Nr. 11—12 Sibiiu, 1—15 luniu 1889. Anulu. XX. TRANSILVANIA. Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru sțrainatate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin postă s6u prin domnii colectori, - Sumarill: Discursuri pedagogice ale domnului Dimitrie Al. Sturdz’a. — Portulu naționale la poporulu nostru romanu. (Urmare din Nr. 10 si fine). — Academi’a romana. — Propunerea si proiectulu dlui Vas. Al. Urechia. — Diagnosele Crypto- gameloru vasculare. — Procese verbale ale comitetului Associatiunei transilvane pentru literatura rotnana si cultur’a poporului romanu, luate in siedinti’a dela 9 Maiu si 1 Iunie n. 1888. — Program’a esameneloru dela.scdl’a de fete, — Bibliografia mai noua. — Premiu pentru celu mai frumosu costumu nationalu romanescu din Transilvani’a. — Prospecta Ia Istori’a Transilvaniei pe 200 de ani. — Post’a Redactiunei. . • Discursuri pedagogice ale domnului Dimitrie AL Sturdz’a. Sub acestu titlu ne cadiuse in mâna o publicatiune de 128 pagine a Revistei „Tiar’a noua" din Bucu- resci dela 1887. Treidieci si cinci de discursuri peda- gogice, esite nu din pen’a vre-unui pedagogu sau pro- fesoru, a cărui vocatiune ’lu obliga firesce câ se’si vâdia din totu sufletulu si din totu cugetulu de împlinirea da- toriei sale, ci esite din pen’a si din graiulu viu alu unui ipinistru de culte si de instrucțiune publica, căruia pre- cum ni se pare, grij’a pentru cultur’a sciientifica si cu atătu mai vîrtosu pentru cea morala i s’a prefacutu in a dou’a natura. Uustrulu barbatu de stătu D. A. Sturdz’a, descen- dente din famili’a de Domnitori ai Moldovei, abia ’si terminase cu succesulu celu mai frumosu studiile sale superiori la un’a din universitățile cele mai renumite, pre căndu nou alesulu Domnu Alexandru loanu Cusa ’lu si numise in lanuariu 1859 ministru alu culteloru si alu instructiunei publice pentru Moldov’a. Pentru atunci inse in miediulu svărcolirei politice din ambele tieri păna la unirea definitiva si chiar după aceea cătiv’a ani, funcțiunea in ministeriu era cu totulu efemera, ne- stabila. In cursulu aniloru dn. D. A. Sturdz’a, a func- tionatu după impregiurari si in alte resorturi, căndu câ ministru de finantie căndu la externe si preste totu cu resultate atătu mai frumose pentru patri’a sa, cu cătu pre. lănga curagiulu seu innascutu lucrâ totdeun’a cu ministrulu presiedinte loanu Brateanu, in armoni’a pis- iriuîta de multi. Se pare inse că din tote resorturile si "înaltele funcțiuni de stătu, alu instructiunei publice este acela, pe care d-lu Sturdz’a ’lu cultivase totdeun’a cu cea mai mare predilectiune. Noi la timpulu seu amu datu ocasiune si lectoriloru noștri de a cundsce proiectele de lege, prin a căroru votare din partea camereloru d-nulu Sturdz’a era prea convinsa că se voru introduce reformele cele mai salu- tarie in toti raraii instrucțiunii publice din statulu Ro- maniei. Intre alte impregiurari te-ai fi pututu remasl, că acelea proiecte, modificate numai in unele parti voru fi votate fără lupte mai seriose. Ministrulu inse dedeăe cu măn’a si in cuibu de vespi, taiase si in carne viiâ pe acolo, pre unde lenea si egoismulu ținea progresulu in locu, sau incai ’lu falsificase si demoralisase asia', in cătu elu se prefăcuse in regresu, care ducea pe clin’a perirei. Este prea adeveratu, că d-lu Sturdz’a in afa- ceri scolastice nu scie de nici-o gluma, este severu câ ori-ce comandantu dela regimente de linia; se insiâla inse reu ori-cine crede, că scolele si preste totu instruc- țiunea publica si educatiunea in adeveru morala voru face la națiunea romana progresse reali, si sigure fără legi severe si fără inspectiune cu o suta de ochi *). Proiectele d-lui Sturdz’a au intimpinatu resistentia inversiunata, ele inse totu au folositu forte multu,/ că au demascatu lenea, au deschisu ochii la multe. mii de familii, s’au si mai datu ocasiune de a curati din stupu unu numeru ore-care de trântori; era acuma, dupace d-nulu Sturdz’a nu mai e ministru, omenii incepu se’si revoce in memoria doctrinele densului si s‘e medi- tedie cu atătu mai seriosu asupr’a loru, cu cătu anume parintiloru li se presenta mai fiorosu abissulu cătra care a plecatu o parte a societății moderne si care duce pe poltroni desfrenati la mii de sinucideri, pe alti fantasti la duelluri, adeca la omoruri regulamentate, pe mai multi in casele de nebuni; cu multe mii se implu temnifie, . galere si saline, in cătu nici nu’i mai incapu mc’airi; o parte mare din ei ruinati cu totulu prin desfrenâri infame, ajungu in spitale si de acolo in morminte. Cu ocasiunea unei solemnități din 1885 d-nulu Sturdz’a disese: „Se nu uitamu, că tari’a regatului ro- manu stă in unirea tuturoru cetatieniloru lui intr’unu *) Vedi „Transilvani’a" din anulu 1886 Nrii. 11, 12, 13, 14, 17—18, 19, 20, lectura de adeverata valore pentru cul- tur’a naționala dreptu intielesa. li 82 'singuru găndu si intr’o singura cugetare; aceea de a’lu consolida ;si de ’lu intari prin respectulu ce lume acivi- . lisata’va avea de cultur’a nostra morala si intelectuala - (Mon. oflc. din 1885 pag. 2451). . • ’ ’ Acelu adeveru ar trebui se si’lu insemne prea bine nu numai locuitorii României, ci si noi toti, fia-care •pentru patri’a sa. In veculu acesta pote se fia cinev’a ț mare vitâzu si duelantu, bunu calaretiu si venatoriu, daca iinse este ignoi’antu si reu crescutu, adeca barbâru, lu- mea cea in adeveru civilisata nu’lu crestedia intru ni- micu, sau îlu trâctbdia celu multu câ pre linu fanfaronu. Tdte cele 35 de discursuri ale d-lui Sturdz’a din anii activitatii sale ca ministru alu instrucțiune! publice au simbure si meduva sanetdsa. Fiindu aci examenele dela finea anului scolasticu, se vedemu care este opi- niunea d-lui Sturdz’a despre premiile scolastice, care inca totu se mai impârtu la multe institute, daca nu si de : cătra auctoritâtile respective, in forte multe cașuri de cătra părinți si consângeni. Deci eta ce aflamu disu asupr’a acestei cestiuni de d-lu Sturdz’a asia după cum aflamu in susu citat’a colectiune. Red. „Trans“. • . Dela 2 Februarie 1885 de căndu d-lu D. A. Sturdz’a a. trecutu la ministerulu scdleloru si alu bisericei, a țînutu o suma de cuvântări cu ocasiunea impartirei de premii la deosebite scble din tiara, a sfintirei de biserici, a inau- gurare! de localuri de scble, ori de drumuri de feru, cuvântări in care D-sa a preseratu necontenitu cele mai de capitenie principii ale pedagogiei, din respăndirea căror’a pare se’si fi facutu o datorie sfânta. Acesta este causa că adunăndu aici la unu locu mai multe cuventari ce nu suntu tote școlare, le-amu numitu totuși pedagogice. „La numirea acbsta, precumu si la republicarea dis- cursuriloru acestor’a bisericesci si de scble ne-a indemnatu mai alesu faptulu, că d-lu Sturdz’a este celu dintăiu, care dela inaltimea positiunei sale a agitata statornicu in tiara, multu pârasit’a cestiune a educației morale si naționale. In fia-care din cuvântările ce vomu aduce mai la vale se oglindesce indemnulu la îndeplinirea da- toriei, respectarea muncei oneste, iubirea ordinei, ținerea disciplinei, sfatuirea la iubirea adeverului, a cărtiei, a punctualitatiei, iubirea de tiara, si’ alte atâtea daruri ce alcatuescu virtuțile omului de omenie, si a cetatie- nului in inim’a căruia e neclintitu sentimentulu onbrei si dragostea calda a patriei. Eata acele vorbiri: Red. Tiara n. In diu’a de 29 Iunie 1885, cu ocasi’a distribuire! .premiiloru la elevii scdleloru secundare si primare din ’ Bucurfesci, in sal’a Senatului, d-lu D. A. Sturdz’a res- punde la discursulu d-lui Delegata Slaicariu, membru alu consiliului permanenta alu instrucției, urmatdrele: „Domnule delegatu*). In fia-care anu b Serbare comuna intrunesce pe copii si pe părinți, pe școlari si pe invetiatori, pe cor- pulu profesoriloru si pe guvernu. *) Vedi „Monit. Ofic.“ Nr. 71, din 2 Iulie 1885. • Acbsta serbare nu este o festivitate esteridra, o re- presentatiune teatrala, unde dămu alimenta vanitatiei omenesci, atătu de periculbsa mai alesu pentru tinerime, fiindu-câ ea e mama a doua vicii: a neadeverului si a invidiei. Distributiunea premiiloru din contra are unu altu scopu: acela de a arata in modu pipăita si celoru ce suntu in scola si celoru cari nu aparținu ei, unitatea in- tregului invetiamentu in ideea comuna care’lu străbate. Ea este legamentulu dintre scola si părinți, carii vedu cum copiii loru in esamene se intarescu in fia-care anu mai multu, in a espune in modu cuviinciosu,. dina- intea unui publicu mai numerosu, cu sigurantia si mo- destie, ceea-ce in adeveru sciu. Premiile ce se dau scolariloru la acesta ocasiune nu suntu semne de recunoscintia, pentru-că ei au inve- tiatu si s’au purtatu bine in cursulu anului. Silinti’a la invetiatura, obiceiulu unei purtări bune suntu datorii naturale ale copiiloru. Pentru-că ei le indeplinescu, nu li se datoresce nimicu nici de părinți, nici de profesorii loru, nici de Stătu. Premiile ce au sâ se imparta astadi nu suntu alfa decătu semne de iubire ale scolei către elevi, semne cari se aduca aminte tuturoru, si celoru ce le primescu si celoru ce le dau, că numai prin scbla ne putemu prepară pentru menirea nostra câ omeni si câ cetatieni. Aceste premii trebue se amintbsca totdeun’a scola- riloru, profesoriloru si parintiloru adagiulu strabuniloru nostrii non scholae sed vitae discimus — invetiamu nu pentru a fi laudati, ci pentru a deveni omeni cătu se pbte mai perfecti si cătu se pote mai apti a trai si a lucră bine in lume. De aceea si cu totii trebue se consideramu scbl’a câ unu templu sacru, de care nimicu reu se nu se atinga si in care copiii noștri, din fraged’a loru vârsta si păna in anii maturitatiei, se nu vada, se nu invetie, decătu ceea-ce e bunu si de folosu sufletului si trupului. închipuirea că in scola trebue se se invetie, cum dicemu obicinuita, numai carte, este eronata, căci: cartea multa neasiediata pe fundamentu moralu nu are val6re. Pe lănga invetiatura si prin invetiatura scbl’a este totodată loculu unde ne esercitamu si ne intarimu in virtuti, pentru-câ se nu ne mai lasamu de densele căndu intramu in viatia cu tote valurile ei protivnice si ade- menitbre. Nimicu de ceea-ce se petrece in scola nu trebue deci se ne fia indiferenta. Celu mai micu lucru are importanti’a sa. Fia-care din noi scimu, cum o deprin- dere rea din copilărie, urmărită in junetie, trage după sine consecintie si resultate deplorabile si daunatbre vietiei particulare câ si celei publice. Credu că din acestu punctu de vedere e bine pentru toti, câ intr’unu momentu atătu de solemnu se ne rea- mintimu trei cerintie absolute ce suntemu in dreptu a face scbleî, si fără de care o cultura adeverata e im- posibila si unu invetiamentu seriosu nu pbte sâ se in- temeiedie. — '83 . — Ordo est anima rerum, diceau Romanii. Acâsta sentintia ar’ putea se fia iiiscrisa pe fia-care edificiu scolariu.. Ordinea e intâi’a cerintia ce se adreseza pro- fesoriloru că si scolariloru, intăiulu esercitiu spre prac- ticarea virtutiei. Fără de ordine se perde unu timpu preciosu, care nu se mai intdrce înapoi. In anii scolei acesta e de o însemnătate capitala, căci atunci omulu se gasesce intr’o . desvoltare continua fisica, intelectuala si morala, in care săriturile si omisiunile producu lacune, ce nu se mai potu umplea nici-odata. Ordinea inse trebue se raerga dela lucrurile mate- riale cele mai mici pana la cerintiele morale cele mai înalte. Din ordine nasce obiceiulu celoru bune. Ea este o picătură de ploie, care rode piatra cea mai tare. Prin obiceiulu. ordinei damu eleviloru noștri putintia că cu incetulu se isbutesca a se stapam pe sine, câ trupulu se se supună spiritului, poftele cerintieloru si legi- loru morale. Ordinea incepe cu trupulu. Curatieni’a trupului si a vestminteloru inlaturedia multe infirmități si debilitati, cari aducu o pedica reala pentru a propasi invetiamentulu. Intrarea si esirea ' punctuale a tutuloru in si din clasa ne invatia a nu repune mane ceea-ce trebue făcutu astadi, a face că tdte acțiunile ndstre se fia totddun’a depline, er’ nu ciuntite, a ne respecta mutualminte orele de munca. Unu scolariu neregulatu perturbâza pe toti cei-lalti, căci distrage atențiunea loru dela datorie. Ear atențiunea prin care esercitamu puterea vointiei ndstre nu produce numai unu efectu asupra invetiamentului, ci este si unu esercitiu salutariu pentru intarirea ca- racterului. Căndu ordinea intra in obiceiurile de tote dilele, ascultarea datorita regulamenteloru școlare si profesorului devine usidra, căci scolarulu simte că ea este o necesitate absoluta pentru densulu insusi. Ear unde domnesce or- dinea, domnesce si activitatea cu tendinti’a ei spre cele bune. Unde esista acesta activitate, de acolo de siguru a fugitu lenea cu tdte deprinderile ei cele rele, cu tote consecintiele ei vatamatore caracterului omenescu. Cu unu cuventu ordinea este alfa si omeg’a a unei scoli, care trebue se dea rode bune, se formedie gene- ratiuni pătrunse de ideea binelui, otielite in virtute. Si numai asemenea generatiuni suntu in stare a lucră cu sporu si cu priintia pentru patrie. A infrănge ordinea școlara e dar unu mare pecatu, atătu pentru elevi, cătu si pentru profesori. Invetiatorii mai alesu trebue aci, câ si in modulu loru de a trai, se cugete că ei trebue se fia dinaintea eleviloru esem- plulu viu a totu ce este bunu, căci atunci si disciplin’a • școlara se rddiema pe unica ei basa solida, pe respectu si pe iubire. Nici odata ei nu potu face prea multu in acdsta priyintiâ. Părinții si profesorii trebue se evite in modu ab- solutu ori-ce preteste prin cari s’ar produce o neres- pectare a ordinei școlare. Asemenea preteste sgudue educatiunea si autoritatea scolei in basele ei cele mai intime, căci datina a ddua cerintia- capitala ce se adre-■. '■ sedia scolei, cultulu-adeverului. . • . ■ Amu nevoie se espunu dinaintea D-vostra de-ce iu- birea adeverului si făptuirea lui suntu nedespărțite de’ scola? La ce tinde tota stiinti’a omenesca, de nu la’- cautarea si aflarea adeverului? Daca acesta- nu. devine ' o deprindere, o a doua natura, cumu vomu putea pași in investigatiunile nostre cu' sigurantia; căci obiceiulu’ minciunei usioru se transporta pe totu cămpulu activi- tatiei omenesci si ajunge a domina astfelu pe otnu, in ’• • cătu elu singuru crede că minciun’a e adCverulu.. Aci mai multu decătu ori unde se pote pipai ’ le- gatur’a intima care esista intre invetiatura’ si purtarea• morala. Unde esista minciun’a se introduce unu elementu eronatu in calcule si investigatiuni, spiritulu devine su- citu si elu cauta solutiuni nenaturale, nelogice, fiind-că din capulu locului este abatutu dela adeveru, dela realitate. Si in acesta sfera de acțiune nu trebue se nesdco- timu nimicu. Celu mai mieu neadeveru ’si are urmări necalculabile. Adeverulu eternu ’si resbunâ cumplita in contr’a omului care ’i intorce spatele, fia chiar in. gluma.’ Unu copilu din lene nu vine la scola ;■ mai bine este se’si spue gresiala decătu se gasesca unu pretestu pe: care consciinti’a lui proprie ’lu condamna. Dar daca acâsta este reu pentru copilu, cu atătu mai reU este căndu . ■ părinții loru s’ar încercă a acoperi pe copii cu asemenea . preteste mincinose. Ce se spunu despre profesorii' carii \ ar’ iscodi motive pentru a se putea absentă dela scdla, • carii s’ar face că credu că au dreptulu la absente si carii pentru a se imprejmui si mai tare după a loru- parere, ar’ căuta a face pe elevi se creda, că si ei au • dreptulu de a se absentă? Minciun’a este unita aci cil desordinea. Resultatele inse sunt fatale, căci din diu’-a in care aceste doua vicii se stabilescu in scola, putemu dice că scol’a nu mai esista. Profesorulu care nu vine regulatu la scola, care perde ore de prelegeri, mai înainte de tdte ’si perde prestigiulu, dar elu face totdeotata pe scolariu se creda că orele cari ’i remănu suntu suficiente pentru a’i espune tota materi’a ce este a se predă, prin urmare că munc’a si silinti’a potu da pasulu fără nici unu pe- ricolu placerei sau lenei, care imediatu făcu eruptiune- cu totu cortegiulu loru de rele obiceiuri.. Dar căndu pro- fesorulu ar merge si mai departe a face din absentie regul’a vietiei lui, sau căndu obiceiulu odată* luatu s’ar împinge inca mai departe? A fugi de adeveru si a se deda minciunei este iarasi unu mare pecatu in contr’a scdlei si trebue câ acolo unde elu ar fi inradacinatu se fia desradacinatu. A trei’a cerintia ce suntemu in dreptu a face scdlei este, câ ea se cultive si se intarâsca in școlari simtie- \ mentulu datoriei câ omu si câ cetatienu. Respectulu or- dinei si alu adeverului usioru conduce la acestu tlelu. Ori in ce tiara amu trai, ori-cărui poporu amu, aparținea, in ori-care cercu alu activitatiei omenesci ne-amu . află, datori’a e nedespărțită de noi, ea ne incun- giora cu niște cercuri numerose, cari se atingu intre densele formăndu o mare tărie. Unde inse îndeplinirea n 84 — datoriei pdte mai usioru a se invetia si practica decătu in scola? De timpuriu si pe nesimțite datori’a devine plăcerea cea mai mare, căci in Îndeplinirea ei găsimu pacea si liniștea sufletesca. Datori’a face câ scol’a se devie centrulu activitatiei profesoriloru si a scolariloru. Punctările unghiulare ale edificiului scolariu Suntu deci ordinea, adeverulu si datoria. Cugetați fia-care din D-vostfa la consecintiele virtutiloru acestor’a, precum si la consecintiele viciiloru ce le sunt opuse. Generatiunile conduse de simtiementulu profundu alu ordinei, alu adeverului si alu datoriei vor fi tari, energice, nu numai pline de dorinti’a binelui, ci avendu certitudinea de alu face. Munc’a loru e cu sporu, căci ea se desvolta cu o sigurantia matematica. Adeverulu e unulu si ordinea intaresce pașii facuti in simtiemăntulu si cunoscinti’a adeverului. Minciun’a trage după sine diversitatea, desordinea siovaesce căndu într’o parte căndu in alta. Dar cine se socote liberu de datorie, ’si-a perdutu cararea in lume. Cine ’si ia de calauza minciun’a, desordinea si nesocotirea datoriiloru sale nu pote merge de cătu slabindu; er’ o generatiune dedata loru e incapabila de fapte sanetose, fapte mari si generose. Mai alesu noi, poporu micu si intr’o positiune geo- grafica grea, avemu nevoie de caractere otielite, in cu- noscintia, in adiniratiunea si in practicarea virtutiloru, pentru a nu slabi nici dinaintea amenintiariloru, nici dinaintea ademeniriloru, pentru a pași cu sigurantia in desvoltarea nostra culturala. Fără practic’a virtutiloru nu pote esist’a unu inva- tiementu seriosu, căci tielulu acestuia este a aduce pe omu cătu mai aprope posibilu de perfecțiunea dumne- dieesca; er’ acest’a fără virtuti nu esista. Acelor’a cari li se adresedia in intăia linie datoria de a. apuca acesta cale suntu părinții si profesorii. Se cautamu se damu copiiloru noștri si in acesta esemplulu celu bunu. Se fimu severi cu ei pentru a nu’i lasă se alunece pe poteci lăturalnice; dar mai inainte de tote se fimu severi cu noi insine si se pastramu intiparitu in mintea nostra adagiulu amintitu: Non scholae sed vitae discimus. Elevi! Nu capatati premii pentru că ati invetiatu, ci le capatati câ o imboldire că ve veți pune tote silin- tiele de a deveni omeni buni, virtuoși si laboriosi, nea- batuti dela calea adeverului si a datoriei. Esemple vii avemu in Suveranii nostrii, căci iubescu si protegu scol’a si totu ce ține de ea. Traiasca dar Regele si Regin’a.“ Portulu naționale la poporulu nostru romanu. (Urmare din Nr. 10 si fine). Care pote fi adeveratulu scopu la restaurarea por- tului romănescu? Nu cumv’a o simpla desiertatiune naționala, o ri- valitate cu alte popora, o maimutiarie? Nici-decum. Scopulu propagandei in favorea por- tului naționale este cu totulu altulu si acela multiplu. > Celu mai de frunte scopu ce urmarimu cu acesta •₍propaganda este Înmulțirea averei poporului. Fia-care persona sanetosa, prin urmare si fia-care poporu are date dela D-dieu căte doue capitaluri, sau vorbindu cu scriptur’a, doue talente, unulu in creeri, altulu in bratiale sale, era spre intrebuintiarea loru ’i este daruitu timpulu vietiei. Tote se făcu in timpu, pe care anglii ’lu identifica cu banii, cu averea materiala vediuta si pipăită, de aceea dicu ei, că timpulu este ban u si au tota dreptatea. Este forte usioru pentru ori-care din noi câ se presupunemu, că intr’unu poporu de diece milione de suflete se afla numai unu milionu de femei sanetose, măritate, cu prunci puțini sau fără prunci, si fete mari nemaritate, care tote lucrăndu cu mănile ori si ce, producu pe di o valore numai de căte 10 cruceri (25 cente- sime), cu totele 10 milione de cruceri si adeca 100 de mii florini sau 250 mii de franci. Se mai presupunemu unu lucru erasi forte usioru de crediutu, câ si - cum adeca acelu unu milionu de femei ar avea pentru sinesi numai căte o luna s’au 30 de dile libere preste anu, in care se pota face lucru in valore totu numai de căte 10 cr. pe di, căstigulu ar’ fi de trei milione. Unu altu calculu. Betrănii de astadi daca intrau odiniora in casele locuitoriloru de stare mijlocie, cari cultivau pamentulu cu căte patru boi sau patru cai de hamu, vedeau căte o laddia de cele mari vapsite, plina cu valuri de pănsa inalbita si cu albituri cusute, era de cumva se aflau si fete mari in familii, se vedeau si căte doue ladi de acelea, un’a destinata pentru fiic’a de maritatu cu parafernaliile sale. Alăturea unu patu in- carcatu cu căte 6 —8 perini si pilote inplute cu pene ; asia numite madratie abia erau cunoscute ici-colea pe la orasie mai mari. In paturi se mai vedeau straie sau tidle de lăna, lepedee (linceole, cersiafuri) de cănepa. Pe culme sau cuieriu intiepenitu de alungulu unui părete vedeai, după datin’a locala, merindari, covora, catrintie, fetie de mese, tieseturi pentru desagi si straitie, tote de lăna. La omeni mai cu dare de măna care ținu oi mai multe, aflai căte o lada plina de panura alba si ndgra, din care se croiau si se coseau sumane (tiundre, zeche), cioreci (imenei), manecare si peptare, era pe airea si glugi albe, largi, care la poporulu satenu ținu loculu mantaleloru dela cetati făcute din panurarii străine. Tdte pănsariile si tdte panurariile de ori-ce numiri le lucrau si gatiau pentru fia-care familia esclusivu nu- mai femeile romane, din tote acelea obiecte nimicu nu 85 se cumpără, dela orasiu, nimica. La familii numerose si cu dare, de mâna, unde erau prunci la casa si mam’a împresurată de ei, nu ajungea la tote lucrurile casei, acolo Se aflau femei mai lipsite, inse forte laboriose, •care pentru căte o simbria prea modesta erâ bune bu- -curdse câ se o ajute la tiesute si cusute, câ si la fre- mentatu de pane si la fertu var’a pentru lucratori. Ce valore ati voi d-vostra se dati acelei colectiuni de pănsarii si panurarii tieseturi si cuseturi din casele, aceloru tierani ? Cu cătu credeți d-vdstre că le-ati putea cumpără pe tote dela căte o singura familia? Cercați cu 100 fl. v. a. sau 250 de franci; eu inse nu credu că vi le-ar da. Dara fia. Se punemu din 10 milione câ si statisticii 4 suflete la o familia făcu 2% milione de familii. Se alegemu din tote acestea numai 1 milionu de familii cu dare de măna, averea loru in tieseturi absolutu necessarie casei 100X1)000000=100 de mi- lione florini val. austr. Amu exageratu ore? Cercați câ se provisionati cu tota imbracamentea, cu hainele de patu si cu tote cele- lalte pănsarii pe unu milionu de familii, cumparăndu-le cu bani numerati dela boite si dela fabrice. Se cum- părați inse marfa trainica, nici stambaria (bumbacaria arsa sau putreda), era panurele de lăna se fia celu pu- ^inu asia de trainice, precum suntu postavurile cu care ’si imbraca Maiestatea Sa imperatulu si regele nostru pe ostasii armatei sale. Este sciutu si cunoscutu, că păna mai decurăndu tote comunele rurali, chiar si cele orasiene mai mici aveu in hotaru mai aprope de comuna cănepisti, unde fia-care părinte de familia semenâ in căte o bucata de locu cănepa veratica si tomnatica pentru famili’a sa, erâ apoi treb’a si datori’a femeiloru de a o smulge, topi, usca, melitia, peptena, hecela, periia, torce, tortulu a’lu opări, a’lu navadi, a’lu tiese, pans’a a o inalbi, a o croi si cose după calitatile ei pentru scopurile casei, a si pune in reserva; din prisosu a si vinde. Multi economi fruntași, ear mai alesu dintre parochii cei mai activi semenau si inu, pe care preotesele ’lu sciau tractâ cu multa istețime si produceau pănsa forte frumosa, prin urmare si scumpa. Amu cunoscutu preo- tese cu căte trei si patru fiice, pentru care nu se cum- pără nimicu dela orasiu; ele nu purtau catrintie, ci rochii, tote inse tiesute, croite si cusute de mănisidrele loru, dupa-ce totu ele se pricepeu forte bine si la vap- sirea tortului in căte 5—6 colori de acelea, despre care dissertase onor, domnu parochu si profesorii S. Fl. Ma- riana din Bucovin’a cu ocasiunea alegerii sale de membru alu academiei romane. La mulțime de comune, pe unde s’au facutu si se mai făcu mereu commassatiuni si segregatiuni, configuratiunile geometrice s’au schimbata forte tare; gradine, cănepiste, curechiste s. a. au trecutu din proprietatea unor’a in a altor’a; adesea părțile hotarului mai apropiate de co- muna au trecutu piin favorea esceptionala in proprie- tatea fostiloru domni feudali, era hotarulu ce vine in- partitu la locuitorii comunei, este celu mai departatu. Hotarale au mai suferita si sufere schimbări pe fia-care di inca si prin vendiari si cumpărări de veci cu dreptu de moștenire, de bunavoia sau de sila la toba, de căndu legea vechia nevoiesia de „ A v i ti ci t a te“, s’a desfiintiatu si acumu are dreptu ori-si cine, nobil u nenobilu, se cumpere pamentu si se’lu aiba drepta proprietatea a sa, se’lu cultive fia-care ori-cum ’i convine lui, se’lu si in- gradesca daca are mai multe jugere la unu locu. Din tote acestea prefaceri agrarie inse nicidecum nu are se _ urmedie, că de aci incolo agricultorii se nu mai samene cănepa si inu in pamenturile loru si' sutele de mii de familii se fia condamnate a’si cumpără tote petecele si trentiele totu dela negutiatori si dela martiafoi de prin ■' târguri, cu bani muiati in sudori crunte. Cănep’a si inulu mai au si alta valore mare pentru sementi’a loru oleidsa, alu căroru oleiu prdspetu pe lănga ce este forte nu-’ tritoriu si mai sanetosu decătu unsorile de porcu, se| mai folosescu si de cătra industriali si technici la pro- ductiunea diverseloru manufacturi si fabricate. Mai in scurtu, cultur’a de cănepa si de inu trebue se. fia con- siderata de cătra economii noștri câ parte essentiala a economiei alaturea ■ cu grăulu si cu papusioiulu, chiar si in casu căndu cinev’a nu ar avea trebuintia câ se’si- inbrace famili’a, căci pote nu o va. fi avăndu. Cănep’a si inulu in starea loru nelucrata sunt o marfa forte cautata si pretiuita in comerciulu Europei si alu Americei. Angli’a de exemplu trage cănepa melitiata si hecelata de multe milione din Russi’a nu numai pentru fabricele de pănsarii, ci si pentru cele de sfore si de funerii ne- cessarie mai vîrtosu la miile de corăbii, care cutriera tote marile si tote riurile navigabili. Si câ se avemu sub ochii nostrii si exemple mici de pre la noi, cunds- cemu unu comerciantu in Brasiovu, care cumpără si vinde cănepa in Romani’a si la funarii sasi din locu in valore de 50,000 păna la o suta de mii preste anu. In ora- sielulu Codlea (Zeiden) cu vre-o 4500 de locuitori eco- nomii cei mai activi făcu capitaluri mai alesu din văn- diarea de inu cultivatu forte bine, era femeile loru ’si făcu bani frumoși din storsulu oleiului de inu, pe care’lu L cumpără cu pretiuri bune femeile romane in posturile cele lungi orientale, atătu de acasa, cătu si in piati’a Brasiovului. Din satele romanesci situate . intre Oltu si Ternav’a-mare, cătu ține dela Fagarasiu de vale păna cătra Sibiiu, cătev’a case de comerciu din Brasiovu păna de curendu adunau pănsari’a in pretiu de dieci de mii spre a o vinde in Romani’a. Totu asia ește si cu pa- nur’a de lăna alba, ici-colea si negra tiesuta mai alesu de femeile din Sacele (Siepte-sate); care stau in tota' Vinerea cu manufacturele loru cele trainice in serie res- pectabila pe piati’a Brasiovului, pre căndu aici in Sibiiu multe mame din Saliste, Tilisc’a, Mohu si alte cătev’a comune romanesci făcu dotea feteloru, copere si alte lipse ale familiiloru din văndiarea de manufacturi de ale loru, pănsa de diverse calitati, cămeși si pole cusute - gata, ștergare si invelitori, catrintie si siurtie, cinga- tori si fringhii, cioreci si pieptare de lăna, valuri de pa- nura ș. a. s. a. Eca dara ce insemnedia cultivarea portului natio4| nale: însemna tocm’a aceea la care tinde buna-6ra chiarul — 86 — sigubernulu Maiestatii Sale in Ungari’a, rehabilitarea si incuragiarea industriei de casa la tote poporale din statulu acesta. Nici-unu poporu din căte locuescu pe teritoriile vechiei Dacii si vechiei Panonii n’au avutu ■pana acum industri’a de casa mai intinsa si mai multipla decătu o avuse poporulu romanescu in tdte provinciile locuite de elu, si ambele sexe ale lui au inceputu a’si . * schimba si corci portulu numai după revolutiune sub preteste de nimicu, precum că voru se se presente mai civilisati, că manufacturele din casâ’i costa mai. multu, că portulu albu alu femeiloru romane prea cere grija . multa; cere dieu acel’a, câ femei’a se fia totdeaun’a spalata si curata, că ce e dreptu, nimicu mai urîtu si mai gretiosu decătu o haina alba innegrita, patata si tăvălită; inse tocin’a in acesta stă ascunsu misteriulu ascestui portu; elu cere apa multa si bratia resfrante păna in cote. După tote acestea nu ne indoimu intru nimicu, că lectorii .nostrii au intielesu pe deplinu scopurile reginei, câ si pe ale tuturoru femeiloru din societatea mai inalta, cum. si ale barbatiloru, căndu insistu cu perseverantia pentru cultivarea portului romanu. Nu se intielege aci numai acelu portu de salonu, de parada, de luxu, care ni se presenta la diverse ocasiuni in societatea superiora, si care cu cătu este mai maiestritu, mai complicatu, mai abatutu dela originalele sale simple si naturali, prin ur- mare si focu de scumpu,. cu atătu este si mai calificatu de a sparia, a instraina dela elu pe familii si a le in- . pinge câ se’si alâga altele din nemarginit’a varietate pe care offeru si chiaru inpunu' tiranesce croitorii si mo- • distele din Parisu, alu căroru gustu bunu sau si forte ren, adesea desuchiatu, domina preste. tote poporele con- timentali si transmărine. Sub terminulu de portu na- , tionalu se intielegu aci nu numai vestmentele purtate de barbatu si de femeia, ci tota industri’a de casa pro- dusa de bratiale femeii romăne si supraveghiata de ochii ei. Asia scopulu este, câ capitalulu bratialoru dela mi- li6ne de femei, in parte si de barbati se lucre si se fructifice neincetatu, averea naționala se cresca insutitu si inmiitu, din aceea mijlocele de cultura adeverata se ajunga in tote părțile; familiile se invetie a căstiga ne- incetâtu, se se dedea si la unu traiu ceva mai bunu, la locuintie mai curate si mai sanetdse, să se mai des- vâlte si gustulu; dieci de mii persone mai lipsite se afle ocupatiune remunerata la familiile mai avute, sentimentulu valorei proprie naționali se prindă radecini totu mai afunde, scurtu se ne scimu demni de numele nostru nationalu, pe care ni’lu dămu noi insine de mii de ani ‘in limb’a nostra. G. B. Academi’a romana. Anulu 1889;—90. A. Personalulu Delegatiunii. Presiedinte alu Academiei Romane dlu Kogalnic^n M. Asesori (Vice-Presiedinti) din Secțiunea literara dlu Hasdeu B. P. Din Se c ti un ea Istorica dlu lonescu N. din Secțiunea Sciintificadlu Aurelianu P. S. Secretariu Generalu (pe 7 ani, 1884—'1891), dlu Sturdz’a D. A. B. Personalulu Sectiuniloru: I. Secțiunea literara. Presiedinte dlu Maior eseu T. (Bucuresci). Vice-presiedinte dlu Negruzi 1. (Bucuresci). Secretariu (pe 7 ani 1883—1890). dlu Sionu G. (Bucuresci). Membrii: domnii Alexandri Vasilie (Parisu), Cara- giani loanu (Iași), Chitiu Georghe (Bucuresci), Ha,sdeu B. P. (Bucuresci), Quintescu N. (Bucuresci), Romanu Alexandru (Budapesta), Sbiera loanu (Cernăuți), (2 locuri vacante). II. Sectiuneaistorica: Presiedinte dlu Urechia V. A. (Bucuresci). Vice-pres. dlu Papadopolu- Calimachu A. (Tecuci). Secretariu (pe 7 ani 1886 —1893) dlu Maniu Vasilie (Bucuresci). Membrii: domnii Babesiu Vicentiu (Budapesta), Ba- ritzu Gheorghe (Sibiiu), lonescu Nicolae (Iași), Kogal- nicenu M. (Bucuresci), Marianu S. Fl. (Sucev’a), Ma- rienescu A. M. (Buda-Pest’a), Melchisedecu P. S. S. Ep. (Romanu), Odobescu A. (Bucuresci), Sturdz’a D. A. (Bucuresci). III. Secțiunea sciintifica: Presiedinte dlu Kretzulescu N. (Bucuresci). Vice-presiedinte dlu Falcoianu St. (Bucuresci). Secretariu (pe 7 ani 1886—1893) dlu Stefanescu Gr. (Bucuresci). Membrii: domnii Aurelianu P. S. (Bucuresci), Ba- caloglu Em. (Bucuresci), Cobalcescu Gr. (Iași), Felix Dr. I. (Bucuresci), Ghic’a loanu (Londra), Poni Petre (Iași), Porcius Florianu (Rodna), Teclu Nicolae (Viena). C. Personalulu Comisiuniloru. I. Comisiunea permanenta a Bibliotecei Membri: dlu Sionu G., secretariu alu Secțiunii literare, dlu Maniu V., secretariu alu Secțiunii istorice, dlu Stefanescu Gr., secretariu alu Secțiunii științifice. II. Membru conservatoru alu colectiunii numis- matice: dlu Sturdz’a D. A. III. Comisiunea pentru cercetarea cărtiloru tipă- rite intrate la concursu pentru: Premiulu Nasturelu-Herescu din seri’a B, de 4,000 lei, destinatu celei mai bune cărți in limb’a romana, cu conțînutu de ori-ce natura, tipărită dela 1 Ianuarie păna la 31 Decembre 1889; si Premiulu Statului Lazaru de 5000lei, desti- natu unei cărți scrise in limb’a romana, cu conțînutu sciin- tificu, care se va judecă mai meritorie printre cele pu- blicate dela 1 Ianuarie 1888 păna la 31 Decembre 1889, sau celei mai importante inventiuni științifice făcute dela 1 ianuarie 1888 păna la 31 Decembre 1889. .. • • v — 87 Membrii: din Secțiunea literara: . Domnii: H'asdeu B. P:, Maior eseu T., Quintescu. N. din Secțiunea istorica: Domnii: Baritiu G., lonescu N., Papadopolu Ca- ’ limachu A. din Secțiunea sciintifica. Domnii: Bacaloglu Em., Kretzulescu N, Stefa- nescu Gr. IV. Comisiunea pentru cercetarea lucrariloru pre- sentate la concursulu premiului statului Eliade-Radu- 1 eseu de 5,000 lei, pe anulu 1890: ,,Istori’a scoleloru in tierile romane in prim’a jumetate a secolului XIX păna la anulu 1864“: lonescu N., Sturdza D., Urechia V. A. V. Comisiunea pentru cercetarea cărtiloru didac- tice, cari se voru presentâ la concursulu Premiului Asociatiunei Craiovene pentru desvoltarea invetiamentului publicu, de 1500 lei, pe anulu 189'0: Caragiani 1., Odobescu A, Poni P. VI. Comisiunea pentru cărțile didactice din fondulu loanu Fetu: Aurelianu ,P. S., Stefanescu Gr., Sturdza D. . VIL Comisiunea pentru revisuirea Regulamentului generalu: Branza Dr. D., Maiorescu P., Sturdza ■ D. VIII. Comisiunea pentru explorările dela Cucuteni: Cobălcescu Gr., Papadopolu- Calimachu A., Stefanescu Gr., Urechia V. A. Propunerea si proiectulu dlui Vas. Al. Urechia. membru alu academiei, senatoru, profesoru, fostu mi- nistru alu instructiunei publice, făcută la sen atu in interessulu sciintiei istorice si pentru deșteptarea consciintiei naționale. Domniloru senatori! Grij’a de monumentele trecutului este, pentru po- porele pline de vitalitate, o necesitate a propriei loru desvoltari, cătu si o trebuintia sciintifica culturala. Desbaterile provocate daunadi de onor. D. Stefanu Grecenu asupr’a bisericei Sărindarului si atențiunea ce a datu Senatulu acestora desbateri, ’mi au permisu se credu sositu momentulu, căndu Romani’a simte necesi- . tatea a’si da o lege pentru îngrijirea monumenteloru șale de ori si ce categorie. Inca din 1881/82 amu atrasu atențiunea Camerei deputatiloru asupr’a acestei necesitați si amu si fostu isbutitu a aduce la votulu aprope unanimu alu acelei Camere, in siedinti’a sa dela 3 Februarie 1882, unu proiectu alu meu de lege pentru infiintiarea unei comi- siuni insarcinata cu „conservarea monumenteloru na- ționale". Acestu proiectu de' lege, votatu de Camera, a fostu «apoi adusu in desbaterile Senatului, dar schimbările su- pra-venite in persanele de pe banc’a ministeriala, au' facutu șe remăna proiectulu de lege in cestiune uitat» in caftonele ndstre dela Senatu. Astadi avemu la ministerulu de culte si instrucțiune . publica unu barbatu de competinti’a căruia nimeni nu se induoiesce. Faptulu că unu membru din Parlamenta, ori-care, s’ar decide a usiurâ complexă lucrare a acestui competinte ministru, nu pdte altera in nimicu propriele • merite âle acestuia. ’Mi place a crede că D. .Maiorescu va vedea cu plăcere hotarîrea ce iau de a- readuce pe- calea inițiativei parlamentare, in desbaterile . Senatului, unu proiectu de lege, ce — negreșit A— nu ar lipsi D-sa insusi a ni’lu aduce, ddca unu ministru, fia. elu cătu de capabilu, ar putea face totu ce astâpta dela noi tier’a. Cacacteristic’a adeveratului meritu • este aedsta, de a nu fi ofuscatu de nazuintiele altor’a spre â lucră. Si D. ministru alu culteloru si instructiunei publice, de sigura va vedea cu simpatie nazuintiele mele, ale unui amicu neinsemnatu, dar zelosu si devotată alu culturei romane, si va sprijini si povatiui cu sfâtulu si autori- ; tatea sa mare aceste nazuintie. • * '• Proiectulu ce amu ondre a propune studiului D-vos- tre, D-loru senatori, nu este acelu deja votatu fie Ca- mera in 1882, ci multu adausu si modificatu, după nonele trebuintie asupr’a cărora ’mi amu fixatu atențiunea,.' cu • ocasiunea studiiloru mele istorice, dela 1882 inedee. ■ Proiectulu meu de lege pentru instituirea unei „co- . misiuni conservatbre a monumenteloru naționale" are in vedere: ' a) Monumentele de ori-ce specie, cu- referintia la istori’a natiunei romane si a solului ce ea. ocupa'; • b) Bisericile si monastirele, si . . ' • c) Organisarea unei tabule generale teritoriale. . * - ' . Ori cătu de seraci, suntem in monumente de na- tura curatu istorica, totu sunt cătev’a resturi si⁻ ruine, cari au scapatu de casmaua ignorantiei trecute. • Mo- numentele daco-romane si cele proprii, câ la Cetatea Ndmtiului, ruinele dela Tergoviste, Cerdaculu lui Ferenț, Crucile lui Resvan si mormintele multora domni, s.e. cuvine se fia mai bine îngrijite. Astadi cine șe ocupa de ele in modu atentu, piosu, afectuosu? Silinti’a cuta- rui ministru de a le protege nu a fostu o lucrare ur- mărită si nu a avutu efectulu doritu, pentru-că mesurile ce s’au luatu cu referintia la aceste monumente, nu ău ' fostu pe temelie de lege. . ', Proiectulu meu de lege are, deci, in vedere ase-., menea monumente de natura curatu istorica. . * Documentele cele mai pretiose si cele mai domiritu si luminosu graitore ale" istoriei ndstre sunt, cum ve. spunea si dlu Stefanu Greceanu, bisericile, . monastirile ridicate de Domnii noștri, mai adesea intru amintirea- unui gloriosu resboiu facutu pentru aperareă tierei. Te- meliile multor’a din altarele ndstre zăcu pe osemintele — 88 — celoru cadiuti pentru apararea dreptatiei, a patriei, a ro- manitatiei. Voiu adaugi că monastirele si bisericile nostre sunt aprope si unicele manifestări ale culturei, ale desvoltarei simtiului pentru frumosu, pentru arta alu străbuni- lor u noștri.. Din acestu indoitu punctu de vedere — fără a mai ne referi la simtiementulu posteritatiei, alu religiositatiei — este de așteptata, este de pretinsu, câ si guvernu si in- divide se ingrijesca din ce. in ce cu mai multa atențiune de acele biserici si monastiri, cari presinta caracterele unui monumentu nationalu, fia istoricu, fia de arta. Unu regulamentu domnescu a intervenita in acestu sensu inca din 1874; dar lașa că acela este incompleta, apoi nici a pututu pune stavila măniloru sacrilege, cari, sub unu pretexta ori altulu, fia chiar sub cuventu de imbunatatiri si restauratiune, au alteratu, ori profanatu, căndu n’au nimicitu chiar, mai multe din cele mai fru- mose monumente ale artei romane. N’asi avea, spre a ilustra aserțiunea mea, de cătu se amintescu ceea-ce in anii din urma s’a petrecutu chiar sub ochii guvernului, chiar in Capitala tierei, cu pretinse restaurări, câ a bisericiloru Stavropoleos, a Schitului Magurenu, etc. In loculu minunatei si originalei bi- serice. a Schitului Magurânu s’a ridicata o biserica fără absoluta nici o valore artistica. Este urgentia pentru unu proiecta de lege, care, clasandu tdte manastirele si bisericele in monumente . naționale artistice ori istorice, se opresca pe viitoru atingerea loru de măni profanatore, cari in loculu ma- nifestatiuniloru originale ale gustului architecturalu, sculp- turalu si picturalu strabunu, se ne dea — câ la Schitulu Măgurănu — composite de stiluri baroce, priveliște de ziduri cari . n’au alta aspiratiune decătu a fi prâspetu muruite de tencueli si de vapseli țîpatore si de acope- risiuri, cari substituite acoperisieloru si turleloru pururea originâle ale artei vechi, se resfatia pretentiose si ridi- •cole sub tinicheaua ce oglindesce la îumin’a sorelui de- • căderea gustului nostru nationalu. Proiectulu ce amu onore a ve propune, voiesce se impedice pe viitoriu macar asemenea profanatiuni. * Intre documentele istorice sunt a se socoti si uri- cile, hrisovele, actele de ori-ce natura, cu referintia la posesiuni de imobile. . Codulu civilii in vigore, urmarindu unu eminenta scopu, acela de a regularisa definitivu proprietatea de imobile in tiâra, a hotaritu că este perfecta ori-ce stă- pânire documentata liniștita pe 30 de ani din urma. Acest’a bine chibzuita, din respectu economicu, disposi- tiune a codului civilu, a facutu inutile vechile hrisdve si zapise ale proprietatiei. Apoi acele zapise si hrisdve sunt cele mai lumi- ■ nose documente ale istoriei nostre. In asemenea acte putemu află respunsurile cele mai lămurite, la tdte În- trebările de cronologie, de familii, de institutiuni admi- nistrative, juridice si in genere de ori-ce categorie. Ba chiar multe din aceste documente sunt pline de infor- matiuni preciose despre faptele si resboiele Domhiloru noștri, pe lănga că numai prin ele putemu face istori’a, nomenclaturei nostre topice. Cum nu putemu decătu a aprobă punctulu de ve dere alu legiuitorului, care a marginitu documentarea, proprietatiei la 30 de ani de ultim’a stăpânire, noi cer- camu, prin proiectulu nostru de lege, se asiguramu si neperderea — ca inutile — a vechiloru documente. Spre a atinge acestu scopu propuiu organisarea, sub c omisiunea conservatore monumenteloru naționale, după pild a ve- cinei tieri Austri’a a unei tabule teritoriale. La acesta . tabula, in modu obligatoru, dar scutita de ori-ce spese pentru proprietari, aceștia voru presintâ, in terminu ho- tarîtu spre înscriere, decopiare si respectiva traducere, tote zapisele si hrisovele, înscrisurile vechi ale proprie- tatiei loru. Eu speru că, daca propunerea mea va avea ondrea se se renduiâsca la comisiunea de 5 prevediuta de re- gulamentulu nostru, vomu avea in acea comisiune unu colegu mai familiarisatu decătu mine in legile civile, care va află mijloculu prin care presintarea la tabula a ve- chiloru documente ale unei proprietăți, se nu lase pro- prietariului nici o sfiala, câ inscrierea aceloru acte ar putea da cuiva ocasiune de a invaluf proprietatea in veri unu procesu; din capulu locului, eu — întemeiata pe codulu civilu, — afirmu că acestu fapta nu pote fi po- sibilu, deca tabul’a nu cere presintarea veri-unui docu- menta mai recenta decătu anulu 1800. * Nu potu, domniloru senatori, in acesta propunere grupa detaliile proiectului de lege. Le voiu aduce înaintea comisiunei D-vostre deca, repetu, propunerea mea va avea onorurile unui vota simpaticu afirmativu alu D-vostre si va fi recomandata studiului comisiunei regulamentare. Se cade totuși se adaugu, că nici latura budge- tara a proiectului meu nu va fi anevoiosa, de ore-ce in comisiune eu credu să se introducă aprope exclusiva membri onorifici din Academie, din invetiamentu si din ministerulu culteloru si instructiunei publice. Terminu, plinu de sperantia in reusit’a propunere! mele, dupa-ce amu vediutu, mai ieri inca, aspectulu se- riosu si culta alu senatului in desbaterea provocata acf de onorabilulu nostru colegu D. St. Grecenu. V. A. Urechia. Diagnosele Cryptogarneloru vasculare, care provină spontaneu in Transilvani’a. De Florianu Porcius, Cav. alu ordinului coronei de feru class'a III., vice-capitanu emerit. Numerulu acestoru' cryptogame e iu proporție cu plan- tele phanerogame spontanee ale Transilvaniei forte mica, abia 2°/₀. Cu tote acestea, astfeliu de plănte sunt botanistiloru in- digeni mai puțin u cunoscute, din causa, că organisatiunea loru diferă esentialminte de plăntele phanerogame, prin urmare se- recere unu studiu speciala pentru acelea. 89 La descrierea acestora plănte m’au îndemnata doue in- pregiurari: despre o parte, câ se făcu posibila acelora, cari se ocupa,-sau se voru ocupa in viitoriu cu flor’a acestei tieri, a le putea in mai deaprdpe cundsce, a le determina, iara despre alta parte, câ se contribuescu si eu, câta de puțina, la lite- ratur’a romana prin introducerea de termini technici proprii sciintiei botanice, cari altcumu ar remănea necunoscuti. Sub numirea de Cryptogame in genere se intielegu acelea plănte, ce nu posedu organe sexuale visibile cu ochii liberi după modelulu celoru dela plăntele phanerogame si care si in respectulu organisatiunei loru stau pre unu gradu mai inferioru. Linne a numitu acestea plănte Cryptogamia, adeca cu fructificare intru ascunsu, presupunându, că organele loru de generatiune nu sunt cunoscute. Acestea se mai numescu si Agamae, adeca plănte cu căsătorie clandestina sau si Acoty- ledones, pentrucă semintiele loru (sporii) nu posedu cotyledoni, câ celea dela phanerogame. Cryptogamele se dividu in doue grupe mari: in crypto- game vasculare si in cryptogame celulare. La celea vasculare este corpulu loru compusu din tiese- tura celulara si din fascicul! vasculari, iara la celea celulare consista numai din tiesetura celulara. Obiectulu acestei scrieri formădia numai Cryptogamele vasculare, ce sunt păna acum cunoscute câ provenitore in Transilvani’a. Celea celulare, fiindu despre o parte multu mai numerose, iara despre alta parte mai puținu scrutate, prin urmare in cea mai mare parte inca necunoscute, remănu afara din cadrulu acestui tractatu. Organele, prin care se reproducu cryptogamele vascu- lare, consista din nescari globurele forte mici, ce se numescu Spori. Acești spori consista din o massa mucilaginosa, uneori granulosa inchisa in o membrana simpla, ori si dupla, inse fără urma de cotyledoni. Sunt spori mari (macrospori) si spori mici (microspori). Acești spori, cari represinta semintiele dela plăntele phanerogame, sunt inchisi in unu feliu de capsule sessile ori si pedunculate, ce porta numirea de Sporangii. Uneori acestea sporangii sunt inchise in unu organu coriaceu ori membra- naceu, globosu ori ovalu, care se numesce Sporocarpiu. Spo- rocarpiile corespunda fructeloru dela phanerogame. La o parte însemnata dintre plăntele, ce se voru des- crie mai la vale, sunt sporangiile aglomerate in grupsidre se- parate, ce se numescu Sori. Acești sori sunt la celea mai multe genuri inveliti celu puținu la inceputu prin unu velu subtilu si membranaceu, care mai tărdiu se desface si care porta numirea de Indusiu. Din spori se desvolta pre timpulu germinatiunei loru unu corpu propriu (intermediara), ce se numesce Prothaliu sau Proembrion, pre care se producu ori ambele organe sexuale: Anteride si Archegcmii, ori si numai unulu din acestea organe. Anteridele conțînu numerose Spermatozoide, care cores- punda stamineloru (organeloru sexuale masculine dela plăntele phanerogame), iara archegoniile, care corespunda pistileloru (organeloru sexuale feminine), conțînu nescari globurele, din care dupa-ce devinu fructificate prin spermatozoide, se producu plănte noi, ce porta sporangii, pre căndu prothaliulu pere. Prin acesta procedere de regeneratiune inca se deosebescu cryptogamele de phanerogame, fiinducă la acestea din urma se producu plănte noi fructifere inmediatu din seminție. Pentru a crea o uniformitate in descrierea plănteloru si a nu da locu la intielesuri ambigue si contradicatore, inca renumitulu Linne a introdusu asia numiti termini technici in sciinti’a botanica, prin care să se desemne cu precisiune si pre scurtu diversele caractere si forme morfologice ale plănteloru. Linne, care a scrisu in limb’a latina, a numitu conțînu- tulu acestoru termini „terminologie botanica* sau si „limba botanica¹¹. Cu timpu parte s’au inmulțitu acești termini, parte li s’a datu alta semnificatiune. O asemenea procedere s’a introdusu si in celealalte limbi culte ale Europei: in limb’a francesa, englesa, germăna, italiana, etc. Necesitatea unei terminologie in limb’a romăna e cu atâtu mai simțîta, cu cătu pentru unu insemnatu numeru de caractere si de forme nici nu esista cuvinte populare; de aceea, câ se evitu circumscrieri, care s’ar fi repetatu forte desu, m’am folositu si eu de acei termini, ce sunt usitati in limb’a latina, acomodăndu-i limbei romane. Câ se pdta fi intielesi acești termini, urmeza acf o scurta esplicare, de sine intielegăndu-se, că numai in cătu se refe- resce la plăntele ce se descriu. Fia-care f6ie sau frundia consista din doue parti: din partea inferidra, adeca din o coditia, care de comunu e mai subțire si mai multu mai puținu rotunda si care se numesce Ia plantele phanerogame Petiolu iara la celea Cryptogame Stipite, apoi din partea superiora, care e de comunu mai lata si esplanata, si care porta numirea de Lamina. Căndu lamin’a nu e divisa, se dice a fi foia sau frundia intriga, simpla. Lamin’a intrega pdte fi inse pre margini dentata, serrata, ori crenata. In tote acestea cașuri nu potu pătrunde incisurile (tăieturile) mai profundu de a 4-a parte din jumatatea lati- tudinei laminei. Se dice a fi: dentatu, căndu dentii sunt la vărfu acuți si nu inde- reptati spre verfulu laminei; serratu, căndu dentii la verfu acuti sunt indereptati spre vărfulu luminei ori au asemenare cu dinții dela unu ferestreu; crenatu, căndu verfulu dințiloru e rotundu sau rotun- datu, nu acutu (nu ascuțitu). Duplicatu-dentatu, duplicatu-serratu si duplicatu-crenatu se dice atunci, căndu fia-care dintre acestea feliuri de denti mai porta pre spatele sale căte unu dente o seratura sau o crena. Daca incisurile patrundu păna cătra a treia parte din jumatatea latitudinei laminei, iara segmentele sunt de comun cam late si la verfu obtuse sau rotundate, se dice a fi la- mina lobata. Spatiulu intre lobi, daca e la bas’a acestora rotundatu, se numesce sînu, sînuri. Terminii: Dehticulatu, serrulatu, crenulatu, Idbulatu arata o forma diminutiva. 12 Căndu lamin’a nu e nici dentata, serrata, crenata sau lobata, se dice a fi: de totu intriga. Căndu incisurile pătrundu păna cătra mijloculu dela ju- mătatea latitudinei laminei sau si puțînu mai profundu, se dice a fi lamina, sau in genere foia, frundia; penatifida, iara căndu pătrundu păna la nervulu mediu sau aprope de acestu nervu, se dice a fi penatpartita. Segmentele acestoru lamine se numescu propriaminte latinii, cu preferintia daca sunt mai înguste si la vârfu acute. De multeori inse se desemna acestea lamine si cu terminulu generalu de segmente. Fâie s’au frundia penata (simplu penata) e aceea, la care nervulu mediu alu laminei e transformatu in o coditia, ce se numesce Petiolu comunu (primariu) si acesta porta pre ambele sale laturi oposite doue ori mai multe foliole intre sine deplinu separate, care se numescu cu deosebire la crypto- gamele vasculare: Pene (Pinnae), pentru-că lamina (sau frundia) are asemenare cu o pena. Fâie s’au frundia bipenata (duplicatu-penata, duplu- penata) se numesce acea, alu cărei petiolu comunu primariu e divisu in petioli comuni secundari (divisiune secundare) si acești petioli secundari porta folidlele, care au numirea de P e n u 1 e (Pinnulae). Acestea penule incepu de comunu inmediatu in bas’a petioliloru comuni secundari. Căndu inse la acești petioli comuni secundari penulile nu incepu inmediatu la bas’a loru, ci după unu intervalu ore care (care corespunde cu unu atare intervalu alu petiolului comunu primariu lipsitu de petioli secundari), se numesce foia sau frundia: ternatu-bipenata. Fâie s’au frundia tripenata (triplicatu-penata, triplu- penata) e aceea, la care si petiolii secundari sunt divisi in petioli terțiari (divisiune terțiara), si acești petioli terțiari porta penulele. Se intielege de sine, că folidlele sau penele si penulele inca potu fi de totu intregi, sau si dentate, serrate, crenate, lobate, penatifide, penatpartite (laciniate). Se numesce: Spica (spice) acea inflorescentia (ordinarea si situati’a generala a floriloru, fructeloru, sporangiiloru, pre tulpina si pre celealalte organe, ce le porta, in cătu nu provinu solitari in axilele foiloru adeverate), la care mai multe flori, fructe, sporangii sunt sesiile longitudinalminte pre unu peduculu*) comunu. De' es. la grău, secara. Panicula, căndu pedunculu comunu primariu e prelun- gitu si la diferite inaltimi divisu in pedunculi secundari s’au si terțiari si acești pedunculi (pediceli) porta florile, fructele, sporangiile. De es. la ovesu. distice, căndu foile, florile, fructele, sporangiile sunt dis- puse la vedere in doue serii oposite. tetrastice, căndu acestea organe sunt dispuse in patru serii. In țînutulu de aci se folosescu terminii: in dâue muchi, in patru muchi. verticilatu, căndu trei, ori mai multe flori, foi, râmi, ramurele se afla situate cu bas’a loru in jurulu unui organu comunu totu la aceeași inaltime. *) La flori, fructe, sporangii se numesce coditi’a acestor’a Pedunculu, iăra la divisiunea secundara si terțiara Pedicelu, Pediceli. Uneori la Cryptogamele vasculare se dice in locu de pedunculatu: utipitatu. 90 — Bhizoma, acea parte infima a tulpinei sau a stipitelui, care in forma de rădăcină se tărăie prin pamentu, de comunu in linie orizontala. fasciculatu, căndu mai multe flori, foi (frundie) râmi, ramurele emitu dela o axie comuna, unde stau indesuite. glomeratu, daca acestea organe stau intre sine preste totu indesuite. terminalu, ce se afla la verfulu unei tulpine, ramu, ra- murele, fdie sau frundie. articulata, ce consiste din doue ori mai multe bucăți suprapuse si deplinu întrunite si pre la inchieturi de comunu mai multu mai puținu ingrosiate. Bucățile dintre inchieturi se numescu Internodii. Fibre, organe lungi si filiforme, ce emitu din rădăcină si pătrundu in pamentu in direcțiune verticala. repentu, se dice despre aceea tulpina sau despre acei râmi, ce jacu asternuti la pamentu si emitu rădăcini in intreg’a loru dimensiune. Uneori se desemna cu acestu terminu si acelea rădăcini, care ca rhizome se afla aprope de suprafati’a pamentului emitendu fibre. perenalu, se referesce la plăntele lemnose, sau si la acelea plănte erbace, alu caroru rădăcini dureza mai multi ani in pamentu, pre căndu tulpinele suprateranee peru in totu anulu si iarasi resaru altele noue din aceeași rădăcină. radicantu, se dice despre acelea plănte, care prin aju- toriulu de radacinutie se susțînu pre alte plănte streine, sau si despre acelea, care in partea, in care jacu la pamentu, emitu radacinutie. Bractee, acelea foitie, mai adeseori forte mici si subtile, ce sunt situate inmediatu la bas’a unei flore sau la bas’a sporangiiloru, ori si in apropiere de acestea organe si se deosebescu de celealalte foi ale acelei plănte prin form’a, di- mensiunea si de multeori si prin coldrea loru. Sguame, acelea foitie mici, care după consistenti’a si form’a loru au incătva asemenare cu solzii pesciloru. Palee, la Cryptogamele vasculare unu feliu de peri tare complanati, la basa dilatati, forte subțiri si lungu — acumi- nato, de comunu bruni ori palidi si deodata lucitori. Involucru, unu feliu de invalitdre consistenta din un’a, doue ori mai multe foitie, ori si bractee, separate ori si intre sine concrescute, ce sunt situate simetrice la bas’a pedunculiloru floriloru sau la bas’a soriloru, si nu se potu consideră nici de calice nici de perigonu. Vagină, unu organu tubulosu, ce infasiura tulpin’a sau ramii in forma de inelu. Acestu organu se produce prin concrescerea unui verticilu intregu de foi diminuate. fastigiatu, căndu ramii sau pedunculii floriloru (sporan- giiloru), ce emitu din diferite puncte supraposite, ajungu cu vârfurile loru la aceeași inaltime. dichotomu, căndu tulpin’a, ramii, ramurelele sau alte or- gane sunt divise de repețite ori totu căte in doue parti (cărne). furcatu, căndu acesta divisiune are locu numai o singura data (nu de repețite ori). (Va urmă). 91 PARTEA OFICIALA. Nr. 119/1889. Procesu verbale edu comitetului Associatiunei transilvane pentru lițeratur'a ro- mâna si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 9 Maiu n. 1889. Presiedinte: G. Baritiu. Membrii presenti: loanu Popescu, Elia Macellariu, P. Cosm’a, I. V. Russu, Dr. 11. Puscariu, I. Hannea, B. P. Harsianu, Gerasimu Candreâ cassariu. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 41. M. Candrea studentu de class’a IV la gimna- siulu romanu din Bradu, si stipendiatu alu Associatiunei tran- silvane, ’si legitimedia sporiulu făcutu in studii in semestrulu I, alu anului scolariu curentu. (Ex. Nr. 54/1889). — Spre sciintia. Testimoniulu substernutu ’i se retri- mite stipendiatului cu aceea, câ stipendiulu ’i se lașa si pe viitoriu in folosire. Nr. 42. D-nulu Robert Gutt antestatatoriulu vecinătății din suburbiulu-josefinu intemeiatu pe §. 16 din statutulu pentru vecinătăți alu cetatii Sibiiului, ne recerca a incuviintia dreptu contribuire in scopulu susținerei vigiliei de nopte din veci- nătate si pentru edificiulu scolariu, altfelu scutitu de dare, dupa-care se mesura, conformu statutului, numitele contri- buiri, aproximativu sum’a de 5 fl. v. a. la anu, motivandu indreptatirea recercarii cu aceea, că numit’a contribuire se ridica după tote edificiile scutite de dare aflatore in vecină- tate (Ex. Nr. 77/1889). — In vederea, că Associatiunea contribue la susținerea vigiliei de nopte in vecinătate pentru edificiu propriu de cătra strad’a morii Nr. 8). cu o suma considerabila; in vedere câ edificiulu scolariu alu Associatiunei, abstragendu dela aceeea, că pentru menitiunea ce o are, e scutitu de dare, este situatu in curte inapoi, si nu’i in spre strada: comitetulu nu afla a satisface amintitei recercari antestatatorului vecinătății din suburbiulu-josefinu. Nr. 43. On. Direcțiune a insotirei de anticipatiuni si creditu „Huneddra" in Dev’a, incunosciintiaza comitetulu, că adunarea generala din acestu anu a numitei însoțiri a votatu pe sem’a scolei de fete a Associatiunei sum’a de 15 fl. care suma s’a si transpusu la cass’a Associatiunei. (Ex. Nr. 115/1889). — Cu multiamita spre sciintia, avându a se adeveri primirea sumei votate. Nr 44. Secretariulu II. alu associatiunei raportedia câ, in urm’a informatiuniloru ce le a primitu dela D-nulu presie- dinte alu Associatiunei părintele tinerului Andreiu Borgovanu, studentu de clas’a I gimnasiala, căruia prin conclusulu comi- tetului dto 27 Octombre 1888 Nr. 335 Nr. prot. 162 ’i s’a fostu votatu stipendiulu de 60 fl. v. a. pe anu din fundatiunea Galliana si din considerarea, că se trage din famili’a fundato- relui, stramutându-se, dimpreună cu părinții sei, cu domici- lulu in Bucuresci, a renuntiatu la numitulu stipendiu, si propune: a) stipendiulu de 60 fl. v. a. din fundatiunea „Galliana" se declara de vacantu, avAndu a se conferi si pentru anulu scol, curentu; b) in vedere, câ intre numeroșii tineri, cari au reflectata la acestu stipendiu atunci, căndu acela s’a conferitu tinerului A. Borgovanu, s’a aflatu si loanu Mog’a stud. de clasa II la gimnasiulu de stătu din Sibiiu, carele in considerarea atesta- teloru sale si mai alesu in considerarea starei sale familiare, ar fi avutu cele mai multe sianse pentru obținerea acestui stipendiu, pentru casulu, căndu nu s’ar fi aflatu intre concurenti nimenea, carele să se traga din famili’a fundatorelui, in ve- derea, că numitulu loanu Mog’a prin hârtia dto 8 Martie a. c. si-a renoitu cererea, pentru de a ’i se aplacida stipendiulu din cestiune pentru casulu, daca ar veni in vacantia: stipen- diulu de 60 fl. v. a. din fundatiunea „Galliana" se conferă, si fără a se mai escrie concursu, tinerului loanu Mog’a. Membrulu P. Cosm’a face urmatorea propunere: Considerăndu; că stipendiile „Associatiunei" se potu conferi numai in urm’a concursului publicatu in organulu Associatiunei, propunu, câ. pentru acestu stipendiu devenitu vacantu, să se escrie concursu cu terminu scurtu, er’ suplic’a noua a tinerului loanu Mog’a se se păstreze si să se resolve deodata cu cele intrate la terminu. Punându-se la votu: (Ex. Nr. 79/1889). — Se primesce din propunerea secretariului numai partea cuprinsa la punctulu a) dimpreună cu propunerea fă- cută de membru P. Cosm’a. Nr. 45. Direcțiunea dela scol’a civila de fete cu inter- nata a Associatiunei prin hârtia dto 1 Maiu a. c. Nr. 52 substerne spre revisuire procesulu verbalu, luatu in conferinti’a dela 29 Aprilie a. c. a corpului didacticu dela numit’a scola. Din procesulu substernutu se vede intre altele: a) că invetiatoriulu Mihaiu PArvu, avAndu in vedere conclusulu comitetului Associatiunei dto 17 Aprilie a. c. Nr. 109 pt. prt. 37 referitoriu la depunerea din partea invetiatoriloru angagiati la scol’a Associatiunei a esamenului prescrisu • de: cualificatiune, si nefiindu siguru, daca va fi sau nu numita definitivu in funcțiunea ce o ocupa, si daca in urmare va primi' sau nu remuneratiunea, ce i s’a pusu in perspectiva prin aretatulu conclusu alu comitetului, declara că nu se va duce • la facerea numitului examenu, si altfelu avAndu densulu, pe bas’a cualificatiunei sale si a legii, dreptulu de a mai servi inca unu anu câ invetiatoriu provisoriu fără esamenulu prescrisu; si in fine b) câ, totu cu privire la citatulu conclusu alu comite- tului, invetiatorulu Dr. V. Bolog’a se declara că va faceexa- menulu prescrisu, si in fine c) că invetiatorulu P. Spanu ’si reserva a da o decla- rație in scrisu cu privire la provocatulu conclusu ălii cdr mitetului. • In legatara cu acestu procesu verbalu direcțiunea dela scol’a Associatiunei substerne si hărti’a dto 27 Aprilie a. c. . a invetiatorului P. Spanu, in care numitulu invetiatoriu, aretăndu motivele, ce Tu au indemnatu se cera unu concediu mai lungu in scopu de a face examAnulu prescrisu de cualificatiune, . declara, că numai asia va putea merge spre a face esamenulu numita, daca, cu abatere dela conclusulu luatu ’i se va.acordă unu concediu cu incepere dela 8 sau 10 Maiu n. a. c. (Ex, Nr. 114/1889). AvAndu in vedere, câ in urm’a declaratiunei făcute, de invetiatorulu M. PArvu, numai doue din puterile didactice ăle scolei se voru duce spre a face examenulu prescrisu de cua- 12* 92 lificatiune si că si dintre acestea numai una reclama unu con- cediu mai lungu si că astfelu, putăndu-se mai cu înlesnire face substituirile de lipsa, nu face trebuintia a se încheia mai de timpuriu anulu scol, curentu; avându in vedere de o parte motivele invetiatoriului P. Spanu, pe care acesta ’si întemeiază cererea pentru unu concediu mai lungu, er’ de alta parte im- pregiurarea, că chiar lipsindu dinsulu, scol’a nu va remănea fără invetiatori: Partea aceea a conclusului comitetului dto 17 Aprilie a. c. Nr. 109 pt. prot. 37, care se refera la terminulu pentru țînerea examineloru publice la scol’a Assoeiatiunei se reasuma, avendu a se țînea acelea câ de obiceiu spre finea lunei lui Iunie; invetiatoriului P. Spanu ’i se acorda concediulu cerutu cu începere din 10 Maiu a. c., er’ invetiatoriului Dr. V. Bolog’a ’i se dă totu in scopulu facerei examenului prescrisu unu con- cediu din 18 luniu a. c. avendu ambii a se reintorce după absolvarea examenului, ce voru a’lu depune, spre a face cu clasele dela scol’a Assoeiatiunei la timpulu seu examenele publice prescrise. Nr. 46. La hărti’a înaltului ministeriu de culte si in- strucțiune publica dto 10 Februarie a. c. N. 47862 referitdre la fundatiunea de 1000 fl. făcuta spre scopuri scol, de feri- citulu I. Popu Bota din Alb’a-Iuli’a comitetulu decide: (Ex. Nr. 81/18889). — Se solicitedia d-lu advocatu V. Basiot’a, esecutorulu testamentului remasu după numitulu I. Popu Bota, a satisface cătu mai ingraba conclusului acestui comitetu dto 27 Martie 1888 Nr. 86 pt. prot. 25. Nr. 47. Secretariulu II presenta unu proiectu de o noua arondare a despartieminteloru Assoeiatiunei. — Se transpune spre examinare unei comisiuni in per- sonele Dloru G. Candrea, Elia Macellariu in contielegere cu| secretariulu. Nr. 48. Administratiunea diarului „Telegrafulu romanu“ presenta o socotela in suma de 3 fl. 30 cr. v. a. pentru pu- blicarea unoru concurse. — Se avisedia la cass’a Assoeiatiunei spre platire. Nr. 49. Presidiulu raportedia, că după informatiunile, ce le a primi tu, dorinti’a inteligentiei din Fagarasiu si giuru ar fi, ca țînendu-se contu de impregiurarile locale, terminulu pentru adunarea din estu anu a Assoeiatiunei se se ficsedie pe 15/27 Augustu a. c. si dilele urmatdre. (Ex. Nr. 100/1889). — Adunarea din est-anu a Assoeiatiunei transilvane se va țînea in Fagarasiu la 15/27 Augustu a. c. si dilele urma- tdre, avdndu a fi incunosciintiate despre acesta locurile com- petente si desparțiemintulu II alu Fagarasiului, si a se face pașii de lipsa, câ membrii Assoeiatiunei, cari voru dori se participe la adunare, se pota caletori pe căile ferate cu pretiuri reduse. Secretariulu, cassariulu si bibliotecariulu Assoeiatiunei pri- mescu insarcinarea a pregăti raportele Îndatinate. Nr. 50. Au intratu la comitetu taxe de membrii si de diplome dela: Porre Teodoru din Alb’a-Iulia, 5 fl. pro 1888; Lemeny Alexie din Borsi’a pro 1888si 1889 10 fl.; Popu Au- gustinu in M. Laposiu, Manegutiu Nicolae din Poeana, Sustai Nicolau in Brasiovu, câte 5 fl. pro 1889; Cuteanu Dumitru in Sacadate 5 fl. pro 1889; Germanu loanu in Bradu 2 fl. 50 cr. pro 1889; Ciobotariu Gabrielu in Ciuc-Ghimes, si Ho- dordnu loanu in Gherl’a, căte 5 fl. pro 1889; Ratiu Basiliu, Danu luliu, Dr. Popu Stefanu, Maier Gregoriu, Duvlea Ilarie, Dr. Micu Alexie, Dejinariu loanu, Chisierenu Dumitru, toti din Fagarasiu, Popeneciu lacobu in Branu, căte 5 fl. v. a. pro 1888; Lelutz Petru in Besinbach, Bellea Alecsie in Sier- caia căte 5 fl. taxa de membrii pro 1888; si 1 fl. taxa de diplome; Catiaveiu losifu in Lis’a, si Mardanu Spiridonu in Sămbata super, căte 5 fl. pro 1888 si 1889; Metianu Aldu- leanu in Arpasiu 5 fl. pro 1888; Nanu Dumitru in Resnovu, Vodă Andreiu in Ormenisiu, căte 5 fl. pro 1889; Barcianu Sabinu in Resinari pro 1888 5 li.; Popu Petru in Lugosiu 5 fl. pro 1889; Besianu Michaila in Lugosiu, Romanu losifu in Oradea-mare căte 5 fl. pro 1888; Dorobantiu Alexie in Câmpeni, 5 fl. pro 1889; Balanescu Dumitru, in Biseric’a Alba 5 fl. pro 1888; Maximu Georgiu in Sibiiu, Romontianu Alexie in Turd’a căte 5 fl. pro 1889; Moldovanu Nicolae in Blaju, Martinescu George in Lugosiu, căte 5 fl. pro 1888; Popelea Sim. in G. Szt.-Miclosiu 5 fl. pro 1889; Pinciu loanu in Caransebesiu, Borosiu loanu in Zabrâny, căte 5 fl. pro 1888; Camer’a comerciala in Brasiovu 6 fl. pro 1889; Dr. Ilea G. in Baia de Crisiu 5 fl. pro 1889; Romanu Bretoiu losifu in Alb’a-Iuli’a 5 fl. pro 1888; Lucuti’a P. in Sibiiu, 5 fl. pro 1889; Besi’a Pavelu in Borgo-Prundu, Domide Gerasimu in Rodn’a-vechie, Scridonu Gavr. in Naseudu, căte 5 fl. pro 1888; Ciocanu I. in Naseudu, 10 fl. pro 1888 si 1889; Tanco I. in Naseudu 3 fl. pro 1888; Dr. Moisilu Const., Pletos Gregoru ambii in Naseudu, căte 2 fl. 50 cr. pro 1889; Dr. Mehesiu Ludv. in Mehadi’a 5 fl. pro 1888; Baritiu George in Sibiiu, Muntenu George in Vistea infer. căte 5 fl. pro 1889; Dr. Michaly loanu in M. Szigetu, 5 fl. pro 1888; Horvat Simeonu in Dev’a 5 fl. pro 1889; Crainicu Romulu in Dobr’a, Danila G. in Hunedora, Lazariciu loanu in Dev’a, Moldovanu Alexie in Dev’a, Olariu Alexie in Guraszada, Simionasiu loanu in Dev’a, Baiu losifu in Rva-mare căte 5 fl. pro 1888; Francu Andreiu in M. Osiorheiu 5 fl. pro 1889; Ratiu Dr. I. loanu si Emili’a in Turd’a câte 5 fl. pro 1889; Dr. Maieru Nicolau in Seliste, Cretiu loanu in Sibiiu căte 5 fl. pro 1889. — Spre sciintia, cu aceea, ca membriloru noi se va es- trada diploma usitata numai dupa-ce voru fi obținutu apro- barea adunării generale a Assoeiatiunei. D. u. s. G. Baritiu m. p., Dr. I. Crisianu m. p., presiedinte secret. II. Verificarea acestui procesu verbalu se increde d-loru : Elie Macellariu, B. P. de Harsianu, Dr.. II. Puscariu. S’a verificatu. Sibiiu in 11 Maiu 1889. E. Macellariu m. p. B. P. de Harsianu m. p. Dr. II. Puscariu p. m. Nr. 1311889. Procesu verbale alu comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatura ro- măna și cultura poporului romanu luatu in siedinti’a dela 1 Iunie 1888. Presiedinte: George Baritiu. Membrii pre- senti: E. Macellariu, I. St. Siulutiu, I. V. Russu, P. Cosm’a, Z. Boiu, I. Hanea, I. Popescu. Sec ret ar iu: Dr. I. Crisianu. Nr. 51. Secretariulu II raporteza, că la concursulu pu- blicata cu datulu 9 Maiu a. c. sub Nr. 119 pentru conferirea 93 stipendiului de 60 fl. v. a. pe anu din fundatiunea „Galliana", au intratu in terminulu stabilitu 3 cereri, anume: a) dela loanu Mog’a, studentu de clas’a II la gimnasiulu de stătu din Sibiiu. Din documentele substernute se vede, că petentele invatia binisioru (are calculii „bunu“ si „indes- tulitoru"), e lipsitu, fiindu tatalu seu avisatu la plata de diur- nistu in ceea-ce privesce susținerea familiei celei grele (cu trei copii); b) dela losifu Schiopulu din Reghinu, studentu de clas’a III. la gimnasiulu ev. lut. din Reghinu. Din documente se vede, că petentele a dovedita sporiu „eminent" in studii, e orfanu de tata cu alti 4 frațini, că nedispunendu mama-sa de nici o avere, intrega-i familia este avisata la ajutorîulu si spriginulu rudeniiloru; J c) dela Michailu Candrea din Neagra, studentu de clas’a IV. la gimnasiulu din Bradu, După documente petentele do- vedesce sporiu eminentu in studii, si e orfanu de tata cu alti 3 frațini, se însemna, că Candrea, fiindu de 19 ani, e cu multu prea inaintatu in etate pentru clas’a in care se afla, si se bucura de stipendiulu, altfelu micu, de 20 fl. din fundatiunea „Basiota". Secretariulu, facăndu provocare la cele cuprinse sub Nr. 44 din procesulu verbalu alu acestui comitetu din 9 Maiu a. c. si avăndu in vedere starea, ce resulta din datele de mai susu, propune spre stipendiate: 1. la loculu primu pe loanu Mog’a studentu de clas’a II. gimnasiala, er’ 2. la loculu alu doilea pe losifu Schiopulu, studentu de clas’a III gimnasiala. Punendu-se cestiunea la votu: - Comitetulu cu 5 contr’a 2 voturi respinge stipen- diarea studentului loanu Mog’a, ear’ cu 6 voturi contr’a 1 primesce a se conferi stipendiulu din cestiune tinerului propusu la loculu alu II-lea, adeca studentelui de clas’a III gimna- siala, losifu Schiopulu. Nr. 52. Cererea sodalului tipografu, Nicolau Juganariu, din Brasiovu, pentru unu ajutoriu, spre a putea cerceta es- positiuneă din Parisu, si a putea face si alte caletorii in sco- pulu perfecționării sale (Ex. Nr. 128/1889). — Nu se pote consideră, nedispunendu Associatiunea de mijloce menite spre scopuri de soiulu aretatu in numit’a cerere. Nr. 53. In conformitate cu conclusulu comitetului de dto 17 Aprilie a. c. pt. prot. 36 secretariulu presenta unu proiectu de concursu, relativu la distribuirea celoru 10 sti- pendii, create din sum’a de 500 fl. dăruită de institutulu de creditu si economii „Albin’a". — Concursulu se stabilesce in textulu, ce se alatura la acestu procesu verbalu. Nr. 54. Direcțiunea dela scdl’a civila de fete a Asso- ciatiunei substerne protocolulu luatu in conferinti’a corpului didacticu dela numit’a scola, ținuta la 1 Iunie n. a. c. (Ex. Nr. 132/1889). — Spre sciintia, cu aceea, ca se incuviintieza terminulu exameneloru publice pe 27 si 28 Iunie a. c. eara încheierea solemna a anului scol, pe 29 Iunie a. c., precum si tipărirea programei pe anulu scol. 1888/9. Programulu exameneloru se aclude la acestu protocolu. Nr. 55. Se presenteadia rugarea dlui Nicolau Toganu, cooperatoru gr. cath. si catechetu alu scdlei civile de fete a Associatiunei, pentru a ’i se asemna oare-care remuneratiune din cass’a Associatiunei pentru servitiile de catechetu. (Ex. Nr. 316/1888. — Comitetulu recunosce indreptatirea cererei si regreta, că din considerare la referintiele materiale ale Associatiunei, ’i este peste putintia a o împlini; va intreveni inse la Prdve- neratulu Consistoriu metropolitanu din Blasiu, câ Preveneratu același se’i asemneze o remuneratiune corespundietore servi- tiiloru, ce le face. Nr. 56. Au intratu la comitetu taxe de membrii dela: Porcius Florianu, cav. in Rodn’a vechie 5 fl. pro 1889; Dr. Moisilu Constantinu in Naseudu pro 1889 2 fl. 50 cr.; Cosbucu * Leon in Lesiu 5 fl. pro 1888; si Porutiu loanu, in Buda- , pesta 5 fl. pro 1889. — Spre sciintia. Sibiiu, d. u. s. George Baritiu m. p., Dr. I. Crisianu m. p., presiedinte. secretariu II. Verificarea acestui procesu verbalu se increde d-loru: Zacharia Boiu, los. St. Siulutiu, loanu Popescu. S’a verificatu. Sibiiu in 4 Iunie 1889. I. St Siulutiu m. p. I. Popescu m. p. Z. Boia m. p. Program’a esameneloru. Relativu la ținerea esameneloru corpulu didacticu decide: in 27 luniu. 8—9 Religi’a clas’a I. II. III. IV. 9—10 Limb’a romana clas’a I. IV. 10—11 Vi Limb’a maghiara clas’a I. III. 11 V«—12 Fisic’a clas’a IV. după amedi. 3Vₐ—4 Higien’a clas’a IV. 4—5 Germăn’a clas’a II. III. 5—6 Limb’a francesa cu tote elevele. in 28 luniu. inainte de amedi: 8—8³/i Geografi’a clas’a I. 8s/i—9Va Geografi’a clas’a II. 9 Va—10’/a Chemi’a clas’a III. 10 ³/i—12 Istori’a patriei clas’a IV. după amedi: 3Va—4Vi Aritmetic’a clas’a II. 4Vi—4³/t Economi’a domestica clas’a III. 4³/i—6 Music’a instrumentala. 6—6 V₃ Declamatiuni si căntari; in 29 luniu. Incheiarea anului scolasticu la 10 ore inainte de amedi. 94 Bibliografia mai noua. — Analele Academiei Romane. Seri’a II. Tom. X. 1887—1888 partea administrativa si desbaterile. Bucu- rești, tipografi’a academiei romane (Laboratorii Romani). Strad’a Coltiei Nr. 42 1889, 359 pag. Pretiulu 4 lei. — Psaltirea Scheiana (1482) MSS. 449 B. A. R. Publicata de prof. I. Bianu, bibliotecarulu Academiei Ro- mane. Tomulu I. textulu in facsimile si transcriere, cu va- riantele din Coresi (1577). Editiunea Academiei Romane. București, tipografi’a Carol Gobl, strad’a Domnei Nr. 14 1889, 536 pagine. — Istori’a Mitropoliei Moldaviei si Sucevei si a Catedralei mitropolitane din Iași de Constantinu Erbicenu, prof. la facultatea de teologia a Universitatiei din București, urmata de o serie de documente, de facsimile si de portrete privitore la Istori’a Naționala si Bisericesca a Romaniloru, publicatiune făcută de ministerulu culteloru si alu instructiunei publice cu pcasi’a săntirei Catedralei din Iași, in diu’a de 23 Aprilie 1887. București, formatu folio, tipografi’a cârtiloru bisericesci 1888, 548 4-LV. pag. — Documente pentru limba si istoria. Culese si publicate de Dr. Ilarionu Puscariu, archimandritu, depu- tatu congresualu si dietalu, asesoru consistorialu referentu, membru representantiei comitatului Sibiiu, membru represen- tantiei cetatii Sibiiu, membru pe viatia alu Assoeiatiunei tran- silvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, membru comitetului centralu si directorulu despartiementului I. alu aceleiași Associatiuni etc. Tom. I. Sibiiu, tipariulu tipo- grafiei archidiecesane 1889, 397. pag. Pretiulu 2 fl. 50 cr. — Protocolulu congresului nationalu bise- ricescu ordinariu, alu metropoliei romaniloru gr. or. din Ungari’a si Transilvani’a, intrunitu in Sibiiu, la 1/13 Oct. 1888. Pretiulu 60 cr. Sibiiu, editiunea metropoliei, 1889. — Catechese, pentru pruncii școlari din scolele ele- mentare poporale, după Georgiu Mey, preotu in Schwijrzkirch din dieces’a de Rottenburgu, de Titu Budu, parochu gr. cat. in Satu-Șiugatagu, protopopulu district. Mar’a, adm. vicarialu alu Maramuresiului, asesoru consist., v.-presidele asociatiunei pentru cultur’a poporului romanu din Maramuresiu, presidele reuniunei invetiatoriloru gr. cat. din Maramuresiu, directore alu Convictului gr. cat. rom. din Sigetulu-Maramuresiului etc. Editiunea II. Gherl’a, proprietatea si editur’a „Cancelariei Negrutiu“, 1889. Pretiulu 1 fl. — Manualu de introducere in sântele cârti ale Testamentului vechiu, compusu de Isidoru de On- ciulu, profesoru p. o. la facultatea teologica a universitarii c. r. Francisco-Iosefine. Pretiulu pentru Austr’o-Ungari’a 4 fl. v. a. Pentru Romani’a 10 lei, in care este numeratu si portulu postalu. Cernăuți, editur’a autorului, tipografi’a archiepiscopala, 1889. — Viati’a sr traiulu sfinției sale părintelui nostru Nifonu patriarchulu Tiarigradului, care au stralucitu intre multe patimi si ispite in Tiarigradu si in tiar’a Muntenesca, scrisa de Chir Gavriilu Protulu, adeca mai marele Sfetagorei. Si acum publicatu pentru intâia ora de inaltu prea sfintitulu Mitropolitu alu Moldaviei si Sucevei, Exarchu Plaiuriloru, domnu, domnu losifu Naniescu după ma- nuscriptulu vechiu, apartinendu bibliotecei inaltu preasfinției sale, scrisu de loanu Ieromonah la Bistriti’a la anii dela Adamu 7191, ear dela nascerea lui Christosu 1682; pe care manuscriptu si acesta dupla ediție tipărită, Inaltu preasfinti’a Sa le afieroseste Academiei Romane din București. S’a co- rectării la tipariu de Constantinu Erbicenu, profes. Bucuresci, tipogrfi’a cârtiloru bisericesci, 1888. — Partidulu nationalu liberalu dela 1876 până la 1888, de Dimitrie D. A. Sturdz’a, cu doue anexe, cuprindiendu manifestele partidului din 8 Maiu si 11 Sep- tembre 1888. Bucuresci, tipografi’a Carol Gobl, strada Dom- nei Nr. 14. 1888. — Olteni’a sub ocupatiunea austriaca (1717 până Ia 1739), studiu istoricu de O. Lugosianu. Bucuresci, tipografi’a Carolu Gobl, Strad’a Domnei Nr. 14. 1889. — Bibliografii politice ale omeniloru miscarei na- ționali din Munteni’a la 1848 de Gr. Zossima editi’a Il-a. Pretiulu 25 bani. Bucuresci, tipografi’a N. Miulescu, calea Victoriei Nr. 32. 1884. — Helveti’a si Wilhelm Teii, de Dr. A. P. Alexi. Brasiovu, tipografi’a Alexi, 1889. — Biuroulu geologicu in fati’a opiniuneipu- blice, de Gregoriu Stefanescu, profesoru de geologia, mem- bru delegatu de congresulu geologicu pentru Romani’a, in co- misiunea internaționala pentru unificarea nomenclaturei geo- logice. Bucuresci, stabilimentulu graficu Socecu & Teclu, strad’a Berzi Nr. 96 1889. — Lucrulu in scola, I. încercări si propuneri, com- puse de G. Moianu, invetiatoru Ia scdl’a centrala de fete in Brasiovu: premiatu cu medalie de auru pentru lucrări in- dustriale la espositi’a cooperativa din Craiov’a, 1887. Brasiovu, Editur’a autorului, tipariulu tipografiei archidiecesane in Sibiiu, 1889. — A dou’a carte de cetire, pentru copiii si copilele din anulu alu 2-lea de scola, intocmita de mai multi prietini ai scolei. Brasiovu, editur’a librăriei Nicolae Ciurcu, 1889. — Epistola pastorala, câtra clerulu si poporulu din archidieces’a latina de Bucuresci, cu ocasiunea pâresimiloru din anulu de gratia 1889. Bucuresci, tipografi’a Thiel & Weiss, strad’a Domnei Nr. 15. MDCCCLXXXIX. — Memoriu, despre starea preotiloru din Romani’a, si despre positiunea loru morala si materiala de P. 8. S. Mel- chisedecu episcopulu Romanului. Bucuresci, tipografi’a câr- tiloru bisericesci, 1888. — Viati’a si minunile cuviosei maiceinostre Paraschevei, cei noue si istoriculu sfinteloru ei moste, de preasântitulu Melchisedecu Episcopulu Romanului. București, tipografi’a cârtiloru bisericesci, 1889. — Estrasu din Buletinulu societatiei de me- dici si naturalisti din Iași. Analis’a apeloru minerale dela tergulu Nemtiului, de Petru Poni, profesoru la facultatea de sciintie din Iași. Iași, tipografi’a Naționala, strad’a Alexan- dri Nr. 11. 1889. — Estrasu dinBuletinulusocietatieideme- dici si naturalisti din Iași. Analis’a apeloru minerale dela Tazlau si Baiceni (Romani’a) de Petru Poni, profesoru la universitatea din Iași. Iași, tipografi’a naționala, strad’a Alexandri Nr. 11. 1888. Se mai afla de vendiare si se pot afla prin librari’a Wilh. Krafft in Sibiiu cu pretiuri fixe: (Urmare din Nr. 9—10). Bartianu, Dr. D. P., Elemente de istori’a naturala, pentru scolele poporale, in 3 cursuri ilustr. Cursulu I. —.50, cursulu II. . . . . . bros. —.60' Baritiu G., Catechismulu calvinescu, impusu clerului si poporului rom. sub domni’a lui Georgiu Rakoczy I. si II................................• „ —.80 — Dictionariu ungurescu-romanescu, leg. 3.50 „ 3.— — Istori’a regimentului II rom. granit. ... „ —.60 95 — Raportu asupra caletoriei la Ruinele Sarmise- getusei si a informatiuniloru adunate la fati’a locului in anulu 1882 ....................bros. —.15 Baritiu Octavianu, Gramatic’a limbei maghiare . „ 1.— — Magyar-romanu zsebszotâr............................. 1.— Barnutiu, Dreptulu publicu.........................„ 2.80 Baronzi George, Muncitorii Statului. Romanu orig. „ 1.25 — Limb’a romana si traditiunile ei .... „ 2.50 Barsanu A., Caletoria lui Stanley in Afric’a cen- trala 1874—1877 . . ~......................„ —.65 Baumann I., Dictionariu portativu. Culegere de cele mai necesarie cuvinte radicale . . . „ —.90 Biart Lucien, Gayetano Victoria. Romanu . . . „ —.60 Bobu, Catechismulu celu mare......................„ —.40 Boiu Z., Elemente de greografia................leg. —.30 — „ „ istori’a patriotica si univ. „ —.30 — „ „ istori’a naturei si fisica. . „ —.30 Boldiszâr de Urmos F., Indreptariu pentru cărțile funduare trad. de Petru Nemesiu . . . bros. —.20 Boliac C., Colectiune de poesii vechi si noi . . „ 1.25 Bolintinenu D., Alexandru Lapusnenu .... „ 1.50 — Cămpulu si Salonulu. Poesii..............„ 2.— — Poesii 2 voi. leg. 7.50..................„ 6.— ■ — Traianida. Poema epica naționala . . . . „ 1.25 — Viati’a lui Vlad Țepesiu-Voda si Mircea-Voda celu betrănu..................................„ —-42 — Viati’a si faptele lui Stefanu-Voda cel mare „ —.50 Borgovanu V. Gr., Antaia carte de aritmetica . cart. —.18 — A doua carte de aritmetica.......................„ —.25 — A treia „ „ „ „ —.35 Borgovanu V. Gr., Indreptariu teoreticu si practicu pentru „Invetiamentulu intuitivu“ . . . bros. 1.70 — Spicuire din istori’a Pedagogiei la noi — la „ —.15 Bosco Isaia B., Florile inimei. Poesii . . . . „ —.80 c Bota M., Metodulu de educatiune sau creșterea vechiloru Egipteni, Persieni, Greci si Romani „ —.50 Brandia A., Povestiri si Biografii din istori’a evului mediu.......................................„ —-75 Branescu D., Istori’a bisericesca........................ —-63 — Morala pentru Gimnasie si Seminare . . . „ —.50 Branu Petru, Mărgăritare sau sentintie poetice, filosofico-moralo-estetice.........................cart. —.50 Brote Petru, liber’a comuna reg. Resinari. Schitia istorica...........................................bros. —.30 Bruzzesi C., Ovidu in exil. Descriere făcută in urm’a unei visite la Constantia........................ 1-— Bucatari’a moderna, cu o introducere despre hygiena bucătăriei. Alcătuită după recepte încercate si potrivite cu cele mai bune cârti de bu- cate francese, germane si romane. Cu multe gravuri.......................................... 3-— Buciumulu romanu. Anulu I. bros. 4.50, II. bros. 4.50, III........................................ 5 — Bucsanescu, Colectiune mica de novelle .... „ 1.20 Budiu P., Cursu de limb’a maghiara . ... „ —.90 Budu Titu, Concordantia biblica reale sau locuri scripturali in ordinea alfab. a materieloru diverse 2 Tom...................................... 2.— — Indreptariu practicu pentru pastorii sufletesc! „ 2.50 Burla V. M., Gramatica limbei grecesci cuprindiendu si dialectele lui Homeru si Herodotu . „ 2.— Burnouf, Gramatica greaca voi. 1.20 II. . , . bros. 2.50 Buturenu H., Manualu de archeologia biblica, pentru usulu Seminareloru.................„ 2.— Byron Lordu, Din operile lui. Trad. de I. Eliade Tom. I............................. „ 1.50 Caccianiga A., Viatia câmpendsca, studii morale si economice. Trad. de G. I. Kardas . . . „ 1,25 Caianu D. F. Manualu pentru deprinderi in cu- getare si compositiuni după I. R. Wurst „ —.63 Caligrafi’a româna pentru scol. prim, de ambe-sexe „ —.63 Cantemir Demetriu, Opere: Tom. I. Descriptio Moldaviae, cu charta Moldovei.........................„ 2.— „ II. Descrierea Moldovei, traduc, din text orig...............................„ 2.— „ III. si IV. Istoria imperiului Otomanu, creșterea si scăderea lui, trad. de Dr. I. Hodosiu Part. I. si II. . „ ■ 9.— „ V. Evenimentele Cantacuziniloru si Brancoveniloru. Part'. I. si II. trad. de G. Sionu..........................„ 1.50 „ VI. Istori’a ieroglifica................„ 5.— „ VIL Vita Constantini Cantimirii . . „ 1.— (Va urmâ). Premiu pentru celu mai frumosu cos- tumu nationalu romanescu din Tran- silvani’a. In Nr. precedente din 15 Maiu alu acestei foi li- terare s’au atinsu din lips’a spațiului numai pe scurtu, ca la biuroulu comitetului Associatiunei s’au depusu doi napoleoni in auru destinati câ premiu de ondre pentru unu costumu femeiescu romanu judecatu câ celu mai frumosu la adunarea generala dela Fagarasiu. Person’a generosa si zelosa pentru Înaintarea si În- florirea industriei naționale romane de casa si alu por- tului romanescu pre cătu acela este frumosu, anticu, si merita intre tdte modele conservarea, facăndu acelu premiu de doi napoleoni, a si pusu, precum se intielegea de sine, si unele conditiuni scrise, care suna asia: „Acestu premiu să se dea acelei domnisidre sau domne romane, care se va presentâ la balulu adunării generale alu Associatiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu din estu anu in celu mai frumosu costumu nationalu romanescu din Transilvani’a. Premiulu să se distribue sub durat’a balului in pausa, conformu conclusului unui juriu de trei per- sdne, care se va compune dintr’unu barbatu inaintatu in etate (de se pdte unu membru alu comitetului Associa- tiunei), care se aldga dintre tinerimea dela baiu unu june si o domnisidra si cu aceștia formăndu juriulu sub presidiulu seu va decide asupr’a distribuirei premiului cu maioritate de voturi. „In casu de a nu reuși cu maioritate, votulu dom- nisidrei va decide. Acestu premiu se va da in toti anii pre cătu ge- nerosulu daruitoriu va fi in viatia. Premiulu nedistribuitu intr’unu anu din lipsa de concurrente, care se’lu merite, să se distribue in anulu urmatoriu dinpreuna nu noulu premiu, la una sau la doue concurente. 96 Premiulu de doi galbini in auru se va transpune in totu anulu in Februariu la bluroulu Associatiunei transilvane, care nu’si va pregeta de a’lu lua păna la distribuire in grij’a sa. Bine se fia intielesu, că numai diverse porturi sau costume din Transilvani’a potu intra in acesta fru- mosa concurentia, că inse acelea porturi cu variatiunile loru se afla lățite din vechime din districtulu Hatiegu si Caransebesiu, de pre la Sibiiu si Blasiu păna in munții apuseni, de pre Tărnave păna pe Somesiuri si Crisluri. Red. Prospectu. In propri’a editiune a auctorului si in comissiune la W. Krafft in Sibiiu au aparutu: Părți alese din Istori’a Transilvaniei pre doue sute de ani din urma. Volumulu I. după introductiune si căteva schitie biografice coprinde o lunga serie de evenimente dintre anulu 1683 păna in predilele catastrofeloru din 1848 si unu suplementu cu 44 documente, de Georgie Baritiu. In 50 de cole tipărite formatu 8° mare; testulu cu litere cicero nerarite, notele si documentele cu litere garmondu si petitu. Pretiulu unui exemplariu legatu usioru (brosiatu) este 4 fl. 50 cr. v. a., legatu frumosu in pensa 5 fl. v. a. Cu scopu de a scote celu puținu una parte din spesele considerabili avute păna acum, a si da cătu mai curându la tipariu alu II-lea volumu din acestu opu, auctorulu si-a re- servatu a ficsa unu pretiu numai de 4 fi. 20 cr. indusive trimiterea franco -pentru toti lectorii căti voru binevoi a pre- numera la elu deadreptulu pana la 1 Augustu c. n. Dela 5 sau mai multe exemplarie plătite dintru odata se dă 10% rabatu. Comandele si plat’a se potu face mai usioru si mai siguru prin asemnatiuni (mandate) poștali, după care expeditiunea exemplarieloru urmedia cu tota precisiunea, numai adresele se fia scrise limpede, era locuinti’a după impregiurari, cbiaru si in căte doue limbi ale patriei. In comande se fia anumita curatu: legătură usiora, sau tare si eleganta. După 1 Augustu a. c. cartea va trece in comisiune si se va putea comanda numai la librari cu pretiu de 4 fl. 50 cr. brosiata si 5 fl. legata, inse nefrancat a. Sibiiu, 5 luniu n. 1889. Ad Nr. 131/1889. Concnrsn. In conformitate cu conclusulu de dto 17 Aprilie a. c. Nr. 109 Nr. prot. 34 comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu pri- mindu dela Onorat’a direcțiune a institutului de creditu si economii „Albin’a" sum’a de 500 fl. v. a. votata de adunarea actionariloru numitului institutu dela 29 Martie a. c. cu sco- pulu crearei de 10 stipendii ă 50 fl. v. a. pe anulu scolariu 1889/90 pentru acele copile de părinți mai seraci, care voru fi primite in internatulu institutului Associatiunei, pentru con - ferirea acestoru stipendii prin acesta se escrie concursu. Cererile au a se inainta comitetului Associatiunei tran- silvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu păna 1 Augustu 1889 n. Cererile intrate mai tărdiu nu se voru considera. La cereri să se acluda următor ele documente: a) carte de botezu in originalu sau in copia legalisata; b) testimoniulu scolasticu de pe semestrulu II alu anului scolasticu 1888/9; c) atestatu despre conditiunea si starea materiala a pa- rintiloru. Din siedinti’a comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu ținuta in Sibiiu la 1 luniu 1889. Post’a Redactiunei. Unu cineva pseudonimu, „Tudor Vladimirescu“ din Bu- curesci s’a revoltatu asupra notei ndstre din Nr. 10 pag. 73 relative la aristocrati’a feudala. Bietulu omu nu scie nici se dea definitiune cuventului Aristocrația si cu atătu mai puținu se distingă intre aristo- crati'a feudala si intre ceealalta aristocrația patriciana, care se formedia pe cale firesca la tote poporale, din sinulu loru si in cele mai multe cașuri cu voi’a loru, pe când aristocrati’a feudala privilegiata, esclusiva, a fostu păna in veculu nostru o creatiune a capeteloru încoronate, câ vasala a acestora, sus- ținuta pe vecuri inainte cu ajutoriulu legiloru de aviticitate asia, in cătu anume dreptulu de proprietate la pamentu se’lu aiba numai feudalii si totu numai ei se fia singuri legislatori si singuri se aiba dreptu de a purta arme, era poporulu se stea in genunchi si cu capulu descoperita înaintea loru, pre- cum a fost chiaru si in Franci’a păna la 1790, era aici in tierile coronei unguresci păna in a. 1848 nici-unu omu din poporu nu ar fi cutediatu se treca pe de inaintea curții dom- nești cu caciul’a pe capu fără periculu de a i se mesura 25 de beție la spete. Preste tote acestea mulțime de aristocrati feudali avea si alte doue drepturi terribile paganesci: Jus gladii et Jus primae noctis. S’a incercatu si in tierile romanesci uneori infiintiarea feudalismului, dara nici-odata nu a reusitu. In cătu pentru Tudor Vladimirescu, apoi elu a fostu acela, care in 1821 a trasu dela Cotroceni cu tunulu dreptu in sal’a dela Mitropolia,. in care se consultau boierii asupra lui, era când a mersu si Pa intrebatu Alecu Filipescu supra- numita Vulpe, că pentru ce ’ia deranjatu, respunsulu seu sarcas- ticu a fostu: „Aro voita numai se vediu, păna la ce distantia bate tunulu acesta." Red. Editur’a Associatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.