Apare la 15 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMANA ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂNU. Nrulti 10. siBiitr, 15 octombre 1891. Anulti XXII. DISCURSU PRESIDIALÎJ cu care s’a deschisa. adunarea generală, a XXX-a a Aso- ciațiunii transilvane ținută în Hațegii în pilele din 16 si 17 Augusta n. 1891. Din tote drepturile acordate Asociațiunii nostre prin prea înalta aprobare din 6 Septembre 1861 a statutelorii el, este unuliî din cele mal prețiose dreptulu cuprinșii în §. 21, în puterea căruia „timpulu și locuiti adunării generale ordinare pentru cea mai de aprope sesiune se defige prin adunarea precedentăCu unii anii mai înainte de acea prea înaltă și binevoitore decisiune venise dela gubernulti centralii alti Maiestății Sale unii decretti ministerialii, cu care se comitea gubernului provincialii, ca se convoce o comisiune filologică compusă din bărbați romani, cărora să le comunice scopulti convocării și alti compunere! sale, care era ca: „atâtfl din punctii de vedere alti tipărire! cărțilorti scolastice române, cu litere latine, câtti și din alti Introducerii limbei române în di- casterii“ să se afle unti metodii de ortografia câtti se pote mai ușorii și mai corespumțetoru geniului limbei române. Comisiunea compusă din optti membrii convocată la Sibiiti pe 2 Octombre 1860 a lucrata în 6 dile cu zelti și devotă- mentti. După-ce însă 176 bărbați români cu trei archierei în frunte ceruseră încă din 10 Maiti 1860 concesiune pentru înființarea unei societăți scientifice literare și de cultură pentru poporulti românti, (lisa comisiune de 8 membrii, observândti binevoitârele intențiuni ale gubernului din acelea dile, se fo- 19 290 losi de ocasiune ca să roge și ea din partea sa pe gubernulii 1 Maiestății Sale pentru concesiunea cerută spre a se înființa 1 dorita Asociațiune. 1 Așa, pe călile susă arătate amu ajunsîî noi ca să ne i bucurămu de acesta societate a nostră, care pe lângă ce ’și 1 are și scaunulu său fixă și stabilă, este totodată și ambulantă, 1 în câtă adecă — ’și pote țînea adunările sale dintr’ună ană în 1 altulă în diverse regiuni ale țerei, pe unde este chiemată, i căci nechiămatâ ea află sub demnitatea sa de a se mișca din I locă. Se pare însă, că familiile nostre dotate dela Ddeă cu ’ simță mai practică, precum și mai multe comune s’aă convinsă mai preste totă despre importanța suscitatului §. 21 ca și cum prin acela Majestatea Sa apostolică ar fi voită să dică româniloră: Voi ve lăudați că aveți o limbă latină, care aru putea sta alăturea cu alte limbi înaintate, cum și că doriți să înaintați în sciințe, în arte și în tote ramurile culturei 1 adeverate, eară de cea spuriă și falsă vă sciți apăra. Eacă | Eu ve permită ca să umblați pe piciorele vostre, să ve cul- tivați voi în de voi. Comitetulă Dvostră își dă sama în fie-care ană de pro- gresele mai mari saă mai mici, care se observă în demersulă Asociațiunii nostre. Membrii acestei societăți sciu între altele, că densa în lipsa cea mare ce se simțise atâtă de inteligența superioră (juriști, mediciniști, ingineri, profesori gimnasiali, agronomi, silvicultori) în cei de ântei 20 de ani înpărțise pănă jîn 1881 fl. 29.581 la 120 de studenți; 4910 fl. la 273 învățăcel de meserii; 3400 fl. la scole lipsite, 601 fl. în premii > literarie; preste acăsta cele doue esposițiuni de încuragiare, una la Brașovă din 1862, alta la Sibiiă din 1881 aă costată pe membrii și pe exponenți preste 20 de mii fl.. modestulă organă alu Asociațiunil „Transilvania“ care ’I servise totodată de maga- zină pentru o sumă de documente istorice și pentru multe diserta- țiuni literare și scientifice forte prețiose a costată și ea câteva mif. -g Dela 1881 incoce se pote produce una altă serie și 3 grupă de cifre în sute și mii, date totă numai cu scopă de a înainta cultura la poporulă românii, pănă la suma consi- derabilă de preste 70 mii florini dedicați educațiunei sexului femeescă în școlă și în internată, ceea-ce nu se mai putea trăgăna cu nici unu preță, decâtă numai cu risicu de a re- mânea noi între tote poporele monarchiei de batjocura altora și de a provoca compătimirea româniloră din țăra vecină. Se pote că sumele intrate și eșite dela cassa Asociațiunei nostre în acești treideci de ani trecuți unoră membri li se voră părea considerabile, mai alesă dacă s’ară adauge la acelea și celelalte sume dedicate spre aceleași scopuri de cătră unele despărțeminte spre mare lauda a loră. Din partea mea avândă totădeuna înaintea ochiloră nenumeratele lipse și trebuințe de institute de cultură, nici dacă ni sară presenta tote acelea sume întreită mai mari ca intrate și ca eșite, nici decumă nu le-ași numi considerabile. Ună fondă sigură de ună milionă, cu venită fixă de 50 mii este suma cea mai mică, care ară trebui să o avemă la societatea nostră și acesta încă numai așa, dacă s’ară în- mulți și averile cleruriloră române celă puțînă cu câte ună fondă de unu milionă pentru fie-care diecesă și archidiecesă. Puține sântă pănă acumă fondurile Asociațiunii nostre care pănă astăzi nu facă nici doue sute de mii; după mine însă pre lângă acelea fonduri în bani și în case avemă ună altă capitală, cu carele nu se pote compara totă acea avere materială, eară acelă capitală stă în acestea conveniri fră- țesci ale nostre, întru care bătrâni și tineri, cărturari și po- poră, bogați și săraci se apropie unii de alții din diverse re- giuni ale țerei, își comunică ideile; familii cu familii facă cu- noștințe în mai multe cașuri pentru totă viața; agricultorii aă ocasiune de a face experințe economice și mulți alții în- vață dintru o convenire precum este și acesta, mai multă decâtă dintr’o carte volumniosă; în fine chiar durerile și su- ferințele nostre comune aflându-ne mai mulți la ună locă și încăldindu-ne sufletesce unii de alții, ni se păru mai puțină simțite, mai alinate. 19* 292 Pentrucă în anulu acesta să ne putemă bucura de tote 1 mai înainte atinsele foldse spirituali avemă domniloră membrii | se mulțămimă frățescei invitări venite noue în anulu trecută 1 la adunarea din S. Reghină, care consimțise cu bucuria atâtă | mai mare, cu câtă ne era cunoscută la toți că aveamă se I venimă într’ună districtă, în care vulturulu Romei se înfipsese 1 mai ântâiă pe pămentulă Daciei și în capitala ei, pe care inșii I Dacii în cea din urmă resbunare a loră o dedeseră flacă- I riloră, pentrucă după aceea optimus Princeps se înalțe în loculă 1 unui orașă cu case de lemnă o capitală în stilulă Romei, în câtă urmele aceleia se i se mal cunoscă încă și după 1786 de ani în mănia tuturoră Vandalismeloră fără numără și fără nume, câte aă trecută preste acesta țeră și preste poporulă nostru. Amă ; venită acumă a doua oră la Hațegă după ună periodă de ani 27 încă și din punctă de vedere curată scientifică și etnografică. în cele mai multe părți ale Transilvaniei se află urme ale domniei române pănă susă în Silvania la Limes dacicus și pănă în fundulă secuimei, dară bogăția cea mai mare de anticități române este constatată de cătră toți archeologii în comitatulă acesta și în ală Albei interiore. Suntu aprope 400 de ani, decândă bărbați din alte țări ale Europei deprinși a studia pe auctorii clasici al Greciei și ai Romei, veniseră la idea ca să ia în ajutoriulă studiului loră nu numai cărțile scrise, ci și pe martorii cei muți ai fapteloră, adecă monumentele aflate de asupra și cele des- gropate de sub pămentă, ruine, monete cu înscripțiuni și o mulțime de alte obiecte; de atunci Archeologia s’aă sciință despre monumentele vechi aă înaintată forte multă în alte țeri. Din contra în țările locuite de magiari și de români acea sciință abia a fostă cunoscută după nume înainte cu o sută de ani. în regiunile cele mai bogate de monumente, mai vîrtosă de ale Romei; precum este Transilvania, Banatulă Temeșiana, Banatulă Severinului și Dobrogea, s’aă continuată în modulă celă mai barbară nimicirea loră, nu numai de cătră poporațiunea rurală ne dusă la nici o scolă, ci chiară de cătră proprietari mari trecuți prin școle, încă și de cătră unele guberne așa, incătu uneori ți se pare că vandalismulîî să făcuse înadinsă, cu scopii precugetată, ca dacă s’ară putea să se ștergă și cea mai mică urmă a domniei romane în acestea țeri. Numai după-ce cabinetulă imperială din Viena luase sub domnia lui Carolu VI. măsuri vigorose pentru adunarea și conservarea monumenteloră chiar în Viena, unde aă fostă transportate forte multe, aă începută și unii locuitori indigeni seși deschidă ochii și se cunoscă importanța monumenteloră antice, nu din punctă de vedere politică, ci din ală sciinței curate și din ală culturei practice omenesc!. La noi însă s’a întâmplată și numai atâta abia dela începutulă acestui vecă. Câțiva bărbați serioși dintre patricianii sasiloră și ici colea câte ună aristocrată feudală iubitoră de sciință obiectivă scu- tită de scopuri unilaterale și reservate, s’aă pusă pe adunare de monumente, pe descifrarea de inscripțiuni și pe colecțiuni numismatice cu multă cunoștință de lucru și cu diligență ne- obosită, cu adeverată pasiune ca unii membrii ai familiiloră Torma, Kemeny, Kun, Fodor ș. a. Despre resultate ne măr- turisescă la loculă ânteiă colecțiunile din Sibiiă în palatulă Bruckenthal și cele adunate la Clușă în museulă transilvană. în dilele ndstre și mai alesă dela 1880 încdce s’a fun- dată în capitala acestui comitată în Deva o societate archeo- logică compusă din membrii fundatori, ordinari, ajutători și onorari, cu mijldce materiali prea puține, pe care însă le su- plinesce în parte mare talentulă, zelulă, vastele cunoștințe speciali și diligență de feră a câtorva membrii al sei. Co- lecțiunile făcute pănă acumă de cătră aceea societate suntă în adeveră respectabile, multă instructive pentru amicii sciinței, încâtă acelea ’i daă dreptulă la recunoștința publică. Una singură înpregiurare în cercetările acelei societăți ne simțimă îndemnați a o releva cu acăstă ocasiune, cu scopă de a ne înțelege ca buni patrioți unii cu alții. Câți-va membrii adecă dintre cei mai erudiți ai numitei societăți archeologice se ocupă nu numai cu predilecțiune, ci 294 și cu mare pasiune de originea, de trecutulă, de colonisarea poporului romanu, de drepturile pe care acesta le va fi avută s’au de care va fi fostu lipsită în acesta țără. Pentru ca se potă ajunge la vre unu resultatu 6re-care, dânșii se îngropa în bibliotece, adună la unu locu sute și mii de citate mal lungi, mai scurte, fragmente, îndigetărî, apoi le ală- tură, le combină, le întregescu cu o mulțime de gătituri, bunăoră ca Roesler, ca Hunfaly etc.: cu „wahrscheinlich, es scheint, viel- leicht, es ist mbglich, nach meiner Meinung¹¹ și altele ca acestea, itotîî atâtea gătituri și fantasii, de care eu numai la Hundsdorfer |jaflasemă aprăpe una sută. Istoria înse nu se scrie cu „dacă, cu pdte, cu mi se pare, nici pe placulă fantasiei ci cu date positive. Eu credfl că toți membrii societății nostre voră fi de acordă cu mine, dacă voiă declara la loculă acesta, că ro- mânii se simtă onorați ori când află că bărbații serioși și de buna credință se ocupă nu numai de originea și de trecutulă loră, ci chiaru și atunci când li se accentuedă scăderile și vițiile loră pentru ca se li se dea ocasiune de a le cunosce și de ale corege. Din contra ori când cineva plecă din câte o hipotesă, din vre-o urmă istorică întunecosă cu tendința vînvederată de a ascunde oii altera originea poporului română js’aă ai înegri trecutulă așa, ca și cândă altă poporă mai ‘decăzută nu s’ar mai afla pe fața pămentului; atunci tendența scriitorului este învederată elu a lunecată și s’a rătăcită în labirintulu politicei militante, ceea-ce nu este permisă ca să facă nici ună omă care dice că cultivă știința pentru sciință, eară nu pentru scopuri politice. Aceia dintre noi cari aă urmărită în acești dece ani ^activitatea societății archeologice, au întimpinătă la unii membrii «și abateri de acestea dela scopulu celă adeveratu ală științei; și încă uneori în modă demonstrativă și în tonă provocătoriă față cu poporulă română mai virtosă atunci, cândă ei discută în nenumerate variațiuni vechimea nostră în țerile acestea, în locă de a considera cestiunea pură și simplă ca o tesă istorică, ei facă din trensa cestiune de stată. Drepturile omenesci civile politice, bisericesc! nu se mai câștigă și nu se mai perdă din causa că cutare poporă ară 295 fi mai vechiă sau multu mai țârijiu venitu în vre-o țeră ori- care. Acestîî adeverii practicii și pipăitii îlă cunoscu românii; arii sta înse forte bine și archeologiloră ardeleni dacă s’arii emancipa odată de sub jugulă ideiloră feudalistice celă puținii pre câtă timpu făcu săpături în amfiteatrulă dela Sarmisege- tusa și studiază cultulu lui Mithras și alu numeroseloră divi- nități etnice din Dacia. în cestiunea naționalității nostre scriitorii din clasa celoră caracterisați mai în susă se încurcă și mai înfricoșată. Despre originea poporului română curată s’aă amestecată, latină ori dacă, ori slavă voră se judece omeni carii saă nu cunoscă nimică din limba nostră, saă o cunoscă numai pe câtă voră fi învețată câteva cuvinte în vre-ună sată undeva. EI nu sciă nici atâta, că dilele septămânei portă la noi numele di- vinitățiloră Romei. EI n’aă făcută nici ună studiă compa- rativă între mitologia ethnică și între credințele poporului nostru, numite superstițiuni, care înse tote suntă resturi din religiunea etnică, unele conservate întocma, altele transformatej în personage creștinesc!. Așa de esemplu poporală română în locă de Jupiter tonans, are_ acum pe s. Ilie, în locă de Neptună corabierii adoră pe sf. Nicolae. Nici o femeie adevărată română nu vei afla, care se nu scie de Sânta Vinere, și biserica Sânta Vineri dela Bucuresci este cea mai bine cercetată de cătră femei. Lui Marș îi este sacră sera de Marți, pentru-că Marțolea este resbunătoriă. Serbarea Joiloră dintre Pasci și Rusalii nici pănă în diua de astădi nu s’aă putută cassa în tote regiunile locuite de români. Mulțime de serbători românesc! suntă identice în scopă și în anotimpă cu cele ethnice de înainte cu ddue mii de ani. Cele mai multe datine, cerimonii, superstițiuni pe care le vedemă observate cu rigore Ia nasceri, la nunte, la îngropăciuni și după aceea la pomeni altele la secerișă, tomna la culesă de vii, le aflămă observate așa precumă se citescă în scriitorii Romei*). Și ce suntă iconele în casa sătenulul română cu câtă mai vechi cu atâtă mai sacre, decâtă ceea-ce aă fostă în mii *) Vedi cultulu păgânii și creștinii de Dr. At. M. Marienescu Tom. I. Serbătorile și datinele române vechi. Bucuresci 1884, Vedi și colecțiunea lui G. Dem. Teodorescu, Bucuresci 1885. ’ 296 '41 de ani. Lares et senates în totă viața religiosă a locuitoriloră Italiei și preste totă al gintel latine pănă la pătrunderea chris- tianismulul printre poporă. Se’șl ia ostenelă archiologii germani, maghiari și orl-carl alții ca se studieze viața femeii antice din lumea latină așa precurmi să presentă ca în scriitorii clasici într’o miie de ani pănă a nu fi alterată prin popore asiatice și africane, se afle cu ce se ocupa ea în casă, pentru-ce mergea ea cu daruri, cândă la templulă Junonel, candu la alu Venerei, și alteori la ală Cerere!. Se întrebe mai de parte, care era eminentă vocațiune religiosă a virgineloru Vestale și ce representa di- vinitatea Vesta. Se între apoi în casa modestă a femeii române din ori- care parte a Daciei și dacă ea va voi se stea de vorbă cu streinulă, se întrebe ce însemnedă mersulă la biserică în haine curate, odată cu prescura și cu faclia, alteori cu părăstasă, în cașuri anumite cu coliva, în Sâmbăta morțiloră cu prinose s’aă cu câteva pâni, cu vină și cu temeia, pe care cine nu o avea o suplinea cu farina sărată; mola, salsalitant, qui Ihura non habent, are undeva Plinius. Tote acestea și forte multe alte acțiuni rituale le-aă avută ipoporele latine înainte cu doue mii de ani, le aă și românii astădl, după doue mii de ani. Societatea archeologică din Deva și cea archeologică din Temișora voră face fdrte bine dacă pre lângă marea ostenelă ceși pună la descoperirea monumenteloră morte, nu’și voră pregeta se’șl împarță activitatea examinândă și monumentele vil, pe care le aă cu sutele de mii împregiurulă loră și în ace- leași regiuni în care se află și dânșii. După-ce înse noi scimă cu toții, că este nespusă de greu, ca neromânii se câștige încrederea femeii române, s’ar cuveni ca în cașuri anumite se venimă noi în ajutoriă barbațiloră cari caută informațiunl în interesulă sciințel, eară nu alte interese străine de sciință. M’amă simțită obligată a reflecta cu acdstă ocasiune, deși forte pe scurtă, la cele ce se întemplă pe acestă pămentă clasică în interesulă sciințel, cu scopă precumă credă eu, ca 297 se potă omenii face comparațiune intre civilisațiunea antică și între cea modernă; între cultura lumei latine de odinidră, și între selbătăcia care a urmată în loculă aceleia. Ară fi mai remasă ca se atingă ceva și despre portulu românescă; în punctulă acesta înse ne aă preocupată secsulă femeescu spre bucuria ndstră și spre mare onore a d-loră, care mie mi-a remasu ca se depună acelea spre vedere o scenă de pre columna lui Traiană, din care putemă cunosce unele porturi de înainte cu 1800 de ani. Eară după acestea declară ședința adunării generale des- chisă spre a trece la lucrările prevădute în programă. 16 Augustă n. 1891. George Barițiă. BIBLIOGRAFIA. Trei Suveniri, de Constantinii de Stamati Ciurea, membru alu in- stitutului literară din Parisu, ală institutului de bele arte din Viena si alu institutului sciențific din Moscva. Cernăuță, tip. Silvestru M. Andrievici. Cursu practicii de Aritmetică, pentru școlele poporale române, întocmită de prot'. Arseniă Vlaicu, partea I și a 11, pentru anii I, II, III și alu IV de școla. Editura libr. N. Ciurcu, Brașovu. PARTEA OFICIALA. Nr. 350/1891. Procesu verbalii ||| alu comitetului Asociățiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, luatu în ședința dela 5 Septemvre n. 1891. Președinte: G. Barițiă. Membrii presențl: loanu Hannia, I. St. Șuhițiă, Parteniă Cosma, I. V. Russu, Ioană Papiă, I. G. Popă, L. Simonescu, I. Crețu, N. Togană, Gerasimă Candrea. Secretară: Dr. I. Crișiană. Nr. 125. Președintele, dlă G. Barițiă, bineventâză pe nou alesulu membru ală comitetului în loculu dlui Elia Măcellariu re- posată în decursulă anului, pe dlă I. Papiă. — Spre șciință. 298 Nr. 126. Dlu loanu Popescu directorii alu școlei civile dwțB fete cu internată a Asociațiunii prin hârtia dto 7 Iulie a. c. Nr. 85, ^1 prin care a subșternută spre censurare rațiociniulă școlei pentru j ■ anulă scol. 1890/91 cere să fiă dispensată dela purtarea maî departe a I oficiului de directorii, respective să i se primescă demisiunea din 1 postulă de directoră, cu care a fostă onorată. (Ex. Nr. 217/1891). | — Se primesce demisiunea dlui Ioană Popescu din postulă de directoră dela școla Asociațiunii, esprimându-i-se recunoscința comitetului pentru serviciile prestate, ear cu purtarea mai departe | a numitului oficiă de directoră se încredințeză în modă provisoră î secretară II ală Asociațiunii, dlă Dr. I. Crișană. Totă odată se 1 liotăresce să se facă pașii de lipsă pentru dobândirea dreptului de publicitate pentru școla Asociațiunii, după-ce s’a satisfăcută §-lui 103 art. de lege XXXVIII din 1868. Nr. 127. losifă Schiopulă, studentă de clasa V. gimnasială în Blajă și stipendiată ală Asociațiunii transilvane, îșî justifică spo- rulă făcută în studii în periodulă din urmă ală anului scol. 1890/1 (Ex Nr. 221/1891). — Spre sciință. Nr. 128. Direcțiunea despărțământului XXXII (D.-Sânt-Mărtină) ală Asociațiunii transilvane prin hârt'a dto 9 Iulie a. c. subșterne spre revisuire protocolulă subcomitetului respectivă dela 8 Iulie a. c. Din protocolulă subșternută se vede : a) că s’aă dispusă cele de lipsă pentru a se procura sigilulă trebuinciosă; b) că s’aă luată măsurile de lipsă pentru incassarea restanțiiloră; c) subcomitetulă va stărui pe lângă adunarea generală a des- părțământului, ca banii întrați din taxe dela membrii ajutători, din contribuiri benevole și din venitulă eventualeloră petreceri să se potă întrebuința pentru acoperirea trebuințeloră despărțementului; în special se voră crea din acei bani 2 premii de câte 1 # pentru învățătorii din despărțămentă, cari voră arăta mai mare progresă în poinărită, în împletitulă cu paie, cu nuiele și papură, ear 5 fi. v. a. se prelimineză pentru anulă viitoră ca spese de biroă; d) s’a luată inițiativa pentru arangiarea unei petreceri cu ocasiunea adunării generale a despărțământului, care se va țîne în Cetate-de-baltă la 2 Augustă a. c.; e) comitetulă centrală e rugată a le trimite mai multe esem- plare din statutele și regulamentele Asociațiunii. (Ex. Nr. 224/1891). — Cuprinsulă protocolului subșternută servesce spre sciință cu aceea, că tipăriturile cerute li s’au trimisă încă la 13 Iulie a. c. Nr. 129. Direcțiunea despărțementului XVII (Dejă) ală Aso- ciațiunii transilvane prin hârtia dto (> Iulie a. c. Nr. 34 subșterne spre revisuire protocolulă adunării generale a despărțementului, ținută în Dejă la 6 Iulie a. c, dimpreună cu adusele lui și cu suma de 101 fl. taxe întrate dela membri ordinari și ajutători. 2‘JU Din protocolulu subșternută se vede: a) s’a cetitu raportulă generală ală subcomitetului și s’a luată spre sciință; b) s’a distribuită 2 premii de câte 10 fl. unulă lui Ioană Floriană, îuvețăcelă de teinplârie, și altulă lui Michailă Popă, înve- țăcelă de cismărie, ambii de nascere din raională despărțământului; c) s’a hotărîtă să se solvescă secretarului restulă de 12 fl. din remunerațiunea de 20 fl., ce i s’a votată la anulă 1888 pentru purtarea protocoleloră etc.; d) atâtă premiile de mai susă câtă și restulă din remunerațiunea secretarului se voru acoperi din venitulă balului, ce se arangieză; e) s’a stabilită statutele bibliotecei poporale române din Dejă; /) se reconstitue subcomitetulu, aleși fiindă: 1. Directoră : dl- August. Muntenă; 2. Membrii în subcomitetă : d-nii Gabrielă Mană, I. Vele, Dr. Teodoră Mihali, Teod. Hermană, G. Gradovici, Alex. Cheresteșă; 3. membrii suplenți în subcomitetă: j d-niî I. Goronă, Floriană Hatoșă, I. Cherecheșă și Petru Mureșană; g) s’a decisă, ca la adunarea generală a Asociațiunii, ce se va țîne în estu-ană îu Hațegă, să mergă cine pote, fiindă priviți j ca mandatari ai despărțământului; 3 h) s’a decisă, ca despărțemintele Asociațiunii din vecinătate j să-și trimită representanții loră la adunările generale ale desparte- 1 minteloră. (Ex. Nr. 225/1891). 1 — Se adeveresce primirea sumei 101 fl. întrate din taxe de pe la membrii vechi și noi din despărțementă. Suma întrată s’a transpusă la cassa Asociațiunii spre contare în regulă; membrii noi voră primi diploma în sensulă statuteloră. Cuprinsnlă protocolului subșternută servesce spre sciință. Nr. 130. Dlă Mihailă Andreica din Câmpeni prin hârtia sa dto 30 Iunie a. c., respundendă la hârtia acestui comitetă dto 27 Aprilie a. c. Nr. 134, în care i s’a cerută părerea în causa vinderii realitățiloră din lăsământulă fericițiloră Avramă și Ioană lancu din comuna Vidra de susă și a ofertului de 2500 fl. făcută pentru obți- nerea numiteloră realități de dlă losifă Gomboșă, învețătoră în Vidra de susă, arată, că fiindă la fața locului în Vidra a aflată, că casa e în stare bună dar părăsită, ca ori-ce casă nelocuită; mora . e atâtă de ruinată, încâtă numai din fundamentă s’ară mai pute repara; parcelele de pămentă, în deosebi cele din lăsământulă fe- ricitului Avramă lancu, ne fiindă bine îngrigite, s’aă cam sălbătăcită: arată în fine, că mai mulți locuitori din partea locului și-aă expri- mată dorința de a reflecta la realitățile de sub întrebare și aă promisă, că ’și voră face ofertele loră la acestă comitetă. Părerea dlui Andreica e, că și dacă voră întră oferte cu prețuri chiară mai mari de 2500 fl. să nu se încheie contractă înainte de a fi între- bată primulă oferentă, dlă losifă Gomboșă, care probabilă asemenea 300 va oferi prețuri maî mari. Pentru casulă. că n’ară întră alte ofertej dlu Andreica e de părere, că s’ară pute primi ofertulă dlui Gomboșu, s’au apoi să se stipuleze condițiunile trebuinciose și să se vândă realitățile desă numite pe calea licitațiunii, de-ocamdată numai cele din lăsămentulă după fericitulu Avramii lancu. în legătură se presentă hârtia dto 14 Iulie a. c. a dloru loanu lancu, preoții în Vidra de susu și Avramă lancu, servitoră de pădure totu în Vidra de susu, în care, 'ca de aprope înrudiți cu fericițil Avramă și Ioană lancu, își exprimă dorința de a cum- păra mai alesă realitățile din lăsămentulă după Avramă lancu. oferindă pentru acelea suma de 2000 fl. eră pentru casă, dreptă chiriă anuală suma de 20 ti.; acesta din urmă însă numai pentru casulă, când nu s’ară afla alți chiriași. Pentru casulă, când comitetulă nu ar fi aplicată a le vinde numai numita parte a realitățiloră. susă muniții domni oferă pentru tote realitățile suma de 3500 ti. eră pentru casă totă suma de mai susă. Domnii oferenți pună comitetului în vedere o sumă și mai mare de 3500 fi. pentru casulă, cândă s’ar găsi cineva, care să ofere mai multă, fiindă gata chiară la jertfe numai să nu trecă averea de sub întrebare în mâni streine, și speră, că între oferenți egali li se va da denșiloră întăiătate. Ce privesce plătirea sumei oferite, numiții domni ceră favo- rulă de a pute solvi la încheierea contractului numai a patra parte din prețulă oferită eră restulă a-’lă pute plăti în 3 rate egale anuale. Pentru casulă, când favorulă cerută nu li s’ar pute acorda, oferenții voră căuta a plăti prețulă întregă la încheerea contractului. (Ex. Nr. 210 și 233/1891). — Realitățile de sub întrebare se voră vinde pe calea lici- tațiunii publice cu reservarea dreptului de aprobare ală comitetului. Dreptă preță de eschiămare se ia ofertulă domniloră lancu și anume: a) numai pentru realitățile din lăsămentulă lui Avramă lancu suma de 2000 ti. b) pentru realitățile din ambele lăsăminte suma de 3500 fl. Dreptă preță de eschiemare pentru închinarea casei din lă- sămentulă lui Avramă lancu se ia suma de 30 fl. Vadiulă de 10%, ce este a se depune, se va socoti în rata ultimă. Achitarea are se urmeze în 4 rate, și anume: rata I-a la 15 dile dela aprobare, rata a II a la x/₂ de ană dela cea dintâiă și așa mai de parte totă la l/₂ de ană cu 6% interese. De comisară la licitațiune se numesce dlă Michailă Andreica. Nr. 131. Direcțiunea despărțementului IX (Oreștie) ală Asocia- țiunii transilvane prin hârtia dto 1 Iulie a. c. subșterne spre revisuire protocolulă subcomitetului dto 12 Iunie a. c. notificândă, că adunarea generală a despărțementului a fostă conchiămată pe 14/2G Iulie a. c. 301 Din protocolulu subșternută se vede: a) că institutulă de credită „Ardeleana¹¹ din Orăstie a donații despărțementului pentru trebuințele locale suma de 100 fl.; b) că adunarea generală a despărțementului va fi rugată a încuviința, ca din suma de mai susti să se creeze 3 premii de câte 20 și 10 franci: unulii pentru acelu pomologii din comuna, unde se va țîne adunarea generală, care va fi sădită cu succesă mai mulți altoi în anulu respectivă; altulă pentru cea mai frumosă țesetură din cânepă ori lână produsă în sată și ală 3-lea pentru cea mai frumosă grădină de legumi din satăț în fine totă din suma de 100 fl. să se creeze ună premiă de 60 franci pentru cea mai bună colecție de poesii poporale, culese pe teritorulă despărțământului; c) publiculă din cercă a fostă Invitată prin ună apelă să participe în numeră câtă mai mare la adunarea generală; d) loculă pentru proxima adunare generală va fi, cu apro- barea adunării generale, comuna Romosă. (Ex. Nr. 236/1891). — Cuprinsulă protocolului subșternută servesce spre șciință. Nr. 132. Cassarulă Asociațiunii, dlă G. Candrea, urmândă în tocma conclusului acestui comitetă din ședința dela 20 Innie a. c. Nr. prot. 96, presentă ună preliminară de spese în suma de 255 fl. 98 cr. pregătită de dlă arcbictectă G. Maetz și altulă în suma de 161 fl. pregătită de dlă Nerlinger, pentru adaptarea unei spălătorii în edificiulă Asociațiunii, strada morii Nr. 8 (Ex. Nr. 239/1891). — Cassarulă Asociațiunii, dlă G. Candrea, se autoriseză a pune la cale adaptarea spălătoriei între marginile preliminarului pregă- tită de dlă Nerlinger. Nr. 133. Direcțiunea despărțementului VII (Hațegă) ală Aso- ciațiunii transilvane, prin hârtia dto 16 luliu a. c., subșterne spre revisuire protocolulă adunării generale a despărțementului dela 13 Iulie a. c. Din protocolulă subșternută se vede: a) că adunarea își esprimă prin sculare condolența față cu regretabilulă casă de morte ală fericitului Ioană Rațu, protopres- biteră și directoră ală despărțementului; b) ca președinte ad hoc s’a alesă dlă Avelă Popă Bociată, proto- popii în Grădisce, ear notară N. Trimbițoiă, învețătoră în Gradisce; c) că s’a alesă directoră, în loculă fericitului Ioană Rațiă, dnulă Ioană lanza, vicară în Hațegă, er’ membru în subcomitetă, în loculă dlui I. lanza, dnulă Paulă Oltenă, învețătoră în Hațegă; d) că s’a înscrisă membru ordinară ală Asociațiunii, solvindă taxa prescrisă, dnulă Ambrosiă Bârsană, primară în Hațegă. (Ex. Nr. 240/1891). — Cuprinsulă protocolului subșternută servesce spre șciință cuitându-se primirea sumei de 6 fl. v, a,, care s’a transpusă la cassă spre contare în regulă. Nr. 134. Dliî Alexandru Bohățelă prin hârtia dto 15 Iulie a. c3 încunoscințeză, comitetulă ca pentru pertractarea remasului după fericitulă Ladislaă Vajda, care a testată și Asociațiunii unii legații dea 200 fl. v. a., s’a defiptu terminulă pe 28 Iulie a. c. (Ex. Nr. 243/1891)^ — Spre sciință cu aceea, că pe cale presidială a fostu plenipoten- țatu dlu Alexandru Bohățelu a representa Âsociațiunea în causa acesta. Nr. 135. înaltulă ministeriu reg. ung. de comerciă, prin hârtia dto 25 Iunie a. c. Nr. 36506, încunosciințeză comitetulă pe calea oficiului de vice-comite alu comitatului Sibiiului, că înaltă același a luatu la cunoscință cele raportate de comitetu în causa lăsămentului după fericitulii Gregoriă Hangea din Maierii, impu- nendă-i a purta evidența recerută despre acestu lăsămentă, eră după licuidarea lui a-i face raportă inmediatu. (Ex. Nr. 248/1891). Nr. 136. Direcțiunea despărțementului XXIX (Mediașu) alu Asociațiunii transilvane subșterne spre revisuire protocolulu adu- nării generale a despărțementului dela 2 Iunie a. c. Din protocolulu subșternută se vede: a) că s’a încassată dela membri suina de 178 fl. și s’aă făcută înscrieri noue; b) că proxima adunare generală se va ține în Bertană; ter- minulu s’a defiptă pe a 3 a di de .Rusalii 1892; c) ca delegați la adunarea generală din Hațegă aă fostă aleși domnii Ioană Moldovanu protopopă, Ioană Chendi administrat, pro- topopescu și Dionisiu Romană candidată de advocată, cari aă fostă împuterniciți a invita adunarea generală din anulă 1892 saă 1893 a Asociațiunii în Mediașă, dacă se voră fi convinsă că asemenea lucru ară fi cu putință; d) că dnulă Popescu Pavelă preotă în Borta a ținută ună discursă „despre conlucrarea tuturoru în concordie¹¹, dlă Dionisiu Romană altulă despre tema: „Ce deosebire este între donațiunc și testamentă; de câte soiuri e testamentulă, și în deosebi care sântă recerințele formale ale testamentului" ?; în fine d-lă Ioană Moldovană, directoră, cetesce o disertatiune: „Despre femeea română". (Exh. Nr. 249/1891). — Cuprinsulă protocolului subșternută servesce spre sciință. Nr. 137. Dlă Dr. Const. Moisilă din Năseudă prin hârtia dto 18 Iulie a. c. Nr. 1. încunosciințeză comitetulă, că pentru reorga- nisarea despărțementului Năseudă adunarea generală a despărțemen- tului Năseudă a fostă convocată pe 2 Augustă a. c. (Ex. Nr. 253/1891). — Spre sciință. Nr. 138. Dlă Alexandru Popă, învețătoră în Hesdate, cere ună ajutoră pentru a pute învăța vre-ună instrumentă musicalu. (Ex. Nr. 254/1891). — Nedispunendă Âsociațiunea de mijldce cu asemenea me- nițiune, cerere! învățătorului Alexandru Popă nu se pdte satisface. 303 Nr. 139. G. Vătășană abiturientu gimn. și fostă stipendistu alu Asociațiunii mulțumesce pentru stipendiulă avuții. (Ex. Nr. 260/1891). — Spre sciință. Nr. 140. Direcțiunea institutului de creditu și economii „ Albina“ din Sibiiu prin hârtia dto 28 Iulie a. c. Nr. 17355 ne transmite estrasulă contului nostru curentă încheiată cu 30 luniă a. c. cu ună saldă de 1232 fl. 60 cr. în favorulă Asociațiunii, dimpreună cu listele de contribuire în favorulă scolei civile de fete pe semestrulă I ală a. c. (Exh. Nr. 268/1891). — Estrasulă contocurentului se transpune cassarului spre a-’lă asemăna cu cărțile Asociațiunii și a raporta comitetului despre starea lucrului. Listele de contribuire se voră publica în organulă Asociațiunii. Nr. 141. Nistoră Gândea din Sărata, comitatulă Făgărașului, cere ună ajutoră pe sema fiiului seu Dumitru, stud. de clasa III gimn. în Brașovă. (Ex. Nr. 28o/1891). — Detentele se aviseză la concursulă, ce se va escrie. Nr. 142. Mihailă Mureșană stud. de clasa II gimn. în Gherla orfană de ambii părinți, cere ună stipendiu să-și potă continua stu- diile. (Ex. Nr. 282/1891). ■— Detentele se aviseza la concursulă, ce se va escrie. Nr. 143. Direcțiunea despărțământului nou înființată XXVIII (Agnita) prin hârtia dto 28 Iulie a. c. Nr. 5 subșterne spre revi- snire procesulă verbalu ală adunării constituante dela 23 Iunie a. c. și ală primei adunări generale dto Rodbavă 19 Iulie a. c. dim- preună și suma de 65 fl. 60 cr. taxe intrate dela membri. I Din procesulă verbală ală adunării constituante se vede: 1 a) că după constituirea provisorică s’aă făcută mai multe înscrieri de membri; 6) că s’a organisată despărțăinentulă, alegendu-se directoră Dlă Sabină Diso protopopă; notară dlă Daniilă Constantinescu preotă, cassariă dlă loachimă Dărăă preotă, membri în subcomitetă domnii: loanu Cocoșă preotă, Ioană Răgnelă preotă, George Răgnelă în- vețătoră, Ioană lenciu economă, Moise Dârlogea notară, Emiliu | Mandocea învătătoră. ’ ' - i c) s’a decisu, ca proxima adunare gwnerală sa se țîna în Rotbavu J la 19 Iulie a. c. , Din procesulă adunării generale dela 19 Iulie a. c. se vede: a) că s’aă făcută înscrieri de membri, încassându-se suma de 65 fl. 60 cr. b) că biroulă a fostă însărcinată cu incassarea taxeloră restante; c) statorirea budgetului pro 1892 s’a amânată pănă la proxima adunare, oferindă directorulă a purta eventualele spese pănă atunci din ală seu; 304 d) subcomitetulu a primiți! însărcinarea se institue agenturii! comunale în conformitate cu regulamentulu; 3 e) s’a decișii, că dacă pentru proxima adunare generală ni» se va însinua nimenea dintre membrii cu vre-ună operații, subco- mitetulu să fiă îndatorată a se presenta cu unulă; f) proxima adunare se va țîne la 29 Septemvre a. c. în comuna Calboră. (Ex. Nr. 283/1891). — Cuprinsulă protocoleloră subșternute se ia cu aprobare și cu mulțumire la cunoștință. Primirea sumei de 65 fi. 60 cr. se cuiteză; suma însăși a foștii transpusă la cassă spre contare în regulă. Membrii noi voru primi diploma fără amânare. Nr. 144. loanu Rațiă, abiturientă gimnas. și fostu stipen- distă alu Asociațiunii multumesce pentru stipendiulu avuții. (Exh. Nr. 261 și 286/Î891). — Spre sciință. Stipendiulu de 50 fi. pe anu din fundațiunea Dobâca, pe care l-a folosită pănă la finea anului scol. 1890/1 Ioană Rațiu, fiindă menită pentru studenți dela gimnasiă, se declară vacantă, er’ pentru conferirea lui se escrie concursă. Nr. 145. Tinerulă Teodoră Beșteleu, faură, mulțumindă pentru ajutorulă avută de 25 fl. în timpulă câtă a fostă ’la învățătură, cere să i-se libereze rata I pro anulă curentă, deși a fostă eli- berată ca calfă deja în Aprilie a. c. (Ex, Nr. 259/1891). — Urmândă usului din trecută, cererea lui Teodoră Beșteleu se încuviințeză în vederea că a fostă 4 luni din anulă curentă la învățătură, și i se libereză rata primă cu 12 fl. 50 cr.; ajutorulă de 25 fl. folosită de T. Beșteleu se declară cu 1 Iulie a. c. vacantă, pentru conferirea Iui se escrie concursă. Nr. 146. Pavelă Cotețiă din Finteușulă mare, stud. de cl. IV. gimn. în Baia-mare, orfană de ambii părinți cere ună stipendiă baremi de 100 fl. spre a-’și putea continua studiile (Ex. Nr. 288/1891). — Petentele se aviseză la concursulă ce se va escrie. Nr. 147. Dlă Vasile Oltenă, cassarulă despărțementului XX. (Blajă) subșterne suma de 124 fl. taxe dela membrii vechi și noi, ce- rendă ca membriloră să se extradee diploma. (Ex. Nr. 289/1891). — Suma de 124 fl. s’a primită și transpusă la cassa Aso- ciațiunii spre contare în regulă, ceea-ce prin acesta se constată. Membrii noi voră primi în curendă diploma. Nr. 148. Dlă Dr. Ludovică Meheșă, vrândă a înplini ultima voință a fericitului său socru, a dlui Simeonă Mangiuca, fostă ad- vocată și membru ală academiei române în Bucuresci, transpune pe sema bibliotecii Asociațiunii, pe lângă consemnare, întrega bi- bliotecă a acestui din urmă, constătătore din 486 opuri în 728 to- muri. (Ex. Nr. 290/1891). — Se cuiteză cu mulțumită și recunoștință primirea cărțiloră donate și bibliotecarulă primesce însărcinarea a le încorpora la biblioteca Asociațiunii. 305 Nr. 149. Direcțiunea despărțementului XXI (Năseudă) prin hârtia dto 4 Augustu a. c. Nr. 3 șubșterne spre revisuire proto- colulu adunării generale pentru reorganisarea despărțământului dela 2 Augustu a. c. dimpreună și suma de 43 fl. 50 cr. taxe dela membri vechi și noi, cerendă a se lua la cunoscință reorganisarea despărțementului, a se trimite membriloru noi diploma și a se trimite direcțiunii exemplare din statutele și regulamentele Asociațiunii, apei tipărituri: dechiarațiuni și registre pentru membri. Din protocolulu substernutu se vede; a) că după constituirea provisoră s’au făcută inscrieri de membri noi, stabilindu-se lista tuturoru membriloru din despărțemântă; b) s’a stabilitu consemnarea comuneloră, care compună teri- torulii acelui despărțementu-, c) urmându la ordine reorganisarea despărțementului, la pro- punerea unei comisiuni de candidare se alegri: Directoră: dlU Dr. Constantinii Moisilă, secretarii: dlu Gregoriă Pletosă, casariii: dlu Octavianii Barițiă, controlorii: dlu Gavrilă Scridonii; membri în subcomitetă: domnii loanii Ciocanii, MichaiIii Făgărașanu, Petru Vertică, Gerasimu Domide, Dr. Pavelă Tancu și Ioană larda; d) s’a decisă a se trimite pe la preoții locali din comunele aparținetore despărțementului liste și dechiarațiuni pentru inscrierea de membri; e) defigerea locului unde și a timpului cândă să se țină proxima adunare se încrede subcomitetului. (Ex. Nr. 292/1891). — Se adeveresce primirea sumei de 43 11. 50 cr., care sumă s’a transpusă la cassa Asociațiunii spre contare în regulă. Membrii noi voră primi diploma fără amânare. Reorganisarea despărțământului se ia cu aprobare și cu mul- țumire la cunoscință, de asemenea și întregă cuprinsulă protocolului subșternută. Tipăriturile cerute se voră trimite la adresa direcțiunii. Nr. 150. Direcțiunea nouîuființatului despărțemântă XXIV (M. Oșorheiă) prin hârtia dto 5 Augustă a. c. Nr. 4 șubșterne spre revisuire protocolulă adunării constituante ținute în comuna Bandulă de câmpie la 1 Augustă a. c. dimpreună și suma de 42 fl. taxe intrate dela membri. Din protocolulă subșternută se vede: a) că după constituirea provisoră s’aă făcută înscrieri de membri, încassându-se dela membri ordinari suma de 42 fl. eră dela membri ajutători suma de 14 fl. 63 cr.; b) s’aă alesă: directoră dlă Basiliă Hossu protopopă; membri în subcomitetu: dnii Nicolaă Maneguță protopopă, Maximiliană Codarcea administr. protop., Petru Pipoșă jude de tablă, Ioană Mânu proprietară, Ioană Pantea preotă, Filipă Popă preotă; 20 306 e) ca delegați pentru adunarea generală din Hațegu s’au acla- ; mată dnii: Maximiliană Codarcea și Petru Pipoșă; ' d) fixarea locului și a timpului pentru proxima adunare a -1 despărțământului se încrede subcomitetului. în comitivă se cere pe lângă cuitarea sumei de 42 fl. încu- ș viințarea, ca suma de 14 fl. 63 cr. Intrată dela membrii ajutători să potă fi folosită pentru trebuințele despărțementului. Totu în numita hârtie se arată, că constituindu-se comitetulu, s’au alesu cassaru: dlu N. Maneguțiă, controlorii: dlu P. Pipoșu er actuară: dlu loanu Pantea. (Ex. Nr. 295/1891). Se adeveresce primirea sumei de fl. 42 v. a., care sumă s’a transpusă la cassa Asociațiunii spre contare în regulă. Reorganisarea despărțământului se ia cu aprobare și cu mulțumire la cunoștință. Reținerea sumei de 14 fl. 63 cr. pentru acoperirea trebuințeloră des- părțământului'se încuviințeză cu adausulă, ca prin pregătirea la timpulă seu a unui budgetu să se facă evidentă modulă, cumă se folosescă banii reținuți. Cuprinsulă protocolului și ală hârtiei di- recționale servesce spre sciință, cu adausulă, că membrii noi voru primi fără amânare diploma. Nr. 151. Dlă Ioană Hățeganu v. protopopă în Dergea, însăr- cinată din partea acestui comitetă cu datulă 30 Maiă a. c. sub Nr 149 cu conducerea lucrăriloră pentru organisarea nouînfiin- țatului despărțăinântă XIX (Ciachi-Gârbeu), subșterne prin hârtia dto 5 Augustă a. c. protocolulă adunării constituante dela 1 Augustă a. c. dimpreună și suma de 16 fl. taxe dela membri ajutători. în hârtia sa dlă protopopă Hățeganu arată, că, pe lângă totă ostenela ce și-a dată, abia i-a succesă a întruni la adunarea con- stituantă cațiva inteligenți și omeni din poporă, dintre cari nici unulă nu e membru ordinară ală Asociațiunii; dintre cei de față s’aă făcută mai mulți inși membri ajutători, și ca să se facă ceva s’a pășită cu aceștia la constituire. Dlă protopopă cere să se aprobe escepționalminte lucrulă sevirșită și dânșii voră contribui pe alte căi la înaintarea scopuriloră Asociațiunii. Pentru casulă, cândă aprobarea cerută nu s’ară putea da, atunci despărțementulă de sub întrebare ară fi să se descompună, trecendă comunele din cer- culă pretorială Ciachi-Gărbeu la despărțementulă Dejului er’ cele din cerculă Almașului la Clujă. Dlă Hățeganu cere în fine ca pentru casulă cândă nu s’ar aproba lucrarea loră, să li se retrimită suma de 16 fl. spre a o administra la cassele despărțementeloră la care voiă fi adauși. Din protocolulă subșternută se vede: a) că după constituirea provisoră și după înscrierea de membri s’a pusă la ordine organisarea și s’aă alesă: Directorii: dlă I. Hățeganu v. protopopă; membrii în subco- mitetă; dnii: Vasiliă Popă, Elia Șerbană, Stefanu Bustică, Gregoriă Crăciunașă preoți, Ioană Șandoră și Nicolaă Patiu; er suplenți: 307 Zacharia Cost,ea, docenții, Zacbaria Mureșană docenții, toți membri ajutători ai Asociațiunii; b) că adunarea presentă va fi a se considera ca adunare ge- nerală pro 1891. c) că proxima adunare pro 1892 se va țîne în Ciachi-Gârbău; d) că centralii despărțementului va fi Ciachi-Gârbău; e) propunerea făcută referitorii la întemeerea unui museu archeo- logicu scientifică în despărțementă, pe ală cărui teritoriu zăcu multe ruine de pe timpulu Romaniloru, se va desbate în adunarea din 1892; f) se recomândă spre a fi ajutorată Nicolae Magdașă, mese- riașii în Dejă, care arii fi petiționată acumu a treia oră ca să fiă ajutoratii. (Ex. 296/1891). — împărtășirile făcute de dlu loanu Hățegană cu respectă la starea despărțementului XIX. (Ciachi-Gârbău) se iaă la cunoscință. Constituirea, neîntrunindă condițiunile cuprinse în §-fulă 14 din „Regularea mijloceloră etc“, de vreme ce nici unulă dintre cei aleși în subcomitete nu e provedută cu diploma de membru ală Asocia- țiunii, nu se pote aproba; dlă vice-protopopă Ioană Hățegană să fiă rugată a face totă posibilulă pănă la proxima adunare, ce s’a proiectată, ca atunci să se potă face constituirea în conformitate cu prescrisele regulamentului. Pentru casulă, cândă nici la acesta adunare nu s’ară pute face o constituire corespundătore, despărțementulă de sub întrebare se va desființa și comunele aparținetore se voră alătura la alte despărțeminte. Detentele pentru ună ajutoră Nicolae Magdașă se aviseză la concursulă ce se va escrie. Nr. 152. Societatea studențiloră români diu Anvers urmându în tocmai hotărîrei luate în Noemvrie anulă trecută de cuprinsulă, de a transpune banii ce întră din cuotisațiunile membriloră sei la finea fiă-cărui ană de activitate acestui comitetă spre ai folosi spre scopurile Asociațiunii, ne-a trimisă suma de franci 181 (84 fl. 80 cr.), cerendu cuitarea primirii. (Ex. Nr. 297/1891). — Spre șciință cu aceea, că pe cale presidială s’a cuitatu cu mulțumită suma trimisă. Nr. 153. Dlă Pompeiă Grigorița, când de profes. își între- gesce actulu, prin care a reflectată la postulă de învețătoră la școla Asociațiunii, pentru a cărui îndeplinire s’a fostă escrisă concursă, prin subșternerea documentului despre ocupațiunea sa în decursulu anului scol. 1890/91. (Ex. Nr. 299/1891). — Resolvită în ședința dela 3 Augustă 1891. Nr. 154. Direcțiunea despărțământului IX. (Oreștiă) prin hârtia dto 21 Iulie a. c. subșterne spre revisuire protocolulă subcomite- tului dela 12 Iulie a. c., protocolulă adunării generale dela 26 Iulie 20* 308 a. e. cu adusele lui, și în fine protocolulu subcomitetului dela 26 1 Iulie a. c. Din protocolulu subcomitetului dela 12 Iulie a. c. se vede: a) directorulă raporteza, ca s’au facutu tdte pregătirile de lipsă pentru adunarea generală a despărțământului; i 6) s’a decișii să se chieme luarea aminte a adunării generale i asupra acelui condușii alu comitetului centrală, în urma căruia j despărțămintele au să fiă representate la adunarea generală a Aso- ț ciațiunii celu puțînă prin câte 2 delegați; c) se primesce instituirea agenturiloru în comunele unde se țîne adunarea generală a despărțământului; pentru comuna Romosu s’au alesă domnii: L. Barciană, I. Vaidenă, I Fleșeră și G. Măriuță; d) se stabilesce raportulă generală ală subcomitetului cătră adunarea generală; e) s’a stabilită lista membriloră pe basa listei primite dela comitetulă centrală, cerendu-se dela cestă din urmă, că să ierte unora din membrii vechi restanțiile, cari nu din vina acestora aă resultată; f) s’a stabilită programa pentru adunarea generală. Din protocolulă adunării generale țînute în Orăștiă la 26 Iulie a. c. se vede: a) după deschidere s’a cetită raportulă generală ală subco- mitetului și s’a luată în generală spre sciință, rămânendă ca pro- punerile subcomitetului să se iee în specială desbatere; b) aă încursă 53 fi. taxe dela membri ordinari și 12 fl. taxe dela membrii ajutători; suma de 53 fl. s’a transpusă la cassa Aso- ciațiunii eră suma de 12 fi. s’a reținută pentru acoperirea trebuin- țeloră despărțământului; dimpreună cu cei 53 fi. s’aă transpusă la cassa Asociățiunii și suma de 38 fl. taxe intrate dela adunarea din 14 Decembre 1890 încoce; c) urmândă desbaterea asupra propuneriloră cuprinse în ra- portulă generală s’a decisă: 1. adunarea generală își esprimă mulțumită sa dloră acționari ai institutului de credită „Ardelena⁴' pentru darulă de 100 fl. pe sema despărțământului; 2 din suma de 100 fi. se creeză 4 categorii de premii: a) unulă de 20 franci și unulă de 10 franci pentru acei locuitori din comuna, unde se va țîne proxima adunare a despărțământului, cari voră avea cei mai mulți altoi sădiți de ună ană și prinși; b) unulă de 20 franci și unulă de 10 franci pentru cele mai frumdse grădini de legumi din aceeși comună; c) unulă de 20 franci și unulă de 10 franci pentru cele mai frumdse țesături din lînă seu cânepă produse în comună, și în fine, d) ună premiu de 60 franci pentru cea mai bună colecție de poesii poporale, culese pe teritoriulă despărțământului și înaintate subcomitetului pănă la adunarea generală viitore; 30& e) subcomitetulă este autorisată a crea din mijlocele despăr- țământului premii potrivite pentru ținerea de disertațiuni populare cu privire la objectele, pentru care s’au decisă premiile de mai susu; f) despărțementulu va fi representată la adunarea generală a Asociațiunii în Hațegu prin dnii L. Barcianu și loanii Boteanii; g) proxima adunare generală se va țînea în comuna Romosă, remânândă ca subcomitetulu să fixeze timpulu ținerii, h) se reconstitue despărțementulu, alegându-se directorii: dlu Dr. I. Mihu, membri în subcomitetii: dnii L. Barcianu, D. Davidu, N. Vladu, E. Popovici, A. Barcianii și P. Drăghici; i) se hotăresce ca încă de pe acumu să se institue în tote comunele aparținetore despărțementului agenturi; k) cetirea disertațiunii dlui D. Davidu: „despre modulă cuinii săntă a se cresce copiii dați la industriași ca învățăcei¹¹, fiindu timpulu înaintată să amână pănă la proxima adunare generală. Din protocolulă subcomitetului dela 26 Iulie a. c. se vede: a) că constituindu-se subcomitetulă, s’a alesă cassară dnulă A. Barciană, controloră dlă D. Davidă și actuară dlă P. Drăghici. (Ex. Nr. 300/1891). — Cuprinsulă protocolului subcomitetului dela 12 Iulie a. c. servesce spre sciință cu aceea, că acestă comitetă, avendă în vedere, că despărțementulă IX a fostă chemată numai de curendă la viață, | află a nu insista la încassarea cu ori-ce preță a taxeloră restante din anii de mai nainte, acesta și pentru cuvântulă, că direcțiunea acestui despărțemântă ne este destulă garanță, că pe viitoră nu se voră mai ivi cașuri de acestea. De asemenea se ia la cunnoscință cu aprobare cuprinsulă pro- tocolului adunării generale și ală subcomitetului dela 26 Iulie a. c. încuviințîndu-se premiile create și cuitându-se suma Intrată de-a dreptulă la cassa Asociațiunii, cu aceea, că membrii noi voră primi fără amânare diploma de membru. Nr. 155. Ioană Doliană învețăcelă de rotăriă în Gherla se rogă pentru ună ajutoră. (Ex. Nr. 302/1891. Potentele se aviseză la concursulă ce se va escrie. Nr. 156. Direcțiunea despărțementului XX (Blajă) prin hârtia dto 10 Augustă a. c. Nr. subșterne protocolulă adunării generale țînute în 1 Augustă a. c. Din protocolulă se vede: a) că la însărcinarea fostului directoră, a dlui L. Ciato, care ₍ s’a rugată a nu mai fi alesă în subcomitetă, adunarea a fostă des- ¹ chisă prin dlă I. Ghermană profesoră; b) că s’a cetită și luată spre sciință raportulă cassarului; c) că s’aă înscrisă 6 membri ordinari și 6 ajutători; d) că dlă L. Ciato s’a insinuată ca membru fundatoru, de- punândă suma de 10 fl. ca interese după taxa prescrisă de 200 fl.; 1 510 ! e) că urmândă la ordine reconstituirea despărțementului, la * propunerea comisiunei candidătdre s’au alesu: 4 Directoră: I. Ghermană profesorii; membrii în subcomitetă: $ dnii Vasile Oltenă advocată, Georgiu Vancea provisoră dominală, * Ioană F. Negruță profesoră prepar., Dr. Victoră Smigelschi pro- fesorii semin. și Dr. Augustină Bunea secretariă metropolitană, er’ ca suplenți dnii: Aronă Deacă profesoră gimn. și Gregoriă Ordace primariă; f) s’a decisă întemeerea unui fondă ală despărțementului, cu ajutorulă căruia să se urmărescă între marginile sale scopulă Asociațiunii; y) s’a decisă, ca adunarea generală proximă a Asociațiunii să fiă invitată a-’și țînea ședințele sale în Blajă: h) delegați la adunarea generală a Asociațiunii în Hațegă se alegă dnii: I. Ghermană și Dr. Vasiliă Hossu. (Ex. Nr. 306/1891). — Conclusele adunării generale a despărțementului XX (Blajă) reasumate la pt. a) b) și e) servescu spre sciință. Conclusulă dela pt. d) se ie spre sciință cu aceea, că dlă L. Ciato va pute primi diploma de membru fundatorii numai după ce va fi depusă taxa prescrisă în suma de 200 fl. Conclusulă dela pt. e) relativă la reconstituirea despărțementului se ia cu aprobare la cunoștință. Conclusulă dela pt. e) relativă la întemeerea unui fondă a despărțementului separată de fondulă Asociațiunii, avendă în vedere prescrisele §-lui 17 (lit. a) din Regularea mijldceloră, nu se pdte încuviința; subcomitetulă pdte însă în sensulă §. 27 din Regula- mentă să rețină din taxele intrate dela membrii ajutători cu învo- irea acestui comitetă o parte dre-care pentru acoperirea trebuințeloră despărțementului și mai alesă pentru procurarea mijldceloră cuprinse în §. 5 din Reg., prin care se pdte înainta scopulă Asociațiunii. Conclusele dela pt. * Din protocolulă subșternută se vede: a) că după constituirea provisoră s’a făcută susceperea de membri, înseriindu-se 1 membru fundatoră, 3 membri pe viață, 21 membri ordinari și 5 membri ajutători; V) membrii Insinuați aă solvită în contulă taxeloră suma de 81 fl., remânendă ca restulă de 533 fl. să’lă solvescă în decursă de ună ană; cu încassarea se însărcineză cassarulă ce se va alege; c) urmândă constituirea se alegă: Directoră: dlă Gavriilă Mană; membri în subcomitetă: dnii Dr. D. Ciută și cassară, Dr. G. Tripon și actuară, Alexandru Silași și controloră, Simeonă Monda, Ioană Baciu și Vasile Onigașă; suplenți: dnii lacobă Morariă, Eliseu Dană, George Curteană și Cirilă Deacă; d) adunarea generală a despărțementului se va ține în Bistriță în decursulă acestui ană; e) se va face ună apelă pentru de a stenii în publiculă din despărțementă interesă față cu agendele Asociațiunii; /) că dacă va fi posibilă, despărțementulu va fi representată la adunarea din Hațegă; g) se voră institui agenturile comunale; h) se cere dela acestă comitetă lista membriloră vechi spre orientare, apoi blanchete do diplome pentru membrii ajutători și exemplare din statutele și regulamentele Asociațiunii; i) suma de 81 fl. s’a depusă spre fructificare la institutulă „Bistrițana“, ear libelulă s’a transpusă la cassa Asociațiunii; k) spesele despărțementului se prelimineză cu 21 fl.; 314 l) se rdgă, ca membrii noi, cari au solvită taxele prescrise, să primescă diploma și organuhi Asociațiunii, er membrii noi res- ' tanțieri să’și potă achita restantele pănă la adunarea din 1892. (Ex. 313/1891). — Reconstituirea despărțementului Bistrița, care timpu înde- lungată n’a funcționată, se ia cu plăcere la cunoștință, mulțumin- du-se dlui Gavrilă Mană pentru prevenirea, cu care a primită a 1 conduce lucrările de reorganisare. Membrii noi, cari aă solvită 1 taxa prescrisă, voră primi diploma și foia Asociațiunii fără amenare, fl er’ membrii noi restanțieri, cărora li se acordă terminulă cerută fl pentru plătire, voră primi diploma de membru numai după ce voră 1 fi achitată taxa întregă. Primirea la cassă a libelului de depuneri 1 dela institutulă „Bistrițana¹¹ se adeveresce. 1 Cererea relativă la trimiterea de exemplare din tipăriturile ] Asociațiunii se încuviințeză, dispunendu-se cele trebuinciose în pri- 1 vința acesta cu adausulă, că avendă conformă §. 8 din Reg. subco- mitetulă a primi pe membrii ajutători și ai provedâ cu documente de legitimare, direcțiunea să pregătescă însăși blanchetele necesare. Cuprinsulă protocolului servesce spre sciință. Nr. 163. Direcțiunea despărțementului XXXII D.-Szt.-Mărtină prin hârtia dto 12 Augustă a. c. subșterne spre revisuire proto- colulă adunării generale a despărțementului, ținute în Cetatea de baltă la 2 Augustă a. c. cu adusele lui, apoi protocolulă subcomi- tetului dela 8 Augustă și bilanțulă cassei dimpreună și suma de 8. fl. 15 cr. v. a. Din protocolulă subșternută se vede: a) că s’a cetită raportulă generală a subcomitetului și s’a primită; b) s’aă înscrisă 1 membru ordinară și 20 ajutători; c) dnulă Simeonă Căluțiă, advocată, a cetită o disertațiune despre „proprietate, posesiune, cărțile funduare și testamente“, er’ preotulă Vasile Muntenescu una despre „poporulă română și Inte- ligență sei“; d) delegați ai despărțementului la adunarea din Hațegă s’aă alesă dnii: lacobă Macaveiă și Petru Nireșteană; e) defigerea locului și a timpului pentru proxima adunare generală se încrede subcomitetului. în protocolulă subșternută se constată, că petrecerea dată cu ocasiunea adunării generale a adusă despărțementului ună venită de 44 fl., cari se voră folosi pentru acoperirea trebuințeloră des- părțementului. (Ex. Nr. 313/1891). — Cuprinsulă protocoleloră subșternute servescă spre sciință cu adausulă, ca subcomitetulă să arete acestui comitetă la timpulă seă cum anume s’a întrebuințată suma reținută pentru trebuințele despărțementului. Suma de 8 fl. 15 cr. v. a. a întrată la cassa Aso- ciațiunii și s’a contată în regulă, ceea-ce prin acesta se adeveresce. 315 Nr. 164. Administrat,iunea diarului „Tribuna“ subșterne spre achitare unu conții în suma de 6 fl. 90 cr. taxe de timbru pentru publicațiuni (concurse) de ale Asociațiunii (Ex. Nr. 317/1891). — Suma de 6 fl. 90 cr. se asemneză la cassa Asociațiunii spre plătire. Nr. 165. D-ra Eugenia Trifu, învețătore la scola Asociațiunii, întemeiată pe unu nou testimoniu medicală, se rogă a i se permite să locuescă anulă scol, curentă (1891/2) afară de internată spre a-’și pute deplină restabili sănătatea și a i se asemna competințele de viptu, cuartiră etc. în numeraru. (Ex. Nr. 319/1891). — Cererea d-rei Eugenia Trifă se transpune direcțiunii școlei spre dare de părere. Nr. 166. Dlă Ioană Muntenă din Hațegă prin hârtia dto 20 Augustă a. c. arată, în numele comitetului arangetoră ală fes- tivitățiloră împreunate cu adunarea generală a Asociațiunii, țînute în estă-ană în Hațegă, că concertulă și balulă dată cu numita oca- siune în favorulă Asociațiunii aă adusă ună venită brută de 475 fl. v. a., din care subtrăgendu-se spesele, prin documente justificate, în suma de 159 fl. 96 cr., restulă în suma de 315 fl. 04 cr. se transpune la cassa Asociațiunii. (Ex. Nr. 321/1891). — Suma de 315 fl. 04 cr. aă Intrată la cassa Asociațiunii și se cuiteză prin acesta cu mulțumită. Nr. 167. Au sosită pe sema bibliotecei dela Academia de sciințe din Viena următorele publicațiuni, a căroră primire s’a și cuitată: 1. Sitzungsberichte phil. hist. clas. Bd. 119. 120 și 121. 2. Sitzungsbericte math. naturwiss. Cl. Abth. I. 1889 Nr. 4—10, 1890. Nr. 1—3 Abth. II a) 1889. Nr. 4—10 1890. Nr. 1—3 Abth. II b) 1889 Nr. 4—10, 1890 Nr. 1—3 Abth. III 1889. Nr. 5—10 1890 Nr. 1—3. 3. Denkschriften math. naturwiss. Cl. Bd. 56. 4. Archiv fur Kunde der oestr. Geschichtsquelle Bând 75 Hălfte 1 A 2. 5. Fontes rerum austriacarum II. Bând erste Hălfte. (Exh. Nr. 322/1891). — Spre sciință, avândă a se încorpora la biblioteca Aso- ciațiunii. Nr. 168. Dlă Ioană Todea, preotă în Albacă, se rogă pentru ună stipendiu de 50 fl. pe anulă scol. 1891/2 pe sema fiicei sale Otilia, absolventă de clasa IV. elementară în Alb’a-Iulia, pe care vo- iesce să o adăpostescă în internatulă împreunată cu școla Asocia- țiunii (Ex. Nr. 323/1891). — Rugarea dlui I. Todea, preotă în Albacă, se încuviințeză și fiicei sale Otilia i se conferă pentru anulă scol. 1891/2 unu sti- 316 pendiu de 50 fl. pentru casulu, dacă va fi adăpostită în internatulă școlei Asociațiunii. Nr. 169. Dlu loanu Popoviciă, preotu în Aciliu, cere unu stipendiu de 50 fl. pe sema fiicei sale Elisabeta, vrendă a o adă- posti pentru anulu scol. 1891/2 în internatulă împreunată cu școla Asociațiunii. (Ex. 324/1891). — Cererea dlui Ioană Popovici, preotă în Aciliă, se încuviin- țeză și fiicei sale Elisabeta i se conferă ună stipendiu de 50 fl. pentru anulă scol. 1891/2 cu condițiunea, să fiă adăpostită în inter- natulă școlei Asociațiunii. Nr. 170. Ioană Micu din Sebeșulă inferioră se rogă pentru ună stipendiu pe sema fiicei sale Maria, pe care vrea să o adăpos- tescă în internatulă școlei Asociațiunii. (Ex. Nr. 326/1891). *— Cererea dlui I. Micu se încuviințeză și fiicei sale Maria i se acordă pentru anulă scol. 1891/2 ună stipendiă de 50 fl., avendu a fi adăpostită în internatulă Asociațiunii. Nr. 171. Augustă Straițariă studt. abs. de clasa a Vl-a reală în Deva, să rogă pentru ună stipendiă. (Ex. Nr. 327/1891). — Petentele se aviseză la concursulă ce se va escrie. Nr. 172. Dnulă Ioană Popoviciă, alesă învețătoră la școla civilă a Asociațiunii, se rogă a i se rebonifica spesele avute cu de- punerea examenului de cualificatiune pentru școlele civile. (Exh. Nr. 330/1891). — Cererea dlui Ioană Popoviciu, avendă în vedere mai alesă și servițiile ce le-a făcută și pănă aici Asociațiunii prin aceea, că a substituită puteri didactice dela scola Asociațiunii în timpulă îm- pedecării loră, se încuviințeză, votândui-se ună ajutoră de 200 fl. Ajutorulă votată se va solvi din budgetulă școlei pentru anulă sco- lariă 1891/2. Nr. 173. Cererea dlui Simionă Oprișă, preotă în Armeni, pentru ca fiicele sale Leontina și Silvia să fiă eliberate dela solvirea didactrului pentru anulă scol. 1891/2 (Ex. Nr. 333/1891) — se transpune direcțiunii dela scola Asociațiunii spre opinare. Nr. 174. Dlă Stoica medică cercuală în Rodna-veche doneză pe sema bibliotecii Asociațiunii 2 esemplare, er pe sema altoră 2 biblioteci de ale despărțemintelorii câte ună esemplară din opulă seu intitulată: „Tractatulă boleloră acute infectătore“. (Exh. Nr. 334/1891). — Cu mulțumită spre sciință. Nr. 175. Tipografia archidiecesană șubșterne spre achitare ună contă în suma totală de 374 fl. 54 cr. v. a. și anume: 342 fl. 34 cr. pentru tipărirea foei „Transilvania“ și 32 fl. 20 cr. pentru 31? tipărirea raportului generală alu comitetului cătră adunarea gene- rală. (Ex. Nr. 335/1891). •— Suma de 374 fl. 54 cr. se asemneză la cassa Asociațiunei spre plătire la adresa tipografiei archidiecesane pe lângă documentă în ordine timbrată. Nr. 176. Reuniunea învețătoriloră gr. cath. din țînutulă Hațegului se rogă a ’i se dona unele cărți pe seina bibliotecii, ce vrea să înființeze. (Ex. Nr. 336/1891). — Apelulă reuniunii învețătoriloră gr. cath. din țînutulă Ha- țegului se transpune bibliotecarului Asociațiunii spre dare de părere. Nr. 177. Cererea Valeriei Avramă, fiica cancelistului dela tribunalulă reg. din Deva, în care se rogă a fi primită ca îngrigitdre în internatuhi împreunată cu scola de fete a Asociațiunii (Exh. Nr. 337/1891) — Se transpune direcțiunii internatului spre opinare even- tuală spre competentă afacere. Nr. 178. „Insinuarea¹¹ dlui Dr. Adalbertă Balinth medică practică în Sibiiă relativă la conferirea postului de medică pentru internatulă Asociațiunii (Ex. Nr. 339/1891) — Se transpune direcțiunii institutului spre dare de părere. Nr. 179. D-na Fldrea Miloiă din Bozovici, căreia i sa acordată cererea, în urma căreia fiica dânșii Vidra a fostă împărtășită cu ună stipendiu de 50 fl. renunță la ajutorulă acordată, (Exh. Nr. 338/1891). — Spre sciință. Nr. 180. Cererea dlui George Tăbăcariă, ca fiica domniei sale Eugenia elevă de clasa IV. la scola civilă de fete a Asociațiunii, să fiă dispensată dela solvirea didactrului pentru anulă scol. 1891/2. (Ex. Nr. 342/1891). — Se transpune direcțiunii scolei spre opinare. Nr. 181. Rugarea dnei Maria ved. Reou pentru ca fiicele sale Elena și Aurelia Reou eleve a clasei II a scolei Asociațiunii să fiă dispensate dela solvirea didactrului pro 1891/2 (Ex. Nr. 345/1891) — Se transpune direcțiunii școlei spre dare de părere. Nr. 182. Membrii corpului didactică dela scola Asociațiunii prin hârtia dto 4 Septemvrie a. c. arată, că într’o conferință privată, ținută cu prealabila încunoscințare a delegatului Asociațiunii în afa- cerile școlare, aă distribuită între sine obiectele de învețământă în modă provisoră și aă stabilită planulă oreloră pănă se va denumi noulă directoră. ’ (Ex. Nr. 348/1891). — Se aprobă pănă la alte disposițiuni. Nr. 183. Direcțiunea despărțământului II. Brană prin hârtia dto 3 Septemvrie a. c. Nr. 8 subșterne spre revisuire protocolulă $18: adunării generale dela 8 Augustă a. c, țînute în Brană, dimpreună J cu 118 fl.*taxe întrate dela membri. Din protocolă se vede: a) s’a făcută apelulă nominală ală membriloră; b) s’a încassată suma de 201 fl.; c) s’a cetită o disertațiune a dlui Ioană Stoiană: „Fragmente istorice relative la Brană“; d) Dlă Pompiliă Dană, stud. de filos. a cetită disertațiunea întitulată: „Despre educațiunea națională"; e) propunerea dlui losifă Pușcariă, de a se crea din sumele întrate ca ajutore premii cu deosebire pentru țesăturile cele mai bune și pentru cei cari s’aă distinsă în pomărită; f) defigerea timpului și a locului pentru proxima adunare generală se concrede subcomitetului; y) s’a declamată poesia „frații Ider“ din partea domnului G. I. Stoiană; A) suma de 83 fl. 84 cr. întrată din taxe de pe la membri ajutători s’a rețînută pentru trebuințele despărțământului. (Exh. Nr. 347/1891). — Cuprinsulă protocolului subșternută se ia cu aprobare spre sciință, cuitându-se primirea sumei de 118 fl., care s’a transpusă la cassa Asociățiunii spre contare în regulă. Sibi iă, d. u. s. George Barițiă m. p., Dr. Ioană Crisianu m. p., președinte. secretară II. Verificarea acestui procesă verbală se încrede d-loră: los. Șuluță și Leontinu Simonescu. Și Ioană Hannia, S’a cetită los. Șuluțu m. p. verificați!. Sibiiă, în 11 Septembre 1891. loanu Hannia m. p. Leontinu Simonescu m. p. Nr. 350/1891. CONCURSt. vacante următorele stipendii, și anume: Devenindă 1. Unu stipendiu de 60 fl. v. a. pe anii din fundațiunea „Marinoviciu¹¹ pentru student! de gimnasiu, respective scola reală de aceeși categoria. 2. Unu stipendiu de 20 fl. v. a. pe anu din fundațiunea „E. D. Bașota“, menită pentru gimnasiști, cu preferința celoru din munții apuseni sau din fostulă districtă alu Năseudului. âiâ 3, Unii stipendiu de 50 fl. v. a. pe anu din fundațiuneâ „Dobâca“, destinată pentru unu gimnasistă născută în fostulu comi- tată alu „Dobâcei“. 4. Unu stipendiu de 40 fl. v. a. pe anu din fundațiunea „Radu M. Riurenu“ pentru studentă la gimnasiă sau scola reală. Mai departe fiindu vacantu: 5. Unu ajutoră de 25 fl. v. a., pe ană, menită pentru ună tineră română, care voesce a înveța saă învață deja vre-o meseriă, dar mai cu semă: rotăria, lemnăria (bărdăș’ia), făurăria, măsăria (templăria), cismăria, pălărieria, curelăria, șelăria, mașinăria agricolă. Prin acesta se escrie concursă. Cererile aă a se înainta „Comitetului Asociațiunil. transilvane pentru literatura română și cultura poporului românu în Sibiiă pănă la 15 Octomvrie st. n. 1891. Cererile intrate mai târdiă nu se voră considera. Aspiranții la vre-unulă din stipendiile amintite sub pt. 1—4 aă se acludă la suplicele loră: «) Carte de boteză în originală saă în copiă legalisată. b) Testimoniă scolastică de pe semestrulă II. ală anului scol. 1890/1. c) Atestată de frecuentare dela direcțiunea institutului, în care cerceteză scola de presentă. d) Atestată de paupertate saă* de orfană dacă concurentulă e orfană. Suplicanții la ajutorulă amintită sub pt. 5 aă se presente următorele documente: a) Atestată de boteză în originală saă în copie legalisată. b) Testimoniă scolastică de celă puțînă 4 clase elementare. c) Contractulă încheeată cu măestrulă conformă §-fului 61 ală legei industriale (art. de lege XVII din 1884) în originală saă în copiă legalisată, și o adeverință dela măestru despre succesulă, cu care lucră. d) Atestată de moralitate dela autoritatea competentă locală. e) Adeverință dela părinți, saă tutori, că sântă deciși a lăsa pe fiii saă pupilii loră la învățătură pănă se voră perfecționa pe deplină. Sibiiă în 18 Septemvrie 1891. Pentru comitetulă Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului română. George Barițiu m. p. Dr. I. Crisianu m. p. președinte. secretară II. 320 CONSEMNAREA 1 sumeloru colectate în favorulu scâlei civile de fete a „Asociațiunei 1 transilvane¹¹ prin dlu Partenie Cosma. 1 Ilie Militonă, economii în Dobra 2 fl.; N. Chelemen Lazaru, econ. în < Daneș 1 fl. 50 cr.; Maniă Roșea, econ. în Reșinară; I. F. Toderu, econ. în j Secadate; St. Dragoș, economii în Kemenye; Boerii G., econ. în Sibiiu; A. D., ț econ. în Reghinu; D. L, econ. în Sibiiu; Dr. P. Popescu, med. în Bucuresci; j loanu Bucuru, econ. în Secadate câte 1 fl.; loanu lonașă, econ. în Caransebeșă j 50 cr.; D. Constantinescu, parochu în Ibișdorfă 1 fl.; Coste Vasilică, econ. în 1 M. Szt. Gyorgy 2 fl.; G. Danciu, economii în Abrudii; Simionă Comșa, G. -i Breaz, economi în Mihalț; M. Gobel, econ. în Abrudsatu; N. Rocsin, econ. în j Mehkerek; Popii F., econ. în Mestcrhaza câte 1 fl.; I. Nandrea, econ. în Dobra | 50 cr.; I. Marița, econ. în Bastya; loachimii Popa, econ. în Dobra câte 1 fl.; J I. Herbay, econ. în Dobra 50 cr.; G. Gheța, economii în Toraculă micii 1 fl.; Toma Morariii, econ. în Vurpcru 2 fl.; I. Banea, econ. în Cichindealii 50 cr.; I. Cengeru, econ. în Felfaleu 1 fl.; I. Borda, econ. în M. Bolkeny; T. Russu, econ. în Banița; I. Lager, econ. în Secărâmbă câte 2 fl.; Mih. Biriș, econ. în Aradă; Moise Dumitru, econ. în Feleagă câte 1 fl.; G. Rucoiă, econ. în Feleagă 50 cr.; I. Moldovanu, econ. în Sibiiu; I. V., econ. în Aiudii; G. Popa, econ. M. Kemeny; Florea Suciu, econ. în Idecspatak; Aua Mohauii, economă în Ocna; Gl. Safta, econ. în Ocna; W. & L. comerc. în Reghinu; I. Lungu, Orojan I., economi în Mezd-Kemenytelke; M. Harșană, econ. în Hodacii câte 1 fl.; M. S., comerciantă în Reghinu 2 fl.; Lazaru Roșculeță, notară în Satu-noă; I. Buluță, econ. în Bethlen-Szt.-Miklos; Mateiă Cătană, econ. în Stenea; T. Sângeorzană, S. Vișană, econ. în Szt.-Erked; L. 0., econ. în Reghină câte 1 fl.; D. Romană, econ. în Mediașă; I. Lințu, proprietară în Caransebeșu 2 fl. 50 cr.; L. Simonu, proprietariă în Sângeorgiă 3 fl.; N. Hulea, notară în Hașagă 1 fl. 50 cr.; V. Domșa, paroch în Toracul-mică 4 fl.; Dr. A. Todea, adv. în Reghină; I. Furduiă, econ. în Adrudsatu; A. FolyovicI, not. publică în Aiudă; llie Branea, econ. în Măierăă; P. Timară, ecou. în Măierău; I. Munteanu econ. în Tău; Mih. Comșa, econ. în Mihalță; I. Suciu, econ. în Hening; V. S., econ. în Turda; Ioană Ma- rină, econ. în Reșinariă; Ilisie Rodeană; Nic. Lomneșană; Savu Oreșteanu, economi în Ocna câte 1 fl.; Maria Câmpeană, econdmă în Ocna 50 cr.; „Perșeiu¹¹ bancă în Seini 5 fl. 50 cr.; S. Popă, parochu în Mihalță 4 fl.; I. A., econ. în Sibiiă 21 fl. 50 cr.; D. B., econ. în Sibiiă; S. Pașcan, econ. Deda; S. Domnară; Ioană lacobă, economi în Ocna; S. Ledereană, econ. în Turnișoră; < S. Oprișoră, econ. în Ocna; N. Maniț, econ. în Poiana; T. Țințaș, economă Seini; Toma Tanase, econ. Secadate câte 1 fl; Ilie Măniță, econ. în Ferihaz; Verona Kovâcs, econ. în Daneș; Toma Moga, Todor Moga, economi în Cor- nățelă câte 50 cr.; Nicolae Drăghie, econ. în Cornățelu; lacobă Suciă, econ. în Teca; Basile Bratfalenă, econ. în Agnita; Simionu Ciungii econ. în Racovița; Savu Gaften Florea, econ. în Pianulă-inferioră; I. Cristea, econ. în Toplița câte 1 fl.; Onu Dordea; Nicolae Gișe; Andreiă Gorenă, economi în Hașagă câte 50 cr. j lacobă Romanu, econ. în Orosfăja; Clara Zongora, econ. în Sângeorgiu de câmpie; N. Moldovană econ. în Caltwasser câte 1 fl. , Editura Asoc. trans. Redactoră: I. Popescu. Tiparulă tipogr. archidiec.