) se prelimineză spesele despărțământului cu 21 fl., cari se 3 voru acoperi din suma de 21 fl. întrată la adunare dela membrii J ajutători; taxele dela membrii ordinari în suma de 44 fl. s’au tran- I spusă comitetului Asociățiunii; fl h) proxima adunare generală se va țîne în Apa-Nușifalăă. I (Ex. Nr. 361/1891). | — Se adeveresce primirea sumei de 44 fl. întrată din taxe | dela membri; suma numită s’a transpusă la cassa Asociățiunii spre ț contare în regulă. Disertațiunea cetită în adunare se transpune ’ redacțiunii foei spre eventuală publicare. Tipăriturile cerute se trimită în exemplare corespundetore; în privința trimiterii foei la fl adresa membriloră s’aă luată disposițiunile de lipsă. Cuprinsulă 3 protocolului subșternută se ia cu aprobare la cunoscință. Nr. 225. Dlă Partenie Cosma prin hârtia dto 3/15 Septemvrie a. c. transpune din partea dlui Dr. A. Maniă suma de 200 fl., me- nită dreptă ajutoră pentru elevele dela scola civilă de fete a Aso- ciațiunii pe anulă școlară 1891/2 cu rugarea: a se cuita primirea ei de-a dreptulă dlui Dr. A. Maniă. (Ex. Nr. 362/1891). — Se cuiteză cu mulțumită primirea sumei de 200 fl., care sumă s’a transpusă spre contare la cassa Asociățiunii și se va fo- losi conformă destinațiunii ei. Nr. 226. Direcțiunea scolei Asociățiunii prin hârtia dto 29 Septemvre a. c. Nr. 20 raporteză, că eleva de clasa II civilă, Elisabeta Popovici, căreia ’i-s’a conferită ună stipendiu de 50 fl. pro anulă scol, curentă, locuindă afară de internată, a declarată înaintea direcțiunii dimpreună cu părinții ei, că renunță la stipen- diulă votată. (Ex. Nr. 377/1891). — Spre sciință. Stipendiulă din cestiune se declară vacantă. Nr. 227. în legătură cu cele de sub Nr. precedentă se pre- sentă cererea domnului Dr. Sofronă Comșa, medică cercuală în Arpașulă infer., pentru acordarea unui stipendin de 50 fl. pe seina fiicei sale Maria (Ex. Nr. 363/1891). — Cererea dlui Dr. Sofronă Comșa se încuviințeză între marginile condițiuniloră din concursă. Nr. 228. Direcțiunea despărțământului XXIII (Turda) ală Asociățiunii prin hârtia dto 17 Septemvre a. c. Nr. 1 subșterne, pe lângă suma de 40 fl. taxe întrate dela membri, protocolulă adunării generale a despărțământului, țînute în Turda la 8 Augustă a. c., cu aclusele lui spre revisuire. 371 Din protocolulă subșternută se vede: a) că în absența directorului, a dlui Dr. I. Rațiă, a deschișii adunarea secretarulă, dlă Simeonă Popă; b) că pănă la reconstituirea despărțementului, ce are să se întâmple în acestă adunare, s’a încredințată presidiulă dlui Simionă Popă, er oficiulă de secretară, purtată pănă acumă de dlă Simionă Popă, dlui S. Moldovană; c) că reconstituindu-se subcomitetulă, s’aă alesă: 1. Directoră: dlă Simeonă Moldovană; 2. Membrii în comitetă: Dnii Dr. I. Rațiă, Ioană Petricașă, Silvestru Moldovană, Alex. P. Romonțană, luliu Vlăduță și P. Roșea; d) proxima adunare generală se va țînâ în comuna Luna de Arieșă; e) d-șdra Augusta Vlăduță a declamată poesia „Sentinela română", er’ dlă Eugeniă Pătăceană poesia „Glasulă unui română¹¹, de A. Mureșană; dlă Simeonă Nicoră, învețătoră în Luna, a cetită disertațiunea „Despre însemnătatea biblioteceloră poporale¹¹, eră dlă N. Mazere a țînută ună discursă „despre cultivarea limbei și lite- raturei române, ca țînta supremă a Asociațiunii transilvane"; diser- tațiunea dlui Nicoră se alătură la protocolă spre eventuală publicare în foia Asociațiunii; f) a intrată din taxe suma de 40 fl. v. a. în legătură se presentâ și hârtia aceleiași direcțiuni dto 3 Oc- tombre a. c., prin care se subșterne spre revisuire și protocolulă subcomitetului dela 17 Septemvre dimpreună cu 3 acții de ale bancei „Arieșana". Din protocolulă subcomitetului se vede: a) că s’a constituită subcomitetulă, alesă fiindă de actuară dlă Silvestru Moldovană, cassară dlă luliă Vlăduță și controloră dlă Alex. P. Romonțană; 6) suma de 14 fl. 48 cr., venitulă petrecere! de vară a tinerimii române din Turda, va fi a se folosi pentru acoperirea trebuințeloră despărțementului; c) s’aă luată hotărîri de a stîrni interesulă inteligenței și a poporului din despărțementă pentru scopurile Asociațiunii; d) amanetulă dlui B. Suciă, constătătoră din 3 acții arieșene, pănă își va achita restulă de 150 fl. din taxa de membru fundatoră, să se păstreze la cassa Asociațiunii. (Ex. Nr. 364 și 393/1891). — Primirea sumei de 40 fl. se cuiteză. Suma numită s’a transpusă la cassa Asociațiunii spre contare. Reconstituirea sub- 24* 372 comitetului se ia cu aprobare la cunoscință. Celelalte părți ale- protocolului adunării generale servescă spre sciință cu aceea, că disertațiunea dlui Nicoră se va transpune redacțiunii spre eventuală publicare în foia Asociațiunii. Cuprinsulă protocolului subcomitetului servesce spre sciință, J cuitându-se primirea celoru trei acții ale dlui Suciu, care se voru păstra la cassa Asociațiunii pănă la achitarea restului din taxa de ■ membru fundatoră. Venitulă acțiiloră se va socoti în contulă intereseloră conveniende după suma restantă. Nr. 229. Direcțiunea școlei presentă cu hârtia dto 18 Sep- , tembre a. c. Nr. 13, conformă însărcinării primite cu datulă 5 Sept. ■ a. c. Nr. 333, părerea sa asupra cererii preotului din Armeni Simeonă , Oprișă, ca fiicele sale Leontina și Silvia să fiă scutite de „didactru ' pentru anulă școlară curentă. (Ex. Nr. 367/1891). • — Se adoptă părerea direcțiunii și eleva Leontina Oprișă ’ se scutesce dela solvirea didactrului pro 1891/2, remânendă ca : Silvia Oprișă să plătescă numitulă didactru. : Nr. 230. Direcțiunea școlei presentă în hârtia dto 19 Sept, a. c. Nr. 14, la însărcinarea primită cu datulă 5 Septembre a. c. Nr. 337, părerea sa asupra cererii d-șorei Valeria Avramă, pentru a fi primită ca îngrijitore la internată (Ex. Nr. 368/1891) — Părerea direcțiunii de cuprinsulă, că d-șdra Valeria Avramă, 4 fiindă prea tineră, nu se pote de astădată nici-decumă reflecta la j servițiile densei, se adoptă, avendă a se da petentei ună răspunsă j în acestă înțelesă. 1 Nr. 231. Direcțiunea școlei presentă în hârtia dto 19 Sept. 1 a. c. Nr. 15, conformă însărcinării primite cu datulă 5 Septembre I a. c. Nr. 339, părerea sa asupra Insinuării dlui Dr. A. Balinth la 1 postulă de medică în internată, care merge intr’acolo, că e forte i greu între îinpregiurările date a reflecta la servițiile, altfelă sigură bune, ale dlui Dr. A. Balinth, după-ce acela locuesce atâtă de de- parte de internată, mai alesă și în vederea, că în cașurile obvenite deja direcțiunea a reclamată și continuă a reclama, în conțelegere cu dlă delegată, servițiile dlui Dr. Siissmann, care aprope doi ani de a rândulă a provedută postulă de medică ală internatului în substituirea dlui Dr. I. Moga, spre mulțumirea nostră, fără a primi vre-o remunerațiune. (Ex. Nr. 369/1891). — Se adoptă părerea direcțiunii, aprobându-se disposițiu- pile făcute. 373 Nr. 231. Părerea direcțiunii școlare cerută prin hârtia acestui comitetu dto 5 Septemvre a. c. Nr. 342 asupra cererii dlui Tăbă- cariă, de a se scuti fiica sa Eugenia de didactru pentru anulu scol, curentă, care părere merge într’acolo, ca numita elevă, nedo- vedindă sporiă deplină satisfăcătorii, să fiă scutită numai în con- siderarea deosebită a stării părințiloru sei și numai pe sem. I. alu anului scol, curentă, scutirea mai departe remânendă a aterna dela sporulă ce’-lă va areta în decursulă numitului semestru (Ex. Nu- merulă 370/1891). — Se adoptă întocma. Nr. 232. în aprețiarea părerii direcțiunii școlare dto 19 Sept, a. c. Nr. 17 cerută prin hârtia acestui comitetă dto 5 Sept. a. c. Nr. 345. (Ex. 371/1891). — Elevele Elena și Aurelia Reou se scutescă dela solvirea didactrului pro 1891/2, Nr. 233. La însărcinarea primită cu datulă 5 Septemvre a. c. Nr. 316 de a’și da părerea asupra cererii d-șorei învețătorese Eugenia Trifă: de a-i se da voia a locui afară de internată, direc- țiunea școlară prin hârtia dto 22 Septemvre a. c. Nr. 12 raporteză, că numita d-șdră nu mai reclamă favorulă cerută. (Ex. Nr. 372/1891). — Spre sciință. Nr. 234. Tribunală reg. financiară din Budapesta prin sen- tența dto 8 Augustă a. c. Nr. 12741 a respinsă recursulă acestui comitetă și a aprobată sentența dto 2 Octomvre 1890 Nr. 14095 a direcțiunii financiare din Sibiiă, în urma căreia Asociațiunea e îndatorată a solvi ecuivalentulă de 4/10% în suma anuală de 65 11. 40 cr. măsurată după averea sa nemișcătore. Același tribunală prin sentența totă dto 8 Augustă a. c. Nr. 12529, dândă locii recursului acestui comitetă, a scutită de ecui- valentă averea mișcătore a Asociațiunii precumă și averea funda- țiunii „Cipariu“ și „Anonima din Brașovă“ (Ex. Nr. 374 și 452/1891). — Spre sciință. Sentențele numite se comunică cu cassarulă spre scire și conformare cu însărcinarea, a achita ecuivalentulă după averea nemișcătore. Nr. 235. Societatea „Transilvania“ a transpusă la cassa Asociațiunii în scopulă stipendiării eleviloră dela meserii pentru timpulă dela 1 Octomvre a. c. pănă Ia 1 Aprilie 1892 suma de 200 fl. v. a. (Ex. Nr. 379/1891). — Spre sciință, constatându-se, că cuitarea s’a făcută pe cale presidială. S?4 la cassa Asociațiunii , dto 1 Octomvre a. c. acorda însăși, fiindu Nr. 236. Administrațiunea diarului „Telegrafulu Românu“ 3 subșterne unii contă de 13 fl. 50 cr. taxe de timbru pentru mai 1 multe publicațiuni de ale Asociațiunii (Ex. Nr. 380/1891). 1 — Suma de 13 fl. 50 cr. se asemneză spre solvire. Nr. 237. Direcțiunea scolei prin hârtia Nr. 23 raportez», că sa veilută necesitată a lucrulă de urgență, d-șorei învățătdre Eugenia Trifu o anticipațiune din salariu de 54 fl. v. a., eră dșorei Elisa Nasta o anticipațiune din salarii de 32 fl., ca să-și potă achita taxele la fondulu de pensiune; replătirea, în privința căreia s’aă luatu disposițiunile de lipsă, se va face prin subtrageri lunare pănă la finea anului școlară curentu (Ex. Nr. 384/1891). — Se aprobă disposițiunile direcțiunii. Nr. 238. D-na Ana Hodoșă a donații pe seina bibliotecii Aso- ciațiunii o parte considerabilă din biblioteca fericitului ei soții, Dr. I. Hodoșu, foștii secretară alii Asociațiunii; pe cale presidială i s’a mulțumită d-nei Hodoșă pentru frumosulă dară, eră bibliotecarulă Asociațiunii a primită însărcinarea a dispune transportarea cărțiloră și ale încorpora la biblioteca Asociațiunii (Ex. Nr. 385/1891). — Spre șciință. Nr. 239. Dlă Oncescu, notară în Reheu, prin hârtia dto 4 Septembre a. c. subșterne, pe lângă suma de 77 fl. întrată din taxe dela membri ordinari din despărțementulă VI. (Sebeș), spre revisuire 2 protocole ale subcomitetului și ună protocolă ală adu- nării generale din acelă despărțementă. Din protocolulă subcomitetului dela 19/31 Iulie 1890 se vede: a) că dlă Daniilu Davidă, alesulă directoră, cerendă, din causa că s’a strămutată cu locuința în Oreștie, a fi desărcinată de oficiulă de directoră, acestă oficiă s’a încredută, pănă la proxima adunare a despărțementului, dlui Ioană Oncescu, ca celă mai bătrînă membru ală subcomitetului; b) s’a decisă a se escrie concursă pentru 2 stipendii ă 40 fl. pentru studenți de gimnasiă din despărțemântă, rugările fiindu a se adresa cassarului I. Oncescu în Reheu; c) că la rugarea dlui I. Piso din S. Sebeșă, de a se vota cele 2 stipendii băețiloră sei în contulă sumei, pe care o datoresce des- părțementului, eră în contulă stipendiiloră a’i se da o anticipațiune 375 de 26 fl. să-’șî potă duce pe unulu din copii la scola militară în Sibiiu, s’a hotărîtă, că de-6re-ce comitetulu nu pote dispune de averea despărțementului, datoria dlui Piso nu se pote.^abscrie, an- ticipațiunea cerută înse ’i se dă în speranță, că escriindu-se concursă pentru cele 2 stipendii, acelea i-se voru vota domniei lui și atunci i se va detrage datoria; d) membrii restanțieri să se provdce a’și achita taxele; e) ce privesce loculu, unde aru fi să se țînă adunarea proximă, dlu Oncescu primesce însărcinarea a se pune în conțelegere cu fruntașii vre-unei comune din despărțementu, în care nu s’au țînutu încă adunări generale. Din protocolulu dela 23 Augustu a. c. a subcomitetului se vede: a) că deși nu subcomitetulu, ci numai 2 membri ai lui, au convocată adunarea generală a despărțementului, totuși acela o consideră de a sa; b) se ceră statute și regulamente; c) se cere o listă a foștiloră membri ai despărțământului Sebeșă. Din protocolulă subcomitetului dela 30 Augustă a. c. se vede: a) că cererea dlui Piso pentru conferirea pe sema băețiloră sei a celoră 2 stipendii n’a fostă considerată, fiindcă că a fostă făcută de tata băețiloră și în scopulă depurării de datori și n’a fostă instruită: pentru cele 2 stipendii se va escrie concursă nou; dlă Piso va fi provocată a plăti suma de 87 fl. v. a., ce datoresce des- părțământului în timpă de 30 dile; 26 fl. anticipațiunea dată ’i-se iartă în considerarea stării sale materiale. Din protocolulă adunării generale dto Sebeșă 30 Augustă a. c. se vede: b) că adunarea a fostă presidată de dlă Oncescu; b) că la propunerea dlui Medeană, adunarea se enunță în unanimitate de adunare legală și esprimă mulțumită dloră Z. Mureșană și S. Medeană, pentru că o aă convocată; eră față cu atitudinea în publicistică a dlui Piso își esprimă regretele sale; c) raportulă subcomitetului despre activitatea sa se ia spre sciință; d) se aprobă socotelele cassarului și atitudinea subcomitetului luată față cu datoria dlui Piso, iertându-i acestuia suma de 26 fl. în speranță, că comitetulă centrală va aproba acestă condusă; l) că suma de 77 fl. întrată dela membrii ordinari se tran- spune la cassa Asociațiunii, eră 22 fl. întrată dela membri ajutători 376 S6 rețîne pentru trebuințele despărțementului; întrebuințarea eî slfl va face pe basa unui budgetu, ce se va vota; f) se alege de directorii, dl Dr. P. Isacă eră membru în sub-ll comitetu dlu loanu Macellară din Mercurea. în legătură se presentă actele anteridre ale dloru Mureșanu|a și Ser. Medeană, în care se arată peripețiile, prin care a trecută» cestiunea cu convocarea adunării, și unu protestă alu dlui Pisoi! contra pașiloră întreprinși de domnii Mureșană și Medeanu. (Ex. 1 Nr. 307, 316, 320, 331, 351/1891). — Deși a fostă necorectă procederea observată și dintr’o parte și din altă, dară considerândă că acestă comitetă nu a avută scire despre propunerea subcomitetului relativă la încredințarea dlui I. Oncescu cu agendele direcțiunii, o propunere, pe care n’ară fi avută motive a nu o accepta, se aprobă cele stabilite în subcomitetă și în adunarea generală a despărțământului, și în vederea, că acestea sa’ă indentificată cu convocătorii. Cuprinsulă protocoleloră servescă spre sciință cu aceea, că fiindă banii dați împrumută dlui I. Piso bani publici, direcțiunea se stărue pe lângă restituirea loru, chiară și pe lângă restituirea anticipațiunii, fiă și cu modalitatea indicată în protocolulă subcomitetului dela 19/31 Iulie 1890. Nr. 240. în legătură cu raportulă membrului din comitetă, ală dlui asesoră Zacharia Boiu, dto 7 Octomvre a. c., referitoră la lucrările întrate la concursulă literară și date spre distribuire și censurare unei comisiuni se hotăresce: (Ex. Nr. 394/1891). — Lucrarea întrată cu motto: Gutta cavat etc., tractândă cestiunea economiei la români, se dă spre censurare onor, comitetă ală „Reuniunii agricole din Sibiiă", er alte 2 lucrări, tractândă despre higiena copilului, se dau spre censurare dlui Dr. I. Beu, medică cercuală în Orlată. Sibiiă d. u. s. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p. Dr. loanu Crisianu m. p. vice-președinte. secretară II. Verificarea acestui protocolă se concrede dloră: I. St. Șuluțiu, Ioană Papiă, P. Cosma. S’a cetită și verificată, Sibiiă în 12 Noemvrie 1891. loanu Papiu m. p. P. Cosma m. p. I. St Șuluțiu m. p. 377 Nr. 462/1891. ProcesO verbalu ală comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului românii, luatu în ședința dela 7 Noemvrie n. 1891. Președinte: Dr. II. Pușcariu, vice-președinte. Mem- brii presenți: I. Hannia, P. Cosma, Z. Boiu, loanu Papiu, I. V. Russu, I. G. Popii, I. Crețu, Gher. Candrea, cassariî, Nicanor Frateșu, controlorii, Nicolau Togană, bibliotecară. Secretară: Dr. I. Crișiană. Nr. 241. Se presentă raportulu comisiuni! exmise din sinulă comitetului prin conclusulu dto 13 Octomvre a. c. Nr. prot. 216 cu însărcinarea de a refera: a) asupra hârtiei dto 3 Octomvre a. c. a dlui I. Popescu, primă-secretară și redactoră alu organului Asociațiunii „Transilvania¹*, prin care numitulu domnă abdice dela purtarea ulteridră a postului de primă-secretară și redactoră ală fdei „Transilvania⁴⁴; b) asupra hârtiei dto 12 Octomvrie a. c. Nr. 432 a biroului Asociațiunii, prin care acesta atrage atențiunea comitetului asupra notiței făcute din partea redactorului foci „Transilvania¹¹ la con- clusulă adunării generale din estă-ană privitoră la propunerea co- mitetului pentru urcarea remunerațiunii primă-secretarului și re- dactorului fdei „Transilvania⁴⁴, publicate în Nr. 9 ală fdei pag. 281, spre a se pronunța cu privire la aceea notiță. în raportulu subșternută se arată: ad a) că dlă Ioană Popescu abdice dela purtarea ulteridră a postului de primă-secretară și redactoră ală organului Asociațiunii din motivulă, că neprovedendu-se o sumă ore-care, din care să se potă remunera scriitorii, cari din indemnu propriă publică lucrări de merită scientifice literare în fdiă, densulă nu ară fi întimpinatu din partea comitetului spriginulă recerută pentru redactarea cu demnitate a unei foi scientifice literare, cu conținută variată, precumă trebue să fiă „Transilvania⁴⁴: unu motivă acesta, care stă în con- trazicere cu diferitele disposițiuni ce le-a luată comitetulă și adu- narea generală cu scopă de a inlesni redactarea fdei, în specială cu conclusulă adunării generale din Reghină (1890) șed. II. Nr. prot. 19 lit. h) Nr. 2 apoi cu conclusulă comitetului dto 16 Faură a. c. Nr. prot. 40 lit. a). ad />) că redacțiunea fdei „Transilvania" a însoțită în Nr. 9 din Septemvrie a. c. ală numitei foi, în partea oficială, conclusulă adu- nării generale, referitoră la organulă Asociațiunii, cu o notiță a sa. în notița aceea, redacțiunea declină dela sine de a fi cerută „vre-o urcare a remunerațiunii⁴⁴ redactorului saă „vre-ună ajutoră ordinară saă extraordinară pentru redactarea fdei⁴⁴. lledactorulă ară ti cerută numai, ca comitetulă să împartă însuși din miia de floreni, votată 378 pentru scopuri literare, remunerațiuni scriitoriloră, cari din indemnă j propriu voru publica în organulu Asociațiunii lucrări de merită ? scientifice literare. Cererea acesta a redactorului aru fi fostu și ț considerată la Nr. 4 alu concursului literarii, publicatu în Nr. 1 ■ alu „Transilvaniei¹¹ din anulu curentu. De angageamentulu luatu ; la Nr. numitu din concursulă literară față de cei-ce au scrisă și 1 voru scrie în organulu Asociațiunii, comitetulu aru fi trebuitu să facă amintire în raportulu seu generalu presentatu adunării generale din Hațegă și suma provedută spre scopulu acesta arii fi trebuitu > să o înducă și în proiectulu de budgetu. în locu de a se urma ț așa, s’a presentatu adunării generale propunerea de a se urca re- j munerațiunea redactorului, care propunere nu’și are temeiulă seu ■ în nici o cerere și în nici o necesitate. î Comitetulu hotăresce: -« ad a) Comitetulu primesce cu regretă abdicerea primă-secre- tarului pe timpulă dela 1 Ianuarie 1892 încolo și în una din șe- dințele proxime va face provisiune pentru substituirea lui în modă ' interimală pănă la adunarea generală ordinară din anulă viitoră. j ad b) Se constată din actele comitetului Asociațiunii, că dlă ț secretară I. și redactorii ală „Transilvaniei¹¹, Ioană Popescu, n’a j cerută nici dela comitetă nici dela adunarea generală a Asociațiunii i urcarea remunerațiunii de fl. 400 ca redactoră; ci ceea-ce a cerută ? domnia sa a fostă, ca separată de remunerațiunea ordinară de 1 400 fi se se dee din suma de 1000 fl. votată de adunarea generală- i pentru scopuri literare, anumite sume sub titlulă de remunerațiune > a colaboratoriloră la fdi’a „Transilvania¹⁴, angagiați de domni-a sa, î avendă acele sume de remunerațiune să formeze o posițiune separată î în budgetă. î Totă din acte să constată însă și aceea, că comitetulă Aso- 1 ciațiunii n’a afirmată nici îu protocdlele sale și nici în raportulă seu ] generală, că redactorulă foii, dlă I. Popescu, ară fi cerută urcarea J remunerațiunii de redactoră. Se constată mai departe, că prin conclusulă seu referitorii j la concursulă literară, comitetulă a pusă, ce e dreptă, în vedere 1 premiarea. din miia de florini votată pentru scopuri scientifice lite- rare, a celoră mai bune studii „care se voru publica saă s’aă publicată dela adunarea generală din Făgărașă (188!)) prin mijlo- cirea organului Asociațiunii „Transilvania"; se constată înse și aceea, ' că în conformitate cu conclusulă seu dto 16 Februarie a. c. Nr. 1 prot. 40 comitetulă, condusă de experiențele făcute, s’a abătută cu ¹ totulă dela practica indicată în conclusulă referitoră la concursulă j literară și a liotărîtii, să ceră însuși dela adunarea generală, ca ) aceea să voteze secretarului I. și redactorului ioei „Transilvania¹¹, 1 în respectulă, de a pute remunera pe colaboratorii sei, pentru j viitoră, o remunerațiune mai mare și mai corespumjetore ca în : trecută; se constată deci că presentândă în raportulă seă cătră ; adunarea generală din Hațegă propunerea pentru votarea unei re- » munerațiuni mai mari pentru primă-secretarulă și redactorulă fuei > -a 379 „Transilvania", comitetulu n’a făcută alta, decâtă a executată con- clusulu, ce însuși ’l-a luatu în ședința sa dela 16 Februarie a. c. sub Nr. prot. 40 și că prin urmare raportulu comitetului cătră adunarea generală a fostu și în punctulu acesta exactă. în vederea acestora comitetulu nu află nici decâtu motivată notița făcută de dlu loanu Popescu primii secretară și redactoră ală „Transilvaniei în Nr. 9 pag. 281 din anulă curentă partea ofi- cială din numita foe, unde s’a publicată protocolulă adunării gene- rale țînute în Hațegă. cu atâtă mai puțînă află elă acea notiță potrivită la acestă locă. Nr. 242. Secretarulă II raport eză asupra petițiuniloră, ce în urma concursului de sub Nr. 350 dto 18 Septemvre a. c. aă întrată la comitetulă Asociațiunii pentru stipendii și pentru ună ajutoră. La stipendiile vacante și anume: a) la stipendiulă de 60 fl. v. a. pe ană din fundațiunea „Ma- rinoviciă" •, b) la stipendiulă de 20 fl. pe ană din fundațiunea „E. D. Bașota"; c) la stipendiulă de 50 fl. pe ană din fundațiunea „Dobâca" și, d) la stipendiulă de 40 fl. pe ană din fundațiunea „Radu M. Riurenu" aă întrată cu totulă 37 de petițiuni dintre care 3 întârdiate. La ajutorulă de 25 fl. pe ană, menită pentru învețăcei dela meserii, s’aă presentată 10 petițiuni, dintre care una întârdiată. Avendă în vedere, ce privesce cele 4 stipendii, sporulă făcută în studii precumă și starea familiară a concurențiloră, eră în ce privesce ajutorulă de 25 fl. felulă meseriei, cualificațiunea, sporulă în meseria începută și împregiurările familiare ale concurențiloră se decide: — Stipendiulă de 60 fl. pe ană din fundațiunea „Marinoviciă" se voteză tinerului George Văsiu din Săsăușă, studentă de clasa a VI la gimnasiulă de stată din Sibiiă; stipendiulă de 20 ti. pe ană din fundațiunea „E. D. Basotă" se acordă tinerului Ioană Candrea din Negra, studentă de clasa a V. la gimnasiulă din Beiușă; stipendiulă de 50 fl. pe ană din fundațiunea „Dobâca", se conferă tinerului Gavrilă Todica din Iclodulă mare, studentă de clasa a III la gimnasiulă din Gherla, și în fine stipendiulă de 40 fl. pe ană din fundațiunea „Radu M. Riurenă" se dă tinerului Alexandru Vasile din Sibiiă studentă de clasa a III la gimnasiulă luterană din Sibiiă. Ajutorulă de 25 fl. pe ană se acordă tinerului Ioană Spiniană, învețăcelă de templăriă (măsăriă) în Brașovă. Nr. 243. Bibliotecarulă Asociațiunii, dlu N. Togană, prin hârtia dto 5 Noemvrie a. c. cere între altele, a se procura pentru biblioteca Asociațiunii dulapurile de lipsă, ca să se potă adăposti și opurile intrate din însemnatele donațiuni ale fericițiloră S. Mangiucă, Dr. losifu Hodoșă, și Dr. I. Moga, și a se pute face astfelă aran- giamentulă corespundetoră (Ex Nr. 454). — Cu procurarea dulapuriloră trebuinciose se însărciueză cassarulă și bibliotecarulă Asociațiunii, cărora li se dă autorisarea recerută în acestu objectă. 380 Nr. 244. Domna Ana ved. Dr. I. Moga, prin hârtia dto Noemvrie a. c. încunosciințeză pre acestu comitetu, că densa, conformitate cu disposițiunile neuitatului seu soții, țîne la disno- M sițiune 10 acțiuni de ale primei bănci de asigurare mutuală „Tran-fl silvania" din Sibiiu cu cuponele pre 1 Februarie 1892 în valdrea® nominală de 1000 fl. v. a., cari să fiă primite și administrate dinjfl partea acestui comitetu ca o fundațiune specială cu numirea „fun-^B dațiunea Dr. loanu Moga și soția sa Ana născută Bologa" și cu^H menirea de a servi pentru cultura femeii române din Ardelu, avendu a face o parte din averea totală a Asociațiunii, pe lângă unele reserve ce voru fi a se fixa mai de aprdpe în actulu fundațională. Din produsulu fundațiunii voru fi a se crea și distribui stipendii pentru fetițe de naționalitate română din Ardealu, fără distingere de confesiune, cari frecuenteză vre-o scdlă de fete cu caracteru . națională românescu respective confesională românescă, în prima : liniă scola civilă de fete a Asociațiunii și scola elementară a „Reuniunii ' femeiloră române din Sibiiă". în scopulă arătată voră fi a se folosi 80% din venitulă anuală er’ 20% ară fi a se adauge la capitalu. Concurentele, care voru documenta, că suntă descedente din familia fericitului Dr. I. Moga seu din familia Bologa, voru fi a se ; preferi, ceteris paribus. Domna Ana ved. Dr. I. Moga oferă apoi j și frumosa bibliotecă scientifică medicală a fericitului seă soță, ¹ constătătdre din 100 diferite opuri în 26 tomuri legate și 28 bro- , șuri, spre a fi încorporată la biblioteca Asociațiunii. (Ex. Nr. 451/1891). — Comitetulă primesce cu mulțumită fundațiunea de 1000 fl. v. a. făcută de domna Ana ved. Dr. I. Moga și o va administra sub numirea „fundațiunea Dr. I. Moga și soția sa Ana născută j Bologa" în sensulă indicațiuniloră nobililoră ei întemeietori, fiindă însărcinată cassarulu Asociațiunii, dlu G. Candrea cu luarea în primire și cu cuitarea hârtiiîoru de valdre puse în vedere. Cu mul- țumită se primesce și biblioteca scientifică medicală a fericitului î)r. Ioană Moga, care bibliotecă a și întratu la Asociațiune și s’a și încorporată la biblioteca acesteia. în legătură se însărcineză cassarulă și secretarulă II ală Aso- £ ciațiunii se pregătescă și se subșternă la timpulă seu comitetului spre stabilire ună proiectă de actă fundaționalu pentru fundațiunea „Dr. Ioană Moga și soția Ana născută Bologa". ' Nr. 245. Aă întratu la comitetu taxe de membri dela domnii: ( V. Mica în Someșu-Odorheiu 5 fl. pro 1891, I. Boroșă în Zabrany 5 fl. ; pro 1891, P. Mureșanu în Dejă 5 fl. pro 1891 ; Fior, Flatoșă în Dejă j 6 fl. pro 1891 ; Alex. Cherecheșu în Dejă 5 fl. pro 1891, Ioană R. Cherechesă în Dejă 6 fl. pro 1891, Viorica Dr. Mihali în Dejă 5 fl. pro 1891 ; Dr. Teod. Mihali în Dejă 5 11. pro 1891; Ludovică Frâncu în Buzașă 6 fl. pro 1891 ; Ioană Vele în Dejă 5 fl. pro 1891; Petru Cherebcți în Cățicău 5 fl pro 1891; George G rado viei în Dejă 5 fl; pro 1891; Teodoră Hermană în Dejă 5 fl. pro 1891; Dr. Mateiă Papă în Deju-Ocna 5 fl. pro 1891, Ioană Goronă în Cușdidra o fl. 381 pro 1891 ; loanu Vaida în Olpretu 6 fl. pro 1891; Alexandru Lemeny în Borșa 5 fl. pro 1891; Simeonii Dragomiru în Gurasada 10-fl. pro 1890/1; Ambrosiu* Bersanu în H.ițegu 5 fl. pro 1891; Dumitru Furduiu în Alba-Iulia 5 fl. pro 1891 ; Vasile Marincașu în Bria 5 fl. pro 1891; Dr. Laurențiu Popii în Abrudii 6 fl. pro 1891; loanii Băbuțiu în Brașovu 6 fl. pro 1891; Vasile Chirtopii în Câmpeni 6 fl. pro 1891; Petru Macaveiu în Buciumu 6 fl. pro 1891; Dr. Enea Draia în Abrud-satu 6 fl. pro 1891; Dr. Vasile Fodorii în Abrudii 6 fl. pro 1891; Silviu Lazarii în Abrudii 6 fl. pro 1891; Teofilii Faurii în Abrudii 6 fl. pro 1891; P. Vizășanu în Abrudii 6 fl. pro 1891; N. Cirlea în Abrudii 6 fl. pro 1891; Constantin Cotiselu în Certegea 5 fl. pro 1891; luliu. Poruțiii în Câmpeni 10 fl. pro 1890/1; Alexandru Dărăbanțiu în Bistra 10 fl. pro 1890/1; Alexandru Danciu în Buciumii-satu 10 fl. pro 1890/1; Alexandru Tobiasii în Abrudii 5 fl. pro 1891; Miehailu Cirlea în Abrudii 5 fl. pro 1891; loanii Danciu în Ofenbaia 5 fl. pro 1891; Alexandru Papiii în Bistra 5 fl. pro 1891; Romulii Furduiu în Câmpeni 5 fl. pro 1891; Dr. Vasile Preda în Câmpeni 5 fl. pro 1891; losifu Ciura în Bucium- Șasa 5 fl. pro 1890; Aviromi Macaveiii în Bucium-Șasa 5 fl. pro 1890; Alex. Ciura în Abrudii 5 fl. pro 1891; George Ivașcu îu Abrudii 5 fl. pro 1889; luliu Mițu în Abrudu-satu 5 fl. pro 1889; Terențiu Giurchescu în Abrud satu 5 fl. pro 1890; S. Pașca în Salciva inf ; 5 fl. pro 1891; Petru Goșa în Lupșa 5 fl. pro 1891; Maria Soica în Buciumu-Șasa 10 fl. pro 1890/1; I. Popii de Galați în Sibiiu 5 fl. pro 1891; Sabinii Piso în Agnita 5 ti. pro 1891; loachimii Păreu în Agnita 3 ti. 50 cr. pro 1891; loanii Cocoșii în Zlagna 3 ti. 50 cr. pro 1891; loanii Răgnelă în Șdrsu 6 fl. pro 1891; Moise Dârlogea în Calboru 3 ti. 50 cr. pro 1891; Einiliu Mandocea în Agnita 3 ti. 50 cr. pro 1891; Daniilu Constandinescu în Ighișdorfu 3 fl. 50 cr. pro 1891; loanii Popelea în Boholțu 6 fl. pro 1891; Moise Brumbea în Calborii 6 fl. pro 1891; Dumitru Comșa în Cinculii-mare 6 fl. pro 1891; Vasile Cârstea în Calboru 3 fl. 50 cr. pro 1891; loanii Ghermanu în Blaju 5 fl. pro 1891; Dr. Alex. Grama în Blaju 5 fl. pro 1891; losifu Hossu în Blaju 5 fl. pro 1891; Simeonii Popu Mateiii în Blaju 5 fl. pro 1891; loanii Moldovanu în Blaju 5 ti. pro 1891; Silvestru Nistoru în Blaju 5 fl. pro 1891; Vasile Oltenii în Blaju 5 fl. pro 1891; George Vancea în Blaju 5 fl. pro 1891; Demetriu Turcu în Blaju 5 fl. pro 1891; loanii Orga în Blajii 5 fl. pro 1891; Vasile Turcu în Blajii 5 fl. pro 1891; Dr Alex. Popii în Blaju 5 fl. pro 1891; Alexiii Viciu în Blajii o fl. pro 1891; George Bărbații în Blaju 5 fl. pro 1891, Dr. Isidoru Marcu în Blaju 5 fi. pro 1891; Dr. V. Hossu în Blajii 5 fl. pro 1891; Dr. Victorii Smigelschy în Blajii 5 fl. pro 1891; Dr. A. Bunea în Blajii 5 fl. pro 1891; Stefanu Popii în Blaju 5 fl. pro 1891 ; Aromi Deacii în Blajii 5 ti. pro 1891; losifu Vancea în Blajii 6 fl. pro 1891; Petru Suciu în Blajii 6 fl. pro 1891; Gregorie Ordace în Blajii 6 ti. pro 1891; Zacharia Branu în Sâncelii 6 fl. pro 1891; losifu Lita în Iclodu 6 ti. pro 1891; Isidoru Albini în Blaju 6 fl. pro 1891; Nicolau lonașcu în Blaju 6 fl. pro 382 1891; Nicolau Ivanu în Sibiiu 5 fl. pro 1891; Dr. Const. Moisilu S în Năseudu 5 fl. pro 1891; G. Pletosu în Năseudu 2 fl. 50 cr. jl pro 1891; Gerasimu Domide în Jlodna-vecliiă 6 fl. pro 1891; « Petru Verticu în Mocodu 6 fl, pro 1891; Leonu Piciu în Năseudu ’’ 5 fl. pro 1891; Gregoriiî Cintereiu în Feldru 5 fl. pro 1891; j loanu Ciocanu în Năseudu 5 fl. pro 1891: Constantinii Antonu 1 în Năseudu 6 ti. pro 1891 ; Bartolomeiu Baiulescu în Brașovu 5 fl. J pro 1891; Ilie Câmpeanu în Varvizu 5 ti. pro 1891 ; Maximii Co- | darcea în Pogăceua 10 ti. pro 1890/1 ; loanii Codărcea în Oroiu i 10 ti. pro 1890/1; loanu Maniu în Kiciu 5 ti. pro 1891; Vasile 1 r Hossu în M.-Oșorheiu 5 fl. pro 1891; loanu Pantea în Riciu 6 fl. I pro 1891; Filipu Popu în Bandu G ti. pro 1891; Petru Draghiciii 1 în Oreștiă G fl. pro 1891; Toma Haneșu în Oreștiă 6 fl. pro 1891 ; i Aurelii Popoviciu Barcianu în Oreștiă G fl. pro 1891 ; Nicolau Vladu | în Oreștiă 5 fl. pro 1891; Dr. Stefanu Erdely în Oreștiă 5 fl. j pro 1891; losifu de Orbonașu în Oreștiă 5 fl. pro 1891; Danilă 1 Davidu în Oreștiă 5 fl. pro 1891; Augustinii Nicoră în Deva 5 fl. ' pro 1891; Simionu Corneanu în Oreștiă 5 fl. pro 1891; Ilie Popoviciii în Sibișelii 5 fl. pro 1891; loanu lioteann în Binținții 5 fl. pro 1891; Nicolau Popoviciii în Oreștiă 5 fl. pro 1891;'; Dumitru losifu în Berii o fl. pro 1891; Laurianu Bercianii în Romosu 5 ti. pro i 1891; Procopii Herlea în Cugirii 5 fl. pro 1891; Nicolaii Nestorii \ în Oreștiă 6 fl. pro 1891; Nicolaii Bărăbanțu în Cugirii 6 fl. pro 1891; Petru Hancheșii în Glodii 6 fl. pro 1891; Nicolaii Demianu în Balșa 6 fl. pro 1891; Simeonu Filimonu în Vormaga G fl. pro 1891; Candinu Cristea în Bozeșii G fl. pro 1891; Alexandru Vladii în Banpatacii 6 fl. pro 1891; îos. Bogdanii în Mada 6 fl. pro 1891 ; Part. Crișanu în Branisce 6 fl. pro 1891; Moise Popescu în Almașulu- mare 6 fl. pro 1891; N. Costeaîn Altnașulu de mijlocii 6 fl. pro 1891; Sabinii Piso în Săcărembu G fl. pro 1891; Olimpiu Oprea în Săcărembu 6 fl. pro 1891; Pompiliii Piso în Săcărembu G fl. pro 1891; Simeonu Deacu în Săcărembu 6 fl. pro 1891; loanu Steaja în Săcărembu 6 fl. pro 1891; Elisabeta Lămpi în Săcărembu 6 fl. pro 1891; George Ilianțiu în Săcărembu 6 fl. 1891; Maximilianu Ambrușu. în Săcărembu G fl. pro 1891; Gabrielu Mânu în Bistriță 20 fl.; Dr. D. Ciută în Bistriță 5 fl.; Dr. G. Triponu în Bistrița 5 fl.; Alexandru Silași în Bistriță 5 fl. pro 1891; loanu Baciu în Solymos 5 fl. pro 1891; lacobu Morariu în Bistriță 6 fl. pro 1891; Nicolau Balanu în Blajfalăulu supr. 5 fl. pro 1891; loanu Bersanu în Sebeșulu-infer. 5 fl. pro 1891; Michailu Popu în Szt-Ivanu 5 fl.; Stefanu Poruțiu în Bistriță G fl. pro 1891; Vasile Popițanu în Bistriță 6 fl. pro 1891; George Curteanu în Bistriță 5 fl. pro 1891; Augustinii Chețanu în Bobohalma 6 fl. pro 1891; Alexandru Mutu în Adămușu 2 fl. 50 cr. pro 1891; Dr. Emilii Gerasimu în D.-Szt.-Mărtinu 1 fl.- pro 1891; Clemente Raicu în Cohalmu 5 fl. pro 1891; loanu Buzea în Cohalmu 5 fl. pro 1891; Pompiliu Predovici în Merche'șa 5 fl. pro 1891; loanu Brotea în Mateiașu 5 fl. pro 1891; loanu Lupu în Jibertu 5 fl. pro 1891 ; N. D. Mircea în Cohalmu 5 fl. pro 1891 ; A. Stroia în Cohalmu 6 fl. pro 1891; I. Boraniciu în Cohalmii 5 fl. pro i 383 1891; G. Spornică în Cohalmu 5 fl. pro 1891; G. Filipu în Tășnadu 5 fl. pro 1891; Pavelu Luncanu în B. Prundii 6 fl. pro 1891; Dr. I. Mețianu în Zerneștî 5 fl. pro 1891; Nicolau Pinciu în Zerneștî 5 fl. pro 1891; Nicolau Crintea în Zerneștî 5 fl. pro 1891; Aldimiru Badiu în Zerneștî 5 fl. pro 1891; Dr. Eug. Mețianu în Zerneștî 5 fl. pro 1891; loanu Danu în Zerneștî 5 fl. pro 1891; Garoiu Stanciu în Zerneștî 5 fl. pro 1891; Gavrilu luhasu în Zerneștî 5 fl. pro 1891; I. cav. de Pușcariu în Branu 5 fl. pro 1891; lacobu Popeneciu în Branu 5 fl. pro 1891; loanu Ratiu în Branu 5 fl. pro 1891 ; Moise Micii în Poiana-merului 5 fl. pro 1891; Nicolau Grozea în Tohanulu-vechiu 5 fl. pro 1891; loanu Strevoiu în Zerneștî 6 fl. pro 1891 ; loanu Gorniță în Zerneștî 6 fl. pro 1891; George Tămașu în Tohanulu-vechiu 6 fl. pro 1891; Eliseiu Nemeșii în Tohanulu- vechiu 6 fl. pro 1891; Comuna Poeana-meruluî 5 fl pro 1891; loanu Vodă în Poeana-meruluî 0 fl. pro 1891; lacobu Zorea în Vlădenî 6 fl. pro 1891; Nistoru Podarii în Vlădeni G fl. pro 1891; Nicolau Mănoiu în Branu 6 fl. pro 1891; Nicolau Oncescu în Reheu 5 fl. pro 1891; Comuna politică Reheu 5 fl. pro 1891; Zevedeiu Mureșanu în Sas-Sebeșu 5 fl. pro 1891; Rie Moga în Sas-Sebeșu 5 fl. pro 1891; Simeonu Ghibu în Pianulu-sup. 5 fl. pro 1891; Mateiu Savu în Sas-Sebeș 5 fl. pro 1891; Nicolau Beu în Sas-Sebeșu 6 fl. pro 1891; loanu Drăganu în Sas-Sebeșu 6 fl. pro 189Î; Alexandru Dobrescu în Sas-Sebeșu 6 fl. pro 1891; Dr. P. Isacu în Sas-Sebeșu 6 fl. pro 1891; loanu Onițu în Sas-Sebeșu 6 fl. pro 1891; Samoilu Roșu în Sas-Sebeșu 6 fl. pro 1891; loanu Stoicuța în Săsciorî 6 fl. pro 1891; Serghiu Medeanu în Sas-Sebeșu 5 fl. pro 1891; Lazaru Roșculețu în Banatujfalu 6 fl. pro 1891; Olimpiu Barboloviciu în Șimleu 5 fl. pro 1891; Simeonu Orosu în Șimleii 5 fl. pro 1891; Theodoru Popu în Ortelecu 5 fl. pro 1891; loanu Serbii în Sicuî 5 fl. pro 1891; Dem. Suciu în S. Ceh 5 fl. 1891; Teodorii Lenghelu în Stremții o fl. pro 1891; loanu Ch. Dragomirii 5 fl. 1891; Vasile Pătcașu în Hatvanu 5 fl. pro 1891; Gavriilii Vaida în Bobota 5 fl. pro’ 1891; Andreiu Medeanu în Șomcuta-mare 5 fl. pro 1891; Ilie Popu în Șomcuta-mare 6 fl. pro 1891; Teofilu Dragomirii în Lupoia G fl. pro 1891; Ilie Buchia în Coltirea G fl. pro 1891; Nicolau Nilvanu în Șomcuta-mare G fl. pro 1891; loanu Ghete în Năseudu 6 fl. 1891; Gavrilu Cherebețu în Odorheiu 6 fl. pro 1891; Petru Popu în Barta 6 fl. pro 1891; loanii Duse în Săcășanu G fl. pro 1891; Vasile Mureșanu în Lucacesci 6 fl. pro 1891; George Maiorii în Nadeșulii-românu G fl. pro 1891; Emiliu Branu în Biușa G fl. pro 1891; Michaiu Bobățelu în Supurulu de susu 6 fl. pro 1891; Vasile Gavri în Supurulu de susu 6 fl. pro 1891; Vasile Popu în Mureșulu-mare G fl. pro 1891; Ilie Vlassa în Blaju 5 fl pro 1891; Georgiu Pușcariu în Becleanu 5 fl. pro 1891: Teodorii Cotuțu în Dinga 6 fl. pro 1891; loanu H. Boteanu în Nușfaleu G fl. pro 1891; loanii Cupcea în Magherușu 6 fl. pro 1891; Alexandru Morariii în Becleanii 6 fl. pro 1891; Simeonu Moldovanu în Becleanu 5 fl. pro 1891; Simeonu Popanu în Figa 2 fl. pro 1891; George Micu în Nușfaleu 5 fl. pro 1891; George S84 Russu în Odorheiă 5 fl. pro 1891; Simeonu Popu în Luna 5 fl. pro 1891; loanu Vasinca în Bedeleă 6 fl. pro 1891; Silvestru Moldovanu în Turda 5 fl. pro 1891; loanu Suciu în Tritiulă de susu 5 fl. pro 1891; loanu Petricașu în Turda 5 fl. pro 1891; luliu C. Vlăduțu în Turda 5 fl. pro 1891; Dr. G. Ilea în Cluju 5 fl. J pro 1891; Andreiu Mezei Câmpeană în Nadeșulă-săsescu G fl. pro | 1891; Teodorii Dană în Nadeșulu-săsescu 5 fl. pro 1891; Zacharia | Tataru în Elisabetopole 6 fl. pro 1891; Stefanu Morariă în Elisa- I betopole 6 fl. pro 1891; Dr. Nicolau Calefariu în Seliște 5 fl. pro 1891. 3 — Spre sciință. 3 Sibiiu, d. u. s. 1 Dr. Ilarionu Puscariu in. p., Dr. loanu Crisianu m. p., I vice-președinte. secretaru II. 1 Verificarea acestui procesu verbalii se încrede d-loră: 1 Z. Boiu, loanu Russu, P. Cosma. | S’a cetitu și Partenie Cosma m. verificată. Sibiiu, în 2/14 Novembre. 1891. Zacharia Boiu m. p. I. V. Russu m. p. p- sumeloru colectate CONSEMNAREA în favorulu scotei civile de fete a „Asociațiunei transilvane" prin dlu Partenie Cosma. Maria Bânda, economă îu Slatina; Ales. Popoviciu, notarii în Carpa câte 1 fl.; Maria Vcsc, economă în Dobra 50 cr.; Costau Muntenu, econ. în Mebes; Simionu Gogancea, econ. în Szt-Mihâlytelke; Simionu Buzanu, econ. în Kis- sârmăs; Dumitru Bizovauă, ecou. în Gura-Dobra câte 1 fl.; Toma Sindre, econ. în Dobra 50 cr.; Dumitru Rodenă, în Poiana 1 fi.; Aronă Herbat, econ. în Dobra 50 cr.; G. Știrbă, econ. în Santuhalma; I. Bogdană, econ. în Farago câte 1 fl.; Eugeniă Marinovits, proprietară în Sas-Reghină 2 fl.; Vasile Grama, econ. în Hetbiik; Ilie Teleceană, econ. în Felso-Oros câte 1 fl.; Ion G. Cosean, econ. în Rcgbinu 1 fl. 50 cr.; M. Cătană, Michailă Slecta, economi în Reghitiă; Dănilă Rusu, econ. în Ujlak câte 1 fl Bifel./Univ. Cin Nr... Avisti pen Cu Nrulă acesta alu toiei încetă abonamentulu d-loră, cari nu săntă membri ai Asociațiunei. Acei d-ni dară, dorindă a ave foia și pe viitorii sfinții învitați a trimite pănă la finea anului cu- rentă prețulă abonamentului de 3 fl. v. a. (9 franci) la comitetulă Asociațiunei în Sibiiă, strada Morii Nr. 8. Administrațiunea fâiei „Transilvania". Editura Asoc. trans. Redactoru: I. Popescu. Tiparulă tipogr. archidiec.