Nr. 19—20 Sibiiu, 1—15 Octombre 1889. Anulu XX. TRANSILVANI’A. Foi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese căte 2 cole pe luna' si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta său prin domnii colectori. Sumariu: Prescurtare din discursulu presidiale, cu care s’au deschisu siedintiele adunarei generale a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu la Fagarasiu in 27/15 Augustu 1889. — Diagnosele Cryptoga- meloru vasculare. — Procese verbale ale comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a po- porului romanu, luatu in siedintiele dela 21, 22 Augustu n. 1889. — Procesele verbale luate in siedinti’a I. si II. a adunarei generale a XVIII-a a Associatiunei transilvane, ținuta in Fagarasiu la 15/27 si 16/28 Augustu n. 1889. — Procesele .verbale ale comitetului Associatiunei transilvane luate in siedintiele dela 7 si 16 Septembre n. 1889. — Suplementu la „Parti alese - din istori’a Transilvaniei. — Bibliografia. Prescurtare din discursulu presidiale, cu care s’au deschisu siedintiele adunarei generale a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultura poporului romanu la Fagarasiu in 27/15 Augustu 1889. In 7 Augustu se inplinira 18 ani, de căndu acesta societate destinata a inainta cultur’a cea adeverata la poporulu romanu se bucurase mai anteiu de ospita- litatea fratiesca a acestui orasiu pazitu de Ddieu. Pentru acesta a 28-a adunare generala a Associatiunei transilvane i se făcu erasi onorea de a fi invitata la lo- culu acesta bogatu de reminiscentie istorice, precum prea puține altele din totu coprinsulu acestei tieri inpresu- rate de munți. Pre lănga descoperirea recunoscintiei nostre caldu- rose ne vomu folosi de acesta ospitalitate mai vîrtosu cu scopu, că comitetulu D-V6stra insarcinatu cu purtarea afaceriloru Associatiunei de preste anu se’si dea sam’a despre activitatea sa si se presente membriloru Associa- tiunei o icona intru tote credintiosa a starei sale, ceea ce se va intempla indata prin raportulu confratelui si colegului meu secretariu. Intr’aceea 28 de ani ai existentiei unei societăți precum este acesta a nostra, făcu unu periodu lungu destulu mai virtosu in acestu vecu dominatu de vaporu, de electricitate si de alte minuni ale sciintiei, pentru câ se merite, ba chiaru se se simtia trebuinti’a de a privi inapoi si a trece cu ochii sufletesci prin revista tota activitatea Associatiunei transilvane din acei 28 ani. Pruncii nascuti in anulu nascerei acestui institutu de cultura, cum si aceia cari in 1861 amblau in camasia lunga, astadi sunt juni si barbati in tota puterea vietiei si ei daca voiescu să se orientedie in viitoriu, aru face forte reu daca nu aru intreba, care a fostu trecutulu parintiloru. Scopulu acestei societăți este definitu limpede in statutele sale, cum si sfer’a sa de activitate, care apoi I este interpretata cu mai multa precisiune in regulamen- tulu seu. Cu ocasiunea frumosei adunari generale din Abrudu celebrate in anulu trecutu eu mi-amu țînutu de dato- rintia patriotica a trece intru o revista repede activi- tatea Associatiunei ndstre desvoltata in cei de antei cinci- sprediece ani ai vietiei sale. Am lasatu apoi altoru pene mai vigurose câ se ia la revisiune restulu de 12 ani cu ochiu criticu, inse cu totulu obiectivu alu unui omu cu temperamentu rece, care nu scie nici se iubdsca, dara nici se urasca. In cătu pentru mine, Ve rogu, on. domni membri, câ mai vîrtosu in interesulu generatiuniloru moderne, care ne urmedia noue betrăniloru, se ve tragu luare-aminte la trei momente, care mie mi se păru de importantia suprema, daca voimu se judecamu dreptu activitatea Asso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu. Acelea trei momente sunt: 1. Epoc’a in care s’a infiintiatu acesta Associatiune. 2. Program’a sau sfer’a ei de activitate, pe care Associatiunea isi propusese a o percurge si realisa. j 3. Resultatele ei. ; Se vedemu deci mai anteiu, intre ce impregiurari traiâ poporulu romanu pe la finea anului 1860 căndu s’au inaintatu proiectulu de statute la gubernatorulu prin- cipele Lichtenstein cu rugarea câ se le substerna Maiestatii Sale pentru preainalt’a si gratids’a confirmare, ceea-ce s’a si intemplatu prin prea inalt’a decisiune din 6 Sep- tembre 1861 spre nespusa bucuri’a nu numai acelora 180 de romani cari au subscrisu prim’a petitiune in acdsta causa, ci spre bucuri’a miriadeloru de omeni, cati, au intielesu la momentu marimea acestui daru alu Au-! gustului Domnitoriu, unu daru acesta, de care poporulu: romanu nu erâ dedatu păna atunci se primdsca dela, nimeni in 70 de ani. Unu losifu II in veculu trecutu/ si unu Franciscu-Iosifu in veculu acesta in modulu loru sublimu de a cugeta au sciutu se dica si natiunei nostre: Voi cereți se vi se permită a ve cultiva voi 19 146 în de voi, limb’a, literatur’a vostra, a ve perfecționa in tote sciintiele si artele si cu atătu mai vîrtosu in sciintiele practice. Eta, Eu ve deschidu calea la tdte, cu singur’a conditiune, că voi se fiți si se remaneti omeni cu mintea intriga. Ce nu aru fi datu străbunii nostrii inainte cu doue si cu trei sute de ani pentru o libertate cum a fostu acesta? Dara vai, pre cătu eră darulu monarchului de ne- pretiuitu, pre atăta mijlocele materiali ale poporului nostru aici in acesta tiera nefericita erau cerute si impartite la mii de alte lipse si neajunsuri. Sub dominatiunea austriaca s’au fostu introdusu mai multe imposite noue, necunoscute păna atunci in acesta tiăra; nu sciu inse cum se intemplâ, că același regimu îngrijise, că poporulu care munciâ si voiă se muncesca se pdta si căstiga bine, câ se aiba din ce da, precum si dedea. Erau inse alte lipse si nevoi nenumerate, remase din trecutulu durerosu pe umerii nostrii. In cei diece ani trecuti dela resboiulu civilu păna la 1860 preste doue sute de comune rurali romanesci parte arse întregi, altele pe jumetate sau pe a trei’a parte, poporulu a fostu silitu se le restaure câ se aiba unde se scuti de asprimea climei nostre. In scurtulu timpu din Octombre păna in 16 Decembre 1848 fostulu pe atunci comandante generalu br. Anton Puchner con- stata in raportulu seu inaintatu supremului comandante principe Windischgraetz preste una suta de comune date flacariloru si devastate, intre care si căteva sasesci *), era după aceea păna in luliu 1849 s’au prefacutu si mai multe comune in teciuni si cenușia. In același timpu de diece ani mulțime de biserici si case parochiali arse ori ruinate, s’au restauratu totu de cătra poporu. Sub sistemele vechi feudali se decisese de repetite- ori, câ se se mai faca si pentru romani 3 (dicemu trei) scole romanesci in Fagarasiu, in Hatiegu si Cetatea-de-pâtra. A venitu inse sistem’a absolutistica si aflăndu anume pe poporatiunile rurali de tote nationalitatile in stare de semibarbare, cu vointi’a sa de feru a inpusu si po- porului romanu din acestea doue tieri Ungari’a si Tran- silvani’a, in locu de trei scole preste trei mii cu limba de propunere materna. Combinăndu după desele rapor- turi ale celoru doi referenti scolastici din acelu periodu numitu alu absolutismului de 10 ani, vomu afla că in disulu periodu in mani’a tuturora greutatiloru totu se deschiseră păna la 600 de scole de ambele confessiuni. Comune, biserici, case parochiali, scole au costatu restaurarea loru milione scdse din sudorea poporului preste cele vre-o 19 milione fl. m. c., care se scoteau din Tran- silvania pentru tesaurulu statului. Nu ne este permisu a uita, că indata in 1849 prin arderea noteloru kossuthiane in piatiele publice căteva milione au sburatu si din pungile poporului romanu. Cu tote acestea perderi enorme, fruntașii poporului trebueau se cugete la restaurarea si respective infiintiarea din nou si cătu mai curendu de institute superiore de cultura. Localitățile din Blasiu serviseră cănd câ prinsori cănd de casarme, batjocorite, ruinate, așteptau redeschi- derea loru. In urmarea devastatiuniloru 17 ani nu s’a datu păne la 200 de studenti din fundatiunile vechi. La episcopi’a (acuma mitropolia) din Sibiiu nu aru fi ajunsu nici-unu milionu spre a o scdte din vechi’a desolatiune. De unde se esa milionulu, daca nu totu din sudorea poporului, si elu a esitu, este de fatia ve- diutu si pipaitu in fonduri si realitati. Seminariu pentru teologi, institutu de preparandia trebuia sfe se infiintiedie cum ai dice, storcendu apa din pâtra. Este unu coltiu de pamentu in acăsta tiera, locuitu de o rassa de dmeni forte valoroși, activi pre atăta, pre cătu si destepti; aceia inse mergeau cu caciul’a in măna si cu pung’a plina, câ se se roge de altii, se primâsca si pe pruncii loru pe la sc61e de alte limbi. Păna căndu acâsta umilire si rușine, isi disera ei; scosera in vre-o cinci ani 74 de mii fl. mon. conv, si ridicară cu ei partea cea mai mare a scoleloru gimnasiali, era apoi obositi de-o-camdata de a mai infiintia si fondu de salarii, se obligară pe diece ani, câ se platesca salariile prin coti- satiune, fiacare după puterile sale. Aceștia erau bra- șioyenii cu impregiurimea. Totu in Brasiovu s’a infiintiatu in 1850/1 prim’a reuniune de femei pentru crescerea fetitieloru remase orfane de părinți după omorîrea loru in revolutiune. Spre scopulu acesta s’au cerutu unu altu fondu de 30 păna in 40.000 fl. m. c. Statulu absolutisticu cerea mereu dela romani func- ționari din sângele loru, cari se scia tote trei limbile patriei. Păna in anulu 1861 numerulu tineriloru ro- mani ascultători de drepturi la academi’a din Sibiiu in cursulu de 4 ani trecea preste 100, multi inse din acei tineri erau susținuți la studiu din collecte naționali. In totu coprinsulu acestei tieri abia erau vre-o diece; advocati de naționalitate romana, cari cunosceau si limb’a germana; alti cătiva intraseră in funcțiuni de ale sta- tului. După spus’a unora membrii dela curtea inalta, numai processele urbariali se grămădiseră păna la unu numeru de treidieci de mii. Se cugetamu la spesele inpreunate cu acelea. Nu ne este permisu a trece cu vederea nici grijile cele mari ale poporatiuniloru militarisate, păna ce le-au ajutatu Ddieu câ se’si asigure fondurile si se le aduca la destinatiunea loru, de care astadi se bucura totu popo- rulu nostru. Asiu mai putea atinge si alte greutati fatali, cu care luptau romanii pe la 1860, dara fiindu acelea de natura mai delicata decătu tdte celelalte memorate păna acilea, nu voiu se supăra audiulu D-V6stra cu de acelea. Eu din partea mea ori-căndu trecu prin memori’a mea tote acelea lupte ale vietiei poporului romanu, re- flectăndu totodată la Associatiunea transilvana, nu me pociu mira de modestele sale inceputuri si nu me alte- redia intru nimicu nici sum’a resultateloru activitatii sale, care unora omeni se păru multu mai puține decătu sunt ele in realitate. Daca vomu ținea înaintea ochiloru numai program’a, vasta, piramidala, a cărei realisare o luase asupra’si Associatiunea transilvana, si daca nu vomu uita cu totulu, 147 că numai Ddieu făcuse lumea in 6 dile si inca din nimicu, atunci da, Associatiunea nostra va fi făcutu forte pu- §inu in 28 de ani. Si erasi daca cinev’a ar pretiuî activitatea unei societăți literarie si de cultura numai din punctu de vedere materialu, după averi in bani si realitati, după fonduri consolidate, atunci da, s’ar putea drasi dice cu totu dreptulu, că Associatiunea nostra a facutu puținu si că este saraca. O societate literara, sau scientifica, sau cultivatore de arte si de diverse ramuri ale industriei, ori de agri- cultura, nu este nici banca de speculatu cu bani si nici consorțiu de comercianti, cari alerga după căstiguri pe uscatu si pe mare. Lucra si societățile literarie si de cultura, cu oresicare capitaluri, dara căstigulu pe care’lu arunca acestea nu mai este imediatu celu materialu, ci cu totulu altulu neasemenatu mai mare, pe care numai unu Harpagonu ilu va dejosi câ se voiesca a’lu pretiui in bani si se intrebe câ si speculantii dela burse, „was kauf ich mir dafin'?". Associatiunea ndstra a impartitu in 28 de ani in burse la studenti in diverse classe si specialități, in tiera si in afara v. a. fl. _32,077. In același periodu s’au numeratu in ajutorie la invetiacei si sodali de meseriași dela diverse industrii v. a. fl. 6630. S’au inpartitu ajutore pentru scole lipsite si in ținuturi periclitate v. a. fl. 3400. S’au votatu si unele premii literarie forte modeste cu v. a. fl. 601. Literatur’a si interessele Assoeiatiunei au fostu aduse la cunoscinti’a publicului cetitoriu in 7 ani prin 7 pu- blicatiuni in formatu 8-vu si prin organulu seu oficiosu „Transilvani’a" in 20 de tomuri formatu 4°, care tote au costatu in suma aproximativa, labore, chartia, tipariu, expeditiune v. a. fl. 16000. Adunăndu acestea cifre intru o suma totala, vomu afla că Associatiunea cheltuise pentru scopurile sale in 28 de ani sumusidr’a de v. a. fl. .58.700. Ore inse unde sunt fructele acelei sume cheltuite? va intreba speculantulu dela bursa. Daca noi amu fi anglii, in locu de orice altu res- punsu amu intreba si noi pe speculantu: Ce capitalu representa cutare ingenieru, cutare advocatu, medicu, architectu, agronomu, silvicultoru, comercianta, functio- nariu la vreunu institutu de creditu, publicistu, profesoru, cari toti si fiacare au venitu siguru cate 2000 fl. pe anu? Daca din acestea classe de cetatieni aru fi esitu in cei 28 de ani numai 20 de tineri ajutati cu stipendii dela Associatiunea transilvana, cari astadi pre lănga frumos’a loru positiune sociala au câte doue mii florini v. a. ve- nitu anualu, adeca cu totii 40,000 fl., apoi aedsta suma câ interessede 5% representaunu capitalu de 800,000 fl. v. a. Totu după acestu metodu ar calcula englensulu prac- tica si cu ajutoriele date meseriesiloru, l’ar intreba pe fiacare, cătu costa capulu si bratiale sale, era meseriesiulu practicu i’ar respunde: Capulu si bratiale mele au va- lorea de 20,000 fl., pentrucă alu meu căstigu siguru este 1000 fl. v. a. pe anu. Intra’ceea meritulu celu mai mare si neperitoriu alu Assoeiatiunei transilvane nici-decum nu stă intru inpar- tirea aceloru vre-o 50 mii florini la studenti si la in- vetiacei, ci adeverat’a ei putere datatore de viatia s’a manifestata indata dela inceputu si urmedia a se mani- festa păna in dio’a de astadi in admirabil’a sa influintias morala, cu care a petrunsu tote fibrele vietiei poporului! nostru in acesta tiera si in afara. Nu din vre-o desierta-jh tiune usioratica o dicemu acesta noi ardelenii, ci numai pen- trucă asia plăcuse lui Ddieu si monarchului nostru, câ erasi totu dintre munții acestei tieri sd se dea boldu activitatii naționale romane si inaintarii ei in cultura si civilisatiune.. O mulțime de părinți cu stări si cu averi consi- derabili, vediendu ca s’a formatu o societate care ajuta la studii pe fii parintiloru mai lipsiti, inpinsi de o justa ambițiune au inceputu se ingrijasca si ei cu totulu alt- mentrea de instrucțiunea si educatiunea prunciloru proprii. Căndu au vediutu femeile romane cu ocasiunea primei expositiuni romane din 1862, că munc’a loru de casa este laudata si premiata in fati’a tierei, câ si cum ar fi vibratu prin tdte fibrele loru unu curenta electricu dintr’o columna Voltaiana, asia s’au simțitu tdte Încurajate si totodată consolate in spiritulu loru. Căndu lumea vediii, că productele poetice ale ge- niului romanu sunt lăudate si premiate in persdn’a ne- uitatului nostru amicu Andreiu Muresianu, dra arfa mu- sicei in aplaudarea si premiarea Elisei Circa, o mulțime de talente fusera inpintenate, câ se’si cerce si ele puterile loru in ambele acelea arte. Premiile, unulu de 50 si altulu de 30 de galbini votate cu acea ocasiune nu în- semnau nimicu in comparatiune cu escelent’a rivalitate deșteptată prin acelea. Si concertata si chorulu din 1862! Numerati ve rogu, daca puteti, concertele si chorurile căte s’au in- fiintiatu de atunci inedee păna si in ținuturile cele mai ascunse ale muntiloru, unde se audu numai sunetele doidse ale fluierului pastor eseu. Inse nici acestea nu sunt cele mai mari merite ale Assoeiatiunei transilvane. Căndu trasera in discussiune regulele limbei romane filologi câ Cipariu, câ Laurianu^ Gabrielu Muntenu in audiulu unui publicu de optu sute de persone, in frunte cu cei doi prelati, căndu acelu pu- blicu audi din graiulu unuia din trensii, cuventele: „cum voiu merge acasa, voiu emitte cerculariu cătra clerulu meu, câ de aci incolo se se introducă preste totu scrierea cu litere latine si cu ortografia adoptata de cătra Asso- ciatiune", cine pote se mesure cu mintea sa importanti’a progressului care s’a deschisu limbei ndstre din acea dra inainte ? Se compare oricine scrierile publicate păna in 1860 cu cele de astadi, nu ale unoru scriitori de professiune, cari la orice poporu făcu esceptiune dela regula, ci scrierile esite din penele mai multoru sute de cărturari, de a dou’a si a trei’a categoria, pentrucâ se mesure fără preocupatiune marea distantia făcută inainte. Se va dice inse ceea-ce s’a si auditu uneori, că limb’a scrisa este numai pentru cărturari. Da, intocma asia, precum sunt tdte limbile scrise pentru aceia cari le sciu atătu citi cătu si ale scrie. Ore inse tocma asia se fia? Care poporu din tota lumea a sciutu vreodată mai multu din limb’a s’a, decătu atăta cătu a invetiatu 19* 148 ielu dintr’o generatiune iu alfa? Daca voiesci case sci'a mai multu, ai se te faci apostolulu seu, se mergi la elu si se’lu in veți limb’a. Associatiunea ndstra avendu si acâsta missiune inportanta concrediuta ei prin statute de cătra monarchu, a inplinit’o asia, incătu ea pote dice in cugetu curatu, că influinti’a ei tocma in punctulu acesta este cea mai salutara. Betrănii noștri isi potu aduce aminte, că Associatiunea ndstra ’si ținuse adună- rile sale anuali inca si in regiuni de acelea, in care pe locuitorii din locu romani curati ’i prindea mirarea, căndu audiau pe asia numitii domni vorbindu si ei ro- manesce. Astadi din aceleași regiuni ne vinu sciri despre scâle bune infiintiate, reuniuni de femei romăne, repre- sentatiuni dramatice, reuniuni de căntari, consortiuri de creditu, zidiri de biserici noue si alte întreprinderi folo- sitdre, in care se manifesta viati’a poporului. Limb’a romana vorbita asia precum cere geniulu ei, are in sinesi unu farmecu misteriosu, care cuceresce audiulu omenescu, precum ilu cuceresce cea italiana, sau dialectulu Franciei meridionale cum si celelalte doue limbi neolatine. De aici se esplica si impregiurarea, că înavuțirea si cultivarea limbei romane in proportiunea, in care se desvolta si cunoscintiele omenesci, este împreu- nată cu greutati neasemenatu mai puține decătu culti- varea altoru limbi, care diferu cu totulu in vocabulariu, in formele gramaticali, in sintaxa si in totu spiritulu loru de tote limbile neolatine, câ si de cele doue classice, un’a numita a dieiloru, âra ceealalta a imperatoriloru. Că infiintiarea si susținerea Associatiunei transil- vane a fostu si mai este inca pe timpu indelungatu una din cerintiele cele mai imperiose ale natiunei nostre in acesta monarchia, se cunosce si din impregiurarea, că preste puținu după începerea activitatii ei, in Aradu si la Cernăuți s’a simtitu aceeași necesitate de a cultiva literatur’a romana si pe poporulu romanu din acelea doue tieri, nu numai prin biserica si scola, ci si pe acesta cale apucata de acei 180 de romani in anulu 1860. S'a imputatu din unele parti Associatiunei nostre, că nici păna astadi nu a infiintiatu secțiuni scientifice. De trei ori s’a incercatu si de trei ori a repasitu atătu din lipsa de membrii, cătu si din lipsa de fonduri. Infiintiarea scolei de fete cu internatu este comen- tata din diverse părți in multe moduri, care inse differu unele de altele asia de tare, incătu uneori ti s’ar parea, că despre educatiunea femeii romane nu disputa romani, ci nisce nordamericani cu mohamedani. Despre acâsta inse ni se va da ocasiune de a conversa in altu timpu si la altu locu. Pentru acum remăne câ se declaramu siedintiele adunării generale a 28-a deschise. Diagnosele Cryptogameloru vasculare, care provinu spontaneu iu Transilvani’a. De Florianu Porcius, Cav. alu ordinului coronei de feru clastfa III., vice-capitanu emeritatu. (Urmare). III. Filices L. Plănte erbacee cu o rhizoma perenala, scurta, ori mai elongata, cespitosa, ori repenta si cu foi, ce emitu din acesta rhizoma, care foi, fiindcă se considera de râmi, porta numirea specifica de Frundie (frons-dis). Numai la tribulu Ophio- gloseae se afla unu feliu de tulpina, la tribulu Polypodiaceae lipsesce cu totulu tulpina. La celea mai multe genuri sunt frundiele la inceputu involute. Rizom’a si adeseori si stipitele, ba uneori si petiolulu comunu sunt munite cu palee. Organele de fructificatie consista din sporangii grupate in sori. Acești sori sunt situati mai adeseori pre pagin’a inferiora a laminei frundiei, sau alu segmenteloru, formăndu serii, ori si disjuncți, fiindu mai de multeori acoperiti (celu puținu la inceputu) de unu indusiu, — la unele specii sunt inse sorii situati la mar- ginea inferiora a segmenteloru frundiei si acoperiti de acesta margine revoluta. La genulu Ophioglossum sunt sporangiile dispuncte si grupate la verfulu tulpinei formăndu o spica, iara la genulu Botrychium sunt sporangiile dispuncte dispuse distice totu la verfulu tulpinei formăndu spice subpaniculate unilaterale. Acesta familie consista din doue triburi: Ophioglosseae si Polypodiaceae. Chei’a triburiloru. A. Plăntele cu unu feliu de tulpina. Sporan- giile la verfulu acestei tulpine in spice . Ophioylossum. B. Plăntele fără tulpina numai cu frundie. Spo- rangiile grupate in sori pre pagin’a inferiora a laminei ori a segmenteloru frundiei, ori si la marginea paginei interiore a segmenteloru Polypodiaceae. (A. Tribulu Ophioglosseae R. Br.) Sporangiile sessile, subglobose, coriacee, neanelate, uni- loculare, regularțj-bivalve. Plăntele cu o tulpina. Chei’a genuriloru. 1. Sporangiile la verfulu tulpinei formăndu o sin- gura spica.............................. . . Ophioglossum. 1 * Sporangiile la vărfulu tulpinei in spice sub- paniculate ..............................Botrychium. Opthioglossum L. Ophioglosu. Sporangiile situate la verfulu tulpinei in o spica unila- terala si dispuse distice, apoi concrescute cu laturile loru, transversalminte bivalve. Spica inainte de maturitate nodosu- articulata, iara la maturitate sunt sporangiile aperte si emar- ginatu-dentate. O. vulgatum L. O. vulgaru. Tulpin’a simpla, la mijlocu cu o frundia sterila, ovata, ori oblongu-ovata, obtusa, la basa scurtu decurenta si amplexicaule. Spica terminala, solitarie, simpla ori uneori si bifida. Tulpina dela 0.04—0.3 metr, inalta. Pre praturi uscate ori si umede, la locuri mai multu muntose. In fostulu districtu alu Naseudului nu s’a aflatu păna acum. Botrychium Swartz. Botrychiu. Sporangiile disjuncte si dispuse distice in spice compo- site subpaniculate unilaterale la vărfulu tulpinei; densele sunt semibivalve. Chei’a speciiloru. 1. Tulpina fructifera circa la mijloculu ei cu o frun- dia sterila. 2. Frundia situata la mijloculu tulpinei, segmentele frundiei transversalminte mai late . . . B. Lunaria. 149 2 * Frundia situata din susu de mijloeulU tulpinei. Segmentele frundiei ovate ori oblongi B. matricariaefolium. 1 * Tulpina fructifera fără frundia, numai la bas’a tulpinei 2 frundie sterile............B. rectaefolium. Descrierea in specialu. B. Lunaria Swartz (Osmunda Lunaria L ) B. vulgaru. Vulg. Dragoste. Rhizoma tare mica emite o tulpina simpla, .erecta, dela 0.06—0.20 metr, inalta, care la bas’a sa e infa- siurata de unele squame vaginiforme brune si care are la mijloculu seu o frundia sterila, solitarie, penatpartita, seg- mentele transversalminte mai late, cuneatu-semilunare, pre margini ori de totu intregi, ori si crenulate păna lobate. Pre locuri erbose in reg. montana si subalpina. Provine si in ținutulu fostului districtu alu Naseudului. B. matricariaefolium Al. Br. (B. rutaceum Sw.-non Al. Br. B. Lunaria £?. rutaceum Wahlbrg. fl. suec). B. cu foi de matricaria. Rhizoma mica emite o tulpina simpla, erecta, dela 0.08—0.25 metr, inalta, care la basa e infasiurata de unele squame vaginiforme si care emite din susu de mijloculu seu o frundia sterila, solitarie oblonga, de 2—3 ori mai în- gusta fatia de lungimea sa, penatpartita, seqmentele ovate, ori oblongi, penatifidu-lobate, lobii 2—5 crenati. In locuri montane pre praturi si pasiuni. In fostulu districtu alu Naseudului păna acumu nu s’a aflatu. B. rutaefolium Al. Br. (B. rutaceum Wahlbrg flor. suec. B. matricarioides Willd. Osmunda matricariae Schrank). B. cu foi de ruta. Rhizoma mica emite o tulpina simpla, erecta, dela 0.08—03 metr, inalta, care are numai la bas’a sa 1 sau mai adeseori 2 frundie lungi petiolate, triangulare, mai late decătu lungi, aprope duplu penatpartite, albineti-perdse, seg- mentele oblongi, obtuse, crenatu-lobate. Prin poieni erbose si prin păduri in reg. montana păna subalpina. In fostulu districtu alu Naseudului nu s’a aflatu păna acum. E inse probabilu că provine, de ore-ce am vediut-o colectata pre munții din Bucovina situati in vecinătatea acestui districtu. Observare. Baumgarten in opulu seu: Enumeratio stirpium in M. Pr. Transsilvaniae, tom. IV. indica si Osmunda regalis L. câ provenitdre in Transilvani’a. De ore-ce inse acesta specie lipsesce in erbariulu seu si de alti botanisti inca nu s’a aflatu păna acum, se pote considera câ neesistenta pentru acesta tiara. (B. Tribulu Polypodiaceae R. Br.) Plăntele fără tulpina, numai cu frundie, ce emitu din rădăcină. Sporangiile uniloculare, reticulatu-vînose, trans- versalminte neregularu-dehiscente, grupate in sori; sorii situati pre pagin’a inferiora sau la marginea revoluta a paginei in- feridre a frundieloru sau a segmenteloru acestoru frundie. Acestu tribu consista din mai multe genuri. Chei’a genuriloru. 1. Sorii pre pagin’a inferiora a laminei frundiei sau a segmenteloru frundiei. Marginea la- minei sau a segmenteloru nu revoluta. 2. Sorii fără indusiu (nudi). 3. Sorii lineari inpositi pre disculu inferioru alu frundiei. Frundiele pre pagin’a inferiora in- desuitu paleaceu-squamdse.........................Grammitis 3 * Sorii subrotundi, dispersi ori seriali. Frun- diele pre pagina inferiora glabre, ori numai pubescente (nu paleaceu-squamdse) . . . Polgpodium. 2 * Sorii indusiati. ludusiulu la inceputu acope- rindu sorii. 4. Sorii subrotundi. 5. Indusiulu membranaceu, pre margini de totu intregu (nu ciliatu). 6. Indusiulu orbicularu, afiptu in punctulu centralu alu fia-cărui soru. 7. Indusiulu reniformu cu o plică centrala depresa.............................Polystichomitteum. 7 * Indusiulu orbicularu ori subrotundu, peltatustipitatu, fără plică depresa . . Aspidium. 6* Indusiulu afiptu de o lăture (margine) a soriloru, nu la punctulu centralu . Cystopteris. 5 * Indusiulu representatu prin unu involucru caliciformu, care jace sub sori si e pre margini ciliatu.................................Woodsia. 4 * Sorii lineari ori subsemilunari (cu deosebire cei infimi). 8. Frundiele fertile (fructifere) conforme cu celea sterile. 9. Frundiele simplu- păna triplu-penate. Indusiulu afiptu pre partea (marginea) esteridra a soriloru, pre cea interiora liberu....................................Asplenium. 9* Frundiele intregi (nedivise). Indu- siulu pre ambele margini intregu, des- facendu-se in doue părți deasupra soriloru.............................Scolopendrium. 8* Frundiele fertile neconforme cu celea sterile, celea fertile mai lungi de cătu celea sterile, tdte penatpartite . . Blechuum. 1* Sorii la marginea revoluta a segmenteloru frundiei, din parte acoperiti de acesta margine. 10. Frundiele tdte conforme, Sorii si- tuati la marginea segmenteloru for- măndu o linie continua .... Pteris. 10* Frundiele neconforme. Sorii si- tuati la marginea revoluta a seg- menteloru. 11. Frundiele fertile mai mari decătu celea sterile. Sorii ingraba con- fluenti si continui...................Allosorus. 11 * Frundiele fertile multu mai mici decătu celea sterile. Sorii in- graba confluenti si indesuiti Struthiopteris. 150 Descrierea in speciala. Grammitis Swartz. Grammite. Sorii fără indusiu, lineari, dispusi oblicu-penatu si fur- catu pre pagina inferiora a segmenteloru frundiei. Acestea segmente pre pagina inferiora paleaceu-squamose. Marginea acestora nu e revoluta. G. Ceterach Swartz (Ceterach officinarum Willd. As- plenium Ceterach L. Gymnogramma Ceterach Sprengel. Sco- lopendrium Ceterach Roth). Gr. paleaceu. Frundiele fasci- culatu-patente, scurtu stipitate, profundu penatifide, laciniile ovate, ori oblongi, obtuse, pre margini repandu-denticulate, pre pagin’a superiora verdi si nude, pre cea inferiora munite cu palee squamiforme indesuite, brunu-albinetie, care indosescu sorii. Plănta dela 0.05—0.20 metr, inalte. Prin fisurile stănciloru, pre muri vechi, cu deosebire pre solu de calcaru. In fostulu districtu alu Naseudului nu s’a aflatu păna acum. (Va urmă). PARTEA OFICIALA. Nr. 258/1889. Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 21 Augustu n. 1889. Presiedinte: G. Baritiu. Membrii presenti: Br. D. Ursu, Elia Macellariu, I. Hannea, I. Popescu, I. V. Russu, Z. Boiu, P. Cosm’a, I. St. Siulutiu, Dr. II. Puscariu, G. Candrea cassariu, N. Fratesiu controloru. Secretar iu: Dr. I. Crisianu. Nr. 69. Comisiunea in persdnele dloru P. Cosm’a si E. Macellariu, exmisa din partea presidiului pentru revisiunea rațiociniiloru cassei Associatiunei pro 1888 si pentru scon- trarea cassei, raporteza despre revisiunea si scontrarea făcuta, aratăndu, că au aflatu, incătu privesce cifrele, tote in buna ordine, numai gruparea unoru positiuni nu e corespundietore. (Ex. Nr. 240/1889). — Spre sciintia, avendu a fi transpusa ratiociniulu adu- nării generale, ce are a se întruni in Fagarasiu. Nr. 70. Cassariulu presenta proiectulu de budgetu alu Associatiunei pro 1890. (Ex. Nr. 240/1889). — Se preda spre revisuire unei comisiuni in persdnele dloru P. Cosm’a si Elia Macellariu. Nr. 71. Secretariulu II. presenta proiectulu de raportu alu comitetului cătra adunarea generala a Associatiunei despre activitatea sa in anulu administrativu 1888. (Ex. Nr. 238/1889). — Se primesce in textulu alaturatu, avdndu a se pre- senta adunării generale. Nr. 72. Acelasiu secretariu presenta proiectulu de pro- gram, pentru siedintiele adunării generale, ce are a se țînea in Fagarasiu la 15/27 si 16/28 Augustu a. c. — Se stabilesce in textulu alaturatu. Nr. 73. Dl. Silvestru Moldovanu din Turd’a arata, că e aplicatu a face o asigurare pe viatia la banca „Transilvani’a" in suma de 1000 fl., care suma se treca după mdrtea densului in administratiunea Associatiunei câ fundatiune. Din interesele acelei fundatiuni se voru crea stipendii pentru studenti la scolele gimnasiale si superidre. Sum’a de 1000 fl. va forma deocamdată numai basa unei fundatiuni mai mari familiare, ce se va crea cu incetulu din partea membriloru familiei. In vederea hotarîrei aretate dlu Moldovanu cere a se exopera dela adunarea generala din Fagarasiu se fia trecutu atătu densulu cătu si părintele seu in sirulu membriloru pe viatia ai Associatiunei. (Ex. Nr. 245/1889). — Fiindu in contradicere cu prescrisele statuteloru in ceea ce privesce primirea de membri noi, cererea dlui Silvestru Moldovanu nu se incuviintiedia. Dlui Silvestru Moldovanu îi sta inse in voie a se adresa insusi directu cătra onorata, adunare generala. Sibiiu, d. u. s. George Baritiu m. p. Dr. loan Crisianu m. p. presiedinte. secretariu II. Verificarea acestui procesu verbalu se încrede d-loru : loanu Popescu, los. St. Siulutiu, loanu Hanea. Cetitu si verificatu. Sibiiu la 22 Augustu 1889. loanu Popescu p. m. I. St. Siulutiu m. p. loanu Hanea m. p. Nr. 264/1889. Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 22 Augustu 1889 n. Presiedinte: George Baritiu. Membrii pre- senti: E. Macellariu, I. Popescu, loanu Hani’a, I. V. Russu, Dr. II. Puscariu, I. S. Siulutiu, P. Cosm’a, Z. Boiuᵣ G. Candrea cassariu, Nicanoru Fratesiu controloru. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 74. Comisiunea exmisa in siedinti’a dela 21 Augustu, a. c. cu scopu de a revisul proiectulu de budgetu alu Asso- ciatiunei pro 1890 presentatu de cassariulu Associatiunei, ra- porteza asupra aceluia. — Proiectulu de budgetu alu Associatiunei pro 1890 se primesce in textulu alaturatu, avendu a fi presentatu adunării generale pentru aprobare si statorire definitiva. Nr. 75. Secretariulu II presenta raportulu asupra ce- reriloru intrate la concursulu dto 9 luliu a. c. Nr. 176 pentru ocuparea posturiloru de invetiatori si de invetiatore la scol’a civila de fete a Associatiunei, constatăndu, că la cele 3 posturi de invetiatori s’au presentatu 6 concurenti, er la postulu de invetiatore 6 concurente. Examinăndu cererile si documentele presentate de con- curenti si concurente, referentele constata: a) că dintre cei 6 concurenti, 3 pe lănga aceea, că nu au examenulu prescrisu de cualificatiune, n’au nici pregătirea^ care ar da garanția deplina pentru trecerea cu succesu a exa- menului si pentru împlinirea pretensiuniloru, ce se potu face la dânșii câ fiitori invetiatori, si că acești 3 deci nu potu fi luati nici decum in considerare la îndeplinirea posturiloru vacante. 151 b) că 1 concurenta, desf cu studii academice, de ase- menea nu pote fi luatu in considerare, de dre-ce numitele -studii sunt necomplete, er ocupatiunea candidatului dela in- trerumperea studiiloru academice incoce, nejustificata. c) că 2 concurenti sunt cu studii academice complete, au titluri academice si praxa invetiatoresca de 1—3 ani, unulu are si examenulu de cualificatiune cerutu prin legea statului <§. 103 art. de lege XXXVIII ex 1868). d) că incătu pentru concurente, 4 dintre ele n’au nici examenulu de cualificatiune prescrisu pentru invetiatorele dela scolele civile, nici vre-o pregătire mai inalta si câ acestea dea- semenea nu potu fi luate in considerare la Îndeplinirea postului vacanta. e) că dintre concurente 2 au esamenulu prescrisu de cualificatiune pentru scolele civile. f) că la Îndeplinirea celoru 3 posturi de invetiatori, pe bas’a celoru dise, se pote reflecta numai la 2 persone, er la Îndeplinirea postului de invetiatore la 2 candidate. Combi- nându tote acestea, referentulu propune: — Si comitetulu, aceptăndu vederile expuse de referentu alege pentru 2 din posturile de invetiatori pe singurii concu- renti neexceptionati in cele espuse, anumitu pe Dr. Vasile Bolog’a si Dr. Petru Spân, ambii foști invetiatori la scol’a Assoeiatiunei, er la postulu de invetiatore dintre cele 2 con- curente deplinu cualificate, pe domnisidr’a Eugenia Trifu, absolventa a preparandiei pentru femei pentru scolele civile «din Budapesta si cu esamenulu de cualificatiune cerutu prin legea statului. Incătu pentru alu 3-lea postu de invetiatoriu, comitetulu nevrendu a se abate dela prax’a din trecutu, a decisu se se •escrie concursu nou cu terminu pana la 15 Septembrie n. a. c. reservăndu’si, că pentru casulu căndu nici in urm’a aceluia nu s’ar presenta concurenti cualificati de parte barbatesca, se reflecteze si pentru acestu postu la candidati cualificati de parte femeiasca. Se însemna că la aducerea acestui conclusu, incătu pri- vesce alegerea invetiatoriului Dr. Petru Spanu, membrulu I. V. Russu s’a abținutu dela votu. Sibiiu, d. u. s. George Baritiu m. p. Dr. I. Crisianu m. p. presiedinte. secretariu II. Verificarea acestui procesu verbalu se încrede d-loru: Z. Boiu, Dr. II. Puscariu, E. Macellariu. Verificat, Sibiiu la 12/24 Augusta 1889. E. Macellariu m. p. Z. Boiu m. p. Dr. II. Puscariu m. p. Nr. 273/1889. Procesu verbale luatu in siedinti'a l-a a adunarei generale XXVIH-a a Asso- ■ciatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu ținuta la 27 Augustu 1889 in Fagarasiu. Presiedinte: Secretariu: George Baritiu. Dr. loanu Crisianu. Nr. 1. Presiedintele dlu G. Baritiu accentuăndu scopulu Assoeiatiunei, care este promovarea culturei si literaturei po- porului romanu, arata greutățile intre cari a fostu întemeiata acesta Associatiune si resultatele ce lea obțînutu dela înte- meierea ei incoci, si salutăndu pre membrii adunati, declara siedintiele adunarei generale deschise. — Spre sciintia. Nr. 2. Părintele vicariu Vasilie Ratiu saluta in numele romaniloru din locu pe membrii Assoeiatiunei intruniti in adu- narea generala, poftindule celu mai bunu succesu in lucrarea loru consacrata inaintarei culturei si literaturei poporului romanu. — Spre sciintia. Nr. 3. Presidiulu presenta telegrame de salutare si urare dela: a) Escelenti’a Sa părintele archiepsicopu si metropolita Mironu Romanulu. b) Ilustr. S’a părintele episcopu Nicolau Popea. c) Romanii din Dev’a. d) Mai multi romani din Buciumu. — Spre plăcută sciintia. Nr. 4. In conformitate cu punctulu 2, din programulu stabilita de comitetulu Assoeiatiunei pentru siedintiele adunarei generale. — Adunarea esmite una comisiune in personele dloru Nicolae Cosgarea capitanu ces. reg. in pensiune in Fagarasiu: Aldulea Metianu protopretoru in Arpasiu si Nicolae Chiornitia pentru incassarea de taxe si înscrierea de membrii noi ai Assoeiatiunei. Nr. 5. In conformitate cu punctulu 3 din programulu siedintieloru, cassariulu Assoeiatiunei face apelulu nominalu alu membriloru, cari in conformitate cu statutele sunt in dreptu a participa cu votu decisivu la siedintiele adunarei, după ce au fostu respinsa propunerea membrului Ales. Filipu din Abrudu de a se amâna acestu puncta din programu pe siedinti’a urmatdre, căndu voru urma la ordinea dilei afaceri, la a câroru decidere se cere votulu membriloru Assoeiatiunei. — Spre sciintia. Biroulu Assoeiatiunei primesce însăr- cinarea a compune păna la siedinti’a urmatdre lista aceloru membrii ai Assoeiatiunei, cari s’au presentatu la siedintiele adunarei generale. Nr. 6. Urmedia la ordinea dilei raportulu generalu alu comitetului despre activitatea sa in decursulu anului 1888, proiectulu de bugetu pro 1890. — Raportulu dimpreună cu adusele se predau comisiunei pentru esaminarea raportului generalu si a propuneriloru, ce este a se alege. Nr. 7. Esecutarea punctului 5 din programulu siedin- tieloru, raportulu comisiunei de înscriere, nefiindu acesta co- misiune gata cu lucrarea sa: — Se amâna pe siedinti’a urmatdre. Nr. 8. Neinsinuandu-se propuneri sau interpelări: — Peste punctulu 6 din programu se trece la or- dinea dilei. Nr. 9. In conformitate cu punctulu 7 din programu, urmăndu la ordinea dilei alegerea comisiuniloru. — Adunarea alege: a) in comisiunea pentru revisiunea ratiociniului pro 1888 si a proiectului de bugetu pro 1890 pe membrii: căpitanulu Vasile Stanciu, Dr. Ilea si loanu Dejenariu. 152 b) in comisiunea pentru esaminarea raportului generala si a propuneriloru pe loanu Turcu protonotariu, G. Popu de Basesti si Dr. Aurelu Muresianu. c) in comisiunea de candidare pentru comitetulu, ce are se fia alesu, pe membrii Alesandru Filip, luliu Danu, G. Pop de Basesti, Patriciu Barbu si vicariulu Vasiliu Batiu. Nr. Presidiulu presinta cererea lui Petru Sabo din M. Osiorcheiu pentru acordarea unui ajutoriu de 100 fi. cu scopu de a’si potea tipări instrucțiunile speciali relative la unu me- dicamentu ce I’a vindecatu contra reumei. — Se transpune comisiunei pentru propuneri. Nr. 11. In lipsa de disertatiuni, cari s’ar fi insinuata la comitetu pentru cetire in adunarea generala si fiindu si tempulu inaintatu, — Siedinti’a se incheie, anuntiandu-se proxim’a pe 16/28 Augustu a. c. la 9 ore diminetia. Fagarasiu, d. u. s. George Baritiu m. p. Dr. loanu Crisianu m. p. presiendinte. secretariu. Nr. 273/1889. Procesu verbale luatu in siedinti’a a Il-a a adunării generale a XXVIII a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, ținuta la 16)28 Augustu 1889 in Fagarasiu. Presiedinte: Secretariu : George Baritiu. Dr. loanu Crisianu. Nr. 12. Deschidiendu-se siedinti’a la 9V₃ ore, se ce- tesce procesulu verbalu, luatu in siedinti’a l-a si — Se verifica. Nr 13. Presidiulu presenta telegrame de salutare si urare dela: a) Romanii Clujeni. b) Mai multi particulari din Braila. c) Axente si d) Romanii din munții apuseni. — Spre plăcută sciintia. Nr. 14. Presidiulu presenta hârti’a dlui B. Basiota, jude reg. in pens. si advocatu in Abrudu, in care, pe lângă sub- sternerea unei actii de 100 fi. v. a. dela institutulu de creditu si economii „Auror’a" din Abrudu, cere a fi trecutu in sirulu membriloru pe viatia ai Associatiunei, cu aceea, câ avendu numit’a actie adi unu cursu de 135 fi. v. a. densulu ’si re- serva a suplini la acesta suma restulu până la 200 fi. spre a putea fi trecutu la timpulu seu in sirulu membriloru funda- tori ai Associatiunei. — Spre sciintia, cu aceea, câ asupra cererei dlui Basiliu Basiota relativu la primirea densului de membru alu Asso- ciatiunei se va desbate cându va fi la ordinea dilei raportulu comisiunei pentru inscrieri. Nr. 15. Urmându la ordinea dilei raportulu comisiunei pentru inscrieri si incassari, raportorulu aceleia, dlu Aldulea Metianu, arata, câ s’au incassatu dela membrii vechi si dela membrii de nou inscrisi suma de 319 fi. 75 cr. v. a. din care sum’a de 175 fi. 75 cr. se afla la subcomitetulu despar- tiementului Fagarasiu; apoi sum’a de 200 lei si 1 obligațiune de banca „Transilvani’a" de 100 fl. — Servesce spre sciintia declarandu-se totodată membrii ai Associatiunei cei nou insinuati, si anumitu: a) Membrii pe viatia: G. Avesalom, functionariu din Vistea-superidra; Elen’a P. Barbu, in Reghinu. b) Membrii ordinari cu tacsa anuala: Dr. Nicolau Vecerdea, candidatu de advocatu in Sibiiu; Nicolau Toganu, cooperatoru si parochu gr. cath. in Sibiiu; Demetriu Moldovanu, adm. protopresbiteralu in Sighisiora; Sabinu Piso, protopopu in Agnita; Dr. Basiliu Hossu, prof. de teologia in Blasiu; George Pralea, parochu in Breza;. Dr. Vas. Bolog’a, profesoru in Sibiiu; lacobu P. Macaveiu,. administr. protopop, in D. Sz.-Martinu; Aurelu Bunea, corner, in Vad; Georgiu Cârlanu, not. cercualu in Tecusiulu-romanu; Comun’a bisericesca, gr. cath. in Ileni; Dr. George Maioru, profesoru in Siarcaia; G. I. Pitiș, profesoru in Brasiovu; loanu Tietiu, comerciantu din Sasciori; Dr. Sofroniu Comsia, medicu cercualu in Arpasiu; Dionisie Mardanu, profesoru din Sâmbata-super.; loanu Bretea, parochu gr. ort. in Mateiasiu; George I. Dogariu, din Siarcaiti’a; Sierbanu Nicolau, juristu inVoila; Atanasie Macellariu, preotu gr. cath. in Noulu-rom.; George Dobrinu, invetiatoriu diriginte in Voila; Danila de Gramoiu, vice-comite in Fagarasiu ț loan Florea, asesoru la sedri’a orfanala in Fagarasiu; Dr. Nicolae Motocu, advo- catu in Fagarasiu; George Aiser, comerciantu in Fagarasiu ; George Boieriu alui Gavrila, proprietariu in Fagarasiu; Alec- sandru Pocolu, concipistu advocatialu in Fagarasiu; Valeriu P. Comsi’a parochu in Copacelu; loanu Cintea, cancelistu la judecătorie in Fagarasiu: Nicolau Cintea, submedicu in Zer- nesti; Maximilianu Receanu, preotu in Recea; Emilu Popu, notariu cercualu in Sinca-vechie; Nicolau Ratiu, tutor orf. proprietariu in Sinca-vechie: Nicolau Raicu, v.-protopopu in Sinca-vechie; Clemente Raicu, v.-protopopu in Sinca-vechie; loanu Dobrinu, preotu in Bucium; Haritonu Prescura, pro- prietariu in Sinea veche; George Pop’a, absolventu de filoso- fia; loanu Popu, parochu in Sâmbătă superiora; Dumitru Florea, proprietariu in Sambat’a-superidra; George Ganea, proprietariu; si prim, in Lisa; Teofilu Florianu, cadetu in Tohanulu vechiu. Nr. 16. In legătură cu conclusulu de sub Nr. 14 alu acestui procesu verbalu urmedia la ordinea dilei cererea dlui B. Basiota pentru a fi primitu de membru pe viatia eventualu membru fundatoru alu Associatiunei. — Dlu Basiliu Basiota se proclama deocamdată membru pe viatia alu Associatiunei. Câtu pentru reserv’a ce o a fâcutu relativu la suplinirea sumei substernute până la tax’a prescrisa pentru membrii fundatori, se transpune comitetului spre decidere. Nr. 17. Urmându la ordinea dilei raportulu comisiunei pentru censurarea raportului generalu si pentru propuneri, raportorulu aceleia dlu loanu Turcu propune si adunarea decide: — Raportulu generalu presentatu de comitetu despre activitatea lui in decursulu anului 1888 se ia in generalu spre sciintia, avendu a servi dreptu basa pentru desbatere speciala. 153 Nr. 18. In legătură cu punctulu precedentu raportulu generata se ia in desbatere speciala. La propunerea comisiunei adunarea decide: 1. Cuprinsulu raportului servesce spre sciintia cu aceea, că a) despre resultatulu, ce se va obținea in caus’a lasa- minteloru pendente, si adeca in causa lasaminteloru după feri- citulu Avramu lancu si I. Popu Bota, comitetulu se raporteze la timpulu seu; b) se aproba conclusulu adusu de comitetu cu datulu 16 Augustu 1887 in caus’a scolei centrale romane, ce are a se infiintia in Gherl’a, si se recunosce, că actele referitore la acesta cestiune nu deobliga pe Associatiune si pe comite- tulu ei la nimicu, si câ prin urmare afacerea acesta nu cade in competenti’a comitetului. c) că delegatului dela scol’a de fete a Associatiunei dlui D. Br. Ursu, coloneta ces. reg. in pensiune si directorului numitei scole, dlui loanu Popescu, profesoru seminarialu, li se exprima recunoscintia si multiamita protocolara pentru ostenelele aduse si viulu interesu aratatu in causa acestei scole; d) câ se proclama membrii ai Associatiunei cei ce s’au in- sinuata la comitetu si sunt cuprinși in consemnarea alaturata de comitetu la raportata seu si anumita: Membrii fundatori: Vasilie Suciu, parochu in Ca- pusiulu de Câmpia. b) Membrii pe viatia: Valeriu Bolog’a, directoru la filial’a „Albin’a“ in Brasiovu; Tom’a Bersanu, preotu in Derste. c) Membrii ordinari: Zevedeiu Muresianu, inve- tiatoriu in S. Sebesiu; Sasciori, comun’a politica; Titu Budu, vicariu in Siugatagu-satu; Teodoru Popu, protopopu in Or- telecu; Mihaiu Borbeiu, medieu in Ghibou; Vasilie Ghetie, protopopu in Cuceu; Vasiliu Popu, preotu in Selsigu; Petru Lelutiu, comercianta in Besimbacu; Alexandru Belle, pretoru in Siarcaia; loanu Romanulu, notariu cercualu in Draga-Vilma; loanu Hossu, proprietariu in Restoltiu; Mihailu Iurcoviciu, notariu cercualu in Honda mare; Constantin Prie, preotu in Sacadate; Dr. Andreiu Monda, medieu in Sangeorgiu-Naseu- dului; Anastasia Siandoru, proprietaresa in Cuesdiu; Petru Oltenii, proprietariu in Cuesdiu; loanu Vellea, protopopu in Deju; Maria Soica nasc. Macaveiu proprietara in Bucium- Poeni; Societatea „Arama la St. treime" in Buciumu; Alec- sandru Danciu, preotu in Bucium-sasa; loanu Muntenu, pro- prietariu in Hatiegu; Avelu Popu Bociatu, protopopu in Gra- disce; Nicolae Trimbitia, invetiatoriu in Gradisce; loanu lanza, vicariu in Hatiegu ; Carolu Pasca, invetiatoriu in Zaicani; loanu Ratiu, protopopu in Hatiegu; Alexandru Serafinu, se- natoru in Hatiegu; Bucuru Popoviciu, comerciantu in Hatiegu; Emiliu Cormosiu Alexandrescu, proprietariu in Capusiu de Câmpie; Gregorie Bozacu, proprietariu in Mezo-Mehes; Maxi- milianu Codarcea, protopopu in Mezb-Riics; Corneliu Codarcea, proprietariu in Mezb-Bandu; loanu Andreescu, proprietariu in Sibielu; Liviu de Lemenyi, protopretoru in Saliste; Romulu Mircea, invetiatoriu in Saliste; Petru Indriesiu, notariu in Vale. d) Câ fatia de membrii reposati se arata condolentia prin sculare. Nr. 19. Comisiunea amintita la punctulu precedentu, continuându raportulu seu asupra proiectului pentru o noua arondare a despartieminteloru Associatiunei, presentatu de co- mitetu, propune: se se susțină arondarea despartieminteloru de păna acumu, era despartiemintele, care nu sunt inca or- ganisate, se se solicitedie a se organisa cătu mai curâudu, căci la din contra se voru imparti la celu mai de aprdpe des- partiementu activu. In urm’a unei disensiuni mai lungi, in decursulu căreia comisiunea recede dela propunerea sa, pe care membrulu Basiliu Damianu o face de a sa, la propunerea membrului George Pop de Basesci adunarea decide: — Elaboratulu comitetului relativu la o noua arondare a despartieminteloru Associatiunei se remite comitetului, cu aceea, că se’lu comunice că proiectu cu despartiemintele ac- tuale ale Associatiunei. avendu a’lu substerne, dimpreună cu părerile si informatiunile primite dela despartieminte proximei adunari generale. Nr. 20. Aceeași comisiune cu privire la cererea tai Petru Sabo din Maros-Vâsârhely, pentru de a i se dă unu ajutoriu de 100 fl. v. a. spre a-si esopera licenția pentru pre- gătirea unei medicini inventate de elu, că mijlocu siguru la vindecarea reumei, avăndu in vedere si conclusulu comitetului adusu in acesta causa sub Nr. 269 ex 1888, propune si adunarea decide: — Cererea tai Petru Sabo din M. Vâsârhely nu se pote satisface, de 6re-ce Associatiunea transilvana nu dispune de mijloce pentru asemenea scopuri. Nr. 21. Urmăndu la ordine raportulu comisiunei ex- mise in siedintia l-a pentru censurarea ratiociniului presentatu de comitetu pentru gestiunea in anulu 1888, si a proiectului de budgetu pro 1890, raportorulu comisiunei Dr. George Ilea, arata, câ examinându-le, le a aflata in ordine si propune, er’ adunarea decide: a) Ratiociniulu presentatu de comitetu pentru gestiunea in anulu 1888 se primesce si comitetului i se da absolutoriulu; b) La adunarea generala viitore comitetulu Associatiunei se specialiseze in raportulu seu mai detaiatu starea averei din Vidr’a, remasa Associatiunei după fericitulu Avramu lancu; si păna atunci se se soliciteze finalisarea causei; c) Proiectata de budgetu pro 1890, in care sunt preli- minate venitele cu 8619 fl. 91 cr. pentru fondulu Associa- tiunei si cu 727 fl. 32 cr. pentru fuudatiunile administrate de Associatiune, er’ erogatiunile cu 5068 fl. pentru fondulu Associatiunei si cu 590 fl. 69 cr. pentru fundatiunile admi- nistrate, se primesce cu acelu adausu, că atătu in budgetulu pro 1890, cătu si in budgetele aniloru viitori se se introducă intrega sum'a budgetara a scolei de fete. Nr. 22. Presidiulu presenta telegramele de salutare dela: a) Mai multi particulari din Blasiu. b) Dela protopopulu Alexiu Berinde. — Spre plăcută sciintia. Nr. 23. Presidiulu anuntia adunării generale, că dlu Dr. A. Muresianu din Brasiovu s’a insinuatu cu o propunere si o invita a se pronunția: daca acesta propunere să se pună acum sau mai tărdiu la ordinea dilei. 20 154 Adunarea decide — Se pune la ordinea dilei, cu abatere dela progra- mulu stabilitu, propunerea insinuata la presidiu de dlu Dr. M. Muresianu. Nr. 23. In conformitate cu cele hotarîte la punctulu precedentu urmedia la ordine propunerea dlui Dr. Muresianu. După o discusiune mai îndelungata — Se primesce propunerea dlui Dr. Muresianu după cum urmedia: „Adunarea generala convingendu-se despre ’absolut’a trebuintia, ce se impune Associatiunei transilvane, de a im- bratisia in modu practicu si invederatu caus’a literaturei po- porale romane si de a spriginî înaintarea ei printr’o staruintia intielepta, prin publicare de scrieri poporale instructive, in- formative, insufletitore, indemnatore s. a. decide, că in viitoriu se se destineze regulatu o parte cătu mai însemnata din fon- durile disponibile ale Associatiunei pentru realisarea acestei trebuintie. Ca să se faca unu inceputu, adunarea generala decide adi, că sum’a de 1000 fl. v. a. din escedentulu anului acestuia să se intrebuintiedie pentru publicarea de brosiuri si cărți poporale corespundietore scopuriloru Associatiunei. Totodată comitetulu Associatiunei este insarcinatu a afla modulu celu mai potrivitu, cum s’ar putea folosi mai bine si mai corespundietoriu, prin publicarea de premii etc. acesta suma in cursulu anului viitoriu, era in adunarea generala viitore se vina cu unu proiectu bine chipzuitu si studiatu pentru organisarea viitorei activitati a Associatiunei pe tere- nulu acesta". In urm’a acestui conclusu sum’a erogatiuniloru din bud- getulu pro 1890 se rectifica cu 6068 fl. v. a. Nr. 24. La propunerea dlui protopopu I. V. Russu adunarea decide, că fiindu timpulu forte inaintatu, si adeca 2Vâ dre, siedinti’a să se ridice, fiindu a se continua după prănzu la 5 dre. Nr. 25. Redeschidiendu-se siedintia la 5 dre d. a. Pre- sidiulu presentâ o telegrama de salutare si de urare dela mai multi particulari din Turda. — Spre plăcută sciintia. Nr. 26. Presidiulu presentâ o scrisore sosita dela can- celari’a comitetului Associatiunei, din care se vede, că după plecarea comitetului la adunare s’au mai insinuatu membrii, platindu taxele prescrise. — Spre sciintia proclamăndu-se membri ai Associatiunei si anumitu: a) Membrii pe viatia: loanu Motiu, jude reg. la tribunalu in Deva. b) Membrii ordinari cu taxa anuala: Simeonu Chira, proprietariu in Huneddra: Alexandru Dim’a, proprietariu in Huneddra; Nicolau Sțoichitia, proprie- tariu in Huneddra; George Oprea, parochu gr. ort. in Hu- neddra ; Dr. Alexandru Popu, medicu in Blasiu. Nr. 27. Pentru verificarea procesului verbalu din sie- dinti’a a Il-a a adunării generale — Adunarea dispune, câ verificarea să se faca prin membrii Associatiunei, cu domiciliulu in Sibiiu, cari au par- ticipatu la acesta adunare generala. Nr. 28. Urmăndu la ordine determinarea locului si timpului pentru adunarea generala viitore — Adunarea decide: cu privire la loculu si timpulu pentru întrunirea adunării generale a Associatiunei in anulu 1890 comitetulu este autorisatu se defiga insusi loculu si tim- pulu pentru adunarea generala proxima. Nr. 29. In conformitate cu programulu pentru siedin- tiele adunării generale, urmăndu la ordine alegerea noului comitetu pe periodulu 1890—1893, comisiunea pentru candi- dare exmisa in siedinti’a l-a prin raportorulu seu, dlu A. Filipu propune si — Adunarea generala proclama de presiedinte pe dlu George Baritiu, er de vice-presiedinte pe dlu Dr. Ilarionu Puscariu, archimandritu si vicariu archiepiscopescu. Nr. 30. Urmăndu a fi aleși ceilalți funcționari ai Asso- ciatiunei, același raportoru dlu A. Filipu propune — Si adunarea alege câ I. secretariu pe dlu loanu Popescu profesoru seminarialu; câ alu Il-lea secretariu pe dlu Dr. I. Crisianu profesoru seminarialu; cassariu pe dlu Gerasimu Candrea asesoru consistorialu, câ controloru pe dl Nicanoru Fratesiu protosincelu si asesoru consistorialu; câ bibliotecariu pe dl Nicolau Toganu preotu-cooperatoru in Sibiiu. Nr. 31. Urmăndu la ordine alegerea comitetului Asso- ciatiunei. — Adunarea declara aleși membrii in comitetulu Asso- ciatiunei pe noulu periodu de 3 ani; a) câ membri ordinari pe domnii: Davidu Br. Ursu, Augustin Ladai, I. V. Russu, Elia Macellariu, losifu St. Siulutiu, I. Hannia, I. Cretiu, Parteniu Cosma, I. G. Pop de Galați, Z. Boiu, loanu Popescu, Nicanoru Fratesiu. b) câ membrii suplenti pe domnii: I. M. Moldovanu, Leontinu Simonescu, Gerasim Candrea, Dr. I. Crisianu, G. Maximu, N. Toganu. Nr. 32. Fiindu pertractate tote objectele puse la or- dinea dilei pentru adunarea generala presentâ, presidiulu multiamindu tuturoru, cari au contribuitu la promovarea sco- puriloru Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, declara siedintiele adunării ge- nerale a XXVHI-a de încheiate. Fagarasiu, d. u. s. George Baritiu m. p. Dr. loanu Crisianu m. p. presiedinte. notariu. Procesulu verbalu alu siedintiei a Il-a s’a cetitu si verificatu in siedinti’a comisiunei de verificare, ținuta la 2 Septemvrie 1889. George Baritiu m. p. Dr. loanu Crisianu m. p. 155 Nr. 286/1889. Procesu verbalu alu comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 7 Septembre 1889. Presiedinte: George Baritiu. Membrii pre- sen ti: Dr. II. Puscariu, E. Macellariu, I. Hanea, I. St. Siulutiu, I. Russu, P. Cosm’a, Nicanoru Fratesiu, I. Cretiu, loanu Popu de Galați, Leontinu Simonescu, Gerasimu Candrea, I. Toganu, Z. Boiu. Secretariu: loanu Popescu. Nr. 76. Membrii comitetului de nou aleși in adunarea Assoeiatiunei la Fagarasiu in 27 si 28 Augustu a. c. fiindu intruniti pentru prim’a data in siedintia, presiedintele ’i saluta prin cuvinte caldurose si dâ expresiune dorintiei, că prin o conlucrare cu zelu si in harmonie fratiasca se le succeda a realisa cele mai frumose rcsultate in interesulu Assoeiatiunei si alu scopuriloru ei. — Spre sciintia. Nr. 77. După informatiunile primite dela corpulu di- dactica ale scolei Assoeiatiunei, presiedintele arata, câ înscrie- rile la aceea scola s’au inceputu din l-a ale lunei curente, câ puterile didactice, alese in siedinti’a comitetului din 22 Au- gustu a. c. si-au ocupatu posturile, că elevele înscrise au fostu deja instruite si păna acum in cătev’a o're de prelegere si că acestea se voru incepe regulatu in 9 Septembre. — Spre sciintia. Nr. 78. Presiedintele arata, câ impartasindu domnului Br. Davidu Ursu decretulu de membru realesu in comitetulu Assoeiatiunei, Dsa a declaratu că nu mai pote participa la afacerile acestui comitetu. — Se ia cu părere de reu la cunoscintia. Nr. 79. Prin esirea domnului Br. Davidu Ursu din co- mitetu, postulu de delegatu alu acestuia in afacerile scolei devenindu vacantu. — Se alege câ delegatu in afacerile scolei domnulu George Baritiu. Nr. 80. Câ fostu membru alu comisiunei esmisa din siedinti’a comitetului țînuta la 9 luliu 1889/176 pentru fa- cerea unoru reparaturi si adaptari, devenite necesare in edi- ficiile Assoeiatiunei, presiedintele, pe lănga o specificare a speseloru, arata, că acelea reparaturi si adaptari in 2—3 dile voru fi terminate, si deci propune ca pentru collaudare să se exmita o comisiune. — Comisiunea se alege in personele dlui G. Baritiu, I. St. Siulutiu si G. Candrea, cari cu concursulu unui spe- cialistu voru binevoi a face collaudaurea si la timpulu seu va raporta la comitetu. \ Nr. 81. Se presinta suplicele intrate la concursulu pu- blicata din siedinti’a comitetului dela 1-ma luniu 1889, pentru 10 stipendii de câte 50 fl. si anume a) a Carolinei Fincu din Deda, b) a Valeriei Degan din Vetielu, c) a Măriei Micu din Sebesiulu-infer. d) a Corneliei Stoic’a din Seliste, e) a Măriei Onitiu din Seghedinu, f) a Elenei Motora din Câmpeni si g) a Corneliei Pasca din Salcio'a de josu. Suplicele numiteloru concurente tote se afla instruite in sensulu concursului. Pe lănga acestea se aducu inainte inca alte cinci suplice si anume: a) a preotului Simionu Cota din GyergyS-Bikaz; b) a preotului Dumitru Draganu din Domuk; c) a lui Paulu Huza din Deju; d) a lui George Tabacariu din Sibiiu; e) a lui Simionu Magdas din Zalha; cari ceru, câ copilele loru se fia primite si întreținute in internatulu scolei gratuita, va se dica pe spesele Assoeiatiunei. — Pe bas’a documenteloru presentate se impartasiescu cu stipendii de căte 50 fl. urmatorele eleve interne: a) Cornelia Fincu, b) Valeria Deganu, c) Maria Micu, d) Cornelia Stoica, e) Maria Onitiu, f) Elena Motor’a, ^Cor- nelia Pasca. Ajutorele acestea se voru plati in rate de câte 5 florini pe fia-care luna inainte la direcțiunea internatului. Eara suplicantiloru, cari ceru câ fiicele loru se fia pri- mite si susținute gratuitu in internatulu scolei, se li se re- solve, câ Associatiunea păna acum n’a pututu se creedie nici unu locu gratuitu in internatu; totodată inse se li se atraga atențiunea asupra celoru trei stipendii de căte 50 fl. remase vacante, deca voru se reflectedie la ele, conformăndu-se coii- ditiuniloru din concursulu publicatu. Nr. 82. Cassariulu despartiementului Assoeiatiunei XX dela Blaju dl Vasilie Oltenu in nexu cu raportulu din 21 Augustu 1889. transpune 91 fl. v. cari s’au data la cass’a Assoeiatiunei. — Spre sciintia. Nr. 83. Domnulu advocatu Nicolau Garoiu dela Zer- nesci membru ordinariu alu Assoeiatiunei, tramite 101 fl., câ se fia inscrisu câ membru pe viatia alu Assoeiatiunei. — Banii se transpunu cassei si dlui Garoiu i se va tramite diploma de membru pe viatia alu Assoeiatiunei. Nr. 84. Invetiatoriulu dela scol’a civila a Assoeiatiunei Dr. Vasile Bologa, cere a i se da sut’a de floreni, ce a fostu pusa in perspectiva prin conclusulu comitetului din siedinti’a dela 17 Aprilie 1889 Nr. 109, invetiatoriloru cari voru depune examenulu de cualificatiune si voru fi aplicati la dis’a scdla. — De 6re-ce invetiatoriulu Dr. Vasilie Bolog’a a satis- făcuta conditiuniloru din citatulu conclusu, i se aplaciddza 100 fl. si despre acesta se incunosciintiadia cass’a pentru a i o solvi. Sibiiu, d. u. s. George Baritiu m. p. loanu Popescu m. p. presiedinte. secretariu I. Verificarea acestui procesu verbalu se concrede dloru membrii: los. St. Siulutiu, Partenie Cosm’a, Nicanoru Fratesiu. S’a verificata in 10 Septembre n. 1889. Nicanoru Fratesiu m. p. I. St. Siulutiu m. p. P. Cosm’a m. p. 20* 156 Nr. 296/1889. Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 16 Septembrie 1889. Presiedinte: George Baritiu. Membrii pre- senti: Dr. I. Puscariu, v.-presied. I. St. Siulutiu, P. Cosm’a, Z. Boiu, E. Macellariu, I. Popescu, I. G. Pop, N. Toganu, bibliotecariu. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 85. Se presenta procesele verbale ale adunării ge- nerale a XXVIII-a ținuta la 15/27 si 16/28 Augustu a. c. in Fagarasiu. (Ex. Nr. 273/1889). — Spre sciintia, avându a reveni asupra concluseloru speciale. Nr. 86. In conformitate cu cele de sub Nr. precedentu si cu conclusele adunării generale din siedinti’a a Il-a Nu- merulu prot. 15 si 16 se comunica numele celoru ce s’au in- scrisu câ membrii noi ai Associatiunei la adunarea din Fagarasiu in siedinti’a l-a si a Il-a, si numele celoru ce in conformitate cu conclusulu de sub Nr. 18 si 26 ai siedintiei a 11-a s’au insinuatu la comitetu si au fostu de adunare declarati membri ai Associatiunei si anume: a) Membri fundatori: Vasilie Suciu, parochu in Capu- siulu-de-Câmpie: b) Membri pe viatia: George Avesalomu, functionariu din Vistea-superidra; Elena P. Barbu in Reghinu; Basiliu Basiota, advocatu in Abrudu; ValeriU Bolog’a, directoru la filial’a „Albin’a“ in Brasiovu; Tom’a Bersanu, preotu in D6rste, loanu Motiu, jude regiu la tribunalulu din Dev’a. c) Membrii ordinari cu tacsa anuala: Dr. Nicolau Ve- cerdea, candidatu de advocatu in Sibiiu; Nicolau Toganu, coope- ratoru si parochu gr. cath. in Sibiiu; Demetriu Moldovanu, adm. protopopescu in Sighisior’a; Sabinu Piso, protopopu in Agnita; Dr. Basiliu Hossu, profesoru de teolog, in Blasiu; George Pralea, parochu in Breza; Dr. Vasilie Bolog’a, prof. in Sibiiu; lacobu P. Macaveiu, administ. prot. in Dicio-Sz.- Martin; Aureliu Bunea, comerciantu in Vad; Georgiu Cârlan, notariu cercualu in Tecusiulu romanu; Comuna bisericesca gr. cath. in Ileni; Dr. George Maioru, profesoru in Siarcaia; G. I. Pitiș, profesoru in Brasiovu; loanu Tietiu, comerciantu din Sasciori; Dr. Sofroniu Comsia, medicu cercualu in Arpasiu; Dionisie Mardanu, profesoru in Sâmbata-super.; loanu Bretea, parochu gr. ort. in Mateiasiu; George I. Dogariu din Siarcaiti’a ; Nicolau Sierbanu, juristu in Voila; Atanasie Macellariu, preotu gr. cath. in Noulu romanu; George Dobrinu, invetiatoriu dirig. in Voila; Daniele de Gramoiu, vice-comite in Fagarasiu; loanu Florea, asesoru la sedri’a orf. in Fagarasiu; Dr. Nicolau Motoc, advocatu in Fagarasiu; George Aiser, comerciantu in Faga- rasiu; Georgiu Boieriu a lui Gavrila, propriet. in Fagarasiu; Alexandru Pocolu, concipistu de advocatu in Fagarasiu; Valeriu P. Comsi’a, preotu in Copacelu; loanu Cintea, cancelistu la judecătorie in Fagarasiu; Nicolau Cintea, submedicu in Zer- nesti; Maximilianu Receanu, preotu in Recea; Emilu Popu, notariu cercualu in Sinc’a-vechie; Nicolau Ratiu, tutoru orf. si propr. in Sinc’a-vechie; Nicolau Raicu, vice-protop. in Sinc’a- vechie; Clemente Raicu, vice-protop. in Sinc’a-vechie; loanu Dobrinu, parochu in Buciumu; Haritonu Prescurea, propriet. in Cincu-mare; George Pop’a, absolventu de filosofic; loanu Popu, parochu in Sâmbata-super.; Dumitru Florea, propr. in Sâmbata-super.; George Ganea, propriet. in Lis’a; Teofilu Florianu, cadetu in Tohanulu-vechiu; Zevedeiu Muresianu, invetiatoriu in S. Sebesiu; Comun’a politica Sasciori; Titu Budu, vicariu in Siugatagu-satu; Teodoru Popu, protopopu in Ortelecu; Michaiu Borbeiu, medicu in Ghibou; Vasilie Ghetie, protopopu in Cuceu; Vasiliu Popu, preotu in Selsigu; Petru Lellutiu, comerciantu in Beșimbav; Alexandru Belle, pretoru in Siarcai’a; loanu Romanulu, not. cercualu in Draga - Vilm’a; loanu Hossu, proprietariu in Restoltiu; Mihailu lur- coviciu, notariu cercualu in Ilonda-mare; Constantinu Prie, preotu in Sacadate; Dr. Andreiu Monda, medicu in San- georgiu-Naseudului; Anastasia Siandru, proprietara in Cuesdinu; Petru Oltenu, proprietariu in Cuiesdinu; loanu Vellea, prot. in Deju; Maria Stoica nasc. Macaveiu, proprietara in Bucium- Poieni; Societatea „Arama la Sfânta Treime¹¹ in Bucium; Alexandru Danciu, preotu in Bucium-Sasa; loanu Muntenu, proprietariu in Hatiegu; Avelu Popu Bociatu, protopopu in Gradisce; Nicolae Trimbitia, invetiatoriu in Gradisce; loanu lanza, vicariu in Hatiegu; Carolu Pasca, invetiatoriu in Zaicani; loanu Ratiu, protopopu in Hatiegu ; Alexandru Serafinu, senat, in Hatiegu; Bucuru Popoviciu, comerciantu in Hatiegu ; Emiliu Cormosiu Alexandrescu, propriet. in Capusiu de Câmpie ț George Bozacu, proprietariu in Mezo-Mehes; Maximilianu Codarcea, protopopu in Mezo-Riics; Corneliu Codarcea, proprietariu in Mezo-Bandu; loanu Andreescu, proprietariu in Sibielu; Liviu de Lemenyi, protopretoru in Saliste, Romulu Mircea, invetiat. in Saliste; Petru Indriesiu, notariu in Vale; Simionu Chirca, proprietariu in Hunedora; Alexandru Dima, proprietariu in Hunedora; Nicolau Stoichitia, proprietariu m Hunedora; Dr. Alexandru Popu, medicu in Blaju. — Spre sciintia, avendu a li se trimite dimplomele de membrii. Nr. 87. In conformitate cu conclusulu adunării generale din siedinti’a a Il-a Nr. prot. 16 se transpune comitetului spre decidere cererea dlui B. Basiota, advocatu in Abrudu, relativa la primirea densului intre membrii fundatori ai Asso- ciatiunei. — Spre sciintia si conformare. Nr. 88. Prin conclusulu adunării generale siedinti’a II. Nr. prot. 18 lit. a) s’a luatu la cunoscintia raportulu pre- sentatu din partea comitetului, cu aceea, câ despre resulta- tulu; ce se va obținea in causa lasaminteloru după A. lancu si I. P. Bota, comitetulu se raportedie la timpulu seu. — Spre scire si conformare. Nr. 89. Prin conclusulu din siedinti’a II. Nr. prot. 18 lit. b) s’a aprobatu hotarîrea adusa de comitetu cu datulu 16 Augustu 1887 in caus’a scolei centrale romane, ce are a se infiintia in Gherl’a, si s’a recunoscutu din partea adunării generale, că actele referitore la acesta cestiune nu deobliga pe Associatiune si pe comitetulu ei la nimicu, si câ prin ur- mare afacerea acesta nu cade in competinti’a comitetului. — Spre sciintia. 157 Nr. 90. In siedinti’a II. Nr. prot. 18 lit. c) adunarea generala a hotarîtu, câ delegatului dela scol’a de fete a Asso- ciatiunei, dlui D. Br. Ursu, colonelu c. r. in pens. si direc- torului numitei scole, dlui loanu Popescu, prof. semin. se li se exprime recunoscintia si multiamita protocolara pentru ostenelele aduse si viulu interesu aratatu in caus’a scolei. — Spre sciintia, avăndu dloru respectivi a fi insciintiati despre acestu conclusu. Nr. 91. Prin conclusulu din siedinti’a II Nr. prot. 18 lit. c) adunarea a aratatu prin sculare condolentia pentru membrii reposati. — Spre sciintia. Nr. 92. Prin conclusulu adunării gen. sied. II. Nr. prot. 19 s’a remisu comitetului elaboratulu relativu la o noua aron- dare a despartieminteloru, cu aceea, câ se’lu comunice câ proiectu cu despartiemintele actuale, avăndu a’lu substerne apoi, dimpreună cu părerile si informatiunile primite dela despartieminte, proximei adunari generale. — Spre sciintia si conformare. Nr. 93. Prin conclusulu adunării generale siedinti’a II. Nr. 20 cererea lui Petru Szabo, din M. Osiorheiu, pentru unu ajutoriu de 100 fl. spre a exopera licenția pentru pregătirea unei medicine inventate de elu, n’a fostu luata in considerare, din motivulu, că Associatiunea nu dispune de mijldce pentru asemenea scopuri. — Spre sciintia, avăndu numitulu a fi insciintiatu despre acestu conclusu. Nr. 94. Prin conclusulu adunării generale siedinti’a II. Nr. 21 ratiociniulu presentatu de comitetu pentru gestiunea in anulu 1888, s’a primitu si comitetului ’i s’a datu absolu- toriulu cu aceea, câ la adunarea generala viitore se specia- lisedie in raportulu seu mai detaiatu starea averii din Vidr’a remasa Assoeiatiunei după fericitulu A. lancu; si păna atunci se se solicitedie finalisarea causei. — Spre sciintia si conformare. Nr. 95. Prin conclusulu adunării generale siedinti’a II. Nr. 21 lit. c) s’a stabilitu budgetulu pro 1890 întocmai cu preliminariulu presentatu de comitetu, cu aceea, câ atătu in budgetulu pro 1890 cătu si in budgetele aniloru viitori să se introducă intrega sum’a budgetara a scolei de fete; er’ prin conclusulu de sub Nr. prot. 23 siedinti’a II, sum’a erogatiu- niloru din budgetulu pro 1890 pentru fondulu Assoeiatiunei s’a rectificată la cifr’a fl. 6068. — Spre scite si conformare, cu aceea, că preliminăndu-se prin adunarea generala doue stipendii ă 100 fl. v. a. pentru tineri, cu preferintia din munții apuseni, cari ar’ voi să se perfectionedie in sculptura in lemnu, pentru conferirea ace- lora se va escrie la timpulu seu concursu. Nr. 96. In siedinti’a a Il-a sub Nr. 23 a adunării generale s’a adusu urmatoriulu conclusu: „Adunarea gene- rala, convingăndu-se despre absolut’a trebuintia, ce se im- pune Assoeiatiunei transilvane, de a imbratisia in modu practicu si invederatu caus’a literaturei poporale romane si pe a sprigini înaintarea ei printr’o staruintia intielepta, prin publicare de scrieri poporale instructive, informative, insufle- titdre, indemnatore s. a. decide, câ in viitoriu să se desti- nedie regulatu o parte cătu mai însemnata din fondurile dis- ponibile ale Assoeiatiunei pentru realisarea acestei trebuintie. „Câ să se faca unu inceputu, adunarea generala decide adi, câ sum’a de 1000 fl. v. a. din escedentulu anului acestuia să se intrebuintiedie pentru publicarea de brosiuri si cârti po- porale corespundietore scopuriloru Assoeiatiunei; totodată co- mitetulu Assoeiatiunei este insarcinatu a află modulu celu mai potrivitu, cum s’ar putea folosi mai bine si mai cores- pundietoriu, prin publicarea de premii etc., acesta suma in cursulu anului viitoriu, era in adunarea generala viitore se vina cu unu proiectu bine chipzuitu si studiatu pentru or- ganisarea viitorei activitati a Assoeiatiunei pe terenulu acesta®. — Spre sciintia. Se exmite o comisiune in persdnele domniloru George Baritiu presidentu, Dr. Ilarionu Puscariu vice-presidentu si loanu Popescu secretariu I alu Assoeiatiunei, care se studiedie lucrulu si se faca propuneri acestui comitetu relativu la modulu: cum anume ar’ fi să se folosesca sum’a de 1000 fl. votata pre anulu budgetariu 1890, er’ incătu pentru viitoriu se pregatesca unu proiectu de planu, după cum se cere in conclusulu aratatu. Nr. 97. Prin conclusulu adunării generale siedinti’a II. Nr. prot. 28 comitetulu este autorisatu se defiga insusi tim- pulu si loculu pentru adunarea generala proxima. — Spre sciintia si conformare. Nr. 98. Prin conclusele adunării generale din siedinti’a II Nr. prot. 29, 30 si 31 s’au alesu funcționarii si noulu co- mitetu alu Assoeiatiunei pe unu nou periodu de 3 ani si anumitu: Presidentu: dlu George Baritiu. Vice-presidentu: dlu Dr. Ilarionu Puscariu. Secretariu I.: dlu loanu Popescu. Secretariu II.: dlu Dr. loanu Crisianu. Cassariu: dlu Gerasim Candrea. Controloru: dlu Nicanoru Fratesiu. Bibliotecariu: dlu Nicolau Toganu. Câ membrii ordinari in comitetu domnii: D. Br. Ursu, Augustinu Ladai, I. V. Russu, E. Macellariu, los. St. Siulutiu, I. Hanea, loanu Cretiu, Parteniu Cosm’a, loanu G. Pop de Galați, Z. Boiu, I. Popescu, Nicanoru Fratesiu. Câ membrii suplenti in comitetu domnii: I. M. Moldovanu, Leontinu Simonescu, Gerasimu Candrea, Dr. loanu Crisianu, George Maximu, Nicolau Toganu. — Spre sciintia, cu aceea, că biroulu adunării a noti- ficata, conformu §. 11 din statute, alegerea presiedintiloru la locurile mai înalte, er’ cei aleși au fostu incunoșciintiati despre alegerea intemplata. Nr. 99. Secretariulu II, presentâ cererile intrate la concursulu escrisu cu datulu 22 Augusta a. c., Nr. 264 pentru ocuparea unui postu de invetiatoriu la scol’a Assoeiatiunei. In urm’a conclusului amintitu au intratu 3 cereri, dela: Traianu Popu, elerieu absoluta din Siardu, comit. Albei-infer.; Dr. Sebastianu P. Radu, profesoru gimnasialu in Blasiii si Victori’a Filipesculu absolventa dela scol’a de industrie din Cluju.. 158 — Avându in vedere, că nici unulu din cei trei concu- renti nu are documeutu despre cualificatiunea ceruta prin legea statului (§. 103 art. de lege XXXVIII ex 1868); avendu in vedere, că la scol’a Associatiunei se afla aplicate deja 3 puteri ordinare; avendu in vedere, că pe bas’a §.72 din art. de lege 38 ex 1868 in scotele civile potu provedea invetiamentulu si numai 3 puteri ordinare, er' loculu alu patrulea se pote îndeplini prin o putere suplenta, se botaresce: alu patrulea postu la scol’a Associatiunei se indeplinesce de-ocamdata prin o putere didactica suplenta, si avendu in vedere trebuintiele actuale ale scolei, si mai vîrtosu lucruri de măna femeiesci in marea loru va- rietate, cumu si desemnulu liniariu si din măna libera, music’a vocala s. a., cu privire la documentele produse, aceea putere se numesce in person’a domnisiorei Victori’a Filipesculu pe lănga unu salariu de 240 fl. v. a. si intrega întreținere in internatu, cari emolumente corespundu pe deplinu celoru stipulate in §. 142 art. de lege XXXVIII ex 1868. Sibiiu, d. u. s. George Baritiu m. p. Dr. loanu Crisianu m. p. presiedinte. secretariu. Verificarea acestui procesu verbalu se încrede dloru : E. Macellariu, Z. Boiu, loanu G. Popu. S’a cetitu si verificatu. Sibiiu la 18 Septembre 1889. loanu G. Popu m. p. Z. Boiu m. p. E. Macellariu m. p. Suplementu la „Parti alese din istori’a Transilvaniei." (Urmare si fine din Nr. 13—14). pag- I. Celu de anteiu proiectu de tractatu in 24 de puncte, trimisu dela Vien’a in anulu 1684 prin preotulu iesuitu Antid Dunod, spre a se inchieie intre imperatulu Leopold I. si Michail Apafi.........................667 II. Principele Michail Apafi respinge conditiunile propuse de cătra agentulu iesuitu A. Dunod si formu- lâdia altele esentialu diferitdre in numeru de 30 . . .670 III. 1685. Același preotu iesuitu Antid Dunod in calitatea sa de agentu secretu alu imperatului, pre lănga plenipotentia in regula venindu la resiedinti’a din Fagarasiu, mai propune principelui Apafi inca si unu altu proiectu de tractatu spre a se inchieie in 12 puncte intre acesta si intre Domnulu Munteniei cu valdre pentru ei si succesorii loru, inse ambii câ dependenti dela regii Ungariei............................................672 IV. Proiectu de articli unui tractatu cerutu a se inhieiâ intre imperatulu Leopoldu I câ rege alu Ungariei si intre principele Michailu Apafi pentru sine si succe- sorii loru.........................................................674 V. Doue instrucțiuni, una generala buna de aratatu si de produsu, alta speciala, secreta, ambele date din ca- binetulu principelui M. Apafi lui Ladislau Vaida trimisu la Vien’a spre a tracta despre punctele de aliantia sau mai exactu, de supunere.............................................675 pag. VI. Curtea imperiala, prea decisa a continua res- boiulu spre a scâte pe turci din Buda si din tâta Ungari’a, trimite lui Dunod inca si alte instrucțiuni, câ se provdce pe Apafi a nu lașa nici pe poloni câ se intre in Tran- silvania, dara a pregăti cuartire si victualii pentru o parte din armat’a imperiala..................................678 VII. Principele M. Apafi si consiliarii sei se vedu constrinsi a inchieiâ cu iesuitulu Dunod unu contractu, cărui astadi ’iamu dice de liferatiune la o armata, in bani si victualii.................................................678 VIII. Un’a scrisore a imperatului Leopold I. cătra principele Michail Apafi din 23 Novembre 1685 câ respunsu la un’a din 29 Septemfire despre escessele si brutalitatile ostasimei, pe care imperatulu promite a le pedepsi aspru, apoi si reflecta la perfidi’a turciloru, cari violedia trac- tatele 680* IX. Alta epistola a imperatului cătra Apafi totu in caus’a excesseloru soldatesci si totu din 23 Novembre. Corespondentiele se purtau neregulata câ in tote resboiele 681 X. Mesura desperata a gubernului tierei de a voi se induplece pe generalulu Carafa prin presente in bani si cai, câ se nu intre cu trupele sale in Transiivani’a. Totu din 1685 .............................................. 682 XI. Parti din trupele imperiali străbătuseră din comitatele Ungariei păna dincoce de Bistritia spre a’si împlini lipsele de victualii si nutretiu. Gubernulu dis- pune asupra loru trupe de observatiune, inse fara nici unu folosu, ci din contra tocma prin acea mesura irita- tiunea crescu si mai tare....................................682 XII. Alte presente sau honorarie, ori cum se nu- miau odiniâra, discretiuni făcute in cai si bani, cum si spese de drumu reintdrse magnatiloru din averea tierei prin tesaurariulu Alexie Bethlen.............................683 XIII. Tractatulu celu memorabilu inchieiatu in castrele imperatesci numite dela Blasiu intre comandan- tele supremu ducele Carolu de Lotaringia (Lorena) si intre Michailu Apafi. In spiritulu acestui tractatu s’a formulatu apoi diplom’a definitiva, câ dreptu publicu alu Transilvaniei................................................683 XIV. Representantii statului Transilvaniei declara, că in puterea plenipotentieloru date loru supunu tiâr’a la imperatulu Leopoldu si ’i jura credintia.....................689 XV. Rescriptulu imperatului datu câ respunsu la declaratiunea de supunere si credintia.......................691 XVI. După negotiari de noue ani prin agenti, corespondentie inso ci te de intrige nenumerate si după ocuparea reala a Transilvaniei de cătra armat’a imperiala, in fine urmedia acâsta diploma câ lege fundamentala sau contractu bilateralu intre Cas’a domnitâre de Habs- burg si intre classele privilegiate ale Transilvaniei . . 692 XVII. Resolutiunea imperatului Leopold I data tierei prin deputatiunea numita Alvincziana dela conducatoriulu seu Alvinczi. Acea resolutiune a fostu considerata in 159 pag- Uonstitutiunea tierei câ întregire a diplomei din 1691 si mijlocu de împăciuire intre classele privilegiate . . .697 XVIII- Opiniuni si proiecte din anulu 1685 despre -cum s’ar putea si cum ar trebui constrinsi protestantii de diverse confesiuni din tdta Ungari’a, câ se se intârca -cu totii erasi in sinulu bisericei rom. catbolice . . .703 XIX. Temeiuri din care se pretinde, câ popi sau predicatori protestanti se nu fia suferiti a funcționa nici in acelea comitate ale Ungariei, din care turcii au fostu «cosi cu puterea armeloru si in care pana atunci protes- tantii nu au fostu turburati in exercitiulu religiunei loru 704 XX. Resolutiunea imperatului data la plansorile protestantiloru.............................................707 XXI. Domnitorii protestanti si Holand’a intervinu la imperatulu Leopold I prin plenipotentii loru intru apararea drepturiloru cuvenite, conformu tractatului, in câtva si după legile tierei, la tâte confessiunile protes- tante ; ei descriu acilea pe largu multele gdne si asu- priri la care erau supusi protestantii in Ungari’a . . .710 XXII. Primatele Ungariei cardinalulu Kolonics provdca pe prelatii din tiâr’a intrâga, câ se’si dea fia- care parerea despre mijlâcele prin care ar putea fi exter- minati hereticii si a se imputeri biseric’a rom. catholica. Vien’a 12 lanuariu 1700 ................................... 714 XXIII. Recursulu comunității române de legea reformata din orasiulu Deva, in care râga pe principes’a Ana Bornemisza, câ se permită a’si luâ parochu pe Mi- chailu Eperjesi, care scie si romanesce. Dev’a 22 Maiu 1684 716 XXIV. Adeverinti’a parochului reformatu Petru Boci despre asuprirea preotiloru romanesci pe la 1689 . 717 XXV. Cathalogulu familiiloru boieresci decopiatu după exemplariulu aflatu in colectiunea Hevenesiana, asia precum s’au conscrisu acelea in 1711, cu ortografia ungurâsca din acelu vecu si mai multi chiar cu numele si connumele magiarisate, după cum câteva familii apu- caseră a se magiarisa din vâculu de cându se si cal- vinisera 718 XXVI. Imperates’a Maria Teresia se incerca a re- gula prin acestu rescriptu din 1743 o parte din aface- rile bisericesci a le romaniloru uniti cu biseric’a Romei, asigura drepturile promise loru prin diplome de Leopold I., losif I. si Carolu IV, plesnesce in ochii aristocrației si ai patricianiloru crudimea si rapacitatea, mustra si pe episcopulu I. Inocentie. Unu actu din cele mai memo- rabili este acesta, care si acuma după 145 de ani pdte -da materia la comentariu fdrte instructivu.................723 XXVII. Imperates’a prin decretulu seu din 1746 înfrunta aspru pe gubernulu Transilvaniei din causa câ a toleratu atâta timpu pe sechastrulu Visarionu si pe alti călugări orientali, a suferitu a se face si scandalulu dela Salisce, se uitâ cum popii uniti erau batuti si sân- gerați; inpune gubernului câ se nu mai sufere in tiâra popi si călugări din tierile vecine, precum si se asigure pag. pe romani, câ faim’a despre schimbarea ritului resaritânu este cu totulu falsa, câci Maj. sa țîne acelu ritu de santu (pro sacro habemus). . .............................728 XXVIII. Ordinu datu de câtra Elisabeta impera- tâs’a Russiei câtra ambasadorulu seu la Vien’a, câ in urmarea plansoriloru relative la gânele religiâse ajunse la densa mai de aprdpe din partea protopopului Nicolae Balomiru, se se informedie bine despre starea lucrului si se ’i raportedie.......................................730 XXIX. Decretu din 1752, cu care imperatâs’a re- cundsce, câ locuitorii acestora tieri cari se țînu de ritulu grecescu sunt intimpinati de câtra ceilalți locuitori cu urgia si multu asupriti; Maj. sa inse observa, câ acei lo- cuitori de ritu grecescu au mari merite pentru densa si - pentru imperiu, adaoga totodată, câ dupace se afla in confederatiune strinsa cu imperates’a Russiei, cu care nu’i da mân’a se se strice, popârale de ritu grecescu trebue se fia tractate cu multa crutiare si mai omenesce, câci si ele sunt credintidse; deci se li se respecte si pri- vilegiile. Adeca imperatâs’a voiâ se mai moderedie fa- natismulu religiosu si urele naționali invescute si inrade- cinate in mani’a tuturora doctrineloru din evangeli’a lui Christosu 732 XXX. In urmarea repețiteloru plansori ale preo- tiloru uniti din caus’a maltratării si a spoliarii loru, im- peratâs’a in 1757 provâca din nou pe gubernu câ se ia informatiuni dela episcopu, se cercetedie plansorile si după cum le va afla, se’i apere................................735 XXXI. De si imperates’a isi descoperise de repețite ori vointi’a sa, câ ritulu grecescu se fia respectatu, se nu’lu alteredie, se nu’lu schimbe nimeni, câ-ci acela in ochii sei „este santu“, totuși încercările de a trage pe âmeni dela ritulu acesta la ritulu latinu sau la celu cal- vinescu n’au incetatu nici-odata; dara cleralu unitu re- clamâ neincetatu in contra incercariloru, până când la 1763 insusi episcopulu rom. catholicu br. Bajtai reflec- tata dela curtea imperiala, se vediu inpinsu câ se dea si din partea sa câtra clerulu seu unu cerculariu, intru care înfrunta greu (verbis gravissimis inculcare) pe acei membri din clerulu latinu, câ pre nisce âmeni cutedia- tori, cari cu despretiuirea repetiteloru decrete pontificali venâdia după âmeni, câ se’i traga dela ritulu grecescu la ritulu latinu..........................................736 XXXII. Episcopulu Grigorie Maior hirotonitu in Aprilie 1773 indata a si recursu la imperatâs’a cu mai multe cașuri despre maltratarea popiloru uniti, scdterea si spoliarea loru. Acum gubernatoru erâ magnatulu aus- triacu corn. Auersperg. Imperates’a scrie atâtu acestuia câtu si gubernului intru apararea unitilora precum ur- mâdia 737 XXXIII. Decrete, resolutiuni, rescripte câ si cele de sub Nr. precedente nu putea folosi nimicu unitiloru fatia cu alte anteriori, precum a fostu de esemplu si celu relativu la luarea bisericelora dela o confessiune pentru 160 pag- alt’a, cu conditiuni fârte asupritdre pentru neuniti, câ-ci eca coprinsulu..............................................739 XXXIV. Date statistice aflate intre manuscriptele remase dela Georgie Sincai in bibliotec’a episcopiei gr. cath. dela Oradea despre starea unitiloru si a neunitiloru din Transilvani’a după venirea in tiâra a șerbului Visarion, după exilarea episcopului Inocentie si veduvirea diecesei pe 9 ani păna la Petru Pavelu Aron. Conspectulu este din 1772 si suna asia.....................................740 XXXV. Trei articlii de lege ai dietei transilvane din 1791 se reproducu aici cu scopu, câ lectorii se aiba ocasiune de a’i compara cu articlii de lege din Uungaria de aceeași natura, emanati din același anu si a ved6 marea diferintia in modulu de a cugeta alu dieteloru din ambele tieri. Că-ci adeca diet’a transilvana inca si după 1791 sufere in funcțiuni publice numai unguri nobili, secui si sasi patriciani (art. 15); âra cu art. 19 face gratia si la nenobili câ se p6ta inainta păna la rangu de secretariu, mai departe nu; se’si vâdia de capu, se’si , căstige si unii câ aceia diplome nobilitarie, era moșii feudali ’si voru putea căstiga de ex. prin casatorii cu aristocrate. Art. 60 despre religiunea greco-resaritena merita inca si astadi atențiunea romaniloru, daca ’lu vom citi cu luare-aminte ce i se cuvine.........................741 XXXVI. Sumariulu dela 23 diplome si alte acte oficiali relative la drepturile si libertățile poporatiunei romanesci din districtulu Rodnei păna la infiintiarea re- gimentului II granitiariu romanescu. Copii din acelea documente se afla in Archivulu academiei..................742 XXXVII. Specificarea aceloru acte de suverani, in puterea carora comunele din districtulu Rodnei au fostu separate de cătra unu comitate feudalu si alaturate la cetatea Bistritiei, numai din punctu de vedere finan- tialu, inse cu conditiune câ acelea comune se se bucure si in viitoriu de tote drepturile civile si politice, de care se bucurau si cetatienii Bistritiei, nici se fia iobagite vreodată 745 XXXVIII. Instrucțiune guberniala fdrte curiosa ' din 1821 relativa la partea poporatiunei române locui- târe amestecatu in comunele locuite de sasi, din care se vede, cum unu gubernu in lipsa totala de date statistice exacte, conscientiose, pâte fi amagitu, câ se falsifice ade- verulu si se ia mesuri absurde. Acestu actu a fostu si tiparitu intr’o editiune a puncteloru regulative sasesci din dilele imperatului Franciscu, precum vediuramu la loculu seu..................................................747 XXXIX. loanu Ierney membru alu Academiei magiare, avendu missiunea câ se cercetedie atătu pe lo- cuitorii ciangai (csângo magyarok) din Moldov’a, cătu si se caute urme de locuintiele magiariloru, se oprise mai anteiu in Brasiovu cu scopu câ se traga de aici unele informatiuni prealabili, la care ’i stetesem si eu cu tdta plăcerea in ajutoriu. Ierney a petrecuta cătev’a luni in Moldov’a, in care timpu inse a si venitu in conflictu cu pag. calugarii minoriti italiani, trimiși acolo dela Rom’a in calitate de parochi la comunitățile bisericesci ale Cian- gailoru. Minoritiloru nicidecum nu plăcu acea missiune a lui Ierney si’lu loviră in Albina dela Iași numindu’lu in batjocura Moise alu Ciangailoru. Ierney nacajitu voi se le respunda si’mi dete acestu articlu se ilu traducu si publicu in „Gazeta Trans.“ Censorii nu lasara. De atunci incdce in 44 de ani cestiunea ciangailoru a pau- satu, inse n’au adormitu. Astadi ea este la ordinea di- lei, si fiindcă eu am conservatu scrisdrea lui Ierney in originalu, câ reminiscentia si chiaru pentru coprinsulu ei ’i făcu locu acilea..........................................750 XL. Protestulu consistoriului din Blasiu contra impun erei limbei maghiare inainta tu la dieta in anulu 1843 prin episcopulu diecesanu loanu Lemeni . . . 752' XLI. Acte din processulu dela Blasiu ațițiatu intre episcopu si unii canonici de una, intre alti canonici cu cătiva profesori si cu mai multi clerici de alta parte; acele acte inse sunt asia de multe, incătu abia putemu face locu numai la cele care coprindu resultatulu defini- tivu, asia cum se publicaseră acelea in 1846 . . . .755 XLI I. Testamentulu episcopului diecesanu gr. or. Vasilie Moga tradusu din originalulu romanescu in limb’a latina, copia aflata intre chartiile fericitului lacobu Bologa pe atunci cancelistu la tabula reg., apoi si no- tariu consistorialu..........................................764 XLIII. Statulu personale alu consistoriului si alu protopopiloru diecesei (astadi Archidiecesei) romaniloru de religiunea gr. resaritena in Transilvani’a, asia cum se aflâ acela sub timpulu vacantiei scaunului si alu si- nodului electorale celebratu la Turda........................767 XLIV. Versulu unui recruta. (Câ resunetu la legea de intregirea regimenteloru sanctionata in 1847) . 771 Bibliografia. — Aronu Pumnulu. Voci asupra vieții si în- semnătății lui, dinpreuna cu documentele relative la in- fiintiarea catedrei de limb’a si literatur’a romanesca la gim- nasiulu superioru din Cernăuți, precum si scrierile lui merunte si fragmentare, publicate de drulu Ion alu lui G. Sbiera, profesoru î. r. la universitatea din Cernăuți, membru alu aca- demiei române din Bucuresci, membru onorariu sau fundatoriu alu mai multoru societăți literare. Cu spesele acordate de fundatiunea Pumnulena etc. etc. Cernăuți 1889. Formata 8-vo mare. Pag. 392. Pretiulu 2 fl. v. a. — Carte de cetire pentru gimnasii, scole reale, comerciale, pedagogice si pentru scole de adulti, de loanu Popea, profesoru la gimnasiulu romanu din Brasiovu. Tomu I. Editiunea II. pag. 235. t — Cursu metodicude Istori’a naturala pentru scolelepoporale, delpolit Ilasievici, profesoru desciintiele naturali la gimnasiulu romanu gr. or. din Brasiovu. Editiunea II. emendata si amplificata in textu si cu ilustratiuni. Editur’a librăriei Nicolau I. Ciurcu. Editur’a Assoeiatiunei transilvane. Kedactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.