Apare la 15 a fiă-cărel luni. TRANSILVANIA FOIA ASOCIAȚIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATURA ROMÂNĂ ȘI CULTURA POPORULUI ROMÂNO. Nrillft 9. SIBIIU, 15 SEPTEMBRE 1890. Anultt XXI. t Vasile Alexandri, regele poețiloru români, nu mai este între cei vii. Elu s’a sfâr- șită Joi în 4 Septembre la moșia sa Mircesci în Moldova. Unu morbu greu — canceră în ficați — a foștii causa morții lui. Vasile Alexandri s’a născută în Băcăă la anulu 1821. După unele studii pregătitore, făcute în patriă, pentru com- pletarea culturei sale s’a dusă la Parisu. Reîntorcendu-se de acolo la 1839 și-a începută imediată activitatea naturală ge- niului seă, activitatea literară, prin care a ajunsă a-și câștiga numele de celă d’ânteiu scriitoră română ală secolului. Inspirată din nesecatulă și fără seamănă prețiosulă și fermecătorulă tesaură ală poesiei poporale române Alexandri a devenită și celă mai poporalii poetă română. Abia se va afla ună petecă de pământă locuită de români, unde să nu se audă recitate și cântate poesiile lui. Inspirațiunile, ce Alexandri a luată din poesia poporală română, au avută cea mai salutară înriurință precum asupra fecundității geniului lui poetică, așa și asupra direcțiunei ce s’a dată prin elă desvoltărei limbei și literaturei române în generală. Numele multă regretatului decedată va ilustra, o putemă (Jice cu totă certitudinea, una din cele mai frumose pagini din istoria literaturei române. Vomă reveni asupra biografiei lui și cu ocasiunea aceea vomă expune și operele, prin cari elă și-a eternisată numele. Aici, luândă cu adâncă durere notiță de decedarea ilus- trului poetă, îi punemă dreptă epitafiă următorele versuri, scrise de dlă Atanasiă Marienescu în memoria lui. Lui Alexandru celu Mare Pe Alexandri de Mare Nume de Mare i-au dată Musele l’au ridicată Faptele de vitejii. Pentru a lui poesil. 18 262 CEVA DESPRE EPICA LUI VASILE ALECSANDRI. Epoca II. (1862—1880). Dacă facemă o asemănare între productele epocei I și cele ale epocei a II, ni se voru areta unele deosebiri vrednice de însemnată. înainte de tdte vomă constata, că deși direcția poporală- națională se continuă pănă la urmă în totă epica lui Alexandri, totuș în tempulu dela 1862 încoce partea poporala, ce a pre- valată mai nainte, începe să slăbescă, ear partea națională, să iese la planulă primă. Elementulă și forma poporală r emană mai la o parte, dândă deja locă și la sujete mai multe străine, și la o formă care nu este poporală*). Productele cele mai de căpetenie suntă de cuprinsă națională-istorică, elementulă poveștiloră și basmeloră nu-lă mai regăsimă în aceeași abun- danță ca în epoca I. Ună mică conspectă ne va convinge despre relațiunea, în care staă productele acestei epoce după feliulă conținu- ■ tulul loru. De cuprinsă naționalu-istoricu (fiă că eroii loră suntă figuri naționale-istorice, fiă-că numai cadrele narațiunii aparțină istoriei naționale) suntă: Ștefană Vodă și codrulă, Ștefană și Dunărea, Dumbrava Roșiă, Ana Domna, Calulă cardinalului Bâthori, Tudora dela Terșoră, Dană căpitană de plaiă, Vladă Țepeșă și stejarulă, Balcanulă și Carpatulă, Peneș-Curcanulă, Sergentulă, Frații Jderi și Căpitanulă Romano. Cu totulă ij piese. De cuprinsă curată poporală: Resbu narea lui Stătu- ' Palmă, Legenda dela Dorna, Tomna țăsătore, Legenda run- dunicei, Grui Sângeră, Legenda ciocârliei, Prieră și fata iernii, Poiana farmecătore, Stroe Plopană. Cu totulă g piese. *) Despre forma acesta a se ved6 mal josu. De cuprinsă străinii sântă: Palatulă Loredano, Pohod na Sybir, Hodja Murad, Garda Saraiului, Murad Ghâzi sultamilă și Becri Mustafa. — 5 piese. De cuprinsă nehotarîtH și subiectivii: Mărgărintadri Muncelă, Legenda lăcrimidrei, Ghidgâ lui Briară. — j piese. Din acestă conspectă resultă, că în epoca de față Ale- xandri își scote sâă își transpune narațiunile sale cu predi- lecție în istoriă și mai deosebită în istoria națională. Căci peste jumătate din productele aceste sântă de natură istorică și cu escepțiunea aloră 3 sântă scose din istoria națională,. Nu numai după numeru. Dar și după feliulă loră, după însem- nătatea ce o aă și ce le-o dă însuși autorulă, ele doinnescă în epoca de față. Astfelă dacă amă voi să caracterisămu scurtă și nimerită acesta epocă, amă numi-o epoca poesiei național-^o/ । „'înșirate mărgărite “ din epoca precedentă este unulu dintre- cele dintâiă și pentru-ce „Dunibrava-Roșiă“ din epoca aceste unulft dintre productele mai slabe ale poetului., Acolo fan- tasia liberă este pe pămentulfi șefi. ₍ Poetulfi nu e legații cu nimicu de realitatea secă. în „Dumbrava Roșiă“, pe cart D-lfi Alexandri însuși o numesce „poemîi istorică “, ceea-ce n’a făcutfi Ia nici una dintre celelalte, ’și-a alesfi drepții sujcTO unii faptfi istoricii cunoscută, săvârșită de personaje istorice cunoscute și l-a cântată cu hotărîrea de-a rămână câtă se ¹ I I I I tl păte de fidelii istoriei, realității, ori celu puțînfi tradițiunff; Cu asta ’șl-a legată manele, ori mal bine disfi aripele. resultatulă lungului poemfl istorică este, că i sa aplicată ma- relul Ștefanii o pată negră, urîtă, pe care dacă i-o fi apli- cându-o istoria, — poesia celă puțină 'ară pută-o șterge ori mulcomi. Nimicu din asta. Nici chiar iubirea de neamă ți ura nostră de rasă nu pote justifica fapta josnică a lui Ștefanii, necum judecata limpede a criticei reci și nepreocupate. De ni s’ară fi zugrăvită mal înainte în colori revoltătore cruzimile și nelegiuirile săvârșite de Lehi în țară, de ni s’ar fi zugrăvită pănă în oribilele loru detaiurl și de s’aru fi aplicată resbu- narea lui Ștefană numai la câțiva* । individă, । anume la aceia, cari aă comisă acele crudiml revoltătore, — atunci în ochii mei celă puțînă Ștefană nu s’ară presenta petatu. Dar așa:. fără precedențe destulă de motivate, fără consecuență în de- senarea caracterului lui Ștefană: a face să ucidă în chipulă celă mal barbară pe toți prinsonieril poloni, pe toți fără de escepție, este o greșelă cu atâtă mai mare, cu câtă poemulă abunăsamă a avută de scopă preamărirea patriotului Ștefană și nu înjosirea lui. Ear greșala acesta suntă siguru, că D-lu Ale- xandri n’o comitea, de nu ar fi fostă legată prin faptele con- crete, de cari s’a ținută cu o fidelitate neobligată în poesie. Trebue că și D lui Alexandri i-a făcută acestu poemă im- presia de nesuccesă, căci pănă pela anulă 1876 nu ’și alege nici unu faptă concretă, istoricesce precisatu și cunoscută de sujetă. 265 î-.s¹) Din grupa poemeloră istoric-naționale singură „Dumbrava | Bbșiă“ este „poemtt istoricii" în înțelesulă mai Strînsu ală I cuvântului. Tote celelalte suntă tablouri istorice inaă mnltfl, l'ta cari fantasia poetului își pote permite libertate mare. Și ■ de aceea nici nu se află nici una dintre ele atâtă de greșită ca „Dumbrava Roșiă" care — nu sciă dacă din întâmplare ' ori că asta se baseză pe individualitatea poetică a lui Ale- Ș xandri — este și cea mai voluminosă dintre tote. • i Dintre poemele cu sujetulă scosă din istoria măi vechiă ; a națiunii românesci, fără îndoială celă mai bună este : \,Daw& căpitanu de plaia". Măreață figură; simpatică, nobilă și vitâză; ună veterană încărunțită în luptă pentru apărarea pămân- tului sfîntă ală țârii. Tovarășulă lui: UrsanH e ună atletă în florea puteriloră sale; vădându-lă ni se pare că recundscemă pe bătrânulă Dană, cum a fostă elă odinioră. Fulga este ună țipă de fată din cele timpuri de urgie, frementată din oțelă, pe care împrejurările furtundse aă crescut-o întru voinică și nu femee. Presentarea acestoră figuri este fantastică, mă- reță și bărbătâscă. Lupta celoră dintâi doi e descrisă cu colori vii și cu o vehemență furtunosă a frasei, corespundendă pe deplină conținutului. Sferșitulu tragică ne mulțămesce, căci mdrtea bătrânului Dană este în deplină armonie cu vîăța lui; elă more încungiurată de aceeași aureolă bărbătâscă și nobilă, care l-a încoronată în decursulă vieții. Deși pdte mul- țămirea nostră ară fi și mai perfectă, dacă Ghiraî Chanulă i-ară fi cerută dela Dană altceva, și nu tocmai lăpădarea de legea lui. Căci sub lege; înțelegemă înainte de tote religiune. Ear Dană nu ni se presintă în totă lucrarea sa ca fanatică religioșii seă candidată pentru martiriulu religionarii, ci 'Câ patriota, ca omă, care scie să moră pentru țara și poporulă seu. Se nu mi se obiecționeze, că sub „lege" se înțeleg forte multe, chiar și naționalitate și patriotismă, nici că pe acele timpuri cu deosebire se contopiaă tote în noțiunea „lege“. „Lege", în înțelesulă cum e luată aci, a însemnată totdeuna religiune și numai mijlocita și alte lucruri. în casulă celă 266 mai bună deci cestiunea nu este destuii! de chiară, prin ce p se conturbă încâtva consecuența în caracterul!! ideală alfi| căpitanului Dană. In „StefanU Vodă și Codrulîl“ ideea frumosă e storsă ; din modulu de cugetare, din sufletulu poporului românescul tractarea scurtă și potrivită. „Ana Domnu" are singurulă defectă, că după-ce fru< mosa istoriă e încheiată gata, poetulă mai adauge ună apendice j de 114 șire, de totă superflue, pe cari mai bine facemă dacă; nu le cetimă. Descrierea peisagiului de nopte în miedulăl iernii este ună modelă de descriere pitorescă și plastică. Eată-0'4 Tăcutulu miedă de nopte în stele învelită Stă ’n lunca pudruită de albă promorocă, f* Țîntindu la luna plină din cerulu oțelitu Doi ochi, oglindi de ghiață, în care luna jocă. Copacii întindă brațe uscate, rugătdre, Și frunți, pe care iarna au pusă a ei cunună. Ei par în'așteptare să vadă recea lună Schimbându-se pe cale-i într’ună ferbinte sore. Și printre a loru trunchiuri se vedă albindu la stele Poiene de zăpadă, bălți lucii, cristaline, Pe care trecu în taină ușdre nourele Ca umbre luminose de palide vergine. E totulu albă, fantastică în miedulă celă de nopte, Și lunca pare-ună templu, în care fără șopte Arbori, luceferi, umbre și luna de pe ceră Asistă la ’nsoțirea morții cu asprulă geră. în poesia „ Calulu cardinalului Bdthori“ simțimă earășii pulsândă spiritulă poporului, care-i dă calului atâta importanță, o inimă și o inteligență vrednică de ori-ce eroă. Așa și aci. | Bâthori fuge din luptă, n’are curagiu să deie pieptă cu Mihai; j calulă lui i-e tristă și când vede, că stăpânulă nicicum nu se] întorce la luptă: ........sirepulă falnică stă!., ș’-oftândă din greu, Cade mortă de jalea stăpânului seă. Totă în grupa acesta a sujeteloru istorice-naționale amă’ înșirată și poesiile de natură epică, ală căroră fondă este' 267 rtsboiulA ruso-româno-turcu din anulă 1877—78. Și aceste, ca mai tote poemele istorice ale lui Alexandri, sântă mai multă tablouri, concretisări fictive de împrejurări și fapte istorice, Mai bine succesă este fără îndoială „Peneșit curcanuliF, acestu țipă alu țăranului română militară, care a pusă prin faptele sale dinaintea Plevnei în uimire lumea întregă. Peneșă Curcanulă este espresia fidelă a felului de’ cugetare ală po- porului romanescu. Peneșă nu se laudă, nu măresce faptele sale, ci le dă așa cum s’au petrecută cu o rară obiectivitate. Câtă vreme sciută este, că soldatulă rentorsu din răsboiă (așa e presentată în literaturele străine) este celă mai lăudărosă dintre dmeni. La români nu este așa. Căci românulă șiretă din fire te ascultă ce-i dreptă și când esagerezi și-i spui minciuni, dar nu’ți crede și te ia la urmă în bătaiă de jocă*). De aceea Peneșă povestesce păsurile micei loră cete obiectivă și rece, ear noi trebue să-i credemă trebue să’lă luămă în seriosă. Nu numai, ci să cetimu printre șire cu inima însuflețită cu multă mai multă, decâtă ne spune elă însuși. Inima bună și curată și naivitatea neoșă facă din Peneșă o figură de totă prețidsă. ^Sergentulu" este numai o altă ediție a aceluiași omă. „Baleanulu si Carpatulu"acesta* alegoriă a ciocnirii elementului românescă și turcescă a făcută mare efectă pe tîmpulu cândă țdra era în ferbere și gata de-a lua arma in- protiva puternicului și secularului seu dușmană. Cu ochi profetici prevede poetulă resultatulă luptei: Balcanulă cade învinsă și căderea lui: „Cântă libertatea pe maluri Dunărene"! „Frății Jder“ și „ Căpitanulu Rpmano“ săntă de o însemnătate mai secundară. * * * Trecemă la grupa poemeloră de cuprinsuV«r«/zz poporalii. Totă ce amă disu în espunerea mai largă a epocei prime despre înfluința poesiei și spiritului poporală asupra poetului, *) Compară și novela lui Nicolau Gane „Andreiu Florea Curcanulă", 268 este de a se aplica și aci. Cu deosebirea numai, că pn- ductele de mare valore literară sântă acum mai numero- și că forma versuriloră se abate totă mai multu de forma poporală. Dintre cele 9 piese numai patru au formă pop-- rală și numai una cur atu poporală. Ear celelalte suntă scrbn în versuri mai lungi și neusitate în poporu. Versulă acesta, care domineză în perioda a doua a epic.'i lui Alexandri (nu numai în grupa de față, ci în tote cele- lalte de o potrivă) este prin lungimea și mersulă seu midi i puținii maiestosă potrivită pentru narațiunile mai lungi < seriose, dar în piese mai scurte nu prea corespunde. Ehi consistă cu totulă din 5 ori 6 posițiuni simple (thesis) și totdeuna 4 accente ritmice (arsis), la mijlocii cu cesura rîi- mică (diaeresis), astfelu că jumătatea primă a versului con- sistă totdeuna din 3 posițiuni simple și din 2 accente, ear a doua din 3 ori 2 posițiuni simple și din 2 accente, dupi șema acesta: ’ —! —!— // -! — ! — ori: „ „ „ // —!-! unde „—“ însamnă posițiunea simplă (thesis), care pote consta din mai multe silabe, ear „! “ : accentulu (arsis) monosilabă. Mersulă versuriloru, 'corespundetoră cu firea prosodiei limbe’ romanesci, este iambic-anapestică, adecă suitorii. Numerulă silabeloră variază pe șiră între 13 și 14, după cum accentul^ ritmic din urmă coincide cu silaba din urmă, ori cade pq penultima. Șirele în genere rimează cu părechea. Producte de rară frumseță din grupa poporaleloru suntu: „Grui Sângerii", „Legenda ciocârliei" și „Resbunarea lui Statu- Palmă", apoi „Tomna țesetore" și „Prieră și fata iernii". Sujetulă lui „Grul Sângerii¹' e bine precisată, sistematică desvoltată și de o frumseță poetică adevărată. Tema poe- mului nu e nouă. Idea, că o singură faptă bună fiă-câtă de neînsemnată cumpănesce în ceruri urgia unui șiră nesfârșită de crime severșite de o fire blăstămată, se află și la alții pre- lucrată, d. es. la Victoră Hugo, într’una din legendele lui, 269 unde ună sultanii cu totă infamia lui, primesce iertare în cerii pentru ună singură faptă de inimă ce a severșită în viăță: când a dată unui porcă în chinurile lungi ale agoniei lui lovitura din urmă, ca să-i scurteze durerile. A fostă singu’- rulă casă în vieța lui când ’i sa făcută milă. Dar 4a Alexandri idea este independentă și în modă propriu des- voltată, distinsă fiindă față cu realismulă drastică ală legendei lui Hugo prin celu mai curată idealismă în concretisarea tesei, care și ea este ideală. Descrierile și narațiunea săntă plas- tice, fiorose; figura lui Grui Sângeră e zugrăvită cu penelă de măiestru. Capitlulă finală „Ertarea", unde cade pendulă întregii narațiuni, întră în sfera sublimului. Una dintre cele mai succese plăsmuiri ale poetului! „Legenda ciocârliei" ne portă prin regiunile feerice ale mitologiei poporale, care întocmai ca și la cele două popdre ale anticității clasice, e bogată în metamorfose de fete mândre, ce se prefacă în flori, arbori, stele și paseri. Limba și versulă strălucescă aci alăturea cu florile fantasiei libere ale poetului. .,Resbunarea lui Statu-Palmă" e ună tabloă minunată din lumea basmeloră poporale. Asupra întregului plutesce ună velă fină de umoră naturală, care se esprimă în șirulă finală: „Mica buturugă carulă mare mi-lă prăvale". Punerea în față a netoțiloră urieșl Strîmbă-Lemne și Sfarmă-Pătră cu piticulă șiretă Statu-Palmă e forte nimerită și prin feliulă seă hazliă contribue la amintitulă colorită umoristică ală întregului. în „Tâmna țesStâre" (care pare a fi de altfelă o poesie mai multă descriptivă) și în „Prieru si fata iernii" ni se daă două alegorii forte succese; alegoria tomnei și a iernii; ambele din elemente poporale și în spirită curată poporală. Din celelalte două grupe se distingă „ Ghioga lui Briaru" și „Garda Saraiului", apoi „Mărgărinta din Muncelu." Cu deosebire prima ocupă locă între productele alese ale poetului. Sujetulă e originală și ne arată cum amorulă cu- prinde și nimicesce și ființa cea solitară, sălbatică a naturii, 270 cum e Briară bivolarulu, care nu are altă tovarășii decât® ghioga sa. Narațiunea și pârtiile descriptive sântă strălucite® Tabloulă, când Briară cu mințile pierdute alergă prin ndptețfl negră, pe ună bivolii călare, după chipulă imaginarii, este ît® plasticitatea sa grandiosu: ,® Atunci de după delurî Craiu-noulu resărindu Vedu o fiară negră pe câmpuri tropotindu, , i® Urmată-amenințată de lupi flămând! o sută Și-ună omii pe ea călare cu mintea lui perdută, Cu pletele-i sburlite, cu ochii înfocați, Cu mânile întinse spre codrii depărtați, 'flB Răcnindă umplândă câmpia de-o lungă văetare, Ce se ’ntrecea în groză cu a lupiloră urlare... Și omă, și lupi și bivolu, verteju misteriosu, Cu sgomotu dispărură în fundu ’ntunecosu! '^fl în „Garda Saraiulul“ ne impune figura nobilă a băr® bățului de onorii Abdulă, a cărui morte abnegată nu s’ară puț® mai potrivită preamări decătu prin rostulă și sfînta sărutar® a dervișului dela Meca. ® Celelalte două sujete din istoria turcescă nu ne presintă® atâtea frumuseți. .fl Poesiora „Mărgărinta din Muncelu" ca tote, în carefl a descrisă poetulă sentimentele de mamă: iubirea, dorulă și® durerea mamei, aparține între cele mai bune. .fl * fl Cu aceste amă fi ajunsă la sferșitulă cercetării nostre.-1 Dacă e să mai dicemă ună cuvântă dreptu resultată ală re- " flexiuniloră de față, trebue să repețimă constatarea nostră prealabilă, că epica lui AIxeandri este cu multă mai impor- tantă decum a fostă ea pănă acum aprețiată. Deși întelnisemă unele și altele defecte, piese de puțînă valore literară, totuși J nu mai puțînă adevărată este, că Alexandri ne-a dată ună | șiră întregă de poeme, cari ar putea figura între cele mai 1 distinse producte de acestă gen ale ori-cărei literaturi. Datori suntemă să facemă acestă constatare pe basa es- puneriloră nostre cu deosebire atunci, cându vedemă, că cri- 271 f: țica-i face poetului nedreptate. Sciută.pște că in manualulă ■ pănă acum celu mal bunii de literatură română, în cartea ^-lui A. Densușiană, Alecsandri este tractată , intr’o manieră atâtă de peste mână, incâtu omulă... e, cuprinsă de uimire, cum aceeași penă a putută să scrie și aceste pârtii. Căci Cine n’a cetită pe Alexandri, trebue să’și formeze pe basa Dlui Densușană o ideă de totă ciudată despre sărbătoritul^ bardă dela Mircesci. „Forța lui principală consistă în liricii" dice dlă Densușiană și urmeză imediată a arăta câtă de sârb Udă. e lira lui. Ce ideă trebue deci să’și facă omulă asupra epicei poetului, care nu-i este forța principală, — mă rogă să ve imaginați! Nu. Defectele lui Alexandri sântă defecte de geniă. Pecatulă lui e, că are o fantasie atâtă de bogată și liberă, care nu cunosce margini și nu se prea supune la legi și câ- tuși impuse de diferite împrejurări. Epica lui este o lume de diamante, ună tabloă de colori luciurii și vii, care dacă are ună defectă, este că e prea luminosă, prea ardătoră, că puterea lui intensivă nu-I molcomită prin umbriri, prin colori mai închise, pentru ca să nu ne ia vederea și să nu ne os- tenescă ochii. Ear după astfelii de defecte eă unulă bucurosă ași căuta printre productele poețiloră noștri. îmi pare numai, că cu prea puține escepțiuni, cărțile loră sântă înfierate cu stigma: Lasciate ogni speranza! Virgilu Onițiu. SPICUIRI DIN AUTORI STREINI ASUPRA ROMÂNILORU.*) III. „Denkerbriefe vom walachischen Donauufer. ' Von Prinzessin Aurelia Ghika. In deutscher Sprache herausgege- ben nebst einem ungesiegelten Briefe an die Verfasserin von Friedrich Paalzow. Berlin Verlag von Franz Duncker (W. *) A se vedea Nr. 4. 2T2 Besser’s Verlagshandlung) 1854.“ Nu-mi este cunoscută, ddfl opulă acesta, care a apărută în limba francesă sub tituî™ „Lettres d’un penseur des bords du Danube,“ s’ară fi publicat® când-va și în limba română; se presupunemă, că se va ■ aflatu și pe atuncea vre-o pănă desteră, care va fi împărtășim literațiloră români cuprinsulă acestui opă pre interesantă atât® din punctă de vedere ală valorei sale literare, câtă și afl nostru națională-românescă; căci scrietorea acestoră epistoM e francesă de nascere, fiica colonelului de Soubiran, născu» în Lectoure, provincia Gascogne, la pdlele Pyreneiloră, apropl de marginele Spaniei; apoi căsătorită cu principele Gregorîl Ghica, ună nepotă a lui Alecsandru Ghica, fostului domn® ală Valachiei pănă la anulă 1842. Ear aparința acestui opj se vede, că a atrasă atențiunea lumei literare și anevoie aftlu crede, că numai publiculă română să fiă remasă tară cunOn scințe și nepăsătoră față cu ceea ce să scrie în streinătata asupra poporului română. “ Fiă chiar numai spre împrospetare, noi vomă continua și aicea cu spicuirile nostre asupra acelui cuprinsă, care tra- teză despre noi Românii, săă are vre-ună interesă pentru noi. Opulă întregu se împarte în 9 epistole, adresate cătră diferite persdne și partide; din totă cuprinsulă acestoră epistole respiră ună spirită ageră și pătrundetoră, o inimă nobilă cu sentimente gentile și cu vederi superidre; pre lângă o iubire duiosă pentru patria ei dela apusă, de care se afla depărtată, ea a sciută să îmbrățoșeze cu totă aceeași iubire și patria ei cea nouă, România, țeră și poporă, aflândă cu tactulă ei fină și mintea ei sănetosă adevăratele cdrde simpatice în carac- terisarea traiului și a însușiriloră poporului română, defăimată de atâtea-ori cu nedreptă din partea adversariloră sei ne- împăcați. „Amă auditu, scrie ea într’o epistolă cătră ună doctoră Antonă Lambert, cu data Bucuresci 28 Novembre 1851, — amă audită cu ocasiunea petrecerel mele ultime la Parisu curidse întrebări despre formele sociale în aceste principate 273 dunărene. D-nia Ta, iubite doctore, care Ți-al propusui^til de serioșii, a sta veri prin mijloce împăciuitdre bunăstarea .omenimei, ai face bine, decă al bate vre+odată: la; ca să Te poți delecta la tabloulu atrăgătorii a unei pacele între miseria parisiană cu galdne aurite și între îmbelșugata nepretensivă a acestui poporu blândă. Ceea-ce ne f suprjMe mai multă, decă odată ne amă dedată a eși afară din sferele mărginite prin posițiune și prin obiceiuri, ește ușoritatea vieței în deplinulă sensă ală cuvântului. S’ară potd dlice, că; legea providențială ară fi abrogată, ear vidța n’ară fi deopotrivă cu lucrulă. . (fe, s „Omeni binevoitori, cuprinși însă prin diferite frase mpr derne, s’aă consumată în văetările loru umane despre neferb cirea aparentă a acestoră popdre, cari putre^iaă și fie înnecațț în miseria și în nesciința acestei miserii ₛ spirituale aloră, Alții eară, în prevederea unei temeri, care ’i constringe a?-șjl arunca privirile loră în trecută, spre a’și căuta ună adăpost^ pentru interesele loră sub aparința unei statornicii conservative, ’mi vorbiaă despre acdsta țâră ca despre ultimulă refugii ^al# aristocrației și păreă a’și închipui, că parcă tdte , slăbiciunile infame ale seclului ală XVIII-lea ară fi emigrată, aicia. . ᵤ , „Din tdte aceste diferite presupuneri nici una ;nu se apropia nici pe departe de adevără. Adevărată, că aparințele d’aicea arată o fisionomie de totu curidsă, în mijloculă vechiei societăți, nivelate mai de totă în moravuri și în fojmeJejel, celă puțină înaintea unei priviri superficiale. Contrastele ofie atingă într’ânsele atâtă de multă, încâtă e aprdpe imposibilă, a staveri ti tuia, care i-ară concede o caracterisare precisă pentru fie-care particularitate. » „Boerimea d’aicea cu prerogativele ei inofensive, sufere usurpațiunile, cari le permite întâmplarea norocului unoră persone îndrăsnețe cu atâta nepăsare, încâtă perdemă și ilu- siunea a presupune la dînșii vre-o închipuire despre sublimi- tatea divină a drepturiloră loră. Alegerea, adecă ună principiă republicană, a fostă, care a transmisă puterea suverană pănă 214 astădi. Poporală — și pe acesta ’lu constitue aicea țărai® săă Românii căci acestu nume i-a remasă poporului ca renii® niscință a descindinței sale nobile — ’și află în lege un® scutii, carele străbate pănă și specialitățile cele mai amănufl® țite ale raporturiloră sale agricole față de posesori și de arân® dași. Dacă are a se plânge în contra asupririloru prin arendaș?® cei mici speculanți, seu prin amploiații inferiori și răpitori® apoi acesta e urmarea unui usă, care mereu se va delătuii® și a începută deja a se perde cu totulă. '® „Privire! călătorului nu i se ofere de locă aparința unt^B traiă plăcută și cu bună stare, însă causa trebue căutată ad® mai multă în indolența obiceiuriloră și în neprețuirea unor^H necesități, lui păn’acuma încă necunoscute. Istoria tuturor?® «poporeloru a desemnată deja acestă renitență a țeranului îri® contra introducerii perfecționăriloră, o renitență acăsta, căreia^B i-se atribue mersulă încetă ală țeriloră agricole spre progresă,^B pe carele națiunile cu industrie și meserii ’lă ajungă în galopff.^B „Ună patriotismă ereditată din moși, strămoși, adevărata^B alipire cătră țeră, se află la aceste nămuri vînjăse; ele nul® posedă nici impulsulă de cucerire, dar’ nici zelulă a se luptk^B cu pedecile, cari triumfeză asupra materiei și pună basa U^® o înaintare repede, se află însă aicea apărători tenaci și eroici^® ai vetrei și ai credinței țerii loră. " ® „Acesta bărbățiă de virtuți civile, carea se află ascunsă® sub ignorarea obiceiuriloră de cultură modernă, a glorificată.® analele istoriei valache cu ună șiră de fapte eroice. ® „Viăța dela. țără stă într’ună contrastă curiosă, însă nici ® decum neplăcută față cu civilisațiunea cu totulă francesă a -B salăneloră d’aicea. Se pare, ca și când s’ară vedă ună reflexă ® ală vieței biblice și o reminiscență a simplicității de traiulă ® păstoriloră în contrastă cu deprăvările naive ale societățiloră J tinere, cari răpescă dela cele vechi înainte de tote totă ce le 1 lingușesce, întocmai ca copilulă, care pune mâna pe o jucă- j reuă lucitore, a cărei periculositate nu o cunăsce. Nici când nu se vedă ămenil începândă din propriulă loră impulsă la j 275 • îjrescerea loră intelectuală cu prologulu cresceril; din contră 5 el alergă cu precipitate repede la ultimulă cuvântă ală iri- strucțiunii, pentru ca apoi să se deprindă cu liniamentele fundamentale, după-ce semidocția loră ’i-a convinsă despre ne- sciința loră. „Posesiunea de pămentă, acestu isvoră positivă ală tutu- roră avuțiiloră adevărate și a totă, ce aparține la cultivarea ei, ’l ține pe boerulă în raporturi permanente cu țeranulă. Aflămă aci ună tesaură de simplicitate adevărată, carea re- stitue earăși egalitatea și observămă cu totulă în avantagiulă aceluia, că densulă ce’I dreptă ’și însușesce creațiunile artistice ale civilisațiunii, iară însă a-și basa pre densele adevărata fericire a vieței sale. La țeră, unde locuințele comfortable suntă încă rarități mari, se încorteleză boerulă fără multe, ceremonii în coliba vre-unui logofetă săă arendașă mică, și mânca fără de a strîmba din gură, din mâncările aduse pe mesă din o bucătărie cu totulu primitivă, însă cu îmbelșugare. Chiar și pănă în luxulă alesă ală locuințeloră boeresci dela orașe ’i urmeză ună amirosă alu acestoră obiceiuri țerănesci și curțile oteluriloră, unde lemnele pentru casă se află așe- date într’ună modă patriarchalică, și unde cocoșii paradeză între găini cloncănitore și între curcani, deșteptă imaginarea unei moșii bogate plină de vieță îmbelșugată și cu ospitalitate deschisă. Nici ună cerșitoră nu ese d’aci cu manile găle. „Servitorii cei numeroși, viețuindă sub o tractare umană, n’aă aparință nesuferibilă și îmbufnată, și nici ală acelui egoismă îngrășată, pre care l’arată întralte locuri, spre a decopia pre stăpânii loră și ale gâdili avariția loră ; din contră ei deschidă bucurosă din departe ușile înaintea cerșitorului, și totdeuna ’lă vedemă când acesta plecă mai departe în pașulă seă lenevosă, portândă ună tăieră plină în mână. Aicea încă nu se cunosce condemnarea la pedăpsă de mdrte prin fomete, în a cărei esercitare aă ajunsă orașe anumite la o perfecțiune atâtă de mare, și pe care superbia loră înzedară se încercă a o ascunde sub ordinațiuni polițiale, care impune 276 gemeteloră tăcere, și condamnă prin o batjocură desperă^M pre nefericitulu acela, carele cuteză a cerși dela bogăția î.nz; dopată o monetă de aramă. < „Mâna străpunsă la restignirea Domnului, care ne o aratei sf. evangheliă, ea ară pote să fie simbolulă, ba pote chiar stema răsăritului întregă. „Eă observă, că prin o privire superficială s’aă trasu-< unele consecințe păcătose, cari se respingă la o observare mân aprofundată. Când ’I vedem pre țiganii cel golani și colibele' cele miserabile, în cari locnescă țeranil, ni se rupe inima de.; compătimire; când vedemă acestea mai adeseori și mal înde- lungată. apoi aflămă, că traiulă loră le ofere cele necesare cu ' prisosință și lipsa loră nu e alta, decâtă necunoscința loră despre ’ i unele necesități de comoditate. Câmpiile întinse încă necul- tivate, baraganele deșerte cu singuritatea și liniscea loră poetică j sunt dovada acestei, negligențe și a disprețuire! instinctive a șesului țerel pentru o aspirare dubiă după câștigă de bani. Mi s’a clisă, că aceea ară fi și urinarea unei temeri, care este | încopciată de invasiuni, a căroră lupte și subjugări prea ade- seori ar fi avută a le suferi aceste poporațiuni. Să sperăină, că acăstă lenevie întradeveră ’și are căușele sale speciale, și să ne rugămă de atotpotintele, ca aceste suflete îngrijate să fiă eliberate de aceste reminiscințe paralisătore și ca o pace i durabilă să desvolte sentimentele loră cele bune, pe cari le H posedă, să-i descepte prin crescere, deschidendule clasele înalte a cerculă loră de cultură sub protecțiunea loră, unde umilă § întinde celuilaltă mâna de ajutoră în numele destinațiunei sale | creștinesc! și a,₍ajutorinței împrumutate. | „Decă vedemă, cu câtă abnegațiune se află poporulă în or! și care situațiune, care i-a preparat-o trecutulă, apoi ’I lipsesce streinului celă puțină totă esplicarea pentru mișcarea din 1848. Decă acestă poporă ară fi făcut-o, apoi ară fi pri- mită caracterulă selbatecă ală unoră măceluri de prima formă de resbelu țerănescă, care de obiceiă o are revoluțiunea. Eă suntă pe deplină în chiar, că ea n’a fostă produsulă lui; 277 JPcFedă și eă, că elu a sciută să profite cu mintea lui sănă- I ttfsă de avantagele, pe care le pote trage dintr’ensa și s’a și ■taiusă pe cale, a’și lua partea, ce-i obvine ; n’aă erupții însă, ^Kca ațîțată prin o cerere categorică și oprită prin silă. Mâna ^B&cea dură și musculosă a asupritului, carele vrea să-și res- ■Pmme, nu străbate nicăiri din mănușile gălbue de glace ale ■ tribuniloră poporului. Speranțele lucitore ca aurulu ale câș- | tigului nemijlocită de posesiune nu deșteptară nici o desfrenare I de pasiuni, pe cari altmintrelea le reproduce starea inferioră de ' vieță în inimile omeniloră. Spre gloria eternă acestui poporu creștină trebue mărturisită, că elă a remasă pănă astădi încă neînfectată de amirosarea avarițiel sălbatice a multoră altoră plebe. Neîngrigirea lui formeză tăria lui cea mai po- ternică. O glumă țerănescă de batjocură ’lă pote mângâia pentru o asuprire, ear sobrietatea lui naturală ’lă scutesce în contra ori cărei nelinisce asupra viitorului lui. Campana funebrală a fometei, semnalulă de asaltă a resboieloră civile n’a resunată încă nici odată la urechia lui, și în singuritățile lui mănose nu cugetă elă la posibilitatea, că sortea lui pentru viitoră ară fi obiectulă combinațiuniloră politicei de cabinete. „Caracterulu poporului valachă are o asenienare nedispu- tabilă ca celu francesă. La amendoue popore totă același entusiasmă ușoră escitatu, aceași ușoritate uitucă, ună gustă naturală pentru obiecte gingașe și aplecarea ușoră de a’și în- suși jocării fantastice nefolositore, viuoi și atrasă de esterio- ritățile viețel, elă posede totă astfelă o predilecțiune estremă pentru comedii și spectacole, decâtu numai, că sensibilitatea lui strinsu copciată cu clima sudică, e mai mare, și’lă face mai puțînă aplicată pentru vre-ună studiu seriosă. Acestă poporă și-ară schimba totă așa de bucurosă de zece ori forma sa de gubernare, și e totă astfelă revoluționară mai multă din plăcere pentru oposițiune, decâtă din aplecare cătră turburări. „Posibilă că spre a satisface acestei aplecări pentru schim- bări se află în constituțiunea loră ună simbure ascunsă pentru agitațiuni permanente. 19 278 „O familie de domnitori nu esistă aici. Usulii, dupli" care poterea supremă rămânea ]a vre-o două trei familii, cu la Brancoveni, la Suțesci și la Ghiculesci a fost încâtva o. recompensă pentru stabilitatea ce lipsia, reforma nouă însă, care transmite poterea supremă totdeuna numai pe șepte ani,, a introdusă în organisațiunea quasi monarchică unu principie) cu totulă republicană. Perspectiva la ună plantagiă de principi,. cari voră reduce acestă titulă la o valore dubidsă și de puținii însemnătate, ară fi încă reulă celă mai mică; familiile nobile ereditare ale țerei voră sprigini atunci nobilitatea loru pe ve- chimea loră seculară și se voră întorce la adevărata bas» solidă a nobilitătii. î „în acestă țeră domnesce pururea o mișcare politică, nu deși, ci tocmai pentru că nu posede nici jurnale, nici cameră, cari ară permite o discusiune liberă. E o lucrare subterană și ne întreruptă a cârtiței pacientă ca voința resolută, nevi- dibilă, ca viclenia secretă, o _ lucrare, care nu se esprimă ca în Francia în revelațiuni pătimașe, nu’și află recorirea sa în dispuifi verbale, care fără de-a pausa cândva, se continuă, pănă ce gropa e destulă de afundă spre a aduce carulă de sigură la resturnare. Toți cadă peste olaltă. Nu întrebați, din ce- causă. E destinulă, fatalismulă antică, consecința contrazicerii, „Pentru Domnia Ta ară fi o plăcere estraordinară, a Te preumbla pe aicea, unde fiă-care minută la privirea de per- sonă și de localități. Ți-ară oferi ocasiune spre descoperiri. Sunt națiuni, cari posedă prerogativa escepțională, a fi na-, țiuni pitoresci. Valachii aparținu acestoră națiuni și eu tare₍ me miră, că acestă poporu n’a produsă încă nici ună pictoră., Tote formeză aicea ună tablou. Mahalele, casele de prin₍ suburbii cu isolarea și verdeța loru formeză ună șiră de sce-, nării, cari nu se potă descrie. Trebue aceste să le vedemă și să le gustămă, spiritulă și privirea se delecteză de-o-po- trivă de ele. Aicea trece o femee — mai încolo s’a înco- lăcită ună omă lângă ună isvoru și bea dintr’ună ciocă de lemnă — încă ună tabloă. Preotulă acela cu venerabilitatea 279 severă a costumului seu și cu barba sa lungă — unu altu tablou. Neguțătorulă, carele ’i-momesce pre cumpărători, blănariulă acela, carele ședendu cu o sublimitate seridsă înaintea prăvă- liei sale, ascdptă pe cumpărători în totă liniștea — încă altu tablou; la fiă-care momentu și pretutindenea unu tablou. „în anumite dispositiuni a veștmintelor^ se mai află încă reminiscințe de arta creștină și eu îmi potu bine închipui, că parcă se apropie cătră mine unu Gîitti seu Cimabue pe- regrinară. N’am să’ți mai spună, că pitoresculu se află numai la staturile de josă, căci asta e pretutindenea așa. Staturile mai superiore și-aă perdută particularitățile loră și apară artistului și călătorului totu așa fără coldre, ca și la Parisă și la Londra. Ceea-ce lumea mai puțînă scie se prețuescă, escită interesulu celă mai mare, ear eă aș plânge după aceea ce civilisațiunea a detrasă deja curiosității mele. Acdsta civilisațiune, carea ne-amă dat-o înșine; atâtă de ridiculă și absurdă, încâtă aș pută să fugă de ea pănă și la chinesi, fiă ei câtă de urîți. „Ună felu pe rugină înfrumsețătdre a vecuriloră dă zi- diriloră de aicea ună colorită deosebită pre lângă totă sim- plicitatea architecturei loră. Amă pute să dicemu că pul- berea timpuriloră trecute a formată o pele asupra loră, în- tocmai ca unu cementu de sculptură. Stradele cele înguste și încovoiate par ca nisce archive învechite, cari conservă istoria generațiuniloru trecute. Turnulețele inocente a bise- riciloră n’aă nici cea mai mică urmă din rigdrea fanatismului creștinescă. Abia după ce ni s’aă întipărită esterioritățile acestea, pricepemă certele cu Roma și Istoria bogată în eve- nimente a bisericei răsăritene. Esterioritățile creștine pre- cumpănescă aicea și eu privescă originalitatea națională a ideei creștine ca caracteristica cea mai venerabilă în tipulă propriă ală acestui poporă. „Fisionomia orașeloră ’și schimbă espresiunea, întocmai ca și omenii. La acesta reflexiune amă ajunsă când într’o nopte lumindsă m’amă preumblată pre strada principală a 19* 280 Bucuresciloră. Vechimea caselorîî înegrite, cari diua sunttil îmbrăcate cu ferestrile împodobite și tablele firmeloru, apară., acuma în totă golătatea loru. Bisericile, și arunca umbra loru- pe șirurile caseloru; grilagiurile și șalusiile de ferii, cu care;, săntă provedute părțile suterane, ne povestescă despre luptei trecutului și de o precauțiune suspeciunărî, care numai merefl ’și perde terenulu. în acdsta singurătate se arată unii felii de ținută agitătdre, care se potrivesce forte puținii cu neîn- grigirea voiosă a celoru de astădi; ea ’mi amintesce Florența, care încă și astădi e înferecată și unde încă și acuma ni se. arată ranele înfipte de resbelulîî civilii. Fantasia ocupă toțe încovăiturile acestorîî strade lungi, șerpuitore, cu umbre fiorose,, cari me persecuta ca fantomulu unui visă. Apoi ajunsei acasă, ușile deschise, cari o espuneu la onorabilitatea trecetoriloru, me priviaă ca și in batjocură, că amu putută visa în mijloculti Bucures- ciloru în seclulu alu XlX-lea de luptele de strade a Capulițiloru. „Așadară, iubite doctore, decă cumva ai plăcere, vină aicea. Domnia-Ta aicea n’ai de lipsă să scrii la articule de fondu, pitulate⁻ dinaintea sciințeloru, cari altmintrelea și așa nu-ți dau repausti, eu îți promită în prima seră neocupată o musică indolentă, melancolică și selbatică, tocmai precum o iubesci D-ta, carea, ce-I dreptu le displace celoră de aicea, carea însă pentru sistemulă meu posede apathia lângedă, tonulă, burlescu, și tristeța jalnică, conținendă astfelă în sine tote-, nuanțele spiritului acestei națiuni, ca vaetulu și speranța, care se află amestecată în fiă-care linie pe paginele istoriei ei“. P. Brostenu. ÎNTEMEIEREA PSICHOLOGICĂ A ACTELORU ELEMENTARE. ALE GÂNDIRII ÎN MARGINILE LEGILORU HERBARTIANE , DE ASOCIARE ȘI REPRODUCERE. (Monografici psichologică). , . (Continuare). Prin proposiția minoră se complică cu laturile opuse ale Oblongului o situație a liniiloru drepte și adecă în modă ne-, 281 hotărîtă seu în generalii. La îndemnulă reproducerii nemij- locite acestă situație, pănă aci încă puținii cunoscută, se ho- tăresce mai deaprope în proposiția majoră ce urmeză, ca o situație paralelă. Stabilindu aceste doue premise pentru for- marea conținutului amîî săvârșită o determinațiune. Ea ni se înfățișază ca ună actă ală gândirii, unde după complicația unei noțiuni mal generale urmeză reproducerea nemijlocită a unei noțiuni mal speciale. Aceste două acțiuni reciproce constituescă esența determinațiune!; ea-și găsesce în ele ex- plicarea ei psichologică. Determinațiunea represântă com- plexulă de acțiuni reciproce, prin cari se stabilescă premisele la formarea conținutului; eacă pentru ce ea este a se con- sidera ca o operațiune auxiliară a acestei formări. Forma ei logică elementară este o judecată duplă cu o sferă avută ca termină mediă. Examinândă acum întregă procesuiu, afiămă, că deter- minațiunea prepară elementele raționării (premisele) cu scopulă de a dobândi în sfârșită o descriere formătore de conținută. Dintr’o situație în generală a liniiloră s’a concludată la o situație mai determinată (paralelă) a laturiloră opuse din Oblongă. Recundscemă în acestă procesă felulă de raționare cunoscutii sub numele de deducțiune. Ea se servesce de determinațiune ca de ună mijlocă, are descrierea ca scopă și întră în acțiune ori decâte ori tindemă a forma conțînutulă unei noțiuni. Forma logică elementară a deducțiunei e judecata întreită și esența ei ună actă de deosebire. Procesuiă pdte să se desfășure și în modă inversă. Raportulă de note ce constitue noțiunea Paralelogramului s’a ivită în consciință, după cum vedurămă, pe calea formării conținutului. Dacă se întâmplă acumă să se presinte sensu- riloră o nouă afecțiune, analogă cu cea d’ânteiă, d. e. figura unui Quadrat, raportulă de note exprimată prin Paralelogramă va dobândi cea mai însemnată fortificare. Elă se va repro- duce nemijlocită și se va contopi.cu același raportă din sen- sațiunea nouă, punându-se în oposiție predicativă cu alte ra- 282 porturi de note eventuale ale Quadratului, pe cari tinde a» suprima. în chipulu acesta dobândimu proposiția posterifaB din procesulii de formare alti unei sfere: „Quadratulti este uri» Paralelogramti“. Raportulti contopită (Paralelogramul!!) ni» mesce acum rolulti unei idei auxiliare pentru a reprodu^B mijlociți! și celelalte note ale Oblongului, complicate la timpul® loru cu ale Paralelogramului. Noi ne aducemti aminte, „Oblongulti încă este unii Paralelogram!! “. Astfelti se ivesc® și proposiția anterioră. în fine se complică elementele d» noii relevate ale Quadratului cu notele mijlocitii reprodus® ale Oblongului, dândii existență judecății complicătore: „Quî® dratulti e ca unii Oblongi!“ șeii „aparține la Oblongi!“ or® și așa: „Ceea-ce are patru laturi, dintre cari cele opuș® suntti, paralele, aparține la olaltă, adecă este uni! Parale» logramti". ® Judecățile ivite în decursulti acestui procesă înfățișai® următorea ,» Formare de sferă: Proposiția posterioră: Quadratulti e unii Paralelogram!!. ■» Proposiția anterioră: Oblongulti încă e unii Paralelogramti.j» Judecata complicătore : Quadratulti e ca unu Oblongti seă: aparțin» la Oblongti. Ori așa: Ceea-ce ar» patru laturi, dintre cari cele opus» suntti paralele, aparține laolaltă, adec» este unii Paralelogram!!. I în judecata complicătore (conclusiune) se alătură Qua-j dratulti la Oblongti. Prin acesta s’a făcutti începutulti unei® enumerări (enumeratio) a individelor!! geometrice, cari aii® să între în sfera noțiune! Paralelogram!!. Și enumerarea se® pote repeta prin judecăți complicătore, cari tindii a întregii sfera aceleiași noțiuni. Astfelti sfera Paralelogramului s’arti 1 pute întregi cu Ilombulti și Romboidulti. Prin enumerarea repețită întră toti! atâtea individe în sferă, șeii ajungă a fi 1 gândite ca aparținătore de aceeași sferă, pe care o stăpânesce ) noțiunea Paralelogramului de mai nainte aflată, ca noțiune 283 generică său ca genii (genus). Scopulă enumerării este a descoperi individele, în fața cărora noțiunea Paralalogramă să potă apăre abia acum ca noțiune generică. Enumerarea exprimă o asemenare severșită a individeloră, e totdeuna o judecată complicătore, din punctă de vedere logicii sintetică și e condiționată prin o raționare formătore de conținută. în proposiția posterioră noțiunea Paralelogramului apare redicată din Quadrată prin contopire. Proposiția anteriără ce urmeză, ne vestesce că aceeași noțiune a fostu dobândită deja din Oblongă, că trebue prin urmare să se considere ca o noțiune comună pentru Quadratu și Oblongu. în statorirea acestoră doue premise de formare a sferei recunoscemă actulă de gândire, cunoscută sub numele de abstracțiune. Ca feno- menă psichică ea consistă în o contopire urmată de o re- producere mijlocită. în aceste acțiuni reciproce își găsesce explicarea ei psichologică. Abstracțiunea jocă în procesulă de formare alu sferei același rolă auxiliară ca determinațiunea la formarea conținutului unei noțiuni. Forma ei logică ele- mentară, ca și la determinațiune, e o judecată duplă, însă cu ună conținuță deja formată, ca termină mediă. O privire aruncată și aici asupra procesului întregă, ne descopere faptulă, că abstracțiunea prepară mijlocele de ra- ționare (premisele) cu scopulă de a dobândi o enumerare de individe aparținătore la aceeași sferă. După ce s’a constatată același conținută atâtă în Quadrată câtă și în Oblongă, ajun- gemă la conclusiunea, că Quadratulă are să fiă indusă în aceeași sferă, de care se țîne și Oblongulu. Procesulă de formare ală sferei este așadară ună procesă de inducțiune, care se folosesce de abstracțiune ca de ună mijlocă și are enumerarea clasificătore ca scopă. Forma ei elementară este o judecată întreită și esența ei ună actă de asemenare. Mai multe descrieri divizătore și enumerări clasificătore potă servi ca materială de experiință pentru a atinge o con- stituire mai exactă respective mai completă a noțiuniloră, atâtă 284 cu privire la conținută câtă .și cu privire la sfera loru*);' în considerarea scopului ce-lă urmăresce scrierea de față, credeițțiîj a pute renunța la cercetări mai departe asupra intelectului acesta mai vertosă fiindcă operațiunile gândirii, fia ele ort'j câtă de complicate, se reducă în ultima analisă la formeki.'j elementare, înfățișate pănă aci și întemeiate în modă psichologicțț.. Părăsimă esemplulă, asupra căruia amă încercată să de* - monstrămă, că fără condițiunile raționării o explicare¹ temei-. nică a faptului, din care resultă oposiția subiectului și predi- catului într’o judecată, este o imposibilitate psichologică. Câini, dicemă, că formămă o noțiune, judecămă ori raționămă, e bine să se sciă, că indicămă în tote trei cașurile întrega nostiîi gândire. Dintre aceste trei operații elementare ale intelec- tului nici una nu este mai originală decâtă alta. Fiă-careie condiționată prin cealaltă și nici una nu se pote explica ei de ea. Raportulă logică formală, în care staă una cătră- nita precum și cătră întregulă gândirii, ce se enunță, fiă câ o asemenare ori ca o deosebire, și — ceea-ce ne interesGzii mai multă — raportulă loră de dependență dela asociam! și reproducerea ideiloră, suntă totă atâtea cestiuni, la cari credemă că amu respunsă destulă de lămurită. Amă încercată să căutămă explicarea, unde se pote găsi, adecă în acțiunea reciprocă a ideiloră, stăruindă a deriva de aici înțelesulă logică alu operațiiloră intelectului. Dacă ni se va cere să demonstrămă, că explicația are valdre nu numai pentru unele cașuri, ci și în generală, vom respunde: Cine nu pote atribui explicării nostre valore generală, să încerce analisa și a altoră materii alese din domeniulă ori cărei sciințe. Dacă demonstrarea succede și asupra acestoră materii, ade- vărulă dobândesce în experiințele aprobătore o basă cu atâtă mai bogată, fiindă cu putință a induce și aceste cașuri în sfera explicării date. De cumva s’ară întempla într’ună casă concretă, ca explicarea să ducă la contradicții, să fiă neesactă * ♦) Atragemu luarea aminte a cetitoriloru asupra articlulul nostru, înti- tulată: „Câteva cestiuni metodologice¹¹. Conv. lit. XXII Nrii 5—6. 285 'ori necompletă, expunerea acestui casă nu pdte să fiă decâtă binevenită. .Contradicția constatată ne va face să renunțămă la explicarea de față, eventualele inexactități seu neajunsuri ne voru îndemna să acceptămă modificări ori întregiri. Sciință nu va pute decătu să profiteze fiă pentru sine ori pentru cel-ce stărue a înțelege bine învățăturile el. în totă casulă amu dori, ca cercetările să nu mânece dela noțiuni scose • din afară de marginile observațiunel, în credință, că resulta- tele vorti pute dobândi astfelu valore absolută. în față cu astfelu de resultate, fiă ele ori câtă de necesare, experiința își reservă încă dreptulîî controlului finală, pe care îlă aplică la tote adevărurile ce pretindă a-I oferi servițiile loră. Amă atinsă pănă aci câteva cestiuni din capitlulă psi- chologică despre intelectă. Scopulă nostru a fostă să indicămă de o parte materia ce credemă că ară trebui să fiă obiectulă principală ală acestei păi ți din o adevărată Psichologiă em- pirică, de altă parte să procurămă cetitorului elementele de judecată indispensabile în fața opiniiloră, de cari ne luămă voe a ne ocupa în cele ce urmeză. Ștefană Velovană. PARTEA OFICIALĂ. Nr. 195/1890. Procesu verbalu alu comitetului Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului romanu, luatu în ședința dela 20 Augustu 1890. Președinte: Dr. Ilarionă Pușcariă, vice-președinte. Membrii presenți: E. Măcellariă, I. V. Itussu, P. Cosma, N. Frateșă, L. Simonescu, I. Popescu, totodată și ca secretară. Nr. 87. Membrulu comitetului, Leontinu Simonescu, raporteză în numele comisiuni! exmise din ședința dela 24 Iulie a. c. sub pt. prot. 71 asupra rațiociniilor asociațiunii pentru anulă de gestiune 1889 și arată între altele, că în generală intratele la fondulu asoci- ațiunii se constată cu fl. 10735.74 eră eșitele cu fl. 10026.87 resultându ună restu de cassă cu fl. 708.87 încâtu privesce funda- -1 țiunile, acestea aratâ față de preliminară unu excedentu la Intrate,- și anumită la fundațiunile: Marinovici, Dobâca, Bașpta, Galliană<șt; Popu-Maioru; întocmai preliminarului sântă Intratele la fund. Cipariui). ₍și G. B. V. eră mai mici decâtă s’aă preliminată la fund. Riur&iu, ■ Tofălănă și anonimă Brașovă. Eșitele fundațiuniloră sântă pretutindenea mai mari decâtu pre-.. liminariulă din causă, că taxele administrative s’aă plătită ulterioră. și pentru anulă 1888. Inventarulă fondului Asociațiunii cu active fl. 123732.36 și cu .pasivele de fl. 8746.36 representă o avere curată de fl. 114.985:56. Inventariile fundațiunilor afară de 2, arată avere pură activă în va- lore de fl. 17,403.87. Depositele facă fl. 3127.45. Comisiunea face propuneri detaiate cu privire la adjustarea și întregirea rațiociniiloră. Comitetulă în conformitate cu propunerile comisiunii decide-S — Raportulă comisiuniii se ia la cunoștință și se comunică func- ționariloră cassei cu însărcinarea de a face adjustările și întregirile: indigitate în același. — Rațiociniile astfelă completate se declară revedute și apro- bate din partea comitetului și se voră înainta la adunarea generală spre revisiune finală și extrădarea absolutoriului. Nr. 88. Totă dl Leontină Simonescu raporteză în numele co- misiunii aretate la punctulă precedentă și asupra rațiociniiloră scoici de fete a Asociațiunii pe anulă școlară 1889/90, aretândă că rațioci- niile numite se înebeiă cu ună plusă de erogațiuni față de percepțiuni in suma de fl. 109.63, care se acopere la inventariă prin acuirarea mai multoră objecte în preță de fl. 385.52. La propunerile făcute comitetulă decide: (Ex Nr. 194/890). 1. Raportulă comisiunii să ia spre sciință eră direcțiunii scot lare i-se dă absolutoriulă. 2. Se dispune, ca se se încasseze la restulă cassei din 1888/89 suma de fl. 5.38 și pretensiunile rațiociniului cu fl. 125.28. 3. Din contulă investițiuniloră să se achiteze suma restantă de fl. 306.56. 4. Cu purtarea rațiociniiloră să se însărcineze o persdnă, care are mai puține afaceri de îngrigită decâtă directora școlei. Persona respectivă va primi o remunerațiune de fl. 100. Nr. 89. Totă dlă Leontină Simonescu presentâ în numele comi- siunii aretate la pt. 87 din acestu protocolă proiectulă de budgetă ală Asociațiunii pro 1891 pregătită de cassarulă Gerasimă Candrea. 287 E — Proiectulu de budgetu alu Asociațiunii pro 1891 se pri- ■apsce în textulă alăturată, avend a fi presentatu adunării generale Kșntru aprobare și statorire definitivă. ■ Nr. 90. Totu dlu Leontinu Simonescu presentă proiectulu de Btidgetu pentru școla de fete a Asociațiunii pentru anulu școlară ■890/91 pregătită de comisiunea exmisă din ședința dela 24 Iulie a c. ■ub pt. prot. 71. Bi — Budgetulă scolei Asociațiunii pentru anulă școlară 1890/91 ne statoresce în textulă alăturată. f Sibiiă, d. u. s. Dr. Ilarionu Pușcariu m. p. loanu Popescu m. p. vice-președiute. Verificarea acestui procesă verbalu se încrede d-loră: Ioană V. Russu, Nicanoră Frateșă, Leontină Simonescu. S’a cetită și verificată. Sibiiă în 23 Augustă 1890. I. V. Russu m. p. Nicanorâ Frateșu m. p. Leontinu Simonescu m. p. Nr. 196/1890. Procesu verbalii alu comitetului Asociațiuneî transilvane pentru literatura română și cultura poporului românu, luatu în ședința dela 22 Augustu n. 1890. Președinte: Dr. II. Pușcariă. Membrii presenți: Parteniu Cosma, Ioană Hannia, Nicanoră Frateșiă, L. Simo- nescu, E. Măcellariă, I. St. Șuluță, Ioană Popescu, I. V. Russu, N. Togană. Secretară: Dr. I. Crișiană. Nr. 91. Secretariulă II presentă proiectulu de programă pentru ședințele adunării generale, ce are a se ține în Regii inulă-săsescă la 15/27 și 16/28 Augustă a. c. (Ex Nr. 170/890). — Se stabilesce în textulă alăturată. Nr. 92. Acelașă secretară presentă cererile întrate la concur- sulă escrisă cu datulă de 23 Iunie a. c. sub Nr. 107 pentru ocuparea unui postă de învețătore pentru lucrulu de mână femeescă, desem- nulu liniară și din mână liberă după metodulă mai noă probată și adoptată în institutele corespundetore publice, musica vocală și pen- tru caligrafie la școla asociațiunii. 288 La concursulă amintită au întrată 3 cereri, dela: 1. D-ra Cornelia Lupu, absolventă a preparandiei de statii din Clujă cu esamenulu de cualificațiune pentru școlele poporale elementare. 2. D-ra Elisa Nasta, absolventă de școla de industriă din Cluju cu esamenulu de cualificațiune, prin care a fostu declarată de- măestră din lucrulu de mână. 3. D-ra Amalia Popu din Oreștiă, absolventă de 8 clase ale școlei de fete de stătu din Oreștiă cu esamenulu de cualificațiune pentru școlele poporale elementare. Avendă în vedere, că pentru provederea postului, pentru care s’a escrisă concursă, se recere înainte de tote cualificaținnea din lucrulă de mână femeescă corespundetoră, că în vederea importanței acestui postă pentru o școlă de fete, precum e și școla ndstră, e neapărată, ca alesa, ca să-’l potă prevede, să aibă o cualificațiune specială. Avendă .în vedere, că concurentele Cornelia Lupu și Amalia Popă, de și altfelă bine cualificate, ba în ceea-ce privesce alte ob- iecte de învețămfintă, Cornelia Lupu e superiorâ, n’aă cualificațiunea recerută pentru postulă din cestiune; avendă în vedere, că concu- renta Elisa Nasta, ca una care a absolvată cu deplină succesă școla de industrie din Clujă, astfelă o școlă specialistă, e singura, care posede cualificațiunea specială pentru provederea lucrului de mână și a desemnului corespundetoră: Secretarulă propune, ca să se alegă de învățătore pentru lu- crulă de mână și desemnulă corespundetoră la școla civilă de fete a Asociațiunii, pe lângă emolumentele aretate în concursă, d-ra Elisa Nasta. Membrulă I. V. Russu face propunerea: Avendă în vedere documentele de cualificațiune eminente, ale Corneliei Lupu, prin urmare, considerândă că dânsa satisface pe deplină condițiunile indigitate în concursulă publicată în (tiarele române, propună: ca postulă de învețătore, de care e vorba, să se confere numitei concurente. Punendu-se cestiunea la votă: — Se primesce propunerea făcută de secretarulă, alesă fiindă de învețătore pentru lucrulă de mână și desemnulă corespundetoră la școla civilă de fete cu internată a Asociațiunii, pe lângă ună salară anuală de fl. 240 și întrega întreținere în internată (cuartiru, spălată, viptă etc.) d-ra Elisa Nasta, absolventă de școla de indus- 289 triă din Chijă cu tote voturile membriloru presenți, afară de votulu contra propunătorului. Alesă va funcționa ca învețătore suplentă și va fi instituită de o camdată în modă provisoră. Nr. 93. înaltulă ministeră reg. ung. de comerciu prin hârtia dto 5 Augustă a. c. Nr. 45315/1889. provocă Asociațiunea, ca să pregătescă acte fundaționale despre fundațiunile, pe care le administreză, spre a se vede: cine și în ce modu le administreză, | cuprindendă numitele acte și norme pentru întrebuințarea cameteloră precum și pentru dreptulă de suprainspecțiuneșidecontrolă din partea statului, actele să se înainteze apoi pe calea sa. (Ex. Nr. 183/1890). — Cassarulă Associațiunii d-lă G. Candrea, dimpreună cu se- cretarulă II. Dr. I. Crișiană, primesce însărcinarea, ca întru câtă nu ară esista, să pregătescă actele fundaționale cerute, spre a pute satisface la timpulu seă ordinului ministerială de maî susă. Nr. 94. D-lă Dr. A. Șuluțiă-Cărpenișană, profesoră, prin scrisorea dto 3/15 Augustă a. c. oferă în folosulă școlei de fete a Associațiunii, pe lângă conspectă, 480 exemplare din broșura sa „Graiulă ardelenescă în raportă cu limba și literatura de preste Carpați“, precum și alte 21 opuri. (Ex. Nr. 185/890). — Cu mulțumită spre sciință. Cele 21 opuri se transpună direcțiunii școlare spre a fi încorporate la biblioteca școlei. Cele 480 de exemplare din broșură se voră desface pe calea direcțiuniloră din despărțăminte. Conspectulă se alătură sub 7. la acestă procesă verbală. Nr. 95. Direcțiunea despărțământului II. (Făgărașă) prin hârtia dto 16 Augustă a. c. subșterne spre revisuire protocolulă adunării generale a despărțământului, ținută în Zernești la 15/27 Iulie a. c. dimpreună cu adusele lui, apoi protocolulă subcomitetului dto 15 Augustă a. c. precum și suma de fl. 203, întrată ca taxe dela membri vechi și noi. Din protocolulă adunării se vede: 1. Că, censurate fiindă raportulă subcomitetului și rațiociniile despărțământului, s’aă aflată în ordine și subcomitetului i s’a dată absolutoriulă. 2. Budgetulă pentru anulă viitoră s’a stabilită cu fl. 281.71 venite și cu fl. 281.71 eșite. 3. Reconstituindu-se subcomitetulă, aă fostă aleși: Basiliă Rațiă directoră, er membrii în subcomitetă: Dr. Ștefană Popă, I. Turcu, N. Cosgarea, luliă Dană, Idnă Florea și Dr. A. Micu. 290 4. S’au cetită 3 disertațiuni și anume: igj I. Turcu: „Monografia comunei Zernești; N. Pană: „Educațiunea în familie și școlă“, și G. Dobrinl: „Despre bibliotecele poporale¹¹ ; în fine N. Mânzată a declamată poesii „Furia Poetului". Disertațiunea d-lui G. Dobrină e alăturată cererea: ca să se publice în organulă Asociățiunii. Din protocolulu subcomitetului se vede, că la 15 Augustă a. în cassa despărțământului s’a aflată suma de fl. 441.71; din acești s’aă reținută pentru trebuințele despărțementnlui suma de fl. 238.7J, erurestulădefl. 203 s’a transpusă acestui comitetă. (Ex. Nr. 188/1 8901.. — Se adeveresce primirea sumei de 203 cu aceea, că membii! de noă înscriși voră fi presentați spre aprobare adunării general^, ce se va ține în 15/27 Augustă a. c. în Reghină, er după aceea- să voră provedea cu diplomele obicinuite. Budgetulă stabilită pro 1891 se aprobă, eră reconstruirea sub- comitetului se ia spre sciință. Disertațiunea d-lui G. Dobrină sț| transpune redacțiunii organului asociățiunii, și aflându-se corespuu- (ietore se va publica. Conclusele comitetului servesc spre sciință. Nr. 96. Direcțiunea despărțământului XII (Dejă) prin hârtiț dto 16 Augustă a. c. Nr. 1 subșternc spre revisuire protocolul^ subcomitetului dto 16 Augustă a. c. din care se vede, că despăjfi| țementulă numită își va ține adunarea generală viitore la 7 Septem-4 vrie a. c. în Dejă (Ex. Nr. 189/1890). — Spre sciință. Nr. 97. Direcțiunea despărțământului XI (Selagiă) prin hârtia| de dto 15 Augustă a. c. substerne spre revisuire protocolulă adu- nării generale, ținută în Supurulă de susă la 4 Augustă a. ca dimpreună cu suma de 11. 119 și 2 acțiuni de câte fl. 50. ,ti| Din protocolulă snbșternută se vede: 1. Că și în anul acesta subcomitctulu a îngrijită să se pre- mieze învățătorii, cari aă escelată prin progresulă făcută; la corn-¹? punerea premiiloru aă contribuită: G. Popă din Băsești cu 1 vacă cu vițelă și cu 1 scrofă cu 5 purcei, lonă Nichita cu 4 Floriană Ciocană și lonă Popu cu câte 20 fl., Alimpiă Barbolovici cu fl. 10, Andreiă Cosma cu fl. 10 și Demetriă Coroiană cu fl. 5. 2. Aă foștii premiați învățătorii: a) Elia Popă în Șomcuta mare cu 1 vacă cu vițelă; 6) Vasilie Oltenu în Pereciu cu 1 scrofă cu 5 purcei; c) Teodoră Medană în Hotoană cu 4 291 d) Ipathe Teodoreană în Domninu cu fl. 20. e) George Murășanu în Arghitată cu fl. 10. f) I<5n Oegară în Cehă cu fl. 10 și y) Ion Gozmană în Bădăcină cu 5 ti. Lui lonă Chira din Băsești, care a abdisă la premiulii meritată, i s’a votată mulțămită publică pentru zelulă desvoltată. 3. Propunerea d-lui Dr. I. Nichita: de a se crea din oferte benevole unu „fondă de învețămentă Selagianu" pentru spriginirea școleloru și a învețătoriloră mai seraci, pentru care dânsulă se ofere a contribui 10 ani dearendulu câte 100 fl. v. a., depunându de pe acumu rata I. pentru anulu curentă, se transpune unei comisiuni cu însărcinarea de a o studia și a veni cu ună proiectă de condusă în proxima adunare generală a despărțementului; 4. Adunarea generală proximă se va ține în Selagiă; fixarea timpului se concrede subcomitetului (Ex. Nr. 190/1890). — Se adeveresce primirea sumei de fl. 119 și a 2 acțiuni de câte fl. 50 cu aceea, că membrii noă Insinuați vor primi diploma îndată ce voră obține aprobarea adunării generale a Asociațiunii, ce se va ține în est-ană în Reghină. Conclusele adunării generale a despărțementului se iaă spre plăcută sciință. Nr. 98. Dlă Augustină Degană, învețătoră grănițărescă în Vețelă prin hârtia de dto 19 Augustă a. c. cere ună stipendiu pe sema fiicei sale, Valeria, elevă de classa II la scola civilă de fete a Asociațiunii (Ex Nr. 192/890). — Elevei Valeria Degană se voteză ună stipendiu de fl. 50 pentru anulă scol. 1890/91 cu condițiunea, ca să fiă adăpostită în internatulă împreunată cu scola Asociațiunii. Nr. 99. Față de conclusulă din ședința dela 12 Augustă a. c. de sub pt. prot. 85 prin care saă votată stipendiile pentru eleve, care voră fi adăpostite în internatulă împreunată cu scola Asocia- țiunii, secretarulă II raporteză, că întrândă inmediată după numita ședință cererea notarului din Deda, losifă Fincu, pentru conferirea unui stipendiu pe sema fiicei sale, a fostei eleve stipendiate, Carolina Fincu, densulă, întemeiată pe enunciatulă comitetului, că elevele, care s’aă bucurată în anulă școlară expirată de stipendii, să fiă după putință considerate și în anulă viitoriu., pentru a pute încunosciința pe petentele de timpuriu, spre a-și face pregătirile necesare, a indusă încă din ședința aceea, ca împărtășită cu stipendiu, și pe eleva numită Carolina Fincu, și se rogă pentru aprobarea ulterioră a acestui pasă. — Spre sciință aprobătdre. 292 Nr. 100. Au întrattî la comitetă taxe dela membrii: Georgțr \Dănilă, din Huneddra, 5 fl. pro 1889; Costinu Constantină, în Bradfr: , 5 fl. pro 1889 ; Alexandru Lemenyi, în Bocșa, 5 11. pro 1890; loanu Albonă, în Velcheru, 5 fl. pro 1890; Dumitru Furduiă, în Alba- lulia, 5 fl. pro 1890; Corvinu Simionă, în Oreștie, 5 fl. pro 1890^ Dr. P. Tanco, în Năseudă 5 fl. pro 1890; Gregoriă Pletosă, în Nă/¹;- seudă, 5 fl. pro 1890; loan Ghermanu, în Bradu 5 fl. pro 1890^.: George Aiser, în Făgărașă, 5 fl. pro 1890; Belle Alexandra, în! , Șărcaia, 5 fl. pro 1890; Boeră G. alui Gavrilă, în Făgărașu, 5fL J pro 1890; Cernea Vasile, în Cincu mare, 5 fl. pro 1890; Cațaveiu,: । losif, în Lisa, 5 fl. pro 1890; Chiserenu Dumitru, în Făgărașu, 5 fl.-. pro 1890; Comșa P. V'aleriă, în Copăcelu, 5 fl. pro 1890; Cintea; Ioană, în Zernesti, 5 fl. pro 1890; Dejinariă Ioană, în Făgărașiu-;.' j 5 fl. pro 1890; Dobrină George, în Voita, 5 fl. pro 1890; Dobrinut f Ioană, în Buciumă, 5 fl. pro 1890; Dană loniță, în Zernești, 5 fl-nft pro 1890 ; Florea Ioană, în Făgărașu, 5 fl. pro 1890; Ganea George, în Lisa, 5 fl. pro 1890; Dr. Micu Andreiă, în Făgărașu, 5 fl. l’roJI 1890; Dr. Motocă Nicolaă, în Făgărașă, 5 fl. pro 1890; Dr. Mețianuflf¹ lancu, în Zernești, 5 fl. pro 1890; Dr. Ștefană Popă, în Făgărașă,¹ Jr 5 fl. pro 1890; Pocolă Alexandru, în Făgărașă, 5 fl. pro 1890; Pres-jis cură Haritonă, în Cincu mare, 5 fl. pro 1890; Penciă Nicol. în Zer-; J nesti, 5 fl. pro 1890; Rațiă Vasile, în Făgărașă, 5 fl. pro 1890;/ Rațiă Ioană, în Brană, 5 fl. pro 1890; Turcu Ioană, în Făgărașă, 5 fl. pro 1890; Janculescu Simeonă, în Poiana merului, 5 ti. pro?TT*i 1890; Gogonea Ioană, în Zernești, 5 ti. pro 1890; Dumitru Suciă, în S. Cehă, 10 fl. pro 1889 și 1890; Dr. Aurelă Munteană, în Zer- nești, 5 fl. pro 1890; Comuna Zernești, 5 fl. pro 1890: Dr. Comșa- Sofronă, în Arpașulă infer. 5 fl. pro 1890; George Pralea, în Breza, 5 fl. pro 1890; Dr. Mețiană Eugenă, în Zernești, G fl. pro 1890; Gavrilă luhasă, în Zernesti, G fl. pro 1890; Aureliu Cutean, în Zer; nești, 6 fl. pro 1890; Micu Moise, în Poeana-măruluî G fl. pro 1890 '; loanoviciu Constantină, în Zernești, 0 fl. pro 1890; Comșa I. Ioanii< în Zernești, G fl. pro 1890; Garoiu Stanciu, în Zernești, G fl. pro⁷ 1890; Badiu Aldimiru, în Zernești, G fl. pro 1890; Dr. A. Șuluță, în Sibiiă, 10 fl. pro 1889 și 1890; Mihaiu Borbely, în Zsibo, 5 fl. pro 1889; Popă Vas., în Selsig, 5 fl. pro 1889; Serbă Ioană, în Sicuiu, 5 fl. pro 1890; Maria Cosma, în Supurulă super. 10 fl. pro 1889 și 1890; Andreiă Cosma, în Supurul sup. taxa de membru ' pe vieță 100 fl.; Fulepu G. în Tăsnadu, 5 fl. pro 1890; Simionă Marincașu, în Bogdona, 5 fl. pro 1890; Teodoră Lengyelă, în Stremțiă, 5 fl. pro 1890; Alimpiă Barboloviciă, în Șimleă, 5 fl. pro 293 1 1890; Ștefanii Popu, în Bobota, 6 fl. pro 1890; Vaidu Gavrilii, în Bobota, 5 fl. pro 1889; Alexandru Costea, în Orția de jos, 5 fl. pro 1890; Simionii Orosii, în Șimleu 5 fl. pro 1890; Vasilie Pătcaș, în Er.-Hatvan, 5 fl. pro 1889; Teodorii Popii, în Ortelccu, 5 fl. pro 1890; Demctriu Suciă, în S. Cehii, 5 fl. pro 1890; Vasile Ghete, în Cuecii, 5 fl. pro 1889; Ștefanii Cucu, în Peca, 5 fl. pro 1889; Demetriu Coroianii, în Sântana, 10 fl. pro 1889 și 1890; Mihaiă Borbely, în Zsibo, 5 fl. pro 1890; Mica Vasile, în S. Odorheiu, 5 fl. pro 1890; Popa loanii, în Sibiiu, 5 fl. pro 1890; Sabas Borha, în Iliamureșana 5 fl. pro 1889 ; Romulu Crainicii, în Dobra, 5 fl. pro 1889 ; Dr. Alexandru L. IIossu, în Deva, 10 fl. pro 1889 și 1890; loanu Lazariciii, în Deva, 5 fl. pro 1889; Dr. Aurelii Kișbachu, în Buciumu- Șasa, 5 fl. pro 1890; losifu Ciura. în Bucium-Șasa, 5 fl. pro 1890; losifu B. Romanu, în Alba-Iulia, 10 fl. pro 1889 și 1890; George ' Moiană, în Sibiiă, 5 fl. pro 1890; George Pitișu, în Galați, 5 fl. pro 1890. — Spre șciință. Sibiiu, d. u. s. Dr. Ilarionu Pușcării! m. p. Dr. I. Crisianu m. p. vice-președinte. secretară II. Verificarea acestui procesu verbalii se încrede d-loră: E. Măcellariă, losifu St. Șuluțiă, Leontinii Simonoscu. S’a cetită și verificată, Sibiiă în 25 Augustă 1890. Șuluțiu m. p. Simonescu m. p. E. Măcellariu m. p. RAPORTU GENERALU alu comitetului Asociațiunei transilvane pentru literatura română, și cultura poporului românii despre activitatea sa în decursulu anului i88g. Onorată adunare generală! Urmândă, ca în trecută, întocmai prescriseloră §-lui 32 lit. g. din statute, și conclusului adunării generale din anulă 1882 dela Dejă pt. prot. 33, comitetulă instituită în adunarea generală din anulu trecută, țînută în Fagărașă, își ia voia a pre- senta adunării generale următorulă raportă despre activitatea sa în timpulă dela 1 Ianuarie pănă la 31 Decemvrie 1889. 20 294 Despre ședințe. wH Conformându-se prescriseloru §-lui 30 al. 1 din statute, comitetulă a țînutîî și în anulu de gestiune 1889 în totă lupa câte o ședință, și, fiindcă aă obvenită cașuri de urgență, îji unele luni elu s’a vedutîî necesitată a se întruni și în câte; dduă ședințe, ținendă astfelu cu totulu 16 ședințe: 10 înainte] de adunarea generală din Făgărașu și 6 după acăstă adunare. în ședințele salt;, comitetulă a fostu cu necurmată luaițe. | aminte 1a. împlinirea datorințeloru, ce i le impună prescrisele , §-lui 32 din statute, căutându, asemenea predecesoriloră sei'' j a susține vada și a promova adevăratele interese ale Asd-' ) ciațiunii. Elu a făcută la timpă disposițiunile pentru esec.u- tarea concluseloră adunăriloră generale din anii 1888 și 1889!^ | și a luată măsurile de lipsă pentru folosirea sumeloră votate în budgetu cu privire la administrațiune, la spriginirea de j studenți și învățăcei de meserii, la edarea organului Asocia- țiunii, precum și la susținerea șcdlei de fete, resolvindă în același timpă și curențiile intrate. Incâtă pentru stipendiile și ajutorele conferite în anii premergători, acelea s’aă lăsată în folosirea respectiviloră sti- ■: pendiști și ajutorați, cari n’aă terminată încă cursulă învăță- : turei, dar aă dovedită progresă îndestultoră și purtare mo- ■ râlă corcspundătdre. " ] în decursulă anului 1889 aă devenită în vacanță: 1. stipendiulă din fundațiunea „Galliană", pentru stu- । denți de gimnasiă; I 2. dou J c) ordinari cu taxe anuale 294. '$■ între membrii arătațl nu se află și cei însemnați în lista 1 alăturată sub 7⁻/. ca insinuați dela adunarea generală dela Făgărașă incoce pănă la finea anului 1889 și dela 1 Ianuarie 1890, pănă ]a presenta adunare generală. Dintre membrii Asociațiunil aă răposată în decursulă anu- lui 1889 și pănă la acestă adunare generală, întru câtă dispu- nemă de datele respective, cel induși în lista alăturată sub 8 /. V. j Biblioteca Asociațiunil. ’ Biblioteca Asociațiunil a constată la finea anului 1889, conformu raportului actualului bibliotecară, a dlui Nicolau Toganu, dto 7 Augustu a. c. din 1953 opuri, 5114 tomuri 303 ■, $ 4265 broșuri. Sporiulă a provenită, ca și în anii pre- I cedenți, din donațiunl și intrări în schimbă dela Academia de E sciințe din Budapesta, dela Academia de sciințe ces. și reg. | din Viena dela Academia română din BucurescI, dela Univer- E Sitatea săsescă din Sibiiu, dela societatea „Verein fiir siebenbtir- | gische Landeskunde¹¹ în Sibiiu, dela biblioteca națională din F Florența și Roma. |= Vrednice de amintire sântă donațiunile în cărți făcute de f- președintele Asociățiunii, domnulu George Barițiă, și de d-na ' Hermina Sentz, veduvă după fostulă directoră ală academiei de drepturi din Sibiiu și membru onorară alu Asociățiunii d-lă Dr. A. Sentz. K Dintre scrierile periodice aă încursă gratuită: „Telegra- fulă română¹¹, „Gazeta Transilv.¹¹, „Luminătorulă", „Biserica șișcola¹¹, „Foia Diecesană¹¹, „Familia¹¹ „Amiculă Familiei¹¹, „Preotulu română¹¹, „Economia națională¹¹, „Gazeta poporului¹¹ și „Pedagogulă română¹¹. Inventariulă bibliotecii s’a sporită cu 109 esemplare din „Transilvania¹¹, organulă Asociățiunii pro 1889. Ne luămă voia a aminti la acestă locă, că cu începu- tulă anului curentă biblioteca a fostă luată în semă de noulu bibliotecară, d-lu Nicolaă Togană, alesă în acestă funcțiune în adunarea generală din Făgărașă din anulă 1889. VI. „ Transilvania“ organulu Asociățiunii. „Transilvania¹¹, organulă Asociățiunii, a continuată a se eda și în anulă 1889 sub, redacțiunea președintelui nostru, d-lă George Barițiă, după-ce adunarea generală din Abrudă din anulă 1888 a lăsată neocupată postulă de primă-secretară, cu care după statute, e' împreunată și redactarea acestei fol. Ca și în anulă 1888 s’a scosă „Transilvania¹¹ și în anulă 1889 în 750 de exemplare, din care 570 s’aă trimisă la mem- brii Asociățiunii, 2 la prenumeranțl, 18 la despărțeminte, 48 la biblioteci școlare și în schimbă și 9 oficidse. Ea s’a trimisă gratuită tUturoră membriloră, cari plătescu taxele regulată. Cu începerea anului curentă, redacțiunea foii a trecută in mânile primă secretarului alesă în adunarea generală, ținută în anulă 1889 în Făgărașă, ale domnului profesoră seminarialu 304 Ioană Popescu. Noulă redactorii, urmândă întocmai hotăririi comitetului din ședința dela 21 Decemvrie 1889 Nr. prot. 161, a adoptatii ortografia Academiei române și a scosu și continuă a scote foia în formată 8° mare, purtândă fiă-care numără învălișă. Și după schimbarea indigitată, întâmplată în redacțiune, foia continuă a se țîne la înălțimea timpului și a chemării sale, servindă, și ea în măsură corespundătore la realisarea scopuriloru Asociațiunii, cari suntă literatura și cul- tura nostră națională. VIL Despărț&mintele Asociațiunii. Cu privire la despărțămintele Asociațiunii însemnămă cu plăcere, că afară de celă din Gherla, din Șomcuta mare, din Bistrița, Sighișora și Mediaș, (cele 3 din urmă nici nu func- ționeză) în tote s’a desvoltată o activitate îmbucurătore întru promovarea scopuriloră Asociațiunii, cari suntă literatura și cultura națională, cele mal înalte interese, ce le avemă, și e îndreptățită speranța, că interesarea acesta îmbucurătore va cresce din ană în ană. Ce privesce proiectulă pentru o nouă împărțire a terito- rului Asociațiunii, starea lucrului o amă îndigitată sub pt. I ală acestui raportă. VIII. i Supunendă raportulă acesta aprețiăril onoratei adunări generale în legătură cu adusele: 1. rațiociniulă pro 1889 împreună cu raportulă cassarulul; 2. budgetulă pro 1891 ; 3. consemnarea membriloră noă-însinuațl; 4. consemnarea celoră ajutorați prin stipendii; 5. consemnarea celoră răposați dintre membrii Aso- ciațiunii ; 6. Raportulă comitetului privitoră la o arondare nouă a despărțăminteloră Asociațiunii în legătură cu ună proiectă de arondare; 7. raportulă comitetului relativă la miia de florini, vo- tată în scopulu înavuțirii literaturii poporale române; 305 8. programa IV. a școlei de fete a Asociațiunii adu- narea generală să binevoescă: a} a da comitetului absolutorulu pentru activitatea lui din 1889; b) a aproba budgetulu propusă pro 1891; c) a declara de membri pre cel consemnați în lista pre- sentată; d) a face amintirea obicinuită pentru membrii răposați; e) a lua la cunoscință raportulă comitetului și proiectulă aceluia relativă la o nouă arondare a despărțeminteloră Aso- ciațiunii ; f) a se pronunța în merită asupra vederiloră cuprinse în raportulă comitetului relativă la miia de florini, votată pen- tru înavuțirea literaturii poporale române; g) a întregi comitetulă prin alegerea unui membru or- dinară pe periodulă 1890 —1893. Din ședința comitetului Asociațiunii transilvane pen- tru literatura română și cultura poporului românii, ținută în Sibiiâ, la 12 Augustă i8go. G. Barițiu m. p., Dr. loanu Crișianu m. p., președinte. secretarii alu Il-lea. 306 Rațiociniulu pentru Venite: z;₎ᵢnd «« ă; I. Fondulu Asociațiunei. A cᵣ Starea cassei cu 31 Decembre 1888 . . . —.— Tacse și donuri dela membri ..... 3125.66 Prenumerațiuni la foie ..... 43.60 Chirii după casa Nr. 8, strada Morii, Sibiiu . . 1395.80 Interese după efecte publice ..... 388.79 Tacse de administrare dela fundațiuni . . 390.62 Redicați în contulă curentă dela „Albina" . . 1000.— S’a colectată prin direcțiunea „Albinei¹¹: . . . 3417.61 Venitele școlei de fete . . • ₍,t . . 10.54 Dela societatea „Transilvania¹¹ pentru meseriași . . 413.12 Acții . - . fl. 550.— Suma . fl. 550.— 10185.74 AV) \ • II. Fundatiunea Marinoviciu. 9 Venite după efecte publice: «) fl. 1000 rentă austriacă în hârtia . . • ■ 63.--- b) fl. 300 bonuri rurale ..... 7.32 c) fl. 1000 scrisuri fonciare „Albina11 6°/0 60.--- d) fl. 500 scrisuri fonciare „Albina11 5°/0 12.50 Venite după capitale elocate: a) în cassa de păstrare fl. 254.74 4.89 b) la Asociatiune fl. 65.26 3.26 Asociațiunea replătesce împrumutulu 65.26 S’au vendută fl. 300 bonuri rurale 313.62 i S’au redicatu din suma elocată .... 176.07 Suma 705.92 III. Fundatiunea Dobâca. Venită după fl. 1000 scrisuri fonciare „Albina11 6°/0 60.--- " Venită după capit. elocate în cassa de păstrare fl. 220.32 11.14 Anticipație dela fundațiunea „Tofalenă11 2.52 Suma 73.66 . 307 ■ anulu 1889. Spese: ■ I. Fondulu Asociațiunei. fl. cr. ^fcecretariului I. remuneratiune .... 400.— ^■Secretariului II. remuneratiune .... 300.— ^Kasariului remuneratiune. 200.— ^■jlibliotecariulul remuneratiune . . 75.— ^■Cancelistului remunerațiune ..... 300.— ^■Servitoriului simbria • <■ . 72.— ^■Spese de cancelariă ...... 100.— ^■Contribuțiune, reparaturi menmte .... 495.36 ^■Tipariulu foiei „Transilvania" ..... 908.89 ^^Dotațiunea bibliotecei ...... —.— Spese estraordinarie ...... 818.89 faiL, Unu stipendiu pentru industria .... 30.— Institutului „Albina¹⁴ în contulu curentă . . . 4367.61 Fundațiuniloru împrumuturi replătite și interese . . 537.21 Donuri depuse Gr. Hangea . . . . . 50.— Spesele școlei de fete ...... 708.91 La fondulu de pensiune învețătorescu . . . 48.— Stipendii eleveloru interne („Albina") . . . 190.— Ajutoriu învețăceiloru meseriași .... 425.— Starea cassei cu 31 Decembre 1889 . 158.87 Suma . 10185.74 II. Fundațiunea Marinoviciii. Unu stipendiu ....... 60.— Tacsa administrativă . . . . . . 52.74 Interese capitalisate ' . . . . . . 4.89 Interese după scrisuri fonciare „Albina" cumpărate . 2.57 S’au cumpărații fl. 500 scrisuri fonciare „Albina" 5°/₀ . 490.— Inlocați la „Albina" ...... 77.52 Starea cassei cu 31 Decembre 1889 . . 18.— Suma . 705.92 : 1 ri îi jinH'* III. Fundațiunea Dobâca. Un stipendiu ....... 25.— Tacsa administrativă . ..... 24.51 S’a replătit împrumutulu de anu .... 2.52 Interese capitalisate depuse ..... 11.14 Inlocați în cassa de păstrare . . . . ______10.49 Sumă 73.66 308 Venite: f IV. Fundatiunea Riurenft. ■ Venitu după fl. 1100 scrisuri funciare „Albina" 6 °/0 60 ;■! Venitu după capitale elocate în cassa de păstrare fl. 276.83 I4.#nfi Asociațiunea replătesce împrumutulă > . . 1 . 22,9'8^1 Interese după acestu împrumuta 5 % Mriil Suma 98.14 :1 V. Fundatiunea Bașota.11 -J Venitu după fl. 500 scrisuri funciare „Albina" 6 °/0 30.--- 1 Venitu după capit. elocate în cassa de păstrare fl. 97.83 4.94 ; Asociațiunea replătesce împrumutulu 24.99 Interese după acest împrumuta .... 1.9A Suma । 61.18 1 1 1 VI. Fundatiunea Galliană. Venitu după fl. 1400 scrisuri fonciare „Albina" 6 °/0 84.- ' Venitu după capitale elocate . . fl. 186.10 7.43 Asociațiunea replătesce împrumutulu . ,,. 38.98 Interese după acestu împrumută 1.95 Suma 132.3d VII. Fundatiunea Tofalănă. Venitu după fl. 1600 scrisuri fonciare „Albina" '. 76 --- Venitu după capit. elocate în cassa de păstr. fl. 215.82 10.92 S’au sortat 1500 fl. scrisuri fonciare „Albina" 1500.- Asociațiunea replătesce împrumutulu 95.^7 Interese după acestu împrumută 4.80 Suma 1687.69 VIII. Fundatiunea anonimă Brașovu. » , Venită după fl. 200 scrisuri fonciare „Albina" 9.--- Venită după capitale elocate fl. 246.98 14.07 S’aă sortată 100 fl. scrisuri fonciare 100.- Asociațiunea replătesce împrumutulă 12.--- Interese după acestă împrumută --- Anticipațiuni dela fundatiunea „Tofalenă" . 3.--- Suma 138.67 IX. Fundațiunea Cipariu. Venită după fl. 500 împrumută de stată 1860 ‘20 --- Asociațiunea replătesce împrumutulă 10.--- . Interese după acestă împrumută . " ---.50 Suma 30.50 309 Spese: I IV. Fundațiunea Riurânîi. fl. cr. ■Jnu stipendiu ....... 40.--- tacsa administrativă . ..... 26.13 Interese capitalisate elocate ..... 14.01 Depuși în cassa de păstrare ..... 18 --- I Suma 98.14 E V. Fundațiunea Bașiota. țjnu stipendiu ....... 20 --- Tacsa administrativă ..... 12.50 Interese capitalisate ...... 4.94 Depuși în cassa de păstrare ..... 23.74 Suma 61.18 VI. Fundațiunea Galliană. Unu stipendiu ....... 45.--- Tacsa administrativă ... ... 31.82 Interese capitalisate ... ... 7.43 Depuși în cassa de păstrare ..... 48.11 Suma 132.36 i VII. Fundațiunea Tofalănă. Doue stipendii ....... ---.--- Tacsa administrativă ...... 38.38 S’au cumpărată fl. 1500 scrisuri fonciare „Albina" 5% . 1477.50 Interese după aceste ...... 12.79 Interese capitalisate ...... 10.92 Anticipațiuni fundațiuniloru: Dobâca și anonimă Brașovu 5.52 Depuși în cassa de păstrare ..... 105.60 Starea cassei cu 31 Decembre 1889 36.98 Suma 1687.69 VIII. Fundațiunea anonimă Brașovu. Tacsa administrativă ...... 9.41 Interese capitalisate ...... 14.07 Depuși în cassa de păstrare ..... 115.19 Suma 138.67 IX. Fundațiunea Cipariu. Dotațiunea fondului Asociațiunii . . . 6.66 Dotatiunea fondului de teatru .... 6.64 Starea cassei cu 31 Decembre 1889 . 17.20 Suma 30.50 21 310 Venite: X. Fundatiunea G. B. V. a. cᵣ ¹ _ ■ Venită după fl. 3000 priorit. ale drum. fer. nordă-ost. ungE^ i50 —- Venită după fi. 300 acții „Albina¹¹ . 30.— Âsociațiunea replătesce împrumutulă J ■' 104.96 Interese după acesta ... 'Wfflj;; 5,2." Interese după capitale elocate . . ' S’au redicat din depuneri . . _______J 5.-7 । ■ . Sumă Âj 30655 ■ < ■ <■V XL Fundațiunea Popu-Maioru. Venită după fl. 1200 scrisuri fonciare „Albina“ ." ■ ■ 72.— Venită după capitale elocate fl. 171.35 . . ¹ 8.G7 Âsociațiunea replătesce împrumutulă . . 71.9h Interese după împrumută ...._____________________________ 3.6iî ¹ ¹ ■ Sumă 156.25 . ( XII. Fundatiunea Contiuană. Venită după capitale elocate fl. 733.58 . . _____37. Iți Suma ' ' 37.Î3 XIII. Fundațiunea Țiție. Venită după capitale elocate fl. 408.48 . .___________25.2o Sumă 25.2? XIV. Societatea juristilorii din Sibiiu. Venită după capitale elocate fi. 437.61 . . 22.Fi Sumă ! 22.13 Sibiiu, 31 Decembre 1889. ⁷I I N. Frateșiu m. p. controlor. ii i Gerasim Candrea m. p. cassariu. 311 Spese: X. Fundatiunea G. B. V. fi. cr. Tacsa administrativă . . . . . . 71.07 Fundatoriului restulu . . . . . —.— Interese capitalisate ...... 10.36 Depuși în cassa de păstrare ..... 225.— Starea cassei cu 31 Decembre 1889 . . . —.01 Suma . 306.44 XI. Fundațiunea Popu-Maioru. Tacsa administrativă ...... 28.98 Interese capitalisate ...... 8.67 Depuși la „Albina“ ...... 118.60 Suma . 156.25 XII. Fundațiunea Conțiuană. Tacsa administrativă ...... 15.03 Interese capitalisate .... . 37.12 Suma . 52.65 XIII. Fundațiunea Țiție. Interese capitalisate ...... 25.29 Tacsa administrativă .... . 10.23 Suma . 35.52 XIV. Societatea juristiloru din Sibiiu. Tacsa administrativă ...... 8.96 Interese capitalisate . . . . . . 22.15 Suma . 31.11 Subsemnata comisiune a comitetului Asociațiunei transilvane esaminându rațiociniulu presentu și confrontându-lu cu registrulu de cassă și cu documentele respective, Ta atiatu în regulă. Sibiiu, în 20 Augustu 1890. L Simonescu m. p. P. Cosma m. p. 21* 312 Starea avere) Asociațiunei transilvane pentru literatura româna, și cultura poporului românu cu 31 Decembre 1889. I. Fondulu Asociatiunei. 3 A. Active. Numeră riii: fl. ly, Bani gata în cassă .... 158.87 158.87 Realități: ci) Casa din Sibiiu, strada Morii Nr. 8 41917.47 b) Edifieiuhi șcdlei de fetițe . 63826.45 c) Realitatea din Vidra (lancu) 300.--- 106043.92 Efecte publice: a) 300 fl. împrumutul^ statului 1860 300.--- b) 6800 fl. actii „Transilvania" 6800.- c) 100 fl. actii drumulu feratu Szatmâr Nagybănya . 100.- d) 100 fl. actie „Gesellschaftshaus" din Sibiiu 100.- e) 100 fl. împrumutulu statului 1868 100.--- f) 100 fl. actii „Muresana" 2 ă 50 (Nr. 230 și 231) . . 11 . 100.---- g) 50 fl. actie „Arieșana" (Nr. 157) 50.--- h) 200 fl. actii „Huniaddra" (4 â 50) 200.--- i) 50 fl. acție „Sebeșana" (Nr. 109) 50.--- k) 100 fl. acție „Auraria" (Nr. 285) 100.--- 7900.- Debitorii: a) Emilianu Popoviciu . 50.--- b) Adamu Szilăgyi 50.--- c) Despărțenientulu Sighișorei . 42.25 d) Despărțenientulu Turdei 150.--- 292.25 Mobilii: a) în cancelaria comitetului 760.35 b) în scola de fetițe . 8726.97 p 9487.32 Biblioteca ...... --- .--- Suma Activeloru 123882.30 , B. Pasive. 1 1 Anticipațiuni în conții curentu „Albina" 8746.8Q Suma Activeloru curate_ 115135.56. II. Fundațiunea Marinoviciu. fl. 1000 rentă austriacă în hârtia . 1000.— fi. 1000 scrisuri fonciare „Albina¹' 6°/₀ 1000.— fl. 500 scrisuri fonciare „Albina" 5°/₀ 500.— în cassa de păstrare „Albina" . . 161.08 Bani gata ..... 18.20 Suma 2679.28 313 i. III. Fundațiunea Dobâca. t A. Active. fl. cr. fl. 1000 scrisuri funciare „Albina“ 6°/₀ Nr. 133 1000.— în cassa de păstrare „Albina¹' . . . 241.95 Suma activeloru . 1241.95 r B. Pasive. ÎAntieipațiuni dela fundațiunea Tofalenă . 2.52 , Suma activeloru curate 1239.43 r IV. Fundațiunea Riurenu. |fl. 1000 scrisuri fonciare „Albina" 6°/₀ Nr. 132 1000.— Iîn cassa de păstrare „Albina¹¹ . . . 308.84 1308.84 V. Fundațiunea Bașota. iii. 500 scrisuri fonciare „Albina" 6°/₀ 0115 . 500.— Depuși la „Albina¹¹ .... 126.51 626.51 f VI. Fundațiunea Galliană. B. 1400 scrisuri fonciare „Albina¹¹ 6°/₀ . 1400.— Depuși la „Albina" .... 202.66 1602.66 VII. Fundațiunea Tofalenă. fl. 100 scrisuri fonciare „Albina¹¹ 6°/₀ Nr. 0682 . 100.— fl. 1500 scrisuri fonciare „Albina¹¹ 6°/₀ . 1500.— Depuși la „Albina¹¹ .... 332.34 împrumută fonduriloru Dobâca și Brașovă . 5.52 Bani gata..................................... 36.98 1974.84 VIII. Fundațiunea anonimă Brasovu. A. Active. fl. 100 scrisuri fonciare „Albina¹¹ 6°/₀ Nr. 0294 100.— Depuși la „Albina¹¹ ..... 376.24 Suma activeloru . 476.24 B. Pasive. Unu împrumută din fundațiunea „Tofalenă" . 3.— Suma activeloră curate . 473.24 IX. IX. Fundațiunea Cipariu. fl. 500 împrumutulă statului 1860 ă 131.25 . 656.25 Bani gata................................. 17.20 673.45 314 X. Fundațiunea G. B. V. h. cᵣ fl. 3000 priorități ale drum. fer. nordu-osticu ung. 3000.— fl. 300 acții „Albina" .... 300.— Depuși la „Albina" .... 306.95 Bani gata ..... , —.01 3606.98 XI. Fundatiunea Popu-Maiorii. fl. 1200 scrisuri fonciari „Albina¹' . . 1200.— Depuși la „Albina" .... . 298.62 1498.62 XII. Fundatiunea Conțiuană. Depuși la „Albina¹¹ . . . 755.68 755.68 XIII. Fundatiunea Țiție. Depuși la „Albina" , 514.83 ¹ 514.S3 XIV. Fundatiunea societății juristiloru din Sibiiu. Depuși la „Albina" . 449.53 449.53 Sumaituturoru fundațiuniloră 17403.8? XV. .Deposite. Monumentalii Andreiu Mureșanu . 'X .D 2646.67 Despărțementulii XVII Reghinu . 268.98 Șomcuta mare .... 62.82 Societatea fondului de teatru 73.79 Georgiu Boierii pentru școla de fete 24.74 Gregoriu Hangea . . . . 50.45 Suma depositeloru 3127.45 1' 1 Recapitulațiuue. 1 I. Fondulu Asociațiunei . ■ 115135.56 II. Fundatiunea Marinoviciu R 2679.28 III. „ Dobâca L 1239.43 IV. „ Riurenu L 1308.84 V. „ Bașota L 626.51 VI. „ Galliană . ■ 1602.66 VII. „ Tofalenă . 1974.84 VIII, „ anonimă (Brașov) 473.24 IX. _ Timoteiiî Cipariii 673.45 X. „ G. B. V. . 3606.96 XI. „ Popii-Maioru 1498.62 XII. „ Conțiuană . 1 755.68 XIII. „ Țitie ■ 514.83 XIV. „ Societatea juriștiloru din Sibiiu 449.53 Sibiiu, în 20 luliu, 1890. Suma . 132539.43 N. Fratesiu m. p. Gerasimfit Candrea m. p. controloru. । cassariu. Subsemnata comisiune esaminându acestu iuvcntariu l’a aflatu în ordine. Sibiiu, în 20 Augustu n. 1890. L- Sixnonescu m. p. P. Cosma m. p. 315 Wr. 179/1890. Consemnarea । tinerilorit stipendiațl și ajutorați din partea Asociațiunii f transilvane dela adunarea generală, din Făgărașu ținută | în 27, 28 Augusta i%8g pănă în 27 Augustu 1890. li f Din fundațiuni: Eliseiu Mezeî la gimnasiu, din fundatiunea Marinoviciă 60 fl. — cr. 1 Ioană Rațiă, „ „ „ „ Dobâca . 75 „ --- „ [ Dănila Stană „ „ „ „ Rîurenă . 40 „ --- „ 1 Miehailu Candrea la gimn. „ „ Bașota . . 20 „ --- „ L losifu Schiopulă la „ „ „ Galliană . 60 „ --- „ | loanu Moldovanu la cisraărită „ Tofălenă . 10 „--- „ Dela societatea „Transilvania" în Bucuresci: Panfiliu Mușa, învețăcelă de templărie . . . , . 25 fl. --- cr losifu Sabo, „ „ faurărie . . ... 25 Ti --- 77 loanu Popu, „ „ pantofară . . ... 12 Ti 50 77 Lazară Laslo, „ „ faurărie . . . ... 25 77 --- 77 Romulă Langa, „ „ măsărie . . . . . 25 TI --- 77 luliu Popii, „ „ făurărie . . ... 12 n 50 77 Vasilie Butenă. „ „ dubelărie . . ... 12 n 50 77 Aureliă Popu, „ „ pantofărie . . ... 25 n --- 77 George Stupină, „ „ măsărie . . . ... 25 T --- 77 Pavelu Jurca, „ „ croitorie . . ... 25 n --- 7) Nic. Celegrădenă, „ „ făurărie . . ... 25 n ---■ 77 George Rusu, „ „ măsărie . . ... 12 ?? 50 77 Mateiu Jiga, „ „ măsărie . . . ... 25 n --- 77 Nicolae Herlea, „ „ măsărie . . . ... 25 n --- 77 loanii Turcu, • „ „ rotărie . . . ... 25 n --- 77 Teodoră Bestelenă „ „ făurărie . . . ... 12 7) 50 77 Ioană Rada, „ „ măsărie . . . ... 12 T) 50 77 Emanuilă Păpucă „ „ măsărie . . . ... 12 n 50 77 Vaieriă Nagy „ „ lăcătărie . . . ... 12 7) 50 77 1 316 Nr. 179/1890. Consemnarea membriloră insinuați dela adunarea generală, din Făgăraș ținută în 27 Augustă 1889 pănă la 27 Augustă 1890.; a Membrii fundatori: Basiliu Bașota, jude reg. în pws. și advocată în Abrudu. b~) Membrii pe viață: Dr. Nicolaă Maieră, protop. tu Săliște; Petru Achimu, proprietară în Bucium muntari și Andreii Cosma, advocatu în Supurulă de susă. c) Membrii ordinari: Ioană Popă, propriet. în VașcapătL; Simeonă Marincașă, preotă în Bogdana; Sima Laurențiă, preotă 1rj Marină; Tită Trifă, preotă în Brebi; Tită Budu, vicariă în Fală- Sugatagă; Dr. Gavriilă Triponă, concipistă de advocată în DlJu ; Alexiu Viciu, profesoră în Blașă; Flaviu Șterca Șuluțiă, adini- nistratoră de bunuri în Cinadia; Teodoră Doboi, proprietară în Hațegă; Ștefană Rădic, protopopă în Petroșeni; Alexandru Tobiasiț, notariu cercuală în Abrudă; Andreiă Oprea, preotă în Musca; George Bocăniciă, comerc. în Roșia; Dr. Emanuilă Elefterescn, medică în Bucuresci; Ioană Andreiă Domșa, preotă în Rachișu',: Valeriu P. Papiriă, preotă în Ciumernea; Dr. Eugenă Mețiană în Zernești; Gavriilă luhasă în Zernești; Aurelă Cuteană, farmacistă în Zernești; Moise Micu, preotă în Poiana-mărului; Constantină loanovici, contabilă în Zernești; Ioană I. Comșa, comerciantă în Zernești; Staniu Garoiă, diurnistă în Zernești; Aldimiră Badiu, notară în Zernești; Simionă lanculescu, not. cercuală în Poiana-mărului; Ioană Gogonea, cont. în Zernești; Comuna Zernești; Dr. Sofronu; Comșa, medică în Arașulă-inferioră; George Pralea, preotă în Breaza, și Ștefană Popă, preotă în Bobota. Nr. 179/1890. Consemnarea membriloră Asociățiunii transilvane, cari aă răposată dela adunarea generală din Făgărașă, ținută în 27 Augustă 1889, pănă la 27 Augustă 1890. Teodoră Colbasi, propriet. în Sibiiu, membru fundatoră; Con- stantină I. Popasu, comerciantă în Brașovă, membru fundatoră; Nicolaă Petroviciă, antiste comunală în Hațegă, membru fundatoră; Gregoră Mateiă, comerciantă în Sibiiă, membru ordinară; Alexandru Macaveiă, proprietară în Bucium-Șasa, membru ordinară; Ioană Romanulă, notariă cercuală în Draga-Vilma, membru ordinară; George Foica, oficială de bancă în Sibiiă, membru ordinară. 317 Nr. 205/1890. Procesu verbal luată în ședința l-a a adunării generale a XXIX-a a Asociațiunii transilvane pentru literatura română și cultura poporului română, ținută la 15127 Augustă 1890 în Reghinulă-săsescă. Președinte: Secretară : George Barițiu. Dr. loanu Crisianu. Nr. 1. După finirea servițiului divină în bisera română greco- catolică din locu s’a celebrată lângă cripta familiară, aflătore în chniterulă acestei biserici, ună părăstasă întru amintirea fericitului fostă președinte ală Asociațiunii, Ladislaă baronă Popă, eră preșe- dintele dlă George Barițiă, a rostită ună cuvântă ocasională, rele- vândă în liniamente generale meritele, ce ilustrulă defunctă și le-a câștigată pentru patriă și nemulă seă precumă și pentru reuniunea nostră, ală cărei președinte a fostă. Re’ntorși în biserică, președintele George Barițiă, accentuândă scopulă Asociațiunei, care este promovarea culturii și a literaturii poporului română, arată întru-câtă acâstă reuniune directă și indi- rectă a atinsă în trecută acestă scopă, precumă și resultatele, ce le-a obținută dela întemeierea ei încoce, și, salutândă pre membrii adunați, declară ședința adunării generale deschisă. — Spre sciință. Nr. 2. Dlă advocată Mihaiă Orbonașă salută în numele ro- mâniloră din locă pe membrii întruniți în adunarea generală pof- tindu-le celă mai bună succesă în lucrarea loră, consacrată înain- tării culturii și a literaturii poporului română. — Spre sciință. Nr. 3. Presidiulă presentă telegrame de felicitare și urare dela: a) Ioană Rațiă, Mihaila Bontescu și Ioană Ivană în numele despărțământului V (Hațegă), cari cu o cale se rogă, ca adunarea generală proximă să se țină în opidulă Hațegă. b) Subcomitetulă din despărțementulă II (Făgărașă) în numele acelui despărțementă. c) Inteligința română din Deva, care asemenea se rdgă ca pentru adunarea generală proximă să se designeze orașulă Deva. — Spre plăcută sciință. Asupra cereriloră relativă la desig- narea locului pentru proxima adunare generală, adunarea va reveni la timpulă și loculă seă, conformă programului fixată pentru șe- dințele adunării generale de față. 318 Nr. 4. în conformitate cu punctulă 2 din programulă stabi^ litu de comitetulu Asociațiunii pentru ședințele adunării generale,’ — Adunarea esmite o comisiune în persănele dloră Galacteonfi Șagăă protopresbiteră, Petru Uilăcană protopresbiteră și Ioană Popescu primară, pentru incassarea de taxe și înscrierea de memr bri noi ai Asociațiunii. Nr. 5. Conformu punctului 3 din programulu ședințelor^ cassarulă Asociațiunii face apelulu nominală ală membriloră, cari in conformitate cu statutele sântă în dreptă a participa cu votu de- cisivă la ședințele adunării. Nr. 6. Urmeză la ordinea (Jilei raportulă generală alu comi- tetului despre activitatea lui în decursulă anului 1889 dimpreună cu adusele aceluia, cu rațiociniulă pro 1889 și cu proiectulu de budgetă pro 1891. . r| — Raportulă dimpreună cu adusele se voră preda comisiuniî pentru examinarea raportului generală, eră rațiociniulă cu proiectuli de budgetă se voră preda comisiuniî pentru examinarea rațiociniuhu și a proiectului de budgetă; comisiunile voră urma a se alege, conformă pt. 7 din programă. Nr. 7. în legătură cu pt. VIII lit. c, din raportulu generate alu comitetului — Se declară membrii ai Asociațiunii cei insinuați la comitețj și consemnați în lista alăturată sub ./• la raportă și anume: a) Membrii pe vieță: Dr. Nicolaă Maieră, protopopă în SelișW. Petru Achimă, proprietară în Buciumă-muntari, Andreiă Cosmal advocată în Supurulă de susă, Irimie Petru, proprietară mare tir Hondolă. b) Membrii ordinari: Ioană Popă, proprietară în Vascapău, Simeonă Marincașă, preotă în Bogdana, Sima Laurențiă, preotă ta Marină, Tită Trifă, preotă în Brebi, Tită Budu, vicară în Falu-Su^ gatagă, Dr. Gavrilă Triponu, concipistă de advocată în Dejă, Alexia Viciă, profesoră în Blajă, Flaviu Sterca Șuluță, administratoră del bunuri în Cinadia, Teodoră Doboi, proprietară în Hațegă, StefanuJ Rădică, protopopă în Petroșeni, Alexandru Tobiasă, notară cercualuf în Abrudă, Andreiă Oprea, preotă în Musca, George Bocăniciă^ comerciantă în Roșia, Dr. Emanuilă Elefterescu, medică, în Buctl-1 resci, Ioană Andreiă Domșa, preotă în Rachișu, Valeriu P. PapiritiJ preotă în Ciumernea, Dr. Eugenă Mețianu, în Zernești, Gavrilu| luhasu, în Zernești, Aureliu Cuteană, farmacist în Zernești, Moiset Micu, preotă în Poeana-mărului, Constantină loanoviciă, contabiluj în Zernești, Ioană I. Comșa, comerciantă în Zernești, Stanciu Gal- 319 roiu, diurnistu în Zerneștî, Aldimiru Badiu, notară în Zerneștî, Si- mionu lanculescu, notară cercuală în Poiana-mărului, Ioană Gogonea contabilă în Zerneștî, Comuna Zerneștî, Dr. Sofronă Comșa, medică în Arpașulă inferioră, George Pralea, preotă în Breza, Ștefană Popă, preotă în Bobota, Sabină I. Piso, comerciantă în Hondolă, losifă lancu, proprietară în Săcărâmbă, Petru A. Mihuță, preotă în Hon- dolă, Petru Gaboră, preotă în Certegiulă superioră, Ilie Piso, preotă în Măgură, Simionă Chiriacă, preotă în Banpatacă, Ecaterina Ma- rinoviciă, mare proprietară în Reghină, Gavrielă Maieră, preotă în Idicelă, Chirilă Fulea, preotă în Filea, Leo Popescu, preotă în Deda, Petru Neagoș, medică cercuală în Deda, Ioană Duma, docență în Sacală, Grigorie Demiană, docente în Cueșdă. Nr. 8. în legătură cu pt. VIII lit. d. din raportulu comitetului — Se arată prin sculare condolența față de membrii reposați ai Asociațiunii. Nr. 9. Esecutarea punctului 5 din programulă ședințeloră, raportulă comisiuniî de înscrieri, ne fiindă comisiunea gata cu lu- crarea sa — Se amână pe ședința următore. Nr. 10. Ne însinuându-se propuneri saă interpelări — Peste punctulă 6 din programulă ședințeloră se trece la ordinea diliî. Nr. 11. în conformitate cu punctulă 7 din programulă ședin- țeloră, urmândă la ordinea diliî alegerea comisiuniloră adunarea alege: a) în comisiunea pentru examinarea rațiociniuluî pro 1889 și a proiectului de budgetă pro 1891 pe d-nii: Petru Pipoșă, jude reg. la tablă, Patriciă Barbă, advocată și Dr. A. Todea, advocată; b) în comisiunea pentru examinarea raportului generală și a raporteloră speciale ale comitetului pe domnii: George Popa, din Băseștî, Andreiă Bârseană, profesară și Mihaiă Orbonașă. Nr. 12. Presidiulă anunță, că i s’a presentată în presăra șe- dințeloră o disertațiunc, dară autorulă aceleia nu e de față. — Fiindă și timpulă înaintată cetirea disertațiuniî presentate se amână. Nr. 13. Presidiulă notifică adunării generale îmbucurătorea scire, că fostulă ingineră Ioană Olteană, de nascere din Cojocna, în timpulă din urmă domiciliată în Galați, a lăsată Asociațiunii transilvane prin testamentă suma prea frumosă de i 00.000 lei, care legată, în urma pașiloră întreprinși de comitetă, a și intrată la cassa Asociațiunii, după detragerea competențeloră erariale în suma 320 de fl. 90.000 lei în aurii, comitetulii va raporta la timpulă său despre modulu de manipulare și administrare alu acestui legatu. — Se ia cu însuflețire la cunoscință. Față de nobilulă defunctă ■ loanu Olteană, adunarea generală își esprimă pietatea și reverința’ prin sculare. Nr. 14. Ne mai fiindu alte obiecte la ordinea dilei Ședința se închee, anunțându-se proxima ședință pe 16/28 Au- gustă a. c. dimineța la 9 ore. Reghină, d. u. s. G. Barițiu m. p., Dr. I. Crisianu m. p., președinte. secretară II. Nr. 205/890. Procesu verbalâ luatu în ședința a Il-a a adunării generale a XXIX-a a Asociația unii transilvane pentru literatura română și cultura poporului română- ținută la 16128 Augustu 1890 în Reghinulu săsescu. Președinte: Secretară: 1 George Barițiu. Dr. loanu Crisianu. Nr. 15. Deschidându-se ședința la 9V₃ ore, se cetesce pro- cesulă verbală luată în ședința I, și — se verifică. Nr. 16. Presidiulă presentă telegrame de salutare și urare dela : a) dnii Mană și Muntenă din Dejă în numele despărțământului XII (Dejă). b) dlă Dr. Aurelă Mureșană în Brașovă. c) Românii brașoveni. d) dnii Măcellară, Hannia, Frateșă, Simonescu, Dr. Russu, Dr. Balint și Lucuța din Sibiiă. e) dlă Dr. Moisilă în numele despărțământului Năseudă. f) dela Românii din Blajă. g) dlă Barboloviciă în numele româniloră selageni. h) dnii Todescu preotă, Danciă directoră, Băișană preotă, Danciu preotă, Candină Davidă, Macaveiă, Dr. Cbisbachă, Aurelă Danciu academistă, Todescu medicinistă. /) dnii Dr. Silași, Ladislaă Vaida, Petranu, Emerică Popu, Dr. Aurelă Isacă, Alexandru Bohățelă, Podobă și Filipă din Cluju. — Spre plăcută șciință. 321 ■ Nr. 17. Urmându la ordinea dilei raportulu comisiunii pentru ■înscrieri și încassări, raportorulu aceleia, dlu Galacteonă Șagăă, urată, că a intrată dela membri vechi și dela membri de noii încriși ■■nna de 1428 fl.; 328 fl. în numerară și 1100 fl. în hârtii de valore. ■Spre sciință, declarându-se de membrii ai Asociațiunii cei nou în- ■sinuați și anumită: i, a) Membru fundatori: 1. Dr. Absolonă Todea, advocatu în ■Reghinu. 2. Dr. Andreiu Monda, medicii în Sângeorgiulă româ- jnescă. 3. Galacteonii Șagăă, protopresbiteră în Idicelu. 4. George IȘandoră, proprietariu în Cuieșdu. L b) Membru pe vieț.ă: 1. Carolina Orbonașii, în Reghinu. 2. iMarcu Cetățeanii, subjude reg. în pens. în Reghinu. 3. Anastasia PȘandoră, proprietară în Cuieșdă. 4. Petru Pipoșă, jude la tabla reg. în M. Oșorheiii. 5. loanii Hossu, preotu în Milașulă mare. c) Membru ordinari: Petru Nereșteană, preotu în Iernută, Petru lacobescii, preotu în Vereșmortă, luliă Montani, protopopii în Gyergyb Szt. Miklos, Carolina Buteanii, în Reghinu, Eugenii Ma- rinoviciă, proprietariu în Reghinu, George Târnoveană, notariă cercualu în Urișeulă superiorii, Mafteiă Ternoveanîi, primarii! în Ibănesci, Cirilu Deacu, preotu în Șieuțiă (Kis-Sajo), Dr. Cirilă Vul- canii, advocatîi în Reghinu, loanii Grama, notariii în Sărbeni, Dr. loanii Uilacană, medicii în Sânpetru. Nr. 18. în legătură cu cele cuprinse la punctultt precedentă și având în vedere conclusulă adunării generale a despărțământului X (Clușu) ddto 3 Augustu a. c. se decide: loanii Martinii, notariu în Pildă, se declară membru fundatorii alu Asociațiunii, cu aceea, că diploma de membru ’i se va estrada numai după-ce, conformu obligământului luatu, va fi achitată și res- tulu de 150 fl. din taxa prescrisă. Nr. 19. Urmându la ordinea dilei raportulft comisiunii pentru censurarea raportului generalu și a raporteloră speciale ale comi- tetului, raportorulu aceleia, dlu profesoru A. Bârseană, propune și adunarea decide: a) Datele relative la numărulă ședințeloră, ținute în decursulă anului 1889 de comitetulă centrală, și împărtășirile generale relative la caracterulă lucrăriloră săvârșite în aceste ședințe se iaă spre sciință. b) Datele relative la stipendiile și ajutorele conferite în de- cursulă anului 1889 la școlari și învățăcei de meserii lipsiți de mij- loce materiale, servescă în generală spre sciință. în ceea ce privesce însă cele două stipendii de câte fl. 100, preliminate în budgetă pro 1890 pentru tineri, cu preferință din ■Uî! munții apuseni ai Transilvaniei, cari ară voi a se desvolta în n măestriă de lemnăria mai perfecționată, avendu-se în vedere, rt chiară după repețirea în mai multe rânduri a concursului pentni ocuparea acestoru stipendii nu s’a înfățoșată decătu unu singurii’ concurentă, și nici acesta n’a corăspunsă pănă acumu cerințelor!;’ sub care i s’ar pute conferi stipendiulu cerută; avendu-se mai deo- parte în vedere, că sumele destinate pentru stipendiile în cestiumj, dar care pănă acuma nu s’aă putută întrebuința după destinațiunti loră, ar pute fi menite pentru acoperirea altoră trebuințe ale Asn- ciațiunii, se hotăresce: ca pe viitoră se nu să mai prelimineze decâlrâ ună singură stipendiu de fl. 100 destinată pentru ună tineră cn preferință din munții apuseni, care ar voi a se perfecționa în o măestriă de lemnăriă mai dosvoltată; alu doilea stipendiu se ca reactiva din partea adunării, cândă comitetulă va constata o iuuj mare aplicare din partea tinerimii nostre la meseria lemnăritului perfecționată. c) împărtășirile relative la esecutarea concluseloră adunărilorii generale din 1888 și 1889 precumă și comunicarea în privința pri- mirei dlui B. Bașota ca membru fundatoră se iaă spre sciință. d) Deasemenea se iaă spre sciință lucrările comitetului în pri- vința lăsămentului fericitului Avramă lancu, cu adausulă, că comi- tetulă primesce însărcinarea a se îngrigi, ca casa lui Avramă lancu să fiă locuibilă și și locuită. e) Lucrările comitetului în privința lăsământului fericitului I. Popă Bota se iaă spre sciință. । f) Ce privesce hotărîrea adunării generale din Făgărașă din 1889 relativă la o nouă arondare a despărțeminteloră, se constat/., că comitetulă o a îndeplinită întru tote, procurândă informațiunilt necesare în acestă privință dela deosebitele despărțeminte ale Aso- ciațiunii. Proiectulă presentată de comitetă se aprobă pe lângă următorele modificări: ad pt. 14 din proiectă: comunele cercului Ormenișului să mi se alăture la despărțementulă Clujului, ci la ală Mociului de sub pt. 15; ad pt. 15 comunele cercului Hidalmașului să se detașeze dela desp. proiectată ală Mociului și să se alăture la despărțementulă 19 ală Gârboului; despărțementulă Uondei mari și acela ală Lăpu-f șului, proveQute în punctele 20 și 21 să se împreune cu despărță- mântulă 17 ală Dejului; proiectatulă despărțementă ală Șomcutei-* mari de sub punctulă 23 să se alăture la despărțementulă Șimleului de sub pt. 16. Proiectulă astfelă modificată se alătură sub 7. la acestă procesă verbală. 323 K, Arondarea să se pună în executare încă în decursulă an. 1890. I g) Adunarea a constatată cu părere de reă din raportulă spe- fajialu ală comitetului relativă la cele indicate sub pt. f, că pelângă Bote recercările: organele despărțeminteloră Clujă, Dejă, Șomcuta țmare, Gherla, Bistrița, Sighișora și Mediașă nu și-aă îndeplinită datorința loră așa încâtă nici pănă astădi n’aă aflată de bine a-și presenta părerile în privința arondării de noă a despărțeminteloră. Ca astfelă de aparițiuni regretabile și de sigură forte păgubitdre pentru bunulă mersă ală Asociațiunii să se eviteze în viitoră, și în genere avendă în vedere resultatele binefăcetore ale unei legături câtă mai strînse între deosebitele părți ale corpului Asociațiunii, adunarea enunță dorința, ca pe viitoră deosebitele despărțeminte să nu intrelase în nici ună chipă de a fi representate la adunările ge- nerale ale Asociațiunii celă puțină prin doi membrii din sinulă loră. Executarea se încrede comitetului. h) Adunarea constată, că o mare parte a activității comite- tului a fostă întrebuințată pentru studierea și căutarea modalități- loră potrivite pentru aducerea în îndeplinire a hotărîrii adunării generale din Făgărașă, care a aflată de consultă a vota suma de fl. 1000 pentru înavuțirea literaturii poporale române respective pentru premierea scrieriloră bune destinate pentru poporă. Constată mai departe, că după natura ei, cestiunea e forte complicată, re- solvarea ei este împreunată cu o mulțime de greutăți, din care causă e și esplicabilă, că cu totă munca întrebuințată pentru stu- dierea și resolvarea ei, cu totă seriositatea, cu care a fostă ea discutată, comitetulă nu s’a putută resolva a defige modalitatea esecutării hotărîrii din Făgărașă, ci ivindu-se în sinulă lui în pri- vința acesta păreri diferite, o supune de noă la aprețiarea adunării. Cumpănindă în fine diferitele opiniuni ivite în sinulă comitetului, în cestiunea despre care e vorba, și estrăgendă din acele păreri, tdte câtă de bine motivate, aceea ce în sensulă îndatoririloră cu- prinse în statutele și regulamentulă Asociațiunii se arată a fi exe- cutabilă, hotăresce: 1. Avendă în vedere esecutarea celoră cuprinse în §-ulă 2 ală statuteloră și în punctulă introducetoră din „Regularea mijld- celoră spre ajungerea scopului Asociațiunii transilvane", adunarea generală susține și pentru viitoră în budgetulă seă suma de celă puțină 1000 fl., destinată pentru înavuțirea literaturei ndstre și în deosebi pentru încuragiarea și desvoltarea literaturei menite pen- tru poporă. 324 2. Din suma acesta se voru premia și tipări de o parte scrieți și broșuri întocmite anume pentru poporu din deosebitele ramuri care intereseză și potu folosi cunoscetoriloră de carte românescă'ifc d. e. din agricultură, economia de vite, higienă, dreptu practică, isto- ria, mai departe povestiri alese poporale etc., care tdte vor forma „Biblioteca poporală a Asociățiunii transilvane¹¹, și care se voră- răspândi câtă se pote de multă în sinulă poporului prin despărți mintele Asociățiunii; de altă parte se voră premia și tipări diferit^ studii științifice din ramulă istorică, epigrafică, archeologică, etno- grafică, filologică, cu deosebire în ceea-ce privesce trecutulă și prq- sentulă poporului română și ală pământului, pe care locuimă, și 1b fine din sciințele naturale etc.; aceste studii se voră da la ivelă cii deosebire prin mijlocirea foei ndstre „Transilvania". 3. Permițândă mijldcele materiale ale Asociățiunii, se voră tipări și cărți școlare, cu deosebire manuale, „broșuri și compendț privită re la limba și literatura națională". 4. Cu fixarea temeloră, pentru care se voră escrie deosebitei premii mai mari, sau mai mici, se însărcineză comitetulu, când| adunările generale nu voră face ele singure acestă lucru. De ase- menea comitetulu se însărcineză cu distribuirea premiiloră, cu luarea disposițiuniloru de lipsă pentru tipărirea lucrăriloră premiate țj eu promovarea în cercuri câtă mai largi a scrieriloru tipărite. 5. Cându censurarea deosebiteloră scrieri, ce se voră pre- senta pentru a fi premiate, nu se va putea face în sinulă comite^ tului, comitetulu va încredința censurarea altoră membrii ai Asocia- țiunii, cari voru fi dispuși a primi asupra dânșiloră acestă sarcina. i) în ceea-ce privesce retragerea din comitetu a dlui D. Baron! Ursu, adunarea, avendu în vedere meritele cele însemnate ak domnului baronă pentru înaintarea Asociățiunii, îi voteză mulțămită protocolară, despre care să fiă încunoștiințată, și îlă rdgă să prij| mescă a face și pe viitoră parte din comitetulu Asociățiunii. k") Afacerea portreteloră conducetoriloră de pănă acumă ai Asociățiunii se ia spre sciință. I) Datele relative la procesuiu contra d-nei Zinca Romană din Făgărașă se iau spre sciință. m) împărtășirile despre mersulă îmbucurătoră ală școlei civil! de fete a Asociățiunii, adunarea exprimândă recunoscința sa față cu persdnele, ce conducă acestă tineră instituțiune, și constatând^ < cu satisfacțiune, că bunulă mersă ală acestei școle formeză uns dintre primele preocupațiuni ale comitetului, le ia spre plăcută¹! sciință. Totodată adunarea esprimă mulțămită sa față cu personelei 325 isi corporațiunile, care au contribuită cu atâta marinimositate la înbunătățirea stării materiale a ședlei Asociațiunil. în deosebi aduce ea cele mai căldurdse mulțămiri institutului de credită și de economii „Albina" din Sibiiu și valorosului șeii directorii, d-lui Parteniii Cosma, care din anu în anu ’și a câștigată merite totu mai mari pentru spriginirea șcdlei, despre care e vorba. n) Datele privitdre la administrarea averii, la numerulu mem- briloru și la biblioteca Asociațiunil se iau spre șciință. o) Datele privitdre la organulu Asociațiunil „Transilvania", constatându-se cu plăcere, că în persona primului secretară, a d-lui I. Popescu, Asociațiunea a aflată ună demnă succesoru ală vechiu- lui și multă meritatului redactoră ală acestei foi, se iaă de asemenea spre șciință. I p) în ceea-ce privesce comunicarea relativă la despărțemintele lț Asociațiunil, adunarea generală ia cu regretă la cunoscință activi- fl tatea puțină corespundetdre a despărțeminteloră amintite în raportulă comitetului și în deosebi a celoră din Bistrița, Sighișora și Mediașă, despre care se raporteză, că în presentă nici nu mai funcționeză. Nr. 20. Unnându la ordine raportulă comisiunii pentru cen- surarea rațiociniului presentată de comitetă pentru gestiunea în anulă 1889 și a proiectului de budgetă pro 1891, raportorulă ace- leia d-lă Dr. A. Todea, arată, că examinâudu-le, le-a aflată în ordine f și propune, er adunarea decide: a) rațiociniulă presentată de comitetă pentru gestiunea în | anulă 1889 se primesce și comitetului i se dă absolutoriulă. , b) proiectulă de budgetă pro 1891, în care suntă preliminate | venitele cu 19,887 fl. 25 cr. pentru fondulă Asociațiunii — inclusive ; șcdla de fete — și cu 904 fl. 74 cr. pentru fundațiunile administrate I de Asociațiune, er’ erogatele cu 19,293 fl. 43 cr. pentru fondulă ' Asociațiunii — inclusive șcdla de fete — și cu 597 fl. fl. 41 cr. pen- tru fundațiunile administrate, se primescă întocmai. Propunerea membrului R. Patiță: de a se însărcina comitetulă să pregătescă o listă generală a tuturoră stipendiștiloră și ajutora- țiloră Asociațiunii dela întemeerea acesteia, spre a fi cetită în proxima adunare generală, nu se primesce. Următorea propunere făcută de membrulă Augustin Nicdră din din Deva, și anume: „Avend în vedere cultura poporului română, Asociațiunea destineză suma de 500 fl. pentru încuragiarea aceloră învățători români, cari aă dovedită resultatulă celă mai bună întru ajungerea scopului amintită", nefiindă presentată la timpă, nu se consideră. 22 326 Nr. 21. Urmându la ordine determinarea locului și a tiinpuIfiK- pentru adunarea generală viitore și avendu-sc în vedere -invitările? cuprinse la pt. 3 alu procesului verbalu din ședința l-a, adunarea-; decide: . jggj — Adunarea generală proximă a Asociațiunii transilvane va ținea în opidulu Hațegă; fixarea timpului se încrede comitetului . Nr. 22. Pentru verificarea protocolului verbalu din ședința! a 11-a a adunării generale ₍ — Adunarea dispune, ca verificarea să se facă prin membri .b Asociațiunii cu domiciliulu în Sibiiu, cari au participată la acești 1 adunare generală. I Nr. 23. Fiindu pertractate tote obiectele dela ordinea diW I pentru adunarea generală presentă, presidiulu, mulțumindu tuturoriț ] cari au contribuitu la promovarea scopuriloru Asociațiunii transil- vane pentru literatura română și cultura poporului romanu, declarj ședințele adunării generale a Reghinulu-săsescu, d. u. G. Barițiu m. p., președinte. Procesulu verbală alu a XXIX-a s’a cetitu și verificată în ședința comisiunii de ve- rificare, ținută în Sibiiu la 4 Septemvrie 1890. 1. Popescu m. p. P. Cosma m. p. G. Barițiu m. p. Dr. I. Crișianu m. p. Candrea m. p. B. P. Harșianu m. p. XXIX-a de încheiate. s. Dr. I, Crișiană m. p.7 secretarii II. ședinței a 11-a a adunării generațj ad Nr. 205/1890. NOUA ARONDARE a despărț&mintelm'u Asociațiunii transilvane pentru literatura romanț și cultura poporului românii. 1. Despărțementulu Brașovu cu centrulu în Brașovu. Se compune din comunele de pe teritoriulu comitatului Brașovu. 2. Despărțementulu Branului cu centrulu în Zernești.i Se compune din comunele, care aparținu a centrulă în Bradu. Se compune din: p ■ntimo.‘«) comunele cercului III. ।administrativă ală Băei de Criși b) comunele cercului IV. administrativă ală Bradului. ■ c) comunele cercului Vil. administrativă ală Hălmagiului (ci> mitatulă Aradului). 11. Despărțementulu Blașu cu centrulă în Blașu. Se: compune din: a) comunele cercului II. administrativă ală Blașului, comitatulă Albei-inferiore. . ᵤ₍ nj(, b) din comunele cercului IV. administrativă alu Hosusăului, ■ comitatulă Ternavei-mici. c) comunele cercului V. administrativă ală Uiorii, comitatulă Albei-inferiore. , p 12. Despărțemântulu Alba-Iulia, icomitatulu Albei-infer., cu centrulă în Alba-Iulia. Se compune din: a) comunele cercului IV. administrativă ală Igbiului. b) comunele Barabanțulă, Dumitru, Heningă, Chișfalăă, Hăpria, Steaja, Totoiă, Oarda-infer., Sebișanii, Vulperulă, Inuri, Drîmbari, Oarda-super., Cârna, Limba, Ciugudă, Pâclișa și Săușa, din cerculă I. alu Vințului de josă. ₘ,, c) Comunele cercului VI. administrativă alu Aiudului, (afară de comunele l’onoră, Valea-Geoagiului și Rimeți). 13. Despărțementulu Abrudului, comitatulă Albei-infer., cu centrulă în Abrudu. Se compune din tote comunele, care aă aparținută și în tre- cută acestui despărțementă, înclusive comunele Ponoră, Valea-Geoa- giului și Rimeți din cerculă VI. ală Aiudului. _329_ 14. Despărțementulu Clușului, comitatulă Cojocnei, cu cen- 'ulu în Clușiî. Se compune clin: a) comunele cercului V. administrativii alu Clușului. b) comunele cercului VIII, alu Nadașului; c) comunele cercului I. alu Gelăului. d) comunele cercului Huedinului. 15. Despărțământulu Mociului, comitatulu' 'Cbjoc^fei, cu centrulă în Mociu. Se compune din: a) comunele cercului IV. alii Mociului. b) comunele cercului II. alu Ormenișului. c) comunele cercului VIL alu Teaceî. 16. Despărțementulu Șimleului, comitatulu Șimleulu-Sil- vaniei, cu centrulu Șimleul-Silvaniei. Se compune din comunele, care aă aparținută și pănă acumă acestui desparțementă, precum și din fostulu despărțcmentă alu Șomcutei-mari, în specială din co- munele cercului Șomcutei-mari, comitatulă Sătmarului. 17. Despărțementulu Dejului, comitatulă Solnoc-Dobâca, cu centrulă în Deju. Se cojnpune din: a) comunele cercului I. ală Dejului. b) comunele cercului VII. ală Chichișului. c) comunele cercului IV. alu Ilondei-mari. d) comunele cercului V ală Lăpușului ung. . 18. Despărțementulu Gherlei, comitatulă Solnocă-Dobâca, cu centrulă în Gherla. Se compune din: comunele cercului II. administrativă ală Gherlei. 19. Despărțementulu Gârbăului, comitatulă Solnoc-Dobâca, cu centrulă în Fiizeș-Sânpetru. Se compune din: a) comunele cercului III. administrativă ală Gârbăului. b) comunele cercului VI. ală Hidalmașului, comit. Cojocnei. 20. Despărțementulu Betlănului, comitatulu Solnoc-Do- bâca, cu centrulă în Betlenu. Se compune din: comunele cercului VI. ală Betlenului. 21. Despărțementulu Șomcuta-mare, comitatulă Satma- rului, cu centrulă în Șomcuta-mare. Se compune specială din comunele cercului VI. ală Șomcutei-mari. Altfclă, întru câtă nu s’aă făcută schimbări prin arondarea de față, comunele, care au compusă pănă acumă acestă despărțementă, îlu voru compune și pentru viitoră. 330 22. Despărțământul!! Năseudului, comitatulu Bistrița-Nt sSudu, cu centrulu în Năseudu. Se compune din: a) comunele cercului I. alu Naseudului. b) comunele cercului II. alu Rodnei. 23. Despărțământului Bistriței, comitat. Bistrița-Năseudâ, cu centrulu în Bistriță. Se compune din: a) comunele cercului III. alu Iadului. b) comunele cercului IV. alu Beșinăului. 24. Despărțământulu Turdei, comitatulu Turda-Arieșu, uu centrulu în Turda. Se compune din: a) comunele cercului I. alu Turdei. b) comunele cercului II. alu Jarei de josu. c) comunele cercului III. alu Trăscăului. d) comunele cercului IV. alu Vințului de susii. 25. Despărțementulu Mureș-Oșorheiului, comitat. Mureș- Turda, cu centrulu în Mureș-Oșorheiu. Se compune din: a) comunele cercului I. alii Mureșului de josu. b) comunele cercului II. alu Mureșului de susu. c) comunele cercului V. alii Niragiului. 26. Despărțemântulu Mureș-Ludoșului, comitat. Turda- Arieșu, cu centrulu în Mureș-Ludoșu. Se compune din: comunele cercului V. alu Mureș-Ludoșului. 27. Despărțemântulu Reghinului, coniitatulu Mureș-Turda, cu centrulu în Reghinulă-săsescu. Se compune din comunele, care i-au aparținută în trecutu. 28. Despărțemântulu Cohalmului, comitatulu Ternavei- mari, cu centrulu în Cohalmiî. Se compune din: comunele cercului I. alu Cohalmului. 29. Despărțemântulu Agnitei, comitatulu Ternavei-mari, cu centrulu în Agnita. Se compune din: comunele cercului II. alu Agnitei. 30. Despărțementulu Mediașului, comitatulu Ternavei- mari, cu centrulu în Mediașu. Se compune din: a) comunele cercului III. alu Bertanului. b) comuna Dârlosu. 31. Despărțementulu Sighișdrei, coniitatulu Ternavei-mari, cu centrulu în Sighișâra. Se compune din: a) comunele cercului IV. alu Crișului, afară de comunele Ho- ghilagu, Crișu și Valchidu. 331 f⁶ b) comunele Boiu-mare și micii, Țigmandru, Heturi, Nadeșulu- ■ăsescii, Șardu, Jacu din cerculu Elisabetopolei, comitatulu Ter- jhvei-mici. ■T' c) comunele: Săcelu, Vidacutii, Bodogaia din cerculu Cristu- Klui, comitatulu Odorheiului. f 32. Despărtementulu Elisabetopolei, comitatulu Ternavei- fciei, cu centrulu în Elisabetopole. Se compune din: । a) comunele cercului I. alu Elisabetopolei afară de comunele Boiulu-mare și micii, Țigmandru, Heturi, Nadeșulii-săsescu, Șardu k Jacu. | b) comunele Hoghilagii, Crișu și Valchidu din cerculu Crișului, Bbmitatulu Ternavei-mari. j 33. Despărțemântulii Dicio-Szt.-Martinului, comitatulu aârnavei-mici, cu centrulu în Dicio-Szt.-Martinu. Se compune din: f a) comunele cercului II. alu Dicio-Szt.-Martinului. ! ■ b) comunele cercului III. alii Ernutului. j 34. Despărțemântulu Treiscauneloru, comitatulu Treiscau- Itelorii, cu centrulu în Brețcu. Se compune din comunele cu lo- Buitori români din comitatulu Treiscauneloru. Din ședința a Il-a din 28 Augustă a adunăm generale a Asociațiunii transilvane, ținute în Reghinulu-săsescu în 27 și 28 Augustă n. 1890. -rfapt/l-i George Barițiu m. p. Dr. loanu Crișianiî m. p. președinte. secretară II. 332 Budgetulu Asociațiunii transilvane pentru Venite: I. Fondulu Asociațiunei. Taxe și donuri dela membrii ordinari și ajutători Prenumerațiuni la foia „Transilvania" . Chirii după casa Nr. 8 strada Morii în Sibiiu Interese după efecte publice: ¹ «) ' *) c) d) «) n 9) h) o *) o 300 împrumutulă statului din 1860 । 6800 acții „Transilvania" . . 100 acții drumului ferată Szatmâr-Nagybănya' 100 acții „Gesellschaftshaus" Sibiiu . 100 împrumutulu statului din 1868 . 100 acții । „Mureșana" .... 50 acții „Arieșana" ..... 200 acții „Huniadora" .... 50 acții „Sebeșana"...................... 200 acții casa de păstrare „Abrudu" fl. fl. fl. fl. fl. fl. fl. fl. fl. A- . Dela fundatiunea Cipariu Taxe de administrare dela fundat,iuni și deposite a) fundațiunea 6) c) <*) e) f) 9) h) i) k) 0 >h) Marinoviciu Dobâca Riurenu Bașota Galliană Tofalenă anonimă Brașovu G. B. V. . . Popu-Maioru Conțiuană . Țiție . . . . Monumentală Andreiu Mureșană ri) Despărțementulă XVII S.-Reghină o) Șomcuta mare j>) Fondulu Teatrului r) George Boierii s) Gregoriii Hangea Venite după lăsămentulă Avramii lancu Venite estraordinare n » n n n n n n Colecte pentru scola de fete Societatea „Transilvania" Percepțiunile scolei de fete ,. literatgr^J ■ ii*i .fl- '1 20.-. . jj dlkX - ii- sL doa.. ii.—. S.j|> til.— 3.50 ÎO.-“ 13.Ul- 26.97 i3.ni 13.74 Ij.58 ■■ L6.-2 liU.ÎH 4-*li i ri.tKi 7JX5 îl. 4'1 37,79 2.A2 — -.65 -.77 -.2G 1'Kj. IflOO. ». - ■1CKJ. - |fl84fi.!J3 Suma 19587.25 II. Fundațiunea Marinoviciu. Interese după fl. 1000 rentă austriacă în hârtia 12,— „ T 1000 scrisuri fonciare „Albina" 6°/₀ ăO—• „ it „ 500 scrisuri fonciare „Albina" 5°/₀ 2b.— x ₙ inlocări fl, 161.08 - S.3D Suma 135.35 333 română și cultura poporului românu pentru anulu 1891. Spese: I. Fondulu Asociatiunei. 3 Secretarului I remuneratiune............................. n II ...................... Cassarului remunerațiune................................. Bibliotecarului remuneratiune............................ Cancelistului remunerațiune.............................. Servitorului simbrie..................................... Spese de cancelaria...................................... Contribuțiune, spese mărunte, reparaturi . । . Spese cu foia „Transilvania¹*............................ Dotațiunea bibliotecei................................... Spese estraordinari . . ■........................ Unii stipendiu pentru perfecțiune în lemnăritu Contribuire la fondulu reg. de pensiune învețăt. . Taxele vecinătății....................................... In contulu curentu la „Albina¹¹ ..... ’/B parte din taxe la fondulu de reservă Pentru publicarea de descrieri poporale instr. etc. Ajutorele societății Transilvania ■...................... Erogațiunile scolei de fete . . . . Suma II. Fundațiunea Marinoviciu. Un stipendiu..................................... Taxa de administrare .... .. fl. cr. 400— 300.— 200— 60— 300— 100— 100— 450— 550— 100— 100— 100— 48— 20.43 3000— 500— 1000— 400— 11511 — 19239.43 60— 26.97 Suma 86.97 334 Venite: III. Fundațiunea Dobâca. A, Cr. Interese după fl. 1000 scrisuri fonciare „Albina" . 60.— „ „ inlocări fl. 241.95 . . 12.07 Suma 72.0'j IV. Fundațiunea Riurenu. > Interese după fl. 1000 scrisuri fonciare „Albina¹¹ 6°/₀ , GO.— „ „ depuneri fl. 308.84 .... 15.41 Suma 7 5.44 ■ V. Fundațiunea Bașota. Interese după fl. 500 scrisuri fonciare „Albina" 6 °/₀ . 30.^-; „ „ depuneri fl. 126.51 . . . . 6.3^ Suma "36.3# VI. Fundațiunea Galliană. Interese după fl. 1400 scrisuri fonciare „Albina" 6°/₀ . 84.— „ „ depuneri fl. 202.66 . . _ ¹ 10.13 Suma 7” 94.13 VII. Fundațiunea T of alenă. 9 Interese după fl. 100 scrisuri fonciare „Albina¹¹ 6°/₀ . 6.- „ „ „ 1500 scrisuri fonciare „Albina" 5°/₀ . 75.— „ „ „ 332.34 depuneri . . . . 16.66 Suma . 97.66 VIII. Fundațiunea anonimă Brașovu. Interese după fl. 100 scrisuri fonciare „Albina" 6°/₀ . 6.- - „ „ „ 376 „ 24 depuneri . . . ______18.81 Suma ' 24.81 IX. Fundațiunea Cipariu. Interese după fl. 500 împrumutulu statului din 1860 20 — X. Fundațiunea G. B. V. î Interese după fl. 3000 priorități drum. fer. nordu-ost. ung. 150.— ' „ „ „ 300 acții „Albina" .... 30.— ' ₙ „ „ 306.95 depuneri . . 15.34 Suma 195.34 335 Spese: III. Fundațiunea Dobâca. fl. cr. Unu stipendiu.............................................50.— Taxa de administrare............................. ........ Suma . 63.01 IV. Fundațiunea Riurănu. Unii stipendiu......................................40.—■ Taxa de administrare............................. .______13.74 Suma . 53.74 V. Fundatiunea Bașota. J > Unu stipendiu.......................................20.— Taxa administrativă.............................. ........6.58 Suma . 26.58 VI. Fundatiunea Galliană. Unu stipendiu.......................................60.— Taxa administrativă..................................... 16.82 Suma . 76 82 VII. Fundatiunea Tofaldnă. 3 Unu stipendiu ......................................20.— Taxa administrativă......................................20.73 Suma . 40.73 VIII. Fundațiunea anonimă Brasovu. Taxa administrativă..................................... 4.96 IX. Fundațiunea Cipariu. Dotațiunea Asociățiunii.............................13.34 Dotațiunea fondului de teatru » . . . . 6.66 Suma 20.— X. Fundațiunea G. B. V. Taxa de administrare.....................................37.90 Restulu fundatorelui.....................................157.44 Suma . 195.34 1 336 _ Venite: XI. Fundațiunea Popu-Maioru. fl- sr. Interese după fi. 1200 scrisuri fonciare „Albina" 6°/0 . 72.^j n » fl. 299.62 depuneri .... Suma 86.93 XII. Fundațiunea Conțiuană. Interese după fl. 755.68 înlocați la „Albina" 39.6£ 1 1 , XIII. Fundațiunea Țiție. ' i; Interese după fl. 514.83 înlocați la „Albina" 27.--- Din ședința comitetului Asociațiunei transilvane pentru litera^ tura română și cultura poporului românii, ținută în Sibiiu la Ui! Augustu n. 1890. H George Barițiii m. p., președinte. I 337 Spese: XI. Fundațiunea Popii-Maioru. fl. cr. Taxa administrativă.............................................15.93 XII. Fundatiunea Contiuană. Taxa de administrare................................. 7.93 XIII. Fundațiunea Țiție. Taxa de administrare................................. 5-40 Dr. I. Crișianu m. p., secretară alu Il-lea. 338 CONSEMNAREA contribuiriloru făcute în favorulu scotei superiore de fete a „ Asociff țiuneî. transilvane" pe cola d-lui Par ten iu Cosma din 1 Ptnuarif- pănă la ultima luniu 1889. * George Homorozană, economii în Feldgu; lacobu Popa, economii TeiușI; Simionu Oltenii, economu în Ilari câte 50 cr.; loanu Raț, econo«4\ în Stenea; loanu Micii, economu în Bclnitz; Sandor Kozăk, economii în Mediaș! p Herczeg Șandor, econ. în PetroșenI; Eugenii Hrănii, candidată advocațialu ata' ■ Sibiiu; Dr. Alexandru Popa, medică în Blajă; Ioană Aronu, eeon. în BlajilI Germană Mihailă, econ. în Hoszupatak câte 1 li.; Teodoru Moga, econ. !m ■ M. Zah 2 fi.; Bene Mihaly, econ. în Solyomko; Achim Selagia, econ. în Euzetil;. Ioană Sintilie, econ. în Presaca câte 1 fl.; Michael Dengel, econ. în Cepatte 50 cr.; Kovâcs Jozsef, econ. în Ocna 1 fl.; Takats Mihaly, econ. în Aiurt{| 50 cr.; Paraschiva Balos, economă în Toraculu-micu; Pavelă Huzu, econ. b. Buia; Ivo Istvăn, ecou. în Hașfalăă; Antonie Dobrea, econ. în Zoltană cile' 1 fl.; Dumitru Sampa, econ. în Presaca; Ioană Cernea, econ. în PetersdorlW câte 50 cr.; Ioană Vintilă, econ. în Caltvasser; Ioană Savu, econ. în Gyăknr câte 1 fl.; Necolae Solomonu, econ. în Paucea 50 cr.; Gying Rezso, econ. 'n Oradea-marc; Vasile Groza, Mateî Zaharie, George Covrig, economi în Al-iâ- Repa; Dumitru Precupă, econ. in M. Hudac; Johann Floischer, eeon. în Barili j Susana Vasile, economă în Sacadate; Ioană Popa, econ. in Sirbi câte 1 d.| Petru Raiu, econ. în II. Dobra; Ioană Găbor, econ. în Șard câte 50 cr.; CoL- stantină Prie, Ioană Bucură, economi în Săcădate câte 1 fl.; Maria Ciocan ii, economă în Sacadate 50 cr.; Deak Forencz, econ. în Kobolkut; Dumitru M.;l- dovană, Davidă Moga, econ. în M. Frata; Gligoră Russu, Michailă Oltenii, Ioană Marea, economi în Szt.-Iacob; George Ganea, econ. în Alma câte 1 fl.; Ilie Muntenă, econ. în Musna 50 cr.; luliu Coroiană, advoc. în Cluș 10 fl.; Szâllii Gezâ, econ. în Bortă; Sultana Petric, econ. în Bocșa-montană câte 1 11.; Lazarii Cojocariă, econ. în Ocna 50 cr.; Michailă Mărginenă, econ. în Cenade; Iile Hașegană, econ. Vestemă; Lina IvănuțI, economă în Mohă, Necolae StoPlL. econ. în Bungardă; Michailă Guist, econ. în Șura-mare; Andreas Prischak, econ. în Sibiiă; Ioană Grevă, econ. în Topârcea: Petru Dragotă, economă în Merișor; Dană Radomă, econ. în BărbătenI câte 1 fl.; Dumitru Modrană, econ. • în Bungardă 50 cr.; Tanase Lueaciă, econ. în Ilațegă; Savă Avramă, Koncza Lajos, econ. în Ocna; Neculae Burchia, econ. în Mohă câte 1 ti.; Michaelu Losch, econ. în Roșia 50 cr.; Dr. losifă Turcă, medică în Baeșdi; Tănase Popă, econ. în Buzâs; Nuță Cărnață, Avramu llațegană, econ. în Mihalță; Petru Seleșană, econ. în Sânt-Mihani-de-Câmpie; Simionu Mikloșu, econ. în Bartaftl câte 1 fl.; Michailă Schuster, econ. în Martinsdorfă 50 cr.; Marta Popa, eo"¹- ndmă în Frâna 1 fl.; Georg Morth, economă în Martinsdorfă 50 cr.; Mihaly Moldovană, George CherecheșI, econ. în Apa câte 1 11.; Mân Lâszlo, econ. în Sebespatak; Vasile Mohanu, econ. în Ibișdorfu-Săs. câte 50 cr.; Zsukân Andrâs, econ. în Seini; Johann Gunesch, econ. în Proștea-mare; Alecsă Miclenă, econ. în Baldovină; losifă Fisca, econ. în M. S. lacob; Neculae Jurca, economă în Toraculu-micu; Tddes Novak, econ. în Ghiasa-sup.; Necolae Popescă, econ. în Mediașă; Neculae Micu, econ. în Șelcău; Costa Mariană, econ. în Glogonu; Ioană Morariă, econ. în Fofeldea; Nagy Jands, econ. în Șard; Danilă Miclu^, 339 econ. în Rișculița câte 1 fl.; Bedo Iulie, econ. în Hașfalau 50 cr.; losifu Mol- dovanu, econ. în M. Ujlak; Samuel Schepp, econ. în Mardescli; Nec. Cormanu, econ. în Șelcaă câte 1 ti.; losifu Măcrișî, econ. în Cornățălă; Elia Piso, econ. in Petrifalăă câte 50 cr.; Michailu Kantz, econ. în Bâtos; loanu lacobu, econ. în Andrașfalăă; Ilie Câmpenă, econ. în Vidacutulă-româuă; Kolcsăr Lina, economă în Zsaculfi-română câte 1 fl.; Dumitru Moldovanu, economă în Czelma 50 cr.; Michaelă Flut, econ. în Peterfalva; loanu Savu, econ. în Piană infer., Avramă Achimu, econ. în Lancrăml; Filimonu Gugiu, economu în Reheu; Elisabeta Kerstosu, econ. în Gura-Dobra câte 1 fl.; Istvan Mihaly, econ. în Hașfalau 50 cr.; George Germană, Michaelu Kaunz, economi în Bățos; loanu Butgulka, econ. în Toldalag câte 1 fl.; Maria Solomonii, economă în Sighișora; Mateiă Șoșia, econ. în Armeni câte 50 cr.; Neculae Cen’a, economu în Foca; Neculae Zseleriă, econ. în Alamoru; Kopandi Cristina, economă în Ocna câte 1 fi.; Necolac Cosma, econ. în Bogatu; Martinii Falten, econ. în Ungurel câte 50 cr.; Alecse Olariă, econ. în Gurasada; Andreas Schenker, econ. în Mardeși câte 1 fl.; Neculae Săbăă, econ. în Ocna 50 cr.; Gerasimă Vladu, econ. în Ocna 1 fl.; Neculae Bunea, econ. în Ocn’a; loanu Neamțu, Nicolae Dancu, economi în Armeni câte 50 cr.; Fogarași Elek, econ. în Felfalăă: loanu Preda, econ. în Kozmatelke; George Hartig, econ. în Bâtos; Noilă Petruță, econ. în MocenI; lonescu Vraciu, econ. în Nagy-Osztro; Neculae Cristea, econ. înAiud; Vincenz Nandor, econ. în B. Diod; Neculae Nicom, Fima Kalman, economi în Csâklya câte 1 fl.; Petru Șeitanii, econ. în Tur 50 cr.; Augur Simeonă, econ. în Sz. Akna; Achim Hulputină, econ. în Șeica-mare; Achimu Mohană, econ. în Ibișdorfă câte 1 fl.; George Sandor, mare proprietară în Ibișdorfă 5 fl.; Ilermanu Malmer, mare proprietară în Ibișdorfu 50 cr.; lulius lenea, cofetară în Sibiiă; Ioană Ogner, econ. în Ocna; Aehirnă Creță, economă în Ladamoș; Mathias Binder, econ. în Hamlesch; Johanu Frietzmann, econ. în Hahnenbach; Franz Honig, econ. în Scholten câte 1 fl.; F. Leonhardt, econ. în Sibiiă 50 cr.; Dezsi Istvan, econ. în Toplitza; George Ilincea, econ. în V. Hunyad; Pavelu Lelesană, econ. în Reketyfalva; Neculae Todorană, econ. în Cetatea-de-Baltă; Ioană Popa, econ. în Ocna; Chiva Breaz, economă în Mihalță; Onă Cergedenă, economă în Mihalțu; Avramony AvramuțI, Ioană loanoviciă, economi în Rekety-Falva câte 1 fl.; Onea Cosma, econ. în Rekety- Falva 1 fl. 50 cr.; losif Jurca, econ. în Abrudsat, Vasile Barbur, economă în Remetemezo, Georgiu One, econ. în Remetemezo, Petru Căbuză, economu în Săcădate câte 1 ii.; Constantină Ștefană, econ. în Săcădate, lonă Nicula, econ. în Săcădate câte 50 cr.; Vasiliu Apati, econ. în Terep, Dumitru Rișcuță, econ. în Rișculița, Simion Micluța, econ. în Rișculița, Bagoly Ferencz, economă în Rișculița câte 1 ti.; Jozsof Takâts, economă în Gombas 50 cr.; Verdes Cosma, econ. în Bolotafalu, lonă Drăgușiă, econ. în Boholțiu, câte 1 fl.; Vasile Drăgușlă, econ. în Boholțiu 50 cr.; Andreas Teutsch, econ. în Hașag, lonă Macellariă, econ. în Mercurea, George Măcellariă, econ. în Mercurea, lonă Frișcauă, econ. în Toracul-mare, Andrei Subu, econ. îu Toracul-mare, Toma Balteșlă, econ. în Bungard, Ana Constantină, econ. în Armeni, Matelă Voileană, asesor consist, în Sibiiu, Rudolf Schmiedt, Cari Rienerth, econ. în Clușiă, Franz Moravetz, econ. în Sibiiă, Hermetzi Gybrgy, econ. în Ocna, Achim Făgădar, Maria Boțiog, economi în Paucea, Teodor Suciu, econ. în Chinciud, Constantină Pascu, econ. în Sovatu inf.; Mihaila Oltean, econ. în Sânt lacob de câmpie, Safta Berghea, George Macsimă, economi îu Săcădate, Francisc Taytsik, econ. în Deva; S. B. 340 Popovits, ccon. în LugoșI, Ionii Lupii, econ. în Săcădate, Petru Neamțu, em. nomă în Armeni, câte 1 fl.; lonu Udrea, econ. în Kiialy Ohaba 50 cr.; Mihaili ’ Stanea, econ. în Mihalții!, 50 er.; Necolae Stanu, econ. în Mihalțiu, Martinii Adamu, econ. în Ungurel, câte 1 fl.; Teofilu Russu, econ. în Mikloslaka, 50 crț Rudolf Strasser, econ. în Sibiiu, Toma Valașe, econ. în Drassd, lonu Predovicl, econ. în Ocnă, Petru Biscontini, econ. în Sibiiu, Franz Norman, econ. în Blașiu, câte 1 fl.; Nicolae Rohanu, econ. în Sighișora 50 cr.; Zoshnu Udrea, econ. în Czelma, 1 fl.; Teodorii Murza, econ. în Vindacutuliî rom., 50 cr.; Silvester Stanciu, econ., în Kirâlypatak 1 fl.; lonu Tamasi, econ. în Vidacutulii rom., । 50 cr.; Sava Serbii, econ. în Vetel, 1 fl.; lonu Pomerac, Ionii Stoia, econ. j în Hașag, câte 50 cr.; Maria Filipu, econ. în Săcădate, Dumitru Paraschiv, 1 econ. în Petrilla, Idnii Ganea, econ. în Sibiiu, câte 1 fl.; Nicolae Stanu, econ. [ în Stenea, 50 cr.; Dionisie Cormeanu, econ. în Apadia, 5 fl.; Johann Sili, econ; | în Cisnădie, 1 fl.; Comanu Crisbom, econ. în Ocna 50 cr.; Agnctha Hien,. ¹ econ. în Ruși, 1 fl.; Ilichael Frohlich, econ. în Sibiiu, 50 cr.; Wilhelm Wilden, econ. în Sibiiii, Irimie Munteanu, econ. în Ibișdorf, Dionisie Reșiuța, econ. în Mediașu, câte 1 fl.; Achimii Giurgiu, econ. în Ocnă 50 cr.; Simeonii Valeanu, econ. în Ruși 1 fl; Vasiliîi Szilagyl, ccon. în Mogyoroș, 50 cr.; Andreiu Nicoră, con. în Mogyoroș; Dragotă Andrâs, economii în Merișoru; câte 1 fl.: loanu Dăbuceanu, econ. în Rckety-falva 1 fl. 50 cr.; Vicenție Bălos, econ. în Toraculu- micîî; Petru Grama, econ. în BlașI; loanu Monea, econ. în Veneția-inf.,; Savina Sima, econ. în Mândra; loaniî HoroiașI, econ. în PerșanI; Georg Altner, econ. în Batos; câte 1 fl.; loaniî Cătăuă, econ. în Kortekapu 50 cr.; Vajda Gyorgy, econ. în Kortekapu; Racz Gyorgy, econ. în M. Bolkeny câte 1 fl.; Michailă Lupu, econ. în Felfaleu 50 cr.; Gyorgy Vaida, econ. în Saromberke 1 fl.; Szabo Andrâs, economii în Saromberke 50 cr ; loachimii Cărpinișan, economii în Dealii; Dionisie Popu, economii în Czintos; Necolae Herbai, econ. în Dobra; Necolae Coldea, ' economii în Curciii câte 1 fl.; Necolae Lupu, economii în Curciu 50 fl.; Necolae E Brăteanii, economii în Dârlos 50 cr.; Necolae Ilisiu, econ. în Cebea, loanu ri Nasta, economii în Băița; Alecsandru Albon, economii în Patalka, Makoldy B Sândor, economii în Sibiiii câte 1 fl.; N. F. Negruț, proprietarii în Gherla j 12 fl.; Zsukutz Cristina, econ. în Budiucz 1 11.; Căluțiii Simeonii, econ. în Dicso- [J Szt. Mărton 2 fl.; M. Niederreitcr, II. Rieger, economi în Sibiiii câte 1 flit Necolae Muntenii, econ. în Ocna 50 cr.; George Valea, econ. în Csolmăn 3 fl.; Ionii Munzat, econ. în Szovâros, Ionii Chisăliță, econ. în MediașI, Ionii Muntenii, econ. în Roșia câte 1 fl.; Indrel Hurmezanii, econ. în Sângeorgiulu de câmpie.^ Ana Mărdinenu, economă în Ocna câte 50 cr.; Nicolau Lazar, econ. în Mohu; Aron Maer, economii în Câmpeni câte 1 fl.; Mâteh Mozes, econ. în Hașfalăă 50 cr.; Petru Precup, econ. în G. Oroszfalu; Petru Mărginenii, econ. în Mureș# Sântjacobu câte 1 fl.; Petru Dărăban, econ. în Apa 50 cr.; Nuțiu Bumb, Ionii; Refanu, econ. în Seini, câte 1 fl.; Lica Barbur, econ. în Remetemezo, Johann Kraus, econ. în Martinsdorf câte 1 fl.; Catarina Schmiedt, lonu Stoica, econ. în Martinsdorf câte 50 cr.; loan Takăts, econ. în Zsigore, Nemeș Ede, econ. în Baia de criș, Kerha Daniel, econ. în Abrud, Aron Domșa, econ. în Șeica' mare, Hermina Râcz, econdmă în Deva, Todor PopovicI, economii în Rișculița,’ George Baciu, econ. în Oreștie, George Suciu, econ. în Armeni câte 1 fl.; Ion# f Muntenii, econ. în Cichindel 50 cr. Editura Asoc. trans. Redactorii: I. Popesc#. Tiparulu tipogr. arcbidiec.