Nr. 15—16 Sibiiu, 1—15 Augustu 1889. Anulu XX. TRANSILVANIA. Foi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese căte 2 cole pe luna si costa 3 fiorini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu întregii. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta s6u prin domnii colectori. • Sumariu: Necesitatea reimprimarei cărtiloru bisericesci cu litere străbune. — Diaristic’a in Bucuresei. — Proiectu de lege pentru conservarea monumenteloru naționale. — Diagnosele Cryptogameloru vasculare. — Consemnarea contribuiriloru făcute in favorulu scâlei superiore de fete a „Associatiunei transilvane¹⁴ pe câl’a dlui Parteniu C'osm’a, din 1 lanuariu păna la ultim’a luniu 1889. — Convocare. — Bibliografia. Necesitatea reimprimarei cârtiloru bi- sericesci cu litere străbune. Sunt aprope diece ani de cănd Clerulu superioru alu României au luatu mesuri seriose pentru traducerea din nou a tuturoru cârtiloru bisericesci rituali si tot- odată a bibliei intregi, dupace cu traducerea acesteia si mai alesu a testamentului nou s’au facutu in vre-o 25 de ani căteva încercări de cătra unii barbati singuratici. Precum observaseramu din partea nostra si altadata, acesta este un’a din problemele cele mai grele, care aștepta deslegare anume din partea theologiloru romani. Alăturea cu traducerea din nou se ventiledia si mai de multu afacerea tiparirei cărtiloru bisericesci cu litere latine, ceea-ce păna cătra anulu 1860 se mai consideră in unele părți câ profanare a bisericei si a dogmeloru. Astadi aflamu in „Biseric’a orthodocsa romana" Nr. 3 din a. c. urmatoriele informatiuni demne de tota luarea aminte si recomendare: „In biseric’a creștina orthodoxa resaritena ori-ce po- poru ce-si are limb’a sa, graiulu seu, se roga lui Dum- nedieu in limb’a stramosiloru sei, pe care o intielege, pentrucă este a sa. Acestu principu adoptatu inca din seculile primare in Biseric’a resaritului de a'si savărsi fia-care neamu de omeni rugaciunele sale cu vorbe intie- lese de elu si a se inchina in sfintele temple audindu, cetindu-i-se si căntăndu-i-se in limb’a sa naționala, a contri- buita forte puternicu pe de-o parte la nutrirea sentimentului nationalu religiosu, la cultivarea limbei sau a literaturei acelui poporu, la desvoltarea, progresulu si imbogatirea limbei acelei națiuni cu diferite si variate expresiuni si cuvinte; pentrucă in recensiunile făcute din timpu in timpu cu ocasiile reeditariloru cărtiloru de ritualu bisericescu s’au totu revediutu textele, după progresulu limbisticu ce a obținutu in timpu acelu poporu, si astfelu se justifica necesitatea unei inbunatatiri a limbei. Pe de alta parte serviciulu importantu inca ce a mai adusu acestu prin- cipu primitu in Biserica a fostu conservarea nealterata a geniului acelei limbi la acelu poporu si in urma po- sibilitatea de a se tota imbogati si desvoltâ mereu cul- tivarea si perfecționarea limbei naționale la acelu poporu. Daca amu luâ de esemplu poporulu nostru, ne-amu con- vinge păna la evidenția, că atătu limb’a romandsca — considerata câ mijlocu de comunicare ori contactu intre cei de unu nemu — s’a formata, pastratu si perfecționată sub adumbrirea binefacatore a religiei chrestine, mai alesu căndu acestu poporu aparținea ritului orthodocsu si căndu ’si avea afirmata naționalitatea sa. Monumentele cele mai vechi limbistice, scrierile si imprimatele cele mai indepartate ale nemului nostru sunt mai numai re- ligiose; apoi încercările de perfecționare si inbunatâtire a limbei sunt făcute la inceputu totu in scrierile bise- ricesci, in cărțile de ritualu prin încercările de progresu limbisticu a unoru persone bisericesci. Din cătu cunoscemu păna in presentu, acele mici resturi ce ni s’au conservata despre vechimea limbei ndstre, manuscriptele cele mai valorose, suntu tdte de conținuta religiosu; de aseminea si imprimatele cele dintăiu că Tetravanghelulu lui Coresi si Psaltirea, Cazani’a lui Varlaamu si Prologele lui Dosoteiu etc. etc., tote sunt fontăni bogate limbistice, de unde filologii noștri Romani, câ si albin’a din florile ce se ivescu mai ântaiu in tim- pulu primăverii, extragu materialulu siguru si importantu alu geniului limbei nemului nostru. Cătu timpu ndmulu Romanu erâ imprastiatu si respănditu prin Regatulu României de astadi, prin peninsul’a Balcanica si prin Transilvani’a si nu erâ inchiegatu in unu singuru po- poru, noi Romanii, din consideratiuni politice si local- nice, din lipsa de a ne putea afirmă ca națiune, ba inca unu timpu si după consolidarea stateloru romanesci — Valachi’a si Moldov’a, — din caus’a neintrerupteloru lupte ce au avutu a susținea primii Domnitori ai Roipaniloru, n’amu pututu de siguru avea nici timpulu trebuitoriu si nici omeni preparati de a incepe si a seversi traducerea si tipărirea cărtiloru de ritualu bisericescu in limb’a na- ționala, ci s’au servita de cărțile de ritualu ale ndmului 15 114 slavonu. Serviciulu insemnatu ce a adusa biseric’a po- pprului romanescu la inlaturarea streinismului din limb’a naționala este nepretiuitu de mare. Acesta inlaturare s’a inceputu prin biseric’a naționala si s’a desavărsitu treptata si in urma s’a indepartatu streinismulu si din oficiile stateloru, mai alesu pe timpulu lui Vasilie Lupu si Matheiu Basarab. Unu poporu ce nu’si are limb’a sa proprie, nu se pote susținea că constitue o națiune, pentru că’i lipsesce unulu din elementele vitale din ba- sele ce compunu edificiulu unei nationalitati. Fără re- ligie, fără limba proprie si fără moravuri nu se pote forma o naționalitate. Lips’a limbei la unu poporu i-a fostu pedic’a cea mai grea de a se grupa, constitui si afirma ca națiune. Exemplele de felulu acesta superabondeza, mai alesu in timpurile moderne. Se nu se insiele cineva că adoptăndu in nemulu seu o limba streina, chiar cea mai culta, câ de esemplu cea a Greciloru si a Romaniloru, prin acesta ar contribui ceva la desvoltarea nationalitatiei sale, nu, ci din contra ar pune o stavila mai pu- jternica si o intărdiere destulu de mare, daca nu o pe- Idica perpetua in reinvierea si deșteptarea nationalitatiei sale. O cântare bisericâsca romanesca, unu căntecu naționala romanescu, o doina naționala pentru noi Ro- manii valoreza multu mai multu de cătu o rapsodie omerica ori o elegie latina. Cea streina vorbesce mai multu mintii nostre, pe căndu cea naționala inimei nostre ; si apoi este sciutu că nationalismulu rezide multu mai multu in inima, decătu in minte. Cu dreptu cuventu dar s’a exprimata si Coresi in Tetravarighelulu seu, câ si alti multi, avendu in vedere acestu adeveru inca de pela 1560: că in sfănta biserica mai bine e a grai cinci cuvinte cu intielesu decătu 10,000 de cuvinte neintielese in limba streina. Totu asia se exprima si Metropolitulu Stefanu in prefati’a Psaltirei sale, că mai bine este a grai in limb’a nemului seu — in romanesce preotulu romanu — de cătu in limb’a neintielesa de poporu, facendu alusie la limb’a slavona, care se intre- buintiâ in bisericile Romaniloru in acele timpuri. Apoi Coresi se pronunția si mai categorica: Si amu scrisu aceste sfinte cârti de invatiatura, ca se fia popiloru Rumanesci se intielega se invetie Romanii, cine’s creștini. Aprope tota cultur’a limbistica naționala este bise- ricesca si desvoltata de clerulu bisericei nostre Romane orthodocse naționale prin cultivarea limbei naționale in sinulu bisericei, ea, limb’a si-a imprimatu unu caracteru autoritariu, imposantu, gravu si maiestosu, demnu de a representa maiestatea Dumnedieiasca, puternicu si vivace de a inaltia multiamiri lui Dumnedieu pentru binefacerile ce primesce dela elu; moderatu si umilitu căndu este vorb’a de a’si mărturisi cu caintia si sdrobire de inima natur’a sa pecatosa. Si la noi in genere vorbindu, limbele clasice din care s’au făcutu traducerile cărtiloru biseri- cesc! au influintiatu puternicu asupra formarei stilului bisericescu in limb’a naționala. De acolo avemu tur- nur’a acea clasica ce se observa in limb’a cărtiloru bi- sericești, de acolo decopieri de cașuri, de expresiuni si de frase chiar. Se pote ca acea limba se nu sune as- tadi bine audiului modernu, cultivata sub impresiunea limbeloru mai multu analitice, de cătu sintetice, dupre cum a ajunsu astadi limb’a romanesca a jurnalisticei; cu tote acestea nu va putea nimeni contesta gravitatea si imposanti’a limbei vechi bisericești, cum si a Cronica- riloru noștri, cu tote archaismele ce le cuprinde. Cu tote acestea biseric’a nostra naționala nefiindu staționara in ceea-ce privesce modulu celu mai nemeritu de a invetia si preda natiunei sale adeverurile Chresti- nismului, a făcutu in deosebite timpuri si epoce diferite recensiuni limbei cuprinse in cărțile bisericesci, dar in- tr’unu chipu aprope nesimtitu si neintielesu de poporu. Daca se compara deosebitele ediții de cărți bisericesci ale timpului, se constata positivu, că a avutu locu inbu- natatirea in timpu a limbei in biserica prin mici îndrep- tățiri si corectări in stilulu cărtiloru sale de ritualu. Ast- felu fără a’si perde limb’a bisericesca nimica din vechimea, greutatea si seriositatea sa, s’au făcutu mici schimbări in scopu in totdeuna de ameliorare. Scimu cu totii că păna la 1881 numai incercari s’au făcutu de a se tran- scrie limb’a din cărțile bisericesci cu litere latine stră- bune, câ o necesitate reclamata de timpu. Aseminea incercari inca cunoscemu de pe la inceputulu secuiului. Păna la acesta data inse de căndu a fostu exclusa limb’a slavona din biserici si inlocuita cu limb’a naționala, noi Romanii ne-amu servitu in bisericile nostre naționale cu cărți bisericesci imprimate totu cu buchi cirilice (slavone). Statulu Romanescu pentru considerante politice naționale, si pentru desvoltarea si cultivarea limbei patriei după basele originei gintei nostre, a introdusu inca din 1863 in tote oficiile statului scrierea cu litere latine străbune si s’a interdisu oficialu continuarea scrierei cu buchi. De atunci buchile au remasu numai obiectu de studiu pentru archeologii si literatii Romanii. In acestu restimpu dela 1863 si păna la 1881 s’au desvoltatu diferite sis- teme de a se transcrie buchile cu litere si din multele discuții ce au avutu locu, a prevalatu sistemulu eufonica ținendu-se sama, dupre putintia, si de acelu etimologica ori derivativa. Căndu discuti’a sa terminatu aprope, căndu avemu mai multu sau mai puținu stabilita o orthografia, erâ necesariu, se impunea dela sine, câ si cărțile de ritualu bisericescu se fia transcrise si retipărite cu litere stră- bune. A se mai lupta cinev’a de a se mai conserva inca in biseric’a nostra naționala cărțile bisericesci tipă- rite cu buchi, ar fi a se lupta contra mersului naturala alu lucruriloru cum am vediutu, ar fi a susținea o tesa nelogica, ar fi a nerecundsce progresulu ce a făcutu limb’a naționala, ar fi a nutri unu desacordu, o disonantia periculosa intre stătu si biserica, ar fi in fine a se face o opositie desvoltarei naturale a nâmului nostru, pentrucă biseric’a nostra are o forte mare parte in cultivarea si civilisarea poporului nostru. Inalt’a Ierarchie a bisericei nostre naționale, intrunita in Săntulu Sinodu, a recunoscutu acâsta cerintia a tim- pului, a intielesu necesitatea de a retipări cărțile bise- ricesci de ritualu cu litere străbune latine, si a se sus- 115 penda cu timpulu retipărirea cârtiloru bisericesci cu buchi. Nu putea Ierarchi’a bisericei nostre naționale a suferi mai multu amanarea acestei cestiuni reclamate de timpu, si a mai suferi acăsta disonantia dintre Stătu si Biserica, aceea, că in Statulu Romănescu se scrie si se imprima totu numai cu litere străbune latine, iar in bi- serica se se mentie inca si dela acestu timpu inainte totu buchile cirilice. Apoi mai considerăndu s-tulu Sinodu că in tot-deaun’a la noile ediții si retipăriri a cârtiloru bisericesci de ritualu s’au făcutu revisuiri, a luatu hota- rîrea de a elabora unu regulamentu aparte, privitoriu de acesta cestiune, si asia in anulu 1881 s’a si formatu, votatu si sanctionatu acelu regulamentu intitulata: „Re- gulamentu de revisuirea si editarea cărtiloru bisericesci romane In acestu regulamentu s-tulu sinodu preciseza condițiile după care comitetulu constituitu din 5 membrii se faca revisuirea cărtiloru bisericesci. a) Va alatura cartea de revisuitu cu originalulu după care ea fostu tradusa; b) O va confrunta si cu alte traduceri făcute mai dina- inte de pe acelu originalu, atătu in limb’a romana, cătu si in alte limbi, si la locurile dubiose, echivoce, ori neprecise, va prefera pe aceea traducere, care se va parea mai potrivita cu originalulu, sau la trebuintia, va face o nona traducere acelui locu; c) Va observa câ, in limb’a romana, se fie exprimate ideile originalului cu esactitatea gramaticala, logica si theologica; d) Terminii theologici si cei bisericesci, stabiliti de sindde si de biserica, pentru exprimarea dogmeloru si a ren- dueliloru bisericesci, trebue se fia traduși cu cea mai scru- pulosa esactitate, adoptăndu la nevoe chiar termini originali grecesci si investindu-i in forma romana, spre a inlatura pe- rifrasele cele de prisosu; e) Fraseloru se va da turnur’a limbei romane, pe cătu va erta fidelitatea si esactitatea traducerei. Nu trebue inse ar- bitrarmente a se parași turnur’a acea clasica, care adesea ori transpira in trăducerea romana anteridra, si care dă limbei bisericesci gravitatea si maiestatea cuvântului lui Dumnedieu; f) La exprimarea ideiloru in romanesce se se respecte principiulu popularității limbei atătu de multu respectatu de vechii traducetori romani; pe cătu inse acesta regula nu va fi in opositie cu trebuinti’a de a exprima ideile originalului cu tota esactitatea loru, esactitate pe care adesea ori tradu- cătorii cei vechi o au sacrificatu popularitatiei. Limb’a nostra | astadi este multu mai înaintata si mai bogata in forme si expresiuni decătu inainte. Biseric’a de si eminamente conser- vatdre, este totodată si o mare scola pentru poporu, unde elu se cultiva si intelectualmente si moralicesce, invatia trep- tatu si idei si espresiuni. g) In cesti’a puritatiei limbei se se feresca de ori-ce es- tremitati si arbitraritati ce se vedu in literatur’a nostra mo- derna. Indata ce o espresie intrebuintiata in limb’a biseri- cesca, ori de ce provenintia ar fi ea in originea sa, este intie- lesa de Romani si primita in limba, si exprima bine idei’a originala, si alta espresie equivalenta nu este in limb’a popo- rului, aceea se va menținea si pe viitoriu. De esemplu dice- rile: slava, slavescu, slavitu, proslavescu, unii din editorii mo- derni au crediutu că făcu mai bine inlocuindule cu mărire ma- rescu, maritu, prea-maresc, etc. Inse in tdte limbile culte alta este slava si alta mărirea. Â lapeda prin urmare acestu cuventu, neavendu altulu equivalentu, însemna a saracf limb’a si a o prosti; de aceea dicerile adoptate in limb’a bisericesca din limbile culte, cu care romanii au fostu in contactu, numai atunci se se schimbe, căndu ar fi altele romane de aceeași însemnare, d. e. poporu in locu de norodu, timpu in locu de vreme, dreptu-credinciosu in loc de pravoslavnic etc. sau căndu dicerile intrebuintiate păna acum ar fi in opositie cu eufoni’a limbei romane, precum: blagoslovenie, polunosnitia, bogoslovie, voscresna, pisna, blagorodie, bogorodicina, pavecernitia, troicinic, obednitia, slavoslovie, presvestina, osfestanie, blagocestie, etc. Bunulu simtiu romănescu cere, câ aceste, vorbe, care nu potu dobândi cetatienia in limba romana, se se inlocuiesca cu altele romane equivalente, si la nevoie chiar se li se prefere ter- meni originali grecesci, precum s’a si facutu cu unele păna acum adoptăndu-se d. e. dicerile: aghiasma in loc de osfestanie, buna cinstire in locu de blagocestie, buna-vestire in locu de blagovestenie, mărturisire in locu de spovedanie, theologie in locu de bogoslovie, oda sau cântare in locu de pesna, doxologie in locu de slavoslovie, bine-cuventare in locu de blagoslovenie, Triodu in locu de Tripesneț, mediu-noptica in locu de polu- nosnitia, Tipica in locu de obednitia, orthodoxie in locu de pravoslavie etc. In totu casulu, innovatiunile limbistice in limb’a cărtiloru bisericesci se ingadue numai intru câtu ele voru fi cerute de o viderata trebuintia, provocata de exactitatea es- presiunei sau de estetic’a ceruta de ori ce limba culta. De aceea tdte traducerile moderne de termeni bisericesci, care sunt contra logicei, archeologiei, artei poetice si musicale bi- sericesci, se se inlature si se se corega, câ se corespunda cu însemnările loru originale. Se nu se admita, de exemplu, termeni de acei fabricati de editorii cărtiloru bisericesci mai in urma la Romniculu-Vălcei, sub reposatulu Episcopu Calinicu, precum: Serare in locu de Vecernie, Siedienda in locu de Sedelna, Asemenănda in locu de Podobie, Ascultatoriulu in locu de Ipacoi, Luminănda in locu de Sfetelna etc., pentrucâ sunt nelogici si necorespundietori cu ideile originale. Ter- minii musicali si poetici, acei originali grecesci, precum: Idiomela, Prosomie, Melodie, Armonie, Oda, Simfonie, Imn, Stich, Stichologie, Acrostich etc. se se adopte si in cărțile nostre bisericesci in loculu celoru slavonesci: samoglasnica, podobie, pesna \ sau a traduceriloru perifrastice precum: Dulce cântare, împreuna glăsuire, Sticulu celu de pe la margine etc. Art. 5. Revisuirea cărtiloru bisericesci se va începe dela cele mai puținu volumindse si mai desu intrebuintiate, precum sunt d. e.: Orologiulu (Ceaslovulu), Evchologiulu (Mo- litvelniculu), Liturgiarulu, Psaltirea, Evangelia, Apostolulu; apoi voru urmâ cele mai volumindse si mai costisitore, precum: Octoichulu, Triodulu, Penticostariulu, Mineele lunare, Tipiculu, Biblia, etc. Astfelu dar biseric’a romana naționala ținendu sama de progresulu timpului si de unitatea ce trebue se existe intre Stătu si densa, s’a grabitu, cum amu vediutu, a începe retipărirea cărtiloru bisericesci cu litere străbune, după ce mai intăiu voru fi revediute de unu Comitetu instituitu in acestu scopu. Pentrucâ reeditarea cărtiloru bisericesci sb se pdta mai cu usiurintia realisâ, si pentrucâ bisericile naționale 15* 116 si ori-ce suflare romanesca se’si pdta cumpără mai les- niciosu si mai eftinu cărțile după care trebue să se in- chine D-dieului parintiloru sei, inaltu]u Guvernu a acor- datu inca din 1881 o subventiune anuala, unu ajutoriu, cu care să se construiască o tipografia anume pentru acesta si să se montedie cu tote cele trebuitdre unei asemenea institutiuni, adeca: litere, mașini etc. etc., si in fine se se cumpere materialulu necesariu pentru im- primare. Asia a urmatu pana in presentu. Cu ocasi’a votarei budgetului din anulu acesta după cătu este cunoscutu publicului romanu din svonulu unoru jurnale, că in sînulu comisiunei budgetare ar fi avutu locu diferite disensiuni asupra acestei subventiuni, si pe lănga că s’ar fi pronuntiatu unii din membrii pentru suprimarea ei, apoi inca s’ar fi intinsu si asupra unoru lucrări sevărsite păna acum de tipografi’a „Cărtiloru bi- sericesci". Nu eră, credemu, daca lucrulu s’a petrecutu asia, de demnitatea si competinti’a unei comisiuni bud- getare de a se pronunția cu atăta graba, cu atăta dis- pretiu si cu atăta inversiunare asupra cărtiloru biseri- cesci. Suntemu siguri că Inaltulu Guvernu nu va aproba părerile unora dintre membrii comisiunei budgetare de a suprima ajutorulu ce-i a acordatu păna acum, căci ar fi a se intrerupe o lucrare patriotica, religiosa si umana. Daca Inaltulu Guvernu n’ar da ajutoriu spre a se duce păna la capetu lucrarea inceputa, s’ar provocă a anomalie in serviciulu bisericescu pentru cuvăntulu că numai o parte din ritualu este reimprimatu păna acumu cu litere străbune, iara restulu ar remănea totu cu buchi cirilice; apoi s’ar deconsidera inalt’a autoritate a sântului sinodu, care a decisu revisiunea si reimpri- marea tuturora cărtiloru cu litere stramosiesci. De acea, nu credemu, că Inaltulu Guvernu va suprimă aceea subventiune. Trebue să se știe unu lucru de cătra acei ce se incărca a impedica, prin substragerea ajutoriului de păna acum reimprimarea cărtiloru cu litere străbune, acesta: cărțile căte au aparutu sunt imprimate după ce au fostu revediute si aprobate de s-tulu Sinodu. Acum daca comisiunile budgetare sunt mai proprii si mai cu- noscatore in cele bisericesci decătu omenii speciali si membrii sântului Sinodu, asupra acestei cestiuni lasamu iarasi pe omenii competenti să se pronunție, noi inse susținemu că acesta afacere cade de dreptu numai in competinti’a s-tului Sinodu. Noue ne e in grija câ nu rîvna pentru limb’a veche, adeca de a nu se face vre-o schimbare in texte, ar fi motivatu pe unii membrii din comisiunea budgetara a impedica continuarea reeditarei cârtiloru bisericesci cu litere străbune prin suspendarea subventiunei, ci alte motive nesciute pote de noi. De unu lucru putemu asigură pe acei Onor, membri ai comisiunei budgetare: câ s-tulu Sinodu alu sântei ndstre biserici, s’a pronuntiatu pentru literile străbune si ca in curendu nu se va mai vedea in bisericile Ro- maniloru cetindu-se romanesce crestiniloru de pe cârti scrise cu buchi slavone; si că va inceta incetulu cu in- .cetulu acea disonantia dintre biserica si stătu, si va in- trebuintiă si statulu si biseric’a acelesi litere in scrierea cărtiloru si vomu evita si ridiculu din partea streiniloru căndu vedu că altele sunt păna acum literile in statulu romanu si altele in biseric’a romana naționala. Pentru cuvintele ce amu adusu, amu tota increderea in patrio- tismulu înaltului Guvernu, câ nu va priva acesta insti- tutiune eminamente bisericdsca si naționala de miculu ajutoriu ce-ia datu păna in presentu, si că’lu va acorda si de aici inainte; mai alesu pentrucă de acumu au a se retipări cârti multu mai volumindse si mai numerose, care sunt neaparatu trebuitdre la sevărsirea serviciului in bisericele ndstre orthodocse naționale romane. Constantinu Erbicenu. Diaristic’a in Bucuresci*). (Coresp. part, a „Gaz. Trans.") Dilele acestea a incetatu in Bucuresci unu stimatu organu de publicitate. „Romania Libera", dirigeata de distinsulu publi- cistu si profesoru, D. Aug. Laurianu, fiiulu ultimului representantu savantu alu scolei din Blasiu, A. Treb. Laurianu. si a inchisu colonele, in care cu sacrulu focu alu patriotismului eră cu multa căldură aperata caus’a romana. Prin imbratisiarea causei romane ’si atrăsese aten- țiunea strainetatii asupra’i si respundiendu la aspiratiunile Romaniloru ajunsese se fia celu mai cititu diariu in tiera, avea unu tiragiu dela 7 păna la 9 mii esemplare pe di. In primaver’a anului 1884 „Romania Libera" inse devenindu organulu grupului „Junimistu", a inceputu să se misce numai in limitele inguste ale politicei mi- litante. Din acestu momentu mai multi scriitori tran- silvani si-au luatu „remasu bunu" dela redactiune. Ei nu mai erau trebuinciosi din minutulu, in care „Romania Libera", câ organu oficiosu alu unui grupu cu aspira- tiuni de guvernamentu, nu mai putea se represinte caus a romana, seu aperarea Romaniloru de pretutindenea. Positi’a unui redactoru cu aspiratiuni de a’si aduce grupulu, său partid’a, la guvernu, e fdrte gingasia. Nu pote scrie cum simtiesce si nu pote vorbi cum găndesce. Din nenorocire mai tdte organele ndstre de publi- citate din Bucuresci fiindu de acesta natura, ele nu mai suntu decătu nisce diare locale, fără nici-unu interesa generalu pentru publiculu romanu. *) Intre cei multi articlii necessari si folositori, de cari lectorii potu află in fia-care numeru alu diariului „Gazeta Transilvaniei" din Brasiovu, corespondenti’a pe care o re- producemu aici din Nr. seu 141 o aflamu atătu de bine venita, in cătu amu dori că se ajunga in mănile tuturoru carturariloru nostrii; ea este forte instructiva mai vîrtosu pentru aceia, cari de câțiva ani incoce maimutiescu câ farmecati totu ce se produce in literatur’a nostra mai alesu in capital’a Ro- mâniei, câ si cum totu ce se scrie si publica acolo ar fi numai classicitate, pre cându tocma din contra, acolo alaturea cu cătiv’a scriitori eruditi si seriosi resaru din tdte unghiurile ignoranti si străini batjocoritori de limb’a nostra si critic’a scientifica ’i lașa in yoi’a loru. O pate limb’a romana in Bucuresci că cea maghiara in B.-Pesta. Red. Trans. 117 La 1884, cadiendu si „Romania Libera" ca organu ■de partida, in acestu impasu, publiculu a inceputu a o privi si pe ea cu aceeași nepăsare, cu care privește pe tote organele, care nu s’au inaltiatu peste luptele de partidzi si peste scirile locale, colportate dela omu la omu, dela usie la usie in aceasi localitate. Din acesta causa si mai alesu pentru motivulu imensei concurentie, care s’a nascutu in București dela resbelu incdce, diarele de acestu genu sunt chiar dela nascere condamnate ca se cada. In anulu 1888, Capital’a României avea mai multe diare decătu Capital’a Austriei si mai tote nu erau de- cătu de interesu localu. Pentru probarea afirmatiunei nostre lasamu se ur- medie aci diarele si revistele mai cunoscute, care au aparutu in Bucuresci in anulu trecutu **) si anume: I. Diare romane cotidiane: 1) Monitorulu Ofi- cialu, 2) Romanulu, 3) Telegrafulu, 4) Romani’a Libera, 5) Romani’a, 6) Națiunea, 7) Unirea, 8) Epoca, 9) Lupta, 10) Vointi’a naționala, 11) Democrati’a, 12) Bistriti’a, 13) Dreptatea, 14) Universulu, 15) Resboiulu vechiu, 16) Resboiulu, 17) Telegrafulu romanu, 18) Adeverulu, 19) Drepturile Omului, 20) Fulgeratorulu. II. Diare romane ebdomedare: 1) Poporulu, “2) Trasnitulu, 3) Hotiulu, 4) Reforma, 5) Glasulu Tie- ranului, 6) Făntana Blandusiei, 7) Deșteptarea, 8) Func- tionarulu, 9) Turnulu Colții, 10) Scrisorea septemănala. III. Reviste speciale: 1) Curierulu Financiara, "2) Triunghiulu (francmasonica), 3) Monitorulu comunalu, 4) Buletinulu functionariloru publici, 5) Guttenberg, 6) Ti- pografulu, 7) Buletinulu serviciului sanitaru, 8) Progresulu medicalu, 9) Spitalulu, 10) Revista paduriloru 11) Vete- rinarulu, 12) Veteranulu, 13) Economi’a Nation. 14) Agri- cultorulu, 15) Revista Armatei, 16) Revista Artileriei, 17) Ortodoxulu, 18) Dreptulu, 19) Lumina pentru toti, 20) Biseric’a ortodoxa romana, 21) Revista poporului. IV. Reviste literare: 1) Convorbiri literare, 2) Re- vista noua, 3) Literatorulu, 4) Revista literara, 5) Ro- mânia literara, 6) Lumina, 7) Revista Archeologica, •8) Tinerimea romana, 9) Universulu Literalu. V. Diare francese: 1) L’Independance Roumaine, 2) Etoile Roumaine, 3) La Libertâ, 4) La Depeche, 5) Roumanie, 6) L'Economiste Roumaine. VI. Diare germane cotidiane-. 1) Bukarester Tagblatt, 2) Românischer Lloyd. VII. Diare grecești cotidiane: 1) Iris, 2) Silloghi. VIII. Diare romane-albaneze: 1) Skipetari. IX. Diare jidovesci: 1) Hajoez, (cotidianu in limba ebraica), 2) Fraternitatea, 3) Revista Israilita, 4) Monitorulu comercialu. **) In anulu 1887 au aparutu in Bucuresci 84, er’ in tota Țiera romanesca 188 de diare. A se vedea interesanta lucrare: Bibliografi’a publicatiuniloru periodice Tomanesci, de Alexandru Popu, archivariulu Academiei romane. X. Diare umoristice: 1) Ghitia Berbeculu, 2) F6r- feca, 3) Farfarau’a, 4) Epoca Literara. înmulțirea diareloru dateza de pe la anulu 1881 sdu 1882 de căndu in sînulu partidei liberale s’au ivitu mai multe desbinari, cari au provocatu divisarea ei in nenumerate fracțiuni, grupuri si grupuletie. E constatatu, că cu cătu desbinarile s’au ivitu mai desu in sînulu celoru doue partide istorice ale tierii: partida liberala si partida conservatdre, cu atătu dia- rele s’au inmultitu si tonulu in care se redactâza a de- venitu din ce in ce mai violentu si mai trivialu. Discutiunile seridse, părțile educative si instructive fiindu înlocuite cu rubric’a permanenta a injurccturitoru, • svonuriloru, sciriloru, informatiuniloru si croniceloru scandaldse, scriitorii de valore au inceputu se se retraga de pe aren’a publicității. Redactarea puținu conscientiosa, fără multa bataia . de capu, fara cultura si fără studiu, a inlesnitu calea la o suma de copilandri fără carte si la o mulțime de străini semi-docti se intre in cetatea presei romane câ revistieri, reporteri si cronicari, semenăndu ura si dis- cordia intre frații de același sănge si batendu-si jocu de Romani, incependu dela vlădică si păna la opinca. Intre străinii, cari joca unu rolu mai principalu in pres’a romana din Bucuresci, sunt jidano-germanii. La „Romanulu" e Kanner; la „Națiunea" e Pauker si Huszdr; Ia „Adeverulu" e Dichter; la „Resboiulu" e Weisz, Schlezinger etc.; la „Nationalulu" e Steiner; la „Universulu" e Steinberg, la „Constitutionalulu" e Ipkar; la „L’Independance" e Rubin si lonsohn; lă „Lupta" e Weissenberg si altii, alu cărora nume nu ne vine in minte. Pe la revistele literare e Gaster, Saineanu, Neu- schotz, Tinktin, Kohen etc. etc. La agenția serviciului telegraficu: Havas și Ro- mana, afara de directorulu care e francesu, mai toti sunt jidano-germani. La cele doue diare germane, cari apara in Bucu- resci caus’a Kulturegyletistiloru, toti sunt jidano-germani. De aceea limb’a romana in care e scrisa o mare parte a diaristicei bucurescene nu mai semena cu limb’a poporului nostru; ea e compusa din frantiozisme, ger- manisme, turcisme si slavonisme, de esemplu: Kron- prinz, Reichstag, sesisat, epuisat, takinat, baklavat, norod, gospodar, gospodăria si gospodina. Publiciștii streini au introdusu chiar si neconcor- darea genuriloru si nedeclinarea substantiveloru in diaristic’a nostra; de esemplu: Maiestatea Sa Regele a fostu primita, s6u lucrarea literara a Maiestatii Sale Regina; ori: la lucrarea mea m'am folositu de doue manuscrise: una slavona si alta greca. Incătu pentru articulare si articulu seu îlu omitu, seu ’lu intrebu- intieza reu, fiindcă nu’lu cunoscu de locu. Si acești publiciști, — cari scriu haine noui in locu de haine noue; gaina face oua in locu de gaina oua ; m’a recuzatu in locu de m’a respinsu; norodu multu a fostu la kermessa copiiloru in locu de multu 118 poporu erâ la petrecerea copiiloru, — mai au aerulu se pretindă că Transilvănenii n’ar sci romănesce ?! Ur’a provocata de ei in contra Transilvaneniloru, astadi e mai mare aici decătu in Pesta. Situatiunea erâ creata si elementele eterogene de aici au sciutu s’o esploateze in favorea loru. La crearea situatiunei nefavorabile Transilvaneniloru au contribuitu, pote involuntara, păna la unu gradu ore-care, si unii dintre savantii noștri literati. Criticele contra scâlei lui Barnutiu ale dlui Ma- iorescu au făcutu, câ Transilvănenii se trdca in ochii celoru de aici câ socialiști si antidinastici. Vestit’a venatore a dlui Odobescu din Pseudo Ku- nighetikos gratifica pe Ardeleni cu epitete de lingăi ma- racanosi, er’ eruditulu Hasdeu, in pies’a sa teatrala: Trei crai dela resaritu, espune pe Blasieni, seu mai bine disu pe Apostolii Românismului, la rîsulu publicului in rolulu lui Galluscus Peregrinus Transilvanus. Combătută scol’a naționalista s’a creatu unu curentu cosmopolitu, de care in Romania se folosescu jidano- germanii punendu măn’a pe presa, pe care au abatut’o cu desevîrsire dela misiunea ei demna si naționala. Mai antierti chiar si ilustrulu scriitoru germanu, Bergner, a fostu aspru atacatu de diarele jidano-ger- mane, „Bukarester Tagblatt“ si „Rumănischer Lloyd“ pentru scrierile sale imparțiale in privinti’a po- porului romanu, si in capital’a tierii romanesci, in cen- trulu de cultura alu Româniloru, nu s’a gasitu nici unu organu de publicitate se apere pe autorulu calumniatu si pe națiunea romana insultata de nisce venetici. Partea cea mai mare a gazeteloru bucurescene asia, cum sunt ele astadi, au meritulu de a fi reusitu se faca se amortiesca literatura si scriitorii naționaliști; dar nu e inse mai puțînu adeveratu, că deca nu voru renuntiâ la modulu cum sunt redactate, voru amorți in curendu si ele. Politic’a militanta esagerata, spiritulu passionatu de partidu, localisarea actiunei, eliminarea părtiloru instruc- tive, reportagiulu mincinosu si cosmopolitismulu, de care se conducu gazetarii din vorba ai Capitalei, va face se inceteze in curbndu mai multe diare, câ ne mai presen- tăndu nici unu interesu pentru publiculu romanu. Unu Oltenu. Proiectu de lege pentru conservarea monumenteloru naționale. Capitolulu I. Art. 1. Se institue in Bucuresci, pe lănga minis- terulu culteloru si instrucțiune! publice, o comisiune de conservare a monumenteloru naționale. Acdsta comisiune se compune din: a) Doi membrii din secțiunile literara si istorica a Academiei, desemnati de acesta; b) Directorulu generalu alu archiveloru Statului; c) Unu delegatu alu s-tului Sinodu alu bisericei romane; d) Directorulu scolei de bele-arte din Bucuresci; e) Directorulu museului de antichitati din Bucuresci; f) Unu architectu alu ministeriului culteloru si in- structiunei publice. Art. 2. Comisiunea se ajuta in exercitiulu atribu- tiuniloru sale de ori căti barbati speciali: architecti, sculp- tori, pictori, paleografi, archisti ea are trebuintia, in marginile budgetului seu anualu. Budgetulu anualu alu comisiunei va fi inscrisu in budgetulu ministeriului culteloru si instructiunei publice. Art. 3. Funcțiunile membriloru comisiunei de con- servare a monumenteloru naționale sunt onorifice. Membrii aratati la litera a si c sunt pe viatia. Membrii primescu o diurna de lei 10 (diece) de presentia la fia-care siedintia septemănala, se bucura de carta de libera circulație pe căile ferate ale Statului, in interesulu inspectarei monumenteloru respăndite in tiera, ori din nou descoperite. Pentru spesele de transportu in afara de liniile ferate, la trebuintia de unu studiu provocatu de guverna său de consilii comunale ori judetiane, seu pentru noue descoperiri de monumente, cum si pentru veri-o restau- rare ori reparatiune de biserica seu monastire, si in ge- nere de ori-ce lucrare interesăndu istori’a si art’a națio- nala, se va despăgubi comisiunea, ori membrii însărci- nați de ea, din anume paragrafu inscrisu in budgetulu ministerului culteloru si alu instructiunei publice. Art. 4. Comisiunea va ținea obligatoriu o siedintia. pe fia-care septemăna, in diu’a ce ’si va fi fixatu prin intielegere cu ministerulu culteloru si instructiunei publice. Art. 5. Comisiunea intocmesce regulamentulu de pe care va avea a’si exercita activitatea sa, in vedere cu scopulu infiintiarei sale. Acestu regulamentu regalu se va promulga de către ministrulu culteloru si instructiunei publice. Capitolulu II. Atributiuni. Art. 6. Comisiunea are urmatorele atributiuni: A) De a conservă monumentele istorice si artistice, si B) De a infiintia si ține tabula generala terito- riala a tierei. Art. 7. Comisiunea este datore: . a) De a clasa, in modu rationalu si documentata, tote ruinele vechi existente, ori care treptatu se desco- peru, cum si movile (altele decătu cele de hotare), cruci,, căi romane, morminte, biserici si monastiri. Clasarea acestor’a se va face in: Monumente istorice, si Monumente artistice. Acdsta clasare devine definitiva prin decretu regalu datu după raportulu ministrului culteloru si instructiunei publice; ti) De a conservă tote monumentele clasate; 119 c) De a aduna in museâ monumentele cari din vre-o impregiurare nu se potu manținâ acolo unde au fostu găsite; e) De a autorisa ori face insasi săpăturile de in- teresu archeologicu pe pamentulu statului, judetieloru, comuneloru si a ori-carui stabilimentu publicu si de binefacere. Săpăturile pe proprietățile private sunt autorisate cu obligațiunea insciintiarei prealabile a comisiunei de cătra proprietaru. Comisiunea are dreptulu se prive- gheze lucrările, deca crede acesta utilu din respectulu sciintiei. Pentru obiectele aflate in săpături pe proprietăți private, Satulu va avea preferintia la casu căndu pro- prietariulu ar’ voi a le vinde. Fixarea pretiuriloru se va face de o comisiune es- timatore numita de tribunalu; e) De a veghia nealterarea stilului si conservarea in buna stare a bisericiloru, monastiriloru si cladiriloru din giurulu loru, istorice, ori artistice, ori-care fla des- tinatiunea, ce si unele si altele voru fi primitu mai in urma; f) A observă si aprobă planurile de pe cari gu- vernulu, consiliele comunale ori judetiane, si ori-ce so- cietăți ori institutiuni de bine-facere dorescu a repara ■ori restaura veriunu monumentu nationalu istoricu ori de val ore artistica din cele clasate de comisiune (art. 7, litera a); g) A priveghia directu restaurările întreprinse din ori-ce fonduri, ale monumenteloru naționale de ori-ce categorie; i) A denuntia înaintea justiției pe acei cari, fără autorisare prealabila a comisiunei, ar atinge, derîma, altera, sub ori-ce titlu, ori ar instraina unu monumentu de ori-ce categorie din cele declarate naționale de către comisiune; £) A publică treptatu si in mesur’a budgetului seu albumulu monumenteloru naționale, insoțîtu de istoriculu si de studii asupra loru. Art. 8. Comisiunea va supune ministrului culteloru si instructiunei publice unu raportu trienalu de tote lu- crările sale, coprindiendu si desideratele ei in favdrea monumenteloru naționale si a tabulei. Art. 9. Comisiunea de conservare a monumenteloru naționale inlocuesce fostulu comitetu archeologicu. In acăsta calitate ea va avea priveghiarea museeloru de antichitati din tiera, ajutăndu-se la administrarea loru de către directorii respectivi, după anume regulamentu intocmitu de ea. Art. 10. Comisiunea se servesce la urmărirea lu- ■crariloru sale cu agentii ordinari ai administratiunei tierei, cum si de revisorii si inspectorii școlari, si de corpulu didacticu in genere. Ea se bucura pentru lucrările sale de corespondenta gratuita poștala si telegrafica. Art. 11. Comisiunea va avea localulu seu de can- celarie in coprinsulu localului ministeriului culteloru si instructiunei publice, sau la muzeulu centralu de anti- chitati. Pentru trebuinti’a ei se voru da copiști si de- semnatori dintre ai ministerului culteloru si instructiunei publice. Art. 12. Nu este permisu nici unei autoritati si nici unei Associatiuni, ori unui particulariu, de a între- prinde reparări ori restaurări, nici externe nici interne, si nici la odore titoricesci de ori-ce categorie, dela o monastire seu biserica trecuta in list’a prevediuta la art. 1, lit. a, fără prealabila autorisare a comisiunei monu- menteloru si aprobarea planuriloru de restauratiune, de reparatiune si de schimbare ori alterare de adusu odo- reloru, ori odajdieloru de ori-ce categorie a unui mo- numentu nationalu. Acăsta prohibitiune se intinde la cele mai mici orna- mentatiuni, obiecte de cultu, cătu si la edificiele vechi, incongiuratore monumentului si chiar la morminte din launtru. Art. 13. Ori-ce infrăngere a prohibitiuniloru ara- tate la art.... este pedepsita, prin sentinti’a tribuna- lului, fără apelu, cu amenda dela 100 la 5,000 lei, si cu spesele repunerei monumentului in starea primitiva. Este egalmente pedepsitu ingrijitorulu monastirei, ori bisericei care va fi permisu atingerea, sub ori-ce titlu, a monumentului, fără autorisarea prevediuta la articlu 12. Art. 14. Tribunalulu este datoru, la cererea >co- misiunei, prin advocatii Statului, a ordonă imediatu înce- tarea a ori-ce lucrări păna la pronuntiarea definitiva a sentintiei. f Perderile materiale si de ori-ce natura provenite din asemenea oprire a lucrariloru, sub nici unu cuvbntu nu potu cadea asupra comisiunei, ci asupra celoru cari au intreprinsu lucrarea fără prealabila autorisatiune. Art. 15. Este absolutu interdisa scoterea peste fruntariele tierei a ori-ce obiectu anticu fără prealabila autorisare a comisiunei monumenteloru. Comisiunea nu pote refusâ asemenea autorisare particulariloru, daca nu s’a invoitu a cumpără insasi obiectulu ce este a se exporta, pe pretiulu fixatu de co- misiunea de arbitragiu archeologicu (art. 7, lit. d, ali- niatu ultimu). Capitolulu III. Tabula teritoriala istorica. Art. 16. Comisunea de conservare a monumen- teloru va infiintia tabula teritoriala istorica. Acesta tabula va cuprinde: a) Copii exacte (si căndu trebuintiele științifice voru cere chiar facsimilate) de pe actele de proprietate de imobile din tota tier’a, păna exclusivu la secolulu alu XlX-lea. . b) Istoriculu, după acte, alu proprietatiei, dela a ei infiintiare. 120 Art. 17. Succesivele treceri ale proprietatiei in mani noue se voru consemna, in istori’a proprietatiei, care va remănea pururea deschisa. Tribunalele respective voru fi datore a comunica comisiunei ori ce schimbare definitiva ori transmisiune de proprietate imobila se va face inaintea loru. Art. 18. Sunt obligati toti proprietarii de imobile de ori-ce natura a depune la comisiune — cu inventariu ce va face ea fără spese impreuna cu proprietarulu (dăca acesta nu’lu pote insusi redacta) tote actele vechi ale proprietatiei păna la secolulu alu XlX-lea exlusivu si anume: zapise, testamente, cărți domnesci, hrisdve, sineturi. Comisiunea nu pote ținea asemenea acte mai multu de siese luni, pentru a le trece in tabula, si le va res- titui, afara numai deca proprietarulu loru ar dori se fia conservate la archivulu tabulei, in specialu cartonu. In asemenea casu proprietarului se voru da copii legalisate si valabile chiar inaintea justiției. Proprietarulu ori- ginaleloru conserva si ulterioru dreptulu a cere la tre- buintia actele originale spre a se servi directu de ele, si a le readuce apoi in pastrarea comisiunei. Art. 19. Ori-ce lucrare relativa la intabularea do- cumenteloru se face fără nici o cheltuiala din partea proprietarului. Copiile date de comisiune se scutescu de timbrulu legiuitu. Art. 20. Comisiunea conservate re monumenteloru va precede indata după instalarea ei la infiintiarea ta- bulei, procedendu după specialulu regulamentu regalu ce ’si va da ad hoc (art. 16). Terminulu de presintare a documenteloru din fia- ce judetiu nu va fi mai scurtu de 6 luni. Se va procede in fia-care anu căte cu cinci păna la 6 judetie, incependu tot-de-odata cu judetie de Nordu de peste Milcovu si cu judetie din partea Olteniei, si ve- nindu treptatu spre Ilfovu. Art. 21. Tabul'a teritoriala va fi terminata in celu multu 6 ani dela inceperea lucrarei. Art. 22. Creditele funciare rurale si urbane nu voru face nici unu imprumutu si tribunalele nu voru Înre- gistra nici o transactiune de ori-ce natura atingendu proprietatea, deca proprietarulu nu va presinta certifi- catulu comisiunei monumenteloru probăndu că proprie- tatea a fostu inscrisa in tabula generala a tierei. Art. 23. La inscrierea in listele electorale pentru consiliele comunale, judetiene si dela Parlamentu, in pu- terea unui censu funciaru, se va cere (pentru judetiele unde tabul’a s’a terminatu) si certificatulu comisiunei de intabulare. Comisiunea va vesti prin „Monitorulu oficialu” de indata ce unu judetiu a fostu terminatu la tabul’a teritoriala, spre sciinti’a autoritatiloru si a institutiuniloru prevediute la art. 22 si 23. Art. 24. Proprietățile imobile ale Statului se voru înscrie in tabula teritoriala numai după ce se va fi ter- minatu inscrierea celoru private. Art. 25. Proprietățile acordate sateniloru, in pu- terea legiloru dela 1864 si ulteridre, se voru ținea in o serie speciala de tabule cu titlulu: Proprietatea satenesca după legile speciale din anii 1864 si........... Art. 26. Tabul’a acestei categorii de proprietate se va intocmi amesuratu cum se voru fi făcutu formalită- țile definitivei delimitări a portiuniloru de pamăntu datu fia-carui sătenii. Art. 27. Consultarea de către particulari a tabulei teritoriale nu este permisa decătu cu speciala invoire a. comisiunei, si numai din respectu sciintificu si in mar- ginile regulamentului ad-hoc. Nu se va putea publică sub nici o forma nici unu documentu incredintiatu tabulei, pe cătu timpu acesta publicare nu va fi autorisata, din respectulu legei civile de către comisiune, care la acesta va luă avisulu consi- liului de advocati ai Statului. Art. 28. Statulu renuntia a se prevala vre-o-data, in numele drepturiloru monastireloru si a ori-ce insti- tutiune de binefacere, de documente incredintiate de par- ticulari, tabulei teritoriale, păna la 1800 inclusivu. V. A. Urechia. Diagnosele Cryptogameloru vasculare, care provinu spontaneu in Transilvani’a. De Florianu Porcius, Cav. alu ordinului corânei deferu classA III., vice-capitanu emeritatu. (Urmare). II. Lycopodiaceae DC. Acesta familia consista din doue genuri: Lycopodium si Selaginella. Sporangiile sunt sessile in axilele foiloru sau alu bracteeloru si valvularu-dehiscente. Tulpinele erecte, ascendente ori repente, inse ramii de comunu ascendenti. Rhizoma cu fibre valide. Foile alterne, uneori ordinate distice ori tetrastice. La unele specii sunt foile, in a căroru axile se afla sporangiile transformate in bractee, prin ce fructificati’a devine deplina spicata. Sporangiile sunt ori tote conforme, conțînendu mi- crospori, ori unele ce conțînu si macrospori. Chei’a genuriloru. 1. Sporangiile tote conforme, r eniforme subrotunde, ori transversalminte ovale, 1 loculare, conti- nendu numai microspori, totu căte 4 coherenți Lycopodium. 1 * Sporangiile biforme: unele reniforme ori sub- rotunde, conțînendu numai microspori (câ la Lycopodium}, iara altele, 3—4, in forma de gaoci (coca) conțînendu 3—4 macrospori . Selaginella. JCycopodium L. JLycopodiu. Sporangiile tote conforme, sessile, ori forte scurtu sti- pitate, reniforme, subrotunde, ori transversalminte ovale, uni- loculare. Sporii toti microspori (forte mici), globosi, tota căte 4 coherenți. Chei’a speciiloru. 1. Foile tote conforme sau aprope conforme. 2. Foile tote conforme, nici un’a transformata in bractee. Sporangiile in axilele acestora foi, prin urmare nu spicate ..........................S. Selago. 2* Foile aprope tote conforme. Sporangiile in axilele acestoru foi, care sunt la basa numai puQinu dilatate, prin urmare aparu obscuru spicate......................................L. inundatum. 1 * Foile evidentu neconforme, celea ale fructi- ficatei transformate in bractee. Sporangiile in axilele acestoru bractee formăndu spice. 3. Spicele solitari (numai căte o singura spiea la verfulu unui ramu). 4. Foile patente ori reflecte, mucronate si in partea dinainte serrate....................L. annotinum. 4* Foile alipite, pre margini de totu întregi (nu serrate), ale ramiloru dispuse tetrastice L. alpinum. 3 * Spicele câte doue ori mai multe la verfulu unui ramu. 5. Foile terminate cu unu peru lungu . L. clavatum. 5* Foile neterminate cu peri lungi. 6. Foile ramureleloru tote lanceolate, celea esteriore si celea interiore de mărime aprope egala....................L. Chamaecyparissus. 6 * Foile ramureleloru celea laterale ovate, celea esteriore lanceolate, iara celea inte- riore subulate si forte mici . . L. complanatum. Descrierea in specialu. L. Selago L. (L. recurvum Kict. Selago vulgaris Scbur En. Transs). L. de bradetu. Vulg. Bradisioru, Cornisioru. Tul- pinile erecte ori ascendente, indesuitu foliate, dela basa di- cbotomu-ramificate, ramii fastigiati. Foile lanceolate, pre margini de totu intregi, ori si subdenticulate, coriacee, rigide, erecte ori alipite. Sporangiile in axilele acestoru foi. Plănta dela 0.05—0.15 metri înalta. Prin păduri montane si subalpine pre localitati petrose sau stăncose, asemenea si la rădăcinile arboriloru. Provine si in fostulu districtu alu Naseudului. L. inundatum L. L. inundatu. Tulpinele alipite la pâ- nentu si radicante, dimpreună cu ramii indesuitu foliate, ramii srecti, de totu simpli si terminati, cu o spica solitarie. Foile linearu-lanceolate, atenuatu-acute, de totu intregi, celea, in ixilele căroru sunt sporangiile, numai puținu dilatate la basa ii uneori cu unulu ori doi denticuli, prin urmare fructificati’a ipare obscuru spicata. Plănta dela 0.05—0.10 metr, inalta. Pre localitati arenose umede, mlastinose in regiunea nontana păna subalpina. In fostulu distr. alu Naseudului nu s’a aflatu păna acumu. L. annomittetinum L. L. annotinu. Tulpinelfe repente, ramii recti ori ascendenti si divisiomiti, in partea inferiora odata, ori aai de multe ori in ramurele dichotome, altcum simple. Foile inearu- lanceolate, acuminate si mucronate, in partea dinainte 121 — serrate, patente ori reflecte. Sporangiile dispuse in o spica terminala, solitarie in axilele bracteeloru, bracteele latu-ovate, cuspidate, erosu-denticulate. Spica sessila la verfulu ramului. Tulpina si ramii notati cu o linie inpresa, care emaneza dela marginile foiloru decureute. Ramii dela 0.04—0.18 metr, inalti. Prin păduri de bradetu in regiunea montana si in cea subalpina. Provine si in fostulu districtu alu Naseudului. L. alpinum L. L. alpinu. Tulpinele repente, ramii erecti, dichotomu-fasciculati, cei fructiferi fastigiati. Foile lanceolate, acute, pre margini de totu intregi, alipite, ale ramiloru te- trastice. Sporangiile dispuse in o spica terminala, solitarie si sesila in axilele bracteeloru, bracteele latu-ovate, acuminațe, denticulate. Ramii dela 0.03—0.08 metr, inalti. Pre locuri petrose sau stăncose in munți inalti. Acesta, specie se afla indicata câ provenitore pre alpele Corongisiu din fostulu districtu alu Naseudului. Eu inse nu o amu aflatu in acestu Districtu păna acumu. L. clavatum L. L. clacata. Tulpinele repente, ramii ascendenti. Foile disperse, linearu-lanceolate, acuminate si terminate cu unu peru elongatu. Sporangiile dispuse in axi- lele bracteeloru in 2 spice terminale. Bracteele latu-ovate, cuspidate, erosu-denticulate. Ramii dela 0.04—0.18 metri inalti. Tulpinele repente păna la 0.6 metri lungi. Prin poieni, tufisiuri, margini de păduri, pre locali- tati sterile. Provine si in fostulu districtu alu Naseudului. L. Chamaecyparissus Al. Br. L. cypresiformu. Tulpinele repente, ramii erecti, forte numeroși, dichotomu-ramificatif -râ murelele erecte, comprese, ancipite, pre laturea interiora -plane, fasciculate, fasciculii fastigiati. Foile ramureleloru dispuse tetrastice, lanceolate, acuminatu-mucronate, celea laterale erectu-patule, in partea loru inferiora concrescute intre sine si'decurente, celea esteriore si celea interiore alipite si de mărime aprope egala. Sporangiile dispuse in axilele brac- teeloru in 2—6 spice terminale elongate. Bracteele latu-ovate, cuspidate, erosu-crenulate. Ramii dela 0.02—0.15 metr, inalti. Prin păduri montane, cu deosebire pre localitati arenose, * inse raru. Provine si in fostulu districtu alu Naseudului. L. complanatum L. L. complanatu. Tulpinele repente, ramii ascendenti, forte numerosu dichotomu-ramificati, ramu- relele flabelatu-secedente, comprese, ancipite, pre laturea in- teriora plane. Foile ramureleloru tetrastice, celea laterale ovate, concrescute, decurente, acuminatu-mucronate, -patule, celea esteriore lanceolate, alipite, iara celea interiore subulate si forte mici. Sporangiile dispuse in axilele bracteeloru in 2—6 spice terminale, elongate. Bracteele latu-ovate, cuspi- date, erosu-crenulate. Plănta de marimea celei precedente. Prin păduri in locuri montane si subalpine. In fostulu dis- trictu alu Naseudului păna acum nu s’a aflatu. Selaginella Spring. Selaginela. Sporangiile biforme: unele reniforme ori subrotunde, conțînendu numai microspori totu căte 4 coherenti, — altele, 3—4 in forma de gaoci conțînendu 3—4 macrospori. T6te sporangiile dispuse in spice terminale. 16 122 Chei’a speciiloru. 1. Foile tote egalu de mari, disperse, spinulosu- dentate.................................. . 8. spinulosa. 1 * Foile neegale, tetrastice, alu seriiloru late- rale mai mari. Spicele laxe..................S. helvetica. Descrierea in specialu. 8. spinulosa Al. Br. (Lyeopodium Selaginoides L). 8. spinulosa. Tulpinele repente, ramii ascendenti. Foile disperse, tote egalu de mari, lanceolate, patule, spinulosu-dentate. Spo- rangiile in spice terminale solitarie. Bracteele campalide si aprope duplu mai mari decătu foile tulpinei. La locuri umede, petrdse sau stancose acoperite cu mus- chiu in regiunea subalpina si alpina. In districtulu Naseudului se afla indicata acesta specie câ provenitore pre munții Corongisiu si Lopadna. Eu inse nu o amu aflatu păna acum. 8. helvetica Spring (Lyeopodium helveticum L). 8. elve- țiană. Tulpinele procumbente, cespitose (intufasiate), la basa radicante, ramii complanati. Foile tetrastice, oblongu-ovate, ori ovate, pre margini denticulatu-scabre (inse nu spinulosu- dentate), alu seriiloru laterale rectangularu - patente, alu seriiloru interiore duplu mai mici, erectu-incumbente. Spo- ' rangiile in spice terminale elongate si solitarie ori si dupli- cate si inposite pre unu pedunculu cu foi forte mici. Spicele laxe. Bracteele ovate, acute. ‘ Pre stânci cu mușchi in reg. montana, subalpina păna in'cea alpina. Acesta plănta inca e indicata câ provenitore pre munții din fostu disțr. alu Naseudului. Eu inse nu o amu aflatu păna acumu. Observare. Selaginella denticulata Spring. este indicata câ provenitore pre munții: Stolu, Galați, Verfulu-Omului si Corongisiu (ce ce numesce si Ladi sau Verfulu-Ladiloru, pentru care Baumgarten si după densulu Fuss si Schur scriu: Jetzului si Vârfulu-Jetzului) din țînutulu fostului districtu alu Naseudului. Eu inse nu o amu aflatu nici pre acești munți nici in altu locu din acestu țînutu. Altcum Heuffler, unu renumitu Cryptogamistu, facendu recensiuhea opului lui Schur (Enumeratio plant. Transsilvaniae, Vindobonae 1866) dice, că proveninti’a acestei specie pre munții numiti e forte suspecta, si care după Neilreich Aufzăhlung der in Ungara und Slavonien bisher beobachteten Gefăsspflanzen, Wien, 1866, p. 9. aparține tieriloru limitrofe marei mediterane. Conf. Oster. botan. Zeitschrift, Wien, 1866, p. 290. 8. denticulata Spring (Lyeopodium denticulatum L.) diferă de S. helvetica Spring. prin o colore mai deschisu-verde, prin foile mai evidentu-serrate, prin spicele indesuite si prin brac- teele superiore cuspidate. (Va unnâ). Consemnarea contribuiriloru făcute in favorulu scâlei snperiore de fete a „Associatiuuei transilvane" pe c6V a d-lui Par ten iu Cosm’a, din 1 lanuariu păna la ultim’a luniu 1889. loanu T odescu, parochu in Bucium-Cerbu; Dr. Absolon Todea, advocatu in Reghinu; Ana Danu, econdma in Buia; Elia Pop, notariu in M. Ludosiu; Nichita Cocanu, economu in M. Cistelec; Artemie Banu, econ. in Mociu; Nic. Dreptate, econ. in Chiciudu; Iseve Anc’a, econ. in Berchesiu; Vasile Popu, econ. in Frata; Farkas Gyorgy, econ. in M. Kâles; Stef. Keseru, econ. in Avrigu; Vas. Sierbanu, econ. in Veltiu; Daniilu Todorca, econ. in Sisiesci; D. Russu, econ. in Mediasiu; Vas. Dorc’a, econ. in Seini; Kovacs Tagyer, econ. in Apa; Dav. Ilisie, econ. in Fofeldea câte 1 fl. Nec. Melintonu, econ. in 0.- Tordas 50 cr.; losifu Munteanu econ. in Tei; Vichente Cig, econ. in Gur’a Dobra câte 1 fl.; Neculae Popoviciu, econ. in Ibisdorfu 50 cr.; Avramu Negruse, economu in Mezd-Ujlâk; loanu Stoic’a Mircea, econ. in Veneti’a-infer.; loanu Draghici, econ. in Siona; Ilie Aldea, econ. in Boiulu-micu câte 1 fl.; Vasilie Siandru, econ. in Czelina; Michailu Hegbeli, econ. in Boiulu-mare; loanu Craciunu, George Gligoru, Vasilie Lungu, economi in Brosteni câte 50 cr.; Ilie Diconi, econ. in Brosteni 1 fl.; Vasilie Neamtiu, Vasilie M. Neamtiu, Neculae Codeu, Chirion Cenadianu, Vasile Neamtiu, loanu Szakâts, economi in Brosteni; Ilie Pop’a, economu in Presaea; Maftei Oltânu, econ. in O.-Bogâth; Neculae Gindilla, econ. in Ocna; Ana Baltesiu, econdma in Presac’a câte 50 cr.; Filipu Tiaranu, Vasilie Tieranu, economi in Presac’a; Maftei Pinte, econ. in Blidaresci; Ana Cosm’a, economa in Blidaresci; Savu Za- harie, Tom’a Voin’a, Lazaru Dejanu, loanu Tanase, economi in Ocn’a; Simionu Sindila, economu in Nochrich; loanu Mihu, economu in Cornetielu; Petru Tyioroi, economu in Valcelele-bune; Szakâts Istvânnâ, econ. in Reghinu; Szâkely loszef, econ. in Kirâlyfalva; Vas. Marginenu, econ. in Brosceni; I. Capațina, econ. in Porumbaculu-de-susu; I. Moldovanu, Dum. Cosm’a, econ. in Drambariu; Indrei Hurmesanu, econ. in SântU-Mihaiu-de-câmpie; loanu Pescariu, econ. in Tusiu; Adam Conțin, economu in Bazcd; George Craciunu, econ. in Glâmbdc’a câte 1 fl.; loanu Lucaci, economu in Ocn’a 50 cr.; Lazaru Oprisioru, economu in Ocn’a 1 fl.; Andrei Ivanu, economu in Selcau 50 cr.; loanu Draganescu, econ. in Petros; Neculae Fugata, economu in Luncoiulu-de-josu, Ster Jands, econ. in Borhid; Szilagyi Sândor, economu in Gorbed; Andreiu Crisianu, econ. in Bratei; Necolae Ganea, econ. in Secadate; Gorea Crainicu, econ. in Hetbiick; Costân Sândor, econ. in K.-Fiilpos; Dumitru Crisianu, econ. in Harasztos; Avram Oltânu, econ. in M.-Ujlak; Daniila Bota, econ. in M.-Oroszfalu; loanu Petrisioru, econ. in Szokod câte 1 fl.; Pavelu Tenia, loanu Barti, economi in Ferihaz; losifu Urdea, economu in Czelina; Ana Nergesi, econâma in Sz. Nadosiu câte 50 cr.; loanu Marginânu, economu in Sighisiâra 1 fl.; Tamâs Stofil, economu in Tohât; Samoila Ciortea, econ. in M. Beld; Joanu Lungu, econ. in Diomalu câte 50 cr.; Teodora Danciu, econ. in Diomalu 1 fl.; Enyedi Sândor, econ. in Deâsiu 2 fl; Bir<5 loanu, econ. in Ormenisiulu de câmpie; Chirila Boeriu, econ. in Neoi; lacobu Ciontea, econ. in Paczalka; loanu Hermanu, econ. in Ciunga; Andreiu Danu, econ. in Merisiora; loanu Draghici, econ. in Feleag; lacob Pintyi, lacob Csenger, economi in Felfalau; Dio- nisie Groz’a, economu in Als6-Lapugy; Vasilie Hatieganu, economu in Kosesdi; Tom’a Anucuti’a, economu in Dobr’a câte 1 fl.; Savu Pop’a, econ. in Alamoru; Maria Moisei, econâma in Tiapu; Ilie Dancu, econ. in Tiapu câte 50 cr.; Maria Barsanu, econdma in Alamoru 1 fl.; Vasilie Ponyanu, 123 loanu Chioranu, economu in Sebespatak câte 50 cr.; George Cosm’a, economu in Remetemezo'; Cornelu Trifu, economu in Busâk; Gherasimu Mtiller, economu in Bala ; lacobu Radu, econ. in Olâh-Telek; Neculae Donya, econ. in Aba- faia; Stefanu Russu, Ilarionu Vodă, econ. in Sz.-Bânyicza -câte 1 fl.; loanu Apolzanu, lacobu Cioranu, econ. in Ocn’a; J?. Craciunu, G. Schiau, lacobu Mocanu economi in Brosteni; Samoila Zsorzse, G. Schiau, Hila Zsorzse, 1. Schiau, econ. in Presac’a; câte 50 cr.; Lin'a Sadenu, econdma in Ocn’a; N. Bera, I. Mitea, economii in Presac’a; Moise Zseleriu, econ. in .Alamoru; loanu Bera, econ. in Presac’a; Maria Luca, Safta Vladu, ecorrdma in Ocn’a; Simeonu Berebunoi, Savu Albu, •economi in Ocn’a; Vas. Motor’a, econ. in Câmpeni; Vicentie Ghiuchiciu, econ. in Toraculu-micu, Neculae Cosa, econ. in Ruși; Huprich Jânos, econ. in Tritzi; Petru Simtionu, econ. loanu Popoviciu, inveț. in Sibiiu; Vasilie Stoianu, econ. in M. Frat’a; Marcu Boboia, econ. in Daisidr’a; Saveta Fulea, econdma in Dobroținu; loanu Mihai, econ. in Ghiaj’a infer.; loanu Ittu, econ. in Mardesi câte 1 fl.; loanu Banu, loanu Soim’a, Vasilie Gavozdea, economi in Ocn’a; loanu Siuteu, «con. in Alamoru; Ana Bucuru, econdma in Zopa; Petru Bucuru, econ. in Vidacutulu-romanu; George Todoranu, econ. in Buzd câte 50 cr.; Petru Bradu, econ. in Orlatu; Ieronimu Comanu, econ. in Demeterpatak; loanu Dumitru Pop’a, econ. in Ocn’a; Dr. Petru Oprea, advoc. in Aradu; loanu Bursanu, «con. in Cenade; Petru Glig’a, econ. in Fofeldea; loanu Oncea, «con. in Dumitra; Simionu Pop’a, econ. in Ilimbav; Mateiu Popa, Stefanu Zdrengya; econ. in Alvintz; Neculae Vladu, econ. in Borsomezo; Dumitru Dorc'a, econ. in Ibisdorfu; Vichente Mihailovics, econ. in Cutina; Abraham Frenkl, econ. in Deesiu; loanu Barbuti, econ. in Patdhaza; George Bardosi, econ. in Baiti’a; Mitru Cavasdeanu, econ. in Gyapju câte 1 fl.; Nicolae Maioru, econ. in Sard 50 cr.; Gligoru •Câmpenu, econ. in Galda de josu; Manoila Spindnu, econ. in Alecusi câte 1 fl.; Neculae Berciu, econ. in Vidacutulu- romanu; Irimie Ciulei, econ., Sofia Radu, econdma in Ferihâz câte 50 cr.; Filipu Hârsan, economu in Alsd-Koher; loanu Rusanu, econ. in Tibor; Dumitru Mondoc, econ. in Teu; Ana Pascu, econdma in Wadverem; Vasilica Jureanu, econ. in Ormenisiulu de câmpie; Basiliu Danila, econ. in Budatelke; Carnati Culitia, econ. in Mihalți; I. Mircea, econ. in Roscani; Teodoru Târcza, econ. in Szakallosfalu; Sabin Piso, protopop in Agnita câte 1 fl.; loanu Crisianu, econ. in Boiulu-mare 50 cr.; Petru Gira, econ. in Toraculu-micu; loanu Draganu, econ. in Celnia câte 1 fl.; loanu Tom’a, econ. in Sasciori 50 cr.; loanu Procopiu, econ. in Presac’a; loanu Dragota, «con. in Ocn’a; loanu Ratiu, econ. in Samșud; Moise Metesiu, «con. in Cricau; Gregoru Maier, econ. in Nochrich; S. B. Popovics, econ. in Lugosiu; Mitru Pop, Gavrilasi Nutiu, Nutiu Pinte, econ. in N. Sikârld; Vanos Sandor, econ. in Cistelecu; Daniilu Simonu, econ. in Sângeorgiulu de câmpie; Popu To- dorasi, econ. in Cistelecu; Cula Comsi’a; econ. in Mihaltiu; loanu Jurc’a, econ. in Rovâs; loanu Micu, econ. in Dedsiu; Sava Miocu, econ. in Eric’a-rom.; loanu Lazaru Negrila, Neculae Oprisioru, econ. in Ocn’a; Neculae Petrutiu, econ. in Cârna; Simionu Oprisioru, loanu Greavu, econ. in Ocn’a; loanu Vladu, econ. in Sialdorfu; Savu Lucaci, econ., Ev’a Bobescu, econ. in Ocn’a; Pavelu Beng’a, econ. in Totoiu; Simonu Stanea, Alexandru Mera, econ. in Mihaltiu; loanu Nandria, econ. in Colibele Berghinului; Burbur Istvân, econ. in Remetemezfi; loanu Piso, notariu in Râchita; loanu Stanila, econ. in Râchita; Alexandru Florea, econ. in Carasteu câte 1 fl.; Neculae Lascu, econ. in Sacadate 50 cr.; Simionu Zdrenghea, econ. in Sebesielu; Chirila Oprișiu, econ. in Pianulu-super.; loanu Zemora, econ. in Sebesielu; Dumitru Bec’a, econ. in Lancrami; Mog’a Vasile, econ. in M. Ludosiu câte 1 fl.; loanu Cristea, econ. in Danosi 50 cr.; Dumitru Drimb’a, econ. in Korbszeg; Vasilica Otioiu, econ. in Csâklya; Popp Jânos; econ. in Zâlka; Mihai Crisianu, econ. in Ban- patak; Neculae Deremusi, econ. in Csâklya; loanu Muscariu, econ. in Sânt Mihaiu de câmpie; loanu Popu Ceusianu, econ. in Sioptea; Netti Tatu, econ. in Sânger; Danila Bothazi, econ. in M. Frâta; George Onitiu, econ. in Siopteriu cate 1 fl.; Samoila Romanu, Neculae Gindila, economi in Presac’a câte 50 cr.; Gherasim Baiu, econ., Veronic’a Gancea, econdma, Vasilie Zsorzse, econ. in Paucea; loanu Puflea, economu in Mediasiu 50 cr.; Neculae Paol, loanu Rotariu, economi in Frâu’a câte 1 fl.; Stan’a Bunea, econdma, Ilie Ivascu, econ., Ana Reulea econdma in Bogatu; Maria Florea, econdma in Tiapu câte 50 cr.; Simonu Cosm’a, econ. in Bogatu; Irimie Datcu, econ. in Tiapu; Neculae Sabau, Salomie Ghindila, econ. in Bogatu; Neculae Deak, econ. in Ldmnesi; loanu Chiorenu, econ. in O. Telek; Kocsis Idzsef, econ. in Faragd, Simeonu Samartdnu, econ. in K. Nyulas, loanu Ternovenu, econ. in Felfalau câte 1 fl.; Filipu Bârbor, econ. in Ilob’a; loanu Ster, econ. in Borhid; Isidoru Lusca, econ. in Seini, George Bobosi, econ. in Kânyahâza; Onuti Murgu, econ. in Seini; George Lazaru, in Balotafalu; Vasilie Bodu, econ. in loszefhâza; George Bajasz, econ. in Vaad; Ludovic Fenyo, econ. in Dedsiu; Alexandru Stoi, econ. in Hobiceni; Jakobony Jânos, econ. in Osztrov; Tom’a Oncea, econ. in Demeterpatak; Petru Ulița, econ. in Steia; Catarin’a Russ, econdma in Ruși; Tdderu Babos, econ. in O. Nâdos câte 1 fl.; Sofronu Stoia, econ. in Hasiagu 50 cr.; Dumitru Bunea, economu in Sadu 1 fl.; Petru Isaila, econ. in Mag; Irimie Carausi, econ. in Vestemu; Ilie Burtye, econ. in Casiolti câte 50 cr.; loanu Branea, econ. in Mohu; loanu Lupea, econ. in Sacelu; Lazaru Calbordnu, Neculae Imbarusiu, loan Andreiescu, economi in Sibiiu; Petru Ispasu, econ. in Borberek, loanu Balint, econ. in O. Vâsârhely; Dumitru Blotiu, econ. in Seliste; Chiordnu loanu, Dumitru Siarosi, econ. in Berchesi; Mihaila Muntdnu, econ. in Mihalți; Ana Ivanusi, econdma in Alamoru; loanu Luc’a, Savu Negulici, economi in Ocn’a câte 1 fl.; Dumitru Moldovanu, economu in Sighisidra; Sofi’a Maieru, econdma, Maria Baiu, econ. in Boiulu-mare; Neculae Dragomanu, econ. in Czelina câte 50 cr.; Simeonu Siulariu, econ. in Alsd-Rdpa, loanu Precupu, econ. in M. Huduc; loanu Puscasiu, loanu Russu, economi in M. Orosfalu; loachimu Maier, econ. in M. Fulpds; Damaschinu Furduiu, econ. in Tisa; Teodosie Bulzanu, econ. in Lasseu câte 1 fl.; Dem. Apan, econ. in Seini 50 cr.; Achimu Illds, econ. in Seini; Rafira Ciapa, econdma din Glâmbdc’a; loanu Morariu, econ. in Nochrich; Alexandru Petrutiu, econ. in Teuni; Gregoriu Suciu, econ. in Abrudu câte 1 fl.; Samoila Stoi’a, econ. in Hasiagu 50 cr.; George Serbu, deputatu dietalu in Pesta 5 fl.; Dim. lacobeny, econ. in Osztrov; losifu Lazaru, econ. in Ocn’a; Ana Banea, econ. 124 in Sibiiu; loanu Pitiu Oprisioru, economu in Ocn’a; Filonu Botezanu, econ. in Orosia; Alexandru Gusanu, econ, in Holdea câte 1 fl.; F16re Baitan, econâma in Borhid 50 cr.; Mibai Muntânu, econ. in Lesnic; Neculae Gidea, econ. in Mediasiu câte 1 fl.; Anic’a Porea, econdma in Mediasiu 50 cr.; Petru Vodă, econ. in Topliti’a; losifu Siandru, economu in Tibru; Neculae Stolsescu, econ. in Sebesiu câte 1 fl.: George Albu, econ. in Sacadate 50 cr. (Va urmă). Convocare. Adunarea generala anuala a despartiementului IV. (Sas-Sebesiu): alu Associatiunei transilvane pentru lite- ratur’a romana si cultur’a poporului romanu se con- chiama prin acesta in comun’a Reheu, pretoriatulu Sas- Sebesiului pre diu’a de 1 Septembre n. c. La acesta adunare se invita cu tota onorea toti membrii aparținetori acestui despartiementu, precumu si alti iubitori de cultura si de progresulu poporului romanu. Sas-Sebesiu, in 2 Augustu 1889. loanu Piso, D. Davidu, direct. secret. Bibliografia. — Cârti școlare aprobate. Cârtile de lectura, compuse de dlu V a s i 1 i e Petri, au obțînutu aprobarea înal- tului ministeru reg. ung. de culte si instrucțiune publica, si adeca: „Legendarulu sau cartea de cetire pentru alu 3-lea si alu 4-lea anu de scola sub Nru 11,295 ex. 1889, er’ „NouluAbecedaruRomanescu" sub Nr. 16,006 ex. 1889. — „Societatea științifica literara din Iași a hotarâtu se publice lucrările sale in o Revista, care va purta titlulu de „Rev ista literar a si științifica". Subsemnatulu editor facendu cunoscuta aparitiunea unei asseminea Reviste arata câ a luatu asupr’a sa editiunea ei. Lumea științifica si lite- rara dela noi erâ lipsita de o aseminea Revista, la care par- ticipu .scriitori destulu de cunoscuti. Ar fi deajunsu se po- menescu nume câ a d-loru George Cobâlcescu, Presie- dintele Societatiei, Teodoru Codrescu, Alexandru Xenopolu, H. Tiktin, Dr. Rizu, V. M. Burla, A. Sutiu, Dr. N. Leon etc. pentru a se cunosce de mai ina- inte valdrea lucrariloru care se voru publica in Revista ce editez. Convins de necesitatea unei aseminea Reviste, cum si de concursulu D-vostre, subsemnatulu face cunoscutu ca nume- rulu intâiu alu Revistei va esf in cursulu lunei Iunie si va aparea regulatu in fia-care doue luni, câte 8 coli form. mare 8°. Pretiulu abonamentului pe unu anu este: Pentru Iași si Romani’a intrega 15 lei. Pentru Uniunea Poștala 18 lei. Cererile de abonamentu se voru adresa cătra Editorulu Isr. Cuppermann, strad’a Stefanu celu Mare, Nr. 8, iar in cea ce privesce administrati’a si Redacția a se adresa la dl. Grigore C. Buțureanu, strada Butu. Isr. Cuppermann, librăria editoru. — Nr. 1 lulie-Augustu 1889. Archiv’a Societății sciintifice si literare din Iași apare odata pe doua luni. Sumari u: Compunerea societății, peanulu 1889 pag. 1 — Prospectu pag. 2 — Gr. Cobâlcescu, observati uni asupra depositeloru neocomiane din basinulu Dîmboviciorei etc. pag. 5 — H. Tictin, Calauza ortografica pag. 16 — A. D. Xenopolu, societatea si moravurile in timpulu Fanariotiloru pag. 32 — I. Tanovicenu, Unu zapisu curiosu pag. 51 — A. D. Xenopolu, Originea Argesiului după d-lu B. P. Hasdeu pag. 64 — Dări de sema: — Rein, Pickel si Scheller, Teoria si practic’a invetiamentului popularu după principiile lui Herbart (C. Meissner) pag. 72 — Ed. Cimbali, II. non intervento (I. Tanovicenu pag. 80 — M. Schwarzfeld, Poesiile populare colecti’a Alexandri (H. Tictin) pag. 82 — Documente : Cronic’a lui Kiparisa, tradusa de Al. G. Sutiu pag. 85 — Documente romane, publicate de H. Tictin pag. 103 — Notitie biblio- grafice pag. 125 — De ale Societății pag. 127. Iași. I. Cup- permann, librar-editoru strada Stefanu-celu-mare Nr. 28 1889. — Isvoru de bunăstare sau mai multe sute de îndreptări si povetie scurte si practice din economi’a de casa,, gradinaritu, higiena, economi’a de cămpu si de vite, viieritu, conservarea vinului si vinuri de pome, pomaritu, albinaritu si alte multe terene de deprindere, intocmitu de Grigorie Sim’a. Pretiulu 1 fl. v. a. sau 2 lei 50 bani. Sibiiu 1889. Editur’a Autorului. Tipariulu lui W. Krafft in Sibiiu. Precuvântare. Sunt o mulțime de lucruri, de cari omulu are trebuintia in fia-ce di. Multe din ele se potu pregăti cu câtiv’a. cruceri, pe căndu in negustorii adesea costa indiecitu de multu. Si erasi: Stiinti’a a descoperitu o suma de taine, pe cari daca le știe omulu si le urmeza, tote trebile îi mergu mai netedu. In cartea de fatia amu adunatu si intocmitu, pentru trebuintiele nostre romanesci, mai multe sute de îndreptări si povetie practice, culese aprope din tote ramurile deprinde- riloru omenesci, asia, că nu se va aflâ omu, care se nu pdta culege cev’a folositoriu din ea. In ce privesce limb’a, aceea este mai pe susu de tote romanesca asia după cum este ea in fapta, deci pote fi in- tielesa de ori si cine. Carpinisiu, in var’a a. 1888. Grigorie Sim’a. — Ritualu pentru pruncii școlari din scotele.elemen- tare poporale de Ti tu Budu parochu gr. cath. in Satu- Siugatagu, protopopulu district. Mar’a, administratorele vi ca- ri alu alu Maramuresiului, asesoru consist., vice-presidele asso- ciatiunei pentru cultur’a poporului romanu din Maramuresiu, presidele reuniunei invetiatoriloru gr.-cath. romani din Mara- muresiu, directore alu Conviețuim gr.-cath. romanu din Sigetulu- Maramuresiului scl. Pretiulu 20 cr. v. a. Cu concesiune a Pre- veneratului Guvernu Diecesanu. Gherl’a cu literile Tipografiei Diecesane 1889. — A XXV. Programa a gimnasiului mare publica romanu de religiunea ort. resaritena din Brasiovu si a celor- lalte scole secundare si primare împreunate cu Gimnasiala pe anula scolastica 1888—89. Publicata de direcțiunea sco- leloru medii. Brasiovu tipografi’a A. Muresianu 1889. Editur’a Associatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.