Apare la 15 a pâ-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMAN < : CULTURA POPORULUI ROMÂNO. Nrultt 8. sibiiu, 15 AUGUSTO 1891. Anulă XXII. URME DE POESIĂ POPORALĂ ROMÂNĂ DIN SECLULU ALU 16-lea. Mitulu indică ne povesteșce: înțeleptulu Vulmiki trecer i odată prin pădure, vede cum doboră la pămentă unu venăt./ i fără inimă o căprioră de lângă soțulă ei. Cuprinsă de ader.;ă jale începe înțeleptulă a se plânge și tângui și plângerea sa ■. închiagă într’o formă dre-care ritmică. Atunci apare deulă Brâma, care încă a fostă martoră înfricoșatei scene și îi de- mandă ca în metrulă acesta să povestescă faptele însemn? । ale trecutului. în vecinătate eraă doi gemeni Lava și Kuss , pe aceștia îi iubea Vulmiki din totă inima și de dragulă 1<>< i a compusă în versuri istoria tatălui loră Râma, renumit / eposă indică: Râmâyana. Așa esplică mitulă indică începutulă poesiei, care coinc u ■ cu începutulă durere!, bucuriei și a iubirei. „Și multe dureri’»’ puține plăceri¹¹. Prima espresiune omenescă a durere! a fost? poesia și prima poesiă omenescă a fostă: durerea. Poesia este parafulgerulă, care descarcă peptulă omenescă sbuciumatu de viforulă pasiuniloră, sdruncinată de puterea durerii, poesia mângăe pe cei desperați, schimbă în uriași pe cei slabi dea îngeră și linișteșce sufletele agitate. Ca individulă așa și poporulă. Poporă fără poesiă nu ne putemă închipui. I’o- porulă urmărită de sdrte trebue se aibă poesiă, în care să dee cursă liberă tânguiriloră sale, poporulă resboinică trebue să ai’u. poesiă care-i înferbântă sângele spre fapte, cu ună cuventă: ori- ce ii 26 .racteru aibă poporulă, pe orl-ce gradă de cultură ar sta: poesiă trebue se aibă, căci poesia e sufletulă poporului, care-I susține limba și datinile strămoșesc! și care portă în sine timbrulă sânțită de văcurl ală vieții interne a acelui poporă. Nu este deci tendința acestei disertațiuni a dovedi că poporulă română a avutu și în seclulă ală XVI-lea poesii. b: u! Poesia poporului română dateză dela momentulă for- iiărel limbei românesc!. Limba a fostă mediulă în care po- porulă română a dată espresiune simțeminteloră sale, cuge- tărilor sale, dar mal cu semă durerii, și acăsta plângere s’a richiegată inconsciă — ca și la Vulmiki — într’o formă ore-care hotărîtă — în poesiă. Tendința acestei scrieri este, a indica doue urme de lesiă poporală română, aflătore în codicele din Radvâny, i urnit Radvânszky, care conține poesiile lumești a primului I oetă lirică maghiară, a lui Valentină Balasspx'baronă de l.dkkd. Acestă poetă, născută la anulă 1551 și mortă la .nulă 1594, este întemeiătorulă poesiei lirice maghiare atât i privința formei cât și a conținutului; el este primulă .■oetă maghiară, care pe basa poesiei poporale a creată o oesiă cultă maghiară, inaugurândă prin acăsta o direcțiune 6uă. Dar nu numai poesia poporală maghiară a luat’o de asă la crearea formeloră nouă, ci și poesii poporale germâne, croate, poloneze, turcești, italiane și româneșci, și la fie-care ■oesiă a indicată după ce modelă a compus’o. Așa dăm . de urma a două poesii poporale româneșci. în convingerea, că datele acestea nu suntă cunoscute publicului nostru, cred că va fi de interes a comunica notițele respective din codice, care wntu — pănă acum — cele mal vechi urme de poesiă îoporală română cunoscute. Din seclulă ală XVI-lea cu- rășceamu pănă acum numai două date despre esistența poesiei , oporale române, una e cronica polonă a lui Martină Stry- ■;.owski, care descriind călătoria sa prin provinciile locuite de iOmâni, dice: „Mă încredințai eă însumi și audil de ajunsă . nmnriok wₑ]ₑ m-echl }ₙ tote adunările aceloră popore... 1 227 unde faptele omeniloră renumiți suntu celebrate prin cântece cu acompaniamentulă vioreloră, alăuteloru, cobzeloră și arfe- loră, căci poporulu de josu se desfăteză preste măsură, ascultândă marile vitejii ale principiloru și voiniciloră." x) A doua urmă se află în cronica lui Urechiă din 1591, după compilațiunea lui Mironă Costină, unde se dice despre Aron Vodă că-i plăcea să-și petrecă cu jocuri, cimpoeșl si măscă- rici. ²) La aceste se adaug acum cele două notițe din co- dicele Radvânszky, cari suntă de aceea forte însemnate, fiindcă suntu primele care au susținutu titlulu respective sujetulti a două poesii româneșci. Codicele acesta l’a descoperită so- cietatea istorică maghiară cu ocasiunea escursiunii scientifice din 1874 la Radvâny în biblioteca familie»Radvânszky de unde se derivă și numele codicelui. Cu descoperirea și con- țînutulă acestui codice se ocupă Thâly Kâlmân în Nr. 1 al revistei lunare „Szâzadok" din 1875, ear codicele întregă s’a publicată la însărcinarea și, pe spesele societății maghiare istorice prin Szilâdy Ăron la anulă 1879. Codicele datăză dela finea seclului al XVI-lea și e compusă din manuscrip- tulă originală al lui Balassi de scriitorulu aceluia. Pe pagina 49—50 a acestui codice (Nr. XXIX) se află o poesiă întitu- lată: „Carmen tenui nec pintqui Minervae (?) compositum“ ear sub titlu are notița ungurescă: „compusă pe melodia cân- tecului românesc: Savu nu (?) lăsa ’n casă fata".⁹') Poesia maghiară scrisă — pe basâ notiței — în metrulă poesiei române este una din cele mai avântate poesii de amoră ale autorului. Versulă maghiară se începe: „Mint sik meziin csak egy szălfa, egyedul ugy elek.“ ear’ ritmulu versului e următorulă: - - - /---------------~~ // ------------------/--/ *) Vedl Densușianu Ist. Limb. Iași 1885 p. 120 și Archiva ist. a Rom. 1. II. punctă 6, de unde e reprodusă, acestă traducere. ²) Densușianu 1. c. °) „Szerze a „SAVU ME (?) LASONKA AS SA FATA“ olâh enekre." Cum vedemă textulă românii e cât se p6te de greșită scris, așa încâtă e greu de reconstruită, atâtu cnventulă ală doilea care pote ii „me“! și „nu“ cât și metrulă caro nu esc de locu la ivelă din aceste șăse cuvinte. E de presupusă că decopiătorulu n’a șciutu româneșce. 15* 228 în decursulu cercetăriloră mele de pănă acumii în direct țiunea acesta înse nu mi-a succes a descoperi nici o poesiJ poporală română de ună conținuta seu de o formă analogă.' Prin urmare e cestiunea încă deschisă. Er pe pagina 57—60 a codicelui sub nrulu XXXV e o poesiă cu inscripțiunea maghiară: „Acesta a scris-o atunci — când în urma necredinței nevestei sale, și-a adusu aminte de amoreza-l de mal nainte și a compus-o pe melodia acelui cântecu românescu, în cate fata română îșl deplânge oile rătăcite'¹. x) Ritmulu e coriambic ²), șirulu constă din 8 silabe, co-ț respunde ritmului din poesia poporală română: *pis-o mândra / cătră mine Eu me ducă te / lasă pe tine. Eată deci aici avemă urma duoră poesil poporale române din seclulă al XVI-lea, care urme suntu pentru literar-istorici de mare însemnătate. Poesia primă (Nr. XXIX) a scris-o înainte de anulă 1584, căci atunci s’a însurată poetulu, er’ poesia se ține de acea seriă, carea a scris-o înainte de a se însura -— dupăj cum ne spune copiătorulu manuscriptului. Er’ poesia a doua (Nr. XXXV) a scris-o între anii 1586 și 1589 când . în urma nefericirii sale în vieța casnică a luată lumea în î capă și a pribegită mai bine de trei ani prin munții Tran- silvaniei, căutându-și consolare în romantica natură. Aici pribegindă din stână în stână a audită multe doine românesci, doiose și pline de jale, care aă lăsată adâncă inpresiune în înaltulă seă sufletă poetică. Poetulă huiduită de lume, pă- 1 răsită de femea care a iubit-o cu atâtă foc, pe care a eter- ' nisat-o în memoria poporului maghiară în poesil atâtă de frumose și adâncă simțite, dicu părăsită de soția-i, urmărită *) „Akkor szerzett hogy az o felesege idogensege miatt a regi szeretoin kezdett sziveben meg indulni, arra az olâh notâra, az mint az eltevedt juhokat siratja volt az olâh leâny. ²) Am cautatu se aflu textulu românescu alu doinei în care îșl deplânge ciobanuiu oile perdute — dar’ fără succes, îmi pare că poporulu nu mal cu- noșce astădi fără numai pre frumosa melodiă. 229 ; pe nedreptulă de nâmurile sale avare, cari n’aă pregetată a-I scorni și minciuna că a trecută cu fiulă seă la religiunea musulmană, numai ca să pdtă pune mâna pe averea lui, în desperațiunea acesta a audită melodiosulă și jahiiculă cântecă românescă în care își deplânge ciobanulă oile perdute. Câtă armoniă între internulu seă sbuciumată de durerea perderii și doina română! Și poetulă și ciobanulă a perdută totă ce a avută mai scump în lume și amândoi bată acum delurile și văile plângându-și durerea codriloră și stânciloră seculare. Nu e deci mirare, dacă poetulă adâncă impresionată și-a alesă pentru deplângerea sorții sale, aceeași melodia, aceleași accente în care și — sufleteșce lui înruditulă — ciobană se jelueșce. Dar’ și din altă punctă de vedere suntă notițele aceste de mare însemnătate pentru noi. Trăimu astadi între împre- giurări, în care maghiarii tdte ni le denegă cu tendințe șovi- niste, strigă în gura mare că pentru ridicarea și cultivarea poporului română ei aă meritele cele mai mari, ei ne-aă începută literatura, ei ne-aă îmbogățită limba, ei ne desvoltă șciința și filologia, cu un cuvântă; tdte dela ei le avemă. Er’ ei dela noi — nimic, seă chiar decă recunoscă câte ceva e mai multă batjocură de cât seriositate.’) Negreșită avemă multe dela maghiari, nici că se pdte altfelă, căci acum e milenariulă decând locuiraă la olaltă, dar’ și ei aă dela noi — și încă nu puține și între altele avem aici ună izvoră au- tentică, care de sine vorbeșce, care ne arată că poesia po- porală română a avuții influență asupra desvoltării poesiel lirice maghiare. Abstrag aici cu totulă dela plagiarea seă mai corectă disă furtulă melodiei române, cu care aă făcută maghiarii furore la esposițiunea din Paris, abstragă dela acesta, dar’ accentueză că codicele Radvânszky ne arată lămurită cum doina ciobanului am avut-o deja în seclulă ală XVI-lea pre- când „Repulj fecskem“-ul lui Remenyi încă nu exista. Dr. Valerih Branisce. *) Ve<|I d. e. Edelspacher: „Olâh elemek a magyar nyelvben“> O porno- grafia scientifică. 230 CĂLUȘERULU JUCATU ÎN SECLULU ALU XVI-lea. 1 între obiceiurile năstre, apucate din bătrâni, aflămă și ® joculă naționalii Călușerulă, care astădl nu maî lipsesce la | nici o festivitate națională. Gestiunea originel acestui danțtt 4 e încă deschisă, căci ca multe alte datine și obiceiuri d’ale | ndstre, așa și jocurile năstre nu s’au luatu încă sub studiare i mai seriosă. E probabilă însă că Călușerulii este o remășiță- 1 din jocurile străbuniloră noștri romani, esecutate primăvera în * onorea sorelui și a anotimpului. De atunci până astădi a rămasă în poporă joculă cu tote legăturile sale misteriose, care conservă sânțenia acestui obiceiă străbună. Precum și. astădi așa și în trecută străinii care aă vădută joculă esecu- tată de jucători buni totdeuna aă rămas fermecați de privirea lui, așa s’a întâmplată că și străini și-l’aă însușită.¹) Ună astfelă de dată avemă, despre poetulă maghiară Balassi/(de care a fostă vorba și în notița premergătore) care în tinerețe a petrecută multă vreme prin Transilvania, unde a avută oca4 siune a învăța acestă jocă națională română. Ca tineră d« 21 de ani a luată parte la festivitatea încoronării lui Rudolf (25 Septembre 1572) unde după masă a jucat călușerulăj obținendă admirarea tuturoră celoră presenți. Despre acesta a luată istoriculă ungară Nicolaă Isthvânfi notiță în opulă seă ²) care notiță lăsămă să urmeze aici: Liber XXV, 1572. Inaugurată) Rudolphi 25 Sept. 1572, Epulum Caesareum et Regium.... Remotis mensis juventus: militans, et illustrium virorum liberi adolescentes choreas in cavaedio domus duxere; inter quos Valentinus Balassius, loan- nis nuper in gratiam recepti filius, alteram et vigesimum *) E lucru curioșii că n’a prelucrată încă nime călușerulii cât și celelalte jocuri ale nâstre în baletă, unde altfelă chiaru și jocuri africane și asiatice au ajunsu a fi prelucrate artistică și esecutate. a) Nicolai Isthvânfi Panuoni, Ilistoriarum de Rebus Ungaricis libri XXXVIII ' Ab Anno Chr. 1490 ad 1606. Editio Novissima, ad primam Coloniensem de j anno 1622 emendatissime recusa. Viennae, Typis loanis Thomae Trattner 1 gacrae caesaro-regiae Majestatis aulae typographi et Bibbliopolae MDCCLVIII. 231 natus anum (de 21 de ani) eo genere saltationis, quam no- stris opilionibus propriam et peculiarem vulgus esterorum, omnibus aeque Ungaris comunem putat, palmam obtinuit, quum Caesar et Rex, caeterique Principes, illum veluti Panes et Satyros imitantem^ modo retractis, mox divaricatis in terram cruribus subsistentem, modo saltuatim se attolentem, su- blime e podio, non sine voluptate spectavissent. (Pag. 325—326). Acestă danță care după părerea strâiniloru e comună tuturor locuitoriloru din Ungaria, după părerea indigenului Isthvânfi inse e joctt specifică pecurărescu, nu pdte fi altulu decâtă Călușerulu românescu. ce din descrierea danțului ese și mai evidentă la ivelă. Adaugendă la aceste și împregiu- rarea că Valentină Balassi a petrecut mai nainte mai multă vreme prin Transilvania și că cunoscea poporulă română cu datinele sale și literatura sa, credă că nu mai încape nici ună studiă specială asupra cestiunii de față. Dr. Valeriu Branisce. DE UNDE A ÎNTRATU POVESTEA LUI „ARGHIR" ÎN LITE- RATURA MAGHIARĂ. (încheiere). Ne întrebămă acum, e cu putința, ca finele să nu sciă unde locuesce regina loră, căci Gergei o numesce apriată „regina dineloră" (tunderek kirâlya)? Și apoi, cum vine pi- ticulă în poveste, căci dacă urieșulu ară fi avută de gândă să citeze la sine și pe pitici, atunci i-ar fi citată pe toți, nu numai pe unulă, și încă pe celu șchiopă, dela care mai puțină s’a putută aștepta ceva? Dacă luămă variantele românescl Ia mână, lucrulă se esplică numai decâtă. în unele adecă se adună numai di- nele, care apoi ’și și daă deslușirile necesare, fiindă tocmai de regina loră vorbă. într’altele din contră se adună numai piticii, și celă din urmă, care vine schiopătândă, scie despre cetatea negră. Gergei se vede că a sciută de ambele variante și din ambele a luată câte ceva, fără se observe contrazicerea, 232 Barac e mai precautii în punctulii acesta, la elă vinii; numai piticii, și fără îndoială că i-a luată dintr’o variantă, căci,' altcum deă nu înțelegem ti pentru ce s’ară fi abătută dela* Gergei tocmai în punctulu acesta. Și eară-și, Barac vorbesce de 7 păuni, Gergei din contră^ de 7 lebede. Nici aici nu putemă pricepe, pentru-ce s’a abătută Ba*ș rac de Gergei, dacă nu mulțimea de variante l’ar fi îndem nată la acesta, căci în variante se vorbesce întru adevă când de lebede, când de păuni, când de porumbi, când de stele, dovadă că acâsta poveste a esistată între Români înainte de Barac, și acesta esistință la nici ună casă nu avemă de-a o mulțămi lui Gergei, căci Gergei a fostă abia la începutulă secolului nostru tradusă de Barac. în schimbă Barac a făcută într’altă locă ună lapsus. Anume elă ne spune, că Arghir ar fi plecată călare în lume, în decursulă povestei se vede că ’și-a uitată acesta, căci noi numai audimă nimică despre cală. Acestă pasagiă e forte instructivă, căci elă ne arată, cum povestea nostră e alcătuită din diferite elemente: Cum amă disă, noi avemă variante, în care Arghir se diice că pleacă călare în lume. în aceste inse istoria cu cele trei obiecte miraculose lipsesce consecuentă — cu totă dreptulă căci în casulă acesta ele suntă de prisosă, calulă are aripi, e năsdravănă, prin urmare elă scie unde se află cetatea Ilenei, ci drumulă pănă acolo e primejdiosu, și primejdiile aceste Arghir le învinge tocmai prin calulă seu. în alte variante, ca la Gergei, lipsesce calulă, dar în casulă acesta întră ob- iectele miraculose în composițiune, căci altcum Arghir nici n’ar putea ajunge la Ileana Cosâmjiana. Atâtă calulă năsdravănă câtă și objectele miraculose aparțină, cum am vfidută diferiteloră cicluri de povesti din mitologie. Poporulă inse care ’și-a uitată de înțelesulă pri- mitiv ală acestoră mituri, le-a adusă în combinațiune unele CU altele, le-a închiegată, dând astfelă nascere la o mulțime 2â3 de variante. Atâtă Barac, câtă și Gergei afl cunoscutu mai multe variante ale povestel nostre, dar le-aii întrebuințată reu, căci altcum n’ar fi putută comite astfelă de erori de composițiune, cum vedenii! în poveștile lorii. Cumcă mal alesu Barac a avutii cunoscință despre unele variante, dovedesce următorea împregiurare. Poesia lui Barac e cu multu mai lungă, mai plină de detaiuri, și scene. Acestu plusu cade pe contulii împodobirii în descripțiune. Și descripțiunea e intru adeverii frumosă simplă și cu- rată, ici-colea glumeț,ă o adevărată poveste populară. Și acum se luămă o altă scriere de alui Barac, bunăoră „Risipirea Ierusalimului", epos în 9 cânturi: cugeți că vedi pe ună omă înglodată în tină, care se chinue a eși la uscată, așa de greoiu și neajutorată e în câte ună locu — lucru firescă, căci aici n’a putută asculta din gura poporului, cum trebue povestită. Dar și cele trei obiecte miraculose din povestea nostră simtă schimbate și adaptate de fantasia poporului conformă ideii fundamentale. în mitologie precum și în unele povești populare fiesce-carc obiectă își are puterea sa specială; căciula te face neve futil, păpucil te duc în sboru, biciuia preface după placă ort ce obiecta în pdtră. în povestea nostră însă tdte trei lucrurile aa una și aceea-șl putere de a te duce în sbora la locuia dorita. Și acesta corespunde întoc- mai cu ideea fundamentală din poveste, căci Arghir nu doresce alta, decâtă se afle odată cetatea ntfră. Obiectele aceste primescă în variante numai atunci puterea loru specială când * Arghir e nevoită a lupta cu lighione periculose. | împregiurarea deci, că atâtă povestea lui Gergei câtă ’ și a lui Barac e compusă din variante, ce le aflămă numai la poporulă română, dovedesce cu siguranță, că și isvorula lut Gergei este românesca. în cele de pănă aci ne-amă basată totă numai pe de- ducțiuni. Se află însă chiar în textulă ungurescă pasage, care hotărită ne îndemnă a susținea acăsta părere. Și anume 1 Gergei numesce încălțămintele miraculdse „boczkor" (opincă). Noi scimă, că Ungurulă nu portă opinci, celu puțină aceste nu sântă încălțămintea lui națională. Prin urmare Gergei a trebuită se i-a cuvântulă acesta din isvorulă, de unde a luată și povestea, și acestu isvoru nu pdte fi decătu românescă, căci Românulă a făcută din opincă încălțăminte națională, așa că în poveștile sale chiar și ficiorii de temperați portă opinci. Se băgămă bine de semă, cum alte popore între- buințară aceste trei motive. Turcula d. e. vorbesce de pantofi, turb anu și covoru. Motivele deci suntă aceleași, dar concre- tizarea loru s’a făcută, așa dicendă, în zpiritu naționalii, Turculu vorbesce de turban, fiindcă elu nu portă căciulă, Românulu vorbesce de opinci, fiindcă elă nu portă papuci nici cizme, și Gergei, dacă n’ară fi luată povestea dela Ro- mâni, ară fi trebuită ca Ungur-a se vorbescă de ori-ce nu- mai de opinci nu. Dar și mai lămurită vorbesce ună altă pasagiu în textulă ungurescă. Elă sună: „Monda a szep leâny; Argire, szerelmem“ ¹). După cum vedemă din context „Arghire“ e vocativulu. Dar în care limbă: în cea ungurescă sigură că nu. în cea italiană? încă nu, căci limba italiană n’are vocativu, ară trebui deci se fie nominativulîl. însă nici nominativulă nu pdte fi, căci dela „Arghiruz“ nominativulă ar trebui se sune, după spiritulă limbei italiene „Arghiro“'. Ce formă e acesta dară ? E vocativul-a românezea, care dela cuvântulă „Arghir" nu pdte suna altcum decât „Arghire", și Gergei a întrebu- ințată acesta formă fiindcă așa a audit-o și așa ’i se potrivea mai bine în ritmulă poesiei sale. Ce facemă inse cu enunciarea lui Gergei, cumcă elă ar fi tradusă povestea lui Arghir din limba italiană? Amă vedută, că pasagiulă respectivă e destulă de întu- necată. Dar se admitemu că Gergei ară fi vrută întru adever *) Adecă „Disa fata frumosă, Argire iubitulu meu". 235 se dică, că elu a scosă acesta poveste dintr’o cronică italiană, cum se are lucrulă atunci? Se ne întrebămă mai ântâiă, avut-a Gergei motive, a da acesta poveste de italienescă în locu de rornândscă i Respundemă hotărîtă, avută! Se nu cugete cineva, că doră din motive politice, ci din motive curată literare. Decând espedițiunile cruciate aă adusu într’unu contactă mai mare occidentulă cu orientulă, de atunci spiritulă poesiei populare orientale a începută se strebată și în Europa. Acestă curentă ’și a ajunsă culmea în secolulă ală XV, și XVI, și țera mijlocitdre era Italia, așa că acesta țeră a devenită patria povestiloră. V Totă ce se producea și prelucra în „genulă" acesta, de ar fi fostu de ori și unde, se dicea că e provenită din Italia. „Din cronică italiană" era re- clama cea mai bună, ce se putea da unui astfelă de productă literară — întocmai precum se daă astăzi multoră romane indigene „etiquctta" de franțiozesti" seă „englezești". E dreptă, că nici astădi nu scimă cu siguranță, cine a fostu Gergei, când și unde a trăită. Părerea generală a învețațiloru maghiari înse merge într’acolo, că elă e Tran- silvăniană 9 și că a trăită în secolulă ală XVI, adecă în acelă secolă, în care mania descrisă mai susă a fostă încă așa de puternică, încâtă elă a urmată numai curentului de atunci, dacă a dată povestea lui Arghir de italiană. Și ca se nu se îndoescă nime în cuvintele sale, elă se folosesce și în des- criere de astfelu de termini, cari arată întru adeveră spre Italia d. e. Cypresse, Orange, Dafin; apoi nume proprii ca: Acleton, Medena etc. Cu tote aceste e lucru învederată, că aici avemă de a face simplu cu o apucătură literară, obicinuită și dictată de spiritulă tempului, în care a trăită Gergei. în fine mai amintimă faptulă, pe care Ungurii nu și’lă potă esplica, anume, că povestea lui Arghir între Ungurii din *) V. Gustav Heinrich op. cit. 236 Ardâlii e cu multă mal lățită și mai cunoscută, decâtă între Ungurii din Ungaria proprie x). Noi seim causa; fiindcă în Ardelă Ungurii trăescă în contactă mai mare și nemijlocită cu Românii, decâtă Ungurii din Ungaria proprie. Pe basa acestoră criterii susținemă, că Ungurii aii. îm- prumutata povestea Iul Arghir dela Români. Georgiu Popu. PARTEA OFICIALA. Nr. 285/1891. Procesu verbalii alu comitetului Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, luată în ședința dela 3 Augustă n. 1891. Președinte: G. Barițiă. Membrii presențl: Dr. II. Pușcariă, vice-preș., I. G. Popă, Leont. Simonescu, I. Crețu, G. Candrea, cassară, I. St. Șuluțiă, N. Togană, bibliotecară. Secretară: Dr. I. Crișiană. 113. Secretarulă II. presentă proiectulu de raportă alu co- mitetului cătră adunarea generală a Asociațiunii despre activitatea sa în anulă administrativă 1890. (Ex. Nr. 227/1891). — Se primesce în textulă alăturată, avendă a fi presentată adunării generale, ce se va țină la 4/16 Augustă a. c și dilele următore în opidulă Hațegă. Nr. 114. Secretarulă II, raporteză asupra cereriloră întrate la concursulă de sub Nr. 178/891 pentru ocuparea unui postă de t învețătoră Ia scdla civilă de fete cu internată a Asociațiunii (Exh. Nr. 234, 252, 255, 258, 278, și 279) 1891. — Postulă de învețătoră pentru ală cărui îndeplinire s’a escrisă concursă, se confere dlui Ioană Popoviciu, fostă învețătoră și directoră a scolei de fete susținute de „Reuniunea femeiloră ro- mâne din Sibiiă¹¹, provedută cu documentulă recerută despre cua- I lificațiunea cerută prin legea statului (§. 103 a art. de lege XXXVIII fl din 1868) pentru ocuparea de posturi de învățători la scolele civile 1 după ună ană de probă, aplicarea dlui Ioană Popoviciu va deveni i definitivă, conformă §. 9. din statutulă de organisare. în anulă de probă alesulă va trage salariulu și banii de cuartiră, ce se cu- vină învețătoriloră ordinari provisori. I *) V. Gustav Heinrich op. cit. I 237 Nr. 115. Secretarulu II. raporteza asupra cereriloru Intrate Ila concursulu de sub Nr. 178/1891 pentru ocuparea postului de guvernantă la internatulă împreunată cu școla civilă de fete a Aso- ciațiunii. (Ex. Nr. 231, 242, 246, 250, 256, 264, 277 1891). — De guvernantă la internatulu împreunată cu școla civilă de fete a Asociațiunri se alege domnișdra Cornelia Ciceiă din Sighișora. Nr. 116. Secretarulă II. raporteză asupra petițiuniloră pentru stipendii, cari aă întrată la comitetă în urma concursului de sub Nr. 188 a. c. anumită la 14 stipendii de câte 50 fl. pentru anulă școlară 1891/92 pentru eleve, cari voră fi adăpostite în internatulă împreunată cu școla civilă de fete a Asociațiunii, aă întrată în terminulă fixată 12 cereri. Avendă în vedere motivele cuprinse în cererile provocate (Ex. Nr. 226, 238, 251, 257, 265, 266, 267, 273, 274, 275, 276 și 281). — Se voteză câte ună stipendiă de 50 fl. pentru anulă scol., 1891/2 următoreloră eleve, și anume: Silvia Tămașă (Miculescu) din Somcuta mare; Lucreția Bunea din Sibiiă; Victoria Crișană din Diomală; Valeria Degană din Vețelă; Veronica Petruțu din Tăuni; Aurelia Bojoră din Ardonu; Veturia Ivană din Sibiiu; Viora Miloiă din Bozovici; Silvia Piso din Secărâmbă; Lucreția Calefariă din Seliște. Nr. 117. Casarulă Asociațiunii, dlă G. Candrea presentâ ra- țiociniulă Asociațiunii pe anulă 1890. — Rațiociniile presentate se predaă spre censurare unei co- misiuni în personă dloră I. St. Șuluță și L. Simonescu. Nr. 118. Dlă L. Simonescu, urmândă în tocmai însărcinării primite sub Nr. 217/1891, raporteză asupra rațiociniiloră scolei de fete a Asociațiunii pe anulă școlară 1890/91 La propunerile dlui raportoră, comitetulă decide. (Ex. Nr. 284/1891). 1. Raportulă se ia spra, sciință și direcțiunei dela școla Aso- ciațiunii i se dă absolutorulă. 2. Direcțiunea scdlei se îndrumă a compune pe viitoră ra- țiociniulă în stricta conformitate cu budgetulă, eliminândă tdte acelea posițiuni, cari nu aparțînă la rațiociniulă șcdlei precum sântă spesele particulare ale eleveloră pentru îmbrăcăminte, materii seă stofe pentru lucru de mână, honorarie pentru studii facultative cum este musica instrumentală și dapoulă, a căroră coperire de- pinde îmediată dela voia părințiloră, și a face comparațiune cu pre- liminarulă la fiecare posițiune. 3. Direcțiunea scdlei se îndrumă a stărui pe lângă încasarea restanțeloră, a achita conturile și a limpedi cestiunea cu o sumă de 79 fl. care e necontată și neachitată. 238 4. în preliminarulă pro 1891/92 se va lua: । a) saldulă casei cu 44 fl. 80 cr. 1 b) restanța din 1889/90 la eleva Paraschiva Branea cu 21 fl. 1 c) restulă din saldulu casei 1888/9 cu 38. | d) o restanță mai veche la eleva Muntenu. 1 5. Direcțiunea scolei primesce însărcinarea a compune nesmintita 1 în decursulu acestui anu întregulă inventară despre obiectele fon- dului instituită ală școlei pe basa rațiociniiloră anteriore. 1 Nr. 119. în legătură cu cele cuprinse la punctulă precedentă 1 se hotăresce. | — Dlă L. Simonescu primesce însărcinarea a compune și 1 present acestui comitetă la timpulă seu în conlucrare cu dlă ț casară G. Candrea ună proiectă de budgetă pentru școla civilă de fete cu internată a Asociațiunii pe anulă 1891/92. Nr. 120. Președintele Asociațiunii notifică comitetului, ca dna Ana Mangiucă a trimisă din biblioteca regretatului ei soță pe sema bibliotecei Asociațiunii 5 lădi pline de cărți. — Cu mulțumită spre sciință. Bibliotecarulă primesce însăr- cinarea a ridica cărțile dela gară și a le încorpora la biblioteca Asociațiunii făeendă la timpulă seă raportă. Sibiiă, d. u. s. G. Barițiu m. p. Dr. loanu Crisianu m. p. președinte. secretară II. Verificarea acestui procesă verbală se încrede d-loră: los. St. Șuluțu, I. G. Popă, L. Simonescu. S’a cetită și verificată. Sibiiă în 5 Augustă n. 1891. los. St Șuluțu m. p. I. G. Popii m. p. L. Simonescu m. p. Nr. 305/1891. Procesu verbală ală comitetului, Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, luată în ședința dela 10 Augustă n. 1891. Președinte: G. Barițiă. Membrii presenți: Dr. II. Pușcariă, vice-preș., Ioană Popescu, I. G. Popă, L. Simonescu, G. Candrea cassariu, N. Toganu bibliotecară. Secretară: Dr. I. Crișiană. Nr. 121. Comisiunea în personele dloră I. St. Șuluțiă și L. Simonescu, exmisă din partea comitetului prin conclusulă dto 3 Augustă a. c. Nr. prot. 117 pentru revisuirea rațiociniiloră casei Asociațiunei pro 1890 raporteză despre revisiunea făcută, aretândă că aă aflată tote în bună ordine. (Ex. Nr. 304/1891). 239 — Raportulu comisiunii se ia la cunoșcință ear rațiociniile se declară de revedute și aprobate, avendu a fi transpuse adunării generale, ce se va ținea în Hațegă, spre revisiunea finală și estra- darea absolutorului. — Să se ia mesurile de lipsă în privința înventăriării biblio- tecei și în privința statorirei înventariului la școla de fete. în necsu cu cercetările despre originea și destinațiunea fun- dațiuniloru să se inițieze posibila contopire a unoru fundațiuni și deposite împroprii cu fondulu Asociațiunii. Se dispune ștergerea pretensiuniloru la Emilianu Popoviciu și Adaină Szilâgyi. Nr. 122. Cassarulu Asociațiunii, dlu G. Candrea presentă proiectulu de budgetu alu Asociațiunii pro 1892. (Ex. Nr. 304/1891). — Proiectulu de budgetu alu Asociațiunii pro 1892 se pri- mesce în tecstulă alăturată, avendu a fi presentatu adunării ge- nerale pentru aprobare și statorire definitivă. Nr. 123. Dlu Simeonu Pasca notarii cercualu în Sălci va de josu, se rdgă pentru a se acorda pe sema fiiceloră sale Cornelia și Sabina câte unu stipendiu de 50 fl. vrendă ale adăposti pe am- bele în internatulu împreunată cu școla civilă de fete a Asociațiunii (Ex. Nr. 303/1891). — Rugarea dlui Simeonă Pasca se încuviințeză acordându-se fiiceloră sale Cornelia și Sabina câte ună stipendiă de 50 fl. pentru anulă școlară 1891/2. Nr. 124. Președintele Asociațiunii, dlă G. Barițiă transmite o colecțiune de documente din anii 1848—1849 aflate în cassa fe- ricitului Avramă lancu după mdrtea lui, date de cătră comisarulă însărcinată cu inventarea, în grija și în respunderea dlui Anania Moldovană, transpuse de cătră acela, înainte de mdrtea sa, veruluî seu Silvetru Moldovană, și de acesta trimise în originală dlui pre- ședinte spre a fi păstrate la Asociațiune după-ce se publicaseră în „Gazeta Transilvaniei" din acesta (Ex. Nr. 263/1891). — Cu mulțumită spre sciință, avendă documentele a fi puse în Archiva Asociațiunii transilvane alăturea cu alte documente de valore istorică câte se mai află și câte voră mai ajunge în pose- siunea Asociațiunii spre conservare și folosire. Sibiiă, d. u. s. G. Baritiu m. p., Dr. I. Crisianu m. p. președinte. secretară II. Verificarea acestui procesă verbalu se încrede d-loră: Ioană Popescu, Leontină Simonescu, I. G. Popă. S’a cetită și verificată. Sibiiă, în 11 Augustă n. 1891. loanu Popescu m. p. Leontinu Simonescu m. p. |. G. Popu m. p, 240 RaportQ generalii alu comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română și cultura poporului română despre activitatea sa în decursulu anului 1890. Onorată adunare generală! Voindă a satisface prescriselor^ §-lui 32 lit. g din statute și conclusului adunării generale din anulă 1882 dela Dejă pt. prot. 33, comitetulă instituită în adunarea generală din anulă 1889 dela Făgărașă își ia voia a presenta onoratei adunări generale următorulă raportă despre activitatea sa în ■ timpulă dela 1 Ianuarie pănă la 31 Decemvrie 1890. I. : Despre ședințe. Conformându-se prescriseloră §-lui 30 al. 1 din statute, comitetulă a ținută și în anulă de gestiune 1890 în totă luna câte-o ședință, și fiindcă și în anulă acesta aă obvenită cașuri de urgență, în unele luni elă s’a vădută necesitată a se în- truni în câte două și chiară în câte trei ședințe, ținendă astfelă cu totulă 20 ședințe: 13 înainte de adunarea generală din Reghină și 7 după acestă adunare. în ședințele sale, comitetulă a fostă cu necurmată aten- țiune la împlinirea datorințeloră, ce i le impună prescrisele §-lui 32 din statute, căutândă a susține vada și a promova interesele Asociațiunii. Elă a făcută la timpă disposițiunile pentru esecutarea concluseloră adunării generale din anulă 1890 și a luată măsurile de lipsă pentru folosirea sumeloră votate în budgetă cu privire la administrațiune, la spriginirea de studențî și învețăcei de meserii, la edarea organului Aso- ciațiunii precum și la susținerea școlei de fete, resolvindu în acelașu timpă și curențiile intrate. 1. Stipendiile și ajutorele conferite în anii premer- gători s’aă lăsată, pănă la unulă, în folosirea respectiviloră stipendiști și ajutorați, cari n’au terminații încă, cursulă înve- țăturei, dar au dovedită progresă îndestulitoră și purtare morală corespundătore. Ună singură stipendiu aă venită în vacanță în decursulă anului 1890, anume stipendiulă din fundațiunea „Rîurenă“, pentru care s’a escrisă la timpulă său concursă, fiindă conferită unuia dintre tinerii însemnați în conspectulă alăturată sub *4 la acestă raportă. j a) Stipendiulă de 100 fl menită pentru tineri, cu pre- J ferință din munții apuseni ai Transilvaniei, cari ară voi a se I perfecționa în o măestrie de lemnăria mai desvoltată, care sti- 1 pendiu se votase condiționată învățăcelului Florentină Corcheșă, 1 s’a putută libera în decursulă anului 1890, după-ce numitulă j tinără a corespunsă pe deplină cerințeloră. b) Mulțumită onoratei adunări generale din anulă 1890 j a acționariloră institutului de credită și economii „Albina* în Sibiiu, comitetulă a fostă în posițiă a vota și pentru anulă școlară 1890/1891 stipendii de câte 50 fl. v. a. la 10 respective 11 eleve de părinți mai săraci, cari eleve aă fostă adăpostite în internatulă împreunată cu școla civilă de fete a Asociațiunii. 2. în ceea-ce privesce esecutarea concluseloră luate în adunarea generală din anulă 1890, comitetulu îșl ia voia a schița starea lucrului după-cum urmeză: a) însărcinării primite de a se îngrigi, „ca casa din lăsă- mentulă fericitului Avramă lancu să fie locuibilă și locuită*, comitetulă a satisfăcută așa, că a dispusă a se introduce tote reparaturile de lipsă. Tote încercările comitetului, de a și închiria acestă casă aă remasă fără resultatulă dorită și acesta din lipsă de chiriași în partea locului. în timpulă din urmă s’aă inițiată pertractări seriose pentru vinderea realitățiloră din lăsămentulă Avramă lancu; succedendă numitele pertractări, comitetulă va afla arangiamentele de lipsă, ca casa, care nu pote forma objectă de vindere, să fie locuită și astfelă ferită de ruinare. Amintimă la acestă locă, că causa lăsămentulul de sub întrebare e acum deplină limpezită. 16 242 b) Ce privesce însărcinarea primită, de a iniția o legă- fl tură cătu mai strînsă între deosebitele părți ale corpului Aso-fl ciațiunii și prin lucrarea într’acolo, ca pe viitorii deosebitele fl despărțeminte să fiă representate la adunările generale ale fl Asociațiunil celu puțînă prin câte doi membri din sînulă loră, S comitetulu nu a întârdiată a o duce în deplinire, adresându-se 9 de cu timpii cătră tote organele Asociațiunil și, mânecândă a dela enunciațiuniie celoru mal multe despărțăminte făcute în ■ materia acesta, elu crede, că ideea representăril arătate se va « popularisa din ce în ce totă mal multă. 1 c) Comitetulă a fostu mal departe însărcinată să esecute " conclusulă adunării generale de cuprinsulă: ca din sumele $ de câte 1000 fl. votate pentru anii 1890 și 1891 în scopulă | înavuțirii literaturii nostre și îndeosebi în scopulă încuragieril "i și a desvoltăril literaturii menite pentru poporu, să premieze și să tipărescă scrieri și broșuri întocmite anume pentru po- poru din agricultură, liigienă etc., avendă acele broșuri a forma „biblioteca poporală a Asociațiunil transilvane". în scopulă esecutăril acestui conclusă, după cumpăniri seriose, comitetulă a aflată a escrie deocamdată ca de începută concursă la premii pentru cele mai bune lucrări asupra următoreloră doue teme : „Economia nostră după comasare", și „Higiena copilului dela nascere pănă la anulu alu y-lea alu etății"; apoi la ună premiu pentru cea mal bună culegere de poesii, basme (povești) și datine poporale alese și pănă acum nepublicate. Totă în scopulă aretatu a destinată comitetulă suma de 400—500 fl. v. a. pentru a premia din ea cele mai bune studii scientifice, ce i se voră presenta asupra unoră teme alese liberă de autori din ramulă istorică, saă epigrafică, saă filologică, cu deosebire în ceea-ce privesce trecutulă și presentulă poporului română și ală pământului, pe care locuimu. La concursulă escrisă aă întrată în terminulă fixată (30 Iunie a. c.) 9 lucrări și anume 5 colecțiunl de poesii, povești etc., 1 tractată istorică, 1 tractată din economiă și 2 tractate despre higiena copilului. Aceste lucrări s’aă dată spre censurare unei comisiunl și comitetulă 243 nu va intârdia a se pronunța în meritulă loră și a decerne eventualii premiile stabilite îndată-ce va primi raportulii comi- siunii exmise, la totă casulă înse încă înainte de încheerea anului curentă. 3. Toții la acești! titlu să cuvine să Vă raportămii despre o cestiune de cea mal mare importanță pentru noi. La 4 Augustu 1890 comitetulă Dvostră a fostă surprinsă prin scirea, că inginerulă loanil Olteni, de nascere din Cojocna în Transilvania, mortă în aceeași di în Galați, în România, a lăsată prin testamentă Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului română ună legată de 100,000 lei, ear la 9 Septemvrie 1890 acestă comitetă a fostă în plăcuta posițiune a constata, că, mulțumită energicei întrevenirl a pre- ședintelui George Barițiă, legatulu a intrată la cassa Aso- ciațiunii deja la 24 Augustă 1890, după detragerea com- petințel erariale de 9% și a altoră spese, în suma de 90,000 lei în hârtii de valore, rentă cu 5% în aură. Testamentulă, pe basa căruia ne-amă declarată, că pri- mimă legatulă, conține următorele condițiunl: a) venitulă capitalului testată pe celă dintâiă ană după mdrtea testatorelul să se distribue între nepoții acestuia; b) venitulă capitalului numită pe anulă ală doilea și cel următori să se întrebuințeze așa, ca 50% să se capitaliseze, 40% să se cheltuăscă „pentru învățătura poporului Română propriu clisă gr. or. și gr. cat. în Transilvania", ear restulă de 10% să se distribue în. modă egală șcdlei greco-orientale și celei greco-catolice din opidulă Cojocna, loculu natală ală testatorelul. Venitulă menită pentru nepoții testatorelul a intrată deja la cassa Asociațiunii și se va da destinațiunii lui îndată ce se voră fi eruată în modă esactă aceia, cărora li se cuvine, ceea-ce președintele Asociațiunii, dlă G. Barițiă, în calitate de executoră testamentară, a și inițiată și o urmă- resce cu cunoscuta-I energiă. Cu 1 Octomvrie a. c. venitulă acestui legată se va pută preda propriei destinațiunl. Sco- purile speciale, pentru care voră ave să se folosescă cele 40%, 16* 244 se voră fixa mal de aprope în „actulă fundațională", care esf^l în lucrare. i Este vrednicii de deosebita nostra recunoscință acela, care, 1 deși departe cu trupulă de ai sei, cu sufletulii este și trăesce în mijloculă loru. Fericitulu loanii Oltenii a foștii departe de noi cu trupulă, cu sufletulii însă a fostu, a simțită și a viețuită cu noi, dovadă nobila sa faptă, prin care și-a ridicată ună monumentă neperitoră în inimele nostre. 4. Totă aci e loculă să Vă notificămă și o altă faptă generosă, ce privesce de aprope Âsociațiunea nostră și e înru- dită cu cea espusă la punctuhi precedentă. Dlu Dr. Areliă Maniă, notară publică reg. în Oravița, care în anulă acesta a petrecută mai multe dile în Sibiiă și a cercetată între altele și școla Asociațiunii, satisfăcută de cele ce le-a vădută la acestă institută, s’a oferită a contribui, pănă când va fl i în viață, pe fie-care ană cu suma de 200 fl. v. a. la susți- nerea școlei. Suma acesta, pănă când va cere trebuința, va fi a se distribui ca ajutore de 50, 100 seă 200 fl. v. a. între eleve interniste de părinți mai lipsiți saă cu familiă mal numerosă, ear când astfelă de ajutore nu voră mal fi necesare, numita sumă se va întrebuința spre alte scopuri ale școlei. Donatorulă nu ’și-a reservată nici ună dreptă. Banii voră intra la cassa Aso- ciațiunii în fiă-care ană deodată, înainte de 1 Septemvre. — Comitetulă luândă la timpulă seu actă de acestă faptă nobilă, ’și-a exprimată mulțumită sa față cu generosulă donatoră, dlă Dr. Aureliă Maniă, și a hotărîtă să se facă notificare și onoratei adunări generale a Asociațiunii, ceea-ce prin acesta ne grăbimă a împlini. 5. Ca de încheere la acestă titlu ne luămă voia a Vă face împărtășire și despre o altă hotărîre a comitetului Dvostră, luată în decursulă timpului despre care ve raportămă. încă în primii ani ai esistenței Asociațiunii transilvane oferise dlă septemviră în pens., Ioană cav. de Pușcariu, acestei Aso- ciațiuni spre publicare o colecțiune de documente importante pentru istoria nostră. Comitetulă Dvostră, revenindă în de- r 245 cursulă anului asupra acelui ofertă, ’l-a primită și a dispusă succesiva tipărire a colecțiunil, așa ca aceea să se potă ter- mina în decursă de 5—6 ani. în vederea, că colecțiunea de sub întrebare este și ea o lucrare din cadrulă aceloră lucrări, pe cari le prevede pentru premiare conclusulă adunării ge- nerale a Asociațiunii din anulă trecută, prin care s’a votată suma de 1000 fl., comitetulă a hotărîtă, ca spesele de țipară ale colecțiunii să se acopere succesive din suma numită de 1000. v. a., avendă a se osebi din acesta în scopulu arătată în decursă de 5 — 6 ani în fie-care anu câte 250—300 fl. v. a. Colecțiunea se află sub presă; tomulă I. va apăre în curendă. II. Despre scâla Asociațiunii. 1. Școla civilă de fete cu internată susținută de Aso- ciațiune a formată și în decursulă anului espirată objectulu deosebitei interesări a comitetului. Condusă de aceleași puteri ca și în anulă trecută, școla nostră a fostă cercetată în anulu scol., 1890/1 de 59 eleve ordinare și 3 eleve estraordinare. Internatulă împreunată cu școla a adăpostită în anulă acesta 49 eleve, dintre care 40 au frecuentată școla nostră, eară 9 școla elementară a „Reuniunii femeiloră române din Sibiiu". învețămentuhi’l-aă provedută și în anulu scol. 1890/1 pu- terile didactice instituite mai nainte, cu singura schimbare, că fosta învețătore, d-șora Victoria Filipesculă, care și-a cerută demisiunea, a fostă înlocuită prin d-șora Elisa Nasta, absolventă a școlei de industriă din Clujă. Cu finea anului acestuia școl., comitetulă s’a vedută nece- sitată a escrie concursă pentru ocuparea postului de învețătoră, devenită vacantă prin îndepărtarea d-nului Dr. P. Spână. Mersulă învățământului a fostă în decursulă anului școl. deplină satisfăcătoră, ear starea preste totă a școlei și a inter- natului a fostă deplină mulțămitore. Școla continuă a fi în progresă. Date mai detaiate cu privire la întocmirea și mersulă școlei și a internatului se cuprindă în programa, I din care alăturămă unu exemplară sub -/₂ 1 Aici e loculă să Vă amintimă, că dreptulă de publicitate fl pentru școla nostră ne este asigurată, îndată ce și puterea a j 3-a didactică ordinară va întruni cualificațiunea prescrisă în fl §. 103 art. de lege 38 din 1868. i 2. Starea economică a școlei de asemenea se înbunătă- 1 țesce ană de ană, reclamândă subvențiunl totă mai mici din 1 partea Asociațiunii. Rațiociniile școlei și a le internatului pro 1890/1 pre- ' sentate de direcțiune, din cari se vede, că în decursulu anului ; numită venitele (inclusive subvenția de 100 fl., ajutorulă de ; 500 fl. dela institutul^ de credită și economii „Albina⁴ din • Sibiiă și 306 fl. 56 cr., dați de Asociațiune pentru investi- ' țiunl pro 1889/90) au atinsă suma de 16,452 fl. 66 cr., ’ ear erogațiunile suma de 16,407 fl. 86 cr., aă fostă date ¹ spre censurare unei comisiunl din sînulă comitetului și s’au aflată în ordine. 3. înainte de a încheia acestă titlu ne luămă voia a ve face împărtășirea, că comitetulă D-vostră, întemeiată pe dreptulă ce i-lă dă „Statutulă de organisare ală școlei" (§. 9. lit. b. al. 5) și vrendă a întemeia la școla nostră ună corpă învățătorescă stabilă și bine cualificată a luată hotărirl, în urma cărora, pe viitoră, puterile didactice dela școla nostră voră fi totă atâtă de bine situate ca profesorii mal bine plătiți dela școlele medii romanesci din Transilvania. III. Administrarea averii Asociațiunii. 1. Administrarea averii Asociațiunii s’a efeptuită și în anulă de gestiune 1890 pe lângă observarea evidenței și a controlel corăspundetore. Taxele de pe la membri încurgă multă mal regulată ca în trecutu, mulțumită lăudabilului zelă, pe care ’lă desvoltă direcțiunile și comitetele celoră mal multe despărțăminte. ■ț I • ²⁴⁷ H ' 2. în alăturare sub ⁻/₃ ne permitemă a presentâ ono- ratei adunări generale rațiociniulă pre anulu solară amin- tită (1890), pregătită de cassarulă Asociățiunii, dnulă Gerasimă Candrea, dimpreună cu ună raportă specială ală acestuia referitoră la rațiociniă și la resultatele obținute. Din rațiociniu se vede, că în decursulă anului 1890 veni- tele Asociățiunii aă fostă 52,136 fl. 93 cr., erogațiunile aă fostă 9757 fl. 78 cr. Starea averii a fostă la 31 Decemvrie 1890 de 161,727 fl. 58 cr., mai multă decâtă în anulă precedentă cu 46,592 fl. 02 cr. întrega avere administrată de comitetulă Asociățiunii a fostă la același termină de 179,188 fl. 75 cr. Suma depositeloră a fostă la 31 Decemvrie 1890 de 3.597 fl. 11 cr. Se arată mai departe, că din venitele încassate sub diverse titluri s’aă acoperită nu numai trebuințele budgetare, ci și o parte însemnată din datoria vechie, contrasă la insti- tutulă „Albina" decândă cu clădirea și adaptarea edificiului școlei de fete cu internată, astfelă că contulă curentă ală nostru s’a încheiată cu 31 Decernvre 1890 numai cu 2670 fl. în favorulă institutului numită; cu 30 luniă a. c., după-cumă aflămă, contulă curentă s’a încheeată cu suma considerabilă de 1232 fl. 60 cr. v. a. în favorulă Asociățiunii transilvane, mulțămită specială însemnateloră colecte întreprinse în favorulă școlei nostre de dlu Partenie Cosma, directorulă institutului „Albina". Totă din venitele încassate s’aă achitată, după-cum se arată în rațiociniu, și spesele avute cu diferite investițiuui și imposite năue etc. Comisiunea însărcinată cu revisuirea rațiociniului ’l-a aflată esactă și în conformitate cu registrele și documentele jus- tificative. 3. La cele espuse la rațiociniă adaugemă, că afară de venitele ordinare în decursulă anului 1890 au întrată la casa Asociățiunii: a) Suma de 90,000 lei, legatulă făcută de fericitulă Ioană Oltenă (vedli la altă locă: Tit. I. pt. 3); 248 b) suma de 500 fl. v. a. dela institutulă de creditu și eco-i nomii „Albina¹¹ pentru trebuințele curente ale școlei de fete; 1 c) suma de 500 fl. totă dela institutulă de credită și | economii „Albina¹¹ pentru crearea ă 10 stipendii de câte 50 fl. 1 pentru eleve adăpostite în internatulu Asociațiunii; ] d) suma de 5351 fl. 75 cr. întrată din colectele făcute | de d-nulă Partenie Cosma, directorulu institutului „ Albina“ ; | e) suma de 300 franci (138 fl. v. a.) legată făcută Aso- I ciațiunil transilvane de fericitulă Constantină I. Popazu, fostă co- 1 merciantă în Brașovă; - f) suma de 100 fl. donată de dlă Ludovicu Simonă, mare proprietară in Sângeorgiulă de câmpiă, în scopulă de a se cumpera din ea câte o mașină de cusută pe sema școlei Aso- ciațiunii și a școlei de fetițe din Blaju, ceea-ce s’a și făcută. g) prețulă mai multoră esemplare din broșura „Graiulă arde- lenescu în raportă cu limba și literatura de preste Carpați¹¹ oferită (în 480 esemplare) de autorulă ei, dlă Dr. A. Șuluță Cărpinișană, în folosulă școlei Asociațiunii. 4. în legătură ne luămă voia a Ve aminti, că în decur- sulă acestui ană comitetulă D-vostre s’a vedută îndemnată a întemeia ună fondă noă „întru amintirea reposațiloră¹¹ cu des- tinațiunea de a servi scopuri culturale. Acestă fond e adi de 297 fl. 5. în legătură cu rațiociniulă pro 1890 ne luămă voia a Vă presentâ proiectulă de budgetă pro 1892 sub ./₄ IV. Membrii Asociațiunii. > a) Membrii ai Asociațiunii aă fostă în anulu 1890, ținândă contă singură numai aceia, cari aă solvită taxele la timpă: 1. fundatori 84. 2. ordinari pe viață 156. 3. ordinari cu taxe anuale 340. ! CV 0 r 249 Intre membrii arătațl nu se află și cei însemnați în lista alăturată sub ⁻/ₛ ca insinuați dela adunarea generală dela Reghină încoce pănă la finea anului 1890 și dela 1 Ianuarie 1891 pănă la presentâ adunare generală. Conținutulu listei alăturate e dovadă, că interesulii față cu Asociațiunea tran- silvană e adi generală, mal alesă în sinulă inteligenței nostre. b) Dintre membrii Asociațiunii au reposată în decursulă anului 1890 și pănă la acestă adunare generală, întru câtă dis- punemă de datele respective, cel induși în lista alăturată sub ’/₆ Din acestă listă onorată adunare generală va binevoi a observa, că în decursulă timpului și dintre membrii comitetului s’a mutată unulă la cele eterne, și anume fericitulă Ilie Măcellariu, fostă consilieră guvernială în pensiune. V. Biblioteca Asociațiunii. Biblioteca Asociațiunii a constată la finea anului 1890, conformă raportului bibliotecarului, din 1989 opuri, 4958 tomuri și 4237 broșuri. Sporiulă a provenită, ca și în anii precedențl, din donațiunl și intrări în schimbă dela Academia de sciințe I din Budapesta, dela Academia de șciințe din Viena, dela Academia română din Bucuresci, dela Universitatea săsescă din Sibiiă, dela „Verein făr siebenburgische Landeskunde“ în Sibiiă, dela biblioteca națională din Florența și Roma. Vrednice de amintire suntă donațiunile în cărți făcute de' j președintele Asociațiunii, de dl senatoră G. G. MeitanI în s Bucuresci ș. a. Dintre scrierile periodice aă încursă gratuită: „Telegrafulă 1 română", „Tribuna", „Gazeta Transilvaniei", „Foia Ilustrată", ț „Luminătorulă", „Biserica și Școla", „Foia Dieces.," „Familia", * „Gazeta Poporului", „Gazeta Bucovinei", „Economia Națio- ' nală", „Foia Sătenului", „Scola Română", „Românische Revue", „Archiva societății scientifice din Iași", „Amiculă Familiei", „Foiabisericescăși scolastică", „Convorbiri literare" și „Preotulu română". J ,ș 1 250 Jp Inventarulă bibliotecii s’a sporita, pe lângă cărțile in- trate, cu exemplare din „Transilvania" organulu AsociațiunI pro 1890. VI. „Transilvania“ organulu Asociațiunei. J 1. „Transilvania", organulu Asociațiunii, s’a edată în anulu 1890 sub redacțiunea primă-secretarului Asociațiunii,’ a dlui loanu Popescu. Ca și în anulu 1889, organulu nostru s’a scosă și în anulu 1890 în 750 esemplare, din care 580 s’au trimisă la membrii Asociațiunii, 2 la prenumeranți, 18 la despărțăminte, 49 la biblioteci școlare și în schimbă și 9 ofi- ciose; membrii Asociațiunii, cari aă plătită taxele regulată aă primită foia în modă gratuită. 2. Acî e loculă să Ve facemă următdrea împărtășire. Onorata adunare generală a Asociațiunii din anulă trecutu, prin conclusulă seu, prin care a votată suma de 1000 fl. v. a. pe ană pentru înavuțirea și încuragiarea literaturii române, voindă a mai înlesni edarea organului Asociațiunii, a enunțată, că studiile scientifice, ce se voru premia din numita sumă, să se scotă la ivelă cu deosebire prin mijlocirea fdei nostre „Tran- silvania". Primă secretarulă și redactorulă foii, domnulă Ioană Popescu, mânecândă dela numitulă enunciată, a stăruită la comitetă să i-se înlesnescă inmediată redactarea foii, votându-se o sumă dre-care, din care să se remunereze colaboratorii angagiați, cărora ’li-ară fi pusă în vedere, că voră fi re- munerați. Avendă în vedere stăruința arătată a redactorului și vrendă a o mulțămi comitetulă în conclusulă său relativă la modulă, cum să se esecute conclusulă adunării generale, a pusă în vedere și premiarea publicațiuniloră tipărite în „Transilvania" dela adunarea din Făgărașă încoce, cari noti- ficându-se și numai din partea redacțiunii, se voră găsi că întrunescă condițiunile cuprinse în conclusulu onoratei adunări provocată mal susă. în urmarea acestui condusă alu comitetului, pe basa căruia s’a escrisă concursulă literară, redactorulă foel notifică aceluia 251 publicațiunile tipărite în anulu 1890 în „Transilvania", cari ară fi să se remunereze, dimpreună cu remunerațiunile, ce ară fi a se vota în suma totală de 260 fl. v. a, cerendă libe- rarea acestei sume dreptă ajutoră pentru remunerarea cola- boritoriloră pro 1890. Vrându de o parte a termina cestiunea, dră de alta a evita provocarea susceptibilității unuia s’aă a altuia dintre autorii notificați, comitetulă, fără a reflecta la meritulă studiiloră notificate, a încuviințată escepționalminte cererea redactorului și a votată de astă-dată, în așteptarea indemnisării ulteriore din partea onoratei adunări, suma cerută de 260 fl. v. a. „ca ajutoră extraordinară pentru redactarea foei în anulă 1890“, fără a se crea însă prin acăsta casă de precedență. Suma de 260 fl. s’a solvită din suma de 1000 fl., votată pentru promovarea literaturii nostre, la mâna redacto- rului spre a o distribui însuși între personele, cari prin cola- borarea loră ’i-aă înlesnită redactarea în anulă 1890. încâtă pentru viitoră însă comitetulă a enunțată, că din mia de fioreni amintită mai susă va remunera, în ce privesce „Tran- ’ silvania", numai studiile scientifice, cari intrate la concursă și , ■] trecute prin critică se voră afla, că merită a fi remunerate și apoi publicate în „Transilvania". - Cu scopă de a preintimpina cașurile de natura celui espusă, : ■ J comitetulă a hotărîtă să întrevină la onorata adunare gene- rală, ca onorată aceea, în sfera competinței sale, constatândă 4' lipsa de a se înlesni redactarea foii Asociațiunii, spre care '.:' scopă pănă acumă s’a spesată ană de ană sumă de 400 fl. v: a., să voteze pentru primă-secretarulă și redactorulă numitei . foi pe viitoră o remunerațiune anuală mai mare, de cum e cea de presentă, din care să-’i fie posibilă a remunera și colaboratori la foie, ceea-ce prin acesta și facemă. .. Spre orientarea onoratei adunări generale ne permitemă ? a însemna, că edarea organului Asociațiunii pentru anulă 1890 a costată, înclusive remunerațiunea redactorului cu 400 fl. v. a. și ajutorulă extraordinară cu 260 fl., suma de 1411 fl. 25 cr. 252 VIL fl Despărțemintele Asociațiunii. Cu privire la despărțemintele Asociațiunii înseinnămă cu plăcere, că aprope în tote s’au desvoltată o activitate înbucu- rătdre întru promovare scopuriloră Asociațiunii. în deosebi dela introducerea nouei arondări, ceea ce amă pusă la cale în- mediată după adunarea generală din anulă trecută, se simte o nouă viață în întregă organismulă Asociațiunii, astfelă că nu ne amă înșelată, când în raportulă nostru din anulă trecută diserămă din cuventă în cuventă, „și e îndreptățită speranța, că înteresarea (de scopurile Asociațiunii) va cresce din ană în ană“. Cele mai multe despărțăminte sântă deja organisate respect, reorganisate,; în unele curgă tocmai lucrările pentru organisare. Despre organisarea indicată, fiindă încă în curgere, vomă raporta la proxima adunare generală; cu atâtă mal vertosă, căci întregă lucrare aparține activității nostre din anulu curentă 1891, despre care avemă a raporta proximei adunări generale. VIII. Propuneri. Supunendă raportulă acesta aprețiăril onoratei adunări generale în legătură cu adusele: 1. rațiociniulă pro 1890 împreună cu raportulă cassarului; 2. budgetulă pro 1892; 3. Consemnarea membriloră noă insinuați; 4. Consemnarea celoră reposațl dintre membrii Aso- ciațiunii ; 5. Consemnarea stipendiștiloră și ajutorațiloră Aso- ciațiunii ; 6. Programa a V-a a școlei de fete a Asociațiunii: Onorata adunare generală să binevoiescă: a) a da comitetului absolutorulă pentru activitatea din 1890; b) a declara de membrii pre cel consemnați în lista pre- sentată; 253 c) a face amintirea obicinuită pentru membrii reposațl; d) a lua la cunoscință raportulu comitetului; e) a lua o hotărîre cu privire la foia „Transilvania"; f) a aproba budgetulă propușii pro 1892 ; g) a întregi comitetulu prin alegerea unui membru ordinară pe restulu periodului 1890—1893. Din ședința comitetului Asociațiunii transilvane pentru țiliteratura română și cultura poporului romanu, ținută în Sibiiu la j Augustu i8gi. George Barițiă m. p., Dr. I. Crișianu m. p., președinte. secretarii II. Nr. 227/1891. Conspectulu stipendiațiloru și ajutorațiloru actuali ai Asociațiunii transil- vane pentru literatura română și cultura poporului românu. A. Din fondulu Asociațiunii. Florentină Corcheșă, elevă alu școlei de sculptură în Satulungă 100 fl. B. Din fundatiunile Asociațiunii. } i Eliseiă Mezei, studentu de clasa VI. gimn. în Blajă din fundațiunea Marinovici................................., G0 fl. Ioană Batiu, studentu de clasa VIII gimn. în Cluju din fundațiunea Dobâca............................................50 „ George Vătășană, stud. de clasa VIII gimn. în Brașovă din Fundațiunea Riurenu . . . ....................................40 „ Michailă Candrea, studentu de clasa VI gimn. în Beiușă din fundațiunea Bașota ...........................................20 „ losifu Schiopulu, studentu de clasa V. gimn. în Blajă din fundațiunea Galliană..........................................60 ,, loanu Moldovanu, învețăcelu de cismărită, din fundațiunea Tofalenă......................................................20 „ C. Din dotațiunea societății „Transilvania". George Stupină Moga, învețăcelu de măsăriă..................25 „ Pavelă Jurca, „ „ croitoriă................25 „ Valeriă Nagy, „ „ lăcătăriă.................25 „ 254 Teodoră Beșteleu, învețăcelă de făuriă...... 25 Emerică Păpucă, n 7? măsăria..... 25 Traiană Todorană, n 77 făuriă...... 25 Silviă Solomonă, n mașinăriă ... 25 Ilie Cordoșă, T> 77 cojocăria..... 25 Vasilie Suciă, r> n lăcătăriă..... 25 Dionisie Băgăiană, n n mașinăriă..... 25 Victoră Radu, ?7 r> rotăriă...... 25 Inocențiu Crișiană, n 77 croitoriă..... 25 Ioană Hirjocă, T) 77 cismăriă...... 25 Vasilie Solomonă, n j> făuriă...... 25 Clemente Candale, n 7? făuriă :..... 25 George Marcu, 77 7) croitoriă..... 25 de r n n D. Elevei n n n n n n T> 77 Ti n Din donațiunea Silvia Miculescu Veturia Ivanu Lucreția Bunea . Maria Micu . . Carolina Fincu . Vaier ia Degană . Cornelia Pasca . Victoria Crișiană Victoria Branisce Valeria Lenghelă Lucreția Stanca . 500 fl. dela institutulu „Albina". ..........................50 ............................. 50 ..........................50 ..........................50 ..........................50 ..........................50 ..........................50 ..........................50 ..........................50 ..........................50 ..........................50 fl. r n n n n T) n 77 n Nr. 227/1891. Consemnarea membriloru Asociațiunil transilvane insinuați dela adunarea generală, din Reghinu, țînută în 28 Augustă, 1890, pănă la 14 Augustă 1891. Membrii fundatori: Vasilie Zehană, advocată în D.-St.- Martină; Dr. Aureliă Maniă, notară publică în Oravița; „Silvania“, institută de credită și economii în Șimleă. Membriipeviață: Dr. Remusă Roșea, secret, consistorială în Sibiiă; Ioană Cloje, economă în Boiță; Ioană Bozoșană, preotă în Moșna; losifă Lupă, preotă în Stena; Andreiă Bârseană, pro- fesoră în Brașovă. 255 Membrii ordinari: George Bobeșă, preotu în Sibiiu; Dr. Nicolae Vecerdea, advocatu în Sibiiu; Istrate Radu, econ. în Boița; Simionu Căluțiă, advocatu în D.-St.-Martinu; Nicolau Popii, proprietară în Bobohalma; Vasile Moldovanu, președ. la sed. orf. în Boziașă; Nicolau Todoranu, protop. în Cetatea de baltă; Mironă Dascălii, preotu în Cetatea de baltă; Timoteiă Circa, comerc. în D.-Szt.-Martină ; Petru Sămărghitiană, preotu în Cucerdea română; Dum. Stefă, econ. în Boziașu; Glig. Potoră, econ. în Cucerdea-rom., Vas. Marcu, econ. în Bobohalma; Nic. Costea, docente în Boziașu; Vas. Berbecariă Muntenescu, preotu în Boziașu; Emiliă Popă, preotu în Bobohalma; Dan. de Tămașu, protopopii în Degu; Lazaru Căluțiu, proprietară în Cerghidelu; Alexandru I. Moldovană, proprietară în Chirileu; Ioană Hancu, econ. în Cerghidelă; Alexe Verzea, preotă în Satulungă; Toma Frateșă, preotă în Bacifaleu; Radu M. Odoră, economă în Turcheșă; Nicolae Băzărea, industriașă în Turcheșă; Ștefană Cacovenă, subjude reg. în Alba-Iulia; Ștefană Argăsală, co- merciantă în Turcheșă; Ioană Broșu, paroch în Dîrștea-Brașovului; Ignatie Mircea, studentă din Gata; Ioană Baciu, din Șațegă; Ștefană Șelariă, comerciantă în Hațegă; Ioană Cornea, din Hațegă; Paulă Oltenă, docente în Hațegă; Severă Mureșană, profesoru în Nă- seudă; George Bogdană, preotă în Bradă; Vasilie Boneă, profes. în Bradă; losifă Popescu, candidată de advocată în Reghină; Ioană Butnară, proprietară în Petelea; Clemente Raicu, vice-protopopă în Cohalmă; Ioană Buzea, asesoră opidană în Cohalrnă; Pompiliu Predoviciă, preotă în Merchiașa; Ioană Brotea, preotă în Mateiașă; Ioană Lupă, preotă în Jibertă; Nicolau D. Mircea, protopopă în Cohalmă; Andreiă Stroia, docente, în Cohalmă; I. Boranciu, do- cente în Cohalmă; I. Suciă, preotă în Bogata-Oltenă; George Spornică, preotă în Cohalmă; Romulă Simă, docente în Orlată; los. Qrbonașă în Oreștiă; Dr. Stef. Erdely în Orestiă; N. Vladu_în Orestie; Aur. Barciană în Orestiă; Toma Haneșă Jn Oreștiă; P. Draghiciă în Oreștiă; Augustină Chețiană, preotă în Bobohalma; Alexandru Mutu, preotă în Adămușă; Basilă C. Vlasa, preotă în M.-Zah; Ioană Bosdocă, administratoră în Cicudă; Teofilă P. Moldovană, docente în Cueșdiă; Ioană Russu, docente în Velheră; Ioană Catona, docente în M. Dateșă; Basiliu Moga, docente în Chimitelnică; Alexandru Macarie, docente în M.-Zah; Basiliu Anghelă, preotă în M.-Dateșă; Ioană Ignată, docente în M.-Ludoșă; Michailă N. Cicudi, preotă în Socolulă de Câmpie; Teofilă Popă, preotă în Hădăreu; Ioană Comană, docente în Căpușă; Teodoră Harșană, preotă în Chimi- telnică; Valeriă Catona, propr. în M. Dateșă; Nicolae Cucuiă, preotu în M.-Bogata; luliă Deacă, preotu în M. Tohată; Georgiă F. 1 Negruțiîi, docente în M. Lechința; Alexandru Precupă, preotu în | Sicușei; Pavelă Oprișa, prof. în Bradă; Florianu Hatoșă, cassaru ’ la instit. „Someșana¹⁴ în Dejă; loanu II. Cherecheșă, când, de advocată în Deju; Ludovicii Frâncu, propriet. în Buzașă; loanu Vajda, propr. în Olpretă; Bârsanii Ambrosiu, autiste comunală i Hațegă; Romanu Dionisiu, candidatii de adv. în Mediasiu; George j Crișianu, preotu în Mediașiă; Pavelu Popescu, preotu în Borta; 1 Nicolae Racoția, medicii în Șeica-mare ; loanii Baciu, propr. în Șarla; 1 loanii Munteană, preotu în Agerbiciu; Basilă Busaiă, preotu în ,1 Buia; loanu Jurca, propriet. în Răvășelii; Michailu Jurca, proprie- tarii în Șaldorfu; Dumitru Deacu, preotu în Caltvassăr; Dr. Popu Laurențiu, advocatu în Abrudii; loanu Babuțiă, preoții în Bucium- șasa; Vasilie Chirtopu, proprietarii în Câmpeni; Petru Macaveiă, proprietarii în Bucium; Dr. Enea Draia, când, de advocatu în j Abrudu-satu; Dr. Vasiliă Fodorii, candidat de advocatu în Abrudu; Silviu Lazară, contabilă în Abrudu; Teofilă Faurii, neguțătorii în Abrudu; Petru Vizășeanu, propr. în Abrudu; Nicolae Cirlea, no- tariu publici! în Abrudu; Sabin Piso, protopopu în Agnita; loahimă Părău, capelanii în Agnita; loanu Cocoșii, preotu în Zlagna; Răgnela loanu, preotu în Șors; Romanu Nicolae, preotu în Bârghișu; Răgnelă George, înveț. în Șorș; lenciu loanu, econ. în Țichindelă; Darlogea Moise, notarii în Calboru; Mandocea Emilii, înveț. în Agnita; Con- standinescu Danielii, preotu în Ighișdorfă; Popelea loanu, econ. în Boholță; Brumbea Moise, econ. în Calboru; Comșa Dum., comerc. în Cinculă-mare; Cârstea Vasile, econ. în Calboru; Păcală Michailu, preotu în Șulumberg; Vancea losifu, preotu în Blajă; Suciu Petru, teologii absolută în Blajă; Ordace Gregoriu, propriet. în Blajă; Brană Zacharia, protopopă în Sâncelă; Litâ losifă, preotă înlclodă; Albini Isidoră, propr. în Blajă; lonascu Nicolaă, profes. în Blajă; Gerasimă Domide, parochă în Rodna veche; Petru Vertic, parochu în Macodă; Constantină Antonă, propr. în Năseudă; Pipoș Petru, jude reg. la Tablă în M.-Oșorcheiă; I. Pantea, preotă în Riciă; Filipă Popă, preotă în Bandulă; Alecs. Popă, preotă în Alpretă; P. Draghiciă, protonotariă în Orăștiă; Toma Haneș, oficială în Oreștie; Aurelă Popoviciă Barciană, comptabilă în Oreștie; N. Nestoră, protopopă în Oreștie; N. Berebanță, propriet. în Cujiră. Nr. 227/1891. Consemnarea membriloru Asociațiunii transilvane, cari alte reposată dela adunarea generală, din Reghinu ținută în 28 Augustă 1890 până la 14 Augustă 1891. Antoniă Mocionyi de Foenă, membru fundatoră; Elia Ma- cellară, consilieră gub. în pensiune, membru fundatoră; Dr. Ioană Moga, medică în Sibiiă, membru pe viață; Ioană Rațiă, protopopă în Hațegă, membru ordinară. Editura Aaoc. trans. Redactorii: I. Popescu. Tiparulu tipogr. archidiec.