Nr. 5—6 Sibiiu, 1—15 Martie 1889.Anulu XX. TRANSILVANIA. Foi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese căte 2 c61e pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiuuei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abouedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta s&i prin domnii colectori. Sumarii)'. Sciri de doliu si pentru membrii Associatiunei transilvane. — Baronulu Samuil Bruckenthal. — Tractatu de Igien’a publica si de Politi’a sanitara. — Românii din munții apuseni. — O cestiune ardietore. — Procesu verbalu luatu in siedinti’a comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a româna si cultur’a poporului romanu, țînuta in 15 Februariu n. 1889. — Reuniunea femeiloru române din Sibiiu. — Multiamita publica —• Consemnarea contri- buiriloru colectate prin dl Partenie Cosm’a dela 1 luliu până la 31 Decembre 1888 in favorulu scdlei civile de fete cu internatu a „Associatiunei transilvane" in sum’a totala de 1088 fl. 11 cr. v. a. cari s’au adausu la colect’a anteridra. (Urmare din Nr. 3—4). — Bibliografia. St/iri de doliu si pentru membrii Asso- \ ciatiunei transilvane. Prea Sănti’a S’a ântăiulu episcopu romanu gr. or. alu diecesei Cansebesiului loami Popasu, membru alu casei magnatiloru tierii, membru fundatoru alu Associa- tiunei transilvane pentru literatur’a si cultur’a poporului romanu, intemeietorulu reuniunei invetiatoriloru dela scolele confesionale gr. or. romane din dieces’a Caransebesiului etc., provediutu cu sfintele taine a incheiatu viati’a s’a devo- tata bisericii, națiunii si patriei sale Dumineca in 5/17 Februarie 1889 ]a 2 ore dimineti’a după unu morbu numitu bronchitis scurtu de 4 dile in alu 81-lea anu alu laboriosei sale vieți. Consistoriulu eparchialu cu cea mai adenca durere aduce la cunoscintia publica acesta trista intemplare. Remasitiele pamentesci ale marelui Apostolu alu bi- sericei si neobositulu lucratoriu pe terenulu instructiunei poporului s’au asiediatu spre vecinica odihna in biseric’a știutului loanu din cimiteriulu gr. or. alu Caransebesiului, Marti in 7/19 Februarie a. c. la orele 2 d. a. cele- brăndu-se mai nainte s. liturgie la orele 9 a. m. in bi- seric’a catedrala din locu. Parastasulu s’a celebratu Dumineca in 12/24 Fe- bruarie a. c. la 10 ore a. m. in biseric’a catedrala. Oh! cine din noi nu va deplânge astadi acesta per- dere grea! ■Caransebesiu, in 5/17 Februarie 1889. Consistoriulu eparchialu. Pentrucâ si posteritatea se afle in ce modu, cu ce pietate si recunoscintia au celebratu membrii diecesei de Caransebesiu inmormentarea celui de ântăiu episcopu alu seu diecesanu, lasamu se urmedie alte doue acte ofi- ciali emanate cu acea ocasiune : Program’a inmormentarii Prea Santiei Sale a Dom- nului Episcopu loanu Popasu in diu’a de p Fe- bruarie i88c> st. v. 1. Presiedintele Consistoriului insogitu de membrii consistoriali intimpina la gara pe Prea Sănti’a S’a Dom- nulu episcopu alu Aradului la sosirea trenului de dimi- netia si ’]u conduce la resiedintia, unde se voru incepe ceremoniile funebrale inainte de 9 ore a. m. in sunetulu clopoteloru. 2. La 9 ore a. m. conductulu funebralu va pleca dela resiedinti’a episcopesca inaintăndu păna la biseric’a catedrala, facendu 3 stări: 1. La crucea mare din piati’a principala, 2. La institutulu teologic-pedagogicu 3. La crucea din strad’a bisericii. 3. Ordinea conductului funebralu: a) Conductulu ’lu deschide tinerimea dela scolele elementare din locu (fetele apoi copiii) formăndu cu membrii societății pompieriloru din Caransebesiu doue rânduri paralele (spalir) in frunte cu crucea mare si praporii. Pompierii voru purta făclii. b) Corpulu purtatoriloru de cununi designati de cătra tinerimea instituteloru, ori de cătra corporatiuni pentru purtarea cununeloru. c) Copiii in stihare cu sfeșnice, ripic^i, cruce si praporu. d) Căntaretii: Tinerimea Institutului pedagogica si teologicu urmata de corulu societății romane de căntari si musica din Caransebesiu. e) Preoții afara de funcțiune cu insignii de doliu. f) Pontificantele precedatu de diaconu si preoții functionatori, imbracati in ornate bisericesci. g) După preotimea functionatore urmedia sicriulu purtatu de optu preoți imbracati in ornatele bisericesci. 5 34 înaintea sicriului trei preoți purtându crucea defunctului, mitra, cărjia, encolpionulu. Alăturea cu preoții functio- natori si cu sicriulu se postedia in spaliru cei ce porta masialele si făcliile. h) După sicriu urmedia rudeniile, membrii Consis- toriului si ai sinodului eparchialu. i) Delegatii dieceseloru sorori. I) Representantii autoritatiloru civile si militare. m) Deputatiunile protopresbiterateloru si ale comu- neloru bisericesci, alte corporatiuni si poporulu. 4. După depunerea sicriului in biseric’a catedrala, se va celebra sănta liturgie. 5. La 2 ore d. a. se va face serviciulu inmor- mentarii in biseric’a catedrala. 6. Sicriulu se va transporta apoi cu conductulu in ordinea de mai nainte pana la biseric’a sântului loanu din cimiteriu (1 stare la cruce). 7. După serviciulu asiediarii in mormentu se va depune sicriulu in mormentulu provisoriu sapatu in mij- loculu bisericii. Car anse besiu, in 6 Februarie 1889. Consistoriulu eparchialu. Nr. 97/B. 1889. Prea On. Părinți protopresbiteri si administratori protopresbiterali, Onorata preoțime eparchiala, iubitu poporu credinciosu alu diecesei gr. or. romane a Caransebesiului. Biseric’a si națiunea româna, in deosebi dieces’a ndstra de Dumnedieu scutita au induratu o grea per- dere. — Bunulu si prea iubitulu ei archipastoriu loanu Popasu nu se mai afla intre cei vii. Unu morbu scurtu, dar forte acutu a tâiatu firulu unei vieți pline de fapte măreție adi diminetia la 2 ore in alu 81 anu alu vîrstei, după o lucrare de preste 50 de ani la altariulu bisericei si alu natiunei, in alu 24 anu alu conducerii prea blânde de archiereu. Cine va putea se descrie in tdte amenuntele meritele acestui barbatu, carele ne fu trimisa de Provedinti’a dumne- diedsca câ unu mântuitoriu? Cine va pute se descrie câta bărbăție, câta abnegatiune a trebuitu se aiba acestu barbatu alu provedintiei, cându la ocuparea scaunului episcopescu n’a gasitu decâtu numai nisce ruine? Cine va pute se enumere faptele lui shversite pe terenulu culturalu, naționala si bisericescu? Elu a fostu Mesi’a poporului românescu din dieces’a acesta, care fusese apasațu, asuprita din multe parti. Elu a postu pasto- riulu celu bunu, carele 'si pune sufletulu seu pentru oile sale. — Elu a cautatu se adune turm’a cea impra- stiata de vitregimea timpuriloru. Dar neobositu cum era, a cautatu s’o asigure si pentru viitoriu prin diferite mesuri, ce mintea s’a inalta, inim’a s’a nobila, esperinti’a s’a forte bogata i le dadea la indemâna. Si cându Preabunulu Dumnedieu l’a luatu din mijlo- cuia nostru, noi nu putemu se uitamu pe acel’a carele cu dreptu cuvfentu a putută dice despre sine: lupta buna m’amu luptatu, cursulu amu sfîrsitu, credinți’a amu pastratu, si acuma asteptu cunun’a dreptății, care mi-o va dd Domnulu judecatoriulu celu dreptu I (II. Tim. 4. 7. 8.) Aceste ne impunu ndue celoru ce am gustatu timpu indelungatu din fructele bunatatii preavrednicului si bunu- lui Archiereu si Părinte, câ cu aceiași iubire cu care ne-a iubitu elu se-lu iubimu si noi; veniti cu totii se deplângemu mdrtea acestui raru barbatu. Se-i aratamu ■ din apropiere si din depărtare câ scumpa ne-a fostu vieti’a lui si câ multu amu fi mai doritu, se’lu avemu inca in mijloculu nostru. De aceea Consistoriulu eparchialu spre a-si aretâ adenca durere pentru perderea acestui scumpu tesauru alu bisericei si natiunei române ordindza: 1. In tdte bisericile din diecesa sâ se traga clopo- tele 9 dile dela primirea acestui circulariu si adeca de 3 ori pe fie-care di. 2. Pe bisericile si edificiile scoleloru nostre sd se pună stegu negru. 3. In tdte bisericile se se saversiesca Dumineca in 12/24 Fauru a. c. parastasu pentru odihn’a adormitu- lui intru Domnulu, la care parastasu după tragerea clopoteloru va asistâ clerulu si poporulu credinciosu. 4. Parastasulu acesta se se repetidsca in diua cându va fi unu anu dela repausarea venerabilului ador- mirii adeca in 5/17 Fauru 1890. 5. Pana la întregirea conformu Statutului organicii a veduvitei catedre episcopesci se voru ceti la tdte ss. liturgii ecteniile mortiloru: „pentru odihn’a sufletului reposatului servului lui Dumnedieu archiereutui no- stru Ioanu“, era scaunulu archierescu se se tie in intregu acelu restimpu acoperita cu velu negru. . 6. In loculu Archiereului nostru in ecteniile pen- tru cei vii se va pomeni: Inaltu Prea Sănii’a Sa Mitropolitulu Mironu. Astfelu Onorata Preoțime, si iubitu poporu 1 se ser- bați aducerea aminte a acestui mare archiereu rugându pre Domnulu câ „sa asieze sufletulu lui in locu de odihna, in locu de verdetia de unde a fugitu tota scărb’a, intristarea si suspinarea“; era pre noi se ne lumineze, intaresca si in viitorii cu darulu seu celu prea inaltu. Totodată se aduce la cunoscintia Onoratei Preotimi si a credinciosului poporu, câ Consistoriulu eparchialu in puterea dispositiuniloru Statutului organicu §§. 98, 118 alinea 2, a luatu cârm’a diecesei si va conduce afacerile bisericesci, scolastice si fundationale subu pre- sidiulu asesorului ordinaru consistorialii mai batrenu din senatulu bisericescu Filaretu Musta, protosinghelu epis- copescu, care va subscrie tdte actele consistoriale; dreptu 35 aceea tote hârtiile oficiale si private au a se îndreptă cătră consistoriu si presidiu. Caransebesiu, din siedinti’a plenara a consisto- riului eparchialu ținuta la 5 Fauru 1889. Consistoriulu eparchialu Filaretu Musta m. p., presiedintele consistoriului. loanu Gali, parochu ort. orient, in Abrudsat, protopresbiteru alu tractului Abrudului, asesoru consis- torialii, deputatu la congresulu nationalu-bisericescu in Sibiiu, etc. etc., după unu serviciu conscientiosu de 20 ani că protopresbiter, si plinu de activitate pe terenulu bisericescu, scolariu si nationalu, in alu 53-lea anu alu etatii, si alu 28-lea alu fericitei sale casatorii, in urm’a unui morbu greu de inima, in 26 Ianuarie la 9 bre dimineti’a, fiindu inpartasitu cu SS. Taine, si-a datu no- bilulu sufletu in manile Creatorului. Remasitiele pamentesci ale scumpului si neuitatului țeposatu s’au asiediatu Dumineca in 29 lanuariu st. v. a.' c._ in cimiteriulu dela biseric’a ortodocsa-orientala din Abrudsatu spre repâusu eternu. Cuprinși de adânca durere aducemu acesta durerdsa si trista scire la cunoscinti’a tuturoru consăngeniloru, amiciloru si cunoscutiloru reposatului in Domnulu. Abrudsatu, 26 lanuariu st. v. 1889. Ana Gali nasc. Popoviciu, soția. Ana mărit. Furdui si loanu Gali, gimnasistu fii. Carolin’a Gali, veduva protopopesa mama. Dr. losifu Gali, membru in casa magnatiloru din Budapesta, lulia mărit. Ranta si Nicolau Gali, frați. Romulu Furdui, protopresb. ginere. loanu Furdui, nepot. Ecaterin’a Gali, Vasiliu Ranta, jude reg. losefa Ciur a, Elena Damianu, Alexandru Ciur a, parochu greco-cath. cumnati. Baronulu Samuilu BruckenthaL Fostulu odiniora gubernatoru alu Transilvaniei br. Samuilu Bruckenthal este o persdna istorica din cele mai celebre in acesta tiera. Prin acestu patriotu sasu si prin a sa influintia valordsa la curtea imperiala s’au petrecutu multe lucruri mari in patri’a nostră, dintre care nu pu- ține se reducu dea dreptulu la poporulu nostru romănu, unele binefacatore, altele rele si fatali. Judecat’a lumii despre omenii mari ajunși in positiuni si ranguri inalte differe forte multu chiaru si mai tardiu după mortea loru ; unii sciu se’i vorbesca numai de reu, altii se’i inaltie păna la nuori cu laudele loru si sunt prea puțini aceia, cari cerca a se informa cătu se pbte mai exactu si a’si forma judecata drepta. Totu asia s’a intemplatu si cu Samuilu Bruckenthal; ungurimea păna in dio’a de astadi scie numai se’lu defaime; din contra sasii, ’i făcu apotheosa la tdta ocasiunea. Ar fi timpu câ se ne in- trebamu si noi romanii ce scimu despre activitatea gu- bernatorului Bruckenthal din dilele betraniloru noștri. In schitiarea evenimenteloru din domni’a Măriei Teresiei intimpinamu de câteva ori numele lui; este bine câ. se’i facemu cunoscintia mai de aprope cu atătu mai vîrtosu, că inaltiarea sa neașteptata la rangulu celu mai inaltu din conditiune de burgesu intr’unu vecu strictu feudalu, 7 preste o aristocrația din cele mai trufasie, face adeverata epoca in istori’a patriei nostre, era caderea sa inca este destulu de instructiva Numele vechiu si genuinu de familia alu lui Brucken- thal a fostu Breckner, familia sasasca din orasielulu neinsemnatu Nocrich, nemtiesce Leschkirch, unde tata- seu Michailu Breckner a fostu notariu de districtu, Ara mam’a lui fiic’a consiliariului guberuialu Heydendorf, carele dorindu câ se dea ginerelui seu vbdia mai mare, ’i câștigase diplom’a de nobilitate cu predicatulu de Bruckenthal (Valea Podului) si asia din Breckner se facă Bruckenthal. Intre cei 6 prunci ai lui Breckner acestu Sâ- muilu s’a nascutu in 26 luliu 1721. Vediendu tata- seu că prunculu e dela natura forte desteptu^și-aa-pbt'e" să se alăga unu functionariu bunu din xlft'f datu la Clusiu in scolele unitarianiloru câ se invetie si limb’a magiara; acolo inse fiindu reu vediutu si batjocorita de cătra conscolarii sei, eră si silitu se petreca in mare necuratia, si plinu de insecte polipede. De acolo pă- rinții l’au asiediatu la scolele sasesci din Sibiiu sub in- grijirea cumnatu-seu a rectorului Michailu Soterius,’ care eră unu prea bunu latiniștii intre compatrioții-sei. Aici . ascultase Samuilu pre lănga alte sciintie, si unele parti din filosofia si tractate historice. Dupace termină in cole- . giulu ev.-luteranu de aici si unu cursu prea macru de drepturi la M.-Osiorheiu, junele Breckner acuma Brucken- thal fii aplicații prin mijlocirea mosiu-seu câ practicantu la gubernu in cancelari’a consiliariului br. Gabrielu Al- vinczi, care trecea in dilele sale de omu forte laboriosu. Sub conducerea acestuia junele invatiă si mai bine limb’a maghiara, era in limb’a latina s’a deprinșii la stilu ce se dicea curialu si diplomaticu, adeca celu adoptatu si usitatu . din vecuri in purtarea afaceriloru tierei. Intp’aceea murind tata-seu si muma-sa, junele Samuilu prefăcu partea sa de hereditate in o suma frumosa de bani, apoi după doi ani esindu din serviciu a mersu in Germani’a la universitatea din Lipsi’a, sau după altii la cea din Halle; destulu că Samuil Bruckenthal a studiatu si la univer- sități germane. In aceiași ani elu a facutu si cunos- cintia cu multi omeni mari; in Berlinu avii audientia si la regele Fridericu, si fiindcă junele sasu ardeleana erâ omu frumosu, inaltu si bine crescută asia cum placea lui Fridericu, acelu monarchu voi se’i dea o compania intr’unu regimentu; elu inse multiami dicăndu că se ține obli- gații a servi numai in patri’a sa. Aprope doi ani cătu a stătu in Germani’a si puținu in Vien’a s’a facutu si membru intru o loja de murari liberi, la care participau aris- tocrati si funcționari de rangu inaltu, ambasadori si mi- niștrii, a caroru cunoscintia mai tărdiu ’ia folositu forte multu in carier’a sa. Dupace s’a intorsu la Sibiiu, Samuil Bruckenthal acum’a cu prea puținu restu de avere a primitu la mu- nicipiulu de aici o funcțiune subordinata, oresi-cum câ din gratia. Intr’aceea cunoscute fiindu calitatile lui atătu 5* 36 fisice cătu si spirituali, familiile patriciane care avdu fete de maritatu se incercau care de care câ se’lu faca gi- nere, mai vîrtosu famili’a comitetului sasescu Simionu Baussnern si a primăriului Klockner au rivalizatu mai tare pentru elu. Junele s’a decisu pentrn fiic’a unica a lui Klockner, cu care s’a si cununatu in Oct. 1745; dar’ apoi nici di buna cu ceealalta familia nu a mai avutu, âra la înaintarea sa i se punea pedeci diverse de câtra biurocratii din Sibiiu. Unu omu tineru, seriosu, amblatu si pațitu scie se’si ajute. Bruckenthal aflase că imperatulu Franciscu I. barbatulu Măriei Teresiei erâ passionatu pentru numismatica. In acea epoca archeo- logi’a si cu ea numismatic’a erâ o sciintia necunoscuta in Transilvani’a; monete si medalii mai vîrtosu romane se aflau in tote părțile o mulțime si in salbele femeiloru române. Primariulu avea si elu o mica colectiune nu- mismatica; mai adunase si ginere-seu câteva. In acelea dile națiunea sasasca ceruse mai de multe- ori, câ in guberuulu tierei se fia si unu secretariu sasu câ referente, dupace magiarii au doi. Aristocrati’a ma- ghiara respingea pretensiunea sasasca. In acea stare a lucrului S. Bruckenthal nu’si amaresce dilele la muni- cipiu, ci luandu cu sine mic’a colectiune numismatica pleca Ja Vien’a; ajunsu acolo i se dă audientia la im- peratulu Franciscu, unde elu se presenta câ diletantu in numismatica si offere Maj. Sale colectiunea sa. Im- peratului ’i place de omulu tineru ; este admisu in audientia la imperates’a, cărei inca’i plăcii de purtarea lui. Bru- ckenthal preparatu bine de acasa, substerne si rugă- mintea natiunei sale pentru secretariatulu gubernialu. Imperates’a resolve rugarea sasiloru după dorinti’a loru, denumesce totodată secretariu gubernialu sasu pe același Samuilu Bruckenthal cu decretu din 18 Ian. 1754. Săritură frumosa acdsta in etate nici de 33 de ani, inse si pacalitura pentru toti rivalii sei. Din acelu anu lui S. Bruckenthal i se deschise cale larga la tote funcțiunile principali din acesta tiera, in rivalitate si lupta de aci inainte nu atâtu cu paricianii din națiunea sa, cătu mai vîrtosu cu cele mai multe familii din aristocrati’a feudala, câte pretindeu si isi arogau unu dreptu de hereditate la totu ce se numesce intru o tiera funcțiune inalta, dem- nitate, distinctiune cu venituri grase. Câ secretariu la gubernu Bruckenthal avea o sfera larga de activitate. Intr’aceea murinda socru-seu, a cărui unic’a fiica erâ nevast’a lui Bruckenthal, tota averea con- siderabila a familiei Klockner trecîi in proprietatea lui. In Maiu anulu 1759 Națiunea sasasca încurcata multu in afacerile sale finantiali si strimtorata de cătra o comissiune a curții imperiale condusa de br. Seeberg, a trimisu pe Bruckenthal la Vien’a cu plenipotentia de o lucra in favorea natiunei sale. Elu a si mijlocitu o resolutiune forte favorabila. Cu acea ocasiune a oferitu Bruckenthal imperatesei Măriei Teresiei unu imprumutu de 200,000 fl. din partea natiunei sasesci cu conditiune, câ acesteia se i se dea in usufructu pe 99 de ani tote întinsele dominii fiscali, câte se aflau in districtulu Fa- garasiului. Operațiuni de acestea finantiali se numiau in legile acestei tieri luare in posessiune „per inscriptionem“ • Natiunei nu numai ’i lipsia acelu capitalu, dara mai erâ si datore forte multu; cu tote acestea târgul u s’a inchieiatu, căci sasii in prevederea unui căstigu minu- natu din esploatarea in 99 de ani a unui districtu fru- mosu au aflatu usioru creditori, dela cari a pututu împru- muta sum’a ceruta. In Februariu 1760 Br. fii trimisu din nou la Vien’a in alte afaceri însemnate naționali, pe care tote densulu le câștigă după dorinti’a natiunei, care apoi in semnu de recunoscintia l’au alesu in Nov. 1761 comite alu seu; imperates’a inse care avuse altu planu cu Br, nu l’a confirmata in acea demnitate, ci cu decretu din 11 lanuariu 1762 ’lu denumi consiliariu si cancelarii! in gubernulu tierei. Bruckenthal fusese recomandata la acea funcțiune inportanta si de cătra gene- ralulu Br. Buccov, care erâ trimisu inadinsu pentru doue scopuri mari, innadusirea cu ori-ce pretiu a certeloru confessionali dintre romani si infiintiarea regimenteloru de miliția granitiara, la care Bruckenthal a si ajutatu pe acelu generata cu mare zelu, inse si cu prudentia, cu tactu singulara si cu aparare de api dpe a interesseloru natiunei sale sasesci, din care nici o comuna nu a fosta' militarisata, decătu numai comune romanesci; s’au des- chișii inse jnnimei sasesci cale frumosa si larga la charge de oficiari in regimentele romanesci. Cu diplom’a din 1 Mart. 1762 imperates’a investi pe Bruckenthal, pe nevasta si pe descedenti cu titlu si rangu de baronatu; ’lu si numi comissariu la realisarea planului de militarisare alaturea cu Buccov. Acea mis- siune inmulti pe adversarii lui Bruckenthal din partid’a aristocratica, care cu prea puține esceptiuni se opunea cu taria la militarisarea celoru doue popora, romani si secui; dara mai vîrtosu armarea romaniloru erâ judecata chiaru si de cătra unii sasi câ calcare a constitutiunei, a legiloru fundamentali, câ unu actu alu tradarei, de tiera. Denuntiarile la Vien’a in contr’a lui Buccov si Bruckenthal nu mai încetau, câ si cum tier’a intrâga s’ar afla in flăcări, din care causa ambii acești barbati au fostu chiemati in Maiu 1763 la Vien’a, unde ei s’au setata desculpa si totodată a demasca tota intrig’a mag- natiloru asia, in cătu Buccov fii trimisu din nou la Sibiiu cu missiune de a termina conforma planului de mai inainte cu mililarisarea preste tota. Bruckenthal fu reținutu in Vien’a, pentru-câ se dea esplicatiunile necessarie la ra- porturile tai Buccov. se si ajute la regularea din nou a impositeioru directe. Buccov si Bruckenthal simpatizau asia de multu, in cătu generalulu mergea mai in tote dilele la noulu seu amicu, si familiaritatea loru a mersu asia departe, in cătu după mărturisirea contimpuranului loru, a fostului consiliariu Mich. Conrad Heydendorf, castelulu dela comun’a Avrigu Fa facutu Buccov tai Bruckenthal. De unde va fi luata Buccov capitalulu pentru unu edificiu asia frumosu, nu spune nici-unu chronicariu. Totu aju- tatu de Buccov a trântita Bruckenthal pre cancelariulu de curte corn. Gabr. Bethlen, care intr’una de dile în- fruntase pe Br., căci nu se acomodeza ideiloru si pla- nuriloru lui, la care Br. ’i respunse: Dumneata cugeti 37 thal dintru inceputu numai presiedente alu gubernalui, era apoi cu autografa din 16 luliu 1777 Samuil Brucken- thal fu denumitu de Gubernatoru alu tierei si in 12 Novembre instalatu cu mare pompa. Imperates’a pusese noului gubernatoru următor ele conditiuni demne de tota atențiunea posterității si anume : 1) Se susțină, se favoredie religiunea catholica. 2) Re- formarea in bine a legiloru acestei tieri. 3) Tractarea humana si drepta a tuturora supusiloru. 4) Se stea cu deadinsulu pentru regularea urbariala, adeca a raporturi- loru dintre domni si iobagime, care devenise sclava intru' tota puterea cuvântului. 5) Complinirea conscriptiunei militare, pe care erasi aristocrati’a nu o voiâ.’ 6) Se afle unu metodu mai siguru pentru înaintarea informa- tiuniloru guberniali la Curte, -pentrucâ nici se ajunga târdiu nici se cuprindă sciri false. Daca nu aru fi mai multe alte cause cunoscute, pentru care imperates’a după îndelunga .experientia ne- plăcută cătra finea vietiei sale a facutu o încercare si cu unu gubernatoru de naționalitate sasasca, acelea siese conditiuni puse lui Bruckenthal ne-ar fi de ajunsu câ se’i cunosCemu intentiunea. Conditiuhile 4 si 5 nici-unu magnatu nu ar fi voitu sau celu pușinu.nu ar fi cute- diatu se le ia . asupra’si câ gubernatoru spre ale duce in deplinire, Bruckenthal le-a primitu si a mersu inainte. cu ele. Densulu apucase a’si dâ in capete multu mai inainte cu magnații, nu numai din taus’a militarisarii romaniloru, ci si pentru operatele sale finantiali, apoi pentru căteva processe forte periculose intentate natiu- nei sasesci spre ruinarea ei. Cu cătiva adversari mai multi ori mai putini, destulu că acum fiiulu notariului Breckner din Nocrich ajunsese gubernatoru alu unui mare principatu. Cătu mai fii in viatia imperates’a păna in 29 Nov. 1780 gubernatorulu Bruckenthal a statutu mare si tare. Ce e dreptu, elu s’a si adoperatu câ se faca in tote pe‘ voi’a imperatesei. Acum inse elu intimpină alte obsta- cule sau compromissiuni chiaru din partea natiunei sale. Ceea ce se intempla si altoru popora cănd se prea in- credu in steao’a loru, s’a intemplatu si acestora com- patrioti ai nostrii. Ne spune Heydendorf, că națiunea loru amagita si exaltata de sublim’a mărime a unui bar- batu din sinulu seu, s’a incrediutu orbesce in puterea si autoritatea lui, a deterioratu administratiunea, afacerile sale au venitu in disordine mare*). Las’ că denuntianti erau căti peri in capu; las’ că hoțiile biurocratiei dela Bistritia, grosele abusuri dela Brasiovu, apoi disordinea intrata chiaru in administratiunea Fagarasiului si misie-, liile descoperite cu ocasiunea arondarei sateloru iobagite erau in gurile tuturoru, dar apoi imperatulu losif II. nu venise de trei ori in acesta tiera, pentrucâ se se pre- umble fără picu de drumu asternutu nici numai câ se se distraga cu music’a ei primitiva, ci câ se cunosca tier’a si tote blastematiile dmeniloru dela putere; apoi acelu monarchu nu putea fi indestulatu nici cu admini- asia precum este emblem’a familiei Dtale, care este sier- pele incolacitu, era cugetele mele cauta dreptu inainte. Preste puținu Br. fii denumitu directoru alu can- celariei transilvane. Elu îsi căstigase chiaru si in Vien’a auctoritate mare, dra in Transilvani’a se temeau toti de elu câ de unulu carele avendu mare trecere la curte, pote pe ori-cine inaltiâ sau umili. Cu unu consiliariu Izdenczi Br. se avea forte reu, incătu acești doi omeni cercau la tota ocasiunea se’si faca reu unulu altuia. Transpunerea dominiiloru Fagarasiului se traganase pana in 1765, in care anu imperates’a făcu pe Br. si cavalerii alu ordinelui S. Stefanu. Totu atunci la rugarea lui a emanații diplom’a, cu care principatulu Transilvaniei fu inaltiatu la rangu de mare principatu preste voi’a aristocrației, care cocea cu totulu alte planuri. Si câ curiositate vomu atinge totu acilea, că in fine se in- g^etiosiase si imperates’a de atătea processe de strigoi; deci totu la rugarea lui Br. s’a datu ordinii dela curte, câ tote processele de strigoi se fia submise spre revisiune la curte, inainte de a arde sau cufunda pe fiintie cu totulu innocente in vre-unu lacu. Pe acestu gradu ru4 sinatoriu alu culturei intelectuale mai stetea class’a aristo-| cratica si patriciana a tierei încă si in a. 1765! Sub Carohi VI păna si omeni câ generalulu Konigsegg cre- diusera in strigoi si denuntiase pe romani la curte, că intre ei se afla mulțime de farmecatori, cari făcu multu reu sasiloru prin farmecele loru. Chiaru si dintre popii .catholici si protestanti se aflau destui năuci, caroru nu le erâ rușine a crede in nimicuri si fantasii de acestea, păna cănd abîa după cătiva ani a fost cassate si apoi interdise tote processele de strigoi si de farmece; ace- lea inse n’au pututu fi exterminate din fantasi’a multora nici păna in dio’a de astadi. Bruckenthal lucrase in Vien’a si pentru infiintiarea unei universități de sciintie in Sibiiu. Se intielege că acelu institutu erâ se aiba caracteru latino-germanu. De asemenea universitate a tierei s’aru fi pututu folosi si romanii. Dara episcopulu rom. cathoficu br. los. Bajtai ! s’a oppusu cu tota puterea la realisarea unui planii atătu de maretiu; argumentele episcopului erau religiose si naționali magiare. Intre acestea Br. se inaltiâ mereu din o demnitate in alfa. In Ian. 1768 Br. fu numita presiedente la cancelari’a transilvana din Vien’a; totu atunci inse fu trimisu la Sibiiu, câ in societate cu noulu comandante com. O’Donnel se reguledie din nou unele defecte in organismulu inca tinerului institutu de granitiari, se mai si inchieie noulu operata de contributiune, se’lu si pună in lucrare, ceea ce s’a si facutu păna in 1770. Imperates’a ne mai avendu încredere in nici-unu magnatu din tiâra, trimite in 1771 gubernatoru erasi pe unu generalu com. los. Auersperg, care inse necu- noscănd nici legile tierei nici pe poporale ei, o ducea reu cu administratiunea, din care causa veni si Br. in conflicte cu elu. Cert’a loru ajunse la curte. Impera- tes’a revocă in 1774 pe Auersperg, denumi pe Brucken- *) Heydendorf Archiv des Ver. 18 Bând Seite 282. 38 stratiunea lui Bruckenthal. In fine pre când imperatulu crediuse că nu mai ’ e de suferitu, trebue se -mai taie • si in carne viia, atunci i s’a opusu și Bruckenthal. Bine, îsi dise imperatulu, îmi voiu caută unu altu - gubernatoru. Cu decretu din Februariu 1787 impera - tulu dete lui Bruckenthal dimissiunea motivata cu etatea lui înaintata, de si Br. avea numai 65 de ani, si de- numi in loculu lui Gubernatoru pe fostulu vicecancelariu com. Georgie Banffi, ’ unu. stranepotu alu primului Gu- bernatoru G. Banffi din dilele lui Leopoldᵣ care apoi a functionatu pana in 1822.. ‘ Bruckenthal a mai traitu 16 ani câ gubernatoru. pensionata, âra in acei ani petrecând când la Avrigu când la Sibiiu, îsi vedea .de economi’a' sa forte întinsa si îsi inavutiâ mereu colectiunile sale, bibloteca, pinaco- teca, numismateca și. multe obiecte archeologice, din care tdte- iubitorii de sciintia potu invati.â forte multu. Dela elu a remasu si o colectiune bogata de manuscripte, din care multe sunt forte instructive si pentru romani; ace- lea. inse mai sunt si pana in dio’a de astadi p u q i n u cercetate, sau nicidecum. Dela acelu barbatu ■ de stata au remasu si lucrări proprie de ale sale, din- tre care unele au aparutu si in tipariu, era altele mai multe se conserva in bibliotec’a din frumosulu si solidulu palata. remasu proprietate a natiunei sasesci împreuna cu tote celelalte colectiuni, care stau sub grija, buna si se totu inmultiescu dinfr’unu auu in altulu. Gubernatorulu- S. Bruckenthal a repausatu in 9 - Aprile 1803 in etate de ani 81 fără heredi din copsele sale, câ-ci uni.c’a fiica ce avuse ia muritu in anii prun- ciei; asia tota averea lui a trecuta la consângenii cola- terali, adeca la trei nepoti dela frate-seu Michail, cari au’ fost Michail, Petru si Martin; âra dintre acei ne- poti Michail a fost acela care figuredia câ comissariu in revolutiUnea lui’Horia, mai tărdiu ajunge consiliariu si comite alu natiunei, cade in disgratia, e suspinsu si erasi rehabilitatu de cătră imperatulu Franciscu. — In a patr’a generatiune famili’a Bruckenthal se stinge si celu din urma stranepotu Carolu in lipsa si acesta de heredi, a lasatu tota averea sa forte considerabila, in dominiu, in edificiu si in colectiuni prin testamentu in proprieta- tea natiunei sale recunoscatore. In câta pentru colectiuni insusi gubernatorulu Sam. Bruckenthal lasase in testamentulu seu, câ in casu de a se stinge famili’a loru, acelea se treca in proprietatea gimnasiului, luteranu inpreuna cu o suma de 30 mii fi., din ale cărei interesse colectiunile se fia intregite ne- încetata. Bibliotec’a Bruckenthaliana are preste 20 mii de volume si e deschisa in parte mare din anu pentru pu- blicu. (Vedi mai pe largu los. Trausch Schriftsteller- Lexicon I. p. 188—197 si Heydendorf locu cit.). Tractatu de Igien’a publica si de Poli- ti’a Sanitara de Dr. I Felix profesoru la Universitatea din Bucu- resci, membru alu Academiei romane, membru Con- siliului sanitaru superioru. Partea a dou’a bolele si bolnavii. Bucuresci, Tipo- grafi’a Academiei române (Laboratorii români) Strad’a Coltei Nr. 12 1888. Bolele si bolnavii. In Nrii din Februariu a. c. promiseramu a reveni la acâsta publicatiune de mare valore tocm’a acuma, când in fine omenimea europena a inceputu se intielega si sâ se petrunda suprem’a inportantia a sciintiei, cărei i s’a datu numele dela divinitatea ethnica Hygiela, representanta a sanetatii constante si infloritore. Se totu scrie si vor- besce de marea necessitate a sciintieloru practice in scole. Eta o sciintia in adeveru practica pentru scole superiori, pentru familii si guberne. Dara se ascultamu pe auctoru celu pușinu in cele ce ne arata că ar trebui se scimu spre a ne apară după putintia sanetatea si viati’a. „Amu esitatu multu timpu a dâ publicitatiei partea a dou’a a tractatului meu de igiena publica si de poli- tia sanitara, care formâza totdeodată o lucrare de sine statatore, independenta de partea d’ântăiu. Ea a fostu de mai multe ori gatâ a fi imprimata si in ultimulu momentu de mai multe-ori prelucrata, din caus’a insufi- cientiei si nesigurantiei cunoscintieloru nostre asupra ori • ginei si transmissiunei multoru bole, din caus’a studiiloru , noue, cari probeza inexactitatea multoru date, conside- rate pana ieri câ adeveruri sciintifice. Cu o repeziciune extraordinara s’au succedatu in cei din urma 20 de ani descoperiri importante, cari au darîmatu clădirile cele vechi ale Etiologiei si ale Profilaxiei, zidite pe fundamente hipotetice, si revolutiu- nea sciintieloru biologice, provocata de Louis Pasteur si de urmașii sei, ne impune datori’a a construi unu edificiu nou alu Igienei si alu Politiei sanitare, pe base solide, exacte, positive. Cartea de fatia este unulu dintre cele dântăiu trac- tate de igiena, care se conforma cu nou’a stare de lucruri, celu dântăiu care acorda pârtii epidemiologice loculu, insemnatatea si desvoltarea ce i se cuvine. Cu tote acestea amu crediutu că nu trebue se mai aștepta cu imprimarea ei, pana cându unii dintre igienistii străini, mai autorisati, țiindu sema dejun’a sciintia bacterio- logica, voru alcatul unu sistemu nou de igiena, si voru inavuti literatur’a cu o scriere mai perfecta de cătu cea de fatia. Rogu dar pe cetitorii, câ sâ primesca cartea de fatia cu aceiași buna vointia si indulgentia, cu care au primita publicatiunile mele anteriore". Bucuresci, Decembre 1888. I. Felix. Indice. Prefati’a. — Indice. — Literatur’a. — Epidemiolo- g i’a generala. — I. Bolnavii in fati’a administrației publice. — II. Etiologi’a generala. — III. Microbii. — IV. Infectiu- 39 nea. — V. Apararea in contr’a boleloru infectiose. — VI. Desinfectiunea. — VII. Inoculatiunea preventiva. — VIII. Isolarea bolnaviloru. — IX. Mesurile generale in contr’a epi- demieloru. — X. Carantinele. — XI. Politi’a sanitara inter- naționala. — Epidemiologi’a speciala, —Bdlele trans- missibile ale omului. — XII. Pest’a. — XIII. Choler’a asia- tica. — XIV. Febr’a galbena. — XV. Tifus. — XVI. Febr’a tifoida. — XVII. Febr’a recurenta. — XVIII. Varsatulu. — XIX. Vaccinatiunea. — XX. Cultivarea vaccinului animalu. — XXI. Scarlatina si Pojarulu. — XXII. Tușea convulsiva. — XXIII. Difterita. — XXIV. Crupulu. — XXV. Pneumonia infectiosa. — XXVI. Meningnita cerebro-spinala epidemica. — XXVII. Parotit’a epidemica. — XXVIII. Disenteria. — XXIX. Bdlele septice. — XXX. Febr’a puerperala. — XXXI. Of- tahniile contagidse. — XXXII. Tuberculos’a. — XXXIII Scrofulosa. — XXXIV. Bdlele venerice. — XXXV. Prosti- tutiunea. — XXXVI. Rîi’a. Bdlele animaleloru transmisibile laomu.— XXXVII. Turbarea. — XXXVIII. Dalaculu. — XXXIX. Rapciug’a. — XL.-Durerea de gura si de picidre. — Căuta- rea bolnaviloru. — XLI. Exercitiulu medicinei. — XLII. Mdsiele.— XLIII. Exercitiulu chirurgiei dentistice. XLIV. Exercitiulu micei chirurgii. — XLV. Sororile de caritate. — XLVI. Ăjutoriulu medicalu gratuita. — XLVII. Spitalele. — XLVIII. Spitalele rurale. — XLIX. Isolarea bolnaviloru care suferu de bole infectiose. — L. Spitalele de copii. — LI. In- stitutele de nascere. — LII. Institutele de alienati. — LIII. Asilele pentru betrâni infirmi si incurabili. — LIV. Institutele de copii găsiți. — LV. Doicele. (Mancele). — LVI. Ambulantiele rurale. — LVII. Asilele pentru bețivi. — LVIII. Coloniile de vacantia. — LIX. Societățile Crucei Roșie. — LX. Farmaciile. — LXI. Comerciulu cu substântie toxice Drogueriile. — LXII. Apele minerale si stațiunile climatice. Românii din munții apuseni. Acesta publicatiune intrata la concursu pentru unulu clin premiile academiei romane, dincdce nu pote fi cunos- cuta, din causa că ea este oprita. Care voru fi fostu motivele oprirei, noi nir putemu pricepe de locu, pre căndu noi judecăndu după prefatiunea ce ni se comunica, nu vedemu in trens’a mai multu, decătu unu itinerariu sthnograficu bine scrisu, asemenea altoru itinerarie pu- alicate in alte limbi, dara nu asemenea celoru mincindse scrise de cătev’a ori despre locuitorii aceloru regiuni. Eca ce ne spune Prefatiunea. Sa’u scrisu multe in privinti’a Muntiloru apuseni ai Transilvaniei, inse multi din scriitori, nefacendu studii jeriose la fati’a locului, au atribuitu poporului muntenu lisce insusiri si obiceiuri cu totulu streine de firea lui. • Numai din acesta necunoscintia s’a pututu nasce ăls’a credintia respăndita prin scrieri etnografice, că Moții n fia-care anu ar’ avea in muntele Gaina unu fantastica ergu de fete. Fiindu născuta si crescutu in acelu țînutu romantica, ni-amu propusa se descriu cătu se pote mai esactu.si mai lămurită traiulu, portulu, graiulu si obiceiurile Romani- lor u munteni. In acesta scopu si in speciala pentru complectarea. si chiar verificarea din nou a dateloru mele, pe care le adunasemu căndu eramu acasa, m’amu asociata cu G. Candrea, care si astadi traiesce in mijloculu Munteniloru. Totu pentru realisarea dorintiei mele amu apelatu si la alti barbati de inima esiti din sinulu poporului si cari ș’au grabitu cu celu mai mare zelu a’mi trimite date si . fotografiii de a le sateniloru munteni. Intre acești domni voiu aminti pe distinsulu profe- soru dela gimnasiulu din Bradu, I. Germanu, care mi-a trimesu o mulțime de date relative. la. locuitorii de pe- Crisiulu-Albu; Nicolae Florescu, proprietariu in Ighlu, I. Săntu, siefulu biroului vamalu in Sulin’a si-N. Pitic, preotu in MunCelu, mi-au comunicata multe din obice- iurile relative la căsătorie. L. Hada cantora in Ighi, mi-au trimesu o mulțime de vornicii. S. Ciorbea, preotu in Ponoru mi-au datu date relative la in.mormentare; losifu Gombosiu invetiatoriu in Vidr’a de susu,- mi-a ■ trimesu frumdse povesti din țînutu lu Motiloru; Petru Mihutiu, invetiatoriu in Secarămbu, mi-a datu unele date privitore la traiulu baiesiloru; ■ . Gerasimu Candrea, advocata in Cămpeni, mi-a pro- curata Cea mai mare parte din fotografii; iar’ George Tanasescu, fostu siefu de ateliere la imprimari’a statului n’a pregetatu a se insarcin’a cu îngrijirea lucrariloru technice ale cărții. . îmi implinescu deci, numai o sâuta datoria, espri- măndu mentionatiloru domni cea mai adenca a mea re- cunoscintia pentru binevoitorulu spriginu ce mi l’au datu si fără de care lucrarea mea ar’ fi fostu cu neputintia. In căntece, colinde, balade si povesti n’amu schim- bata absoluta nimicu. Le amu publicata întocmai cum au fostu adunate din gur’a poporului. Bucuresci, in Martie 1888. Teofilu Francu. I. Munții Apuseni. Munții apuseni ai Transilvaniei se inaltia pe dea- ■ supra siesuriloru ungare si cămpiiloru romane,. si sunt atătu de fermecători, incătu nici fantasi’a poetica nu’si pote închipui altii mai frumoși si mai romantici. La media-nopte ’si reslatiesce com’a păna in Curcubfta- mare, Biharia, mediuina intre Trarisilvani’a si Ungari’a, la media-di ’si lașa maretiele loru umbre păna pe la Muresiu. La resaritu, intindiendu-se dela isvorele So- mesiului caldu si Somesiului rece spre Huiedinu, Gilau,. • . Lon’a, acopere cu polele loru albi’a Ariesiului resfatiata pe cămpi’a Turdii, iar la apusu apucăndu la măn’a drdpta pe sub munții Secarembului pe la Geoagiulu-de-josu, se. inaltia pe la Cainelu spre isvorele Crisiuriloru de unde au plecata. Ținuturile acestei clasice regiuni se compunu din valea Somesiului caldu si rece, din valea Crisiului albu,- din valea Ariesiului, din valea Abrudului, din valea Ampoiului si din ținutulu poleloru muntiloru. de pe țer- 40 mulu dreptu alu Muresiului, incependu de pe la Vintiulu de susu si păna pe la Soimusiu din josu de Dev’a. Din punctu de vedere administrativu aceste ținuturi aparținu la cinci comitate (districte), la Clusiu, la Turd’a-Ariesiu la Alb’a inferiora, Hunedora si Aradu, tote cu resie- dinti’a autoritatiloru josu la tiara. Intre caile de comunicatiune amintimu drumulu mare dela Alb’a-Iuli’a pe Ampoiu in susu la Abrudu, de unde apuca in doue direcțiuni, un’a spre Halmagiu, Baia-de-Crisiu, Bradu, Baitia la Dev’a, iar’ alta spre Câmpeni, Bistra, Ofenbaia, Salciua la Turda. Bogățiile naturale, de pe acesta mare întindere de mai multe mii de chjlometrii patrati; sunt atătu de multe si felurite, in cătu ajunge se constatamu, că aurulu si argintulu de sub pamentu se întrece cu trufasiulu goronu si falniculu pinu de pe pamentu. Intre apele minerale merita mai cu s&na a fi amintite scaldatorile dela Gioagiulu-de-josu, cunoscute inca in timpulu Romaniloru, -cari pentru prim’a ora au întoc- mită basenu.rile de pâtra ce se intrebuintieza de atunci si păna astadi. Numerulu locuitoriloru, in lips’a dateloru statistice, nu’lu putemu scf. Avendu inse in vedere mulțimea, de- simea si marimea sateloru, credemu că e forte mare si din care numai 5 la suta sunt străini de religiune ca- tolica, ariana si calvina, pe căndu restulu de 95 la suta sunt Romani de religiune greco-orientala si greco-catolica. Aceste doue confessiuni avendu aceeași forma si credintia, preoții traiescu in cea mai buna intielegere, laudăndu împreuna in dulcea limba romana pe imperatulu mari- riloru si poporului îi asculta cu pietate necunoscendu nici o deosebire. Bisericile sunt frumosu construite din peatra si prea frumosu zugrăvite, tote sunt acoperite cu tinichea sau șindrile vapsite. Nu totu astfelu ne putemu măndri si cu scolele satesci, cari lașa multu de doritu si in privinti’a cărora autoritatile nostre eclesiastice-școlare ar trebui se arete mai multa tragere de inima. Incătu pentru scolele pri- mare, secundare si profesionale ajunge că se spunemu ■ cu cea mai mare durere de inima, că la atăta amaru de suflare romănesca de pe acesta mare întindere nu e decătu unu singuru gimnasiu cu 4 clase la Bradu si chiaru si acesta scie bunulu Dumnedieu cum traiesce. Muntenii in ceea-ce privesce proverbial’a ospitalitate romanesca nu voru de locu se fia intrecuti de frații loru cămpieni sau tierani cum ’i numescu ei Muntenulu e fericitu a’ti putea dice: Multiam câ mi-ai cotatu cas’a Si mi-ai cinstitu mas’a! Noi pentru a putea fi cătu se pote mai scurti si mai lămuriți in descrierea nostra de fatia, după portu si după graiu, după traiu si după ocupatiuni, vomu imparti pe Munteni in cinci grupe, remănendu ca se ne ocupamu cu fia-care grupa in parte si anume cu Romanii dela pdlele muntiloru, cu mocanii, cu baiesii (minerii), cu cri- sienii si cu moții O cestiune ardietore. Văculu, in care traimu porta numele onorificu de „veculu iuminiloru.“ A fostu reservatu acestu nume vecului nostru, pentru-că multe si valorose suntu pro- gresele la cari a ajunsu omenimea in acestu intervalu. — Isvorulu tuturoru progreseloru este scol’a. Daca aducemu inse in legătură durat’a necurmata a timpului cu positi’a si cu problemele scolei, dieu, că trebue se damu espre- siune adănca mirării nostre: Cu m, de a ajunsu acestu văcu aprope deincheerea lui si in- strucțiunea școlara se persevereze inca in cea mai mare parte, totu in stadiulu ei uni- lateralu, necompletu, precum se afla ea in realitate păna in diu’a de adi! — Scol’a după întocmirea ei de adi, nu cultiva pe oraulu intregu. Tote obiectele ei de invetiamentu — limba, aritmetica, istoria, geografia, etc. — desvolta, agerescu si imbogatiescu numai spiritulu. Puterile corpului remănu inse nedes- voltate pentru trebuintiele vieții practice. M ă n i 1 e, cele mai nobile instrumente ale corpului, servi- te rele cele mai fidele ale omului, nu capeta deprinderile corespundietore cuchiemarea loru câ lucratdre pentru agonisirea mij loce- loru de traiu. — Scol’a poporala are hotarît’a chie- mare, de a pregăti pentru viati’a practica pe fiitorii lucratori, cari compunu mass’a cea mare a poporului. — Poporulu nostru in partea cea mai mare este lucratoru de pamentu. Elu îsi pote agonisi numai roduri de ale pamentului. Pamăntulu insa produce plante forte folo- sitore, chiaru si fără de a le ingrigi si cultiva omulu. Se ne aducemu numai aminte, căta întindere de pambntu este acoperita cu arbori de totufelulu, cu rachiti (mlaja), cu papura (speteza) si cu pipirigii, cari pentru poporu nu au nici unu pretiu seu celu pușinu nu au valorea, care aru trebui se o aiba pentru trebuintiele vieții sale. Multe din aceste producte cuprindu loculu de gâb’a si impedeca pe agricultoru alu cultivă asia, precum pricepe elu; pe acelea insasi, desi-i stau gafa spre servitiile sale, nu le folosesce, pentru-că nu scie ale folosi. — In tim- pulu celu lungu alu iernii nu are cu ce se ocupă tie- ranulu nostru. In acestu timpu elu consuma numai, fără a agonisi nici macaru in parte aceea, ce-i trebue atunci pentru traiu. De urîtu in lips’a lucrului, cauta a-si omori timpulu cu petreceri in crăsma, de unde îsi. ia inceputulu traiulu reu in familia si căte si mai căte fără- delegi. De se indoiesce cineva despre acesta, îlu rogu se cerceteze pușcăriile si se caute după timpulu pecatu- irei aceloru nefericiti, cari sunt nevoiti a se salaslui acolo pentru anumite timpuri, scumpe chiaru pentru subsistinti’a si bunăstarea loru si a familiei loru. — Ore fi-ne-va noue data a mai indura timpu indelungatu astfelu de neajunsuri? — Putevomu ore nădăjdui si noi la schim- bări de îmbunătățire in acesta direcțiune? dupa-ce po- porele, ce ne inconjora, sunt deja departe inaintea nostra? Si dre mare greutate se fia a se intregf instrucțiunea școlara prin introducerea lu c rarii or u practice, a deprinderii măniloru, spre a se putea folosi cu succesu — 41 la tote trebuintiele vieții? — Cu neputintia nil este nimic’a, căci ceea-ce nu pote unulu, potu de siguru mai multi dinpreuna. — Caracteristica timpului de fatia este asociarea puteriloru. —■ Minuni s’au facutu si se făcu prin asociatiuni. Ra(Jimatu pe aceste ponderose impregiurari, îmi iau voia prin acesta a apelă la bunulu simtiu de apretiare alu tuturoru dloru Colegi, Preoți si alu intregei nostre inteligintie se binevoiasca a nu pregetă, a oferi binevoito- rulu Loru sprijinu in favorulu lucrului de mana sau alu industriei de casa in scolele poporale si Ia poporulu nostru. Grele sunt timpurile si prea maștere au fostu si sunt impregiurarile, intre cari a traitu si traiesce multu cercatulu nostru poporu. — Suntemu avisati numai la puterile nostre proprii si, daca ne vomu codi a contribui noi din alu nostru pentru noi insine, dela cine ore sb asteptamu jertfe pentru înaintarea aspiratiunrlofu nostre de progresu ? — Nu se receru jertfe mari si simtitore. — Se inciripamu o reuniune generala romăna,’ sau mai multe reuniuni in cercuri mai inguste. Fie-care romănu de bunu simtiu va binevoi a se inscrie câ membru alu unei ; âstfelu de. reuniuni, contribuindu cu ce pote, dar, in ca- sulu celu mai reu, cu solvirea tacsei de membru, si »atunci va pută fi măngaiatu in sufletulu seu, că si-a împlinitu o datoria.sfânta fatia de acăsta întreprindere, a cărei lipsa ne arde la degete. — Reuniunea germana { T pentru lucrulu de mâna, după o esistintia abia de 8 ani, ■ a cuprinsu terenulu de activitate nu numai intre gra- nitiele imperiului germanu, ci chiaru si preste acestea •asupra stateloru vecine. Congresulu acestei reuniuni din anulu tr. țînutu in Munchen, a doveditu admirabila pu- tere de viatia, cu mari si frumose producte ale activi- tatii .ei. Insusi guvernulu centrala imperialu germanu a saritu intr’ajutorulu acestei reuniuni, căci ministrulu de interne, dlu Herrfurth, a emisu cu datulu de 25 Sept. 1888 unu ordinu circularu pe la toti presidentii guverne- provinciale ale Germaniei pentru sprijinirea problemeloru reuniunei amintite, spre introducerea lucrului in tote in- stitutele de crescere. îmi permitu a reproduce aici acestu ordinu, spre a se vedă in ce termini parintesci se es- prima ministrulu in acesta afacere: „Reuniunea germana pentru lucrulu de măna“ —■ dice d-lu Herrfurth — „a cerutu sprijinulu meu pentru promovarea problemeloru . sale. Eu satișfacu bucurosu dorintieloru acestei reuniuni, pentru-că esperientiele făcute dejă pe acestu terenu, au datu dovada, că lucrulu de mâna prin conducerea la lucrările practice pote deveni unu mijlocu forte eficace alu educatiunei, mai vertosu inse in institutele publice de crescere si de corectiune. In multe locuri s’au for- matu deja societăți pentru introducerea pretutindeni a lucrului de măna, ■— s’au infiintiatu scole de lucru, — s’au țînutu cursuri pentru pregătirea invetiatoriloru in acesta direcțiune. Si eu consideru instrucțiunea lucrului de măna câ unu obiectu, carele merita sprijinirea or- ganeloru oficiose pentru folosulu celu mare alu seu. Din acestu motivu amu si dispusu introducerea lui — intre altele — si in institutulu de crescere si de corectiune, infiintiatu de curbndu in Wabern. Dorinti’a mea este. câ lucrulu de măna se fia de o potriva imbratiosiatu si introdusu, nu numai in alte asemenea institute, precum sunt: asiluri pentru orfani, institute de orbi etc. etc. ci chiaru si in cercurile private. Spre scopulu acesta ape- lezu, cu totu respectulu, la o seriosa conlucrare a Pre- onoratu D-V6stre si sumu nutritu de firm’a sperantia, cum-că succesele palpabile si atătu de imbucuratore, la cari au ajunsu reuniunea susnumita prin întreprinderile sale, voru fi intempinate cu aceeași atențiune, care li se cuvine spre binele si fericirea poporului. Straduintiele acestei reuniuni suntu aprobate chiar si in cercurile cele mai depărtate; acesta a dovedit’o din destulu congresulu din Magdeburg, ținutu in Augustu 1887, cătu si celu din Munchen, ținutu in Sept. a. c. (1888). M’asiu bu- cură multu, fiindu incunosciintiatu la timpulu seu despre resultatele ulteriore pe acestu terenu.® Tota jurnalistica germana, impreuna cu cele mai multe foi ale stateloru dimpregiuru; sprijinescu si imbar- bâtâza necontenitu si cu deosebita insufletire acâsta im- portanta intreprindere culturalu-economica. — Speru că nu mi se va luâ in nume de reu, daca îmi permitu cu acesta ocasiune a dâ espresiune dorintiei si rugarii mele' si a altoru prietini ai întreprinderii desu pomenite-, câ pră- onoratele Redactiuni ale foiloru nostre se binevoiasca a cugetă asupra cestiunei si, căstigăudu-si convingere drâpta despre acesta, se binevoiasca a ne stă intr’ajutoriu cu pretiuitele Loru deslușiri, sfatuiri si incuragiari, căci sciutu este, că o vorba incuragiatore adresata luptătoru- lui, îlu otielesce pe acesta, îi indoesce puterile si îi usiu- reza învingerea. îmi iau voia a rugă cu deOsebitu respectu si pe toti Domnii Colegi, Preoți si pe alti barbati ai intelî- gentiei nostre, se binevoiasca a-si esprimâ pe acesta cale pretiuitele Loru păreri, că in ce modu aru află mai co- respundietoru cu împrejurările diferiteloru ținuturi .insti- tuirea unei reuniuni de felulu celei amintite mai susu. Eu, la timpulu seu, îmi voiu permite cu plăcere â’mi esprimâ modestele mele vederi in acâsta privintia. Brasiovu, Ianuarie 1889. George Moianu, invetiatoriu. PARTEA OFICIALA. Nr. 53/1889. Procesu verbale luatu in siedinti’a comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romăna si cultur’a poporului romanii, ținuta in 15 Februariu n. 1889. Presiedinte: Br. D. Ursu. Membrii presenti: Elia Macellariu, los. St. Siulutiu, I. Hannea, I. Popescu, Z. Boiu, P. Cosm’a, B. P. Harsianu, Nicanoru Fratesiu, Dr. Petru Spanu, archivariu. George Baritiu, referente. Nr. 11. Reuniunea femeiloru române din Sibiiu prin adres’a Nr. 105/1888, face cunoscutu, că in urmarea invitare! de dato 29 luliu 1888 Nr. 332 primite dela comitetulu Asso- 6 42 ciatiunei transilvane relative la. compunerea unei colectiuni de modele din diferitele lucruri de mâna femeiesci, nu a lip- situ a’si dă tota silinti’a prin apeluri publicate, prin dese corespondentie cu mai multe dame române si cu tote despar- tiemintele Associatiunei, case compună o collectiune de modelle precătuse pote mai ampla pentru scol’a civila de fete a Associatiunei. Resultatulu acestei incercari si osteneli nu a prea corespunsu așteptării. Dela despartieminte, cu esceptiune de alu Brasiovului, nu a venitu de nicairi nici unu respunsu. Câtev’a dame si unii domni au adunatu si au trimisu mai multe modele de valore pentru instrucțiune in lucru de mâna, care se si vedu conscrise in list’a alaturata. Multe obiecte s’au trimisu numai pentru decopiare pre- lunga remitere, mai multe s’au oferitu gratisu, din care unele nu sunt apte de modele. Onoratulu comitetu alu Reuniunei femeiloru române in- vita pe acestu comitetu, câ se ingrijasca câtu se pote mai in- graba de primirea obiecteloru adunate in numeru de 97 bu- căți. Mai departe declara, că a decisu a continua cu colectiunea până la 1 Aprile a. c. cându apoi se va comunică si sum’a speseloru avute cu tipărituri, postporturi, corespondentia. — Comitetului reuniunei femeiloru române din Sibiiu se esprima recunoscinti’a caldurosa pentru zelulu si devotambntulu seu aratatu si in casulu acesta pentru cultur’a sexului fe- meiescu. Obiectele adunate să se primesca de cătra Direcțiunea scolei civile spre a fi asiediate in salisidr’a reservata in adinsu pentru scopulu acesta. Asupra intrebuintiarei obiecteloru dăruite, care nu aru fi apte de modele, direcțiunea scolei va avea asi dă opiniunea sa după o examinare mai de aprdpe. (Ex. Nr. 7/1889 ) Nr. 12. Dnulu Part. Cosm’a cu adres’a din 22 Ianuarie a. c. arata, că continuându ds’a colect’a întreprinsa in favorea scolei civile de fete cu internatu, dela 1 luliu pana la 31 De- cembre 1888 au mai intratu 1088 fl. 11 cr., care suma este si transpusa, precumu se vede din contulu curentu alu Asso- ciatiunei la Albin’a institutu de creditu si economii. List’a contribuitoriloru binevoitori alaturata. Atătu acesta suma câtu si ceea ce va mai intră păna la 30 luniu suntu destinate câ se acopere deficitu din cei doi ani anteriori; din sum’a ce va trece preste aceea coperire, dsa doresce a se procură unu orologiu si inscriptiunea ce lipsesce inca dela edificiulu scolei. — Acesta a dou’a suma de 1088 fl. 11 cr. primita din collect’a întreprinsa de d-lu P. Cosm’a se cuiteza cu plăcere si recunoscintia. Numele domniloru contribuenti se publica in organulu Associatiunei. Procurarea de orologiu si inscriptiunea se incuviintieza spre a se realisâ la timpulu seu. (Ex. Nr. 26/1889.) Nr. 13. Albin’a institutu de creditu si economii trans- mite cu dat’a din 21 Ianuarie a. c. contu-curentu incheeatu in 31 Decembre 1888, din care se vede, că debitulu Associa- tiunei, care fusese in Contu-curentulu dela 31 Decembre 1887 in suma de 14974 fl. 27 cr., intr’unu anu, adeca dela l-a Ianuarie păna la 31 Decembre 1888, a scadiutu la 12091 fl. v. a. — Contucurentulu se transpune cassei spre revisiune exacta, după care cassariulu va ave a raportă in siedinti’a din lun’a urmatdre spre informatiune deplina si luare la cunoscintia. Nr. 14. Direcțiunea despartiementului Fagarasiu pe lângă raportu din 21 Ianuarie 1889 trimite: 1. 72 fl. v. a. că taxe dela membri ordinari pre 1888 si 2 fl. pentru diplome. 2. Unu conspectu alu membriloru din acelu despartie- mântu in numeru de 23. 3. Protocolu al siedintiei comitetului din 30 Octobre 1888, in care se intregesce comitetulu si se decide convocarea adunării generale a despartiementului. 4. Protocolulu adunarei generale ținute in 23 Noemvre 1888, in care se decide a se face unu apelu caldurosu cătra inteligenti’a româna in interesulu Associatiunei, se insarcinedia comitetulu a pregăti unu preliminariu de spese si program’a pentru adunarea generala viitdre. 5. In fine protocolulu siedintiei comitetului din 12 Ianu- arie, in care se arata din partea cassariului, că au intratu ț 75 fl., din cari 3 fl. dela membrii ajutători pentru coperirea speseloru de birou. ( — Sum’a de 72 fl. primita si transpusa la cass’a Aso- ciatiunei se cuiteza. ț întregirea comitetului in acelu despartiementu se ia spre sciintia. Asemenea se iau spre sciintia si conclusele adunării ge- nerale din 23 Nov. a. tr. cu aprobare, precumu si reținerea de 3 fl. v. a. conforma regulamentului. Nr. 15. Liviu Pop’a Radu june de ani 24, de locu din comun’a Lis’a in comit. Fagarasiului invatia la scdl’a de belle arte in lassi pictur’a si cere unu stipendiu. (Ex. Nr. 14/1889.) — In lipsa de stipendiu, care se fia votatu de câtră adunarea generala pentru asemenea profesiune speciala, ce- rerea suplicantelui nu se pdte implini. Nr. 16. Magistratulu cetatii Sibiiului invita cu datu din 5 Ianuarie a. c. pe Associatiune, câ in calitatea sa de corpu moralii ce are după legea electorala dreptu de membru virilistu, se auctoriseze din partea sa pe unu membru pleni- potentiatu alu seu in representanti’a comunității cetatiene si denumirea se o înainteze nesmintita in 15 dile la vicecomi- tele comitatului. — S’a denumitu in calitate de membru plenipotente rever, sa dlu arcbimandritu Dr. II. Puscariu. (Ex Nr. 9/1889.) Nr. 17. Direcțiunea scolei civile de fete transmite pe lănga adresa din 8 Februarie a. c. Nr. 16 procesuln verbalu din siedinti’a dela 31 Ianuarie 1889 a corpului didacticu, din care pre lănga celelalte agende se vede, câ la încheierea se- mestrului I alu anului scolasticu in 30 Ianuarie s’a ținutu examenu in tote patru clasele scolei civile, la care au fostu invitati si au asistatu cu directorulu împreuna si delegatulu Br. Davidu Ursu si presiedintele comitetului. Resultatulu exa- meneloru dela 19 eleve din clasa I, 21 din clasa II, 16 din clasa III, si 15 din clasa IV. totalu 71 eleve, care au depusu examenu, este evidentu din cele patru conspecte alaturate. S’au luatu si mesuri pentru facerea programei pe anulu scolasticu 1888/9, )a care toti invetiatorii s’au oferitu a cola- 43 bora, apoi Dr. Bolog’a s’a insarcinatu a compune operatulu din fruntea programei. - Ținerea examenului si preste totu activitatea corpului didacticu se ia spre sciintia cu aprobare. Nr. 18. Doue intimate ale Inspectoratului regescu, am- bele din 9 Februarie a. c. Nr. 43 et 44 insolite de doue decrete ministeriali relative la cărțile scolastice, unele per- mise, altele oprite, cum si instrucțiuni generale, după care au a se conforma corpurile didactice intru alegerea cărtiloru, s’au inaintatu incoce, cu provocare ca comitetulu se ingri- jasca de a loru Îndeplinire. — Decrete si intimate se transpunu corpului didacticu, spre informatiune si conformare intocm’a (Ex. Nr. 44). Nr. 19. Gradinariulu A. Forstl pretinde platirea de doue conturi, unulu din 6 luniu 1888 de 45 fl. 52 'cr., altulu din 14 Novembre 1888 de 35 fl. câ repetitiune a contului anterioru, inse cu scadiementu de 10 fl. — Păna la o informatiune deplina despre natur’a acestei pretensiuni, acesta afacere se ia dela ordinea dilei. Nr. 20. . Dl I. Petrascu capitanu in pens. cere desdau- narea de 31 fl. v. a. pentru reparaturi Întreprinse in cuar- tirulu din casele Nr. 8 ale Associatiunei. — SA se cerceteze prin comisiune de doi membrii in personele dloru P. Cosm’a si B. P. de Harsianu la fati’a locului cu reflecsiune la conturile presentate, daca reparaturile acelea au fostu necesarie a se face sau nu; după care comitetulu va fi informatu prin raportu. Nr. 21. Simionu Magdasiu, invetiatoriu din Zalha in comitatulu Solnocu-Doboc’a cere cu suplica din 12 Februarie a. c. ajutoriu pentru fiiu seu Nicolae invetiacelu de cismaria. — Ajutorele destinate pentru invetiacei dela meserii se dau numai prin concursu, care se publica la timpulu seu re- gulatu. De altmentrelea petentelui ’i si lipsesce testimoniu scolasticu, fără de care in nici unu casu nu se inpartu ajutore. Nr. 22. Oficiulu de competentie erariali cere tax’a 5 fl. 10 cr. după o donatiune de 50 fl. dela rep. Nicolae Lazaru din S. Sebesiu. — Dupa-ce din remasulu după Nicolae Lazaru nu s’a primit u nici unu lega tu, comitetulu are se recurgă asupr’a pretensiunei de 5 fl. 10 cr. câ taxa de hereditate. Nr. 23. Membrulu loanu Popescu propune, că dupa-ce mediculu de casa alu internatului are missiunea de a’lu visitâ pe acesta regulatu in fia-care septemâna, era nu numai in cașuri de morbu alu vre-unei eleve; a se informă despre starea sa- netatii fie-careia, precumu si a supraveghia institutulu din punctu de vedere sanitariu, se i se acorde unu honorariu prea modestu de 100 fl. v. a. pe anulu espiratu 1888 cu atătu mai vertosu, că același domnu medicu indeplinise aceeași missiune si in anulu 1887, inse gratuitu. — Propunerea este primita cu voturi unanime si cass’a este avisata a numera medicului de casa honorariu 100 fl. v. a. pe anulu espiratu 1888. Nr. 24. Totu d-lu membru Popescu in calitatea sa de directoru presentâ pe lănga adresa originalulu diplomei de doctoru in filosofia a d-lui profesoru Vasilie Bolog’a, obținută in. 15 Decembre 1888 dela universitatea reg. din Budapesta. — Fericitulu succese alu d-lui Dr. filos. V. Bolog’a se ia- la cunoscintia cu plăcere. Sibiiu, d. u. s. Br. Davidu Ursu m. p., George Baritiu m. p., presiedinte. referente. Verificarea acestui procesa verbala se încrede dloru: P. Cosm’a, I. Popescu si los. St. Siulutiu. Verificatu la 17 Februarie 1889. Partenie Cosm’a m. p. los. Siulutiu m. p. I. Popescu m. p. Reuniunea femeiloru romane din Sibiiu. Invitare catra femeile romane! Din insarcinarea onoratului comitetu alu Associatiunei transilvane, comitetulu „Reuniunei femeiloru romane din Sibiiu “ prin apelulu seu, adresata inca sub datnlu de 15 lanuariu, 1888 „Femeiloru romane/ a pusu in lu- crare — pentru scopurile instructiunei in scol’a civila de fete a Associatiunei transilvane colectarea de diferite lu- cruri de mana, sevărsite de femei dela sate, care aru putea servi dreptu modele la instruirea in lucrulu de mana. Pentru-ca colectiunea intenționata se fia cătu se pdte de ampla, afara de apelulu pulicatu prin diarele romane, comitetulu a rugatu atătu pe on. subcomitele ale Asso- ciatiunei transilvane, cătu si mai multe dame din dife- ritele parti ale patriei de succursulu loru, trimițiendu-le liste pentru colectarea de atari obiecte si conscrierea donatoriloru loru. Terminulu pentru încheierea acestoru colecte s’a fostu defiptu pe 30 Aprilie n. 1888, care termina inse, fiindu cev’a camu scurtu, prin avisulu de dto 3 Maiu 1888, publicatu asemenea prin diare, s’a prolungitu păna la 1 Septembre n. 1888, câ astfeliu celu puginu cu in- ceputulu anului scolasticu curentu se se pota pune in aplicare modelele colectate. In urm’a acestora ni-a si venitu din mai multe parti obiecte apte pentru scopulu intentionatu, care s’au si predatu deja on. direcțiuni a scdlei civile a Associa- tiunei pentru folosintia. Considerăndu inse, cătu de importanta este colec- tiunea de atari modele cu caracteru originalu nationalu pentru instrucțiunea in lucrulu de măna in scolele de fetitie, Ar’ prin scole pentru intreg’a industria de casa a femeii romane, si avendu iu vedere, că tocmai acum e timpulu, căndu femeile romane dela sate se ocupa în- deosebi cu lucrulu de măna, si astfeliu on. ddmne, pe care le-amu fostu rugatu de colectante, cum si preste totu „femeile romane“ au cea mai buna ocasiune a îm- bogăți colectiunea de păna aci cu lucruri de măna fe- meesci dela sate, fia acelea mici bucatiele de tieseturi, chindesituri, ori cuseturi, cari in sine compunu unu in- tregu, aptu de a servi câ modelu, — subscrisulu comitetu a aflatu de bine a decide, câ colectarea se se continue si mai departe păna la 1 Aprilie n. 1889. 6* 44 Suntu rugate deci tote femeile romane price- petore de lucru, si in specialu domnele colectante, câ cu considerare la inportanti’a scopului urmaritu, păna la. terminulu sus amintitu se mai contribue, respective se colecteze fia-care după putintia atari modele, care sunt apoi a se spedâ nefrancate la adres’a subscrisului co- mitetu, alaturăndu-se totodată de cătra colectante si lis- tele, ce li s’a trimisu. Din siedinti’a comitetului reuniunei femeiloru romane din Sibiiu, țînuta la 1/13 Decembre, 1888. Maria Cosma, Dr. O. Russu, presiediuta. secretariu. Multiamita publica. Pentru modelele din diferitele lucruri de măna co- lectate, respective oferite pentru scopurile scolei civile a Asociatiunei transilvane in urm’a apelului nostru din 15 lanuariu 1888, comitetulu reuniunei femei- loru romăne din Sibiiu îsi ține de plăcută dato- rintia a esprimâ pe calea acesta multiamit’a s’a: Domnului colectante: loanu Petricu, protopresbiteru gr. or. din Brasiovu; domnei oferente Luis’a Popescu din Brasiovu; domnului colectante Alecse Verzea, parochu gr. or. din Satulungu; d-sioreloru si domneloru oferente din Satulungu: Emili’a Petru Manole, Mari’a I. Pop’a, Alesandrin’a N. Pop’a, Elen’a Verzea si N. Bazarea din Turchesiu; domnei oferente si colectante Mari’a Calutiu n. Gaetanu din G. St. Martinu; domnului colectante: Avrama Pecurariu, protopres- biteru gr. or. din Ili’a; domnisiorei oferente: Carolin’a I. Oprenu din Ter- naviti’a; domnei oferente : N. Dirn’a Nistoru din Glodgilesti; domnului colectante: loanu Cosieriu, advocata din Alb’a-Iuli’a; domneloru si domnisioreloru oferente din Alb’a-Iuli’a: Mari’a Cosieriu, Lucreti’a Cosieriu, Helen’a Cirlea, Ma- ri’a D^niello, Eugeni’a Popu, Corneli’a Cirlea, Victori’a Cirlea si Octavi’a Visi’a din Zlatn’a; Rosali’a Sierbanu din Alb’a-Iuli’a; Antoni’a Marciacu din Alb’a-Iuli’a; domnei colectante si oferente: Carolin’a de Orbo- nasiu din Reghinulu-sasescu; domneloru si domnisioreloru oferente: Finic’a Cosm’a din Petelea; Mari’a Butnaru din Petelea; Olg’a Schwarz din Linti; Agapi’a Crisianu din Reghinulu sasescu si Helen’a Colbasi din Craifaleu; domnei colectante si oferenta: Sabin’a Todea din Reghinulu-sasescu; domneloru si domnisioreloru oferente: Aureli’a Po- pescu din Topliti’a rom., An’a Tărnavenu din Hodacu, Mari’a Pascu din Reghinulu-sasescu; Theresi’a Major din Reghinulu-sasescu si Mari’a Precupu din Solovestru; domnului colectante: loanu Siandru, senatoru din Si- ghisidr’a; domneloru oferente: Calipsa Siandru din Sighisidr’a ; Mari’a-Leicu din Sighisidr’a si Mari’a Chis din Boiu- mare; domnei colectante si oferenta: Sofi’a Belesiu din Radn’a; domnei colectante si oferenta: Eleonor’a de Le- mdny din Seliste; domneloru si domnisioreloru oferente: M. Stoic’a din Seliste; Paraschiv’a Florianu din Seliste si Aureli’a Florianu din Seliste; domnei colectante si oferente : An’a Gallu din Abrudu; domneloru oferente: An’a Ivascu din Abrudu; An’a Furduiu din Câmpeni; Paraschiv’a Rosc’a din Turnisioru si An’a Ros’a din Topărcea; domneloru colectante si oferente: Corneli’a Bredi- cdnu din Lugosiu; Aureli’a Belesiu din Aradu; domnei colectante si oferente: luli’a Bocsianu din Curtici; domneloru si domnisioreloru oferente: luli’a Boc- siânu din Curtici; luli’a Plasi’a din Sămbateni; Anto- nell’a Rosiescu din Pecic’a romana; Constanti’a Pop’a din Pecic’a romana; luli’a losi’a din Pecic’a romăna; Elen’a Ardelenu din Pecic’a romăna si Emili’a Cioro- gariu din Pecic’a romăna; domnului oferente: Tom’a Fratesiu, parochu gr. or. din Bacifaleu. Din siedinti’a comitetului reuniunei femeiloru ro- măne din Sibiiu, ținuta la 1/13 Decembre, 1888. Mari’a Cosm’a, Dr. Russu, presiedinta. secretariu. Cetimu in „Telegr. Romanu" din 26/14 Februarie: A XVII-ea adunare generala a reuniunei fe- meiloru romane din Sibiiu. In tonu serbatorescu si cu obicinuit’a-i iscusintia a bineventatu Dumineca la 3 ore domn’a presidenta, Mari’a Cos m’a, pe d i s t i n s i i si numeroșii membrii, cari s’au adunata in localurile casinei din locu. Revna si zelulu, celu desvolta acesta reuniune si in deosebi comitetulu ei, pentru realisarea scopuriloru, ce le urmaresce, le-a documentatu raportulu interesanta, ce l’a cetitu d-lu secretariu Dr. Octavianu Russu, si pe care speramu a’lu pu- blică si noi. Program’a siedintii s’a esecutatu in cea mai buna intie- legere, dandu-se absolutoriu comitetului pentru rațiociniulu din 1888, si alegendu-se de mdmbru in comitetu d-na Ana Lucuti’a, in loculu d-nei Alecsandrina Mateiu, care si-a datu demisiunea din cause sanitare. Bun’a impressiune, ce a provocatu in publiculu asculta- toriu raportulu comitetului si preste totu desbaterile adunarei, s’a manifestata cu atâta tărie, incâtu Precuv. Sa d-lu arcbim. Dr. II. Pușcariu, n’a pututu resistă îndemnului internu, fără a dâ espressiune sentimenteloru de bucurie ale publicului pentru zelulu si devotamentulu, cu care lucra reuniunea, comitetulu si in specialu domn’a presidenta la realisarea maretiului scopu, la crescerea romanesca a fetitieloru nostre. Indemnatu in specialu pentru puterniculu spriginu, ce’lu da acesta reuniune Associatiunei transilvane, prin aceea, câ aduna modele de di- ferite lucruri de mâna dela tierancele nostre, pe sem’a scolei civile de fetitie, precum si pentru stralucitulu succesu moralu si mâterialu alu balului, despre care străinii se esprima atătu — 45 — de favorabila, propune câ se se esprime’ comitetului si in specialu d-nei presidente multiamita protocolara. Acestu mo- mentu a fostu de totu miscatoriu. Ddmn’a presidenta, Mari’a Cosm’a observâ, intrerupta de frenetice aplause, „câ femeile ro- mane si-âu implinitu numai o sfanta datorintia, carea pururea o voru urmări, câtu timpu mai esista mama si femei ro- mana. Reuniunea e mândra pentru laudele, ce i se ridica, dar meritele si succesele se atribue in prim’a linie membriloru ■ ei, cari cu atâta zelu o spriginescu si se interesedia de afa- cerile ei. Lucrându in concordie, cu sfatulu si cu intielep- ciunea tuturoru membriloru, lucruri si mai mari se potu produce“. A procuratu câtev’a momente plăcute acesta adunare, in viforulu ispiteloru, ce ne bântue, si condeiulu iștoricu va înregistra cu multa recunoscintia activitatea acestei reuniuni, câ unulu dintre factorii cei mai distinși ai desvoltarei nostre culturale. Consemnarea contribuiriloru colectate prin Dl. Partenie Cosm’a dela 1 luliu până la 31 Decembre 1888 in favorulu sc6lei civile de fete cu internata a „Assoeiatiunei transilvane" in sum’a totala de 1088 fi. 11 cr. v. a., cari s’a» adausu la colect’a anteriâra. George Cnnpoescu, economu in O.-Herepe, Paraschiv’a ■Cristea, econdma în Reghinu, Neculae Hatieganu, economu in Sieusi’a, Salomi’a Boldinu, econdma in Huhed6r’a, Neculae Lobontiu, proprietariu in Abrudu, Petru Draghici, proprie- tariu in Dev’a, Netti Zug’a, econ. in Gyorgy-Szt.-Imre, Idnu Hintya, econ in Balla, Ster Laszlo, econ. in Bozbida câte 1 fl.; Farkas Lazar, comersant in Szâsz-Reghin 3 fi.; Isaila Mitea, econ. in Presaca, Idnu Dragosi, econ. in Presaca, Idnu Gindila, econ. in Presaca, Maftei Pop’a, econ. in Pre- saca, Ilie Voicu, econ. in O.-Bogâth, George Dasiu, econ. in O.-Bogâth, Manase Voicu, econ. in O.-Bogâth, Idnu Tom’a, ccon. in Lugosi, Simionu Muresianu, econ. in Chiciu, luliana Danu, econ. in Nagy-Gercz, Antoniu Popu. econ. in Gidgiul- de sus, lonu Bucsi’a econ. in Calvasser, Ona Cernica, econ. in Veseudu, Simionu Moti’a, econ. in Secarâmbu câte 1 fl.; Tom’a Ciocanu, econ. in Sacadate 50 cr. ; Tdderu Vraciu, econ. in Valisidr’a, Aronu Suciu, econ. in Podele, Mihai Stroi’a, econ. in Ocn’a, Vasile Netiu, econ in Glogoniu, Pavelu Glând’a, •econ. in Petrovaselo, Stan’a Samson, econ. in Dobra, câte 1 fl.; Grf. Kun Ilon’a, proprietara in Dev’a 2 fl. ; Luca Amnasianu, econ. in Ruși 50 cr.; lulius lenea, cofetariu in Sibiiu, Dr. Absolonu Todea, advocatu in Regin, loachimu Moldovanu, econ. in Tatoiu, Ion Todoru, econ. in Straja, Stefanu Goti’a, econ. in Demeterpatak, Adamu Buda, econ. in Diomal, Todoranu Tovia, econ. in Cinethin, George Munten, econ. in Ocna, Necolae Tudoru, econ. in Ocna, Rafila Mun- tânu, econ. in Ocn’a, Ion Lomnesanu, econ. in Ocna câte 1 fl.; lacobi Gergely, proprietariu in Olâh-Tdplitza 5 fl.; Todoru Muntenu, econ. Ibisdorfu, Ion Cosm’a, econ. in Visca, Ion David, econ. in Pauc’a, Ion Radu, econ. in Cornetielu, Ion Sasu, econ. in Covesi, Sandoru Boeriu, econ. in Lapusnik, Mari’a Honning, econdma in Dobr’a, loanu Nemtiu, econ. in Dobr’a, lositu Crainicu, econ. in Dobr’a câte 1 fl.; Sandru Crainicu, econ. in Dobr’a, George Rosc’a, econ. in Copsia- mare, George Marianu, econ. in Bratei, Gherasimu Bârsana, econ in Tiapu, loachimu Russu, econ. in Buzd câte 50 cr.; Vasile Bann, econ. in Ocn’a, Ilie Pop, econ. in Nagy-Bânya, Groszart lanos, econ. in Seini, Paraschiva Călugăr, econdma in Alb’a-Iuli’a, Matei Negoe, econ. in Armeni, losifu Hossu, profesoru in Blasiu, Ion Lotrenu, econ. in Sadu, Simonu Fi- limonu, econ. in Vormag’a, Csutârâs Gyorgy, econ. in Seini câte 1 fl.; Neculae Bumb, econ, in Seini 50 cr.; loanu-Cior’a, econ. in Fagarasi, loanu Muntenu, econ. in Ibisdorf, Stefanu Pluta, econ. in Hapri’a-romana, Achim Ioana, econ. in Hapri’a- romana, Vasilie Siuteu, econ. in Mocs, Achim Rozdre, econ. in Silvasiulu de. câmpie, George Merza, econ. in Mihaltiu, Simonu Orddnu, econ. in Mihaltiu, Necolae Goti’a, econ in Dumitra, loan Filipanu, econ. in Sânmihaiu, Alexandru Pop, econ. in Cistelecu, Vasile Truti’a, econ. in G.-Orsiov’a, Marin’a Bunaei, econdma in Ocna, George Bogorinu, econ. in Ocna, loanu Oprisoru econ, in Ocna, câte 1 fl.; Achimu Baltesi, econ, in Ocn’a, Nicolae Voin’a, econ. in Ocn’a câte 50 cr.; Petru Stinea, ’econ. in Mihalczfalvâ, Todoru Farcutza, econ. in Roit, loan.Maxim, econ. in Sacadate, Nec. Fratila, econ. in Alamoru câte 1 fl.; Neculae Zsdlerni, econ. in Ala- moru 50 cr.; loanu Blasianu -econ. in Mediasi 50 cr.; Lazar Samsonu, econ. in Reghin 2 fl.; Pavelu Negrila, econ. in Ibiș- dorfu sas. 50 cr.; Teodora Ciochina, econ. in D. Szt.-Mârtonu 1 fl.; Maria Bera, econdma in Cichinddlu 50 cr.; Ambrosiu Siomanu, econ. in Ohab’a 1 fl.; Romulusu Presa, econ. in Aiudu, 50 cr.; Neculae Radu, econ. in Ruși, loanu Vladu, econ. in Ruși câte 1 fl.; Augustinu Chetianu, econ. in Ruși 50 cr.; loanu Laszlo, econ. in Valisidra, Pompiliu Siuluti, econ in Roșia, Necolae Vladu, econ. in Sibiiu, George Tomsia, economu in Idicelu, Maria Lazâr, econdma in Ohab’a, Luch Craciunu, economu in Runcsior, Teodora lacobu,. economu in Straja, losifu Tom’a, economu in Straja, George Oprenu, economu in Gur’a Dobr’a, Alexie Ciplea, economu in Hdri, Simionu Marcu, economu in Pianulu de josu, Teodoru Csun, economu in Bocz, Ana Danciu, econdma in Abrudu, loanu Născu, econ. in Gorgeny-Sdakna câte 1 fl.: loanu Capata, econ. in Feheregyhaz 50 cr.; Samsonu Lazara, econ. in Re- ghinu, Michailu Ster, econ. in Seini, George Belgerezeanu, in Horanglob, Filip Pacurariu, econ. in Horanglob, Neculae Crisianu, econ. in Horanglob, Arintie Luncanu, econ. in Pauc’a câte 1 fl ț Fogarasi Vasilie, econ. in Lugosiu 5 fl.; George Dragomiru, econ. in Armeni, Andrei Covrigu. econ. in Rîpa de josu câte 1 fl.; „Persieiu“ Associatiune etc. in Seini 9 fl.; Dumitru Zim’a, econ. in Satmar, loanu Farcasiu, econ. in • Olâh Medves, Maniu Bratu, econ. in Resinari câte 1 fl., Ilie Mihai, econ. in Agârbiciu, Isidor Dopu, econ. in Agârbiciu, câte 50 cr., Maria Tanase, econ. in Mediasi, losifu Ognenu, econ. in Mihaesti, George Borca, econ. in Laseu, Simonu Maximu, econ. in Lancramu, Mihâlyi Maria, econ. in Desiu, Safta Ke- reches, econdma in Ocn’a, Nicolae Pop’a, econ. in Tiapu, Ilie Hentesiu, econ. in Ocn’a, Vasilie Petra, econ. in Armeni, Mihai Bera, econ. in Presac’a câte 1 fl.; Pavelu Haderu, econ. in Presac’a, lacobu Schiau, econ. in Presaca, Danu Veranu,' econ. in Presac’a câte 50 cr.; Gligoru Dumitru, econ. in Presac’a, loanu Mechea, econ. in Presac’a, Vasile Cismasi,. econ. in Bâr-Buzd, Achimu Nise, econ. in Paratelu, Neculae Ignatu, econ. in Graucea, Ion Pintyi, econ. in Felfaleu, Radu Gergely, econ. in Kozmatelke, Ion Muntenu, econ. in Pan- ciov’a, Achimu Albu, econ. in Buzd, loanu Siusu, econ. in ‘ 46 Veltiu, loan Alexa, eeon. in Filpisi, Gavriilu Gindenu, econ. in Russu, Necolae Cosiarca, econ. in Russu, Ana Fagiurca, economa in Sibiiu, Radu Zumea, econ. in Balomir, Samu Kindea, econ. in St. Petru, loanu Davidu, econ. in Presac’a, Neculae Mitea, econ. in Presaca, loanu Ber’a, econ. in Pre- saca, loanu Mitea, econ. in Presac’a, Maftei Ber’a, econ. in Presac’a, Simeonu Davidu, econ. in Presaca, Maftei Flichisi, econ. in Presac’a, loanasi Nati, econ. in Presac’a, George Oprisioru, econ. in Ocn’a, loanusi Florea, econ. in AJamoru câte 1 fl ; Samoila Mocanu, econ. in Alamoru,' Tom’a Mocan, econ. in Alamoru, loanu loanusi, econ. in Alamoru, loanu Medesânu, econ. in Bratei, loanu Sântei, econ. in Laz, Docsa Domja, econ. in Haportd, Neculae Cora, econ. in Vestemu câte 50 cr.; Agnes Nuni, econ. in Sibiiu, loanu Biro, econ. in Telec, loan Zank, econ. in Sajgo, loanu- Bultdnu, econ. in Vâlcele, Teodoru Colceriu, econ. in Vâlcele, loanu Nicula, econ. in Stupini, Alexandru Vanos, econ. in Csehtelke, Pascu Costinu, econ. in Uilak, Stefanu Mog’a, econ. in Sibiiu, loanu Botoroga, econ. in Sebesiu, Ivos Lâszlo, econ. in Bdrhid, loanu Anye, econ. in Vâluszut, Sofron Olariu, econ. in H. Dobra, Pepi Străjer, econ. in Vetielu, losifu Peto, econ. in Branicska, loanu Macellariu, proprietariu in Mercurea, Achimu Luc’a, econ. in Ibisdorfulu sas., loanu Criste, econ. in H.-Dobra, George Dubaz, economu in H.-Dobra, Tom’a Clodovenu, economu in H.-Dobra, Dumitru Opriși, economu in Bdrta, Stanu Pantilimonu, econ. in Resinari, loanu Sibisianu, econ. in Ocn’a, câte 1 fl.; Simonu Dragomanu, econ. in Cichinddlu 50 cr., An’a Bratu, econ. in Ludosi, Mari’a Pop’a, propr. in Blasiu, Neculae Prostenu, econ, in Gruiu, Sikon& Csiki, econ. in Mi- lasu rom., loanu Pop’a Intiu, econ. in Persiani câte 1 fl.; loanu Moldovanu, econ. in Mediasi 50 cr.; George losifu Mijea, econ. in Coman’a, loanu Ittr’a jun , econ. in Persiani, loanu Maritia, econ. in Bastea, Andrei Danila, eeon. in Si- siesci, Anic’a Belascu, econ. in Hasiagu, Vartolomei Gecze, econ. in Berinti’a câte 1 fl.; lonu Hulpoiu, econ. in Ferihâz 50 cr.; loanu Bonea, econ. in Cincu-mare 1 fl.; loanu Ce- nușie, econ. in Cincu-mare, Veron’a Popovici, econ. in Boiulu- mare câte 50 cr.; Radu Gyorgy, econ. in Lâczfalu, George Boldoru, econ. in Casieni, câte 1 fl.; Achimu Ganea, econ. in Nocrich 50 cr.; Danu Avramu, econ. in Borsomezd, loanu Mihocu, econ. in Borsomezd, Anghelu Stoi’a, econ. in Felso- orda, Stefanu Haplea, econ. in Haprea-rom., Ravec’a Pop’a, econ. in FelsOrda câte 1 fl.; Victoru Cioba, econ. in Giogiu de susu 50 cr.; Alemanu Dancasi, postaru in Resinari, loanu si Tom’a Naște, econ. in Socolu câte 1 fl.; loanu Romanu, econ. in Uroiulu de câmpie 2 fl.; Neculae Musca, econ. in Schonberg, Susan’a Nistoru, econ. in Sibiiu, loanu A. Ben’a, econ. in Pianulu-superioru câte 1 fl.; Neculae Bot’a, econ. in Hari 50 cr.: Neculae Svercolaci, econ. in Caltvasseru 1 fl.; loanu Matei, econ. in Marisin’a 50 cr.; loanu Csengeru, econ. in Felfalau, Petru Muntdnu, econ. in Kaun, Comanu Mirionu, econ. in Dumitr’a, Goti’a Paraschiv’a, econ. in Du- mitr’a, Irimie Dabârta, econ. in Cisteiu, Stefanu Deianu, econ. in Hapri’a, Avramu Cucu, econ. in Silvasiulu de câmpie, Danielu Turcu, econ. in Siopteriu, Petru Popsioru, econ. in Ormenisiuln de câmpie, Szilâgy Gyorgy, econ. in A.-Megyes, loanu Baciu, econ. in Si61’a, Petru Tureanu, econ. in Pauc’a, An’a Pop’a, econ. in Pauc’a, Dumitru Oltenu, econ. in Pauc’a, câte 1 fl.; Savu Di Pop’a, econ. in Ocn’a 50 cr.; Neculae Pop’a, econ. in Ocn’a, Savu D. Luc’a, econ in Ocn’a, Mari’a M. Albu, ecOn. in Ocn’a câte 1 fl.; Dan Arcași, econ. in Alamoru 50 cr.; loanu Stoic’a, econ. in Strugaru, Gherasimu Radovici, econ. in Certegiu, Paraschiv’a Vladu, econdma in Glâmbdc’a Câte 1 fl.; loanu Mihai, econ. Tielin’a 50 cr.; loanu Romanu, economu in Sacadate 1 fl.; Saft’a Alemanu, econ. in Sacadate 50 cr.; losifu Russu, econ. in Vadverem, losifu Furdui, econ. in Laseu, L. D. econ. in Dev’a, Necu- lae Popovici, econ. in Sadu, Ilie Mog’a, invetiatoru in Sebesiu, loanu Pelegradu, econ. in Saliste, Petru SuceVa, econ. in Ibanesci, Neculae Barn’a, econ. in Mihalți, Simonu Gruianu, econ. in Haprea rom., Stefanu Filimonu, econ. in Drâmbariu, Simonu Simborânu, econ. in Sântu-Mihaiu de câmpie, Teflen- hardt Jânos, econ. in Seini, Danez Ilie, econ. in Seini, Danez Gligoru, econ. in Seini, Gyuân Lâszlo, econ. in Seini, Cadar Mihai, econ. in Seini, Cosm’a Mihai, econ. in Seini, loanu Anghelu, econ. in Banicza, George Pojenaru, econ. in Me- risioru, Simionu Rusu, econ. in Baiu, Stefanu Ol’a, econ. in Maros-Orosfalu, Darabanti Lorinez, econ. in Magyar-Bolkeny, Neculae Blasianu, econ. in Mediasiu câte 1 fl.; George Bunea, econ. in Mercurea 50 cr.; Lemeny Pap Josef, econ. in Ap’a, Vichentie Muntenu, econ. in Toraculu micu câte 1 fl.; Ste- fanu Pap, econ. O.-Szt.-Miklos 50 cr.; loanu Popovici, econ. in Risculitza, Petru Gâspâr, econ. in Vetzel câte 1 fl.; loanu Vori, econ. in O.-Bogat, Vasile Vori, econ. in O.-Bogat, loanu Pop’a, econ. in Presac’a, loanu Zsorzs, econ. in Presac’a, loanu Ciorogaru, econ. in Presac’a, loanu Bulea, econ. in Presac’a, Mateiu Stoic’a, econ. in Presac’a, Pavelu Fratila, econ. in Presac’a, losifu Schiau, econ. in Presac’a câte 50 cr.; loanu Ber’a, econ. in Presac’a, Samoila Pop’a, econ. in Presac’a, Samoila Dragosiu, econ. in Presac’a, Dui Romanu, econ. in Presac’a, lustin’a Ber’a, econ. in Presac’a, Neculae Romanu, econ. in Presac’a, loanu Ciorogaru, econ. in Presac’a, Vasile Ciorogaru, econ. in Presac’a, Vasile Pop’a, econ. in Presac’a, Macarie Pop’a, econ. in Presac’a, loanu Mitea, econ. in Pre- sac’a, Dumitru Stoic’a, econ. in Presac’a, Vasile Romanu, econ. in Presac’a, Mari’a Mocanu, econ. in Presac’a, Neculae Pop’a, econ. in Presac’a, Samoila Davidu, econ. in Presac’a, loanu Stoic’a, econ. in Presac’a, Neculae Ber’a, econ. in Pre- sac’a, loanu Oltenu, econ. in Presac’a, Nichie I. Hanesi, econ. in Presac’a, Onuti Hanesi, econ. in Presac’a, Stefanu Tyiforu, econ. in Magyar Kekes, loanu Comanu, econ. in Dumitr’a, Teodoru Ribu, econ. in Paclisi’a, Neculae Stoic’a, econ. in Alamoru, Alexandru Barbulescu, econ. in Sântu-Mihaiu de câmpie, Tom’a Manciulea, econ. in Straj’a, George Mândrenu, econ. in Armeni, Lazaru Voin’a, econ. in Ocn’a, Samoila Prodea, econ. in Bogatu, câte 1 fl.; Neculae Prodânu, econ. in Bogatu 50 cr.; Petru Docea, eeon. in Hapartonu, Vladu Bozdoghina, econ. in Resinari, Simeonu Macavei, econ. in Ocna câte 1 fl.; Achimu Tanase economu in Ocna 50 cr.; Luc’a Veresiu, econ. in Armeni, Andreiu Petru, econ. in Armeni, câte 50 cr.; Ana Ghibu, econ. in Brosteni, Neculae Bunduf, econ. in Diomalu, Constantinu Bucsia, econ. in Ponoru, Petru Doja, econ. in Galdea de sus, Maria Frăției, econ. in Bui’a, Simionu Csenger, econ. in Felfalau câte 1 fl.; loanu Popenta, econ. in Mardesiu, Necolae Goganu, econ. in Sibiiu câte 50 cr.; lohann Schuller, econ. in Alsd-Repa, George Siopteriu, econ. in 47 Majos, Onig’a Florianu, econ. in Apa, Rista Ursu, econ. in To- raculu mic, Dumitru Dancila, econ. in Poiana, Dumitru Bărbos, econ. in Zsadâny, Farkas Gyorgy. econ. in Seini, Bucuru Savoiu, econ. in Resinari, Maria Baciu, econ. in Sibiiu, Pascu Avramescu, econ. in Nucsior’a, Florinc’a Paulescu, econ. in N. K. Osztrov, Mihailu Fuke, econ. in Kernesd, losifu Stoianu, econ. in Valea-dilsi câte 1 fl.; Neculae Sasu jun. econ. in Alma-Sas., Ion Carean econ. in Besineu câte 50 cr.; Grig’a Polgar, econ. in Borhid, 1 fl.; George lacobu, econ. in Gusteritia 50 cr.; Lazaru Cismasiu, econ. in Ternovitia, Ion Alemanu, econ. in Orlatu, George Barsan, econ. in Felegu, Vasile Doctor, econ. in Paucea, loanu Pop’a, econ. in Boitia câte 1 fl.; lacobu Stef, econ. in Seini 50 cr.; Szakât losefu, econ. in Seini 1 fl.; Kato Gâbor, econ. in Seini 50 cr ; Kat6 Eleknâ, econ. in Seini, Kat6 Sândor, econ. in Seini, Ser Peter, econ in Seini, luon Peter, econ. in Silvasiulu de câmpie, Alexandru Sala- gianu, econ. in Silvasiulu de câmpie, Tanase Popu, econ. in Sermesel, Alexandru Deac jun. econ. in Kiseu, George Butnariu, econ. in Bratfalu, Matei -Cotirlea, econ. in Presac’a, Dumitru Cotirlea, econ. in Presac’a, Vasile Fagadariu, econ. in Presac’a câte 1 fl.; Zaharie Cretin, econ. in Alamoru 50 cr., Savu Gligoru, econ. in Ocn’a, lacobu Greavu, econ. in Topârcea, Gherasimu Rotâriu, econ. in O. Bogatb, loanu Voie, econ. in O.-Bogatb, Marin’a Barsanu, econ. in O-Bogath, Csuros losef, econ. in Daia, Ilie Bucuru, econ. in Mediasiu, Samoila Ulitia, econ. in Steja, George Cristianu, econ. in Brotun’a, Macedonu Bugiu, econ. in Glogoetz, Ciurtea Luc’a, econ. in Mocui, Ion Pop’a Mifla, econ. in Toderitia, George Totoiu, econ. in Galați, Neculae Sierbanu, econ. in Voila, loanu Toma, econ. in Fugard, loanu Craciunu, economu in Mediasiu, Ilie Nistoru, econ. in Siugag, Michailu Fodoru, econ. in Maros- Szt.-Kirâly, Ilie Stroie, econ. in Ludosiu, Ana losifu, econdma in Ocn’a câte 1 fl.: George Stroianu, econ in Ferihâz, loanu V. Chirila, econ. in Lancramu, Samoila Marti, econ. in Ala- moru câte 50 cr.; Tom’a Cristea, econ. in Rosi’a, Neculae Popa. econ. in Besineu, Gligoru Ghibu, econ. in Siugagu, Gavrila Haboru, econ. in Sant-Mihaiu de câmpie, Petru Pupsi’a, econ. in Igribcsti, Antoniu Zgrib’a, econ in Igribesti, Neculae Frantzu, econ. in Igribesti, George Usca, econ. in Mihalți, Petru Cergedianu, econ. in Mihalți, Petru Tom’a, econ. in Straja câte 1 fl.: Simionu Barak, econ in Alamoru, Neculae Solomonu, econ. in Alamoru, Maria Barak, econdma, in Ala- noru, Pavelu Stoi’a, econ. in Alamoru, losifu Zsorzse, econ. n Presac’a, Zaharie Zseleriu, econ. in Alamoru câte 50 cr. (Va urmă). Bibliografia. Din istori’a lui Xenopolu. (Fine din Nr. 3—4). Lecti'a LXL. 8). Pecenegii si 9) Cumanii. Ambele opere mongole. Pe timpulu Peceneghiloru exista Cetatea Alba, ii ocupau numai siesulu Moldovei si alu Munteniei, nu si Tran- ilvani’a. Peceneghii sdrobiti de Bizantini se imprastie. parte cecu Dunărea, parte in Trausilvani’a, unde iau numele de teșii. Pe timpulu loru se pomenesce Teleormanulu si dela ei u remasu comunele cele doue de Pecenega, un’a in Munteni’a jalalta in Dobrogi’a. Cumanii vinu după Peceneghi. Fun- darea Craiovei (?). Diverse numiri geografice. (Hasdeu origi- nile Craiovei). Lecti’a XLI. 10) Ta tar ii. Ultim’a năvălire si pdte cea mai cumplita este acea a Tatariloru. Ei intra in Tran- silvani’a prin pdrt’a Rusiei intre Bucovin’a si Galiti’a si cobora pe la Rodna, si Brasiovu; alta coldna pe la Sibiiu trecu munții in Munteni’a, unde se bătu cu popdrele romane, intre altele cu banulu Basarabu; a trei’a coldna se cobora prin Moldov’a păna la Milcovu in episcopatulu Cumaniloru. Acestu itinerariu si fapte dovedite prin concordanti’a surprinzatore intre izvorele unguresci si o cronica persana. Efectulu nava- lirei ta ta re. Lecti’a XLII. Munteni’a si Moldova inainte de descălecare. Părerile vechi ale lui Cantemir, si anaforaoa din 1817. Tierile romane erau impoporate de Slavi câtra siesu, de Romani câtra munți. Dovada pentru locuinti’a sie- sului de Slavoni sta in terminalogi’a geografica a lui. Statulu bîrladean si diplom’a lui Ivancu Rotislavovici. Despre timpulu asiediarei Slavoniloru in aceste parti dovada spusele lui Priscus despre satele fără indoiala slavone din Banatu si numele la- lomitiei pastratu din secolulu VI. Lecti’a XLIII. Urmare. . Romanii locuiau mai spre munți, de unde se coborise in timpulu stapînirei bulgare. Do- cumentulu din 1247 pomenește chinezatele lui loanu si Parcași, voivodatele romane a lui Lyrtioy si Seneslau . si Romanii din tiara Litfei. Verificarea acestui documentu prin cronic’a persana. Voevodulu Lithen se revolta contra regelui Viadislav. Lecti’a XLIV. Urmare. Romanii din Vrancea. Bull’a papala din 1234. Episcopatulu Cumaniloru din aceasta bulla nu este decătu vechi’a episcopie a Milcovului pomenita inca intr’unu documentu din 1096. Dovada documentala a acestui faptu. Vrîncenii fiindu găsiți in Moldov’a la descălecarea Iui Dragosiu, dobîndescu o positie privilegiata. Lecti’a XLC. Urmare. Romanii din țînutulu Bacăului si alu Nemtiului. Loculu la Cinnamu constata existenti’a Roma- niloru in părțile Moldovei pe la 1164; acum Romanii sunt in bune reiatii cu imperatulu Manoilu Comnen, pre căndu pe mo- siulu seu revoltatu, Andronicu in 1107 (după Nicetas Coniates). Combaterea interpretarei d-lui Hasdeu a locului din Cantemir. Cămpu-Lungu din Bucovin’a constituitu câ si Vrancea dove- desce că si Romanii de aici sunt anteriori descalecarei. Lecti’a XLVI. Imperiulu Valacho-Bulgaru. Ro- mânii cari erau forte numeroși, la sudulu Dunărei in timpulu imperiului, sunt respinși prin Slavo-Bulgari, in Balcani, er’ din Moesi’a ei dispăru. In timpuln vecului de mijlocu nu in- telnimu Romani in Bulgari’a dincoce de Balcani. Tote araturile despre ei se refera la locuitorii din sudulu acestora munți. Analis’a tuturora isvoreloru. Lecti’a XLVII. Urmare. Rescdl’a Valachiloru por- nesce din Hemus. Tote luptele se dau in jurulu acestoru munți. Imperiulu Valacho-Bulgaru nu însemna deci unirea Bulgariei cu Munteni’a, ci cu Valachii din josulu Balcăniloru, ale caroru tieri purtau numele de Valachi’a. Pe căndu se re- scola Romăno-Bulgarii, Munteni’a erâ ocupata de Cumani, er’ Romanii din Daci’a locuiau in munți, sau in polele loru, incâtu acei din Macedoni’a erau departati de acei din Daci’a. prin intins’a vale a Dunărei, din Balcani in Carpati. 48 Lecti’a XLVIII. Urmare. Rescol’a lui Petru si Asanu •Batuti ântâiu, cauta scapare la Cumani. Se intorcu cu-aju- toriu dela ei si bătu pe Isacu Anghelulu in mai multe ronduri. După mortea lui Asan, urmata de acea a lui Petru, vine lonitia, care dobândesce dela pap’a titlu de imperatu. Analis’a corespondentei sale cu pap’a Inocentiu. L e c t i’a XLIX. Urmare. Constantinopolea cade in mânile Latiniloru. Tratatu cu mândrie de ei. lonitia se rescola, batendu si prindiendu pe imperatulu Balduin de Flandra si pradandu cumplitu provinciile de sub Latini. Lui lonitia ur- meza Borila; apoi loanu Asanu. Luptele cu imperiulu latinu nimicescu legaturile. cu papii. După loanu Asanu, Calimanu, apoi Mihailu Calimanu II, cu care se stinge dinasti’a Asanilocu. Lecti’a L. Rolu 1 u Rom âniloru in imperiulu Valacho-Bulgaru. Roeslerianii incuviintiaza Româniloru unu rolu preponderantu in peainsul’a balcanica, pentru a le pute tăgădui existenti’a in același timpu dincoce de Dunăre. Ei susținu, câ Românii ar fi emigratu cu incetulu din impe- fiula Asanestiloru spre a se asiazâ la nordulu fluviului. Pen- tru ce ar fi facut’o, cându le mergea asia de bine in Balcani; er’ campi’a muntena era ocupata de sălbatecii Cumani? Sla- vistii ne concedu existenti’a la nordulu Dunărei, spre a pute micsiorâ rolulu Româniloru in peninsula. Dinasti’a Asaniloru era de origine româna (dovezile) si Românii jucara unu rolu insemnatu in lupt’a pentru neatârnare. Când trebui se se organiseze statulu, elementulu bulgaru, mai cultu, incepe a dâ tonulu si Românii chiar ce se coboriau din munți se bul- garizau. Astfelu se explica prefacerea imperiului Roman o- Bulgaru in unulu curatu Bulgaru (Hurmuzachi, Fragmente privitore la istori’a Româniloru voi. I). Primimu spre anuntiare urmatdrele: — Lucrulu in scdla I. încercări si Propuneri com- puse de George Moianu, invetiatoriu la scdl’a centrala de fete in Brasiovu. Premiatu cu medalia de auru pentru lucrări in- dustriale la espositi’a cooperativa din Craiov’a 1887. Pretiulu 45 cr..(l leu 25 bani). Brasiovu, editur’a autorului. Tipariulu tipografiei archidiecesane in Sibiiu. 1889. De același autoru: — Economia câmpului si grădinăritul u cu ilustratiuni, pentru scdlele poporale, editur’a lui H. Zeidner, Brasiovu 1886, pretiulu 25 cr., (75 bani). Manualu premiatu cu medalia de argintu la espositiunea cooperativa din Craiov’a 1887. Acestu manualu este introdusu in scdlele poporale din Arcbidieces’a ort.-or. a.Transilvaniei prin decisulu Sinodului archidiecesanu ort.-or. din Sibiiu in Maiu 1888, — e introdusu in scdlele din dieces’a greco-cath. a Lugo- s-iului prin circulariulu episcopescu dto Lugosiu 30/18 De- cembre 1886. Nr. 1751; — apoi in dieces’a gr.-cath. a Gherlei prin circulariulu dto Gherl’a 15 Decembre 1886, Nr. 7494, — in dieces’a sufr. gr.-or. a Oradiei-Mari prin hotarirea sinodului aradanu, din 1887, — in fine in bi- bliotecile scoleloru din Bucovin’a prin emisulu consis- torialu ort.-or. archiepiscopescu dto Cernăuți 17/29 lanuariu 1887, Nr. 5367 si prin conclusulu si circulariulu Consiliu- lui scolariu ces. reg. alu Bucovinei dto Cernăuți, 27 Aprilie 1887, Nr. 611. Păreri de recensiune: Nr. 3283—1887. Manualulu Economi’a câmpului si gra- dinaritulu“, censurându-se de comissiunea scolastica archidie-, cesana, s’a aflatu bine compusu... Blasiu din siedinti’a con- sistoriala, ținuta in 8 Februarie 1887. Manualu de G. Moianu din Brasiovu „Economi’a câm- 'pului si gradinaritulu cu ilustratiuni", pentru scdlele popor., fiindu materi’a tractata in acestu opsioru cea mai de lipsa tieranului si apoi expusa la intielesu, in propositiuni scurte, fiindu si limbagiulu usioru si curatu, si asia putendu face cârticic’a bune servitii tuturoru factoriloru: Preotului si inve- tiatorului, bărbatului câ si pruncului; deci prin acestea se atrage atențiunea publica diecesana la acestu opsioru. Gherl’a. Stefanu Biltiu, Vie. gen. episcopescu. Scurta recensiune asupr’a scrierii „Economi’a câmpului si gradinaritulu¹¹ de G. M o i a n u. Salutu cu bucurie aparitiunea acestei scrieri economice, mai vertosu câci este menita pentru scdlele ndstre popor. - Gratulezu autorului pentru bun’a si precis’a tractare a mate- riei intr’unu opsioru micu, inse destulu de abundantu, in ceea-ce privesce materi’a, despre care tractedia, cuprindiendu tdte ra- murile economice intr’unu intregu. Materi’a e tractata cu deplina usiuratate si la intielesu, in propositiuni scurte, câ se se pdta propune si in scdla ele- vilor u cu tota usiuratatea. Opsiorulu are impartire buna si cu privire la singuraticii paragrafi, incâtu cei mai multi se potu da pentru studiare pentru o singura lectiune, si numai forte puțini voru trebui impartiti pentru doue sau trei lectiuni. Cartea e scrisa intr’o limba curata, scutita atâtu de es- presiuni mai neintielese, câtu si de unele cuvinte folosite reu de poporu, cari detrâgu multu din frumseti’a unei scrieri. E tipărită pe hârtie fina in octavu, 3 cole, litere, bune si, ce e mai esentialu, cu ortografi’a Academiei romane. In fine din parte-mi cu tota caldur’a potu recomanda scrierea de sub Întrebare invetiatoriloru noștri poporali si altoru factori ai educatiunei. Propunendu acestu opsioru in scdla, voru face bune servitii pe terenulu economicu. „Gaz. Trans.“ Nr. 270—1886. loanu Costinu. Cârticic’a face cea mai simpatica impresiune. Putemu dice romanesce despre densa: scurtu si bunu. „Ludima- gister“ Nr. 23, 1886. Errata. In dissertatiunea din Nr. 2 a. c. la pag. 4 in locu de intentiune citesce intuitiune; in locu de S. Fr. Delalei citesce S. Fr. de Sales. Editur’a Associatiunei transilvane. . Redactoru: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.