Nr. 7—8 Sibiiu, 1—15 Aprilie 1889. Anulu XX. TRANSILVANIA. Foi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, sâu prin posta s6u prin domnii colectori. Sumarii!: Adunarea generala a Reuniunii romane de agricultura din Sibiiu. — Academi’a romana. — Dela. adunarea generala a bancei „Albin’a" din 29 Martiu n.' 1889. — Proeesu verbalu luatu in siedinti’a comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, ținuta la 4 Martie n. 1889. — Consemnarea eontribuiriloru colectate prin dl Partenie Cosm’a dela 1 luliu păna la 31 Decembre 1888 in favorulu sc61ei .civile de fete cu internata a „Associatiunei transilvane" in sum’a totala de 1088 fl. 11 cr. v. a. cari s’au adausu la colect’a anteriora. (Urmare din Nr. 5—6). - • Adunarea generala a Reuniunii romane . de agricultura din Sibiiu. - - Despre infiintiarea acestei reuniuni si despre urmat’a ‘î adunare de agricultori ținuta in comun’a Seliste s’a .scrisu in Nr. 4 alu acestui organu alu Asociatiunei in urmarea incunoscintiarei ce ni se facil despre aceea. Astadata avemu de înaintea nostra publicatu in tipări- tură separata: Raportulu comitetului centrale alu re- uni u n e i romane de agricultura din comită- tulu Sibiiului despre activitatea sa si starea reuniunei pentru periodulu dela 28 Februariu păna la finea anului 1888. Bine că celu pu^inu o parte din romani au ajunsu si aici după incercari făcute in trei generatiuni de a ri- dica agricultur’a la rangulu ce i se cuvine. Stadiulu, la care au ajunsu reuniunea in anulu anteiu, se va cu- ndsce din raportulu pe care’lu reproducemu si noi mai la vale pentru lectorii din celelalte districte ale tierei. Agricultur’a Transilvaniei, primitiva sau inaintata multu puginu asia cum se afla ea, razima in partea cea mai mare a tierei pe bratiale poporului romanu. Domnii feudali n’au sciutu păna acum se cultive pamentulu, ci numai se incassedie veniturile lui. Acestu adeveru îlu re- cunoscuse insusi gubernulu tierei inca din dilele impe- ratului losifu II., căndu cu dat’a din 26 Maiu 1789 a ■ scrisu la curte si a recomendatu in cuvente caldurdse, câ unei societăți de romani se i se dea conce- siune de a. redacta in Sibiiu o foia agronomica in limb’a loru materna, pentru cultivatorii tierani, „ Walachische Zeitung fur den Landmann". In 1860 căndu ne rugaseramu din nou după 1842, de concesiune pentru infiintiarea unei societăți literarie, . gubernulu de atunci drasi fu de părere, câ să se co- prinda si agricultur’a intre agendele Associatiunei; atunci inse omenii avura in vedere pe lănga lips’a de - barbați speciali, inca si cunoscutulu adeveru: Non omnia possumus omnes. Cultur’a ’si are si ea logic’a sa. Red. „Transilv." Nr. 10/1889. „Onorata adunare generala/ In sensulu §-lui 31, alinea ultima din statutele reu- niunii, comitetulu alesu de D-Voastre în adunarea ge- nerala constituanta dela 28 Februarie 1888 ’si ia voia a Ve presentâ urmatoriulu raportu generalu despre acti- vitatea sa si starea reuniunii in timpulu dela 28 Fe- bruarie păna la 31 Decembre 1888. - După alegerea sa, comitetulu a purcesu în sensulu §-lui amintitu la numirea functionariloru reuniunei. S’a numitu de cassariu d-lu Alexandru L e b u, proprietariu, de contabilu si controloru d-lu Petru Ci or a, oficialii- consistorialu, de custosu alu colectiuniloru d-lu Dumitru - Comsi’a, si de secretariu d-lu Stefanu Stroia, vice- notariu comitatensu. Fiindu prin economi’a ’d-sale impedecatu dela îm- plinirea agendeloru de cassariu, d-lu Alexandru Lebu a abdisu dela acesta funcțiune. In urm’a acestei abdiceri, comitetulu a numitu de cassariu pe contabilulu si con- . ' trolorulu .reuniunii d-lu Petru Ciora, era de controloru in loculu dinsuliii pe d-lu Sabinu Popoviciu Barcianu. Preste totu comitetulu a țînutu 9 siedintie, in care a resolvatu 92 obiecte. Siedintiele s’au țînutu în localitatea „ Associatiunii transilvane pentru literatur’a romana si cultura poporului- romanu". Cu cea mai mare prevenire, comitetulu acestei „Associatiuni" la rugarea nostra a binevoitu a ne. pune localitățile sale la dispositiune. . Dela inceputu tendenti’a comitetului a fostu de a se pune in nemijlocita atingere cu tieranii agricultori. Spre acestu scopu s’a luatu hotarîrea'de a se țînea in diferite părți ale comitatului întruniri agricole. 7 — 50 — La prim’a întrunire de acestu felu, ținuta in S e 1 i s t e la 1 Iulie, au luatu cu insuflețire parte unu numeru eonsiderabilu de economi fruntași din comun’a Seliste si din comunele vecine. Presiedintele reuniunii a vorbitu aci despre ținerea raționala a viteloru. Discursulu a fost urmatu de o discusiune viua, la care au luatu parte mai multi economi de vite din acestu țînutu. Totu la acăsta în- trunire, membrulu comitetului d-lu Simionu Pop eseu a aratatu folosulu reuniuniloru agricole. In fine membrulu comitetului d-lu Dumitru Comsi’a a țînutu in gradin’a protopretorului unu discursu din pomologia, facendu si încercări practice. • A dou’a întrunire s’a țînutu laAvrigu in 28 Oc- tombre, unde vice-presiedintele reuniunii d-lu loanu de Preda a explicatu scopulu întrunirii, er’ d-lu Sabinu Popoviciu Barcianu a țînutu unu discursu despre fabri- carea unei brănze de casa, facendu cu unu aparatu de fabricatu brănza incercari practice. In fine membrulu comitetului d-lu George Dor dea a vorbitu adunării despre folosulu culturii trifoiului. Disensiunea asupra acestoru cestiuni a fostu viua si s’a extinsu asupra mul- tora întrebări practice. Si acesta întrunire a fostu bine cercetata din partea agricultoriloru din locu si din im- p regiuni. Comitetulu a luatu in vedere a țînea asemenea în- truniri in Sebesiulu sasescu, Mercurea, Apoldulu-inferioru si Nocrich, pentru de a conferi si cu agricultorii acelora ținuturi. Daca comitetulu n’a pututu păna acum țînea aceste întruniri, caus’a este a se cauta mai alesu în impregiu- rarea, că interesulu pentru tiner’a nostra reuniune cresce si se des volta numai treptatu. Pentru a respăndi in cercuri mai largi vederi pro- gresiste despre ținerea viteloru, comitetulu, in urm’a con- clusului intrunirii agricole din Seliste, a tiparitu diser- tatiunea d-lui Eugen Brote despre „Ținereaviteloru“, ținuta cu ocasiunea acelei întruniri. Din acesta brosiura s’a distribuitu căte unu esemplariu gratuitu intre membrii reuniunii, eara unu numeru de exemplare s’a pusu in vendiare pentru acoperirea speseloru tipăririi. In interesulu prasilei de cai, comitetulu a incu- nosciintiatu prin jurnale publiculu romanu despre sta- țiunile de armasari erariali infiintiate in anulu trecutu in comitatulu nostru. Votăndu comisiunea economica a comitatului nostru o subventiune de 200 fi. v. a. pentru ajutorarea A s s o- ciatiuniloru de viieritu, ce s’ar infiintia in acestu comitatu, comitetulu a atrasu atențiunea publicului romanu din țînuturile, in care se cultiva viti’a, câ se infiintiedie asemenea associatiuni, totodată a incunosciintiatu in specialu despre acâsta pe mai multi producenti de vinu mai mari din cerculu Sebesiului si alu Mercurei, in scopulu de a cugeta asupra cestiunii si a iniția infiintiarea ataroru asoțiari. Cu ocasiunea infiintiarii unei economii de in- strucțiune in Sibiiu, comitetulu a inyitatu pu- bliculu romanu se trimită elevi la acesta economia. Tot- odată a staruitu pre lănga comisiunea economica a co- mitatului nostru, ca se tiparesca, pe spesele fondului economicu alu comitatului, si in limb’a romana nor- mele acestei economii. Comisiunea comitateusa, satis- facăndu cererii nostre, a distribuitu intre comunele ro- mane căte unu exemplariu alu normativului. Pentru a face posibilu, si a înlesni încercările prac- tice, comitetulu a pusu basa unei colectiuni de unelte si mașini agricole, procurăndu mai multe unelte de pamentu si gradinaritu, precum si unu aparatu de fabricatu brănza. Conspectulu colectiunii urmedia mai la vale. Pentru incuragiarea tieraniloru agricultori la se- menarea de trifoiu si de napi de nutretiu, co- mitetulu a destinatu din budgetulu anului 1889 o suma de 30 fi. pentru cumpărarea de seminție de trifoiu si de napi, pentru a se impartî in modu gratuitu intre acei membri ai reuniunii, cari ar dori se cultive aceste plante. La tîrgulu de vite de prasila impreunatu cu premii, ce ’l-a arangeatu comisiunea economica a co- mitatului nostru la Sibiiu in 29 Aprilie anulu trecutu, comitetulu a luatu prin unu delegatu parte in juriulu de premiare, si ne aflamu in prea plăcută positiune a constata, ca o parte însemnata din premii s’a conferitu la prăsitori de vite romani. Dăndu o deosebita atențiune prăsirii si ținerii viteloru, comitetulu a aflatu de necesariu a se institui o ancheta speciala, compusa numai din specialiști. Anchet’a, la care s’au chiematu economi fruntași din Resinari, Seliste si Poiana, are se studieze căușele decadentiei economice de vite la munte, se raporteze de- tailata comitetului despre ceea-ce a aflatu si se faca pro- puneri despre modulu cum ar fi se se proceda pentru ameliorarea acelei economii. Ceea-ce privesce starea reuniunii nostre, raportamu, ca in urm’a apelului făcuta s’au inscrisu in decursulu anului 9 membrii pe viâtia, 162 membri ordinari si 12 membrii ajutători. Cu totulu 183 membri. Cu durere inregistramu tristulu faptu, că amu si perdutu prin morte in anulu espiratu patru membrii, si anume: a) membrulu pe viâtia d-lu Paulu Dunca, consiliariu gub. in pensiune in Sibiiu; b) membrii ordinari d-nii Servianu Popoviciu Barcianu, jude reg. la curtea de apelu, in Sibiiu-; Bucura Cioranu, economu in Resinari si loanu Hociota, parochu in Slimnicu. List’a completa a membriloru urmedia mai josu. Ratiociniulu si inventariulu averii pe anulu 1888 urmedia mai la vale. Din acestu ratiociniu se vede, că in anulu trecutu au incursu in cass’a reuniunii: taxe de membrii pe vietia, ordinari si ajutători, daruri, interese după capitalele elo- cate si ajutare suma de . . . . . 890 fi. 88 cr. Din acâsta suma 1. S’au elocatu: a) dreptu capitalu fructifera taxele dela membrii pe viătia in suma de . 320 fi. — cr. b) interesele după acestu capitalu capitalisate cu ....... . 8 „ 15 „ 51 c) pana la alta dispositiune si aju- toriulu dela comitatulu Sibiiului pentru cumpărarea de mașini cu................150 „ — „ in suma totala de..................... 478 fi. 15 cr. 2. S’a investitu in colectiunea de unelte agricole si recuisite suma de . 60 „ 02 „ 3. S’au acoperitu spesele curente cu 107 „ 06 „ Sum’a totala cu....................... 645 fi. 23 cr. A remasu deci cu 31 Decemvrie 1888 unu saldo de cassa de ... 245 fl. 65 cr., care suma capitalisăndu-se, s’a depusu la cass’a de păstrare. La acestu locu se observa, că comitetulu, in lipsa de dispositiuni din partea adunării generale, a hotaritu in principiu, că in anulu 1888 taxele dela membrii fun- datori si pe viătia se nu se spesedie, ci se se elocueze la o cassa de păstrare spre fructificare, era interesele după ele, precum si taxele dela membrii ordinari si ajutători să se pota spesa, avendu comitetulu se voteze din casu in casu spesele necesare. Conformii inventariului, averea reuniunii cu 31 Decembre 1888 a fostu 783 fl. 82 cr. Suma taxeloru de membri restante pentru anulu trecutu este 78 fl. In fine ne luamu voia a așterne si unu proiectu de budgetu pentru anulu 1889. Propunere : Onorat’a adunare generala se binevoiasca: 1. a luă acestu raportu spre sciintia; 2 a dă prin sculare espresiune condolentiei pentru membrii reuniunii decedati; 3. a examina si aproba computulu anului expiratu si a’lu provedea cu absolutoriulu; 4. a aprobă proiectulu de budgetu pro 1889; 5. a aprobă ulterioru pro 1888, precum si pe viitoriu principiile observate de comitetu in anulu 1888 in privinti’a folosirii taxeloru de membrii si altoru venite si in privinti’a administrării averii reuniunii. Din siedintia comitetului centralu alu reuniunii romane de agricultura din comi- tatulu Sibiiului, ținuta in 29 Ianuarie 1889. Eugen Brote, Ștefan Stroia, presiedinte. secretariu. Academi’a romana. Sesiunea generala din anulu 1889. Program’a lucrăriloru. 1. Raportulu secretariului generalu despre activi- tatea Academiei in cursulu anului 1888—89. 2. Alegerea comisiunei pentru esaminarea lucrariloru făcute in cursulu anului 1888—89. 3. Alegerea comisiunei financiare pentru cercetarea compturiloru pe anulu 1888—89 si pentru combinarea bugetului pe 1889—90. 4. Decisiune pentru primirea donatiunei domnitiei Alina Știrbei de 200,000 lei. (Art. 7 lit. n Statute). 5. Decisiunea pentru primirea si regulamentarea legatului lacobu de Neuschotz de 20,000 lei (Art. 7 lit. n Statute). 6. Decisiune pentru primirea si regulamentarea donatiunei Alesandru Constantinu Bodescu de 5345 lei 60 bani. (Art 7 lit. n Statute). 7. Regulamentarea intrebuintiarei venituriloru din legatulu loanu Fetu. 8. Raportulu comisiunei însărcinate cu facerea es- plorariloru la Cucuteni. 9. Raportulu comisiunei permanente a bibliotecei. 10. Raportulu comisiunei însărcinate cu cercetarea publicatiuniloru presentate la concursulu „Marelui premiu Nasturelu“ de 12,000 lei si alu „Premiului Eliade Ra- dulescu" de 5000 lei, pe 1889. 11. Raportulu comisiunei însărcinate cu cercetarea lucrariloru presentate la concursulu „Premiulu Lazaru“ pe 1889: „Studiulu vinuriloru in Romani’a¹¹. 12. Raportulu comisiunei financiare asupra comp- turiloru pe 1888—89. 13. Raportulu comisiunei însărcinate cu esaminarea lucrariloru făcute in anulu 1888—89. 14. Determinarea subiectului, ce este a se pune la concursulu „Premiului Lazaru“ de 5000 lei pentru 1893. 15. Determinarea subiectului, ce este a se pune la concursulu „Premiului Heliade Radulescu" de 5000 lei pentru 1894. 16. Alegerea de doi membri ai Academiei in sec- țiunea literara in loculu reposatiloru G. M. Fontanin si T. Cipariu. 17. Alegeri de membrii onorari si corespondenti. 18. Gestiunea ortografiei. Scrierea lui u mutu finalu. 19. Alegerea comisiunei de 9 membrii pentru cer- cetarea publicatiuniloru, cari se voru presentâ la con- cursulu „Premiului Nasturelu“ de 4000 lei si la alu „Premiului Lazaru“ de 5000 lei, pentru 1890. 20. Alegerea comisiunei pentru cercetarea lucrari- loru, cari se voru presentâ la concursulu „Premiului Heliade-Radulescu“ de 5000 lei pe 1890: „Istori’a sc6- leloru in tierile romane in prim’a jumetate a secolului XIX păna la 1864. 21. Alegerea comisiunei pentru cercetarea publi- catiuniloru, cari se voru presentâ la concursulu „Pre- miului Associatiunei Craiovene“ de 1500 lei, pe 1890. 22. Formarea bugetului pentru anulu 1889 —90. 23. Alegerea presiedintiloru si vice-presiedintiloru sectiuniloru. (Art. 14 Statute). 24. Alegerea delegatiunei pentru anulu 1889—90. 25. Raportulu secretariului generalu asupra lucra- riloru Academiei in acâsta sesiune. 52 Raportulu secretariului generata asupra lucrariloru făcute in anulu 1888—89. Domniloru colegi! înainte de a ve presenta rela- tiunea anuala despre activitatea desvoltata de Academia dela ultim’a sesiune generala incoce, amu onore a ve aduce la cunoscintia, că in cursulu asestui anu Academi’a nostra a perdutu pe doi dintre membrii sei onorari: Gheorghe loanid si lacobu de Czihack. Gheorghe loanid a incetatu din viatia la 27 No- vembre anulu trecutu. Elu a fostu unulu din vechii profesori ai colegiului Sf. Sav’a. Scol’a a fostu cămpulu de activitate alu vietiei sale. Dintre scrierile- publicate de loanid cea mai însemnata este „Dictionariulu elino- romanescu“ tradusu după a lui Scarlat D. Vizantie si tiparitu in doue volume mari in anii 1864 si 1869. Doctorulu lacobu de Czihack, nascutu la 2 Ia- nuarie 1800 la Aschaflenburg in Bavari’a, a venitu la 1825 in Moldov’a, unde a fostu profesoru de istori’a naturala la Academi’a din Iași, medicu-siefu alu miliției Moldovei si protomedicu alu Moldovei. La 1833 a fundatu Societatea de medici si naturalisti, si la 1834 Museulu de istoria naturala din Iași *). Eră vice-presiedinte alu Societății de medici si naturalisti din Iași, membru alu Societății de sciintie naturale Senenckenbergica din Frank- furt inca dela anulu 1830, si alu mai muîtoru alte so- cietăți invetiate. Elu a publicatu mai multe lucrări sciin- tifice, dintre cari insemnamu aici urmatorele: Florae Moldavicae species ac genera hucusque excursio- nibus explorata ac secundum Linnaei systema ordinată Mns. Maji 1836; in „Flora“ bot. Zeitung, Jahrg. XIX. (136). Bd. 2 Beiblătter p. 58—74. Istori’a naturala intăia ora in fimb’a romanesca de doc- torulu medicinei si Cavaler Cihak. Iași 1837. Opu dedicatu Altetiei Sale Principelui domnitoriu Mihailu Sturdza. In colaboratiune cu Dr. losefu Szabo: Heil- und Nah- rungsmittel, Farbstoffe, Nutz- und Hausgerăthe, welche die Ost-Romanen, Moldauer und Walachen, aus dem Pflanzenreiche gewinnen; in „Flora“ (1863). Manualulu pentru invetiatur'a soldatiloru din compani’a sanitara a ostei Moldo-romane. Iași 1859. lacobu de Czihack a fostu unulu dintre acei străini, cari venindu in tiera s’au indentificatu intru tote cu tre- buintiele ei si au lucratu cu căldură la desvoltarea sciin- tieloru intre Romani. Elu a datu probe de unu patriotismu vrednicu de tota stim’a si iubirea nostra. Recunoscendu-i aceste merite Societatea Academica Romana l’a alesu membru onorariu alu seu la 1872. Imbatrănindu a pa- rasitu Moldov’a si s’a intorsu la Aschaflenburg, unde si-a petrecutu anii batrănetiei si a incetatu din viatia in vîrsta forte inaintata la 29 Novembre st. n. anulu trecutu. I. Siedintiele de peste anu. Siedintiele septemănale au fostu ocupate cu diferite cestiuni sciintifice si cu cetirea unui insemnatu numeru *) Dr. A. Fetu, Despre încercările făcute pentru des- voltarea sciintieloru naturale in JRomania. Discursu in Analele Soc. Acad. Tom. V, p. 2, pag. 83. de membrii, precum si .cu discutiuni asupra intereseloru J materiale ale Academiei. Voiu enumera in scurtu lucrările, cari s’au cetitu sap cari au fostu presentate Academiei, precum si comuni- cările cele mai însemnate ce i s’au facutu. In siedinti’a dela 13 (25) Maiu membrulu cores- pondenta alu Academiei, dlu loanu Calenderu a cetitu unu „Studiu asupr’a legei celoru XII Tabule“. In siedinti’a dela 4/16 Novembre dlu A. Odobescu a cetitu memoriulu seu despre „Ornamentele in forma de capu de bou si anume despre rhytonulu de arginta descoperita la Poroina si aflata actualmente in Museulu de anticitati din Bucuresci“. In aceeași sedintia colegulu nostru d-lu V. A. Urechia a cetitu unu memoriu despre „Archimandritulu Varto- lomeiu Mazatanulu “, care in secolulu trecutu a desvol- tatu o însemnata activitate literara, remasa păna astadi cu totulu necunoscuta. In siedintiele din ultimele patru luni, d-lu Urechia a presentatu o serie de comunicări si memorii asupr’a mai multoru cestiuni din istori’a naționala, lucrări pline de interesu si sprijinite pe documente in cea mai mare parte nepublicate păna acum. lata lista acestoru co- municări si memorii: Pe file de ceaslovu (Note istorice manuscrise din anii 1788-1799). Sigiliulu tîrgului Peatra (Judetiulu Nemtiului). Documenta referitoriu la limb'a romana (Hrisovu data de Mironu Barnovschi Moghila Voevodu la 20 Septembre 1626). Documente dintre anii 1769—1800 relative la ocupa- tiunea rusesca a lui Rumiantiov. Documente none din anii 1820—1831; acte oficiale schim- bate intre administrati’a rusesca si Mitropolitul u Moldovei si divanurile tierei. Despre unele documente autografe ale Mitropolitului Moldovei Varlaam. Despre manastirea din Cetatea Nemtiului si despre domniti’a Ruxandra, fiic’a lui Vasile Lupu. Despre nesce relatiuni manuscrise asupra invasiunei ru- sesci dinaintea pacei dela Cuciucu-Cainargi. Despre unu moratoriu datu de lonitia Sturdza Vodă la 1825 Iulie 28 pentru plat’a datoriiloru vornicului Vasilie Rosetti. Serie de documente istorice dintre cele mai insemnate din archiv’a Mănastirei Nemtiului. Memoriu despre Stefanu Tomsia. Memoriu despre nouele documente probăndu înrudirea vornicului Bucioc cu Cantacuzinii si cu Vasilie Lupu. Documente relative la Bogdanu Voevodu tatalu lui Stefanu celu mare. In siedinti’a dela 9/21 Septembre Bibliotecariulu Academiei a făcuta o relatiune asupra unui documenta autografii scrisu romanesce de Petru Vodă Schiopulu la 1586 Maiu 15, documenta care se afla in Archivele Statului la Veneti’a si pe care d-lu Bianu l’a presentatu in facsimile fotografiem Totu in aceea siedinti’a jd-sa a atrasu atențiunea Academiei asupra unorU pretiose do- cumente din archivulu Imperialu de stătu din Vien’a, 53 documente dela diferitii domni ai Moldovei din secolulu XV, scrise in limb’a slavona si de o deosebita insemnatate. In lun’a Ianuarie Academi’a a primîtu dela d-lu loan Bogdan, care se ocupa cu studii slavice, o lucrare . asupra documenteloru dela Vien’a amintite mai susu. Acestu tineru studiosu si activu a trimisu si o alta lu- crare de o insemnatate deosebita, care este descrierea manuscriseloru slavo-romane din bibliotec’a imperiala dela Vien’a. Academi’a a luatu decisiuni câ memoriile presentate se se publice in Anale ; o parte din ele s’au tiparitu si ve sunt cunoscute, iar celelalte se voru tipări in cur- sulu anului viitoriu. La 14/26 Octombre s’a presentatu Academiei unu memoriu alu d-lui loanu Otescu asupr’a postulatului lui Euclid. Lucrarea s’a trimisu spre cercetare sectiunei științifice. . ' In.ultim’a siedintia ordinara, ținuta la 3/15 Martie, d-lu membru corespondeptu St. C. Hepites, apresentatu spre a se publica in „Anale“ lucrarea să: „Studiu asupra . climei Bucuresciioru in anii 1885—-88. Partea I.“ Lu- . crarea s’a trimesu spre cercetare sectiunei științifice. ' In Sedinti’a dela 13/25 Ianuarie d-lu Urechia a .^B^omunicatu Academiei descoperirea unei interesante peceti âpfSrechi a orasiiilui Romanu. Pecetea se afla pe unu do- f cumentu datu de autoritatea acestui tîrgu la inceputulu secolului XVII si consta dintr’unn capu de lupu avbndu imprejuru legenda in limba latina gravâta in litere mo- nachale. — Academi’a a esprimatu dorinti’a câ acestu documentu dimpreună cu importantulu seu sigiliu se se . procure in originalu sau in fotografia. In siedinti’a dela 10/22 Februarie s’a presentatu Academiei o noua publicatiune despre caletori’a in Chin’a a spătarului Nicolae Milescu, publicatiune făcuta in limb’a rusa de d-nii P. A. Sîrcu si A. Ivanovscki dela St. Petersburg; d-lu Hasdeu a analisatu cuprinsulu acestei publicatiuni si a vorbitu despre gresial’a făcută de unii scriitori, intre cari si d-lu Sîrcu, de a crede câ Milescu a fostu grecu de nemu. Cu aceeași ocasiune d-lu I. Bianu, membru cores- pondentu, a atrasu atențiunea Academiei asupr’a rela- tiuniloru lui Gheorghe Stefanu Voevodu cu Regele Suediei si a adusu la cunoscintia, că a mijlocitu câ se se pro- cure copii de pre documentele privitdre la aceste reiatii, cari se voru aflâ in archivele Suedeze. Colegulu nostru d-lu V. A. Urechia, la 23 Sep- tembre, a vorbitu despre mormintele vechi din biseric’a S-tu Nicolae dela Iași deschise cu ocasiunea lucrariloru de restaurare. Academi’a a procuratu informatiunile ofi- ciale despre obiectele vechi găsite in aceste morminte. Voindu a lua si densa parte la serbarea inaugu- rare! statuei lui Mironu Costinu, marele cronicaru si omu de stătu alu Moldovei din secolulu XVII, care s’a ridicatu la Iași prin staruintiele neobosite ale d-lui V. A. Urechia, Academi’a a insarcinatu pe -colegulu nostru- d lu N. lonescu se o represinte. I II Publicatiunile Academiei. 1. Tipărirea volumeloru din Analele Academiei a fostu in acestu anu intărdiata din caus’a dificultatîloru pe cari le-au intîmpinatu moștenitorii reposatului si re- gretatului nostru tipografu P. Ispirescu in continuarea conducerei atelierului, pe care elu li l’a lasatu moștenire. Acum lucrurile fiindu aduse la buna ordine, speramu că se va repară in curendu intărdierea causata publi- catiuniloru nostre. Partea I. din Tomulu X, alu Analeloru, cuprin- diendu Partea administrativa si desbaterile anului 1887)8, este aprope terminata. In acestu volumu, con- formu decisiunei luate in sesiunea trecuta, se tiparesce si Bibliografia publicatiuniloru periodice romane în- tocmită de d-lu Alexandru Pop, archivariulu Academiei. Volumulu acesta fiindu alu diecelea din seri’a Ana- leloru dela transformarea societății Academice in Aca- demi’a Romana, este utilu si necesariu câ la sfărsitulu lui să se afle unu Indice alfabeticu pentru tote volu- mele anteridre. Acestu indice s’a făcutu intregu de către personalulu cancelariei si in curendu se va tipări. Din partea Il-a a aceluiași tomu din Anale, s’a tiparitu aprope intregu volumulu destinatu memoriiloru sectiunei istorice. In volumulu acesta se cuprindu păna acum’a urmatorele memorii: Didachiile sau predicele mitropolitului Antimu Ivirenulu, tomulu II. studiu de P. S. S. Ep. Melchisedec. Studiu asupra legei celoru XII Tabule de loanu Calender. Dela Tobolsk păna in China. Note de caletorie de Spa- tarulu Nicolae Milescu 1675. Traduse după unu textu gre-< cescu de G. Sion. Archimandritulu Vartolomeiu Mazarenulu (1720—1780). Notitia biografica si bibliografica de V. A. Urechia. Sigiliulu tergului Petrei (Judetiulu Nemtiului). . Notitia istorica de V. A. Urechia. Pe file de ceslovu. Note istorice de V. A. Urechia. Documentu referitoru la limb’a romanesca. Comunica- tiune de V. A. Urechia. Documente dintre 1769—1800. Comunicări de Vasilie A. Urechia. Documente relative la anii 1800—1831. Comunicatiuni de V- A. Urechia. 2. Din Istoria lui Herodotu, in traducerea pre- miata a d-lui D. I. Ghica, s’au tiparitu in curSulii anului colele 9—12, ajungendu păna la cap. 107 din cartea I. 3. Colectiunea de Basme si cântece poporale ma- cedo-romane adunate de reposatulu nostru colegu Dr. , Obedena-ru este tipărită inca din anulu trecutu, inse nu s’a datu publicității. Unu glosaru completu alu texteloru cuprinse in acestu volum este indispensabilu pentru completarea publicatiunei; acestu glosaru fiindu cea dintăiu lucrare de acestu felu asupra dialectului macedo-romanu, trebue se fia forte . desvoltatu si amenuntitu, dăndu nu numai lișt’a cuvin- teloru cu sensurile loru, ci si numerdse exemple din cari se se vada intrebuintiarea diferiteloru cuvinte si forme in propositiune. 54 D-lu I. Bianu, care a ingrijitu facerea publicatiunei, a intocmitu acestu glosaru; mai este insa necesariu câ lucrarea se fia supusa unei minutiose revisiuni înainte de a se da la tiparu, cea-ce se va face in viitorulu anu academica 4. Au remasu a se tipări in cursulu anului viitoriu: a) Flor’a Dobrogei de d-lu Dr. D. Brăndza. b) Tieranulu Romanu, de d-lu Gr. G. Tocilescu. c) Catalogulu monumentelo’u epigrafice si sculptu- rale din Museulu de anticitați de d lu Gr. G. Tocilescu. 5. Psaltirea Scheiana. — In sesiunea trecuta Academi’a a hotaritu a primi asupr’a budgetului seu cheltuelile, cari sunt necesare pentru publicarea de cătra d-lu I. Bianu a prețiosului textu romanescu vechiu alu Psaltirei cuprinsu din manuscrisulu Nr. 449 provenitu din biblioteca dela Scheia. Tomulu I. alu publicatiunei este terminatu; in elu se cuprinde intregu textul u re- produsu in facsimile fotolitograficu si insoțitu cu tran- scrierea in litere latine tipărită si asiediata in fati’a pa- gineloru facsimilate. Lănga acesta transcriere s’au ti- paritu pe marginea pagineloru, variantele, cari resulta din comparatiunea textului cu celu publicatu de Coresi in Psaltirea slavo-romana dela 1577. Tomulu alu Il-lea, cu care se va termina publicatiunea, este in prepara- tiune; elu va cuprinde unu studiu paleograficu si orto- grafica asupra prețiosului manuscrisu, o cercetare asupra originei acestei traduceri, adeca asupra originalului de pe care ea s’a fâcutu; o grupare sistematica a particu- larități loru fonetice si gramaticale a limbei textului si unu glosaru alu cuvinteloru intrebuintiate in intregu textulu. 6. Nunt’a la Romani. — Premiulu Eliade a fostu acordata in sesiunea trecuta manuscriptului despre Nunt’a la Romani presentatu de d-ra Elen’a Sevastosu. Totu atunci, luandu-se in considerare valorea si interesulu pre care ’lu avea si unu altu manuscriptu despre același subiectu presentatu de colegulu nostru d-îu S. Fl. Ma- rianu, i s’a acordatu de Academia o incuragiare. Amendoue aceste lucrări, avendu a fi publicate de Academia, s’au trimesu autoriloru celu dintăiu spre a fi revediutu si completatu. D-ra E. Sevastosu a supusu intregu manuscrisulu seu unei revisiuni totale si l’a tri- mesu spre a fi tiparitu. In curendu vomu primi si ma- nuscrisulu d-lui Marianu revisuitu. In acestu modu amen- doue se voru putea publica in cursulu anului viitoriu. 7. Din Etymologicum Magnum Romaniae s’a publicatu a 2-a fasciora din Tomulu III. Cu acesta fas- ciora, care a fostu anuntiata in sesiunea trecuta, publi- catiunea a ajunsu păna la cuvintulu Ariciu. Cruda durere care a lovitu pe iubitulu nostru co- legu Hasdeu, pe invetiatulu si agerulu cercetatoru alu bogatiiloru limbei nostre, prin perderea unicei sale fiice de unu talentu estraordinaru si de o eruditiune rara, l’a pusu in neputintia de a continua in cursulu acestui anu lucfarea sa pentru întocmirea marelui monumentu pe care elu, după Augustulu indemnu alu M. S. Regelui, a inceputu se’lu ridice limbei romanesci. Speramu că ’i va veni tărie de acolo unde este tota puterea, ca-i va veni mângâiere de acolo unde este eternulu isvoru de mângâiere pentru cei cari suferu, si J astfelu intaritu si mangaiatu va regăsi intru sine puteri indâjunsu câ se continue marea sa lucrare, pentru care \ Romanii ’i voru binecuvânta memori’a departe in viitoru.- > Cu tote acestea si in cursulu acestui anu d-lu Hasdeu a continuata cu adunarea materialului, remaindu i prin urmare numai sarcin’a redactiunei. j 8. Aceasi durerosa causa a impedicatu pe d-lu ; Hasdeu se termine Voi. II. alu publicatiunei sale despre Psaltirea lui Coresi. Interesantulu programu alu cu- prinsului acestui volumu l’amu adusu la cunoscinti’a d-vostre in raportulu pe care amu avutu onorea a vi’lu presentâ la inceputulu sesiunei trecute. In cursulu anului s’au făcutu pentru acâsta publicatiune mai multe repro- duceri din cele mai vechi tipărituri romanesci din seco- lulu XVI. Speramu că in anulu viitoriu se va tipar! intregu volumulu acesta, care va aruncă multa lumina asupr’a activitatii literare a Romaniloru in secolulu XVI, 9. Schimbulu publicatiuniloru. — Academi’a a continuatu a respăndi publicatiunile sale daruindu-le mai multoru institutiuni, unde ele potu serv! la studiile știin- țifice si la respăndirea cunoscintieloru, mai alesu intre tinerime. Astfelu publicatiunile nostre au fostu dăruite ur- matoreloru institutiuni romanesci de instrucțiune si de cultura: 1—2 . Scoleloru normale superidre din Bucuresci si Iași. 3. Bibliotecei Carolu I. din Buzeu. 4. Bibliotecei s-tei Mănăstiri Nemtiului si Seculu. 5. Reuniunei invetiatoriloru romani din țînutulu Reghi- nului in Transilvani’a. Academi’a a voitu a luâ si dinsa parte la serbarea centenarului alu 8-lea alu Universității din Bologn’a, si a trimesu — spre acestu scopu —• publicatiunile sale pentru biblioteca acelei vechi si celebre universități. S’au stabilitu noue relatiuni de schimbulu publica- tiuniloru cu urmatorele institute științifice: 1. Societatea istorica si literara polona din Parisu. 2. Societatea Carpatica ungara dela Lbcse. 3. Universitatea din Giessen. III. Publicatiunile Hurmuzaki si cercetări istorice. Din colectiunea de Documente istorice se tiparescu in acestu anu doue volume deodata, cari amendoue se apropie de sfirsitu: 1. Tomulu II, partea i, cuprinde documentele adunate de Eudoxiu Hurmuzaki pentru anii 1451—1575. Din acestu volumu s’au tiparitu păna acuma 52 c61e cari conținu 385 documente. 2. Tomulu I, partea 2, cuprinde documente din anii 1346—1450, adunate si coordonate de către d-lu Nicolau Densusianu. S’au tiparitu păna acum 74 cdle, cari conținu 475 documente. In acestu volumu se ti- parescu si prețiosele documente, in mare parte inedite, cari au fostu procurate din archivele generale dela Moscv’a in facsimele fotografice prin staruintiele colegului nostru d-lu N. Kretzulescu, si intre cari se afla vechile trac- tate ale domniloru romani, Munteni si Moldoveni, cu — 55 regii Poloniei; cele scrise in limb’a. latina se publica exactu in textulu loru originalii, cele slavone in.textulu originalii, insoțitu cu traducere latina si cu bogate note, pe cari le-a făcutu anume pentru acesta publicatiune invetiatulu slavistu d-lu E. Kaluzniacki, profesoru la Uni- versitatea din Cernăuți. 3. Cercetarea si decopiarea documenteloru istorice in Archivele de stătu dela Veneti’a se continua prin d-lu Cechetti, directorulu, acestoru bogate archive. După are- tarile d-lui Cechetti in scurtu timpu se va termina tota lucrarea, si atunci vomu avea o explorare completa a tuturoru documenteloru privitore la istori’a nostra, cari se afla in aceste archive. Academi’a a adunatu prin explorarea loru unu bogatu si pretiosu tesauru de do- cumente, cari complet eza colectiunea ștrinsa de nemuri- torulu Eudoxiu Hurmuzaki. 4. ■ In biliotec’a St. Marcu si in alte colectiuni din Veneti’a se făcu de asemenea cele din urma cercetări de documente privitore la Romani prin d-lu C. Soranzo. 5. In archivele de stătu dela Florenti’a șe afla numerose documente privitore la Romani. Delegatiunea, dorindu a se face si acolo'o explorare completa pentru istori’a nostra, s’a adresatu la d-lu prof. Paoli dela Flo- -renti’a, fostn directoru alu archiveloru păna acpm doi âni. D-sa a binevoita a luâ asupra’si insarcinarea de a ' dirige cercetările si de a face sb se decopieze pentru Academia tote documentele privitore la Romani. Avemu sperantia că prin aceste cercetări se va imbogati colec- tiunea Academiei cu multe si pretidse documente. 6. Sunt forte cunoscute relatiunile pe cari marele Hetmanu alu Poloniei loanu Zamoyski le-a avutu cu tie- rile romanești; se scie că elu a făcutu resboiu in Mol- dov’a iu contr’a lui Mihaiu Vodă Vitbzulu, că a pusu ’si susținutu cu puterile sale pe Eremi’a Moghila la tro- nulu Moldovei si pe Simeonu Moghila la alu Munteniei. Păna acum inse documentele lui loanu Zamoyski nu s’au publicatu. Pentru istori’a nostra, si in speciala pentru deceniulu din urma alu secolului XVI si pentru celu dintăiu din secolulu urmatoru XVII, sunt de o in- semnatate capitala, căci prin ele se va aruncă o mare lumina asupra epocei lui Mihaiu Vodă Vitezulu si a domniloru din nâmulu Movilestiloru. Bibliotecarulu Aca- demiei a obțînutu permisiunea de a se copia pentru noi tote documentele lui loanu Zamoyski privitore la istori’a nostra naționala. Delegatiunea a datu spre acestu scopu autorisatiunea sa, pentru că cheltuelile ce se voru face cu cercetarea documenteloru si facerea copiiloru se fia purtate de fondulu publicatiuniloru Hurmuzaki. Colec- tiunea nostra se va imbogati printr’acesta cu o forte pretiosa serie noua de documente, cari voru contribui multu la luminarea gloriosei epoce a lui Mihaiu Vitâzulu. 7. Pre lănga cele 20 caiete de cate 10 pagine de documente copiate din archivele Ministeriului afaceriloru străine din Parisu, pe cari le-a presentatu d-lu A. Odo- bescu la inceputulu sesiunei trecute, d-sa a mai adausu la acesta colectiune inca alte 10 caiete. Indata ce se va procură cantitatea de copii indestulâtdre din acăsta serie de documente, se voru tipări, spre a se termină alu III-lea volumu din suplementulu la colectiunea Hur- muzaki. 8. D-lu profesoru G. Gelcich dela Ragus’a continua cu cercetarea si copiarea documenteloru din archivele ragusane, cari privescu istori’a Romaniloru. 9. Colectiunea de documente istorice Hurmuzaki are astadi 14 volume tipărite, in cari se cuprindu 7738 documente , precum se vede din urmatorea tabela: Adunate Adauge Câle Docu- de Hur- de Aca- Volumu. 1 Anii tipărite mente muzaki demie. I. p. 1. 1199---1345 92 553 --- 553 I. p. 2. 1346-1450 74 475 --- 475 (sub presa) II. p. 1. 1451---1575 52 ' 385 385 III. p. 1. 1576---1599 79 443 .341 102 III. p. 2. 1576 --- 1600 76 563 --- 563 IV. p. 1. 1600---1649 93 629 629 _ --- IV. p. 2. 1576-1650 91 732 --- 732 V. p. 1. 1650---1699 72 362 362 --- V. p. 2. 1650---1699 54 475 --- 475 VI. 1700---1750 90 355 355 --- VII. 1750---1818 76 308 308. --- Saplem. I. 1518---1780 135 1414 --- 1414 II. 1781---1814 101 988 --- 988 III. fasc. 1. 1709---1812 50 56 --- 56 • Volume 14. 1135 7738 , 2380 5438 10. In depositulu Academiei se mai afla urmată- ' rele serii de documente adunate si gata de tipariu pentru a completa colectiunea Hurmuzaki: Documente adunate, coordonate si adnotate de d-lu N. Densusianu pentru anii 1200—1575, Documente copiate din archivele de stătu din Ve- neti’a, mai alesu din anii 1500—1750, Documente procurate din colectiuni polone privi- tore mai cu săma la anii 1500—1700’. IV. Donatiuni, legate si fonduri. In decursulu acestui anu averea Academiei s’a ma- ritu in modu considerabilu prin noue donatiuni. 1. Principal’a donatiune ce avemu de inregistratu este aceea de 200 000 lei făcută de Princesa Alina Știrbei. La liberalitatile sale anteriore pentru alte institute de cultura, Domni’a-S’a vine acum si’si lega numele de acela alu Academiei, nu numai prin insemnatatea ma- teriala a donatiunei sale, ci totu odata prin dispositiunile bine chibzuite, cari o regulamenteza. S’au făcutu de- mersurile necesare la guvernu, pentru câ Academi’a se fia autorisata a primi acesta donatiune, si dimpreună cu votulu d-vostre, care va aprobă decisiunile luate de Aca- demia in siedinti’a ei din 24 Februarie si de delega- tiune, veți binevoi a esprimâ in modu solemnu.Princesei Știrbei eterna recunoscintia a acestui inaltu institutu de cultura pentru generosulu si patrioticulu actu ce a de- savărsitu. lata actulu de donatiune in intregulu seu: „Actu de donatiune. „Dorindu a da unei parti din averea mea o intre- buintiare folositore natiunei, m’amu decisu se făcu Aca- demiei Romane o donatiune de doue-sute mii lei. „Făcu acestu actu in credinti’a ce amu că Aca- demi’a va fi totudăun’a purtatorea desvoltarei morale si 1 — 56 — < intelectuale a poporului romanescu. Amu crediutu că e bine se dau acestei donatiuni o destinatiune mai alesu istorica, fiindu-ca cunoscinti’a esacta si amanunta a isto- riei naționale este fundamentulu adeveratului patriotismti, care pricependu binele si progresulu sevărsitu, relele si nevoile suferite, arata cetatiânului calea ce trebue se ur- meze cu incredere si cu sigurantia. Dar amu crediutu, că pentru a intari din ce in ce mai multu cultulu binelui, capitalulu ce daruiescu pote servi totu odata din timpu in timpu a incuragea lucrări menite a rădică simtiemin- tele morale si crestinesci ale poporului, precum si scrieri avendu de scopu a desvoltâ mintea, inteligenti’a, judecat?a si inim’a tinerimei. „Făcu acestu actu însuflețită de dorintia, că Romani’a se’si asigure- viitorulu, obicinuindu-se cetatienii a făptui numai cele plăcute lui Dumnedieu, a remanea totdeun’a pe calea virtutiei si a’si îndeplini necontenitu cu săntienie si cu tărie datoriile către patria. „Decidu deci urmatorele: „1. Făcu Academiei Romane donatiunea capitalului de doue-sute mii lei prin depunere la Cass’a de consem- natiuni, depuneri si economii a un’a suta mii lei in renta perpetua a statului- 5% si un’a suta mii lei in renta amortisabila a statului 5% si prin predarea in mănile au- toritatei legale a Academiei a recipisei acelei casse sub Nr. 89,717. „2. Acestu capitalu va face parte din averea Aca- demiei, va purtă denumirea de „Fondulu Princes’a Alin’a Știrbei", va fi asiediatu totuddun’a in efecte publice ale statului romanu, va remanea in veci neatinsu si se va administra de autoritatea legala a Academiei. „îmi reservu inse, pe cătu timpu voiu trai, de a me folosi eu de venitulu anualu alu acestui capitalu, adeca de cuponele de dobăndi scadiute ale efecteloru menționate mai susu, cari mi se voru remite in fia-care semestru la scadenti’a loru de cancelari’a Academiei. îmi mai reservu că cumperarea .de efecte noue in loculu efec- teloru ce voru esi la sorti in cursulu aniloru, se se faca cu participarea mea. Indata după mdrtea mea inse, aceste reserve incetăza cu desavărsire, si Academi’a va intra immediatu in folosinti’a venitului acestei donatiuni. „3. Venitulu anualu ce acestu capitalu va produce prin procentele lui după mdrtea mea, se va intrebuintia in modulu hotaritu prin acesta donatiune si nu va putea capetâ o alta destinatiune. „Academi’a are inse dreptulu a face prelevările sale asupra acestui venitu, fără câ ele se pdta vre-o data trece peste norm’a actuala, adeca peste 15 procente ale venitului. . . „4. Venitulu capitalului mentionatu, dupa-ce se voru scdte din elu prelevările Academiei, se va intrebuintia in modulu urmatoru: Trei ani de-a rendulu venitulu se va intre- buintia pentru publicatiunea de .documente de ori-ce natura, privitore la istori’a Romaniloru. „Acesta publicatiune se.va face după tote cerintiele artei diplomatice. „Sum’a cu care se voru remunera acei invetiati, cari voru lucră sub autoritatea Academiei la acesta pu- blicatiune, nu va trece peste 2500 lei anualu si se va plati proporționala după colile ce voru esi dela tipariu, astfelu că d. e. venitulu fiindu de 10,000 lei, tipografi’a cerendu pentru o suta coli o plata de 7500 lei, remu- neratiunea cdlei va fi de 25 lei luati din cei 2500 le j destinați pentru acestu scopu. „b) La fia-care alu patrulea anu dintr’unu ciclu de 12 ani, venitulu se va intrebuintia, in intregulu seu, pentru a se premia si a se tipări cea mai buna scriere romanesca privitore la istori’a naționala, la religi’a si moral’a crestinesca, la usulu scolariloru din școlile pri- mare șau secundare. Scrierea va trebui se aiba unu minimum de 30 cole de tipariu garmondu. Ea se va tipări in un’a mie exemplare, cari voru aparținea auto- rului, fiindu acesta datoru a depune gratis la Acade- mia 200 exemplare. „5. Premiile se voru decerne de Academia conforma cu statutele ei constitutive. „Publicatiunile menționate voru purtă titlulu „Pu- blicatiunile fondului princesa Alin’a Știrbei “. „6. Venitulu celoru trei ani ai publicatiunei de do- cumente va trebui cheltuita pe deplinu in fia-care anu, * astfelu câ anualu se easa la lumina cate unu volumu. „Venitulu anului de premiu, care prin neacordarea premiului va remănea neatinsu, va mari fondulu gene- ralu alu donatiunei, dupa-ce se voru fi intrebuintiatu 20 procente din elu pentru achisitiuni de documente is- torice pentru' Academia. „7. Inceputulu ciclului de premii va incepe trei ani după mortea mea cu o buna carte de lectura pen- tru școlile secundare. Acesta carte va cuprinde in in- tăi’a parte descriptiuni ale naturei si ale puteriloru na- turei, si in a dou’a parte narațiuni despre evenimente istorice insemnate si despre viati’a barbatiloru celoru mari ai natiunei romane sau a altoru popore. Descrip- tiunile sau narațiunile voru fi sau bucăți originale sau traductiuni bine făcute. In totu casulu alegerea se va face din totu ce literatur’a romanesca sau streina posede mai clasicu si va avea in vedere desvoltarea iubirei na- turei si a simtieminteloru patriotice si virtuose. „Ciclulu va urmă după trei alti ani cu o scriere despre principiele morale si crestinesci, de care trebue să se conducă părinții in educatiunea copiiloru loru. Acesta scriere va arată in modu metodicu legile morale, care trebue se conducă pe omu in viatia, si mijlocele ce trebue intrebuintiate de părinți si de crescători, pentru câ germenii cerintieloru morale se fia desvoltati si intariti treptatu in inim’a copiiloru si a tinerimei, pentru câ vointi’a acestora se fia indrumata cu constantia spre totu ce este bunu si virtuosu, precum si spre indeplinirea datoriiloru multiple ale omului, in fine pentru că copiif si tinerimea se fia de timpuriu astfelu conduși, câ ger- menii celoru bune se nu fia slăbiți intr’insii, ăr germenii ■ celoru rele se nu fia oploșiți si incuragiati. „In fine intâiulu ciclu de 12 ani se va terminâ dupa alti trei ani cu istori’a României dela fundarea 57 Daciei păna la finele secolului presentu pentru usulu si intarirea simtieminteloru patriotice a tuturora cetatieniloru. In acesta istoria trebue se reiasa firulu conducatoriu alu. desvoltarii statului romanu, greutățile ce poporulu a avutu de invinsu, suferintiele ce a induratu, efecte infricosiate ale dominatiuniloru streine, luptele ce elu a purtatu peutru a susține naționalitatea sa neatinsa, redeșteptarea nemului romanescu, dovedita prin luptele eroice interne si esterne susținute mai alesu dela inceputulu secolului, încununata prin independenti’a redobândita si regatulu inaltiatu de virtutea romanesca insasi, asigurata pentru vecie, precum va da Dumnedieu, prin succesele si pro- gresele ce poporulu va desaversi neincetatu. „In ciclurile urmatore de 12 ani Academi’a va fixa temele ce voru fi a se trata mentinăndu-se inse totdeun’a in intentiunile esprimate de mine la articolele 4 si 7 ale presentului actu. „Rogu pe Academi’a Romana se primesca acesta donatiune si se o desvolte in cursulu aniloru cu aceeași iubire pentru marirea si intarirea patriei, cu care eu insumi o constituescu. „Data in Bucuresci in 22 Februarie st. v. anulu un’a- mîe-optu-sute-optu-dieci si noue“. 2. Reposatulu lacobu de Neuschotz, bancheru din Iași, a lasatu Academiei prin testamentu sum’a de 20,000 lei in bilete de banca. Donatorulu a dispusu in testa- mentulu seu că: „Acestu capitalu va face parte din fondurile Aca- demiei. Veniturile lui voru fi prevediute in budgetulu anualu alu Academiei si se voru afectă pentru premii „autoriloru de opere ce, după apreciarea Academiei, se „voru admite câ bune si folositore". 3. D-lu Alexandru Constantinu Bodescu, consi- liariu alu Curtiei Imperiale, curatoru onorificu alu gim- nasiului din Chisinau si comandoru alu mai multora ordine, locuindu in orasiulu Bălti in Basarabia, a făcutu Academiei o donatiune de 2,000 ruble in hârtie, pentru cari s’a realisatu sum’a de lei 5,345 bani 60. D-lu Bo- descu, facendu Academiei acesta donatiune, ia lasatu de plina libertate pentru a hotari intrebuintiarea ei. Delegatiunea, in conformitate cu Art. 85 al. 3 din Regulamentulu Academiei a decisu a se primi donatiunea Princesei Alina Știrbei, legatulu Neuschotz si donatiunea Bodescu. In urm’a acestoru decisiuni s’a obțînutu au- torisarea regala ceruta de lege, s’au primitu sumele dă- ruite si s’au capitalisatu in efecte publice. Remane acum câ Academi’a, conformu dispositiunei din Art. 7 lit. n din statute, se dea aprobarea sa definitiva asupra pri- mirei legatului si donatiuniloru, cari i s’au făcutu si se regulamenteze intrebuintiarea legatului Neuschotz si a do- natiunei Bodescu. 4. Succesiunea loanu Fetu, a fostu pre deplinu regulata in urm’a decisiuniloru luate de Academia in sesiunea trecuta. Legatele speciale, a cărora executare cadea in sarcin’a Academiei câ legatara universala, au fostu date la destinatiunile indicate prin testamentu. De- legatiunea a luatu cuvenitele mesuri spre a se vinde sau a se închiria mor’a cu vaporu, care represinta o însem- nata parte din valorea totala a legatului Fetu si care de mai multi ani stă in nelucrare. 5. S’a regulatu de asemenea definitivu succesiunea reposatului Dr. Obedenariu. Acțiunea judecatoresca, care se intentase pentru anularea testamentului, n’a ajunsu la nici unu resultatu. Inalt’a Curte de Casație a recu- noscutu validitatea testamentului si astfelu succesiunea a remasu asia cum reposatulu nostru colegu a voit’o prin testamentulu seu. Validitatea testamentului, si prin ur- mare drepturile Academiei, au fostu aperate inaintea înaltei Curți de către d-lu advocatu Vasile Bratianu, care a binevoitu a luâ gratis asupra’si acesta sarcina. V. Colectiunile sciintifice. In fia-care anu colectiunile Academiei făcu unu pro- gresu statornicu; ele crescu neincetatu si devinu unu tesauru din ce in ce mai pretiosu pentru studiile sciin- tifice si mai alesu pentru studiulu istoriei politice si li- terarie a Romaniloru. Cu cătu importanti’a colectiuniloru cresce, cu atâtu cresce si numerulu acelor’a cari yinu se le cerceteze si se faca cu ajutoriulu loru studii din di- ferite ramuri ale sciintiei. Putemu privi cu o deosebita multiumire la progresulu insemnatu făcutu in acesta pri- vintia. Prin staruintie îndelungate si prin însemnate sacrificii colectiunile Academiei au ajunsu astadi a fi cele mai pretiose din tota tier’a. Crescerea loru si impor- tanti’a, la care au ajunsu, reclama sacrificii si mai mari pentru a fi bine instalate si bine organisate si pentru câ se pota cătu mai multu contribui la scopulu pentru care sunt făcute, de a putea fi adeca cu inlesnire puse la dispositiunea tuturora acelora, cari ar’ fi doritori de a lucră in cămpulu sciintiei. Se speramu neincetatu, că puținii mai avemu de asteptatu păna se vedemu Aca- demi’a si colectiunile sale instalate bine si definitivu in- tr’unu localu potrivitu cu bogati’a si cu insemnatatea loru. Comisiunea bibliotecei ve va da amenuntele pentru crescerea colectiuniloru in anulu trecutu. VI. Concursurile. In acesta sesiune Academi’a are a dâ urmatorele doue premii pentru publicatiuni făcute in anii trecuti: 1. Marele Premiu Nasturelu de 12,000 lei, destinata acelei cârti romanești cu conținutu de ori-ce natura, care se va judeca mai meritoria dintre cele pu- blicate in anii 1885—1888. 2. Premiulu Statul. Eliade-Radulescu de 5,000 lei, care este a se da cărtiei romanesci cu conținutu literara, care se va judeca mai meritoria intre cele publicate in anii 1887 si 1888. La concursurile acestoru doue premii s’au presentatu urmatorele publicatiuni: a) Pentru Marele Premiu-Nasturelu: 1. A. D. Xenopolu, Istori’a Romaniloru din Daci’a Traiana. Voi. I. Iași 1888. 2. A. I. Odobescu, Scrieri literare si istorice. Voi. I—III, Bucuresci 1887. NB. d-lu Odobescu a trimesu pre lănga acesta pulica- tiune si: „Atheneulu Romanu si clădirile antice cu dom cir- culara/ Bucuresci 1888. 8 58 ft) Pentru Premiulu Eliade-Radulescu: 3. A. Philippide, Introducere in istori’a limbei si litera- turei romane. Iași 1888. b) Fără indicatiune speciala: 4. C. de Stamati-Ciurea, Opuri dramatice, Tom. I. Cer- năuți 1888. 5. St. G. Carpen, Unu sistemu de invetiamentu romanescu. Bucuresci 1888. 6. Dr. I. C. Dragescu, Igien’a si medicin’a poporana. Constanti’a 1888. 7. N. Mihaescu, Frumos’a Valentina. Poema 1888. 8. D. Zamfirescu, Novele. Bucuresci 1888. 9. Elen’a D. O. Sevastosu, Caletorie in Tiar’a Romanesca. Iași 1888. 10. G. Sionu, Suvenire contimpurane. Bucuresci 1888. 11. Th. D. Sperantia, Anecdote populare. Bucuresci 1888. 12. T. Frăncu si G. Candrea, Romanii din munții apu- seni (Moții). Bucuresci 1888. 13. D. lancovici, Reforma agrara. Braila 1888. 14. P. S. Aurelianu, Elemente de economie politica. Bucuresci 1888. 15. P. S. Aurelianu, Esploatarea mosieloru prin mete- iagiu. Bucuresci 1888. 16. M. M. Draghicenu, Mehedinții, Studii geologice, tech- nice si agronomice. Bucuresci 1885. 17. 1. P. Florantinu, Horea, Romanu originalu. Iași 1885. 18. „ Estetica. Partea II. Iași 1887. 19. „ Gradin’ade copiii. Ed. II. Iași 1887. 20. „ Metodu nou de Abecedar. Iași 1888. 21. „ Metoda noua de a inveti’a aritmetica. Editiunea II. Iași 1887. 22. I. P. Florantinu, Metoda noua de a inveti’a desem- nulu. Editiunea II. Iași 1887. 23. 1. P. Florantinu, Aritmetic’a elementara, Partea IV. Iași 1888. 24. 1. P. Florantinu, Recreatiuni frbebiliane. Iași 1888. 3, La concursulu Premiului statului Lazaru, de 5,000 lei, pentru acestu anu a fostu publicatu câ sub- iectu: Studiulu vinuriloru din Romani’a din punc- tulu de vedere economicu si alu compositiunei loru chimice. Nici o lucrare nu s’a presentatu in manuscrisu, in conditiunile aratate prin publicatiunea Academiei; s’a presentatu inse urmatorea carte tipărită: I. Popp, Tratatu vinicolii, Bucuresci 1888. Tote publicatiunile presentate in terminulu regula- mentaru la concursurile acestora trei premii s’au trimisu comisiuniloru, cari au fostu alese in sesiunea generala trecuta si insarcinate cu studierea loru. Secretarulu generalu: D. Sturdza. Dela adunarea generală a bancei „Al- bina" din 29 Martiu n. 1889. Onorabila adunare generala! Cu unu casu tristu suntem necesitați se incepemu raportulu nostru despre anulu espiratu. Unulu dintre stelpii cei mai puternici ai acestui institutu, aceea figura simpatica, carea de ani 14 incoce la tote adunările generale ve saluta din scaunulu pre- sidialu, ilustrulu barbatu, d-lu consiliariu aulicu lacobu Bologa, la 30 Maiu 1888 a incetatu din viatia. Pe decedatulu ’lu deplângemu nu numai câ pe unu barbatu integru, carele, câ puțini muritori, a avutu fe- ricirea de a-si sci căstigâ stim’a si increderea bineme- ritata a tuturoru cunoscutiloru sei, dar si câ pe unulu din fundatorii acestui institutu, carele dela constituirea consiliului de direcțiune in continuu a fostu unulu din cei mai valoroși membrii ai aceluia, si câ atare dela in- ceputu pana la 30 luliu 1874 a substituitu pe presie- dintele, 6r’ dela acesta di pana in dr’a mortii sale a fostu insusi presiedintele consiliului, pe carele spre multiumirea tuturoru I’a condusu cu intielepciune si cu tactu, lu- crandu cu totu zelulu la prosperarea institutului, carele erâ măndri’a lui. Consiliulu de direcțiune, si-a țînutu de a sa sânta datorintia a dâ espresiune durerei sale din acelu in- cidentu regretabila, intr’unu modu demnu de memori’a decedatului, dispunendu intre altele: ca inmormentarea se i-se faca pe spesele institutului, ceea-ce inse famili’a re- posatului n’a primitu, reservându-si pentru sine acea onore, — apoi câ se i-se procure portretulu in oleu pentru sal’a de siedintie, ceea-ce se afla in lucrare. Credemu deci, câ suntemu si interpretii simtiernin- teloru D-vostre cându ve rugamu: se binevoiti a da es- presiune la procesulu verbalu viului regretu ce cu totii ’lu simtimu pentru durerds’a perdere a decedatului, si câ aprobati dispositiupile luate in consiliulu de direcțiune din acestu tristu incidentu. Prin hârti’a sa din 21 fanuariu a. c. Domnulu Gligoru Matei, erasi unu membru vechiu alu directiunei, inca a abdicatu de postulu seu, din motivulu câ in urm’a etatii sale inaintate ia slabitu vederea. Doue locuri au devenitu deci vacante in consiliulu de direcțiune, in modu estraordiuariu, dela adunarea ge- nerala precedenta incoce, pe cari direcțiunea in puterea §-lui 37 din statute le-a indeplinitu in modu provisoriu prin substituirea dloru Dr. loanu Mog’a si Leontinu Si- monescu; in adunarea presenta inse veți binevoi D-vostre a le intregi prin alegere definitiva. Acestea premise, trecemu la operațiunile institutului. Deși nu se pote afirma, câ cris’a generala econo- mica ar’ fi incetatu cu totulu in anulu espiratu, precum n’au incetatu in pârtile acestea nici miseri’a comerciala si industriala, urmata din resboiulu vamalu cu statuia vecinu Romani’a, afacerile nostre totuși s’au desvoltatu 59 in modu îmbucurătorii! si amu realisatu unu profitu cu- ratu cu fl. 7000 mai mare decătu in anulu precedentu, deși amu redusu interesele in modu considerabilu mai la toti ramii de operațiuni. Mai la vale urmedia tabloulu completu alu operatiu- niloru institutului, din carele ve puteti convinge despre progresulu obținutu specialu la fia-care ramu; — cu sa- tisfactiune ve atragemu inse si la acestu locu atențiunea, asupra depuneriloru spre fructificare, cari au ajunsu la considerabil’a suma de aprope trei miliâne, si a crescutu in anulu espiratu cu fl. 379,000. Unu succesu acesta aici, unde mai esistu numerose alte institute de bani, vechi si bine consolidate, cari totu acelea interese dau deponentiloru cari le damu si noi, ■— carele trebue se ne umpla de multiumire pe toti, căci este dovad’a cea mai eclantanta despre reputatiunea, de carea se bucura institutulu nostru la publiculu mare, este fructulu increderei eluptate cu munca neîntrerupta si cu soliditatea nostra recunoscuta de totii factorii com- petenti, carea ne vomu nesul se o susținemu si meritamu si in viitoriu. Mislcarea operatiuniloru nostre este urmatdrea: Depunerile ; Cu finea anului 1887 erau la institutu ...... . . 3081 depuneri in suma de fl. 2.485,513 „ 82 cr. in decursulu anului 1888 s’au mai facutu......... . . 1416 » 71 „ „ „ 2.306,040 „ 76 - „ deci starea totala a fostu de............. . . 4497 n « „ „ fl. 4.791,554 „ 58 „ din aceste s’au ridicatu............... . . 973 T) 71 „ „ „ 1.927,156 „ 62 „ remânendu starea loru cu 31 Decembre 1888 de...... ; . 3524 » 11 „ „ fl. 2.864,397 , 96 „ cu fl. 378,884 „ 14 cr. mai multu decătu in anulu trecutu. Escomptulu de cambie: Starea portofoiului cu finea anului 1887 era de..... 7508 cambii in valore de fl. 1.774,281 „ 22 cr. in decursulu anului s’au mai escomptatu............23199 T> ii 11 n „ 5.921,879 „ 75 71- Starea totala a portofoiului au fostu prin urmare de ....... 30707 n n 11 ii fl. 7.696,160 „ 97 n din aceste s’au rescumperatu in decursulu anului......... 20783 17 T 11 ii „ 5.586,683 n 75 77 "' remânendu starea portofoiului cu finea anului 1888 de....... 9924 n n 71 71 fl. 2.109,477 „ 22 n fatia de anulu trecutu o crescere de fl. 335,196 „ --- cr. Sum’a dubidseloru amortisate in bilantiu din portofoiulu de cambie este de fl. 3768 „ 36 cr. Creditulu hipotecariu: împrumuturile pe hipotece au stătu la finea anului 1887 din 1540 obligațiuni in suma de fl. 1.086,938 „ 15 cr. ’ in anulu 1888 s’au mai acordatu............. 430 ,, „ 77 77 77 179,300 „ --- „ a resultatu prin urmare unu totalu de........... 1970 „ „ fl. 1.266,238 „ 15 cr. in decursulu anului s’au achitatu............. 107 77 77 77 175,290 „ 77 „ si au remasu cu 31 Decembre 1888 ............ 1803 ,, ,, " » £. 1.090,947 „ 38 cr. 0 crescere de fl. 4009 „ 23 cr. fatia de anulu trecutu. Aceste pretensiuni sunt asigurate prin hipotece de unu arealu preste totu de 68,422 jugere, 1486 orgii □ in valore de fl. 5.109,000 „ — cr. fiindu cuprinse aici si edificiile. Scrisuri fonciare de 5°/₀: Cu 31 Decembre 1887 au fostu in circulatiune in valore de...............................fl. 135,000 „ — cr. in decursulu anului s’au mai emisu „ „ „ „ „..............................„ 75,000 „ — „ starea cu 31 Decembre 1888 ........................................................................fl. 210,000 „ — cr. Scrisuri fonciare de 6°/₀ (sistate): Cu 31 Decembre 1887 au fostu in circulatiune in valore de..................................fl. 916,900 „— cr. din care s’au sortatu...........................................................................................„ 55,600 „ — „ remănu prin urmare cu 31 Decembre 1888 in circulatiune.........................................................fl. 861,300 „ — cr. Credite ficse (sistate): Au stătu cu finea anului 1887 din.......................... 338 împrumuturi in suma de fl. 94,424 „ 60 cr. din aceste s’au rescumperatu...........................................31 „ „ „ „ „ 8,176 „ 20 „ remănendu cu 31 Decembre 1888 .................................. 307 „ „ „ „ fl, 86,248 . „ 40 cr. in comparatiune cu anulu trecutu o scădere de fl. 8176 „ 20 cr. 8* 60 Credite cambiale cu acoperire hipotecara: Starea cu finea anului 1887 a fostu de....................... in decursulu anului s’au mai acordatu................................... Deci starea totala a fostu.............................................. din aceste s’au replatitu............................................... remanendu starea loru cu 31 Decembre 1888 ....................... fatia de anulu trecutu o crescere de fl. 104,290 „ — cr. 37 împrumuturi in suma de fl. 191,472 „ 43 cr. 79 >9 99 „ „ 115,720 „ 99 116 99 99 „ fl. 307,192 „ 43 cr. 1 91 99 „ „ 11,430 „ ~ 99 115 99 99 „ fl. 295,762 „ 43 cr. împrumuturi pe efecte: Starea cu 31 Decembre 1887 a fostu de............................. in decursulu -anului s’au mai datu........................................... resultându unu totalu de..................................................... din cari s’au achitatu.................................................... . remanăndu la finea anului 1888 . ............................................ fatia de anulu trecutu o crescere de fl. 22,649 „ 95 cr. 197 împrumuturi de fl. 69,650 „ 40 cr. 153 n 99 99 87,495 „ 25 „ 350 99 „ fl. 157,145 „ 65 cr. 143 99 99 99 64,845 .. 30 „ 207 99 „ fl. 92.300 ., 35 cr. Credite de cont-curentu: Starea a acestui ramu a fostu cu finea anului 1887 de . . . 23 împrumuturi in suma de fl. 107,874 „ 05 cr. in decursulu anului 1888 s’au mai acordatu......... • 17 >> » >> » >> 198,135 „ 21 ,, facându-se totalu de ................. • 40 „ „ „ „ fl. 306,609 „ 26 cr. din care s’au restituitu................. • 7 „ „ „ „ „ 188,928 „ 73 „ remânendu cu finea anului 1888 ............. • 33 „ „ „ „ fl. 117,680 „ 53 cr. o crescere de fl. 9806 „ 48 cr. fatia de anulu trecutu. împrumuturi pe producte: Starea cu finea lui Decembre 1887 a fostu................. in decursulu anului s’au mai acordatu............................... totalulu............................................................ din aceste s’au respunsu............................................ remanându cu 31 Decembre 1888 ...................................... o crescere fatia de anulu trecutu de fl. 1828 „ 92 cr. . 15 împrumuturi in suma de fl. 25,804 ,. 47 cr. ■ 26 99 99 99 99 88,083 „ 93 „ . 41 n 99 99 „ fl. 113,888 „ 40 cr. . 19 țț 99 99 99 9 9 86,255 „ 01 99 . 22 99 99 99 „ fl. 27,633 „ 30 cr. Moneta: Starea cu 31 Decembre 1887 au fostu.....................................................fl. 4,144 ,, 93 cr. in decursulu anului s’au mai cumperatu de......................................................... „ 84,667 „ 90 ,, totalulu............................................................................................ÎL 88,812 „ 83 „ din aceste s’au vendutu........................................................................... ., 88,110 „ 01 ,, si au remasu cu 31 Decembre 1888 ...................................................................tL 702 „ 82 cr. Mișcarea cassei in decursulu anului 1888: Intrate, la centrala fl. 6.264,489 „ 86 cr. 1 „ „ sucursala „ 3.482,868 „ 32 cr. ( sum'a intrateloru.......................fi. 9.7 47.358 „ 18 cr. Esite, la centrala fl. 6.258,902 „ 24 cr. 1 „ „ sucursuala „ 3.473,048 „ 49 „ / sum’a esiteloru........................fl. 9.731,950 „ 73 cr. Totalulu............................................................................ fl. 19.479,308 „ 91 cr. cu fl. 4.147,719 „ 76 cr. mai multu câ anulu trecutu. Din Bilantiulu generalu alu anului 1888 resulta câ: Sum’a activeloru institutului este cu fl. 478,375 „ 47 cr., er’ sum’a venitului brutu cu fl. 16,045 „ 59 cr., mai mare ca in anulu premergatoriu. Subtragăndu din venitulu brutu alu anului de.......................................... . . fl. 307,918 „ 62 cr. totalulu esiriloru cu.................................................................................... „ 257,854 „ 19 „ resulta unu profitu curatu alu anului de . . . ................. . . "fb 50,064 „ 43 cr. cu fl. 6843 „ — cr., mai mare câ in anulu trecutu. 61 In sensulu §-lui 36 din statute se considera de iesiti din consiliulu de direcțiune domnii Elia Macellariu si P. Nemeșii Veți binevoi deci a îndeplini prin alegere 4 posturi vacante. Cei ce vor deveni aleși in loculu Dloru Elia Macellariu si Petru Nemesiu vor obținea mandatu cu durata d 6 ani, mandatulu celui ce se va alege in loculu d-lui lacobu Bolog’a va espirâ in anulu 1894, er’ alu celui ce se va aleg in loculu d-lui Gligoru Mateiu in 1891. Profitulu curatu de.............................................................................fl. 50,064 „ 43 c propunemu conformu §-lui 62 din statute, se binevoiti alu distribui in modulu urmatoriu: 1. 5°/o dividenda după capitalulu socialu de fl. 300,000 „ — cr. . . . . .................................„ 15,000 „ — , 2. Restulu de.................................................................................... fl. 35,064 „ 43 c se se imparta cum urmeza: a) 15°/0 la fondulu de reserva (§. 62 a) (maximulu statutar) . . . . . fl. 5,260 03 cr. b) 10°/o tantiema pentru membrii consil. de direcțiune (§. 62 b) . . • • V 3,506 n 40 n c) 2°/0 tantiema pentru directorulu esecutivu (§. 62 c)...... 701 28 • d) l°/0 tantiema pentru dirigentulu filialei din Brasiovu (§. 62 c) . . • • ff 350 64 0 l°/0 tantiema pentru deleg, directiunei la filiala Brasiovu (§. 62 c) . • ’ 350 64 V f) 20/0 tantiema pentru oficialii institu- tului (§. 62 d) .......’.......fl. 701 „ 28 cr. plus remuneratiune . . . . . . . ......„ 778 „ 72 „ fl. 1,480 --- cr. 9) 6°/0 pentru scopuri de binefacere (§. 62 e) . ........ 2,103 84 „ fl. 13,752 „ 83 c: 3. Din restulu...................................................................................................fl. 21,311 „ 60 c: h) supravidenda actionariloru......................................................fl. 15,000 „ — cr. i) fondului de pensiune alu functionariloru............................................. 3,000 „ — „ k) amortisare din cas’a institutului (Strad’a Baier Nr. 1)............................„ 3,311 „ 60 „ fl. 21,311 „ 60 c Pe bas’a acestei distribuiri dividenda anului 1888 se ficseza cu 10°/₀ adeca cu fl. 10 de acțiune. Fondulu de reserva alu actionariloru cu adausulu propusu de noi, va ajunge la cifra de fl. 71,726 „ 03 cr., e: fondulu de pensiune alu functionariloru la fl. 33,483 „ 90 cr. Terminăndu, ne luamu voie a substerne ratiociniulu tiparitu si distribuitu deja intre D-vostra cu tote conturi! sale, si a ve ruga, câ după ce veți fi ascultatu si raportulu comitetului de supraveghiare se binevoiti; 1. a luâ spre scire raportulu acesta; a aproba bilantiulu incheiatu la 31 Decembre 1888 si a dă consiliului de direcțiune absolutoriu pentru gestiunea s’a pe anulu espiratu; 2. a primi propunerea nostra cu privire la distribuirea profitului curatu; 3. a dispune asupr’a sumei destinate spre scopuri de binefacere; 4. a ficsă pretiulu marceloru de presentia pe anulu curentu; 5. a alege patru membrii in consiliulu de direcțiune. Din siedinti’a consiliului de direcțiune țînuta la 11 Martiu 1889. E. Macellariu m. p., P. Gosm’a m. p., vicepresiedinte I. directorii esecutivu că, notariu Raportulu comitetului de supraveghiare. Onorata adunare generala t Esaminându subsemnatulu comitetu de supr’aveghiare atătu contulu profitului si perderii, precătu si bilantiul institutului de creditu si economii „Albin’a", a aflatu tdte positiunile in deplin’a consonantia cu registrele purtate c tota esactitatea. Ne luamu voia a Ve propune, a aproba computulu anualu pro 1888 si a dâ directiunei absolutoriulu. Cu proiectulu directiunei precedentu, in privinti’a împărțirii profitului curatu suntemu de acordu. Sibiiu, in 9 Martie 1889. Dr. Aurelu Brote m. p. Nicanoru Fratesiu m. p. Corneliu Tobiasu m. p. loanu Cretiu m. p- 62 Adunarea generala a institutului de creditu si de economii „Albm’a“, țînuta la 29 Martie a. c. a decisu a se imparti conformu propunerei directiunei sum’a de 2103 fl. 84 cr. destinata spre scopuri de binefacere, in modulu urmatoriu: 1. Scotei de fete a Associatiunei transilvane pentru aco- perirea trebuintieloru curente .... fl. 500 75 --- cr. 2. Associatiunei transilvane pentru crearea aloru 10 stipendii ă fl. 50 pentru eleve de ale internatului impreunatu cu scol’a sa civila de fete....... » 500 75 --- r> 3. Scotei elementare de fete a Reu- niunei femeiloru romane din Sibiiu . . 77 200 7) --- 77 4. Reuniune! romane de căntari din Sibiiu............. n 50 7? --- 77 • 5. Reuniunei higienice din comitatulu Sibiiului............ n 100 77 --- 77 6. Reuniunei pentru infrumsetiarea orasiului Sibiiu......... T) 50 77 --- 77 7. Reuniunei carpatine transilvane pentru infiintiarea unui museu carpatinu transilvanu in Sibiiu........ n 25 7? --- n 8. Gremiului comercialu din Sibiiu pentru infiintiarea unui cursu practicu de eomptoir............ n 30 77 --- 77 9. Reuniunei pompieriloru din Sibiiu 77 40 77 --- 77 10. Reuniunei pentru infrumsetiarea orasiului Brasiovu........ n 50 77 --- 77 11. Reuniunei romane de căntari si gimnastica din Brasiovu . . . . . . r 50 » --- 77 12. Reuniunui pompier, din Brasiovu T) 40 75 --- 77 13. Fondului pentru ajutorarea stu- dentilor u morbosi dela gimnasiulu romanu din Brasiovu.......... Ti 50 77 --- 77 14. Scolei elementare de fete a Reu- niunei femeiloru romane din Abrudu . . n 50 77 --- 75 15. Nenorocitiloru prin focu din co- mun’a Sadu (dati dejâ)....... n 200 --- 77 16. Nenorocitiloru prin esundari din Ungari’a („Jdsziv") (dati deja) . . .. . 75 50 77 --- T) 17. Fondului studentiloru miseri dela gimnasiulu din Blasiu....... n 50 --- 75 18. Reuniunea sodaliloru romani din Clusiu............ n 68 77 84 75 Sum’a fl. 2103 7? 84 cr. PARTEA OFICIALA. Nr. 76/1889. Procesu verbale luatu in siedinti’a comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a româna si cultur’a poporului romanu, ținuta la 4 Martie n. 1889. Presiedinte: Br. D. Ursu. Membrii presenti: Elia Macellariu, loanu Hannea, P. Cosm’a, losifu St. Siulutiu, loanu Popescu, B. P. Harsianu, I. V. Russu, Dr. II. Puscariu, Z. Boiu, Gerasimu Candrea cassariu, Dr. I. Crisianu (reconvalescent). Georgiu Baritiu, referente. Nr. 25. D-lu George Davila primariu alu opidului Hu- niedor’a pe lănga harti’a din 25 Februarie a. c. a inaintatu la comitetusum’a de v. a. fl 500 că legatu testamentariu dela reposatulu Simionu Popovici fostu notariu de cerc., anume v. a. 300 fl. in numerariu, er’ 200 fl. in patru acțiuni de căte 50 fl. dela cass’a de păstrare din Huniadora cu coponele loru dela 1889 inainte. (Ex. Nr. 66 si 67/1889). — Sum’a de 300 fl. in numerariu si 200 fl. acțiuni s’a transpusa la cassa, era d-lui primariu G. Daniia i se esprima recunostintia pentru ostanel’a pusa intru realisarea acestui legatu. Nr. 26. D-lu advocatu B. P. Harsianu cu informatiune din 26 Februarie a. c. arata starea procesului intentatu Ia Fagarasiu, relativu la testamentulu fericitului loanu Romanu, si cere a i se asemnâ la cassa o anticipatiune de 65 fl. (Ex. Nr. 63/1889). — Sum’a ceruta câ anticipatiune se i se asemnedie la cassa. Nr. 27. Direcțiunea despartiementului XV. (Naseudu) pe lănga adres’a din 26 Februarie a. c. trimite la cassa sum’a de 33 fl. v. a. câ taxe incassate pro 1888 si 1889, insemna totodată si numele acelor’a, cari au platitu si cari nu voru a mai plati (Ex. Nr. 68/1889). — Sum’a de 33 fl. v. a. s’a transpusu la cassa, foi’a ,,Transilvani’a“ ceruta pentru membrii, cari au platitu tax’a in regula se se espedeze, si tote celelate informatiuni ale direc- tiunei se iau spre sciintia. Nr. 28. D-lu loanu Danciu directoru despartiementului VIL Abrudu cu doue adrese din 23 Februarie a. c. face cu- noscutu, că conformu conclusului luatu de cătra subcomitetulu acelui despartiementu in 18 Februarie a. c. cu incassarea taxe- loru restante pro 1888 a fostu insarcinatu d-lu cassariu Michailu Andreica, mai departe cere câ se i se transmită de aici unu conspectu alu membriloru, care se cuprindă numele, caracterulu, locuinti’a si categori’a, adeca daca unu membru este fundatoru, pe viatia sau ordinâriu, din totu cuprinsulu acelui despartie- mentu, care se pota servi atătu pentru incassarea taxeloru cătu si pentru dreptulu de a participă la adunările generali. (Ex. Nr. 64, 65/1889). — Ingrigirea de interesele bine intielese ale Associa- tiunei din partea comitetului dela despartiementulu VII alu Abrudului, se ia spre plăcută sciintia si conspectulu cerutu se i se trimită intocma. Nr. 29. Membrulu comitetului D-lu losifu St. Siulutiu care binevoise a luâ asupra’si studiarea unoru acte relative la infiintiarea unoru scole centrale in Gherl’a inainte cu 27 de ani, presenta raportulu seu din 1 Martie a. c., prin care dă informatiune clara despre natur’a acelui proiectu de scole centrale. (Ex. Nr. 72/1889). — Ascultatu fiindu raportulu d-lui Siulutiu cu tota aten- țiunea meritata, comitetulu decide, câ conformu respectiveloru concluse ale adunariloru generali, acestu raportu se fia co- municata la timpulu seu viitorei adunari generale, care se va țînea in Fagarasiu. Nr. 30. Gradinariulu Antonu Forstl, carele ceruse o re- muneratiune exagerata pentru țînerea in stare buna a gradinei dela scol’a superidra de fete, au recuhoscutu, că conformu invoirei avute, are se mai primesca numai 35 fl. v. a. Simbri’a licuidata in modulu aratatu i se asemnedia la cassa spre plata. D. u. s. Br. D. Ursu m. p., G. Baritiu m. p., presied. interimalu. referenta. Verificarea acestui procesu verbalu se increde d-loru : los. St. Siulutiu, loanu Popescu si B. P. Harsianu. S’a verificatu. Sibiiu, in 5 Martie 1889. los. Siulutiu m. p. Bas. P. Harsianu m. p. loanu Popescu m. p. 63 Consemnarea contribuiriloru colectate prin Dl. Partenie Cosm’a dela 1 luliu păna la 31 Decembre 1888 in favorulu scolei civile de fete cu internatu a „Associatiunei transilvane¹¹ in sum’a totala de 1088 fl. 11 cr. v. a., cari s’au adausu la colect’a anteridra. (Urmare). Neculae Zsorzse econ. in Presac'a, Neculae Arcași, econ. in Alamoru, Onu Butiu, econ. in Armeni, Dumitru Cristea, econ. in Ocn’a, losifu Markotsân, econ. in Abucea, Nistoru Cismasi, econ. in Booz, loanu Ign’a, losifu Nemtiu, Mihaiu Cig, George Herbai, economi in H. Dobr’a, loanu Muntânu, econ. in Agerbiciu, Necolae Moldovanu, econ. in Abrudu, câte 1 fl.; Pavelu Ognen, econ. in Fugard 50 cr.; lacobu Vodă, econ. in Szâsz-Bânyitza, Onak Nec., econ. in Csongra, Maria Jugardnu, econdma in Secadate câte 1 fl.: Vasilie Moldovanu, econ. in Czelina, Vasile Precup, econ. in M.-Sa- carămbu câte 50 cr.; Ion Deian, econ. in Ocn’a, Gherasimu Carpinisianu, econ. in Sancel, Teodoru Versiovânu, econ. in Ibișdorfu, Neculae Lupu, econ. in Seic’a-mica, Gligoru Hampu, econ. in Veseudu, Tdderu Suciu, econ. in Kecsed, Tom’a Habaru, econ. in Sânt-Mihaiu de câmpie câte 1 fl.; losifu Moise, econ. in M.-Szt.-Imre, Neculae Cindra, econ. in Ar- meni, Vasile Craciunu, econ. in Brosteni, Milian Ciorogariu, Vasile Zsorze, economi in Presac’a, Ana Ciorogariu, econdma in Presac’a, Samoila Ciorogariu, George Zsdrze, Neculae Ber’a, Ion Broscatan, economi in Presac’a câte 50 cr.; Nistoru Stoic’â, Sim’a Cotirlea, economi in Presac’a, Simionu Stoic’a, econ. in Ocn’a, loanu Metya econ. in Presac’a, Stefanu Nemtiu, econ. in Brosteni, Ana Gavdzdea, econdma in Brosteni, Ni- colae Dicoiu, econ. in Brosteni, Ion Floc’a, Vasile Jug’a, economi in Aciliu, Dumitru Dragota, econ. in Ruși, loanu Stancu, econ. in Barbateny, Neculae Vandor, econ. in Blajelu, Elia Balazs, econ. in Racsa, Grigorie Illes, econ. in Balota- falu câte 1 fl.; Comanu Romanu, econ. in Resinari 50 cr.; Petru Bratu, econ. in Resinari, Tom’a Benchea, Ungâr Istvân, economi in Cornatielu, Safta Vlad, Safta Sonea, econdme in Ocn’a, Vasilie Bratu, ecom in Armeni, Vasile Chilințan, loanu Chilințan, economi in Lippau, loanu Stanu, econ. in Furlug, Stefanu Haprea, econ. in Haprea-rom. lacobu Câmpânu, econ. in Mihaltiu, Miclausi Pop’a, econ. in Banitia, lacobu Munten, econ. in Alecusini, loanu Stroi’a, econ. in Ludosi, Petra Ulesan, econ. in Reghinu, loanu Moldovanu, econ. in G.-Oroszfalu, Petru Graur, econ. in Kdrtekapu, Alexandru Vlad, econ. in Bânpatak, Gyarmaty Florea, econ. in Baia de Crisiu, loanu Sîrbu, econ. in Poiana, Neculae Dragomanu, econ. in Veltiu, Necolae Bozoc, .econ. în Pauc’a, Petru Hercza, econ. in S. Maczesd-Paroseny, Totoi Zsitya, econ. in Baniti’a câte 1 fl.; loanu Sierban, econ. in Mediasi 50 cr.; Vasile Bdnta, econ. in Armeni, Neculae Brasiovânu, musicantu in Sibiiu, George Groz’a, econ. in Seini, Gâspâr lands, econ. in Copsi’a-mica, Toder Mangu, econ. in Copsi’a-mica, Danila Negruse, econ. in Mezd-Ujlaku, Costan Siular, econ. in Repa de josu, George Temovânu, econ. in Felsd-Orosni, George Russ, econ. in •Szâsz-Banitza, Maria Deian, econdma in Ocn’a câte 1 fl.; loanu Rodân, econ. in Ocn’a 50 cr.; Pop Marcu, econ. in Hatiegu 1 fl.; Necolae Man, econ. in Hari 50 cr.; Tyok Isak, econ. in Igenpatak, Tamas Sevu, econ. in Teu, Maria Lupea, econdma in Obregia, Nichifor Dreghici, econ. in Du- mitra, Simeon Rosc’a, econ. in Ocn’a, loanu Grevu, econ. in - Ocn’a, Dumitru Stdn, econ. in Pauca, Necolae Serbu, econ in Pauca, Matei Zsorzse, econ, in Presac’a câte 1 fl.; Ale- man Cichindelân, econ. in Resinari 50 cr.; Neculae A. Resiga, econ. in Vidr’a, Alexandru Negoe, proprietariu in Buia, Dr. George Coman, medic in Bucuresci câte 1 fl.; Simion Ilie Negrila, econ. in Ocn’a 50 cr.; Emil Cosperda, econ. in Baia-de-Crisiu, loan Blaga, econ. in Fofelda câte 1 fl.; George Casolțan, econ. in Vestem 50 cr.; loan Jugarân, econ. in Sacadate, loanu Mahara, econ. in Sacadate, Vasile Marcu, Tamâs Deag, economi in Spring, Damaschin Marcu, invetiat. in Cseres-Temes, George Tanase, econ. in Ludosiu, Achim Popovici, econ. in Ibișdorfu câte 1 fl.; Achim Rosc’a econ. in Buzd 50 cr.; Dr. Gelei lozsef, adv. in Aiud 1 fl.; Glig. Muntânu, econ. in Ocn’a, loanu Toparcenu, econ. in Alamoru câte 50.cr. ; Neculae Maer, econ. Andrasfaleulu rom. 1 fl.; Ilie Lupu, econ. in Heturi, George Suciu, econ. in Boiu-mare, Ilie Dom- nariu, econ. in Ocn’a, Neculae Caramidariu, econ. in Ocn’a câte 50 cr.; I. Căzu, econ. in Chimindea, Dr. I. Uilacanu, med. in Uzdi-Szt.-Peter, Mihaila Carnatiu, Silvasianu Simeonu, Câmpânu Mihailă, economi in Mihaltiu, Danila Pușcași, econ, in O-Bolkdny, loanu Ratiu, econ. in Kis-Fulpos, Danila Ne- grusie, econ. in M.-Ujlak, Mihaila Bratenu, econ. in Ideâs, câte 1 fl.; Togyinka Mihâly, econ. in Satmar, Cosm’a Gre- goriu, econ. in Apa câte 50 cr.; Nutiu Vladenu, econ. in Seini, Bota Ian6s, econ. in Ar-Megyes, Szakâts Gyula, econ. in Senii, Finta Peter, econ. in Borhid, Marosianu Todoru, econ. in M.-Aranyos, Goia Gyorgy, econ in Vâlaszut, Criszte Illds, econ. in Borhid câte 1 fl.; Mihaila Cosm’a, Pavelu Rotariu, Neculae Cinadan, Necolae Prodea, Dan Gandila, loanu Voie, Gherasim Gândila economi in Bogatu, câte 50 cr.; Stefanu Gândila, econ. in Bogatu, Ana Prodea, econdma in Bogatu, loanu Gligoru, econ. in Presac’a, losifu Pop’a, econ. in Ldmnasi, Rafila Todoranu, econdma in Brosteni, Saia Pop’a, econ. in Ocn’a, Vasilie Tufescu, econ. in Mihaltiu, Vasilie Marcu, econ. in Tau, Maria Bogorinu, econdma in Sibiiu, Petru Serbu, econ. in Leukusest câte 1 fl. Paraschiv’a Pascu, George V. Lupu, câte 25 cr.; loanu Dobrinu 75 cr.; Reveic’a Mamaligoiu 1 fl. 25 cr.; Ion R. Beschea 1 fl. 50 cr.; George M. Stoic’a 50 cr.; Erdo' Istvân 75 cr.; Szâsz Mihâly 1 fl. 25 cr.; Sora Urezinu 30 cr.; Pâl lozsef 75 cr.; Opra Andrâs 25 cr.; Radu Popea 2 fl. 25 cr.; An’a Maminutz 75 cr.; Andrei Tampa 1 fl.; Ion Sibianu 1 fl. 50 cr.; Neculae Sfetea 1 fl.; Bernad lânos 50 cr.; Sala Istvân 75 cr.; Demeter lânos 25 cr.; Ion Ungurenu 20 cr.; George Mailat 35 cr.; Tikosi Davidu 50 cr.; Nyârady Gyula 25 cr.; Tikosi Gidds 50 cr.; Obelt Mihail, Achim Geana câte 35 cr.; George Voicu, George Negura, câte 1 fl. 10 cr.; Stefanu Proca 50 cr.; Dumitru Scurtu 30 cr.; Kovachich Horvâth 5 fl.; lohann Bolesch 50 cr.; Maria Banu 1 fl. 50 cr.; Kirâly Gyorgy 75 cr.; loanu Zamfir 2 fl. 50 cr.; Eugen Br. Geyso 4 fl.; Pantea Pop’a 75 cr.; losifu Puscariu 2 fl.; George Plotogea 2 fl. 50 cr.; Szâkely Istvân 75 cr.; Kocsis Andrâs, Romul Pop, Ion Cucu, câte 50 cr.; George Pantea Popa 5 fl.; Elisie Maerutiu 50 cr.; Elisie Kusu 25 cr.; Ev’a Gâbor 1 fl 15 cr.; Mironu Moldo- vanu, Demetriu Ovesea, câte 1 fl.: Kovâcs lozsef 75 cr. j — 64 — i Dumitru Popu 1 fl.; Andreiu Bucșa 75 cr.; Fazakas Gyorgy 1 fl.; Dumitru Resnovdnu 25 cr.; Vasilie Vusmuk 2 fl.; Ion Gavrilescu, Maria Moroianu, Ion Oprea, cate 50 cr. ; Szavuj Gyorgy 35 cr.; Teneki lânos, Szab6 Andrâs, căte 30 cr.; Berds Istvân 50 cr.; George Herda 1 fl.; George Lazaru 40 cr.; George Lupanu 75 cr.; Neculae Ardeldnu 30 cr. ; Bald lânosne 38 cr.; Domby Gisella 17 fl. 50 cr.; Tordai Istvân 1 fl.; Gaspâr Istvân 50 cr.; Voicu Rosculeti 3 fl.; Alexe Fratesi 50 cr.; George Flăngea 70 cr.; Achimu Ma- tusca 75 cr.; Ion Vladu 1 fl. 50 cr.; Nagy Andrâs 75 cr.; Gasz Gyorgy 1 fl.; Szabd Ferencz 35 cr.; Moise Bera 25 cr.; Neculae Orzanica 1 fl. 25 cr.; Luc’a Vatavu 50 cr.; Neculae Plotogea 1 fl. 50 cr.; Mironu Dica 2 fl. 50 cr.; Ion Stirbu, George Ardelenii căte 50 cr;; Husar George 80 cr.; loanu Buta 50 cr.; Abelt Istvân 25 cr.; Necolae Gologanu 2 fl. 50 cr.; Ana Schiau, Neculae Grozea, căte 25 cr.; Simionu Barthalusi 50 cr.; Ecaterin’a Cojocariu 25 cr.; Neculae Moldovanu 50 cr.; George Negoe 25 cr.; Ion Costea 1 fl. 50 cr.; Ion Samosc’a 50 cr.; George Albuleti 1 fl.; Elen’a Orghidan 20 cr ; Ion Eremie 50 cr.; George Cucu 75 cr.; Bucuru Prodanu 50 cr.; Ion Blasiu 75 cr.; Csatlosi lânos, Manoila Stanciu, căte 50 cr.; Nema Miklos 75 cr.; Retyi Mihâly 1 fl.; Kovâcs Balazs 25 cr.; Aman kd Mihâly 75 cr.; George Oros 38 cr.; Ion AF bert 70 cr.; Santa Gyorgy 1 fl.; Albert Istok 75 cr.; Fazakas Mârton, Bucuru Covea, căte 50 cr.; Ion Bobesi 1 fl. 25.; Bucuru Purcaroiu 50 cr.; Maria Guranica 1 fl.; Neculae Ci- frea 47 cr.; Moise Otelea 1 fl.; Fazakas Jânos 75 cr.; Cserei Gyorgy 50 cr.; Varga Mihâly 25 cr.; Constantinu Mirenu 30 cr.; Aronu Birt 75 cr.; Szente Gyorgy 15 cr.; George Andrâs 50 cr.; Neculae Zernescu 1 fl.; Szijcs Mika 20 cr.; lanc’a Sierbanu 1 fl.; Both Gyorgy, Ion Siandru, căte 50 cr.; Neculae Reitu 40 cr.; Ion Manecutia, Gero Szâsz Andrâs, căte 1 fl.; Bodi Andrâs 1 fl. 25 cr.; Lazaru Davidu 1 fl.; George Casas 73 cr.; Neculae Ardelenii 26 cr.; Aronu Ce- nușie 70 cr.; Dumitru Istrate, Bernâd Gyorgy, căte 20 cr.; Radutz Mihâly 73 cr.; Ion Stoianu 70 cr.; George Țîntierenu 1 fl.; George Grozea 75 cr.; Zosimu Grozea 64 cr. ; Adamu Magduta 1 fl.; Vasile Motosca 50 cr.; Alecse Magautia 1 fl.; George Ghirica 75 cr.; Demeter Istvân 50 cr.; loanu Szebeni 75 cr.; Ion Armancu 40 cr.; Ion Gaitanariu 30 cr.; Ambaris Idzsef 20 cr.; lacobu Ion Panou 70 cr.; Necolae Cojanu 20 cr.; Szâsz lânos 70 cr.; Bumca Moise 38 cr.; Toth Mozes 25 cr.; Neculae Birți 75 cr.; loanu Puscariu 1 fl.; Csutka lozsef 30 cr.; Neculae Casasi 25 cr.; Demeter Mârton 50 cr.; George Socaci, Halâsz Istvân, Neculae Botoradi, căte 75 cr.; Daner Istvân 50 cr.; Neculae Marinu 25 cr.; George Grozea, George Garcea căte 45 cr.; Staicu Capridra 50 cr.; Moise Bucura Stan 75 cr.; George Otelea 50 cr.; George Catianu 75 cr.; Bucuru Zecherni 70 cr.; Boros Istvân 38 cr.; losifu Bucșa 75 cr.; Samoila Vatavu, Huszâr Mihâly’ căte 50 cr.; George Feraianu 1 fl.; George Mailat 25 cr.; Neculae An cu 60 cr.; Samoila Pop’a, Neculae Găteiu, cate 50 cr.; Peter Dunc’a 75 cr.; Ion Lazar 88 cr.; George Mihaila 63 cr.; George Giurgiu 75 cr.; Halmagy Peter 25 cr.; Lorintz Samu 1 fl.; Moise Cămpdnu 75 cr.; Erdd Mihâly 38 cr.; Peter Samu 75 cr.; George Stan 50 cr.; Neculae . Gris basianu 25 cr.; Editur’a Associatiunei transilvane. Redactoru: G. Baritiu. Vasile Nem’a 20 cr.; Andreiu Acsente 25 cr.; George Ar- meanco (?); Irimie Lungu 50 cr.; Neculae Crisbasianu 1 fl.; , Dumitru Rusu 38 cr.; Bernad Gydrgy, Szocs Tamâs, căte 50 cr.; Reveic’a Ciucasiel 25 cr.; George Oprea 50 cr.; Berds ludit 60 cr.; Peter Gyorgynd 50 cr.; George Lupu -ț 30 cr.; Dumitru Nem’a 1 fl.; Teodor Ormenisian 25 cr.; George i Puscariu 38 cr.; Constantinu Torcia 1 fl.; Neculae Tom’a ’j 25 cr.; George Duta 70 cr.; Szocs David 50 cr.; Oprea | Jânos 75 cr.; Beres Mihâly 1 fl.; Dezsd Istvân 25 cr. ; losifu Muscanu 70 cr.; George Leancu, Zaharie Mitrofanu, Bernad Bona; Bucura Negoe, căte 50 cr.; Ion Vladarianu 28 cr.; Davidu Nem’a 20 cr.: Armanko Gyorgy 25 cr.; Simon George 30 cr.; Alexandru Botoradu, Ion Bota, căte 60 cr.; Csere Mârton 75 cr.; Bodi Istvân, Sovarth lozsef, George Radu, căte 50 cr.; Ion Lupan 75 cr.; Franz Reingruber 73 cr.; loanu Tatulea 50 cr.; Georg Marczell 75 cr.; loanu Feuman, Mari’a Gramada, căte 25 cr.; Reveic’a Colceriu 1 fl. 50 cr.; Sala Jânos, 30 cr.; Ion Ormenisian 75 cr. ; Georg Petri 25 cr.; Gâspâr Rebi 50 cr.; George Mamaligoiu, George Crisbasian, căte 30 cr.; Michail Lang, Neculae Buta, căte 50 cr.; Vasile lonescu 3 fl.; Olajos Jands 50 cr. ; Mari’a Nichili 25 cr.; George Parvu 30 cr : Sala Gyorgy 75 cr.; Mozes Gyorgy 33 cr.; George Peter 50 cr.; Petru Otelea 38 cr.; Pacurariu Jands 50 cr.; Bumka loanu, Budai Andrâs, căte 25 cr.; George Russu 30 cr.; Neculae Bangala 50 cr. ; Vasile Casasi 25 cr.; Constantinu Casasi 23 cr.; Ion Ma- cavei 75 cr.; Balint lozsef 1 fl. 50 cr.; Ion Ratiu 2 fl.; Ka- therina Gusbeth 85 cr.; Neculae Vatavu 1 fl.; Ambarus 16- zsef 25 cr.; Ion Schiopu 75 cr.; Vasile Ajtean 50 cr.; Erdd Jânos 38 cr. Milinta Istvân, Andreiu Schiopu, căte 50 cr.! Ion Motoe 3 fl.; losif Nistoru 25 cr. ; Ion Spuderca 1 fl.; George Sierban 63 cr.; Bernad lozsef 50 cr.; Gyd'rbird Samu 1 fl. 25 cr.; Bernâd Idzsef, Vasile Sandru, căte 75 cr.; Roza Marczell 30 cr.; Ion Bodean 65 cr.; George Nema 25 cr.; Tomosi Istvân 1 fl.; loan Țîțea 75 cr ; Voicu Rosculeti 3 fl.; G. Olariu 25 cr.; Teod. Gâboru 38 cr.; Leancu Bucura 1 fl.; G. Demeter 50 cr.; Ion Feldiorenu 73 cr.; Gaspâr Jânos 25 cr.; Gaspâr Mihâly 1 fl.; Gyero lozsef 65 cr.; Bodi Mozes, Peter Pfaff, Dumitru Stirbu căte 75 cr.; Todoru Sierban 63 cr. ; Martinu Bruss 25 cr.; Boldn lânosne 40 cr.; losifu Gosman 2 fl ; Radu Mirica 1 fl.; lakobu Stamiloiu 50 cr.; Dumitru Constantinu 2 fl.; Gyerd Istvân 50 cr.; Bucuru Mosoiu 1 fl. ; George Savu 25 cr.; Huszâr Mihâly 40 cr.; Sala lânos 50 cr.; Davidu Istvân 1 fl. 50 cr.; Bara Idzsef 25 cr.; Toma Soos 2 fl.; George Muntenii 25 cr.; Radu Bantoiu 1 fl.’ 50 cr.; Radu Cucu, loanu Candrea, căte 75 cr.; loanu Plugar 2 fl.; Szâsz Mârtonne 50 cr.; Maria Pop 25 cr ; Bakd lozsef 30 cr.; Dumitru Puscoiu 1 fl.; Bucuru Bucsi’a 60 cr,; Neculae Codericiu 1 fl. ; Eremie Ternovenu 1 fl. 30 cr.; Lazaru Duța 38 cr.; George Andrei 75 cr.; Teodoru Gâbor 38 cr.; George Vatavu 30 cr.; Reutia Zecheriu 25 cr.; Neculae Tomosioiu 1 fl.; G. Stroe 2 fl. 50 cr.; Bucuru Letca 50 cr. Tipariulu tipografiei archidiecesane.