Nr. 21—22 Sibiiu, 1—15 Novembre 1889. Anulu XX. TRANSILVANI’A. Fdi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta fâia ese câte 2 c61e pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta sâu Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. prin domnii colectori. Sumariu: Primulu bancher. — Scdl’a de fete cu internatu in Oraviti’a. — Monografi’a unoru biserici romanesci din Tran- silvani’a. — Diagnosele Cryptogameloru vasculare. — Dare de s6ma despre banii incursi la despartiementulu Nr. II. cu ocasiunea adunării generale a Associatiunei transilvane in 27 Augustu 1889 in Fagarasiu. — Procesu verbalu alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 4 Octombre n. 1889. — Consemnarea contribuiriloru făcute in favorulu scdlei superidre de fete a „Associatiunei tran- silvane" pe cdl’a dlui Parteniu Cosm’a, din 1 lanuariu păna la ultim’a luniu 1889 (Urmare). — Post’a Redactiunei. Primulu bancher. (Din scrierea „Getreidebanken“ alui A. bar. Pereira). Sub domni’a gloriosa a regelui Carolu II. locuia in strada lombardu din City a vechiului London unu aurariu, ' care avea pivnitie — beciuri — adenci la casa in care locuia. Fiindcă pe timpurile acelea nesiguranti’a era mare chiar si pe stradele Londonului, aurariulu ’si scutea preste nopte giuvarele sale de auru, argintu si nesti- mate in pivnitiele sale. Ceilalți comercianti, cari știau că aurariulu nostru avea pivnitie adănci si sigure, de care ei nu putdu avea, de timpuriu veniră la idea că ei se ’si incredintiedie aurariului propriile loru saculetie cu bani. Acesta se si in voi a le primi in pastrarea sa, pre lănga oresi-care provisiune de păstrare si asia i se adusera multe sacu- letie cu bani, alu căroru cuprinsu se numerâ cu ingri- gire si pentru care depunetoriulu primea unu biletu de depunere, in care eră notatu numerulu saculetieloru luate in primire, ce se legau si sigilau apoi bine. Pentru de a evita orice confusiune, aurariulu află, de bine a mai scrie pe fiacare saculetiu numele proprietariului. Ori căndu avea acuma vreunulu din deponenti lipsa de bani, venea la aurariu. Acolo apoi saculetiulu seu cu bani se dessigila, se desfasiura sfor’a cu care eră le- gata gur’a sacului de căte „diece-douedieci de ori“ ’si scotea banii de cari avea lipsa si apoi saculetiulu eră legatu si sigilatu cu aceeași manipulatiune greoie ce o descriseramu. Cu timpulu inse, venindu comer- ciantii de a rendulu, care se scdtia, care se bage bani in saculetiulu seu, lucrulu aurariului se inmulti preste aștep- tare de multu, asia că legarea si sigilarea, deslegarea si dessigilarea saculetieloru cu bani nu mai avea sfîrsitu. Intr’una din dile aurariulu nostru obositu si des- gustatu de acestu lucru uniform si puținu rentabila pentru elu ’si puse degetulu aratatoru dela măn’a drdpta la vbr- fulu nasului seu cam roscatu, si cu micii sei ochi en- glezești strălucitori, câ si căndu iar fi trasnitu o idea minunata prin creeri, îsi dise: „I am a practicai man!“ „am aflato!“. — „Ce ai aflatul" ’lu intrebara cu totii. — „Domniloru" ! le dise elu, amu aflatu, că acestu lucru de a totu lega si deslega fia-care din saculetiele DVostra, este o curata perdere de timpu. Nu circulădia ore singuratecele piese de bani dintr’o măna in alta? Nu representa ore o piesa pe cealalta si nu are o piesa inaintea DVostra aceeași valore, câ ori-care alta, de sine intielesu, avendu fia-care din ele aceeași greutate si com- positiune si presupunendu că nu posede nici un’a din piesele depuse vre-o putere magica, 'ceea-ce de presenta cu greu se pote intemplâ. Invoitive deci câ se desier- tamu tote saculetiele DVostra cu bani intr’o singura lada mare si solida de bani, si prin acesta eu voiu avea de o suta de ori mai puținu de lucru, âra DVostra veți . avea se’mi platiti o mai mica provisiune de depunere câ păna acum. Din parte’mi me obligu a ve mesura ori de căte ori veți cere si atăti bani căti ’mi-ati in- credintiatu, chiaru si daca nu voru fi tocmai in piesele care le ati depusu. De altmintrelea pentru acesta innoire nici nu amu lipsa a ve cere o încredere mai mare decătu au fostu aceea ce ce mi-ati aratatu păna acuma, căndu v’ati decisu a depune saculetiele DVostra cu bani in pivniti’a mea. Acâsta încredere este suficienta si pentru viitoriu". Comerciantii, cari incepura a intielege acuma si ei, ’ că pies’a de bani are calitatea fu ngib iii tatii, adeca aceea de a putea representa si a fi representata sau înlocuita cu alta piesa de aceeași valore si făptură, con- simtira cu propunnrea ce li-o făcuse aurariulu si asia, tote saculetiele loru cu bani au fostu desiertate intr’o singura cassa mare. O consecentia naturala a acestei schimbări a fostu, că aurariulu nostru erâ acum silitu a deschide in c o n d i c’a sa comerciala unucontu propriu pentru fiacare din clientii sei, in care avea se notedie in ordine chronologica tote intrările si scoterile de bani intemplate in contulu fia-căruia din ei. In modulu acesta 21 162 s’au pusu pdtra fundamentala la relatiunea moderna de creditu sau de Încredere intre banchier si clientii sei. Se prea intielege câ lucrulu ajunsu odata la acestu punctu, capabila de o desvoltare si mai mare, n’au re- masu stationariu. Asia de esemplu, daca unulu dintre . clientii aurariului ajungea in decursulu afaceriloru sale comerciale, cu unu altu clientu alu seu datorniculu aces- tuiasi, atunci fără se fi fostu de lipsa a se atinge de banii din lad’a cea mare, aurariulu egala datoria clien- tului seu fatia cu celu de alu doilea, seu debitându luandu contulu celui dintâiu cu suma datorita si scriindu-o bon, seu credităndu cu ea contulu celui de alu doilea. Ast- feliu se făcu inceputulu contabilității de contu- curentu, a cârei base este creditulu si debitulu diferiteloru conturi deschise, si totodată form’a de creditu si girare a con tarei. Dar inventiosulu aurariu, pe care acum ’lu putemu numi in voia buna bancher sau țînetoriu de banca, de casa cu bani, nu se opri numai aci. Daca erâ adeca vorba, câ se se faca vre-o plata unei alte persone străine de societate, atunci societariulu ’lu trimitea la aurariu, dându’i unu avisu sau o asemnare asupra depoului seu pentru sum’a ce avea se pretindă dela elu strainulu. Aceste avisuri sau asemnate asupra depunerei ajunseră a inlocui la plati banulu si circulau din mâna in mana. Urmara apoi alte note, care erau la ordinulu au- rariului, ajunsu acum cassariu generalu si acestea le numiră check sau asemnate (Asignatie, Anweisung). Numerariulu in bani pausa intr’aceea linistitu in cass’a cea mare si plățile se faceu cu increderea reciproca in locu de a le face cu greoiulu saculetiu cu bani. Asia erâ de mare increderea ce o aven deja omenii in căr- țile aurariului, in care erau induse cu consciositate si punctualitate tote pretensiunile active si passive ale flă- cărui clientu alu seu si niminea nu se putea plânge sau reclama contra lui, pentrucă afacerile, daraverile, se des- fasiurau . cu multu mai lesne si mai numerose. Niminea nu mai voia a ’si face sau primi plățile după sistemulu celu vechiu, adeca cu pungile si saculetiele de bani, cum este la turci până in diu’a de astadi, ci cu tote că in decursulu timpuriloru s’au fâcutu si abusu de increderea deponentiloru, după care apoi urmâ chiu si vai, totuși lumea comerciala adoptă in modu definitivu, arangea- mentulu aurariului nostru, care a fostu basatu pe folo- sirea practica a fungibilitatii banului. După ce monet’a de metalu a fostu eliberata din ingusta inchisore a saculetiului si alu pungei, incepu a se manifesta legea gravitati un ei masseloru, adeca numerariulu incepu a se aduna si stringe in mari re- s e r v o i r e si intrega economie a banului luă o forma organica mai inaitiata. Dintr’unu organismu inferioru cu nenumerate membre primitive se desvoltă incetulu cu incetulu si mai pe nesimțite unu organismu mai inal- tiatu si cu organe mai nobile. Se infiintiara acele mari institute de banca, a caroru chiemare este a fi pentru viati’a economica ceea-ce este ânim’a pentru organismulu animalu, adeca a ingrigi pentru circulatiunea regulata a sângelui nutritoriu păna la cele mai estreme si delicate organe ale corpului. Ca- pitalulu deveni deci anima, er’ creditulu plumâna vietiei economice si finantiare. Băncile sunt astadi unu factoru nedispensabilu pentru viati’a moderna economica. Ele aduna si distribue câ si ânim’a sângele nutritoriu economicu, ’i regulddia cursulu si ’lu regeneredia prin creditu, daca a slabitu in urm’a vre-unei suferintie sau morbu organicu. Ieronimu G. Baritiu, funct. la institutulu „Albina¹¹ in Sibiiu. Scdl’a de fete cu internatu in Oraviti’a. Daca Associatiunea transilvana pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu nu ar mai avea nici-unu altu meritu realu, precum ilu are in adeveru pentru națiunea si patri’a nostra, ar fi destulu meritu si acdsta singura impregiurare, că prin infiintiarea in- stituteloru sale de crescerea sexului nostru femeiescu, după vecuri de așteptare din partea acestuia, in fine acea Associatiune a declaratu că trebue se i se faca si femeii dreptate; dra prin acdsta facil, ca mai dintr’odata se se deschidă cătev’a scdle de fete in diverse ținuturi, in care sau nu existaseră de locu, sau nici pe departe întoc- mite asia, câ se pota corespunde scopului pe deplinu. Chiaru impregiurarea, că la scdlele Associatiunei vinu si unele fetitie, romane curate, care vorbescu oricare alta limba, numai limb’a loru materna nu o sciu, ci au venitu câ se o invetie aici, ne spune prea de ajunsu, pentrucâ se dorimu cu totii infiintiarea de scdle cătu mai multe si mai bune pentru sexulu femeiescu. Sute de fetitie romane invatia astadi in scdle si monas- tiri străine, in care căte 5—6 ani nu’si audu limb’a loru, nici servitiulu dumnedieescu după ritulu bisericei loru. Fatia cu acesta stare a educatiunei femeiloru citimu cu mare plăcere urmatorea scire dela Oraviti’a in „Luminatoriulu" Nr. 33. Unu pasiu inainte. Cu deosebita plăcere si bucuria ne grabimu a pu- blică urmatorea corespondintia, carea nu mai are trebuintia de neci unu comentariu: „Oraviti’a, in Maiu 1889. Scdl’a de fete proiectata de Reuniunea femeiloru romane de aici, a făcutu unu pasiu gigantica spre rea- lisare, cu tdte că reuniunea nici păna acuma nu si-a primitu statutele aprobate. Acumu vine inse comun’a bisericesca din Oraviti’a-montana a-si reînnoi in optima forma vechiulu planu de a dâ ajutoriu la zidirea scdlei. lata cum. Consistoriulu nostru din Caransebesiu recercăndu pre protopopulu nostru, de-a intra in raportu cu reuniunea femeiloru, pentru a chibzul mijlocele si modalitatile intemeerii scdlei proiectate, reuniunea a pro- misu a substerne unu memorandu detaiatu in scopulu acesta. Totodată s’a recercatu si comun’a bisericesca a’si da parerea in acdsta causa momentdsa pentru acestu țînutu romanescu. Comun’a bisericdsca cu o rara mu- — 163 — nificentia a votatu pentru acestu scopu 9000 fl. bani numerati capitalu si 120 fl. subventiune anuala. Apoi daruiesce majestosulu intravilanu alu bisericei, unde nu numai zidirea va incapea cu tdte dependentiele sale, ci remăne inca locu mare pentru o gradina practica, parcu cu serpetine admirabile, cu prospectu muntosu incănta- toriu, cu isvoru de munte etc. Unu micu paradisu si- tuatu lănga biserica tocmai intre cele doue Oravitie. Reuniunea din partea sa incurajata din tdte. părțile, do- resce — abia cutezu se o spunu, că mi-e frica că nu se va potea realisâ — se deschidă deja la anulu viitoriu o clasa de fete intr’o casa inchiriata. Si aci ajutoriulu bisericei ar face partea leului. Ddieu se ajute, că daca însuflețirea va fi si mai departe generala, câ cum se arata acuma, si omenii noștri nu se voru opri la nimicnicii vane, atunci primulu institutu de crescere pentru fetele romane in Banatu, ’lu vomu vedea in cătiva ani ridi- căndu-se falnicu in valea Carasiului la pdlele muntelui „Simionu", lâganulu lui lorgovici si Bojinca. Patru fac- tori voru conlucra la realisarea ideei: comun’a bisericesca din Oraviti’a-montana, 3 protopopiate: Oraviti’a, Ver- sietiu si Biseric’a-alba, consistoriulu din Caransebesiu si femeile romane. Armoni’a acestoru factori pdte face minuni! — Fratutiulu". Monografi’a unoru biserici romanesci din Transilvani’a. Scrierea istoriei bisericesci a poporului romănescu este multu mai grea decătu ar crede cinev’a, decătu este ea la multe alte popdra inaintate. Pentru istori’a bisericdsca din alte tieri si alte confessiuni religiose stau deschise mulțime de bibliotece speciali bogate si archive bine ordinate pe la tdte episcopiile si arhiepiscopiile, anume, in lumea catholica inca si la monastiri si ca- pitule, preste acdsta professorii de istori’a generala si speciala dela facultățile theologice sunt acilea, câ se indemne pre cei chiemati a se folosi de bogatele fdntani. Pentru raporturile fdrte dese dintre biserica si stătu le servescu si archivele statului. La noi fdntani de acelea abundante sunt fără nici o asemenare mai serace si mai rare. Mulțime de evenimente religionarie inportante, instructive, taiatdre afundu in viati’a nostra naționala, inca si in raporturile ndstre politice au dispăruta din memori’a omeniloru, pentrucă nu au fostu scrise de ni- meni, sau daca si sunt scrise undeva, ele stau ascunse, uitate, nefolosite. La noi in cașuri nenumerate o bise- ricutia de bărne sau numai de gradele, o slura vechia a unui satdnu fruntasiu, in care odinidra se celebră si liturgi’a si se administrau sacramente, ’si are insemna- tatea loru istorica. Multe locuri, părți de pădure, plaiuri si poieni numite „La mo nas ti re“ te făcu se întrebi, că pentruce au acelea nume de monastire. Ritulu bisericei resaritene a fostu o serie de vdeuri supusu la gdne mari, si chiaru astadi ori-cine nu voiesce se.’si faca ilusiuni si are ochi limpedi, va cundsce că acestu ritu asia cum este elu esecntatu la ambele con- fessiuni, chiaru pentru clasicitatea lui si pentru admi- rabil’a sa influintia asupra sentimenteloru este din multe părți reu vediutu, nesuferita, nu odata batjocorita in foi publice de alte limbi. Se vede că consideratiuni de acestea îndemnaseră ; pe venerabilele canonicu prepositu Stefanu Moldovanu, ■ câ pre căndu erâ protopopu in Mediasiu, se compuie- modestele monografii ale tuturoru bisericeloru si bise- ricutieloru din protopopiatulu seu, in. stilu âdeveratu. bisericescu, amu putea dice biblicu. Reverenti’a Șa dupace se strămutase la Hatiegu in 1852 a tramisu unu esem- plariu din operatulu seu la Blasiu, spre a fi conservata • in archivulu metropolitana, era mai de curendu avtr bu- nătate fratiesca de a ne transmitte si noue una copia din acelu operata după forte multe alte lucrări istorice ale domniei sale, cu care ne gratificase in o lunga serie de ani si din care membrii Associatiunei transilvane au avutu ocasiune de a ceti multe in acești douedieci de ani de căndu apare foi’a Associatiunei „Transilvani’a". Câ se vedemu cum intielege aprope octogenariulu membru eminente alu bisericei sale, a culege materialu pentru istori’a bisericăsca, care câ si cea naționala se pdte numi cu totu dreptulu si tragedia, cu voi’a lecto- riloru dămu aici din operatulu intregu de 28 monografii dela 28 comunități bisericesci si unu corolariu coprinsu in siepte puncte, numai doue câ specimine, pe Cea de ânteiu si pe cea din urma. Este apoi chiemarea si de competenti’a foiloru bisericesci respective, câ se re; flectedie la operatulu intregu. Statulu si strămutările religionarie a le Romaniloru din scaunulu Mediasiului ce constitue acum un’a parte •' a certului Mediasiului culisa mai cu sama din me- mori’a locuitoriloru si consemnate cu ocasiunea visi- tatiei canonice din anulu 1852 in luna lui Maiu prin subinsemnatulu protopopu gr. cath. alu distric- tului Mediasiului. I. Mediasiu. . Despre cetatea Mediasiu, cu mare probabilitate, se pdte însemnă; cumcă a fostu in vechime municipiu Ro- manu, x) Stațiune militaria a cohortei a III-a,. carea se numea si Media,²) din Legiunea Romana XlII-a numita- Gemina, care legiune a fostu asiediata pe mijloculu Daciei, pentru aperarea tierei acesteia in provincia romana or- ganisate. . Inse sub imperatulu Aurelianu ridicăndu-se miliția, provincialii rețnasi au cuprinsu municipiulu si au. folosita teritoriulu din pregiurulu Mediasiului, parte pentru pas- • cutulu animaleloru, parte cultivăndu-lu pentru semena- ' tari, mai alesu locurile celea mai redicate a le deluriloru, cari acum acoperite cu păduri vechi, si in presentu prin situatiunea rezoreloru de pamenturi aratdre in păduri !) Vedi auctorulu Topografiei Magni Regni Hungarjae pag. 346. â) Tertia Cohors similiter habet pedites 555, equites 66, sed in hac tertia validiores probări moris est, quia in media- acie consista". I. Rosini ex. Modesta. Antiqua Rom. L' X. 5 pag. 721. ■ 21* 164 vediute marturisescu: cumca le-au domnitu in vechime unu poporu liberu iubitoriu de a cultivă pamentulu. lara mai tărdiu partea de cătra Oltu a tierei de- venindu sub domnirea Imperiului Romano - Bulgaru, Media cu impregiurimea sa a formatu marginea pamen- tului liberu Romanu, păna căndu sub domnirea regiloru maghiari țînutulu acesta, pentrucă — sub intregimea tim- pului — era mai totu cu păduri acoperita, si pădurile, după legea consvetudinaria de atunci, se tieneau de „Bunurile regale “, dintru carele se tragea „Venitulu Curiei “, au devenitu „Fundus Regius“, pe carele apoi Ia anulu 1141—5 s’au si adusu „Hospites Saxones“, cari din ruinele edi- ficieloru legionariloru romani in Media existente, si prin ordele barbare derimate, au intemeiatu celea dintăiu ale sale locuintie, si cu romanii locali, si invecinati au traitu in liniște. Căndu inse sasii au inceputu a-si aroga dreptulu de a cuprinde eschisivu proprietățile romaniloru si afara Ia cămpu, atunci romanii de nime favoriti, după mai multe improtiviri fără folosu, au fostu siliti a se retrage pre la satele vecine³) asia, incătu pe la anii 1485—1614, pe candu au fostu gafa zidurile ce in- cungiura acestu municipiu, aici afara de ziduri, si in teritoriulu Mediasiului nu se mai afla nici unu romanu proprietariu de pamentu⁴), ci se suferea afara de ziduri „extra rnurosu" singuru pastorii de animalele sasiloru. Inse dela espeditiunea lui Franciscu Rakoczi asupra Mediasiului la anulu 1705 ținuta păna astadi, romanii de tdte laturile s’au adunatu, si pe răndu s’au asiediatu aici, si acum numera Mediasiulu mai multe de 500 fa- milii romane cu preste 2000 suflete, cari cu pretiu scumpu, si-au cumperatu din grădinile sasiloru proprietate de fundu internu, si din moșiile sasiloru fundu esternu asia de multu, in cătu a trei’a parte din totu teritoriulu de semenatu este acum „acquisitum“ romanu. Comunitatea Romana de aici dela inceputulu cres- cinatatei s’a tienutu de ritulu orientale, si au avutu bi- serica ridicata in acestu municipiu, a le căreia remasitie in tempulu presente s’au descoperita cu ocasiunea să- pării unui celariu in cetate, infrumsetiate pe păreți cu crucile indatenate la săntirea bisericeloru orientale. Inse impoporarea intemplata cu inceputulu seclului trecutu s’au țînutu de confesiunea neunita, si asia că unu poporu numai suferita in tiera, n’a avutu libertate s) „Saxones septem sedium potentiarii“ la anulu 1473 Registra Archiv. T. IV. p. 242 item „Valachi infestant saxo- nes sedium Schelk et Medgyes“ Cod. Dipl. T. III. p. 366. Comitis losephi Kemeny". ⁴) Regele Mathia, cu datulu din Vien’a in serbatdrea „B. Thome Martyris a. D. 1486 dă putere judelui si juratiloru. „Oppidi noștri Medgyes, ut omnium illorum, qui................. Civi- bus ejusdem oppidi.... in muniendis et fortificandis.... pis- cinis, aggeribis, et fossatis inchoatis contradicerent, ac in eis- dem eosdem juvare recusarent, res et bona Majestati Nostrae occupare, et tenere debeant". — Copia in collect. M. S. Bi- bliot. Collegii Reform. Claudiop. T. II. p. 137. — Vedi col- lectiunea mea din ale comitetului los. Kemeny la acestu anu Tom. II. pag. 575. de a-si redicâ neci oratoriu, ci aduceau in ascunsupe parochulu din C o p s i’a - m i c a, si apoi pre celu din C u r c i u de le servia prin case private săntele rugăciuni si cu furci de feru, că alte arme nu eră ertatu se porte, grigie in giurulu casei, câ se nu navalesca sasii, si se le faca cev’a reu preotiloru aduși, apoi au servitu intr’o slura, si mai pre urma din colectiunea dela brasiovenii negutiatori, cari ajangea la Mediasiu la anulu 1787 au edificata biseric’a neunita, carea la anulu 1849 6/18 Aug. au arsu intrega, fiindu numai de gradele, acoperita cu șindila. lara unirea din vechime a fostu primita numai de neorusticii, cari pe răndu s’au stationatu aici, si aceștia in unire au remasu statornici, si s’au folositu in lipsele loru spirituali cu parochii cei uniti din Dărlosu, si din Brateiu; păna căndu; La anulu 1816 parochulu neunitu din Buz Si- meonu Asculanu a primitu s-t’a unire. Pre acesta câ unitu nu l’au mai suferitu Buzdnii, ci l’au scosu afara din satu cu tote ale sale păna intre hotare; deci pre- numitulu câ se nu remăna in cămpu, s’a stramutatu in Mediasiu, si s’a asiediatu cu locuinti’a la unu loanu Atie- lenu, pre carele intorcendu’lu la sănt’a unire, si l’a făcutu cantoru. Fapt’a acest’a incunosciintiandu-o Escelentiei Sale nemuritoriului episcopu loanu Babb, acesta a cumparatu casuti’a acea a Iui loanu Atielenu cu 400 fl. v. pe sam’a parochului, in loculu careia fiindu forte slaba, s’a redi- catu apoi cas’a de zidu a capelanului de astadi. Eara la rogatiune si celebrarea celoru sănte, s’au adunatu unitii: a) la cas’a neorusticului losi Cost’a; după acea b) la anulu 1818 s’au stramutatu in cas’a romanului Vila Calbordnu ; apoi c) la anulu 1820, epis- copulu a cumparatu in contiguitatea casei parochului in partea de cătra cetate o siura a lui Smidt Barbieriulu cu 350 fl. v. si acest’a s’a folositu de capela interimala. La anulu 1824 crescendu numerulu familieloru unite la 130, episcopulu — prin intre venirea parochului As- culanu, si a dascălului din nou convertitu loanu Porea — s’a decisu câ ori si cu ce pretiu pentru glori’a lui Ddieu se redice aici o biserica demna de cultulu celu săntu si Dupace totu intru acelu anu, magistratulu Mediasiului la demăndarea înalt. C. R. Gubernia, consemnăndu nisce locuri nedemne spre a se edifică pre acelea biseric’a, si-a aratatu a sa resistentia. Asia, episcopulu prin o intielâpta apucatura a cumparatu in fruntea stradei din cetate numita „Czekes“ cas’a lui Martinu Hits cu 7000 fl. val. de Vien’a. Pe acest’a casa demolindu-o la anulu 1826 in res- tempu de 3 luni dela 3/15 Augustu incependu păna in Noemvrie cu 30,000 fl. a edificatu biseric’a ce se vede in dilele ndstre. Episcopulu edificarea bisericei o a incrediutu unui zidariu rom. cath., carele pentru incunjurarea neplace- riloru a facutu a se lati cuventulu: că episcopulu vo- iesce se redice o casa pentru comoditatea sa, că avendu intentiunea a esi in visitatiunea canonica in scaunulu Mediasiului, se aiba a descinde in ale sale, pentru acea 165 de cătra strada a închisa locala cu palanca înalta, si au începută ca tdta putinciosa graba a redica fundamentala; căndu apoi s’au vediutu esitu din pamentu si form’a de altariu semi-cercuala, magistratulu a protestată in contra ridicării unei biserici romanesci in cetatea loru, chiaru si in casa căndu acea ar fi destinata pentru cultulu Ddieescu alu romaniloru uniti, adeca indreptatiti, si au amenintiatu cu demolirea ei. Episcopulu protestăndu contr’a turburarei in pose- siunea sa a recursu la Guberniulu tierei, de acolo ve- nindu oprirea de a impedecâ zidirea, magistratulu nu s’a supusu, ci sta gat’a asi duce in deplinire decis’a demolire. Episcopulu vediendu pericululu a recursu la Inaltulu tronu, de unde prin curiru estraordinariu a sositu aspra imputare magistratului, si strinsa oprire de a se atinge de acelu edificiu. Păna ce s’au implinitu acăst’a dispusetiune, si Bi- seric’a a fostu redicata in păreți, cu turnu cu totu, acesta păna la streșina si pusa sub acoperementu; deci si magis- tratului ia trecutu voi’a de a resista mandatului mai inaltu. Deci prin ridicarea âcestei biserice, carea servesce de ornamamentu insesi cetatei Mediasiu, s’a mai indem- natu episcopulu, si a cumparatu fondu internu paro- chiale lănga biserica de cătra sud, si casa de scdla de cătra nordu ; cari acei vecini sasi, din acelu indemnu le au vendutu câ se nu fia cu locuintia lunga biseric’a valachiloru, si că nu potu suferi sunetulu campaneloru dela acesta biserica. Episcopulu pentru conservarea bisericei a mai cum- paratu unu fondu esternu pe unu terenu de 35 jug. aflatoriu. Pe acesta păna la dotarea parochiloru, cu voi’a fundatoriului ilu folosesce parochulu locului. lara sacrificarea specifica prin nemoritoriulu episcopu loanu Bobb pentru fundarea acestei parochii împlinita, consta dintru acestea: 1. Pentru cas’a capelanului . fl. 400.— 2. Pentru siur’a lui Smidt de capela „ 350.— 3. Pentru cas’a lui Martin Hits unde e biseric’a...........................„ 7000.— 4. Pentru edificarea bisericei pali- rului Melisech .......................„ 30,000.— 5. ’ Pentru campan’a cea mica de 2 cent, si 15 pnt.....................„ 537.50 6. Pentru campan’a cea mare de 4 cent. 5 pnt.........................„ 1,012.50 7. Frontariulu altariului pictorului Csuzes ............ M 4,000.— 8. Pentru droturile la 8 ferestri mari si 5 mai mici.......................„ 9,000.— 9. Pentru cas’a parochiala din cetate „ 3,500.— 10. Pentru fondulu esternu din „ Hin- ter Eichen“ ........................„ 4,500.— 11. Pentru cas’a de scdla de una data „ 1,300.— 12. Pentru cas’a de scola, schim- bata cu alt’a a adausu................„ 1,200.— La olalta . fl. 57,700.— Asia infrumsetiăndu-se starea bisericesca a roma-' niloru in Mediasiu, pe di ce mergea li s’a deșteptată cu- getulu credinciosiloru sei, de a inainta si densiii spre unu gustu mai bunu, si spre luminare, ce au manifestata prin acestea: a) Că din lontru au infrumsetiatu biseric’a, de se arata a fi chiar domnâsca. b) Că au renoitu scol’a, si ’si dau cu bucuria pruncii la scola. c) Că le place a audi in biserica cântări armonice si predicarea cuvântului lui Ddieu, ce ’i inddmna asia de cu potere, in cătu in dilele de Dumineca si serba- tore umplu biseric’a de 16° lunga si 6° lata, de mai nu incapu in trens’a fără deosebire uniti si neuniti, pentrucă in Mediasiu incepu a nu mai crede acelor’a, cari se silescu ai desbinâ, ci le respundu; cumcă epis- copulu Bobb a fostu romanu, si loru le a redicatu o biserica pentru romani, intru carea cultulu săntu se im- plinesca in limb’a romana; de aci ei fiindu romani in- drasnescu a intra in trens’a, câ intr’a loru, fiindu toti fii ai unui tata cerescu, carele iubesce, câ fii sei cei de o limba si a unui locu, unde se pote la olalta intr’o casa sănta adunati se’lu laude, se’i servesca si se i se închine. XXVIII. Curciu. Curciulu din vechime e vatra romana, si după sciinti’a celoru mai betrăni, cari dela moși Strămoșii loru au auditu, se adeveresce cumca: in secululu alu 17-lea Romanii de aici serviau cultulu celu săntu in biseric’a carea acum e sasesca, pe rbndu cu sasii, fiindu atunci numai 5 familii sasesci, si curatorii bisericei erâ romani, a căror’a memoria se mai amintesce in eredii familieloru, Hodarnesci, Radesci, Albesci, Grozavesci. - Cum apoi s’au scosu din biseric’a acea, cei de acum- nu sciu spune, — numai atăt’a memoreza, cumcă fiindu strimtorati a esi din biserica mai in graba, si-au redicatd , o casa de rogaciune din scânduri, si apoi la anulu 1701 si-au ridicatu alta biserica de blane, carea vecuita fiindu, la anulu 1845 s’au stricatu, si s’a edificatu de zidu bi- - seric’a de acumu in curtea parochiala in fati’a stradei principale la mijloculu satului. Poporulu romanu din acestu satu dela inceputulu unirei s’a unitu, si pre lănga tote strămutările religionarie si-a pastratu acesta parochia caracterulu unitu. lara cu ocasiunea turburariloru religionarie din se- cululu trecutu s’a intemeiatu si neunirea in urmatoriulu modu: că venindu la Curciu unu teneru din Sebesiu Pop’a Stanu, s’a casatoritu cu fat’a parochului unitu de aici Pop’a George numitu, si a poftită se fia Pop’a langa • socru seu, ci acesta nevrendu păna traiesce a’si da pănea generelui seu, acesta s’a dusu in tier’a romanesca de s’a hirotonita preotu si de acolo a venitu cu Sofronie, si a redicatu turburare in satu, si a trasu cea mai mare parte a poporului la neunire, cui a se opune neci socru seu n’a voitu, si asia au remasu numai puțini in unire. Ci si din acești puțini uniti, cu ocasiunea militariei unii primindu arme s’au stramutatu de aici la Racovitia, âra cejk. remasi si-au pastratu biseric’a de necurmata a fostu unita. 166 Iara neunitii s’au servitu cu Pop’a loru mai antăiu cum au potiitu, pana căndu sub imperatulu losifu au dpbănditu libertate de a-si redicâ casa de rogaciune, carea mai antăiu o au făcutu de scănduri, apoi de blane, iara in anulu 1807, au redicatu de zidu pre cea de fatia. Fundulu din launtru alu parochiei unite e vechiu de odata cu intemeierea parochiei intru acâst’a comuna. Fundulu dinafara unitu asemenea e forte vechiu, si din acesta, căndu s’au impoteritu sasii locali, au luatu partea cea mai buna, si o au intrebuintiatu după a loru plăcere, din care causa la anulu 1824 a trebuitu iarasi să se intregăsca, inse nu au reintorsu partea din vechime din fundu ocupata, ci după normativele pre- vigente cu alte locuri s’a suplinitu. Diagnosele Cryptogameloru vasculare, care provinu spontaneu in Transilvani’a. De Florianu Porcius, Cav. alu ordinului coronei de feru class’a III., vice-capitanu emeritatu. (Urmare). Polypodium L. Polypodiu. Sorii fără indusiu, subrotundi, situati pre pagina inferiora a segmenteloru frundiei. ‘Marginea acestoru frundie nu e revoluta. Chei’a specieloru. 1. Frundiele numai penatpartite, segmentele pre margini intregi ..............................P. vulgare. 1* Frundiele bi-tripenate. 2 Frundiele glabre. 3 Frundiele deltoidee, ternatu-bipenate . P. Dryopteris. 3* Frundiele oblongu-lanceolate, spre basa si spre verfu angustate, bipenate . . P. alpestris. 2* Frundiele perose. 4 Frundiele bipenate, pubescente, parechia infima a penuleloru (segmenteloru secun- dare) concrescuta cu aceasi pareche din laturea oposita in o figura aprope 4 an- gulara ..............................P. Phegopteris. 4 * Frundiele deltoidee, ternatu-bipenate, glan- dulosu-pubescente....................P. robertianum. Descrierea in specialu. P. vulgare L. P. vulgara. Vulg. Rădăcină dulce, erba dulce de munte, Fereci, Ferecutia. Frundiele după circum- ferintia lanceolate, penatpartite, segmentele, incependu dela basa, spre vârfu succesive decrescente, intre sine apropiete, linearu-oblongi, pre margini de totu intregi, ori si subserrulate. Sorii pre pagina inferiora a segmenteloru biseriali. Stipilele glabru, la basa articulata. Frundiele dela 0.08—0.30 metri inalte. Pre locuri montane stăncose sau petrose si umbrite. Provine si in fostulu districtu alu Naseudului, unde am aflatu urmatorele forme: a. commune Milde. Segmentele lineare ori oblongu-lineare, la vărfu repentinu — si scurtu — acuminate, apoi aci sub- serrulate. fî. rotundatum Milde. Segmentele lineare, ori oblongu- lineare, la vărfu latu-rotundate, aprope de totu intregi. /. attenuatum Milde. Segmentele dela basa loru mai lata mereu ângustăndu-se spre vărfulu acutu. S. auritum Milde. Parechea infima a segmenteloru ori si parechile urmatore la basa marginei loru superiore auri- culiforme. Observare. In lexiconulu dela Buda, 1825, p. 572 se dice „Rădăcină dulce" la Glycirrhiza glabra L. si nu la P. vulgare L. P. Dryopteris L. (Phegopteris Dryopteris Fee) P. dryopteridu. Frundiele inclinate, glabre, după circumferintia deltoidee, ternatu-bipenate, penele infime penatpartite, penulele oblongi, obtuse, pre margini de totu intregi, ori celea inferiore crenate. Sorii remănu in totu timpulu disjuncti. Frundiele dela 0.10—0.35 metrii inalte. Pre locuri montane stăncose sau petrose si umbrite, asemenea si la rădăcinile arboriloru. In fostulu districtu alu Naseudului inca provine. P. alpestre Hoppe (P. rhaeticum L. Phegopteris alpestris Mett. Asplenium alpestre Mett. Athyrium alpestre Nyll. At- hyrium polypodioides Schur) P. alpestru. Frundiele glabre, după circumferintia oblongu lanceolate, spre basa si spre verfu decrescente, bipenate, penulele lanceolate, penatpartite, seg- mentele oblongi, incisu-crenate, oblicu-mucronate. Sofii dis- juncti. Frundiele dela 0.40—1.00 metri lungi. Are mare asemenare cu Asplenium Filix femina Bernh. (vedi mai la vale), de care se deosebesce numai prin sorii orbiculari fără indusiu, deci se pote usioru confunda cu acea. Prin păduri si la marginea acestora in reg. subalpina păna alpină. Provine raru si in fostulu districtu alu Naseudului. P. Phegopteris L. (Phegopteris polypodioides Fee. As- pidium Phegopteris Bmgt. Tr.) P. phegopteridu. Frundiele după circumferintia ovate, aprope triangulare, spre verfu lungu acuminate, pre ambele pagini pubescente, pre margini ciliate, bipenate, penele profundu penatifide, parechi’a infima a pe- nuleloru (segmenteloru secundare) concrescuta cu aceasi pa- reche din laturea oposita (si deodata si cu petiolulu comunu pri- mariu) in o figura 4 angulara ori rombea. Parechia infima a pene loru adeseori declinata. Frundiele dela 0.15—0.45 metri inalte. Pre localitati montane stăncose sau petrose, așișderea si la rădăcinile arboriloru. Provine si in fostulu districtu alu Naseudului. P. robertianum Hoffm. (P. calcareum Smith. Phegop- teris Robertianum Al. Br. Aspidium calcareum Bmgt. Transs. Polypodium disjunctum Schur Transs.) P. robertianu. Frun- diele derepte, glandulosu-pubescente, după circumferintia del- toidee, ternatu-bipenate, penele infime penatpartite, penulele (segmentele) oblongi, pre margini de totu intregi, ori celea inferiore crenate. Sorii la urma confluenti. Frundiele dela 0.15—0.45 metri inalte. Pre localitati petrose si umbrite in reg. montana, spe- cialminte pre solu de calcaru. Si acdsta specie provine in fostulu Districtu alu Na- seudului. 167 Polystichum Roth. Polystîchu. Sorii subrotundi, situati pre pagina inferiora a segmen- teloru frundiei si dispusi in serii ori si dispersi, indusiati. Indusiulu membranaceu, reniformu, ori subrotundu, afiptu in punctulu centralu alu fia-carui sori cu o plică depresa. Chei’a sp ecieloru. 1. Frundiele simplu penate, penele penatpartite, pre margini de totu intregi, ori si numai repande, ori si denticulate, denticulii mutici. 2. Frundiele pre pagina inferiora resinosu-glan- dulose.......................................P. Oreopteris. 2* Frundiele pre pagina inferiora neglandulose. 3. Frundiele după circumferintia angustu-lan- ceolate. Stipitele si cu petiolulu comunu (primariu) nepaleaceu.....................P. Thelypteris. 3* Frundiele după circumferintia elipticu- oblongi. Stipitele si cu petiolulu comunu paleaceu................................ P. Filix mas. 1* Frundiele bi-tripenate. 4. Frundiele bi-tripenate, pre pagina infe- riora neglandulose, penulele pre margini serrate, serratul’ile spinulose . . . P. spinulosum. 4* Frundiele bipenate, pre pagina inferiora glandulose, penulele numai la verfu den- tate si mucronate, inse dentii nespinosi P. rigidum. Descrierea in detaiu. P. Oreopteris DC. (P. montanum Roth. Polypodium montanum Vogler. Polypodium Oreopteris Ehrh. Polypodium limbospermum AII. Polypodium pteroides Vili. Aspidium Oreop- teris Swartz. Lastrea Oreopteris Presl). P. oreopteridu. Foile pre pagin’a inferiora resinosu-glandulose, după cir- cumferintia lanceolatu-oblongi, dela mijlocu spre basa de- crescente, simplu penate, penele linearu-Ianceolate, penat- partite, celea inferidre tare mici si triangulare, segmentele oblongi, acutiuscule, pre margini de totu intregi, ori numai repande. Sorii adunati spre marginea segmenteloru formedia o linie continua. Frundiele dela 0.30—1.00 metr, ori uneori si mai inalte. Prin păduri si la marginea acestora la locuri apatose, lângă pâraie, cu deosebire in reg. montana. Provine si in fostulu Districtu alu Naseudului. P. Thelypteris Rott. (Polypodium Thelypteris. L. Mant. Acrostichum Thelypteris L. spec. Aspidium Thelypteris Swartz. j Lastrea Thelypteris Presl). P. thelypteridu. Frundiele glabre j după circumferintia ingustu lanceolate, simplu penate, penele linearu-Ianceolate, penatpartite, segmentele oblongi, acutiuscule, pre margini de totu intregi ori numai repande, la frundiele fertile e marginea puținu revoluta; inse nu acopere sorii. Sorii biseriali la urma confluenti. Stipitele si petiolulu comunu (primariu) glabru. Frundiele dela 0.30—0.80 metri inalte. Rhizoma repenta. j In locuri montane mlastinose. j In fostulu Districtu alu Naseudului inca provine. P. Filix mas Roth. (Polypodium Filix mas. L. Aspi- dium Filix mas Swartz. Lastrea Filix mas Presl) P. de limbrici. Frundiele după circumferintia elipticu-oblongi, simplu penate, penele lanceolate, acuminate, penatpartite, segmentele glabre, ori si pre pagina inferiora Ia nervulu mediu dispersa- - paleacee, oblongi, obtuse păna subtruncate, pre margini ali- pitu la vărfu neegalu-denticulate, rareori lobate, dentii mutici. Sorii biseriali, ocupăndu disculu segmentului dela basa păna preste mijloculu seu. Stipitele si cu petiolulu comunu (pri- mariu) paleaceu. Frundiele dela 0.4—1.0 metri inalte. Rhizoma . scurta, grosa. Prin păduri montane. Provine si in fostulu Districtu alu Naseudului, unde amu aflatu formele: a. gen. Segmentele pre margini numai denticulate; /3. deorsolobatum. Segmentele pre margini lobulate păna lobulatu-subpenatifide, lobulii denticulatu. ' • P. spinulosum DC. (Polypodium spinulosum Miill. Aspi- " diurn spinulossum Doell. Aspidium cristatum Bmgt. Trans.- nou Willd). P. spinulosu. Frundiele după circumferintia trian-' gularu-ovate, ovatu-oblongi, ori oblongi, bipenate, păna tri- penate, părechea infima a peneloru (primare) ceva mai scurta- decătu cea inmediatu urmatore, ori si egalu de lunga,. penulele penatpartite, segmentele (lobii) oblongi, obtuse, simplu- ori si duplicatu- serrate, serraturile cuspidate si spinulosu mucronate,- • segmentele superiore confluente. Sorii biseriali. Stipitele si cu petiolulu comunu (primariu), asemenea si costele segmen- teloru pre pagina inferiora paleacee. Frundiele dela 0.30—0.70 metri, ori uneori si mai inalte. ■ ' Acesta specie presinta doue forme: ■ a. vulgare Koch. Frundiele după circumferintia- oblongi, ori ovatu-oblongi, bipenate, parechea infima a peneloru mai scurta decătu cea inmediata urmatore, apoi si ceva mai de- părtata. Lobulii segmenteloru numai cei infimi disjuncti, ceilalți prin unu petiolu comunu latu-confluenti. Ș. dilatatum. Koch. (Polystichum dilatatum Rabenh. Polystichum multiflorum Roth. Polypodium dilatatum Hoffm.’ ¹ Polystichum tanacetifolium D. C. Aspidium dilatatum Willd: Swartz. Aspidium spinulosum Schkuhr. Lastrea dilatata Presl). Frundiele după circumferintia mai late, triangularu-ovate, tri- penate, parechea infima a peneloru (primare) nu mai scurta decătu celea inmediatu urmatore. Lobii segmenteloru’ măi toti separati si conjuncti numai prin unu petiolu comunu angustu, si numai cei supremi latu-confluenti. Prin păduri montane si subalpine la locuri mai mulțu petrose. Ambele forme provinu si in fostulu Districtu alu Naseudului. P. rigidum D. C. (Aspidium rigidum Swartz. Polypodium rigidum Hoffm.) P. rigidu. Frundiele după circumferintia ‘ oblongu-lanceolate, pre pagina inferiora glandulose, bipenate, penele secundare (penulele) lanceolate, penatpartite, segmfen?* tele ovate, ori oblongi, la verfu dentate, acute si mucronate. Sorii biseriali. Stipitele, pendunculu comunu (primariu) si nervulu mediu pre pagina inferiora alu segmenteloru paleaceu. Frundiele dela 0.2—0.6 metri inalte. La locuri stăncose in reg. alpina pre munții sudici ai Transilvaniei. 168 In fostulu districtu alu Naseudului păna acum nu s’a aflatu, si se presupune a nu proveni in Transilvani’a, pentrucă lipsesce in Erbariulu lui Baumgarten si de alti botanisti inca nu e aflata. Aspidium, R. Br. Aspidiu. Sorii subrotundi si situati pre pagina inferiora a seg- menteloru frundiei, dispusi in serii ori si dispersi, indusiati. Indusiulu membranaceu, orbicularu, peltatu-stipitatu si afiptu ih punctulu centralu alu fia-carui soru, juru inprejuru liberu. Chei’a speciiloru. 1. Frundiele simplu penate.......................A. Lonchitis. 1* Frundiele duplu penate (bipenate) . . A. aculeatum. Descrierea in specialu. A. Lonchitis Swartz. (Polypodium Lonchitis L. Polysti- chum Lonchitis Roth) A. falcatu. Frundiele după circum- ferintia elongatu-lanceolate, simplu penate, penele nedivise, lanceolatu-falcate, la basa pre marginea superiora acutu-auri- culate, pre pagina inferiora paleaceu-perose, duplicatu-serrate, seraturile mai mari spinulosu- cuspidate. Stipitele si petiolulu comunu paleaceu. Penele infime ovate si adeseori la basa pre ambele margini auriculate. Frundiele dela 0.10—0.40 metri inalte. Pre localitati stăncose, petrdse prin păduri in reg. mon- tana păna in cea subalpina. Provine si in fostulu districtu alu Naseudului. A aculeatum Doell. (Polypodium aculeatum L. Polysti- chum aculeatum Roth). A. aculeatu. Frundiele după circum- ferintia oblongu-lanceolate, pre pagina inferiora paleaceu-perose, bipenate, penele lanceolate, acuminate, penulele oblicu- ovate, la basa pre marginea superiora adeseori auriculate, neegalu spinosu-dentate sau denticulate, petiolate, ori sessile, celea superiore confluente. Frundiele dela 0.30—0.70 metri ori uneori si mai inalte. Acesta specie presinta trei forme: a. vulgare Koch (A. lobatum Swartz. Polypodium lo- batum Huds. Polystichum lobatum Presl). Frundiele rigide, coriacee, spre basa lung atenuate (angustate), penulele evi- dentu spre inainte Înclinate, subrombee, la basa scurtu cu- neate, dinainte auriculate, scurtu si latu-petiolate, aprope sessile, petiolii subdecurenti, celea superiore la basa confluente, iara celea supreme formăndu o unica penula grosieru-dentata. Penula superiora cea infima multu mai mare (aprope duplu) decătu celealalte, erecta. Braunii Koch (A. Braunii Spen. A. pilosum Schur). Frundiele mai moi, spre basa lungu atenuate, penele (primare) oblongu-lanceolate, celea inferiore obtuse, tare scurte si aprope triangulare, penulele cam latu-oblongi si la basa aprope rect- angularu-truncate si mai multu mai puținu auriculate,; scurtu si cam latu-petiolate, celea infime de multeori aprope pena- tifide. Penula superiora cea infima ori uneori si cea inferiora evidentu mai mare decătu celealalte, erecta. /. Swartzianum Koch (A. aculeatum Swartzianum Koch Synops. A. hastulatum Ten. A. aculeatum Smith. Poly- stichum angulare Presl). Frundiele mai moi, la basa puținu angustate, penulele oblicu-ovate, obtusiuscule, la basa truncate. scurtu- inse evidentu-petiolate, petiolii subțiri si nu de- «urenti (afara de celea supreme), dinainte auriculate. Penula superiora cea infima nu mai mare, ori numai tare puținu mai mare decătu celealalte, recurvata. Prin păduri montane, cu deosebire prin celea de fagu. Formele a. si /?. provinu si in fostulu districtu alu Na- seudului, iara form’a y. nu o am aflatu păna acumu. Cystopteris Bernh. Cystopteride. Sorii subrotundi, situati pre pagina inferiora a segmen- teloru frundii, subseriali ori dispersi, indusiati. Indusiulu membranaceu, subrotundu, ori ovatu, afiptu pre o margine (lăture) a fia-carui soru, la urma corugatu si evanescentu. Chei’a speciiloru. 1. Frundiele după circumferința oblongi, ori lan- ceolate, parechea infima a peneloru (primare) mai scurta decătu cea urmatdre. 2 Penulele inferiore numai lobatu-penatifide, ori si numai celea dela basa penatpartite . C. fragilis. 2 * Penulele inferiore penatpartite, laciniile sub- penatifidu-dentate.........................C. regia. 1 * Frundiele după circumferința latu-ovate, ori si ovatu-triangulare, parechea infima a pe- neloru nu mai scurta decătu cea urmatdre. 3 Penul’a infima a divisiunei secundare mai lunga decătu cea inmediatu urmatdre si de lungimea intregei pene (a divisiunei prime) alu treilea.............................C. montana. 3* Penula infima a divisiunei secundare mai scurta decătu cea inmediatu urmatdre si de lungimea intregei pene (a divisiunei prime) alu sieptelea.................................C. sudetica. Descrierea in specialu. C. fragilis Bernh. (Polypodium fragile L) C. fragila Frundiele glabre, bipenate, după circumferința oblongi, ori lanceolate, parechea infima a peneloru (primare) mai scurta decătu cea urmatdre, penulele inferiore lobulatu-penatifide, ori celea dela basa penatpartite, lobulii obovati, ovati, ori oblongi, dentati, ori numai denticulati, dinții acutiusculi. Rhi- zoma scurta, repenta. Frundiele dela 0.10—0.40 metri inalte. Variadia: a. lobulato-dentata Koch (Cystea dentata Smith. Polypo- dium dentatum Dicks. Cyathea dentata Smith. Aspidium den- tatum Swartz. Willd. Cyathea fragilis Roth). Penulele scurte, ovate, lobulate, ori penatifidu-lobulate, scurtu dentate. /î. penatipartita Koch. Cyathea fragilis Sm. Aspidium fragile Swartz. Willd. C. anthriscifolia Roth. Polypodium anthri- scifolium Hoffm. Cyathea cynapifolia Roth. Cystea angustata Smith. Polypodium rhaeticum Diks. Cyathea regia Roth — non Smith.) Penulele oblongu-ovate, ori lanceolate, penatpartite, lobulii oblongi, ori obovati, ori si lanceolatu-oblongi, dentii acuti. Pre localitati montane petrdse ori stăncose si mai multu umbrite. Ambele forme provinu si in fostulu districtu alu Na- seudului. Observare. Unele forme de variet. au, după es- terioru, mare asemenare cu Cystopteris regia Presl. pentru care lesne se potu confunda cu acesta. 169 C. regia Presl. (Polypodium regium L. Athyrium fonta- num Bmgt. et Aut. Transs. Athyrium Ralieri Bmgt Trans. Asple- nium Ralieri Fuss et Aut. Tr. Cyathea alpina Bmgt. Tr. Athyrium trifidum Bmgt. Tr. et Aut. Tr. proparte. Cystopteris anthriscifolia et C. angustata Aut. Transs). C. regiu. Frundiele glabre, bipe- nate, după circumferintia oblongi, ori lanceolate, parechea infima a peneloru (primare) mai scurta decătu cea urmatore, penulele interiore penatpartite, laciniile subpenatifidu-dentate, dentii ovatu-oblongi, rotundatu-obtusi, la vdrfu intregi, ori si forte scurtu bidenticulatu-emarginati. Rhizoma repenta. Frundiele dela 0.10—0.15 metri inalte. Acesta specie presinta doue forme: «. fumariaeformis Koch (Cyathea regia Smith- non Roth). Laciniile penuleloru mai scurte, petiolulu comunu alu penu- leloru mai latu decătu alu peneloru. alpina Koch. (Cystopteris alpina Link. Polypodium alpinum Wulf. Aspidiurn alpinum Willd). Laciniile penuleloru mai lungi si mai depărtate, la mijlocu si la vîrfu cu câte 2 denti, ori si numai la verfu cu 3 denti, petiolulu comunu alu penuleloru nu mai latu decătu alu peneloru. Pre locuri stăncose cam umede in reg. montana, sub- alpina, păna alpina. Var. sub a. nici e indicata câ provenitore pre teritoriulu fostului Districtu alu Naseudului, nici eu nu o amu aflatu; iara var. sub /S. e indicata că provenitore pre acestu teritoriu, eu inse nu o amu aflatu păna acumu. C. montana Bernh. (Polypodium montanum Lam. Aspi- dium montanum Swartz, Cyathea montana Bmgt. Tr.) C. mon- tana. Frundiele glabre, triplicatu-penate, după circumferintia ovatu- triangulare, lamina frundii mai scurta decătu stipitele. Penulele divisiunei terțiare oblongi, penatifide si serrate, penula infima alu divisiunei secundare mai lunga decătu cea inme- diatu urmatore si de lungimea intregei pene a treia (primare) — numerăndu-se penele din josu in susu. Rhizoma repenta, emitendu frundie solitarie. Frundiele dela 0.10—0.30 metri lungi, lamina dela 0 05—0.12 metri lunga si la basa aprope de aceasi lățime. Pre stănci in reg. subalpina si alpina. Acesta specie e indicata câ provenitore pre munții Co- rongisiu si Negrilesa, apartinatori de fostulu districtu alu Naseudului, eu inse nu o amu aflatu in acestu districtu. C. sudetica Al. Br. & Milde (C. leucosoria Schur En. Tr.) C. sudetica. Frundiele glabre, triplicatu-penate, după circum- ferintia latu-ovate, aprope triangulare, lamin’a frundiei mai scurta decătu stipitele. Penulele divisiunei terțiare cuneate, penatifide, penula infima alu divisiunei secundare mai scurta decătu cea inmediatu urmatore si de lungimea intregei pene a sieptelea (primare). Rhizoma repenta, emitendu frundie solitarie. Frundiele dela 0.15—0.30 metri lungi, lamin’a dela 0.06—0.12 metri lunga si la basa aprope de aceasi lățime. Pre locuri stăncose si puginu umede printre muschiu in reg. montana păna subalpina. Acesta specie provine in fostulu districtu alu Naseudului, si e cu putintia a se fi con- fundatu cu C. montana Bernh., cu atătu mai multu, pentruca diferinti’a intre ambele e subtila. (Va urmă). Dare de sema despre banii incursi la despartiementulu Nr. II. cu ocasiunea adunării generale a Associatiunei transil- vane in 27 Augustu 1889 in Fagarasiu. List’a Nr. 1. prin Spectab. Domnu Nicolae Cosga- rea, cassariulu despartiementului, dela Dnii: Basiliu Ratiu, vicariu 5 fl., luliu Danu, admin. protop. 5 fl., loanu Florea, asesoru la sedri’a orf. 5 fl., Gregoriu Maieru, jude reg. in pensiune 5 fl., Dr. Nicolae Motocu, adv. 6 fl., Luc’a Manisioru, timariu 1 fl., Dr. Stefanu Popu, protomedicu comitatensu 5 fl., Alecsandru Pocolu, concepistu adv. 5 fl), Vasilie Popu, propr. 2 fl., loanu Turcu, protonot. comitatensu 5 fl., Georgiu loanu Golianu, comerciante 3 ti., Demetriu Chisierenu, cooper. 5 fl., Georgiu Boieriți Gavrila, propr. 5 fl., loanu Dejenariu, cont. 5 fl., Georgiu Aiseru, comerciante 5 fl., Dr. Andreiu Micu, advocatu din Fagarasiu 5 fl., Alecsandru Belle, primu-pretore din Siarcaia 5 fl. Sum’a.........................fl. 77.— List’a Nr. 2. prin Dnii Valeriu P. Comsi’a si Demetriu Popu dela Dnii: Valeriu P. Comsi’a, cooperatoru 6 fl., Demetriu Popu, invetiatoriu 1 fl., colecte dela poporu in bani 6 fl. 52 cr., in bucate: secara si cucurudiu in pretiu 10 fl. 98 cr., din cass’a bisericei 3 fl., din cass’a comunala 3 fl., Samoila Mant’a, propr. din Copacelu 50 cr. Sum’a . . . fl. 31.— List’a Nr. 3. prin Domnulu loanu Cintea, can- celistu, dela Dnii: loanu Cintea, cancelistu in Faga- rasiu 5 fl., Nicolae Solomonu, 1 fl. 50 cr., Dionisiu Solomonu, din Porumbaculu-super., 1 fl. 50 cr., lacob Knopfler, propr. 1 fl., Dumitru Bardasiu, not. cer- cualu din Scoreiu 40 cr., I. Hochman, not. 50 cr., loanuM. Pop’a, propr. din Bredia 10 fl., Georgiu Secelenu, v.-not. in Scoreiu 40 cr.. Nicolâu Cintea, ' ; sub-med. in Zernesti 5 fl. Sum’a.................fl. 25.30 List’a Nr. 4. prin Domnulu Dan ila Sasu, dela Dnii: Danila Sasu, par. 1 fl., Danila Popu, teol. din Hurezu 1 fl. Sum’a...............................fl. 2.— List’a Nr 5. prin Domnulu I o a n u P o p u, par. dela Dnii: loanu Popu, par. 1., Clemente Sierbanu, propr. 20 cr., Georgie Serbu, propr. 10 cr., Spiridonu Fogorosiu, invet. 10 cr., Sierbanu Sofronu, invet. din Ludisioru 20 cr. Sum’a.......................fl. 1.60 List’a Nr. 6. prin Domnulu Ieronimu Fli- t e r u, not. cerc, dela Dnii: Ieron. Fliteru, not. cerc. 1 fl., loanu Marcu 1 fl., Peter Koenig 20 cr.. N. N., 20 cr., lohann Griinfeld 20 cr., Comsi’a loanu 10 cr., Macsim loanu 30 cr., Vasilie Candea 10 cr., Comanu Nicolae 20 cr., Comanu I. 30 cr , Irimie Radutiu din Po- rumbaculu-infer., 20 cr. Sum’a...................fl. 3.80 List’a Nr. 7. prin Domnulu loanu Mari- ne seu dela Dnii: loanu Marinescu invet, 60 cr., Dionisiu Solomonu 50 cr., loanu Racota 20 cr., unu domnu invet. din Porum bacu-infer., 20 cr. Sum’a fl. 1.50 List’a Nr. 8. Domnulu Eutimiu Boieru, parochu in Riusioru 1 fl. Sum’a .........................fl. 1-— List’a Nr. 9. prin Domnu Macsimilianu Recenu, parochu dela Dnii: Macsimilianu Recenu, parochu 6 fl., Georgiu Poparadu, not. cerc. 1 fl., Sofroniu Pruna, invet. dirig. 1 fl., loanu Petrisioru, invet. 1 fl., Georgiu Zeganu, v.-not. 1 fl., Navinu Milosianu, primariu 50 cr., Georgiu Boieriu 50 cr., losifu Recenu 30 cr., George losifu Boieriu 30 cr., Zachiu Zeganu 20 cr., Dumitru Petrisioru 40 cr., Lăture . fl. 143.20 22 170 Transporta . fl. 143.20 Ilie Pop’a 10 cr., George Lungociu 10 cr., loanu Boieriu 50 cr., biseric’a greco-cath. 10 fl , comun’a din Vaida-Rece 5 fl. Sum’a.........................fl. 27.90 List’a Nr. 10. Domnulu loanu Popu, inv. dirig. din Sinc’a-vechia 3 fl. Sum’a......................fl, 3.— List’a Nr. 11. prin Domnulu E m i I u Popu, not. cercualu dela Dnii: Emilu Popu, not. cerc. 6 fl., lacobu Sasu, propr. 2 ti., Agatonu Popu,. colectoru 2 fl., Eustachiu Crisianu, invet. 2 fl., Alexandru Crisianu, invet. 1 fl., biseric’a gr.-cath. 5 fl 7 Nicolae Ratiu, tutoru orf. 5 fl., Zevedeiu Moldovanu, primariu 2 fl., Anastasie Moldovanu, invet. si cantoru 2 fl., Nicolae Raicu, parochu 5 ti., comun’a din Sinc’a-vechie 10 fl., Petru Itu prim. 2 fl., George Fenechi v.-prim. 1 fl., comun’a din Sinc’a-ndua 5 fl. Sum’a . . . fl. 50.— List’aNr. 12. prin Domnulu loanu Flucusiu, propr. dela Dnii: loanu Flucusiu, propr. 2 fl„ Davidu Chiujdea, invet. 2 fl., Georgiu Chiujdea propr., 1 fl., loanu Farcasiu, propr. din Sinc’a-noua 1 fl. Sum’a fl. 6.— List’a Nr. 13. prin Domnulu loanu Cri- sianu, par. dela Dnii si Dne: loanu Crisianu, par. 1 fl., Georgiu Pasarariu, invet. 50 cr., Sam. Crisianu, propr. 50 cr., loanu Crisianu propr. 50 cr., losefin’a Clor’a 60 cr., Helene Trifonoff 40 cr., Georgiu Popu, din Vadu 50 cr. Sum’a..........................fl. 4.— List’a Nr. 14. prin Domnulu Clemente Raicu, v.-protop. onor, dela Dnii: Clemente Raicu, v.-protop. onor. 5 fl., loanu Buzea, ases. opid. 50 cr., loanu Mi- chailu, par. gr. or. 40 cr., Nicolae D. Mircea 1 fl., loanu Brotea 1 fl., loanu Curta 40 cr., Naftanaila Puica 40 cr., loanu Borancu din Cohalmu 40 cr., loanu Rosc’a invet. in Ungr’a 50 cr. Sum’a . . fl. 9.60 List’a Nr. 15. prin Domnulu lacobu Zorc’a, not. com. dela Dnii: lacobu Zorc’a, not. 2 fl , lacobu Zorc’a, capelanu 1 ti., Tom’a Potcova, primariu 50 cr., loanu Podariu 50 cr., Tom’a Dragosiu 20 cr., Vasilie Beleu 50 cr., loanu M. Balcasiu 20 cr., Zacheiu Zorc’a 20 cr., Simionu Balcasiu 20 cr., Andreiu Mar ținu 20 cr., lacobu Z. Micu 20 cr., Simionu Schiau 10 cr., lacobu B. Steniloe 20 cr., loanu Potcove 30 cr., Michaila Steblea 30 cr., Chi- perenu Potcove 20 cr., Medrea Vasilie din Vladeni 20 cr., dna Elefteria Stoi’a din Vladeni 20 cr., co- mun’a politica din Vladeni 3 fl., biseric’a gr. or. din Vladeni 2 fl. Sum’a..............................fl. 12.20 List’a Nr. 16. Domnulu Danielu Martinu in Breza I fl. Sum’a..........................................fl. 1.— List’aNr. 17. prin Domnulu loanu Micu, par. dela Dnii: loanu Micu, parochu 1 fl., Dionisiu Popa, prepar. 50 cr., Nicolae Pestesiu, invet. din Sevestreni 50 cr. Sum’a.......................................fl. 2.— List’a Nr. 18. prin Domnulu losifu Vi si oii, parochu dela Dnii: losifu Visioli, parochu 2 fl., Isai’a Cristianu, invet. 1 fl., loanu Cristianu, invet. 50 cr., Toderu Visioli 50 cr., Nicolae Visioli 1 fl., Barto- lomeiu Visioli 50 cr., Davidu Frites din Netotu 40 cr. Sum’a.......................................fl. 5.90 List’a Nr. 19. prin Domnulu Matei u Fio re a, paroch dela Dnii: Mateiu Florea, parochu 1 fl., G. Gavrila not. cerc. 1 fl., Samoila Botiocu 20 cr., George Ivanu 20 cr., Danielu Petrascu 20 cr., Lăture . fl. 264.80 Transportu . fl. 264.80 Sierbanu Gavrila 20 cr., Mihaiu Ivanu 10 cr., Radu Ivanu 10 cr., Zacheiu Marinu 10 cr., loanu G. Ivanu din Iași 10 cr. Sum’a........................fl. 3.20 List’a Nr. 20. prin Dnii: loanu Dobrinu si Nicolau Ghircoiasiu, dela Dnii: loanu Do- brinu, parochu 6 fl., Nicolau Ghircoiasiu, primariu 1 fl., Moritz Licht, arondatoru 50 cr., loanu Gbirco- iasiu, invetiatoriu din Bucium 1 fl., comun’a Bucium 10 fl. Sum’a.................................fl. 18.50 List’aNr. 21. prin Domnulu Aurelu Negru- tiu, not. cerc, dela poporulu din Noulu-romanu, 11 fl. Sum’a.................................fl. 11.— List’a Nr. 22. prin Domnulu George Sglim- bea, par. dela Dnii: George Sglimbea, par. 1 fl., Anani’a Rosiala, propr. 50 cr., Andreiu Nicinu propr., 10 cr., lacobu Cupcicu, proprietariu din Cuciulata 25 cr. Sum’a.......................................fl. 1.85 List’a Nr. 23. prin Domnulu loanu S t o - ianu, prim., dela Dnii: loanu Stoianu prim., 1 ti., Marinu Tatoiu 50 cr., Nicolae Vasiloiu 50 cr., Nicolae Chesnu 50 cr., Georgiu Grof 50 cr., Nic. loanu Oltenu 30 cr., Nicolae Spum 20 cr., losifu loanu Puscariu 50 cr., loanu Clinciu 1 fl., Bariu Reit 1 fl., loanu Balca 1 fl., Nicolae Reit 30 cr., losifu popi Puscariu din Bran-Pdrta 20 cr., comun’a Bran-Pdrta 2 fl., biseric’a gr. or. din Bran-Pdrta 50 cr. Sum’a.......................................fl. 10.— List’a Nr. 24. prin Domnulu lacobu Mora- ri u, not.-cerc. dela Dnii: Iac. Morariu, not.-cerc. 2 fl., Tomasiu Popu, v.-not. 1 fl., Georgiu Boieriu, prim. 1 fl., Tomasiu Cocisiu, propr. 1 fl., Georgiu Pase- rariu, invet. din Vadu 1 fl., comun’a Vadu 5 fl., fondulu bisericei gr. cath. 5 fl., fondulu scolei gr. cath. din ^adu, 5 fl. Sum’a..............................fl. 21.— List’a Nr. 25. Domn. Danila de Gremoiu, v.-com. in Fagarasiu 5 fl. Sum’a...........................fl. 5.— List’a Nr. 26. prin Domnulu V a s i 1 i u C e r n e a, . subjude dela Dnii: Vasiliu Cernea, subjude 5 fl., Ha- ritonu Prescurea 5 fl., Haritonu Prescurea din Cincu- mare 1 fl. Sum’a...................................fl. 11.— List’a Nr. 27. prin Domnulu los. Catiaveiu, parochu dela Dnii: losifu Catiaveiu, par. 3 fl. 75 cr., George Pop’a, absolventa in filos. București 5 fl., Niculau Muntenu, par. gr. cath. 1 fl., George Ganea 6 fl., Niculae Szinu 1 fl., Neculae Gravu din Lisa 20 cr., loanu Popu, par. gr. or. 5 fl., Dum. Florea, econ. din Sâmbata-super., 5 fl. Sum’a . . . . fl. 26.95 Lista Nr. 28. prin Domnulu Simionu lan- c u 1 e s c u, not. cerc, dela Dnii: Simionu lanculescu, not. cerc, in Poian’a-marului 1 ti., Niculau Avramu, ped. an. III 1 fl., Titusu Puscariu 50 cr., Alecse Guranu 20 cr., George Sulica 20 cr., loanu T. Sulica 50 cr., Stanu Opri 40 cr., loanu Popoviciu 20 cr., George N. Muntenu 50 cr., lacobu Rec 50 cr., loanu Tulbure 1 fl., Avramu Todoraiche 50 cr., George N. Dumitru 30 cr., Nicolau Avramu din Holbacu 40 cr. Sum’a.......................................fl. 7.20 List’a Nr. 29. prin Domnulu Simionu lan- culescu, not. cerc, dela Dnii: Simionu lanculescu, not. cerc. 1 fl-, Moise Micu 2 fl., Comanu Enescu, Aronu Gogonea 1 fl., George R. Banu 50 cr., Moise Scurtu 10 cr., Moise Banu 10 cr, loanu G. Raza- roiu 10 cr., loanu 0. Guimanu 20 cr., Bucuru B. Lăture . fl. 380.50 171 Transportu . fl. 380.50 Banu 10 cr., Neculae D. Plesi’a 10 cr., Neculae St. Guimanu 10 cr., loanu Meleca 10 cr., Pantilimonu Tiacoiu 10 cr., loanu I. Manecutia 50 cr., Martinu Becker din Poian’a-marului 20 cr. Sum’a . . . fl. 7.20 List’a Nr. 30. si 44 prin Dom. loanu Ratiu, not. cerc, dela Dnii: loanu Ratiu, not. cerc. 5 fi., Moise Nedelu, invet. 30 cr., Anton Prhal, provis. 30 cr., loanu Vodă, vice-notariu 50 cr., Danielu Ratiu, tipografu 3 fi., loanu Centu, preotu 1 fi., Nicolae Runcenu, econ. 30 cr., Nicolae Runcenu, primariu 20 cr., Nicolae Runcenu, parochu 20 cr., Moise Coponu, primariu 20 cr., Vladu Enescu 20 cr., loanu Surdu 20 cr., loanu Garbacea 20 cr., loanu N. Garbacea 20 cr., loanu G. Enescu 20 cr., lulius de Szocs 20 cr., Nicolae Fruntesiu 30 cr., loanu Buzea 10 cr., Neculae Căciulă 10 cr., Stanciu Dudu 10 cr., loanu Stroia 10 cr., Petru Arisianu 10 cr., loanu Muscaiu 10 cr., George Cojocariu 10 cr., George Pautea 20 cr., loanu Voiculescu din Branu 40 cr., comun’a Moeciu-infer., 5 fl., comun’a Moeciu- superioru 1 fl. 50 cr., comun’a Magur’a 1 fl. 50 cr., comun’a Pescera 2 fl., comun’a Sirni’a 2 fl. 50 cr., comun’a Fundata 1 fl. 50 cr. Sum’a.................fl. 27.70 List’a Nr. 31. prin Dnii: Georghiu S. Ta- masiu, parochu; loanu Vladu, notariu cerc, si Nicolau Popu, propr. dela Dnii si Dne: Georgiu S. Tamasiu, parochu 1 fl., loanu Vladu, not. cerc. 2 fl., Nicolau Popu, propr. 2 fl., loanu Berariu, v.-not. 1 fl., Stefanu lozonu, invetiatoriu dirig. 1 fi., loanu Pandria, parochu 1 fl., Nicolae Groze, arend. erar. 2 fl., Nicolau Vodă, invetiatoriu 1 fl., Theophil Flo- rianu, cadetu 5 fl., Haralambie Unguru 50 cr., Nicolae Botezanu 20 cr., Georgiu Pantea Pop’a 50 cr., losifu Pop’a senioru 1 fl. George Gaboru 30 cr., George Grozea 20 cr., Davidu Bobinc’a 50 cr., loanu M. Radu 20 cr., George Radu 50 cr., loanu Boita 50 cr., I. losifu Pop’a 20 cr., G. Petru Pop’a 20 cr., George Alecsiu I. Pop’a 20 cr., Beniamin Clococenu 50 cr., Georgiu N. M. Pop’a 30 cr., Toderu Gaboru 30 cr., Spiridonu Bobinca 50 cr., Samoila Radu 10 cr., Niculae M. Muscanu 20 cr., losifu I. Vodă 50 cr., Georgiu I. Aldica 20 cr., losifu G. Muscanu 50 cr., Irimie Ternovenu 20 cr., losifu los. Muscanu 20 cr., losifu Mohanu 50 cr., Avisalomu Mucia 50 cr., loanu Gridanu 20 cr., Spiridonu Ternovenu 30 cr., loanu Sam. Stoic’a 30 cr., loanu Ilisie Radu 20 cr., loanu Radu, 50 cr., Michailu Garbis 1 fi., loanu Grozea 50 cr., George Grozea 30 cr., Antonu Manzatu 50 cr., Nicolae Vas. Popu 1 fi., Nicolae Vladu 14 cr., Moise M. Pop’a 20 cr., George G. Scurtu 50 cr., George G. Nicora 20 cr., George Gridanu 20 cr., Davidu Gridanu 50 cr., Zacharia Bobinc’a 20 cr., Augustu Aldica 50 cr., Spiridonu Rozorea 50 cr., George G. Craciunu 20 cr., loanu G. I. Scurtu 35 cr., Bucuru N. II. Bobinc’a 1 fl., Ilisie Rusu 10 cr., Avramu V. Pop’a 20 cr., Franziska Banciu 1 fl., Ev’a loanu Gaboru 1 fi., Maria Gridanu 50 cr., Paraschiv’a G. S. D. Radu 20 cr., Ana I. los. Pop’a 1 fl., Maria Bobinca 20 cr., ved. Ana loanu Vodă 20 cr., Rafir’a V. Filemonu 1 fl., Ecaterina N. Gridan 20 cr., Ana G. S. Craciunu din Tohanulu-vcchiu 30 cr., biseric’a gr. cath. din Tohanulu-vechiu 10 fl., scol’a grani- tiaresca din Tohanulu-vechiu 2 fl., loanu Sona, m. propr. in Zernesti 1 fl. Sum’a . . . . . . . fl. 53.69 List’a Nr. 32. prin Domnulu Vasilie Mu- siatu, par. dela Dnii: Vasilie Musiatu, par. 50 cr., Lăture . fl. 469.09 Translature . fl. 469.09 Niculae Albani, invet. 1 fl. 30 cr., loanu Mandrea 1 fl., Antone Maximu, 20 cr., loanu Gavrila 10 cr., loanu Esiau 10 cr., George G. Stanu 10 cr., Andreiu 10 cr., Toderu Bobesiu 10 cr., Vasilie Talaba 10 cr., Avisalomu Burlea 10 cr., loanu B. Moldea 10 cr., loanu Zaharie 10 cr., Meliton Bertea 10 cr., loanu Sichie 10 cr., George Gaboru 20 cr., Sevastianu Stan 30 cr., Ilie Popa 5 cr., Alexe Pop’a 5 cr., loanu Cojocariu 5 cr., loanu N. Florea 5 cr., Bucuru Gal- bincea din Sămbata-infer., 20 cr., Sum’a . . . fl. 5.— List’a Nr. 33. prin Domnulu Romanu Dîm- boiu, parochu dela Dnii: Romanu Dîmboiu, parochu 1 fl., Valeriu Dîmboiu 1 fl., George Balanu 50 cr., loanu S. Dimboiu 20 cr., Rovinu Balanu 20 cr., loanu Balanu 20 cr., Stefanu Popu 20 cr., loanu Mesarosiu 6 cr., losifu Grancea 20 cr., Zachiu Pop 5 cr., Nicolae Popu 10 cr., Niculae Capulna 5 cr., loanu Lupu 10 cr., George Popu 5 cr., Necolae Popu 6 cr., George Popu 5 cr., George Moldovanu 10 cr., lose Mesarosiu 10 cr., Zevedeiu Mesarosiu 5 cr., loanu Mesarosiu 5 cr., Nicolae Dîmboiu 20 cr., Nicolae Comarome 5 cr., loanu Csergitu 10 cr., loanu Grancea 10 cr., loanu Milea 10 cr., Toderu Mun- tenu 10 cr., Canditu Mesarosiu 10 cr., Davidu Suciu 50 cr., ved. Siarica Lupu din Sebesiu 5 cr., Alte contribuiri din Sebesiu in suma de 58 cr. Sum’a . fl. . 6.20 List’a Nr. 34. prin Domnulu losifu Lite- rat u, parochu dela Dnii: losifu Literatu, par. 1 fl., ; . loanu Literatu 60 cr., loanu Ludu 10 cr., loanu I. Getia 15 cr., loanu I. Stanu 20 cr., Visalomu Su- caciu 10 cr., Nicolae Ghetia 20 cr., Danila Brezu 10 cr., Tom’a Secheli 5 cr., losifu Gram’a 10 cr., Andreiu Gasparu 10 cr., losifu Getia 10 cr., Mateiu Secheli din Luti’a 15 cr. biseric’a gr. or. Luti’a 1 fl. Sum’a ......................................fl- 3.95 List’a Nr. 35. prin Domnulu Moise Nicora, primariu dela Dnii: Moise Nicora, primariu 40 cr., Moise Unchiasiu 20 cr., loanu Nicora Drogodanu 40 cr., loanu Gemenu din Rucaru 10 cr. locuitorii comunei Racaru 7 fl. Sum’a........................fl. 8.10 List’a Nr. 36. prin Domnulu loanu Siandru, primariu dela Dnii; George Borzia, not. fl., Ca- patanu Stanciu 3 fl., Nicolau Borza 1 fl., Nicolau D. Siandru din Vistea-infer., 2 fl. comun’a Vistea- inferiora 10 fl. Sum’a............................fl. 18.— List’a Nr. 37. prin Domnulu Ilisie Cocanu, Particulari si comun’a Feldidr’a 6 fl. Sum’a . . fl. 6.— List’a Nr. 38. prin Domnulu GeorgePrâ- ie a, preotu dela Dnii: loanu Pulecsa 1 fl., Moise Vale 20 cr., George Tom’a din Breza 1 fl. Sum’a fl. 2.20 List’a Nr. 39. prin Domnulu loanu Ludu, v.- notariu dela Dnii: loanu Ludu, vice-not. 50 cr., Avramu Sig’a 10 cr., Constantinu Sig’a 30 cr., G. Barsanu 10 cr., Mateiu Cazanu 20 cr., Nicolau Jig’a 10 cr., loanu Trombitasiu din Beclenu 20 cr., So- cietatea timariloru romani din Beclenu 2 fl. Sum’a fl. 3.50 List’a Nr. 40. prin Domnulu FilimonuCaba, parochu dela Dnii: Filimonu Caba, parochu 1 fl., losifu Bulea, not. cerc. 2 fl., Danila Pandria 1 fl-, Samoila Crisianu din Ohaba 50 cr. Sum’a . . , fl- 4.50 List’a Nr. 41. prin Domnulu Valeriu Ne- grea, par.gr. cath. dela Dnii: Valeriu Negrea, par. gr. cath. 1 fl., Moise Negrea, par. gr. cath. din Po- siorta 1 fl.......................................fl. 2.— Lăture . fl. 528.54 22* 172 Transportu . fl. 528.54 List’a Nr. 42. prin Domnulu Nicolau Ludu, invetiatoriu dela Dnii si Dnele: Nicolau Ludu, inve- tiatoriu 1 fl., Mateiu Gram’a, primariu 10 cr., Con- stantinu Jig’a 50 cr., Nicolae Nodea 10 cr., loanu Moldovanu 10 cr., Avramu Cosm’a 10 cr., Michai Tiutiurea 10 cr., Mateiu Tiutiurea 20 cr., loanu Gram’j 20 cr., lovu Moldovanu 10 cr., Vasile Co- pacea 10 cr., Petru Cosm’a 10 cr., Avramu Tiutiurea 1 fl, Nicolae Tiutiurea 10 cr., Avramu Bodîrnea 20 cr., Moise Ludu 10 cr., George Bodîrnea 20 cr., loanu Barsanu 20 cr., Moise Barsanu 30 cr., An- dreiu Jig’a 10 cr., Nicolau Jig’a 15 cr., loanu Cosm’a 30 cr., Davidu Trombitasiu 20 cr., George Gram’a 10 cr., George Jig’a 10 cr., loanu Tom’a Jig’a 20 cr., loanu Moise Jig’a, Moise Tiutiurea, George Bărsanu, Mateiu Botu, Pavelu Gram’a, Nicolau Bărseanu, loanu Liposiu câte 10 cr., George Barsanu 20 cr., loanu Taflanu, George Trombitasiu, Nicolae Conta, loanu A. Bărsenu, Petru Liposiu, câte 10 cr., Tom’a Jig’a, 20 cr., loanu Ludu, Nicolae Taflanu, loanu Danfla Jig’a, Miehailu Liposiu, Samoilu Gânsca, Nicolau Boieriu, Simeonu Jig’a, loanu Taflanu, loanu Danu, Nicolae Boit’a, Mateiu Boit’a, Mateiu Gram’a, Teo- dora Stroe, loanu M. Ludu, Mateiu Danu, la- cobu Bosc’a câte 10 cr., Albert Rosenfeld 1 ti., loanu Taflanu, George F. Taflanu, Mateiu Bărsanu câte 10 cr., Ana N. Copacea 10 cr., Ana N. Ta- flanu 10 cr., Margareta Bărsanu din Beclenu 1 fl., biseric’a gr. or. din Beclenu 5 fl., losifu Drugociu, parochu in Hurezu 20 cr., losifu Literatu, parochu in Lutia 20 cr. Sum’a................................fl. 17.05 List’a Nr. 43. prin Domnulu Aldimir Ba- d i u, notariu dela Dnii si Dnele : Aldimir Badiu, not. 1 fl., loanu Sion’a, loanu Comsi’a, Daradics Elek, Vladu Velsanu, Nicolae Lupu căte 50 cr., C. loano- viciu 1 fl., loanu Comsi’a Baiu 50 cr., Eugeniu Me- tianu 1 fl., loanu Stravoiu 1 fl., Andreiu Senchea, G. lohas căte 40 cr., Teodora Vulcanu, loanu Raietia, Maria St. Garoiu căte 50 cr., lancu N. Garoiu 1 fl., Nicolau Pana, loanu Senchea, primariu câte 50 cr., I. Gogonea 1 fl., Vartol. Bude 40 cr., ved. C. loano- viciu 60 cr., Maria 1. Giurgiu 40 cr., comun’a Zer- nesti 5 fl. Sum’a.................................fl. 18.70 List’a Nr. 45. prin Domnulu lacobu Pope- neciu, dela Dnii: labobu Popeneciu, propretoru 3 fl., George Tisea, parochu 1 fl., losifu Mosioiu, econ. 50 cr., Georgiu Babesiu, parochu 50 cr., Ni- colae Manoiu, par. 50 cr., Leonte Puscariu, parochu 1 fl., loanu Cliuciu 45 cr.. loanu Tom’a 50 cr., Staicu Voinescu 50 cr., Acsente Mosioiu 2 fl., loanu Clinciu 2 fl., Bariu Reit 50 cr., loanu Mosioiu 1 fl., Dionisie Ionica 50 cr., Aronu Mosioiu 1 fl. 50 cr., loanu Toma 50 cr., George Bobocu 20 cr., Dumitru Tatulea 50 cr., losifu Tatulea 50 cr., G. G. Ba- besiu 1 fl., loanu Manoiu 1 fl., George Mânoiu 1 fl. 50 cr., Samoielu Lukus 50 cr., Mironu Mol- dovenescu 1 fl., loanu Coja 20 cr., loanu Pan- drea 20 cr., Nicolae Auganu 50 cr., loanu Eftiu, Petru Letea, Nicolae Tatulea căte 10 cr., Nicolae Staicu, George Herda, Bartolomeiu Bedescu, loanu P. Bâncila căte 20 cr., Nicolae Mânoiu 50 cr., loanu G. Enescu 30 cr., loachimu Ciurea 1 fl., George Vladu Enescu 50 cr., loan Voiculescu 20 cr., George Garbacea Onea 20 cr., Nicolae Tanase 11 cr., loanu Garbacea 10 cr., Zichil Enescu 20 cr., Nicolae Bidu Lăture . fl. 564.29 Transportu . fl. 564.29 din Branu 10 cr. comun’a bisericesca Moeciulu-infer., 69 cr., Poporulu din Predelu 1 fl. Sum’a . . . fl. 29.— List’a Nr. 46. Domnulu lacobu Popeneciu, propr. in Branu 5 fl. Sum’a...............................fl. 5.— List’a Nr. 47. prin Domnulu lonitia Danu, par. vice-protopopu dela Dnii: lonitia Dan, parochu vice-prot. 6 fl. Traianu Metianu, protop., Necolau Penciu, jude cerc., Kopony Martin, fabricant, Dr. lancu Metianu, advocatu din Zernesti câte 5 fl., Elen’a Ștefan hotir din Zernesti 1 fl. Sum’a..............fl. 27.— List’a Nr. 48. prin Domnulu Danielii Sier- banu, not. cerc, dela Dnii: Danielu Sierbanu, not. cercualu 1 fl. 5 cr., loanu Comsi’a, par. 1 fl., Frie- drich Neuman 1 fl., Kraus Herman 2 fl., George Vasu, Kohn Zsigmond, Neuman Mor din Voil’a câte 50 cr. Sum’a.......................................fl. 6.55 List’a Nr. 49. prin Institutulu „Furnic’a“ dela Dnii si Dnele: loach. Bacila in Beclenu 30 cr., George Florea 40 cr., Bucuru Visea 30 cr., George Samfiru din Fagarasiu 20 cr., Longin Taulea in Hărseni 30 cr., Petru Bruda in Galați 20 cr., George Saschisau in Fagarasiu 30 cr., Bartol. Zaharie, par. in Ludisioru 1 fl., Stefanu Liti in Fagarasiu 30 cr., Moise Verdea in Calboru 20 cr., Davidu Motocu in Copacelu 20 cr , George I. Savu in Ludisioru 20 cr., Bucurii Laberu in Sinc’a-Noua 20 cr., loanu Boieru in Bucium 20 cr., loanu Oprisiu in Dridif 30 cr., loanu Pruna in Mândra 20 cr., Stefanu Popu in Sebesiu 1 fl., Pavelu Medrea in Boholtiu 20 cr., Nicolae Vladau in Bucium 30 cr., Nicolae Boit’a in Beclenu 20 cr., loanu Rosc’a in Lis’a 1 fl, lacobu Cretin in Pareu 20 cr., losifu Streza in Dridif 50 cr., Ambrosie Gram’a in Dridif 80 cr., Dumitru Plesi’a in Ludisioru 80 cr., Irimie Bucuru Stanciu in Grid 70 cr., Lazaru Vertea, Moise Gândea in Calbor, loanu Bertea in Sâmbat’a-infer., Tbrbk Jănos in Hâlmeg, loanu Cocanu in Sâmbata-super., lacob Pica in Riu- sioru, loanu Boeriu, losifu Dânetiu in Vadu, câte 20 cr., Petru D. Pop’a in Grid 80 cr., Moise Debu in Siarcaitia 20 cr., loanu Oprisiu, in Dridifu 20 cr., Niculae P. lacobu in Toderiti’a 30 cr., loanu Achim Batia in Siarcaiti’a 30 cr., lacobu Suinoviciu in Vadu 30 cr., Canditu Codâia in Siarcaitia 60 cr., Neculae Tamas Dobrinu in Bucium 30 cr., loachim Calinu in Sion’a, 30 cr., George D. Comsia in Comana-infer., 20 cr., loanu Borzea in Vistea-infer. 20 cr., Luc’a Stoia in Sion’a 50 cr., Zosimu Siulea in Pareu 50 cr., lohan Teutsch in Siarcai’a 30 cr., loanu Gram’a in Luti’a 40 cr., loanu Stoica in Venetia-infer. 40 cr., loanu Radu in Ohaba 40 cr., Milea George in Ileni 30 cr., Vasilie Filipu, Moise Pascu din Sămbata-sup., câte 30 cr., Vasilie Balba in Boholtiu 20 cr., Siandru I. Motoc, Nicolae Motoc din Sâsciori căte 20 cr., George Oprisiu a lui Garfiriu in Dridif 40 cr., Militonu Nanesiu in Sâmbătă de sus 40 cr., Nicolanu Tamas Ba- lau in Hârsieni 20 cr., Achim Stoicanea in Sion’a 60 cr., loanu Dobroiu in Hârsieni 60 cr., lordanu Lelutiu in Besimbac 60 cr., George Cretiu in Parau 40 cr., lacobu Mânciulea in Parau 20 cr., Nechita S. Gireu in Ileni 40 cr., Vasile A. Pop’a in Lisa 40 cr., losifu Oprisiu in Dridif 20 cr., Niculae Bota in Sămbata-sup. 1 fl. 20 cr., loanu D. Visiole in Netotu 40 cr., Zevedeiu Barbatu, Bucuru Solomonu din Siarcaitia câte 30 cr., loanu Mircea in Ohab’a 40 cr., I. M. Sierbanu in Lis’a 80 cr., Nicolae Mi- Lature . fl. 631.84 173 Transportu . fl. 631.84 «lausiu in Colunu 40 cr., Tamasiu Dobrinu in Her- sieni 20 cr., Moise Pârvu in Sâmbătă 70 cr., losifu Siumurdulea in Corbi 50 cr., Nicolae Tataru in Dra- gusiu 30 cr.. Siandru lacobu a lui Vasile 40 cr., George Moise Dragiciu 25 cr., Niculae Safariu alu dascălului 25 cr., loanu Blehutiu al Iui Niculae 25 cr., Dumitru Siandru din Vistea-infer., 50 cr., loanu Za- charie in Fagarasiu 25 cr., Savu Grevu in Lis’a 20 cr., lacobu Niciu in Comâna-super. 25 cr., loanu Chiusdea in Vaid’a-Recea 25 cr., loanu Bomfa in Parau 50 cr., Nicolae Cretiu in Parau 50 cr., George Barsanu in Beclenu 25 cr., loanu Maieru in Fagarasiu 20 cr., Tanase Hancasiu in Sâmbata-super., 30 cr., loanu N. Zara in Mândra 40 cr., Fereut L. Mândrenu in Fa- garasiu 60 cr., loanu Sim’a in Mândra 50 cr., Davidu Dan in Mândra 50 cr., George Taflanu in Beclenu :2 fl. 25 cr., George Bârcia in Galați 35 cr., Ilie Bunea in Noulu-rom. 45 cr., lacobu Radbatia in Sier- caiti’a 1 fl., George Strhnbu in Vad 60 cr., loanu Danu in Noulu-rom. 1 fl., George G. Potecu in Gridu 1 fl., George Vacariu in Ohab’a 25 cr., lose Pop’a in Vadu 50 cr., loanu Bosu in Siarcaiti’a 50 cr., Nicolae Țimboiu in Riusioru 25 cr., loanu S. Siulea in Parau 25 cr., George Pop’a in Vadu 75 cr., Vas. B. Manciulea in Parau 25 cr, Papp Arpâd 40 cr., Elia Barbatu 25 cr., Nicolae Stanbeca din Noulu-romanu 80 cr., loanu los. Filip. in Dejani 30 cr., Petru Gis- flavu in Ileni 40 cr., Danila G. Bucuru in Iași 60 cr., loanu B. Romanu in Sinc’a-noua 25 cr., Achimu Barosu in Sion’a 80 cr., Acsente Bogdanu in Rucar 30 cr., loanu Gorunu in Dridif 50 cr., loanu Ardelenu in Mândr’a 30 cr., Nicolae lacobu Paleriu in Lis’a 1 fl. 65 cr., George Visi’a in Galați 25 cr., Nicolae 6na, George Cretiu din Parau, lordanu Gorun, N. Z. Gorun din Dridif câte 50 cr., Nic. Ganea in Ludi- sioru 35 cr., Mateiu Lungociu in Dridif 75 cr., Moise Cergesu in Sâmbata-infer. 75 cr., Bucuru M. V. Pop’a in Gridu 80 cr., Bucuru S. Gridanu in Galați 50 cr., loanu Draghiciu in Sion’a 50 cr., Spiridonu Știa in Sion’a 35 cr., losifu Sucaciu in Ludisioru 25 cr., Petru Cioranu in Noulu-rom. 50 cr., Nicolae A. Vasu in Arpasiu 1 fl., Zosim Acsente in Parau 50 cr., loanu T. Poja 1 fl., loanu N. Cândia din Purum- baculu-infer. 50 cr., Antonu Cosm’a in Sarat’a 25 cr., George Barbatu in Siarcaiti’a 75 cr., Nicolae Ispasu in Sâmbata-infer. 75 cr., G. S. Borzea in Vistea-infer. 50 cr., losifu Comanu in Veneti’a 25 cr., loanu Ghir- coiasiu in Bucium 30 cr., Moise Pop’a in Colunu, 35 cr., Filimonu Dobrinu in Bucium 30 cr., George Gorunu in Dridif 1 fl. 50 cr., Vasila Pic’a in Mândra 35 cr., Nicolae Plesi’a in Ludisioru 50 cr., loanu Ir. Lelutiu in Besimbacu 25 cr., Bucuru Coltiea in >ion’a 25 cr., loanu Stoi’a in Sion’a 25 cr., George Oncea in Mândr’a 50 cr., Acsente Tutoiu in Galați 20 cr., loanu Gram’a in Sion’a 50 cr., Dumitru Fetu in Sebesiu 30 cr., I. Sierbanu in Copacelu 25 cr , G. D. Canja 75 cr., Mateiu Visu din Parau 50 cr., loanu Rogazea in Dragusiu 1 fl. 25 cr., George R. Boieriu in Gridu 30 cr., Ilie Raibu in Mândr’a 25 cr., Bacuru Urdea in Gridu 75 cr., loanu Bucuru Silea 30 cr., lovu Petrascu 40 cr., loanu Ruja din Sâm- bata-super. 25 cr., Davidu M. Boieriu in Gridu 80 cr., George Grancia in Bucium 50 cr., Spiridonu Gorun in Dridif 50 cr., George Buta in Parau 25 cr., Bu- curu Stoeriu in Sion’a 30 cr., George Cordia in Sâmbata-super. 40 cr., Constantinu Folea in Streza- Cârtisior’a 25 cr., Gavrila Popu in Recia 20 cr., Lăture .11.631.84 Translatare . fl. 631.84 loanu Nora in Parau 25 cr., George Cloca in Hâr- sieni 25 cr., loanu Marginenu in Vadu 25 cr., Nic. Cornea in Voivodeni-mici 20 cr., Clementa Boeriu in Cuciulata 75 cr., George Penciu Nitiu in Venetia- infer. 50 cr., Moise D. Debu 25 cr., I. G. Pop’a 60 cr., loanu Dogariu 50 cr., Bucuru Cucu din Siercaiti’a 20 cr., Nicolae Rachiti’a in Fagarasiu 35 cr., Nicolae Ursu in Siercaiti’a 25 cr., loanu Sierbanu in Ludisioru 50 cr., loanu T. Taflanu in Mândra 50 cr., loanu Marianu in Galați 25 cr., Petru Ispasu in Sâmbata- super. 20 cr. Aron Dogala in Mândr’a 75 cr., Marcu Verona in Galați 25 cr., Andreiu Freciu in Noulu- romanu 40 cr., lacobu S. Dusia in Toderiti’a 50 cr., loanu Mflea in Hârsieni 70 cr., Zevedeiu Moldovanu in Sinc’a vechie 30 cr., Bucuru Urdea in Grid 30 cr., Andreiu Gusieila in Posiorta 50 cr., Nicolae Suciu in Boholț 75 cr., losifu Buta in Siercaiti’a 25 cr., Avisalomu Costea in Corbii 25 cr., Gavrila D. Sier- banu in Voila 30 cr., loanu Bârcea in Galați 50 cr., Vasile Druga 25 cr, George Druga din Ludisioru 60 cr., loanu Mateasiu in Dridif 60 cr., Niculae Obianu in Fagarasiu 50 cr., Vasile Bec’a 75 cr., Acsente Bunea 25 cr., Savu Bec’a din Noulu-romanu 25 cr., Onea Diatcu 20 cr., Nicolae Savic din Colun 50 cr., Nicolae D. Boeriu in Bucium 30 cr., George Cârlanescu in Ticusiulu-rom., 1 fl., George Bosu in Siercaiti’a 25 cr., Naftanaila Oprisiu in Dridif 50 cr., Galaonu Mânu in Noulu-rom. 75 cr., loanu Fasarau 25 cr., George Tanase din Galatiu 35 cr., lacobu Beutia in Hurezu 75 cr., loanu Oprisiu in Dridifu 50 cr., loanu Botogu in Lis’a 1 fl., Lazaru Mihu in Arpasiulu-inf. 50 cr., Moise Raita in Sion’a 35 cr., loanu Sierbanu in Feldior’a 30 cr, Nic. Sacu Visu in Parau 25 cr., Atanase Macelariu in Noulu-rom. 25 cr., Niculae Gridenu in Galatiu 30 cr., Chirionu Cloca in Hârsieni 35 cr., George Savu in Galați 25 cr., Ilie Barbatu in Noulu-rom. 25 cr., Pâuna G. Siulea in Parau 25 cr., George Cicugu in Scorei 25 cr., Dumitru Bârcia in Galați 30 cr., George Telea in Noulu-rom. 50 cr., Petru Casanu in Sion’a 25 cr., Petru M. Grecu in Copacelu 30 cr., loanu I. Cârstea in Lis’a 25 cr., George Costea in Besimbac 25 cr., Spiridonu Gubernatu in Comâna-super. 25 cr., Con- stantinu Grancea in Dridif 50 cr., Mateiu G. Socolu in Berivoii-mari 30 cr., Adamu Biliboca in Sămbata-inf. 25 cr., Pavelu Potecu in Gridu 75 cr., loanu Baicoiu in Sinc’a-noua 40 cr., Bucuru Lupu in Sion’a 40 cr., Grig. Achimu in Sâmbata-infer., 50 cr., G. Ganea in Lis’a 1 fl., Nicolae Dragomir in Vistea 50 cr., G. Gostaie in Arpasiu-infer. 25 cr., Mateiu Purdu in Feldior’a 50 cr., Aromi Raita in Sion’a 20 cr., Alec- sandru Rinea in Hersieni 20 cr., loanu Bobelea in ■ Siarcaiti’a 20 cr., Toderu Petrisioru in Recea 20 cr., loanu Locotosiu in Ludisioru 35 cr., George Gorunu in Dridif 25 cr., George Filipu in Noulu-rom. 60 cr., Adamu Modorcia in Grid 40 cr., Nicolae Sierbanu in Voil’a 50 cr., Georgiu Stueza in Cârtia 1 fl. 20 cr., loanu Frăncu in Coman’a-infer. 25 cr., Ilie Dragosiu 1 fl., Niculae Oprisiu din Dridifu 25 cr., Moise Bi- nigu in Sion’a 20 cr., loanu Streza in Dridifu 50 cr., Dionisie Siofariu in Besimbac 30 cr., lacobu Ursoiu in Sâmbata-super. 25 cr., Samoila Stevu in Ohab’a 50 cr., George Canja 25 cr., Necolae I. Cauja din Parau 30 cr., Nicolae Bruda in Galați 25 cr., loanu Cerhea in Rîusioru 25 cr., Avramu Grapa in Vistea- inf. 25 cr., loanu S. V. M. Siandru in Vistea-infer. 40 cr., George Beclerenu in Fagarasiu 35 cr., Bu- Lature . fl. 631.84 174 Transport . fl. 631.84 curu lonascu 50 cr., Achimu Streza din Sion’a 25 cr., loanu G. Sasu in Hurediu 10 cr., Niculae Horste in Dridifu 25 cr., lacobu Ilie Roibu in Mândr’a 30 cr., Mateiu Lungociu in Dridif 50 cr., George Comsi’a in Galați 25 cr., Antonu Angelache in Cuciulata 50 cr., lenei Gorunu 80 cr., George Dragosiu din Dridif 75 cr., loanu Serbu in Ludisioru 50 cr., George I. Cocan in Mândra 30 cr., loanu Intiu in Perseni 1 fl., Simionu Lascu in Comâna-super. 30 cr., Nicolae Filipu in Galați 65 cr., George Gorunu in Dridif 50 cr., loanu Ureche in Sion’a 50 cr., loanu Gorunu in Voila 25 cr., loanu Ghircoiasiu in Bucium 20 cr., loanu Csergit in Sebesiu 40 cr., Bucuru Bei’a in Siona 35 cr., Nicolae Savu in Ludisioru 40 cr., lacobu Nora, George I. Conja din Parau câte 25 cr., Lache Borzea in Vistea-infer. 60 cr., Moise Nicdra in Rucar 60 cr., Vasilie Spiridonu in Vistea-infer. 25 cr., Georgiu Bosu in Siercaiti’a 25 cr., loanu Lachitu, Constandinu alu Ruji din Fagarasiu câte 15 cr., Ilie Gbiorta in Rîusioriu 30 cr., Ilisie Bic’a in Voivodeni-mari 25 cr., Naf- tica Naftanaila in Breza 20 cr., Mariauu Huju in Fagarasiu 30 cr, George Ciceiu in Arpasiulu- superioru 50 cr., George Strez’a 65 cr., George Oprisiu 45 cr., Michaiu Lungociu 35 cr., loanu Harsti 75 cr., loan Gorunu din Dridif 25 cr., Nic. Gusieila in Posiorta 1 fl., George Dinu Pâslă in Galați 30 cr., loanu Toflea in Fagarasiu 60 cr., Achimu Boieriu in Sion’a 20 cr., loanu Grideanu in Galați 50 cr., George Nanesiu in Ludisioru 50 cr., loanu Damianu in Sâmbătă 25 cr., Nicolae Silea in Porumbaculu-sup. 1 fl., Irimie Rosiala in Parau 30 cr., Bucuru Stoescuin Sion’a 50 cr., Moise Brumbea in Calboru 75 cr., Moise Costeru in Rucar 20 cr., Nicolae Zacharie in Ludisioru 90 cr., Antonu Belena in Berivoi-mici 50 cr., Zinc’a Maier in Fagarasiu 20 cr., Paraschiv’a Bucuresa in Noulu-rom. 20 cr., Maria Sierbanu in Dridif 30 cr., Verona Benti’a in Hurez 20 cr., Maria I. Negu in Besimbac 30 cr., Catarin’a Motoc in Comâna-infer. 40 cr., Maria I. Urdea in Grid 60 cr., Rosali’a Precupu in Voil’a 70 cr., Paraschiva I. Safariu 50 cr., Ros’a Strava din Vistea-infer. 1 fl. 25 cr., Maria G. Pacurariu 30 cr., Mari’a G. Siusiu din Galați 35 cr., Susan’a Nicolae Halmagyi in Scoreiu 75 cr., Rafir’a Manciule in Parau 25 cr., Rafir’a Babesiu nasc. Nazarie in Sâmbătă-infer. 30 cr., Mari’a G. Cosm’a in Beclenu 50 cr., Uean’a Grevu in Lis’a 30 cr., Elen’a N. Serbu in Ludisioru 60 cr., Paraschiv’a Mafu in Vistea- infer. 25 cr., Mari’a Banta in Vistea-sup. 25 cr., Rafir’a Stoianu in Galați 60 cr., Ev’a G. Lelutiu in Besimbac 75 cr., Ana V. Bogdanu in Sâmbata- super., 25 cr., Paraschiva Zara in Mândra 25 cr., Ana Z. Gaboru in Voil’a 75 cr., Ana Gorunu in Dridif 50 cr., Paraschiv’a Vladusielu in Corbii 25 cr., Anisc’a Gorunu, Ana Streza din Dridif câte 50 cr., Florea Tutoiu din Galați 50 cr., Anisc’a Dobrinu in Bucium 50 cr., Mari’a Bosu in Gridu 40 cr., Ana Gorun in Drifu 50 cr., Florea Acsinte in Parau 25 cr., Maria Begu in Sâmbata-sup. 30 cr., Ana Streza in Dridif 70 cr., Maria Sierbanu in Voil’a 50 cr., Ev’a Gorunu, Anisc’a Streza din Dridifu câte 20 cr., Ana B. Florea in Galați 50 cr., Maria I. Negoe in Galați 30 cr., Rafir’a Gorunu Lunganu, Siarica N. Streza din Dridif câte 50 cr., Haretin’a M. lonascu in Sâmbata-inf., 25 cr., Ana Dragiciu in Rucar 30 cr. Sum’a.......................... , ■ fl. 162.— Lăture . fl. 793.84 Transportu . fl. 793.84 List’a Nr. 51. prin Domnulu loanu Popi- ti’a, parochu dela Dnii: loanu Popiti’a, par. 2 fl., George Popu 50 cr., loanu Langa 50 cr., losifu I. Comsi’a 20 cr., George Halmagyi 2 fl., George M. Popu 1 fl., Moritz Hirschfeld 1 fl., Samuelu Davidu 40 cr., Aronu Laucea 10 cr., Nicolae Marianu 10 cr., Nicolae L. Itu 10 cr., Alecsie Negoe din Comâna- inferiora 50 cr. Sum’a.............................fl. 8.60 List’a Nr. 52. prin Dom. George Cerbu, par. dela Dnii: George Cerbu, parochu 1 fl., loanu Stofa econ., George Pridonu econ., losifu Bufa prim., G. D. Canja econ., Serafinu Mânciulea din Parau câte 5 cr. Sum’a...................................fl. 1.25- List’a Nr. 53. prin Domn. Vicentiu Gram’a, parochu dela Dn. Vicentiu Gram’a, parochu 1 fl., colectati dela poporulu din Riusioru 2 fl. Sum’a . fl. 3.— List’a Nr. 54. Domnulu Gerasimu Gram’a in Riusioru 3 ti. Sum’a ...........................fl. 3.— List’a Nr. 55. prin Dnii loanu Cocanu si Lazaru Comsi’a dela Dnii: loanu Cocanu, par. 1 fl., Lazaru Comsi’a 1 fl., Teodosiu Cocanu 1 fl., dela mai multi locuitori 6 fl. 14 cr. Sum’a . . . fl. 9.14 Sum’a cotribuiriloru . fl. 818.83 Interesele dela Furnic’a pentru colectele depuse ad documentu Nr. 50................................ 1.68 Totaiu .fl. 822.56. Fagarasiu, in 9 Septembre 1889. B. Batiu m. p., Nicolae Cosgarea m. p., presiedinte. cassariu. PARTEA OFICIALA. Nr. 311/1889. Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu^ luatu in siedinti’a dela 4 Octombre n. 1889. Presiedinte: George Baritiu. Membrii pre- se n t i: Dr. II. Puscariu vice-presedinte, E. Macellariu, I. V. Russu, I. Popescu, loanu Hani’a, I. G. Popu de Galați, I. Cretiu, G. Candrea cassariu. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 100. Se presentâ extrasulu contului, ce ’lu are Associatiunea la institutulu de creditu si economii „Albin’a“ din care se vede, câ cu 31 Decembre 1888 numitulu institutu avea in favorulu seu unu sald de 12091 fl. In legătură se presentâ raportulu asupra acelui extrasu din partea cassariului Associatiunei, a dlui G. Candrea, carele pe cale presidiala fusese insarcinatu a-lu examina. Din ra- portulu cassariului se vede, câ la debite sum’a de 500 fl. precum si interesele de 5% contate cu 31 Decembre 1888 pr. fl. 320. 21 nu sunt petrecute in cârtile Associatiunei câ intrate; incâtu pentru celelalte positiuni, acelea consuna cu cârtile Associatiunei (Ex. Nr. 25 et 167/1889). — In considerarea, câ ridicarea sumei de 500 fl. v. a. s’a facutu la mandatulu acestui comitetu dto 25 Augustu 1888, Nr. 253 si câ rectificându-se cârtile Associatiunei in acestu sensu, extrasulu contului va consuna intru tote cu aceste cârti,, 175 numițulu extrasu, precum si raportulu cassariului servesce spre sciintia cu aceea, că, cassariulu primesce insarcinarea a in- troduce rectificările de lipsa Despre starea lucrului se in- cunosciintiedia si direcțiunea institutului „Albin’a". Nr. 101. Cassariulu Associatiunei, dlu G. Candrea, res- pundiendu la insarcinarea primita cu datulu 30 Ianuarie a. c. . Nr. 5 de a face propuneri relativu la modalitatea, cum aru ii să se incassedie pe viitoriu mai cu înlesnire taxele de pe la membrii restantieri ai Associatiunei, substerne raportu. In acestu raportu cassariulu arata, că organele Asso- ■ciatiunei, subdespartiemintele prin cassarii loru, ar fi mai chiemate a îndeplini numit'a incassare In scopulu reusirei ar fi să se inmultiesca despartiemintele, er agenturile comunale ar fi să se reactivedie prin tdte despartiemintele. (Ex. Nu- mero 166/1888). — Fiindu cestiunea arondării despartieminteloru si a reactivării agenturiloru comunale pendente, — remâne câ si pe viitoriu, păna la urmarea unei hotarîri meritorice in privinti’a atinseloru cestiuni — taxele de pe la membrii restantieri să se incasseze pe calea directiuniloru despartieminteloru. Cassa- riulu primesce insarcinarea a face de timpuriu evidenta list’a restantieriloru după despartieminte, care lista se va transpune apoi respectiveloru direcțiuni spre realisare si raportare păna la unu terminu preclusivu. Nr. 102. Direcțiunea despartiemăntului XVII. Reghinu alu Associatiunei substerne cu datulu 14 luliu a. c. procesulu verbalu, luatu in adunarea generala a despartiementului, țînuta la 11 luniu a. c. in Idicelu, precum si sum’a de 98 fl. taxe dela membrii vechi si noi. Din protocolulu adunării se vede: a) că presidiulu ’l-a purtatu in absenti’a presiedintelui ordinariu, cassariulu despartiementului Dlu Dr. Absol. Todea; b) că dela membrii vechii au intratu taxe in suma de 80 fl. v. a.; c) că dela 3 membri noi au intratu 18 ti. câ taxe si competintie pentru diplome; d) câ dela membrii ajutători a incursu sum’a de 25 fl. 50 cr. care se reține pentru trebuintiele despartiementului; e) că examinăndu-se raportulu comitetului si aflandu-se tote in ordine, ’i s’a datu acestui-a absolutoriulu; f) că s’au distribuitu doue premii; unulu consistăndu din 1 si o capra cu iedu, destinatu acelui invetiatoriu, care se va distinge in instruarea adultiloru, s’a datu invetiatoriului Vasilie Dum’a; er altulu, consistăndu din 1 scrofa cu purcei, destinatu acelui invetiatoriu, care va dovedi mai multu pro- gresu in ramulu pomaritului, s'a conferitu invetiatoriului G. Maioru ; g) că s’a hotarîtu, câ pe viitoriu se se faca raportu -. specialu despre budgetulu anualu; h) că adunarea generala proxima se va țînea in comun’a Cuiesdi; i) că invetiatoriulu Vasilie Dum’a a cetitu o diserta- tiune despre „Scdla“, er invetiatoriulu loanu Dum’a un’a ■ despre „Stegulu albu“ (Ex Nr. 179/1889). — Se adeveresce primirea sumei de 98 fl. v. a. cu aceea, câ membriloru noi li se voru trimite la timpulu seu di- plomele. Cuprinsulu protocolului adunării generale, ne fiindu con- cluse, care ar reclama aprobare speciala, servesce spre sciintia. Nr. 103. Nicolau Craciunu, invetiat. pop. in Fildesiulu- superioru, cere unu stipendiu sau ajutoriu pe sem’a Aiului seu Onoriu, studenta de clas’a III. gimn. in Cluju (Ex. Nu- merulu 183/1889). — Nefiindu de presentu vacantu nici unulu din stipen- diile Associatiunei, cererea de fatia nu se pdte lua in con- siderare. Nr. 104. Direcțiunea despartiementului II. (Fagarasiu) alu Associatiunei transilvane presenta protocolulu luatu in adunarea generala a despartiementului ținuta la 5 Iulie a. c. in Fagarasiu. Din protocolu se vede: a) câ s’a stabilitu programulu pentru festivitățile, ce voru avea locu cu ocasiunea adunării generale a Associatiunei; b) că s’a exprimatu condolenti’a pentru decedarea mem- brului I. Duvlea; c) câ la cele 2 locuri vacante de membrii ai subcomi- tetului s’au alesu cu aclamatiune domnii loanu Florea si Dr. Andreiu Micu; d) câ hotarirea locului si a timpului pentru adunarea generala proxima se încrede subcomitetului (Ex. Nr. 185/1889). — Cuprinsulu protocolului luatu in adunarea generala a despartiementului II. țînuta in Fagarasiu la 5 Iulie a. c. se ia cu aprobare spre sciintia. Nr. 105. losifu Schiopulu, studentu de clas’a IV gimn. in Reghinulu-sas. si stipendistu alu Associatiunei ’si legiti- media sporiulu lâcutu in studii in decursulu semestrului II alu . auului scolariu 1888/9 (Ex Nr. 187/1889). — Spre sciintia. Stipendiulu votatu, avăndu in vedere purtarea cea buna si sporiulu obținutu in studii, ’i se lașa tinerului I. Schiopulu si pe viitoriu. Nr. 106. Dlu Basiliu Basiota, jude de tribunalu in pens. si advocatu in Abrudu, substerne o copia legalisata a testa- mentului după fericitulu I. Popu Bota din Alb’a-lulia si cere, câ comitetulu se primesca in administrare sum’a de 1000 fl. v. a. fundatiunea lasata de numițulu I. P. Bota. Dlu Basiota arata mai departe, că la pertractarea remasului, care a avutu locu, in Alb’a-Iuli’a la 18 Iulie a. c. nu s’au presentatu unii din eredii după I. P. Bota si câ densulu, câ se nu fia silitu a se mai presenta inca odata, si-a facutu cu acesta ocasiune excep- tiunile sale intr’unu protocolu, pre care ’lu alatura. Din pro- tocolulu acesta se vede intre altele, câ dlu B. Basiota constata, - că sum’a de 1000 ti. destinata câ fundatiune ce are a se da in administratiunea Associatiunei, dinpreuna cu interesele 6®/₀ e depusa la cass’a de păstrare in Alb’a-Iuli’a, er libelulu . e la măn’a Dsale păna ’i se va cere din partea Associatiunei,. , , sau din partea acelor’a, cari se voru insarcina cu adminis'-' tratiunea, căci pentru casulu, căndu Associatiunea transilvana -, nu ar primi fundatiunea, densulu se invoiesce, că veneratului consistoriu metropolitanu din Blasiu se ’i se increda acăsta afacere. (Ex Nr. 195/1889). ’ — Fiindu conditiunile cuprinse in testamentulu remasu - după fericitulu I. P. Bota de natura, incătu comitetulu, in sensulu statuteloru Associatiunei, nu le pote accepta, funda- tiunea de 1000 fl. v. a. lasata de numițulu I. Popu Bota nu se pote primi in administratiunea Associatiunei, despre ceea-ce Dlu B. Basiota, câ executorulu testamentului aratatu, se fia ? incunosciintiatu. ’ Nr. 107. Direcțiunea despartiementului XII (Deju) alu Associatiunei substerne protocolulu luatu in siedinti’a subco- mitetului dela 21 Iulie a. c. Din protocolulu substernutu se vede: că subcomitetulu avăndu in vedere hârti’a acestui comitetu dto 3 Iulie a. c. Nr. 142, in care direcțiunea a fostu invitata a arată, cum - crede dănsa câ se voru putea acoperi erogatiunile proiectate in budgetu, dupa-ce acelea nu stau in proportiune cu venitele proiectate, arata câ budgetulu s’a stabilitu astfelu, după cum s’a substernutu in vederea unui venitu dela unu baiu din Iclanda, care venitu inse nu s’a realisatu; se vede mai de parte din protocolulu citatu, că subcomitetulu a hotarîtu a • reduce sum’a proiectata pentru erogatiuni astfelu, câ se se stabilesca proportiunea cuvenita intre intrate si esite; se arata in fine, că adunarea generala proxima se va ținea la 18 Au- gustu a. c. in Deju (Ex Nr. 197/1889). — Cuprinsulu protocolului subcomitetului dto 21 luliu a. c. servesce spre sciintia. 176 Nr. 108. Michaiu Candrea studenta de clas’a a V-a gimnasiala si stipendistu alu Associatiunei isi legitimedia spo- riulu facutu in studii in decursulu semestrului II alu anului scol. 1888/9. (Ex Nr. 203/1889). — Spre sciintia. Stipendiulu votatu se lașa si pe viitoriu ’ in folosire tinerului M. Candrea; dupace a doveditu purtare buna si sporiți corespundietoriu in studii. Nr. 109. Direcțiunea despartiementului III (Sibiiu) alu Associatiunei transilvane, respundiendu la insarcinarea primita de aici cu ilatulu 4 Ianuarie a. c. Nr. 5 de a incassa taxele restante dela mai multi membri din despartiementu, substerne sum’a de 33 fl., incassata dela mai multi membrii vechi, si arata că va continua cu incasarea, si că dlu loachimu Mun- tenu, preotu in Gurariului, că fiindu in restantia cu taxa, a declaratu, că nu voiesce se mai fia membru. (Ex Nu- mero 204/1889). — Se adeveresce primirea sumei de 33 fl. v. a. cu aceea, că dlu I. Muntenu, pe bas’a declaratiunei făcute, va fi stersu din șirulu membriloru Associatiunei. Nr. 110. Direcțiunea despartiementului III. (Sibiiu) alu Associatiunei substerne protocolulu din siedinti’a subcomite- tului dela 7/19 Iunie a. c. Din acestu protocolu se vede: a) că din caus’a timpului nefavorabilu adunarea gene- rala a despartiemintului nu s’a potutu țînea la timpulu pro- iectata (finea Octomvrie 1888), ci a trebuitu se se amăne; b) că fatia de membrulu decedatu, Radu Balasiu, ca- rele a fostu si cassariulu despartiementului, subcomitetulu ’si- a exprimatu condolenti’a; e) că agendele cassariului s’au incredintiatu păna la alte dispositiuni secretariului, dlui Mateiu Voilenu; d) că s’a aflatu in lasamentulu după fostulu cassariu unu libelu dela institutulu „Albin’a“ despre o depunere de 41 fl. 30 cr.z v. pe numele despartiementului, si unu protocolu, care tote s’au transpusu secretariului-cassariu; e) că s’au luatu dispositiuni, câ preoții din Sacadate, dnii Const. Prie si D. Cutenu, cari s’au inscrisu câ membri pe viatia, insa pana acumu au solvitu numai sum’a de căte 5 fl. v. a. se fia solicitati a plati si restulu; f) că adunarea generala a despartiementului se va țînea in Vale la 18/30 Iunie a. c.; g) că pașii intreprinsi in scopulu cultivării vermiloru de matase se voru continuă, pentru aceea se va susținea si pe viitoriu in budgetu sum’a prevediuta pentru începerea acestei lucrări, la care se voru adauge si ajutorele, ce voru incurge dela adunarea generala (Ex. Nr. 205/1889). — Cuprinsulu protocolului subcomitetului din despar- tiementulu III (Sibiiu) luatu in siedinti’a dela 7/19 Iunie a. c. servesce spre sciintia. Nr. 111. loanu Odoru, studentu de clasa a VI gimn. in Brasiovu cere unu stipendiu din fondurile Associatiunei. (Ex Nr. 211/1889). — Nefiindu in vacantia nici unulu din stipendiile Asso- ciatiunei, cererea studentului I. Odoru nu pote fi considerata. Nr. 112. Danila Stanu, studentu de clasa VIII gimn. in Sibiiu si stipendiatu alu Associatiunei, ’si legitimedia spo- riulu facutu in studii si purtarea in decursulu trimestrului III alu anului scol. 1888/9. (Ex. Nr. 212/1889). — Spre sciintia. Stipendiulu votatu ’i se lașa tinerului D. Stanu in folosire si pe viitoriu, dupa-ce a doveditu pur- tare buna si sporiu corespundietoriu in studii. Nr. 113. Direcțiunea despartiementului V. (Hatiegu) alu Associatiunei transilvane substerne pe lănga sum’a de 78 fl. 27 cr. taxe dela membri vechi si noi, protocolulu adunării ■generale țînute in Hatiegu la 24 luniu a. c., precum si pro- tocolele subcomitetului din siedintiele dela 24 luniu si 22 Iulie a. c. Din protocolulu adunării generale se vede: a) că adunarea a fostu conchiemata, la insarcinarea in- teligentiei din Hatiegu de cătra dlu protopresbiteru loanu Ratiu cu scopu de a se constitui despartiementulu; b) că presidiulu l’a purtatu dlu advocatu Michailu Bontescu; c) că s’au inscrisu mai multi membrii, unii platindu tax’a prescrisa, altii remănendu se o platesca mai tărdiu si adeca păna la 1 Augustu a. c.; d) că reconstituindu-se despartiementulu s’a reconstituitu si subcomitetulu precum urmedia: Directoru: loanu Ratiu; Membri in comitetu: loanu lanza, Michailu Bontescu, Alexandru Serafinu, Stefanu Sle- lariu, protopopu; Avelu P. Bociatu si N. Trimbitioniu; e) că nou alesului subcomitetu ’i s’a administrata din partea dlui B. Popoviciu sum’a de 37 fl. 27 cr. taxe dela membrii ajutători, intrate inca pe timpulu, căndu funcționa acestu despartiementu; f) că alegerea locului si fixarea timpului pentru proxim’a adunare generala se încrede subcomitetului. Din protocolulu subcomitetului dela 24 luniu a. c. se vede, că subcomitetulu alesu s’a constituitu, alegendu-se de cassariu dlu A. Serafinu, de controloru dlu M. Bontescu, er’ de actuariu dlu N. Trimbitioniu. Din protocolulu dela 22 Iulie a. c. se vede, că subco- mitetulu a hotarîtu se cera dela acestu comitetu, incuviin- tiarea, de a putea reținea sum’a intrata dela membrii ajută- tori pentru trebuintiele despartiementului, si se se faca dis- positiunile necesarie relativu la infiintiarea agenturiloru co- munale, precum si relativu la înaintarea preste totu a scopu- riloru Associatiunei (Ex Nr. 218/1889). — Reactivarea despartiementului V. (Hatiegu) servesce spre plăcută sciintia, adeverindu-se primirea sumei de fl. 78 27 cr. v. a. Alegerea, precum si constituirea subcomitetului se ia cu aprobare spre sciintia. Membriloru noi, cari au solvitu tax’a prescrisa si au obținutu aprobarea adunarei generale a Associatiunei, li se voru trimite diplomele la timpulu seu. In ceea ce privesce sum’a de bani intrata dela membri aju- tători, subcomitetulu va putea primi de aici autorisatiunea a o folosi spre scopurile despartiemintului numai pe bas’a bud- getului, care se va stabili in proxim’a adunare generala a des- partiementului si va fi aprobatu din partea acestui comitetu. Nr. 114. Cassariulu despartiementului VII. (Abrudu) alu Associatiunei, dlu Michaiu Andreica, substerne sum’a de 125 fl. taxe dela membri vechi si noi ai Associatiunei. (Ex Nu- mero 219/1889). — Spre sciintia cu aceea, că primirea sumei aretate de 125 fl. s’a cuitatu pe cale presidiala. Nr. 115. Cassariulu despartiementului XVIII. (Turd’a) alu Asssociatiunei transilvane, Dlu A. Popu, Romontianu, sub- sterne sum’a de 102 fi. taxe dela membri vechi si noi ai As- sociatiunei. — Spre sciintia cu aceea, că primirea sumei aratate de 102 fl. s’a cuitatu pe cale presidiala. Nr. 116. Direcțiunea despartiementului III. (Sibiiu) alu Associatiunei transilvane, substerne sum’a de 15 fl. taxe dela membrii vechi ai Associatiunei (Ex Nr. 224/1889). — Se adeveresce primirea sumei de 15 fl. v. a. Nr. 117. Direcțiunea despartiementului III. (Sibiiu) alu Associatiunei substerne protocolulu adunării generale a des- partiementului țînute in comun’a Vale la 30 luniu a. c. dim- preună cu aclusele aparținetore si sum’a de 29 fl. taxe dela membrii noi si vechi ai Associatiunei. Din protocolulu adunării generale se vede: a) că s’a datu espresiune condolentiei fatia cu membrii decedati: lacobu Bolog’a, Paulu de Dunc’a si Radu Balasiu; 177 b) câ dela membrii vechi si noi a intratu ca taxe sum’a de 29 fl. v. a., er dela membrii ajutători sum’a de 55 fl. c) câ sum’a intrata dela membri ajutători se reține pentru trebuintiele despartiementului in sensulu budgetului; d) câ fiindu la ordine alegerea subcomitetului pentru unu nou periodu de 3 ani, acela s’a reconstruitu după cum urmedia: Directoru s’a alesu dlu Nicanoru Fratesiu, protosincelu si asesoru consistorialu, dupace fostulu directoru, dlu archi- mandritu si vicariu archiepiscopescu, Dr. Ilarionu Puscariu, s’a rugatu a nu se mai reflecta la densulu, de 6re-ce noulu oficiu, la care ’l-a chiematu increderea capului bisericei, nu-i permite se porte si pe viitoriu acestu oficiu, si după ce dlu Partenie Cosm’a la care reflectară si pe care ’lu alesera la inceputu membri presenti, s’a rugatu se fia dispensatu dela acestu oficiu. Membrii in subcomitetu s’au alesu domnii: Ieronimu Ba- ritiu, Partenie Cosm’a, Dr. I. Mog’a, Dr. N. Olariu, Leontinu Simonescu, Stefanu Stroi’a, Cornelia Tobiasu si Mateiu Voilenu ; e) că pentru incuragiarea culturei legumaritului s’a pusu la dispositiunea subcomitetului sum’a de fl. 40, din care se se impartia remuneratiuni aceloru invetiatori, cărora le va succede a înduplecă pe tierancde nostre din despartiementu si in specialu din giurulu Selistei la cultivarea gradinei; f) câ pentru anulu 1889 s’a votatu urmatoriulu budgetu: 1. restulu cassei din anulu trecutu de fl. 31 pentru cultur’a vermiloru de matase; 2. fl. 15 pentru trebuintiele secretariului. 3. fl. 40 pentru imbarbatarea la cultivarea legumaritului. g) că statorirea locului si a timpului pentru adunarea generala proxima se increde subcomitetului; h) câ clericulu G. Enescu a cetitu o lucrare a sa inti- tulata „Reminiscintie din viatia“. (Ex Nr. 225/1889). — Se adeveresce primirea sumei de fl. 29 v. a. cu aceea, că membrii noi ’si voru primi urmăndu aprobarea loru din partea adunării generale a Assoeiatiunei, la timpulu seu di- plomele. Cuprinsulu protocolului adunării generale a despar- tiementului se ia cu aprobare spre sciintia, in specialu se aproba reconstruirea subcomitetului cu aceea că, fostului di- rectoru, dlui Dr. Ilarionu Puscariu, archim. si vicariu arhie- piscopescu, ’i se esprimâ multiamit’a si recunoscinti’a acestui comitetu pentru zelulu ce ’la desvoltatu in interesulu Associa- tiunei in timpulu cătu a purtatu acelu oficiu. Noulu directoru, dlu Nicanoru Fratesiu, protosincelu si asesoru consistorialu, se incunosciintiedia despre alegerea in- templata cu aceea, că in privinti’a luării in primire a acteloru aparținetore acestui oficiu, se se pună in cointielegere cu fostulu directoru, dlu Dr. Ilarionu Puscariu. Nr. 118. Judecatori’a cercuala reg. din Cluju, cu pro- vocare la hărti’a sa dto 27 luniu 1888, Nr. 6204—6208, prin care s'a secuestratu cauțiunea de fl. 3000 si carnetele aceleia, depusa de architectulu 0. W. Maetz pentru ridicarea edificiului de scola alu Assoeiatiunei, recerca acestu comitetu se extradee numit’a cauțiune, precum si carnetele ei la măn’a advocatului imputernicitu Stefanu Somodi, pe lănga cuitantia in regula timbrata. (Ex Nr. 227/1889). — Recercarea judecătoriei cercuale reg. din Cluju se comunica cassei Assoeiatiunei spre conformare. Nr. 119. Preotulu Michailu Unguru din Greaca (cott. Silvaniei) se roga pentru unu stipendiu pe sem’a Aiului seu Octavianu, studentu de class’a III gimn. (Ex Nr. 229/1889). — Nefiindu in vacantia nici unulu din stipendiile Asso- ciatiunei, cererea preotului M. Unguru din Creaca nu se pote consideră. Nr. 120. Victoru Brostenu din Resiti’a se roga pentru unu stipendiu spre a putea cerceta institutulu technicu din Mittweida Saxonia. (Ex Nr. 236/1889). — Nedispunendu Associatiunea de mijldce spre scopuri, precum e celu aratatu de petentele, cererea nu se pote considera. Nr. 121. Direcțiunea despartiementului VII. (Abrudu) alu Assoeiatiunei transilvane, snbsterne protocolulu adunării generale a despartiementului țînute in Bucium-Siasa la 16/28 Iulie a. c. pe lănga observarea, că banii intrati cu ocasiunea acelei adunari din taxe dela membrii vechi si noi, s’ar fi ad- ministrata aici prin cassariulu despartiementului, Dlu M. Andreic’a. Din protocolu se vede: a) câ adunarea ’s-a esprimatu condolenti’a pentru membrii decedati: loan Gali, Gerasimu Teofilu si Marianu Todoru; b) câ s’au cetitu urmatorele disertatiuni: 1. Despre bibliotecile poporale că institutiuni de cultura de Dr. Petru Spanu. 2. „Despre associari“ de I. Popovici. 3. „Ceva din istori’a metaleloru“ de B. Basiota, si 4. „La cestiunea cultivării poporului¹⁴ de V. Gan; c) câ sa incassatu dela membrii vechi si noi sum’a de fl. 98, er’ dela membrii ajutători sum’a de fl. 17, care suma din urma se reține pentru trebuintiele despartiementului; d) se votedia unu stipendiu de fl. 10 ce se va decerne in adunarea generala proxima acelui invetiatoriu din despar- tiementu, care se va distinge in ramulu pomaritului; e) câ subcomitetulu a primitu insarcinarea a studia o propunere făcută de unu membru presentu, relativu la in- fiintiarea de biblioteci poporale; f) că adunarea generala proxima se va ținea in Rosi’a- montana. (Ex. Nr. 254/1889). — Se constata, că s’au primitu si cuitatu banii admi- nistrati aici prin cassariulu despartiementului dlu M. Andreica, câ intrați din taxe dela membrii vechi si noi in sum’a de fl. 125 v. a. Cuprinsulu protocolului adunării generale a des- partiementului se ia cu aprobare spre sciintia. Nr. 122. Direcțiunea despartiementului XVIII. (Turd’a) substerne protocolulu adunării generale a despartiementului, țînute la 12 Iulie a. c. in comun’a Căpusiulu de câmpie. Din protocolu se vede: a) câ adunarea a decisu, că pe viitoriu adunările gene- rale se fia impreunate cu festivități: concerte, baluri etc. date in favorulu Assoeiatiunei; b) că pe viitoriu se se țîna in evidenția membrii din despartiementu; c) câ adunarea generala proxima se va țînea in comun’a Velcheriu, sau in comuna Ludosiu; timpulu ținerii ’lu va ho- tar! subcomitetulu; d) că s’a cetitu din partea membrului Simeonu Popu o disertatiune intitulata „Cătev’a datine de ale poporului nostru demne de combatutu“; disertatiunea e adusa la protocolu. (Ex Nr. 261/1889). — Cuprinsulu protocolului substernutu servesce spre sciintia. Nr. 123. Direcțiunea despartiementului VI. (Dev’a alu Assoeiatiunei substerne protocolulu luatu in adunarea generala a despartiementului, care s’a țînutu la 6/18 Augustu in Hu- nedor’a cu adusele lui si cu sum’a de fl. 49 taxe dela membri vechi si noi, in fine o acția ă fl. 100 totu in contulu de taxe. 23 178 Din protocolulu substernutu se vede: a) câ cu ocasiunea adunării s’a cetitu o disertatiune intitulata „Ponderositatea căsătoriei pentru individi si stătu® de G. Muntenu, teologu din comun’a Vetielu; b) că s’a incassatu sum’a de fl. 49 din taxe de pe la membrii ordinari vechi si noi, si 1 actia ă fl. 100 de ale bancei „Transilvani’a®, câ taxa de membru ordinaru pe viatia; c) că s’a reconstituitu subcomitetulu alegendu-se de di- rectoru loanu Papiu protopresbiteru, de secretariu Dr. A. Hossu; membri ordinari in comitetu: I. Popu, Romulu de Crainic, A. Pacurariu, Theofilu Fulea, N. Sinc’a; membrii su- plenti in comitetu: F. Hossu Longin; d) câ dlu Fr. Hossu Longinu a oferitu 24£ câ premiu celui mai bravu invetiatoriu din despartiementu; e) câ distribuirea premiului de 2 precum si defigerea locului pentru proxim’a adunare generala a despartiementului se increde subcomitetului. (Ex. Nr. 267/1889). — Se adeveresce primirea sumei de fl. 49 v. a. precum si a actiei de fl. 100 dela banc’a „Transilvani’a®, membri noi ’si voru primi diploma, constatăndu-se, că adunarea generala a Associatiunei, ținuta in anulu acesta in Fagarasiu, ia aprobatu. Reconstituirea subcomitetului, precum si intregu cuprin- sulu protocolului adunării generale a despartiementului se ia cu aprobare spre sciintia. Nr. 124. Preotulu B. Groze din Maieru trimite sum’a de 50 fl. din lasamentulu după fericitulu Gregoriu Hangea, fostu c. r. cancelistu in pensiune din Maieru, cu aceea, câ să se manipuleze in sensulu testamentului resp. a codicilului, comunicatu aici cu datulu 25 Februarie 1886. A se vedea procesuln verbalu alu acestui comitetu dto 18 Maiu 1886 Nr. prot. 40. (Ex Nr. 285/1889). Se constata, câ primirea de 50 fl. v. a. s’a cuitatu pe cale presidiala; sum’a insasi s’a transpusu la cass’a Associa- tiunei, care primesce insarcinarea a o administra deocamdată câ depositu. Cassariulu Associatiunei intr’aceea va pregăti îm- preuna cu secretariulu unu proiectu de actu fundationalu. Nr. 125. Secretarii si cassariulu Associatiunei presenta consemnarea speseloru de drumu făcute cu ocasiunea caleto- riei la adunarea generala a Associatiunei, ținuta in Fagarasiu si inderetu in sum’a totala de 36 fl. 25 cr. v. a. — Se asemnedia la casa sum’a de 36 fl. 25 cr. v. a. spre platire la o adresa a numitiloru funcționari ai Associatiunei. Nr. 126. Secretariulu II alu Associatiunei raportedia, că cu inceperea anului viitoriu 1890 voru fi a se decerne: a) 2 stipendii din fundatiunea „Tofalena® ă 20 fl. b) 4 ajutore pentru invetiacei dela meserii ă 25 fl. c) 2 stipendii ă 100 fl. pentru tineri cu preferintia din munții apuseni, cari voru voi a se perfectionâ in sculptura in lemnu. — Spre sciintia, avendu a se escrie concurse pentru stipendiile numite. Nr. 127. Direcțiunea despartiementului II (Fagarasiu) alu Associatiunei substerne protocolulu luatu in siedinti’a sub- comitetului dela 6 Septembre a. c. dimpreună cu sum’a de 900 fl. v. a. Din protocolu se vede: a) că cu ocasiunea adunării generale a Associatiunei, ținute la 27 si 28 Augustu a. c. in Fagarasiu, a intratu in favorulu Associatiunei, mai alesu in urm’a colecteloru între- prinse prin despartiementu, sum’a de 1987 fl. 87 cr. v. a. si s’a spesatu sum’a de 957 fl. 87 cr., resultăndu astfelu unu excedentu de fl. 1030. b) că din sum’a de 1030 s’a decisu a se reținea pentru trebuintiele despartiementului 130 fl. c) că s’a decisu, câ direcțiunea despartiementului se in- trevina la acestu comitetu, câ list’a contribuentiloru să se ti- paresca in organulu Associatiunei, er’ din numerii, in care va aparea, să se pună la dispositiunea subcomitetului unu numeru ore-care de exemplare, spre a putea fi distribuite contribu- entiloru. (Ex Nr. 291/1889). — Se adeveresce primirea sumei de 900 fl. v. a. cu aceea, că comitetulu ia cu plăcere actu de zelulu, ce l’au desvoltatu subcomitetulu despartiementului, precum si comitetele aran- giatore, atătu in ceea-ce privesce întocmirea adunării generale, cătu si mai vărtosu in ceea-ce privesce adunarea sumei consi- derabile in favorulu Associatiunei. Relativu la sum’a de 130 fl. reținuta pentru trebuintiele despartiementului, se observa, că acestu comitetu nu are ni- micu contra reținere} acelei sume, insarcinedia inse pe sub- comitetu a’i da la timpulu seu informatiunile de lipsa in ceea-ce privesce modulu, cum acela crede a folosi sum’a numita. Nr. 128. In legătură cu cele de sub punctulu prece- denta, cassariulu Associatiunei, dlu G. Candrea, raportedia, că cu ocasiunea adunării generale au intratu: a) una actia dela „Transilvani’a® ă 100 fl. b) una actia dela „Auraria® ă 100 fl. «) 2 bilete ă 100 lei schimbati cu 94 fl. si d) in numerariu fl. 154; a intratu deci cu totulu com- putăndu-se in bani si valorea celoru 2 actii sum’a de 448 fl. (Ex. Nr. 309/1889). — Spre sciintia. Nr. 129. Mateiu Rachieriu din Copacelu se roga pentru unu ajutoriu pe sem’a fiiului seu, care se afla la meseria in Fagarasiu. (Ex Nr. 305/1889). — Se atrage luarea aminte a petentelui asupra concur- sului, ce se va escrie conformii conclusului de sub Nr. prot. 126. Nr. 130. Vasilie Giurgiu din Lupsi’a se roga pentru unu stipendiu pe sem’a fiiului seu George, ascultatoriu de studii pedagogice in Dev’a. (Ex Nr. 306/1889). — Associatiunea nu dispune de raijloce spre scopuri precum este celu aratatu de petentu, de aceea cererea pre- senta nu se pote considera. Nr. 131. Direcțiunea scolei de fete cu internatu a Asso- ciatiunei substerne spre revisuire protocolulu luatu in con- ferinti’a ordinara a corpului didacticu dela acea scola, ținuta la 18 Septembre n. a. c. Din protocolulu substernutu se vede: 1. că s’a stabilitu planulu de ore si de distribuirea objec- teloru de invetiamentu. 2. câ la stabilirea numitului planu s’a luatu in combi- natiune si cursulu complementaru, care va funcționa in anula scolariu curentu. 3. că in conformitate cu planulu, elevele din clasele I—III voru ave căte 26 ore, cele din cl. IV 28 ore si cele din cursulu complimentaru 14 ore, la septemâna. 4. că prelegerile s’au inceputu deja cu 1 Septembre, regulatu inse in 9 Septembre n. a. c. 5. că păna la datulu conferintiei s’au inscrisu cu totulu 53 eleve, dintre care 36 sunt in internatu (Ex Nr. 307/1889). — Spre sciintia. Nr. 132. „Transilvani’a® din București a inaintatu sum’a de 200 fl. pentru susținerea eleviloru dela meserii, care sunt 179 ajutorati dela dâns’a, pe intervalulu dela 1 Octombre a. c. până la 1 Aprilie 1890. (Ex Nr. 310/1889). — Spre sciintia, avendu a se cuitâ primirea sumei de 200 fl. v. a. Nr. 133. Cassariulu Asssociatiunei, dlu G. Candrea, prin hărti’a sa dto 3 Octombre a. c. cere: a) se fia autorisatu a da cuartirulu, remasu golu după strămutarea dlui A. Cimponeriu, advocatu, dlui capitanu ș'P. Lucuti’a, pe lănga chiria de 300 fl. dupace singuru ddnsulu s’a insinuatu si a oferitu sum’a acesta. b) se se incuviintiedie sum’a de 28 fl. 67 cr. pentru in- troducerea unoru adaptari necesarie la cas’a Assoeiatiunei. (Ex. Nr. 308/1889). — Cassariulu Assoeiatiunei. dlu Gerasimu Candrea, pri- mesce autorisarea a da cuartirulu avutu de dlu Atanasiu Cim- poneriu, dlui capitanu ces. reg in pens. P. Lucuti’a, avendu a inchiea contraetu cu densulu. Sum’a de 28 fi. 67 cr. v. a. se incuviintiedia si se asemnedia la cassa spre platire. Sibiiu, d. u. s. George Baritiu m. p. Dr. loan Crisianu m. p. presiedinte. secretariu II. Verificarea acestui procesu verbalu se increde d-loru : Dr. Ilarionu Puscariu, 1. Hanea, E. Macellariu. S’a cetitu si verificatu. Sibiiu in 8 Octombre 1889. Dr. Ilarionu Puscariu p. m. loanu Hanea m. p. E. Macellariu m. p. Consemnarea contribuiriloru făcute in favorulu scolei superiore de fete a „Associatiuuei transilvane" pe col’a d-lui Parteniu Cosm’a, din 1 lanuariu păna la ultim’a luniu 1889. (Urmare din Nr. 15—16). loanu Tanase, I. Stanila, economi in Ludosiu câte 1 fl.; Goia lanos, econ. in Borchid; Osanu Mitru, econ. in N. Sikarld câte 50 cr.; Tyira Vasilica, econ. in Remetemezd 1 fl.; loanu Vacariu, econ. in Ocn’a 50 cr.; Savu Oprisioru, econ. in Ocn’a; Aurelu Predoviciu, econ. in Budapesta; loanu Cifrea, Ilie Cifrea, economi in Boiulu-mare; loanu Boiu, econ. in Hașfalau; loanu Zsitea, Stefanu Unguru, economi in Branitia câte 1 fl.; Vasile Oprea, econ. in Daisidr’a; Tom’a Oprdnu, econ. in Cichinddlu câte 50 cr.; Petru Câmpenu, econ. in Ocn’a 1 fl. 50 cr.; Ilie Sierbanu, econ. in Dombd; losifu Hatosi, econ. in Deesiu; Mihu Onuti, econ. in Glogovetiu; Ilie Putenu, econ. in Dai’a; Mari’a Carnatiu, econdma in Mi- haltiu, Petru Cernan, econ. in Mihaltiu; Patrichie Suciu, Nicolae Stoic’a, Mihailu Gonia, economi in Boiulu-mare; Ana Prie, econ. in Sacadate; Teodoru Dâianu, econ. in Toraculu mieu câte 1 fl.; loanu luganu, econ. in Veseudu 50 cr.; loanu Pârvu, econ. in Sepros; Neculae Oprenu, loanu Tanase, Necolae Dobrota, Dumitru Prodanu, economi in Poiana; Mi- haila Comanu, econ. in Hașfalau; Achimu Stanciu, econ. in Feldg câte 1 fl.; Onea Fulea, econ. in Reheu 50 cr.; Vasilie Rehovdnu, econ. in Câlnicu; Criznik Ignatu, econ. in Ponor; loanu Szakâts, econ. in Berchesi; Banu Luc’a, economu in Tothâza câte 1 fl.; Neculae Bordea, econ. in Sibiiu 50 cr.; Neculae Buianu, econ. in Sibiiu; Nicolae Dumitru, econ. in Hamb’a; Ilie Pop’a, econ. in Ocn’a; Simionu Turcu, econ. in Lancram câte 1 fl.; Sultan’a Petric. econdma in Bocsia- montana 2 fl.; loanu Deac, econ. in Carna; Filimonu Pantilie, econ. in Fagetielu; lancu Petrutiu, econ. in Cerbelu; Savu- Stoi’a, econ. in Vestemu; Danila Selistdnu, econ. in Salha cate 1 fl.; Candinu Cioplinta, econ. în Aiudu 50 cr.; Ilie Stroie, econ. in Ludosiu; Petru Comsi’a, econ. in Mihaltiu; Filimonu Stanu, econ. in Dalya; Gregoriu Borosi, econ. in Samsud; Alecsc Cracuinu, economu in Berchesi câte 1 fl.; Dumitru Bîrle, econ. in Aranyos Medgges 50 cr.; Gavrila Popu, econ. in Balota 1 fl.; Vasiliu Gebesi, econ. in Kânya- hâza 50 cr.; llisie Precupu, Simeonu Precupu, economi in M. Huduk; Macarie Ladosi, econ. in M. Adorjanu; loanu Cocianu, econ. in Olah-Nadosiu; loanu Ratiu, econ. in Filipisi; loanu Bratu, econ. in Armeni; Lazaru Drocu, loanu Lapusianu, economi in Ocn’a; loanu Banciu, econ. in Brosteni; Neculae Bunea, econ. in Bogâth; Vasilie Bârsanu, econ. in Alamoni câte 1 fl.; loanu Ndmtiu, econ. in Armeni 50 cr.; loanu Buianu, econ. in Stenea 1 fl.; Simionu Sindila, econ. in No- crich 50 cr., Petru Florianu, parochu in Racoviti’a; Neculae Dancila, econ. in Poiana; George Stanesa, par. in Gusteritiâ: loanu Ganea, econ. in Vingard; loanu Micluti’a, econ. in Baia de Crisin; Sierbanu Bldnca, econ. in Resinariu; Teodoru Nicdra, econ. in Apoldu infer.; Ana Ogrenu, econ. in Vestemu; Danila Russu, econ. in Mezd-Ujlak; George Hossu, econ. in Fiiszkut; Ana Ciocanu, econdma in Sacadate câte 1 fl.; loanu Ghiurc’a, econ. in Sacadate 50 cr.; loanu Futac, econ. in Boiu-mare; Chirila Ignatz, econ. in Abrudsat; N. Sierbu, loanu Manitz, economi in Poiana; Constantinu Duvlea, econ. in Reheu; Pavelu Belascu, econ. in Deesiu; Trifu Ciocanu, econ. in Aiudu; Petru Oprea, econ. in Hatiegu; Kolosi Danielu, econ. in Dev’a; Alesandru Farkasi, econ. in Reginu; Savu Apolzanu, econ. in Ocn’a; Tom’a Prie, econ. in Sacadate; Josim Forgacea, Petru Gavrila, economi in Hașfaleu; George Merz’a, econ. in Abrudu; Szakâts Petru, econ. in Hatiegu câte 1 fl.; Vasile Pop’a, econ. in Aiudu; loanu Cismasili, econ. in Boiulu-mare câte 50 cr.; Pintye Fluture, econ. in Toraculu-micu; Samoila Oprisiu, econ. in Caltvasser; George Dordea, econ. in Bungardu; loanu Plesi’a, econ. in Mohu; Spiridonu Hatieganu, econ. in Seusia; Stefanu Stanciu, econ. in Ord’a-sup.; Alexandru Trifu, econ. in Hepria-romana; Sofi’a Manc’a, econdma in Huneddr’a; Rancz Gabor, econ. in Deesiu; Theodoru Moldovanu, economu in Ciucudu; Orosz Rozalia, economa in Novaly; Simeonu Popu, Elekes Farkas, economi in Siopteriu; lonea Brez, econ. in Mihaltiu; luona Gotia, econ. in Dumitra; Ludovig Simonu, econ. in Sân- georgiulu de câmpie; Sabinu Piso, econ. in Hondolu; loanu Popu, econ. in Sant-Iacobu; Neculae Deacu, econ. in Calt- vasser; Neculae Frăției, econ. in Hasiagu; Neculae Gavrila, econ. in Sighisidr’a; Popan Gyorgy, econ. in Borgo; loanu Pop’a, econ. in Mediasiu; Aftenie Bratdnu, econ. in Ager- biciu; loanu Negrea, Petru Timariu, economi in Felfalu; loanichie Barbatu, econ. in Siercaiti’a; George Luc’a, econ. in Toderiti’a; Avramu Todoru, econ. in Vadverem; Alexandru Da vi du; Teodoru Domsi’a, economi in Paczalka câte 1 fl.; Csontos Jânos, econ. in Seini; Stefanu Deacu, econ. in Me- diasiu; Dumitru Acsente, econ. in Frâua; losifu Măndrdnu, econ. in Ocn’a câte 50 cr.; Ilie Hentesiu, loanu Bucura Florea, econ. in Ocn’a; Pintea Zeresi, econ. in Panade; 23" 180 Gazsi Istvan, econ. in Blasiu; Jira Roșea, econ. in Alba- luli’a; Demetriu Biju, econ. in Caransebesiu; Florea Ignat, econ. in Risc’a; Neculae Dozsa, econ. in Aranymezd; Filipu Modranu, econ. in Bungard cate 1 fl.; George Carausi, econ. in Vestemu; Theodoru Capusianu, econ. in Bungardu; Neculae Hasieganu, econ. in Vestemu câte 50 cr.; Demeter Jânos, econ. in Curtifaia; Michaila Mutiu; econ. in Ludosiu; Onea Teșea, econ. in Sibiiu; loanu Necsa, econ. in Bungardu; George Serbu, econ. in Toraculu-micu; Vasile Tescula, econ. in Hașfalau; Zacharie Rucoiu, George Ditia, economi in Fe- legu; loanu Nandrea, econ. in Stenea; Sandoru Popoviciu, econ. in Vaskoh; Augustinu Bogdanu, econ. in Rosi’a; Isidoru, Berbecariu, econ. in Chibulkut; Ilie Forea, econ in Szo- koly; loanu Maioru, econ. din M. Huduk; Thodoru Cracuinu econ. in Als6-Repa; George Popu, econ. in Toraculu-micu; Savu Gligoru, loanu Bogorinu, losifu Lazaru, economi in Ocn’a; Manase Voicu, econ. in Bogatu; K.is Danielu; econ. in Adamosu; Ananie Muntenu, Vasilie Bogdanu, economi in Rosi’a-secas.; Ana Vedrighinu, econ. in Resinari; Simionu Burlea, econ. in Lunca; Kâlman Samu, econ. in Kirâlyfalva; Neculae Beu, econ. in Rodu; Savu Apolzanu, econ. in Ocn’a; Vasilie Brezu, Neculae Barn’a, George Cerghidenu, economi in Mihaltiu; Indrei Cibu, econ. in Dâlya; Theodoru Mihu, econ. in Berchesi; loanu Dosanu, econ. in Sânt-Mihaiu de Câmpie; George Joantea, econ. in Boholcz; Achimu Reulea, econ. in O.-Bogâth; Theodoru Cinazanu, econ. in Armeni; Petru Bratu, econ. in Panade; loanu Reulea, econ. in Bogatu; Vasilie Groz’a, econ. in Ohab’a; Simionu Popu, econ. in Szasa- Akna; Zacharie Costanu, econ. in Olâh-Uifalu; lano Nin’a, econ. in Bradu; George Candrea, econ. in Negr’a; Mitru Micanu, econ. in Cusidior’a câte 1 fl.; loanu Reulea, Ilie Pop’a, economi in Bogatu câte 50 cr.; Chirila Mircea, econ. in Cuesd; loanu Draganescu, econ. in Petrds’a; Petru Mailatu, economu in Iclandulu-mare; Dr. lustinu Colbasi, medicu in Lemberg; Ilie Danila, econ. in Mohu; Lin’a Dejanu, econdma in Ocn’a; Savu Oprisioru, econ. in Ocn’a câte 1 fl.; Ana Grevu, econdma in Ocn’a 50 cr.; Mari’a Simtionu, econâma in Sibiiu; Elen’a Draganu, econdma in Czelm’a; Neculae Pacurariu, econ. in Bucovetiu; Dumitru Oprisony, Dumitru Andrasescu, economi in Bucovetiu câte 1 fl.; loanu Siftu, econ. in Sift 1 fl. 50 cr.; Jânos Toderu, econ. in Ilyâsfalva; loanu Surdu, econ. in Boianu câte 1 fl.; Savu Lazaru, econ. in Mohu 50 cr.; loanu Cucu, econ. in Bungardu; George Nâmtiu, econ. in Armeni; loanu Oprisioru, econ. in Ocn’a; Bumbu Lâszld, econ. in Seini; Vasilie Fluturu, econ. in Bui’a câte 1 fl.; Donka Gyorgy, econ. in Seini 50 cr.; loanu Negrila, econ. in Ocn’a; Stefanu Dandelu, econ. in Mediasiu; Tdderu Braila, econ. in N. K. Osztrov câte 1 fl.; loanu Visa, econ. in Abrudu 2 fl.; Dumitru Debretianu, econ. in Filpisi; loanu Russu, George Cotor, economi in Baitia; Neculae Co- jocariu, econ. in Apoldu; lacobu Ilișanu, econ. in M. Frata; câte 1 fl.; S. & S. Stoianoviciu, econ. in Cserestemes 2 fl.; George Ludosianu, econ. in Siura-mica 1 fl.; Petru Vestemenu, econ. in Sibiiu; Teodoru Comanu, economu in Vestem câte 50 cr.; George Fluerasi, econ. in Bungardu; loanu Ivanu, econ. in Presac’a câte 1 fl.; Ser Balâzs, econ. in H. Jdzsef- hâza 50 cr.; Szilâgy Lâszld, Michailu Molnar, economi in Borchid; Bumb Istvân, econ. in Batârcs, Ban Peter, econ- in Aranyos-Megye; loanu Papu, econ. in Râksa; Theodoru Carausianu, economu in Aranyps-Medgyes, Alecsiu Berinde, protopopu in Szinârvâralja; Nutiu Puscasiu, econ. in Sziner- vâralja; Valeriu Nistoru, econ. in Sialdorfu; Vasilie Lascu,. econ. in Mardesiu; Andreas Hartmann, econ. in Martinsdorfu; Vasile Chiridonu, econ. in Fofeldea; Csuka Bertalom, econ. in Dev’a; loanu Tom’a, econ. in Haro; Petru Pop’a, econ. in Teiu; Anisia Vladu, econ. in Ferihâz; Petru Oprisiu, econ. in Selcau; Belle Kârolyne, econ. in Baia de Crisiu; Dumitru Barbu, econ. in Șacadate; Elen’a Coltoru, economa in Abrudu; Andreas Schuster, econ. in Martinisdorfu; Rafir’a Muntânu, econdma in Bratei; Benkd Bona, econ. in Mediasiu; Dumitru Hegbeli, econ. in Hașfalau; loanu Rodenu, econ. in Poian’a; George Wagner, econ. in Sighis6r’a câte 1 fl.; loanu Radu, econ. in Ferihâz; Neculae Boianu, econ. in Hașfalau; Floric’a Palusianu, econâma in Hașfalau; Michailu Gaboru, econ. in Siardu; Dumitru Nistoru, econ. in Rahau; Michailu Posta, econ. in Vidacutulu-romanu câte 50 cr. (Va urma). Post’a Redactiunei. Craiov’a 12, Bucuresci 17, Brasiovu 18 Octombre n. Din volumulu II Părți alese din ISTORI’A TRANSIL- VANIEI pe doue sute de ani din urma s’au tiparitu păna astadi 25 cole, adeca tocma jumetate; căci de si acestu voi. II coprinde numai evenimente dela 1848 inedee, elu totu a | crescutu la 50 de cole tipărite, daca nu mai multu. Aici 10 ani cumpanescu cătu 100 de ani din alte timpuri, si istori’a celoru de antei doi ani se pote numi cu totu dreptulu o serie lunga de tragedii ale natiuniloru si mai multu câ tote tragedii ale romaniloru, scăldate in multu sănge omenescu. Pretiulu va fi același câ alu volumului I. 4 fl. 50. Le- t gatur’a buna costa in Sibiiu 50 cr. pentru 50 de cole; le- gaturile elegante diferu multu in pretiuri, aici câ ori-unde. Tipografulu promite, că cu finea lui Ianuarie va fi gat’a nesmintitu. Voi. I. e depusu spre vendiare: in librari’a W. Krafft, cum si la alte librarii, anume in Brasiovu, Aradu, Nasaudu, Graseia, s. a. cu pretiu nestramutatu. O r 1 a t u. Operatulu DTale forte bine venitu se va trans- pune la comissiunea respectiva, care’lu va luâ in deaprope consideratiune. 1 Des iu. Cu totii se mira, cum au pututu se insiele pe atăti barbati intielepti si pățiți. Daca nu cundscemu pe omeni de aceia, se le cer emu cu totulu alte documente „de vita anteactau, se si intrebamu prin posta sau chiaru prin telegrafu, la locuri competente, sau se le aratamu usi’a. Se nu suferimu câ se se incuibe si la noi Charlatani si existentie catilinarie, că ne ajungu noue alte nevoi venite din alte părți cu prisosu. Editur’a Associatiunei transilvane. Kedactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.