Nr. 3—4 Sibiiu, 1—15 Februarie 1889. Anulu XX. TRANSILVANIA. Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Ac6sta f6ia ese câte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Assoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta sdu prin domnii colectori. Sumariu: Baronulu Nicolae Vesselenyi betranulu. — Materialii pentru istori’a bisericesca. — Bibliografia veche. — Cărțile intrate la concursu pana in 31 Decembre 1888 pentru premiile academiei romane si anume celu mare de 12000 lei noi, ce se anuntia la câte 4 ani si alu statului de 5000 1 n. numitu premiulu Eliadu. — Consemnarea contribuiriloru colecție prin dl Partenie Cosm’a dela 1 luliu pana la 31 Decembre 1888 in favorulu sc61ei civile de fete cu internatu a „Assoeiatiunei transilvane" in sum’a totala de 1088 fi. 11 cr. v. a. cari s’au adausu la colect’a anteridra. — Reuniunea româna de agricultura din comitatulu Sibiiului. - Baronulu Nic. Vesselenyi betranulu. - Din luptele săngerose cate se intemplau intre multi ' magnați si''cavaleri de ai Germaniei pana in vdculu alu 16-lea, la noi in Transilvania au mai remasu urme si păna in dilele imperatului losefu II si din legile tierei sunt cunoscute asia numitele potentia maior et potentia minor, când sententiele tribunalelorn si curtiloru se pu- teau executa numai cu ajutoriulu armeloru. Unulu din cașurile cele mai memorabili este in istori’a tierei nostre hostilitatea dintre doi magnați vecini cu dominiile loru, cari erau br. Nicolae Vesselenyi la Jibau (Zsibo) si com. loanu Haller la Gărbau (Gorbo) in comitatulu Dobâcei. Br. Nicolae Vesselenyi nasc, in 1750, descendente alu unei familii din cele mai de frunte era cunoscutu la contimporanii sei, descrisu si de catra istoriculu Franc. Szilâgyi de o natura vulcanica, violentu si resbunatoriu. Pre langa nenumerate escesse si fapte violente pe care le suferiseră si altii dela elu, Vesselenyi traiâ in certe necurmate cu yecinulu seu c. loanu Haller, cărui se incercâ se’i faca tdte relele, precum ’i si facea ori-unde i se dedea ocasiune, pana căndu in fine a trebuitu se intrevina auctoritatile publice. Din actele de procesu sunt căteva prea caracteristice pentru person’a lui Ves- selenyi, totodată inse si pentru gradulu de cultura alu classeloru superiori de inainte cu una suta de ani. Intr’una de dile com. Haller in caletori’a sa se oprise la ospetari’a din Jibau, unde a si remasu in aceea nopte. A dou’a di aflăndu Vesselenyi că a cutediatu se traga si se remăie in cărcium’a din satulu seu, infuriatu apucă pe cărciumares’a si puse de’i trasera treidieci de lovituri cu corbaciu de curea tripla, căci nu ’ia denuntiatu acea descensiune a lui Haller, pentrucâ se’i traga aceluia treidieci de corbace; deci acum se le sufere dens’a, precum le-a si suferitu nefericit’a. In Octobre 1781 doi îngrijitori de cai la Vesse- lenyi ne mai putendu suferi bătăile au fugitu dela elu si au scapatu in dominiulu lui Haller; acolo insa au fostu arestati pentru unele excesse. Vesselenyi atunci provocă pe Haller câ se’i trimită pe acei doi omeni la momentu. Haller ’ia si remisu pe unulu din ei, despre care se adeverise că era iobagiulu, prin urmare proprie- tate a lui Vesselenyi; pe alu doilea de o camdata nu i l’a trimisu păna candu nu va fi judecatu la tribunalulu patrimoniale alu lui Haller, alu cărui proprietate eră si unde comise si excessulu. Intr’aceea acelu alu doilea sierbu sciindu bine ce’lu aștepta, a fugitu din prinsorea dela Gărbău incatrau l’au dusu ochii, fără câ se pota ju- deca cu mintea lui, că pre la 1781 pentru ori-ce iobagiu tier’a intrega erâ numai o temnitia, daca nu putea cumva se apuce dincolo preste fruntarie. Vesselenyi inse nu a voitu se creda nici se scia nimicu de fug’a sierbitoriului, ci acelu respunsu alu lui Haller, că nu are de unde-i da sierbulu, l’a luatu câ insulta -si iute s’a decisu la una din faptele sale barbare; a datu adeca porunca la tdte satele din dominiulu seu, câ toti iobagii sei destoinici a purtâ arme se se adune armati care cu ce au la re- siedenti’a sa din Jibău. In demineti’a din 16 Octombre Vesselenyi incale- căndu se puse in fruntea celoru 540 de omeni armati, unii cu pusei, cei mai multi cu cose, furci de feru, mă- ciuci si plecă spre Gârbau in distantia numai de 2% ore. Fiindcă Vesselenyi nu avuse omeni’a câ se declare lui Haller resboiu prin manifestu câ suveranii, acesta surprinsu de scirea venirei vrasmasiului abia avu atăta timpu câ se incuie tdte intrările in curtea sa si pre cătiva din omenii curții se-i provedia cu arme de focu, pre căndu Vesselenyi a si ajunsu cu 12 haiduci ar- mati si cu tota cet’a sateniloru in fati’a curții lui Haller. Intre înjuraturi si amerintiari pe tdte tonurile, Vesse- lenyi pretindea câ se’i dea pe servitoriulu fugitu. Haller trimise la elu pe judele curții sale câ se’lu provdce se 3 18 Contenâsca cu violentiele sale, era daca crede ca are vre-o pretensiune, se o caute pe calea legii, că-ci in ca- sulu contrariu puterea va fi respinsa totu cu putere. Acelu respunsu alu lui Haller a turbatu si mai tare pe Vesselenyi. Deci elu comanda sateniloru sub pedăpsa de 100 de beție, câ se sparga port’a, era lui Haller ’i amerintiâ, că in aceea di elu are se’si incrunte sabi’a cu sângele lui Haller, se’i taie corpulu in bucăți, după aceea ’lu va manca si’lu va scuipa afara si a. m. Pre căndu Vesselenyi facea larm’a si galagi’a, in casele lui Haller petrecea unu locotenente c. r. anume V e n t u r a, care venise numai de visita si doi cancellisti delâ curtea de apellu Georgie Gratza si Andreiu P o p p. Acei trei omeni străini esira la porta ca se cerce a molcomi pe infuriatulu, Vesselenyi inse insultă pe locotenente si’lu numi porcu-de-căne, îlu si provocă la duelu, Ventura inse refusă a se bate cu unu omu turbatu. Atunci Vesselenyi apucăndu pe Gratza ’lu luă in captivitate. Se pare inse că după aceea nebunulu totu ’si mai veni in simțiri, era omenii lui inca au avutu respectu de puscile incarcate, căci port’a remase intrega, era Vesselenyi după galagii si amerintiari de trei ore ridică inpresurarea curții si se departă cu oștea sa, duc&ndu in triumfu numai pe Gratza, pe care inse ’lu liberă in demineti’a urmatore, după ce’i mai trecuseră furiile. Acelu spectacolu inse nu s’a terminatu cu atăta, ci elu ’si avu unu resultatu, cărui asemenea nu vediusera de multi ani domnii ardeleni. Haller trase pe Vesselenyi in procesu la instanti’a competenta, care pentru crime si delicte de aristocrati era tabl’a regesca (curtea de apellu). Acum inse a pasitu la mijlocu si directorulu fiscalu (pro- curorulu curții) in numele securității publice si ’ia in- tentatu procesu pentru siese crime: blasfemia, juramentu strîmbu, amerintiare cu punere de focu, provocare la duellu, infestarea si arestarea de funcționari regesci, tur- burarea securității publice. Pe lănga formalitățile pe- dante din acea epoca processulu s’a traganatu mai bine de doi ani. Curtea de apellu a condamnatu pe Vesse- lenyi in prim’a instantia Ia prinsore de trei ani. Gu- bernulu in a dou’a instantia a redusu aceea pedâpsa numai la unu anu in vre-o fortaretia. Acum actele s’au transmisu la cancelari’a din Vien’a spre revisiune si spre âle submite, cu opiniunea sa imperatului. Opiniunea cancelariei erâ doi ani inchisore intru o fortaretia. Im- peratulu care cunoscea bine faptele lui Vesselenyi câ si pe ale altora, sciindu erasi bine cu ce judecători avea a face, in Septembre 1784 a cassatu tdte trei senten- tiele si a condamnatu pe Vesselenyi la inchisorea statului din Kufstein in Tirolu pe mai multi ani in fera, unde se fia deținutu păna căndu va da probe învederate de îndreptare, âra pentrucâ condamnatulu se aiba totuși unu victu mai bunicelu decătu arestantii cei ordinari, imperatulu a permisu câ se i se mai dea căte treidieci cruceri pe di din veniturile cele considerabili ale mosiiloru sale; atăta si mai multu nimicu. Peddpsa prea bine meritata; dara condamnatulu a stătu in deplina libertate sub totu lungulu procesu de trei ani. Se vedemu cine va pune manile pe unii Vesselenyi, câ se’lu si scoția din tiâra si se’lu duca tocma in Tirolu. Condamnatulu mi sa supusu nici la sententi’a monarchului, câ se merga de buna voia in arestu. S’au făcutu de repetite-ori în- cercări de a’lu prinde cu asia numitu brachium civile, adeca haiduci sau dorobanți si poporu armatu după vechi’a datina a tierei, Vesselenyi inse totu de atătea ori s’au aparatu din castelulu seu dela Jibau bine intaritu, păna căndu imperatulu iritatu prin acea resistentia si despre- tiuire â potestatii judiciare, a datu ordinu strictu, ca Vesse- lenyi se fia incaptivatu prin o trupa militară, ceea-ce acum se intielegea de sine, că viu sau mortu. Atunci Vesselenyi fugindu dela Jibau cu nevasta si prunci, siedea ascunsu pe la consângenii si amicii sei, era mai pe urma ; in comun’a Datesiu din comit. Turdei la mosi’a unchiuseu ' br. Stefanu Daniel, pe atunci consiliariu la gubernu. Acesta inse chiaru in calitatea sa de functionariu se simți obligatu a informa pe gubernatorulu Bruckenthal, . că nepotu-seu Vesselenyi stă ascunsu la mosii’a lui. Gu- , bernatorulu scrise cancelariului la Vien’a, era acela inaintă scirea la monarchu. Curendu apoi veni ordinu nou, conformu cărui unu capitanu cu 40 de călăreți dragoni fu trimisu la Datesiu câ se prindă pe Vesselenyi, ceea j ce s’a si intemplatu abia in 12 Februariu 1785, adeca in a cincia luna dela esirea sententiei supreme impera- j tesci, inse si atunci numai după resistentia infrenata de cătra dragoni cu fortia fisica. Ce coincidentia mai multu decătu curiosa! In aceeași ' luna alui Februariu 1785 si anume in 14 s’a publicatu in Alb’a luli’a sententi’a sinucisului George Crisianu, era in 26 Februariu s’a publicatu si sententi’a de morte a celoru doi căpitani nefericiti Horia si Cloșca, care apoi in 28 Februarie s’a si executatu. In acelu restimpu âu ajunsu si Vesselânyi la Kufstein, unde a fostu deținuta - aprope cinci ani. In totu timpulu acela s’au făcutu mai multe încercări de a îndupleca pe imperatulu câ se’lu erte, inse fără nici-unu efectu. Chiaru si ruga- . mentea consortei si a consăngeniloru de a putea cores- punde cu captivulu a fostu denegata. O resolutiune scrisa in tonu sarcasticu le veni dela cancelariulu corn. Palffy ] cătra Bruckenthal cu data din 27 Aprile 1786, in care se promitea in numele imperatului, că in casu căndu ; Vesselenyi ar muri in prinsore, atunci suplicantiloru li se va face cunoscuta mortea lui prin auctoritatile res- i pective. Intr’aceea imperatulu a mai permisu, câ in locu de 30 cr. se i se dea captivului pe fiacare di căte 2 fi. din veniturile dominiiloru lui. In fine abia in 15 Decern. 1789 cornițele And. Hadik, j presied. alu consiliului bellicu incunoscintiă pe cancelari’a j tierei, că de si Vesselenyi in prinsorea sa din Kufstein dedese ’ puține semne de îndreptare, totuși imperatulu l’a ertatu. Intru adeveru că Vesselenyi nu lasase nici după aceea pedepsa aspra nimicu din selbataci’a sa, pe care după mdrtea lui losifu in diet’a din 1790/1 sub Leopoldu i II. o si dete pe fatia la mai multe ocasiuni*). i *) Vedi: Das alte und neue Kronstadt. II. Baud. Seite ] 24—25 in nota cu datele șcdse din Archivulu lui Bruckenthal i si dela Fr. Szilâgyi in Ertekezesek din secțiunea hisț: a Academiei de sciintie. voi. V. Fasc. V. 1876. 19 Aspra se pare a fi fostu acea pedensa a lui Vesse- fonyi;ea inse , nici cu unu gramu nu a fostu mai grea, decătu sedictâin acelu vdcu in cașuri nenumerate asupr’a jdjfo^ț^âeni din classele inferiori pentru crime multu si mai usidre decătu au fostu cele comisse Vessfefonyi; dra, se fia plecatu unu romanu cu 540 ' fikfdmeni armați asupr’a cuiva, sententi’a lui mai multu sigura nu ar fi fostu inchisorea, ci rot’a sau tfop’a. In orbcei^ăd, după blănd’a domnia îndelungata a Măriei -si-cum o necessitate naturala, câ se mai domnitoriu, care se convingă pe aristo- că intr’unu stătu bine organisatu pdte se trumai unu suveranu, era nu o suta si o miie si ’ totu asia numai un’a justiția regulata. Materialii pentru istori’a bisericesca. Cu*cătu istori’a bisericesca generala este mai bo- gata, pentru-că la aceea conlucra istoricii tuturoru po- poreloru chriștiane civilisate de tote confesiunile, cu atătu este mai. seraca istori’a bisericâsca speciala a bisericeloru de .ctiversș, eonfessiuni din Ungari’a si Transilvani’a, prin ■' Urmare si istori’a celoru doue biserici, in care se afla ' oesbinatu poporulu nostru romanescu. S’a observatu inse ’ CU consolatiune interna, că din generatiunea care urmedia celei betrăne de astadi, cătiv’a barbati vigorosi din Blasiu, Sibiiu si din dieces’a Oradei mari s’au pusu cu de-a dinsulu atătu pe adunare de documente, cătu si pe fo- losirea acelora la scrierea istoriei bisericesci. In același timpu in statulu vecinu barbatii de spe- cialitate se convingu totu mai multu, că fără istori’a ecle- sistica nu’si potu scrie cum trebue istori’a patriei si a natiunei. Ajutoriulu celu mai vigurosu le dă de mai mnlti ani incoce istoriciloru de professiune unulu dintre archipastorii cei mai distinși ai României, episcopulu Melchisedec, înainte alu diecesei Dunărei de josu, acum alu Romanului, totodată membru alu academiei. Acelu archiereu ori-unde a functionatu in patri’a sa Moldov’a, a petrunsu prin chiliile si podurile intunecose ale monastiriloru si episcopiiloru, de unde au adunatu si mai aduna materialu despretiuitu de multi altii, precum se intemplase din nefericire si pe la noi, chiaru si in vdculu acesta. Asia laudatulu episcopu a publicatu In anulu 1869 la Bucuresci in tipografi’a C. A. Rosetti: Chronic’a Husiloru si a episcopiei cu aseminea numire, după documentele episcopiei si alte monumente ale tierei. Formatu 8-vo 460 pagine. La chronica este alaturatu si unu Apendice de alte 175 pagine. Chronic’a acelei episcopii se începe dela 1592 sub Aronu vodă tiranulu si ajunge păna la 1853—1855, de căndu cu ocupatiunea rusâsca, apoi austriaca si in fine provisoriulu principelui Vogoride si alu lui Teodoru Balș. In Appendice aflamu differite noțiuni istorice mai alesu relative la istori’a limbei romăne, la care noi mai reflectaseramu pe lectori inainte cu vre-o 18 anii Ăe atunci inse s’a scursu multa apa pe Muresiu, dara cu tâta aversiunea curiosa de care este coprinsa „scol’a noua“ fatia cu limb’a vechia romana, totu nu aru strica se mai aruncamu căte-odata ochii, daca nu ca spre mama care ne nutrise la peptulu seu doiosu, incai câ spre o nutrice care nu a suferitu câ limb’a moderna să se innece in vre-o balta din cele care o incungiura. Mai departe Episcopulu Melhisedec a scosu la lumina inca si Chronic’a Romanului si a Episcopiei de Ro- manu. Compusa dupre documente naționali romane si streine, edite si inedite. Bucuresci, tipografi’a naționala 1874. Partea anteia dela anulu 1392 păna la anulu 1714 pag. 352. Partea a doua dela anulu 1714 păna in dilele nostre, pag. 239. Mulțime de documente in- tercalate, dintre care nu puține forte caracteristice pentru biserica, monastiri, poporu si guberne din trecutulu celu sbiciulatu si durerosu alu natiunei romăne. Multe alte lucrări au mai esitu din pen’ă episco- pului Melchisedec, care tote s’au anuntiatu la timpulu seu. Dintru acelea mai este un’a care, cu părere de reu trebue se o spunemu, ar’ fi meritatu si păna acum cu totulu alta atențiune decum i s’a datu in cercurile competente. Cărturării cei mari europeni sunt destulu de egoiști, câ se se ocupe aprope numai cu trecutulu natiunei si alu bisericiloru respective. Acelu egoismu unilaterala nu convine interesseloru nostre. Noi ne suntemu da- tori noue insine a cautâ desu imprejuru de noi. Popo- rale, cu care locuimu noi in aceeași tiera, sau că le sun- temu vecini, pre lănga ce nu cunoscu intru nimicu asie- diamentele bisericei resaritene, apoi spre ex: despre im- periulu Russiei ținu, că la națiunea russa sau cum ’i mai dicu moscovita, ar’ domni un’a singura religiune, cea orthodoxa resaritena. E timpulu câ se afle si altii, că precum Christianismulu apusenu asia si celu resaritenu îsi are eresurile si sectele sale; căci daca in poporulu moscovitu n’au petrunsu doctrinele protestantismului euro- pănu, s’au nascutu inse din insasi biseric’a orthodoxa a Russiei cătev’a secte forte fanatice, dintre care unele ținu la nesce doctrine din cele mai absurde, era altele pro- fessedia dogme diametralu oppuse legiloru naturei si ome- nimei intregi, precum de ex. este castrarea (juganirea) celoru mai multi barbati, stricarea si a femeiloru câ se nu pota concepe, pocaintia prin ardere de vii, desfiintia- rea statului preotiescu si episcopescu, recunoscere de pro- feți si profețise ceresci din mijloculu loru, martirizare prin torturi si alte blastematii. Acelu studiu istoricu alu episcopului Melchisedec este: Lipovenismul u, adeca schism aticii sau Rascolnicii si ereticii rusesci. Bucuresci 1871 8-vo mare, 547 pag. Doue secte de ale ereticiloru Lipoveni s’au inmultitu si in Romani’a, ei sunt ramuriti si in Bucovin’a. Cei castrati se cunoscu indata din fati’a cea sarbeda gretidsa. Sunt omeni forte laboriosi, speculanti buni; dara doctri- nele loru te ingretiosiadia si înfiora. Cartea acesta a devenitu forte rara, căci pre lănga ce se tipărise numai in 500 exemplarie, apoi se crede că lipovenii care cum a pusu manile pe exemplarie din 3* 20 aceea, le-a si da tu in focu. Tocm’a de aceea noi vomu reproduce aici sumariulu materiiloru din acesta carte, câ se ne putemu face 6re-si-care idea despre coprinsulu ei; dara cine pote avâ cartea dela bibliotecele publice, va face bine daca o va ceti intrega, pentru câ sb se convingă, că si sub clim’a rece fantasi’a omenesca rapesce pe dmeni la nebunii de legatu. Coprinsulu cârtii este acesta: Partea ântăi’a. Schismaticii sâu rascholnicii. Capitolulu I. Circumstantielece au produsu Schism’a in biseric’a rusdsca. Pagina §. 1. Diferite opiniuni si doctrine, contrare doctrinei si usului orthodoxiei....................... 5 §. 2. Continuare. Recunoscerea retacirei. Mesuri de revenire la calea orthodoxiei ... 9 §. 3. Activitatea patriarchului Niconu pen- tru coregerea cărtiloru bisericesci.................. 11 §. 4. Opositi’a si lupt’a contr’a indreptarei cărtiloru si contr’a patriarchului Niconu ... 15 Capitolulu II. Opositi’a devine Schisma in biserica si re- beliune in Stătu. §. 5. Indaratnici’a fanaticiloru in retacirele loru. Hulele contra orthodoxiei si rebeliunea con- tra bisericei si a guvernului ....... 23 §. 6. Revolt’a in Mosqva. Nikita Pustos- viatu si sinodulu ținutu la acea ocasiune ... 25 §. 7. Respăndirea schismei, doctrinele ei si disbinarea in secte............................... 31 Capitolulu III. Sect’a Nepopismului (Bezpopovscina). §. .8. Incepatulu Nepopismului in guberni’a Vladimirului............................. 36 §; 9. Nepopismulu in Siberi’a .... 37 §. 10. Nepopistii pomoreni in provinciele dela Marea-alba.......................... 41 §. 11. Continuare. Kinovia lipovenâsca Vi- gorețica, numita si sichastri’a Vigovska ... 44 §. 12. Tălculu pronumitu Theodoseismu (Theodosievcina)......................... 48 §. 13. Theodoseismulu in Moscva. Cimite- rulu Preobrajensky....................... 49 §. 14. Philipismulu. Pastoristii. Negativis- mulu. Novojenii.......................... 53 §. 15. Pelerinii seu vagabondii si alte secte merunte.................................. 57 Capitolulu II. Sectele popiste (Popovscina). §. 16. Popismulu in guberni’a Nijegorodu, la Donu si la Kubanu.............................. 62 §. 17. Starodubia si Vetca, devenite focu- Pagina lare ale schismei popiste......................... 65 §. 18. Desbinari in secta popista ... 69 §. 19. Impostori sub masca de episcopi . 74 §. 20. Popismulu in guberni’a Saratovu, in Moscv’a si in Siberi’a ........ 76 Capitolulu I. Mesurele intrebuintiate de guvernu si de biserica contr’a schismaticiloru. §. 21. Dela inceputulu schismei păna la Petru celu Mare (1667—1700)....................... 81 §. 22. Sub Petru celu Mare .... 84 §. 23. Mesurele luate de Sf. sinodu alu Russiei contr’a Rascolniciloru.................... 88 §. 24. Sub imperates’a Ecaterin’a II si mai departe........................................... 92 Capitolulu VI. Shismaticii rusesci sdu lipovenii in Bucovin’a. §. 25. Coloniele lipovenesci din Bucovin’a. Făntăn’a-alba................................. 99 §. 26. Noua ierarchia lipovenesca dela Făn- tăn’a-alba................................... 100 §. 27. Eveneminte ulteridre la Făntăn’a- alba, in anii 1858—1860 ..................... 100 Capitolulu HI. Conflicte intre ierarchii lipovenesci din Rusi’a cu celu dela Făntăn’a-alba. §. 28. Sinodulu archiereiloru lipoveni in Moscv’a. Epistol’a loru circulara cătră tota turm’a lipovenesca........................................... 124 §. 29. Discordi’a in Lipovenismu pentru epistol’a circulara. Kirilu in Moscv’a. Argosirea lui de cătră archiereii lipovenesci dela Moscv’a. 135 §. 30. Ierarchi’a lipovenesca din Rusi’a se declara pre sine independenta de Kirilu. Inter- venirea lui Ambrosiu in cârta archiereiloru li- povenesci............................................. 139 §. 31. Continuarea certei la Moscv’a. Sobd- rele lipovenesci de Iași si de Făntăn’a-alba . . 147 §. 32. Nona eresia in sect’a popismului. So- borulu dela Botosiani..................................151 §. 33. Kirilu revine din retacire si cere ier- tăciune Ia toti lipovenii vechi-pravoslavnici . . 155 Capitolulu VIII. Rascolnicii sdu lipovenii din Turci’a. §. 34. Locurile unde traiescu lipovenii in Turci’a........................................ 165 §. 35. Lipovenii Necrasovi din Dobrogea. Emisarii poloni. Gonciarovu. Ierarchi’a lipovendsca 168 21 Capitolulu IX. Lipovenii in Romani’a. §.36. Diferite numiri ce se dau acestoru Pasⁱⁿa Schismatici............................................ 176 §. 37. Relativhiea data guvernului rusescu in anulu 1846 de D. Nadejdinu despre lipovenii din Romani’a; mai ântăiu despre cei din Moldov’a 177 §. 38. Continuare. Lipovenii in Tidr’a-ro- mănesca............................................... 186 §. 39. Noțiuni istorice despre lipovenii din Moldov’a............................................... 188 §. 40. Efectele produse intre lipovenii din Romani’a prin infiintiarea ierarchiei loru in Bu- covin’a. Anaforaua mitropolitului Sophroniu . . 192 §.41. Opositiunea lipoveniloru la actele civili 199 §. 42. Tendinti’a de reinturnare in Rusi’a. Cert’a pentru pomenirea domnitoriloru . . . 202 §. 43. Ierarchi’a lipovenesca in Romani’a 206 §. 44. Sectele lipovenesc! in Romani’a . 213 §. 45. Diferintiele liturgiare intre cultulu orthodoxu si acelu lipovenescu-popistu. . . . 217 §. 46. Lipovenii nepopisti........................226 §. 47. Localitățile lipovenesci si stabili- mentele loru religiose in Romani’a......................229 Capitolulu X. Lipovenismulu si revoluționarii rusesci. §. 48. încercările revolutionariloru de a atrage pe Lipovenii rusesci in partele . . . 244 §. 49. încercările revolutionariloru cu Li- povenii din streinatate........................... 254 Partea a doua. Eresurile si sectele esistente in Rusia. Capitolulu XI Molocanii si Duchoberii. Originea loru. §. 50. Primii eretici: bogomilii Adrianu si Dimitru. Potrivirea doctrinei dogmatice a Bogo- mililoru cu a Molocaniloru si Duchoboriloru . 265 §. 51. Continuarea bogomilismului sub alta forma. Protopopulu Seitu si Strigolnicii . . . 268 §. 52. Continuarea doctrinei Strigolniciloru in doctrina Jidovistiloru. Ereticulu Scharia in Novgorodu. Doctrinele Jidovistiloru conforme cu ale Molocaniloru si Duchoboriloru....................270 §. 53. Noi eresiarchi: Matvei Semenovu Baskinu si succesorulu seu Theodosiu Kosii. In- ceputulu eresului numitu alu Subbotniciloru (Sab- batistiloru seu Sâmbetistiloru)......................273 §. 54. Invasia Luteraniloru si a Protes- tantiloru in Rusi’a. Licenti’a religiosa sub Petru celu Mare. Libertatea propagandei raționaliste. custa, cu Rugăciune, si cu Privighiere, cumă asia candă va va veni Domnulă Cristosă se ne ia sufletele noastre, se ne afle facandă Voia sfinției sale. Pre aciasta ne dojenieste insusi Domnulă Isusă Cristosă la mateiu, cap 24, stich 42, 43, 44, 45, 46, 47, zicăndă: dereptă inse priveghiati, ca nu stiti in care ciasă „Domnulă Vostră va veni. Era aciasta sa stiti, < „că deră sti stapanulă casei, in care ciasă va veni furulă, • „ară priveghia si nară lașa sai sape casa lui. Dreptă, „aciasta si voi fiiti gata: ca in ciasulă care nati gândi, fiulă ■ „omenescu va veni. Oare cine este sluga credincioasa si in- • „intieleptă, pre carele puse Domnulă lui spre gloata casei - „lui; sa dea loru hrana in vreme. Fericitu de sluga aceia,\ „carele viindă Domnulă lui, va afla facăndă asia. Adevără „zică vouă, ca preste toata avuția lui punelva pre elă“. - ; 2. A doua, ne dojenește pre Priveghiere si pre ruga- ciune, pre cumă ne invatia sfîntă Petru Apostolă in l-a carte f ‘ cap 5, stich 6, 7, 8, unde asia grăiește. Plecative dreptaceia „suptă puternica mana lui Dumnezaă, ca se va ridice pre „voi in vreme: Toata grija voastra aruncăndă spre dănsă: ca „lui grije de voi. Fiți trezvi, priveghiativa că pizmasiulă vostru t „diavolă ca ună leu racnindă incungiura cautandă pre cine? „ară inghiti“. 4 26 După aciestea după toate să tocmimă ciamă auziții pana acumă pre prilejulă de acumă: Bine vedemă toti carii santemii străini aici la Îngropăciunea acestui Prietenă creștină ală nostră, ca elă inca nu ca ce era intieleptă si batrană, ce inca si pana candă au custatu aă putută zice, ceau zisă in vremea de demultă Isaacu Patriarchulă: eata amă batranită si nu știu zua mortii mele. Ca alalta eri era viă si eata acumă este mortă, alaltaeri graia si eata acumu tace ca mortulă. Inpartia surumaniloră, si eata acumă cei vii facă bine cu elă ca’lă ingroapa cu cinste, pana acumă elă au făcută bine cu Preutii Bisericei, era acum Preutulă povestește lauda lui, ferice de tine O fratele nostră ca tu te odihnești pentru cai murită in Dom- nulă. Si faptele tale mergă după tine. Aciasta adevereaza Glasulă dină ceriu la Ioană Bogoslovă Apocalipsis cap 14, stich 13, zicandă: si auziiu glasă din ceriu zicandumi: scrie fericiti mortii carii moră, de acum in Domnulă, asiai zice duhulă ca să se odihnească ostenelele sale, că faptele loră voră merge după ei. In care fericaciune sa ne dea si noua tuturoră parte Tatală, Fiulă si Duhulă sfintă Amină. Rugăciune după Propovedanie. O Tatală, Fiulă si Duhulă Sfintă sfinta Troitia intro uniciune de plină. Hară de vecie damă noi inaltiei cei sfinte ai tale, pentru ca neai rodită pre Chipulă si pre Asamanarea ta, si neai Blagoslovită nu numai cu viatia lunga pre cestă pamantu ce si cu multe daruri trupești si sufletești. Rugamune Doamne Sfinției tale, cumă de acumu inainte inca fa bine cu noi cu păcătoșii tai, si in ce chipă neai păzită si neai ținută in tineretiele noastre, asia nu ne lașa pre noi nice in batra- netiele noastre, ci ne intareste in slăbiciunile noastre, si ne da duhulă taă celă sfîntă cumă toate supărările se le putemă rabda, cu rabdare mare de pace. Eara după ce vomă trece din ciasta lume: sa putemă dobândi Corona cea ne vestezita a vieții de veci, prină Fiulă tau celă sfintă prin Isusă Cris- tosă Amină. Tatalîl nostru. Rugăciune după Propovedanie. Haru mare, si de veci. Cărțile intrate la concursu păna in 31 Decembre 1888 pentru pre- miile academiei romane si anume celu -mare de 12000 lei noi ce se anuntia la cate 4 ani si alu statului de 5000 l. n. numitu premiulu Eliad. 1. Istori’a Romaniloru din Daci’a Traiana de A. D. Xenopol, professoru la Universitatea din Iași. Motto: „Nu sunt vremile sub cînn’a omului, ci bietulu omu sub vremi". Miron Costin. Volumulu I. Istori’a veche din vremile cele mai vechi păna la întemeierea tieriloru romane (cu patru charte). Iași, Tipo-litografia H. Goldner, Strad’a Primăriei 1888. 2. Suvenire Contimporane. Emanciparea țiga- niloru. — In archivele Kisineului. — Frații Cuciuc. — Din anulu 1848. — Din copilărie, din tineretie. — Epilogu de G. Sionu membru alu Academiei Romane. Bucuresci. Tipo- grafi’a Academiei Romane (Laboratorii Romani) Strad’a Coltiei Nr. 42. 1888. 3. Romanii din muntiiapuseni (Moții) de Teofilu Frăncu si George Candrea. Scriere etnografica cu 10 ilustra- tiuni in fotografie. Bucuresci. Tipografi’a moderna, Gr. Luis, Strad’a Academiei 24. 1888. 4. A. I. Odobescu. Scrieri literare si istorice 508, 547, 651, III. Volumuri. Bucuresci. Editur’a librăriei Socec & Comp. Calea Victoriei 7. 1888. 5. Elemente de economie politica de P. S. Au- relianu. Membru alu Academiei Romane, si alu Societatiei de economi’a politica din Parisu. Bucuresci. Tipografi’a Aca- demiei Romane (Laboratorii Romani) Strad’a Coltiei Nr. 42 1888. 6. Atheneulu Romanu si clădirile antice. Cu Domă Circulariu. Conferenția rostita la XIV Februarie de A. I. Odobescu cu o alocuțiune introductiva de C. Esarcu. Formatu Foliant. Bucuresci 1888. 7. Cartea Tieranului. Igien’a si medicin’a popo- rana de Dr. I. C. Dragescu. Editiunea Il-a. Constantia. Tipo- grafi’a romana D. Nicolaescu 1888. 8. Alexandru Philippide. Introducere in Istori’a limbei si literaturei romane. Iași. Editur’a librăriei. Frații Siaraga 1888. 9. Mehedinții. Studii Geologice, technice si Agro- nomice cu privire particulara asupr’a mineraleloru utile. Căr- buni, arama, feru, manganezu, bismutina, marmura, granitu, serpentinu etc. insolite de carta geologica a judetiului Me- hedinți si de numerose figuri in textu de Math. M. Draghicinu. Bucuresci. Tipografi’a Alexandru A. Grecescu 1885. 10. Reforma agrara de Dumitru lancovici. Doctoru in dreptu. Brail’a ănteia tipo-lit. Pericles M. Pcstemalgiaglu 1888. 11. Esploatarea mosiiloru prin meteiagiu de P. S. Aurelianu agricultor. Bucuresci tipografi’a Academiei Ro- mane (Laboratorii romani) Strad’a Coltiei Nr. 42. 1888. 12. Constantinu de Stamati-Ciurea. Opuri dra- matice tomulu I. Cernăuți 1888. Editur’a si proprietatea so- cietății filarmonice „Armoni’a“. Tipografi’a archiepiscopala. 13. Calatorii prin tiara romanesca de Elen’a Didi’a Odoric’a Sevastos. Iași tipografi’a naționala. Strad’a Alexandri 11. 1888. 14. Th. D. Sperantia. Anecdote populare. Bucuresci. Ti- pografica si librari’a scoleloru. Strad’a Lipcani, 96. 15. Novele de Duiliu Zamfirescu. Bucuresci Editur’a librăriei Socec & Comp. Calea Victoriei, Nr. 7. 1888. Pretiulu 5 lei. 16. Unu sistemude invetiamentu romanescu. Lucrare originala de St. Georgescu Carpen, institutor in capi- tal’a Bucuresci. Tipografia si Librăria scoleloru, strad’a Lip- scani 96. Vis-a-vis de gradina sf. George nou 1888. Pretiulu 50 bani. Nicol. Mihaescu. Frumosa Valentina. Poema 1888. Tipo-Litografia A. Friedmann. 17. I. P. Florantinu profesoru de filosofia la liceulu statului din Iași a concursu cu o p t u cărticele: Metod’a noua de Abe- cedar carte generala. Gradina de copii 75 pag. 18. Metod’a noua 27 de a invatia aritmetica 30 pag. — Estetica sciintia filosofica despre frumosu si arte 123 pag. — Aritmetica elementara partea 4-a 116 pag. — Metod’a noua de a invatia desemnulu 30 pag. — Recreatiuni Froebehane 23 pag. — Horea Roman originalu 109 pag. (acea scriere strinsu oprita dincoce, pentru care unele persone au suferitu si inchisore, pre căndu de alta parte critic’a o aflase lipsita de ori-ce valore literaria). Din acestea optu cărticele numai doue sunt tipărite in 1888. Afara de publicatiunile intrate la concursă ne mai veni unu opu din cele mai necessarie pentru tote clas- sele societății omenesci, dela unulu din barbatii cei mai bine cunoscuti câ scriitoriu practicu, totodată inspiratu de sublime idei humanitarie. Acelu opu este: Tractatu de Igiena publica si de politia sanitara. De Dr. I. Felix, profesoru la Universitatea din Bucuresci, membru Academiei române, membru Consiliului sanitaru superioru. Partea a dou’a. Bdlele si Bolnavii. Bucuresci. Tipografi’» Academiei române. 1888 pag. 592, prin ur- mare unu volumu forte respectabile de 37 cdle, tipariu curata. Ne ținemu de plăcută datorintia a reveni la acesta lucrare, pentru a cărei valdre stau bune celelalte publi- catiuni prea bine cunoscute ale lui Dr. Felix. Trei opuri, alu ddloru Xenopolu, G. Sion si Odobescu au in vedere premiulu celu mare de 12 mii; tote celelalte se pare câ aspira numai la celu de 5000. Scrierile dlui Odobescu sunt cunoscute publicului romănu mai de inainte, era acilea o parte mare din acelea se vedu adu- nate in trei tomuri. Din scrierile dlui Xenopol este cunoscuta dincdce de munți: Teori’a lui Rbsler, Studiu asupra staruintiei Româniloru in Daci'a traiana 1 voi. 299 pag. Coprin- sulu Istoriei Româniloru voi. I. pusu acum la con- cursu se pote cunosce pe deasupra din Programulu cursului de istori’a Româniloru dela Universi- tatea din Iași (anulu scolaru 1886—1887), care tiparitu la timpulu seu ajunsese si dincdce de munți, impartitu pe lectiuni, din care facemu aici locu la câteva, precum: Lecti’aL Istoriografi’» timpuriloru ndstre si importanti’a istoriei naționale. Istori’a nu este o colecție de fapte trecute, care se fie de invetiatura celoru viitdre. Caracterulu faptului istoricu. Istori’a constata direc- țiunile. Esemple: imperati’a mahometana, socialismulu, revo- luti’a francesa. Istori’a in vremuri vechi o arta (literatura), acumu sciintia. Nu trebue se caute a zugravi trecutulu, ci alu intidege. Pentru acesta trebue se constate adeverulu. Greu- tatea descoperire! acestui’a in faptele mici, nu in cele mari. Istori’a totuși trebue se se baseze pe cercetări amenuntite. Studiulu trecutului produce si o impresie asupra simtiemdntu- lui, câ ori-ce sciintia; acea a naturei in spațiu, a istoriei in timpu. Istori’a este mai strînsu legata de fiinti’a omului de- cătu natur’a. Cercurile care lega pe omu de istorie: famili’a, nemulu, orasiulu, provinci’a, poporulu, ras’a. Celu mai pu- ternicu, poporulu. Istori’a naționala mijloculu celu mai de- stoinicu de întărire a patriotismului. {Xenopolu in Convorbiri literare XVI pag. 300*). Lecti’a II. Asiezarea geografica a tierilora locuite de Romani. Romanii asiezati deosebita de marea familie latina. Pe căndu acesta formeza câ unu continente in apusu, Romanii sunt in resaritu o insula latina intr’o mare de Slavi. Tierile romane cuprinse intr’unu triunghiu de riuri. Triunghiulu de munți din launtrulu acestuia si asiezarea lui fatia cu densulu. Form’a extraordinara a regiunii locuite de Romani. Esceptie la regula, că o naționalitate este unu basen, o granitia, unu munte. Carpatii pricin’a hotaritdre a desbina- rei Româniloru. Esplicarea duplului stătu din polele loru: Munteni’a si Moldov’a. Inriurirea Carpatiloru asupra legata- rei in care Romanii au intratu cu diversele popdre. Carpatii au fostu cu tote aceste adapostulu nationalitatii ndstre. Ne- păsarea naturei fatia cu omenirea. Xenopolu in Convorbiri literare XV pag. 385). Lecti’a III. Scitii si Agatirsii. Herbdot si va- lorea marturisiriloru sale. Topografi’a Scitiei. Locuintiele Sci- tiloru si ale Agatirsiloru. Aceia nomazi păna la Carpati, ace- știa asiezati in cetatea muntiloru. Numele remase dela Sciti păna in dilele ndstre: Pyutus, Siarantus, Ordessos, Maris. Acestu de pe urma desemna in Herodotu Oltulu, nu actualulu Muresiu. Ce insemna radicalulu mar. Esplicarea numelui Maramuresiului {Hasdeu Ist. Crit. Capit. Herodotu. Tocilescu, Daci’a inainte de Romani p. 37—53 si 109—149, Xenopolu in Convorbiri literare IX, p. 64). Lecti’a IV. Scitii si Agatirsii. Moravurile loru, ale Scitiloru crude si săngerdse. Religiunea Scitiloru. Fiindu nomazi, prada Persi’a. Expediti’a lui Darius din 513 inainte de Chr. Agatirsii asiezati, exploateza minele, cultiva vi’a si al- - binele. Ras'a acestoru popdre. Nu sunt Mongoli cu tdta de- scrierea lui Hipocratu. Etimologi’a tuturora remasitieloru limbei loru duce la incheierea, că este unu poporu de vitia eranica. Agatirsii erau probabila de aceeași origine, de dre-ce singurele doue nume proprii remase dela ei semana cu acele scitice. {Tocilescu 1. c.) Lecti’a V. Getii si Dacii. Scitii la nordulu Du- nărei; Tracii la sudulu ei. Getii locuiau la inceputu la su- duia fluviului, fiindu pe atunci poporu semi-nomadu. După mdrtea lui Filipu II. Getii incepu a se asiezâ 4>e malulu ■; nordicu alu Dunărei, unde ’i gasesce expediti’a lui Alexandru. ' . Totu aice Dromihete prinde pe Lizimach. De si Geti urmdza $ inainte a stâ si la sudulu fluviului, ’centrulu de greutate alti - statului loru se strămutase la nordu, lă care contribui si na- valirea Celtiloru. Dacii locuescu la inceputu la sudulu Du- nărei in Rodopu; mai tărziu se strămută împreuna cu Getii la nordulu ei. Cum se face de ei ocupa Transilvani’». Inter- pretarea adeverata a locului din Pliniu, IV 12. Lecti’a VI. Getii si Dacii. Getii si Dacii sunt doue ramuri ale aceluiași poporu. Asemănarea este atâta de mare, incătu uneori autorii vechi ’i confunda impreuna. Ei suntu de rasa tracica, de care se ținu Albanezii de astazi. Esplicarea albanismeloru limbei române, care sunt nu numai *) Indicamu in unele locuri scrierile ce aru putea fi intrebuin-' tiate. — Pentru unele din lectiuni trebue 6re duple. ; 4* 28 6 inriurire in vocabularu, ci constitutiva. Geto-Dacii nu sunt Germani (confusiunea lui lornandes), nici Celti, nici Slavoni. Etimologiile extraordinare invocate in sprijinulu acestora pa- reri. Analis’a numelui Cerna in legătură cu numele de planta romanu zîrna si cuvântulu a se zirni, a deperi la umbra. Tracii si prin urmare Getii si Dacii sunt Erani. (1. van den Gheyn, Les populations danubiennes, Bruxelles 1886.) Lecti’a VII. Organisarea Geto-Daciloru. La inceputu predominau Getii, mai apoi Dacii. Viati’a materiala: La inceputu chiaru la nordulu Dunărei, jumetate nomazi, se asiaza definitivu pe timpulu domniei Daciloru. Cultur’a meiu- lui, (originea cuvântului mămăligă.) Acea a vinului. Creșterea animaleloru; cai vestiti. Locuinti’a: orasie de lemnu, bordee; cunoscu luxulu (ospatiulu datu lui Lizimach). Îmbrăcămintea: Portulu nationalu romănescu nu este in totalitate nici geto- daco nici romanu. Comerciulu: Monezile găsite in Daci’a sunt dela Filipu II, Lizimach, si republic’a romana. Lecti’a VIII. Organisarea Geto-Daciloru. Re- ligiunea. Caracterulu societatiloru antice, de a fi dominate de religie, se regasesce la Geto-Daci. Zamolxis schimba polite- ismulu religiunei loru in o imitație a religiei lui. Zoroastru. Este singura apoi adoratu câ zeu. Gebeleizis zeulu binelui si Mart (?) alu reului. Principiulu nemurirei accentuatu cu o deosebita putere; luatu din acelu tracicu alu lui Dionisos Sa- basius. Obiceiulu Traciloru, de a plânge la nascere, se reafla astadi la Românii din Macedoni’a. Organisarea religiosa; pro- fetulu lângă rege. Deceneus lângă Boerebiste, Veziuas lângă Decebalu. (Tocilescu, 1. c.) Lecti’a IX. Organisarea Geto-Daciloru. Mo- ravuri, Curagiulu loru nespusu, din caus’a credintiei in ne- murire (Appetitus morțiș). Mândri’a si iubirea loru de neatâr- nare. Cruzimea loru. Poligami’a, relasarea moravuriloru. Be- ți’a; reactiune: Ctistii si reform’a lui Deceneus. Organisarea sociala: nobilii Tarăbosti seu Pilofori si poporulu de rându, Comati. Organisarea politica intarita sub Daci. Ideea lui De- cebalu de a civilisâ si intari pe Daci prin cultur’a româna. Organisarea militară. Caracterulu rasboinicu alu Geto-Daciloru. Armele loru si machinele de resboiu. Lecti’a X. Luptele Romaniloru cu Dacii. Pen- tru ce unu poporu cuceritoru nu se pote opri in cuceririle sale. Getii erau popore mai alesu pradatore. Dacii dupa-ce se organiseza devinu ofensivi. Cesaru vroia se’i astâmpere. Desfacerea statului dacu după mortea lui Boerebiste. Ameste- culu loru in luptele lui Antoniu cu Octavianu. Generalii ro- mani cauta a slabi pe acestu poporu indrasnetiu. Luptele Romaniloru cu Dacii sub Domitianu. Tratatulu rusinosu alu acestuia. Traianu si scopulu expediției sale la inceputu. Elu nu voia sâ cuceresca Daci’a. Lecti’a XI. Expediti’a cea dintâiu a lui Tra- ianu in Daci’a. Traianu este acelu ce ne da nascere si caus’a suferintieloru nostre. Pregătirile expediției I: drumulu sapatu in stâncile Dunărei. Traianu nu putea urmă decâtu un’a din cele 3 câi ce conduceu dela Dunăre in launtrulu Daciei, câi aratate de Tabula Peutingeriana. Elu intra pe la Viminacium, trece pe la Bersovia (Bîrsav’a) bate pe Daci la Tapae (Tapi’a) si petrunde spre capitala prin văile Timisiului si ale Bistrei. Decebalu cere pace. Lecti’a XII. A dou’a expediție. Decebalu calea tratatulu. Furi’a lui Traianu; gândulu de a cuceri Daci’a este efectulu unei simțiri revoltate. Traianu ataca pe Dece- balu prin Transilvani’a. Stabilirea itinerarului prin Amutri’a (Motru) Pons Aluti, Arutela (Lotru) si prin pasulu Turnului rosiu, in Transilvani’a. Motivulu schimbatei atacului. Stras- nici’a luptei. Luarea Sarmizagetuzei. Daci’a supusa. (Xenopolu in Revue Historique din Pansu, luli—Augustu 1886). Lecti’a XIII. Colonisarea Daciei. Virtutea egala a invingatoriloru si invinsiloru. Nu este o rușine a ne co- bori si din Daci’a. însemnătatea cuceritei Daciei in ochii Romaniloru. Serbările. Column’a lui Traianu. Masurile es- ceptionale pentru alipirea Daciei de imperiulu romanu. Mul- țimea cea mare a colonistiloru. Colonisarea oficiala, nu din Itali’a; cea voluntara mai alesu din ea. Chiar elementele aduse de aiure erau romanizate. Sistemulu urmatu de Ro- mani, in colonisarea loru (Goos in Archiv flit siebenbtirgische Landeskunde 1874). Lecti’a XIV. Elementele colonisarei. Coloniștii din Asia Minâra- nume proprii si zeitati grecesci. Pastrarea constiintiei nationalitatiei loru. cu tota romanisarea loru, se vede in intrebuintiarea limbei grece in inscriptiuni; apoi in colegiile constituite de ei spre a savîrsf cultulu loru deosebitu. De aici se esplica elementele grecesci vechi in limb’a romana. Care sunt acestea? Coloniștii din Dalmati’a, aduși mai alesu pentru esploatarea mineloru; acei din Gali'a. Lecti’a XV. Elementulu romanu. Venitudin buna voi’a lui in tiar’a aurului. Mare majoritate a numeloru pa- tronimice si zeitatiloru sunt romane. Limb’a inscriptiiloru cea latina. Elementulu militariu. Organisarea militară a Ro- maniloru. Legiunile, alele si cohortele. Puterniculu mijlocu de romanisare alu armateloru. Tabulae honestae missionis si veteranii. De aicea explicarea cuvîntului batrînu pentru în- semnarea mostenirei razasiesoi. Legiunile ce s’âu constatatu a fi stationatu in Daci’a. Lecti’a XVI. Poporati’a bastinasia. Parerea lui Maioru. Argumente generale care se opunu desiertarei tierei de locuitorii vechi. Analisa spuseloru autoriloru romani. Ter- minologi’a geografica, a muntiloru, triburiloru, riuriloru, ora- sieloru. Putinele numiri romane, cu tota intensitate coloni- sarei. Dacii sunt romanisati. Analis’a inscriptiiloru. Cohor- tele si alele .de Daci in celelalte parti a le imperiului romanu. Lecti’a XVII. Organisarea Daciei romane. îm- părțirea Daciei. Coloni’a Malvensa si castrele severiane do- vedescu existenti’a Turnu-Severinului pe timpulu Romaniloru. Sporirea impartirei Daciei din doua in trei parti insemna unu adaosu de poporatie. Organisarea politica. Organisarea mu- nicipala. Deosebirea intre municipiu si colonie. Argumentulu dedusu de aice pentru staruinti’a Daciloru sub stapînirea romana. Lecti’a XVIII. Organisarea Daciei romane. Istori’a câtor-va orasie daco-romane: Potaissa, Apulum. Ele- mentele organisarei municipale. Ordo decurionum, duoviri, quattuorviri, ediles, diversele feliuri de preoți. Organisarea colegiiloru. Lista de bucate a ospetiului datu de unu colegiu. Influenti’a colegiiloru asupra desnationalisarei poporului dacu. 29 Lecti’a XIX. Viati’a Daco-Romaniloru. îndeletni- cirile materiale. Minele de aur, parte ale statului romanu, parte impartite la veterani. Colegiile aurariloru. Modulu cum Ro- mani exploatau minele. Minele de sare, feru si marmura. Agricultura, industriile; numerose si poporate colegii: fabro- rum, centonariorum, utriculariorum, nautarum, dendrophorum arata ce mare a trebuitu se fia poporati’a Daciei, câ se aiba nevoie de atîti’a meșteri. Colegiulu lecticariloru arata bo- gati’a ei. Lecti’a XX. Constructiunile. Siosielele si urmele loru. Valurile: acelu apusanu intre Tisa si munții apuseni; acelu nordicu pe la Mojgrad. Acelu din Moldov’a si Basarabi’a dela Carpati pe la vadulu lui Isacu pana lănga Cetatea Alba -era menitu a aparâ nu Dacia, ci Scitia (Dobrogia). Amfiteatre, bai in Apulum, in Varhely de astadi si in Mehadia. Temple si case de Întrunire ale colegiiloru. Viati’a morala: poesii mormîntale. Distracții intelectuale. Lecti’a XXL Istoria Daciei sub Romani Sub Traianu. Sub Adrianu incepu năvălirile Sarmatiloru. Adrian darima podulu? Este numitu „restitutoru Daciei". Sub Am- . loninus se rescola provincialii Daci ce nu erau inca romani- '. sati. Sub Marc-Aurelu rasboiulu cu Marcomanii atinge si Dacia. Sub Comodus se strămută 12,000 familii de Daci din țnunti in launtrulu provinciei. Septimiu Sever intaresce gar- nizon’a; castrele noue severiane. Sub Caracala se arata Goții. Marcianus, Gordianus, Galienus ’i combătu. Goții nu s’au stabilitu nici macar provisoriu in Dacia, ci numai o pradau. Aurelianu parasesce Daci’a, nu din causa că dinsa erâ ocu- pata de Goți, ci pentru a putea aparâ mai bine restulu im- peratiei. Analogie cu retragerea legiuniloru dela Rin. Lecti’a XXII. Parasirea Daciei de Romani. — Teori’a lui Roesler. Originea, temeiulu si istori’a acestei păreri. Sulzer, Engel combătuți de Petru Maior. Miklosisch, Roesler, Tomaschek, Hunfalvy, Schwicker combătuți de lung, Pic si Budinski. Lecti’a XXIII. Parasirea Daciei de Romani. Critic’a spuseloru autoriloru romani. Flavius Vopiscus nu este vrednicu de credintia. Espune parasirea după jurnalulu im- peratului Aurelianu. Eutropius. Romanii nu puteu găsi ada- postire in Moesi’a, care era mai pustiita de cătu Daci’a. Insusi Eutropiu se contrazice raportăndu că generalii lui Ha- drianu stăruiseră la imperatulu se nu lase, prin parasirea Daciei unu numeru atătu de mare de Romani in prad’a barbariloru. Romanii bogati incepusera a parași Daci’a inainte inca de Au- relianu. Ei nu asteptara unu ordinu oficialu spre a fugi. Cei sărăci, cari nu puteu fugi ramasera. Lecti’a XXIV. Parasirea Daciei de Romani. Toponimia actuala pastredia mai multe numiri geografice, care nu s’ar esplicâ in casulu căndu Romanii ar’ fi parasitu Dacia. Puține nume de localitati, caus’a acestei imprejurari; puține de munți, caus’a; mai multe de rîuri. Discutarea tuturoru nu- miriloru. Chestiunea filologica in derivarea numiriloru de astadi din acele vechi. (Alte argumente in contr’a teoriei roesleriane in eursulu mai tărziu alu lectiuniloru). (Xenopol. Teori’a lui Roesler. In editi’a francesa; Les Jloumains au Moyen-âge). Lecti’a XXV. Naval ir ea barbariloru. Impor- tanti’a acestei periode a ist. Romaniloru 1) Goții. Asiediarea loru primitiva in Scandinavi’a, de unde se cobora la Nistru. ’ Stau in acesta regiune păna căndu sunt împinși de Hurii peste Dunăre. Valulu de lănga Galați in legătură cu Am. Marcd, XXXI. 3. Tesaurulu dela Petrdsa (Cloșca cu puii de auru). Goții n’au stătu in atingere cu Romanii, ci numai iau pradatm Esplicarea lipsei gotismeloru in. limb’a romana. 2) Gepizii alu doilea grupu de popore germane, atingu Daci’a numai pu- ținu cătra apusu. , Lecti’a XXVI. 3) Hunii. Descrierea acestui poporu. Hunii intra si prada in Daci’a prin apus. Pannoni’a. Cala- tori’a lui Priscus la Attila. Itinerarulu. Rlurile Drecrni, Tigas si Tifisas. Satele de locuitori indigeni care dau, lui Priscus malaiu si mied. Acești locuitori nu erau Romani, ei Slavoni. Ausonii lui Priscus nu însemna pe poporati’a româna, d este unu termina archaicu pentru Romani. Istori’a ulteriora a Hu- > niloru. (V. Burla in Revist'a d-lui Tocilescu II. p. 285). L e c t i’a XXVII. Efectulunavalirii asupra Daco- ; Romaniloru. Cei bogati fugu in launtrulu impetati'eL - După parasirea Daciei sub Galienus poporati’a saraca incepti a fugi in munți. Aurelianu recunosce numai in chipu oficialu o stare de lucruri exiștenta. Că sărăcii nu se destieredia îna- intea unei năvăliri. Unde au fugitu Românii totu deun’a înaintea Tatariloru. Mărturisirea lui Rogerius, că înaintea ma- rei năvăliri tatare, poporati’a se retrăsese in munți. Același lucru s’a intemplatu in tote tierile unde poporati’a civilisata a imp. romanu a fostu espusa năvălirii violente (Svitier’a, Tirolu, Moesi’a). Retragerea Romaniloru in muriți esplica dis- paritiunea vieții de stătu si a orasieloru romane. Lecti’a XXVIII. 4) Avarii. Sunt mongoli înrudiți cu Hunii. Calatori’a loru din Asi’a in Panoni’a. Si ei con- . strîngu pe Daco-Romani din-spre apusu. Efectulu celu mai iri- semnatu alu navalirei loru fu aruncarea. 5) Slaviloru asupra Daciei. Locuintiele Sclaviniloru si Antiloru. Ei urcă Carpati pe din afara, pentru a fugi de Avari si se asiadia in munți alaturea cu Romanii. Romanii au pututu deci primi elementulu sloven alu limbei loru la riordulu Dunărei. Nu este nevoe a’i duce la sudulu ei (Roesler). Lecti’a XXIX. Inriurirea slavona. Terminoldgi’a .fi' geografica a tieriloru romane e in mare parte slavona, atătu in partea siesului unde locuesce astadi o parte din Romani cătu si in munți, in vechiulu loru adapostu. Enumerarea riuriloru, muntiloru, orasieloru si sateloru cu numiri slavone. Terminologia agricola latina, arata că Romanii n’au parasitu nici chiar in munți cu totulu agricultur’a: acei slavoni arata că acesta ocupatiune lua o întindere mai mare după asiediarea - Slavoniloru intre ei. lerminologi’a pastorala aprdpe tota latina . sau daca. : % Lecti’a XXX. 6) Bulgarii. Rasa mongola din care o parte se asieza in Moesi’a, care, fiindu de mai inainte ocu- pata de Slavoni, Bulgarii se slavizaza. Inriurirea bulgara asu- . , pra Romaniloru este deci repetarea acelei slavone. Inriurirea ■ < bulgara are unu caracteru specialu, pe calea religiosa. Bul- . gării îsi intindu stăpânirea pe malulu nordicu alu Dunărei, si primindu crestinismulu in form’a slavona, ’lu impunu supusi- loru loru, Românii. Demonstrarea acestui faptu. Nu este deci 30 trebuintia de a explica introducerea ritului slavu la Români prin petrecerea loru la sudulu Dunării (cum vrea Roesler). Lecti’a XXXI. Crestinismulu la Români. Istori’a creștinismului la Bulgari. Românii au primitu dela ei numai unu ritu nou; nu au devenitu creștini prin Bulgari. Erau creștini inca din timpulu Romaniloru. Dovad’a limbistica. Numeroșii termini creștini ai limbei române, de origine latina. Cum sâ se esplice acesta împrejurare, daca Daci’a a fostu deslipita de imperiulu romanu la 270, câci sunt mai mult’ termini latini, care nu s'au pututu introduce la Români de- câtu după recunoscerea religiei creștine dreptu religi’a de stătu a imperiului românu, d. e. biserica. Lecti’a XXXII. Crestinismulu la Romani. Ro- mânii din Daci’a au remasu in legaturi cu acei din Moesi’a si după Aurelianu. Moesi’a era insa forte bogata in elementu romanu. Spusele lui Priscus despre Romanii cu care Hunii aru veni in atingere, nu se potu referi decâtu la acei din Moesi’a. Constantinu Porfirogenitulu. Elementulu românu se intindea până peste Balcani, in Traci’a (Procopius). Mai in josu predomnia elementulu grecescu. Poporati’a româna din Moesi’a avea in secululu IV episcopii sei. Asi’a dar până prin veculu alu Vl-lea Românii din Daci’a au stătu in atin- gere cu acei de preste Dunăre si au pututu primi noțiunile creștine. Lecti’a XXXIII. Despărțirea Romaniloru in cele 3 grupe ale loru. Slavonii si Bulgarii introducenduse in Moesi’a, respinseră elementulu românu in Balcani, si des- nationalisându pe cei ce remasera, întrerupseră continuitatea acestui elementu. Asi’a se despărțiră Românii in acei din Daci’a, din Macedoni’a si din Istri’a. Dovada istorica a re- tragere! Romăniloru din Moesi’a câtrâ sudu inaintea navalirei. (Manuscriptulu muntelui Atos, viati’a sf. Dimitrie, Kekavme- nos). Analogiile si deosebirile limbistice intre cele 3 grupe române se esplica numai din aceste fapte. Lecti’a XXXIV. Crestinismulu bulgarescu la Români. Bulgarii introduseră stăpânirea loru asupra Ro- mâniloru, candu acesti’a erau creștini după ritulu latinu. Ei avea chiaru cârti latine scrise, dovada cuventulu sfent’a Scrip- tura si altele, care arata câ le era cunoscuta sciinti’a de carte. Bulgarii introduseră cu sil’a form’a inchinărei loru la Romanii din Daci’a. Legend’a romana pastrata de Cantemir ; cea bul- gara concordanta in Tiarstvenica. Romanii nu aveau unu scaunu particularu bisericescu, ci erau deadreptulu supusi sub archi- episcopulu bulgaru, caus’a pentru care nu se intâlnescu epi- scopii vechi la ei. Relatiunile tieriloru române cu scaunulu patriarchalu din Ohrid’a (Prim’a lustiniana) dovedescu, câ Romanii au fostu intorsi la biseric’a bulgara in timpulu întâiu- lui imperiu bulgaru. Efectulu ucigatoru de spiritu al inriuri- rei bulgare. Lecti’a XXXV. 7) Ungurii. Dela restrângerea sta- pânirei avare prin Bulgari, Romanii începu a se cobori spre siesu, in unire cu Slavonii. întemeierea de orasie; agricul- tur’a si viati’a de stătu. Voevodulu si boierii. Pe timpulu venirei Unguriloru se aflau in Transilvani’a voevodatele bul- gare: Munumorut, a cărui poporatie era insa romana, dovada existenti’a Satului Mare; Glod strabunulu lui Ahtum, si acelu Tomanescu alu lui Geliu. Presenti’a Româniloru dovedita si prin cronicarulu rusu Nestor; alu 4-lea ducatu Kean; alu 5-lea Salanus. Lecti’a XXXVI. Pe unde au intra tu Ungurii in Transilvani’a. Descrierea Unguriloru: Mongoli, atrei’a. ediție a Huniloru. Ungurii in Ateluzu. Originea Secuiloru.. Ungurii au trecutu prin jurulu Carpatiloru, pe la nordu si au intratu in Panoni’a venindu in atingere cu Românii prin partea apusana. Spusele lui Anonimus, confirmate de Nestor, arata veracitatea cronicariului ungurescu, pe care in zadaru se incerta alu ponegri Roeslerienii, spre a dobori mărturisi- rea lui in privinti’a Româniloru. Lecti’a XXXVII. Caracterulu navalirei un- gur e s c i. Ea fu mai multu o cucerire, si nu deplina a tieri- sioreloru urzite in Daci’a sub stăpânirea bulgara. Tote ace- ste tierisiore pastreza autonomi’a loru, unele chiaru pe prin- cipii loru. Sudulu Transilvaniei sub Kean remane liberu până, la Stefanu I. Romanii insielati la inceputu prin recunoscerea unoru drepturi din partea navalitoriloru, sunt apoi apasati de ei totu mai tare, cu câtu se intaresce stăpânirea unguresca, până ce ajungu in cea mai degradatdre robie. Din acesta supunere nedeplina a tieriloru de preste munți sub Unguri se esplica neatârnarea relativa a Transilvaniei până in tim- purile mai noue. Lecti’a XXXVIII. Starea Româniloru sub Un- guri. Este in timpuri mai vechi multu mai buna câ in cele mai noue, de unde încheierea ca la inceputulu cucerirei ma- ghiare Romanii se bucurau de mai multe drepturi pe care le perdu mai tardiu. Proprietatea si nobilimea; cercetarea do- cumenteloru ce Ie amintescu. L e c t i’a XXXIX. Urmare. Organisarea militară. Voe- vozii si Knejii. Luau parte la diete sau congregatiuni. Con- clusiune din acesta stare respectata a drepturiloru poporului romanu in privirea teoriei lui Roesler. Daca poporulu romanu aru fi emigratu in Transilvani’a dupa-ce Ungurii deveniseră stă- pânii tierei, aru trebui sa-i gasimu la inceputu fâra drepturi si apoi dobândindu-le cu incetulu. Faptulu câ ei au mai ân- tăiu drepturi pe care le pierdu in urma, dovedesce ca po- poporulu romanu a fostu supusu si nu imigratu. Acesta im- pregiurare intarita prin starea agricola a poporului romanu. (Pentru tote aceste lectiuni vedi Teori’a lui Rosler). Consemnarea contribuiriloru colectate prin Dl. Partenie Cosm’a dela 1 luliu păna la 31 Decembre 1888 in favorulu scolei civile de fete cu internata a „Associatiunei transilvane¹¹ in sum’a totala de 1088 fi. 11 cr. v. a., cari s’au adausu la colect’a anteridra. Constantinu Dancaneti, economu in Sadu, Savu Pitin Oprisioru, econ. in Ocn’a, loanu Casanu, econ. in Vesteam, Matâ Elia, econ. in Felsd-Ujvar, Nicolau Danila, econ. in Mohu, Anna Parau, econdma in Ibisdorfu, Filip Popp, econ. in labeniti’a, loanu Bodea, econ. in Luncani, loanu Draghici, econ. in Maceșd, Vasile Nistoru, econ. in Cut, Vasile Bratu, econ. in Cut, Tom’a Tanase, econ. in Aiud, Birisi Ioana, econ. in Sacelu, Barbus George, econ. in Seini, Neculae Ciotlos, econ. in Nadosulu-Sas, Simonu Mog’a, econ. in Sâsciori, câte 1 fl.; Vasile Greda, economu in Cacov’a, 50 cr.; loanu. 31 Hegbeli, econ. in Boiu-mare 1 fl.; Anna Para, econâma in Sighisiâra 50 cr.; Anna Medrea, econâma in Vidacutu-rom. ■50 cr.; Ioana Dum’a, econ. in Siarpatac 1 fl.; Michailu Juncar, «con. in Boiu-mare .1 fl.; Tom’a Chisi, econ. in Boiu-mare 50 cr.; Michailu Crisianu, econ. in Boiu-mare, George Gotia, «con. in Reheu, Maria Tipografu, econâma in Blasiu câte 1 fl.; Anica Parchila, econ. in Sieica-mare 50 cr.; Teodor Pop’a, «con. in Bradu 1 fl.; Necolae Harhoiu, econ. in Dupușdorf 50 cr.; Tamâs George, econ. in Apa, Vasilie Cosman, econ. in Veseudu, Michail Tusan, econ. in Vâlaszut, Alexe Mol- «lovanu, econ. in Visuia, Hutius Todoru, economu in Visuia, Moldovanu Todoru, econ. in Stupini, Ilie Hurmezanu, econ. in Szt.-Mihai de câmp., George Csoba, econ. in Moravitza, •Const. Truti’a econ. in Casteiu-romanu câte 1 fl.; Onea Brâzu, econ. in Mihalți, 50 cr.; Gligoru Siuteu, econ. in Casiova, Mihaila Borda, econ. in G. Szt-Imre câte 1 fl.; loanu Siandor, econ. in Fulehâza 50 cr.; Molnâr Iles, econ. in Seini, loanu Radu, econ. in Lupeni, loanu Mărginenii, in Boianu, Petru Udrea, econ. in Vulcan, loanu Zsilip, econ. in Vulcan, Pavelu Bucsi’a, econ. in Ibisdorf, Neculae Ciuguden, notariu in Poiana -câte 1 fl.; N. N. 5 fl.; loanu Horsi’a, proprietariu in Bia 2 fl.; George Ganea, econ. in Alma-sas., Ilie Bicheriu, econ. in Rosia-secasiului, Michailu Aranjosi, econ. in Frau’a câte 1 fl.; Basiliu Radu, econ. in Alm’a, loanu Oltenu, econ. in Ghiasia-sup. câte 50-cr.; Vasilie Comanu, econ. in Sielcau, loanu Botomanu, econ. in Sialdorf, Neculae Irom, econ. in Bui’a, Pavelu Davidu, sen. econ. in Bui’a câte 1 fl.; Ion Balla, econ. in Sialdorfu 50 cr.; Pavelu Badiu, econ. in Stenea, Anna Sabau, econâma in Selcau câte 1 fl.; lacab Lazurca, econ. in Maros-Oroszfalu 50 cr.; Lapusianu Manoila, econ. in Sendresci, Pop Cosztan, econ. in Surgyefalu, Isidoru Grindin, econ. in Sibiiu, Alexandru Frăției, econ. in Hasig, Simion Sierbu, econ. in Cisteiulu-rom., loanu Pușcași, econ. in Brat- faleu, Gitta Antal, econ. in Borhid câte 1 fl.; Ion Muntenu, econ. in Ibisdorfulu-Sas. 50 cr., Ion Presban, econ. in Nyires, Ion Boranescu, econ. in Boiti’a, Stefanu Nbnitiu, econ. in Brosteni, Moise Brând’a, econ. in Câmpeni-Surducu, Iustine Grecu, econâma in Gurasada, Tâder Hampu, econ. in Ibis- dorfu-rom., Ilie lug’a, econ. in Mediasiu, Ion Cristea, econ. in Gabud, Moise Zogravu, econ. in Topârcea, Constantinu lovita, econ. in Bocsia-montana, Alexandru Moldovanu, econ. in Stupini, losif Chisio, econ. in Stupini, Todorica Truti’a, econ. in Olah-Csesztve, George Staicu, econ. in Poiana, Du- mitru Opriși, econ. in Bârta, Petru Florea, econ. in Gambasi, Zâhan Lâszlo, advocatu in D.-Szt.-Mârton, Vasile Komjati, econ. in Aranyos-Megyes, Piday Adam, econ. in Seini, Au- gustinu Sigarteu, econ. in Agriesi, Csineg Antoniu, econ. in Sindresci, Pavelu Bud, econ. in Sisiesci câte 1 fl.; Mihaila Marcu, econ. in Boiulu-mic 50 cr.; George Fulica, econ. in Ferihâz, Petru Colceriu, econ. in Boiulu-mare, Verona Oltenu, econâma in Sighisiâr’a câte 1 fl.; Sofia Fintoc, econ. in Boiu- mare 50 cr.; Todor Sioptorenu, econ. in Majos, luon Deki, ■econ. in Oroszfalu câte 1 fl.; Ion Heusi, econ. in Sadu 50 cr.; Stefanu Marcu, econ. in Dumbrava, Gavrila Horsi’a, econ. in Tdkâs, Pavelu Papp, econ. in Tâkâs, Samuelu Eisenberg, •comersant in Mediasi, Stefanu Truti’a, economu in Aiud, luliu Branea, econ. in S. Petru de câmpie, Ion G. Baltesi, econ. în Ocn’a, loanu Mehesi, econ. in Hașfalau, Nistoru Purdu, econ. in Rucar, losifu Literatu, econ. in Luti’a, Nec. Vasu jun. in Ocn’a, Vasile Prodea, econ. in O.-Bogâth. loanu Vladu, econ. in O.-Bogâth, Stefanu Prodea, econ. in O -Bogâth, Sofia Candea, econ. in Boiu-mare, Neculae Santa, econ. in Sighisâra, Fronu Bura, econ. in Siec’a-mare, Neculae lug’a, econ. in Bretea-rom, losifu Muntenu, econ. in Ocn’a câte 1 fl.; Todoru Rusu, econ. in Benedek 50 cr.; Ion Muntânu, econ. in O.-Bogat, George Pascu, econ. in Porcla, loanu Mihu, paroch in Sibiiu, loanu Craciunu, econ. in Ruși, Maria Russu, econâma in Reghin, Aron Negruse, econ. in Mezâ- Ujlak, Gavriila Russu, econ. in Mezd-Ujlak, Alexa Husa, econ. in Mezb-Ujlak, Ion Parau, econ. in Ibisdorfu-sas. câte 1 fl.; Alexe Suciu, econ. in Mediasi 50 cr.; Neculae Popa, econ. in Vetiel, Marconiu Sinea, econ. in Batiza câte 1 fl.; losifu Bastea, econ. in Cincu-mare 50 cr.; Augustinu Mineni, econ. in Tiapu, Basiliu Barbu, econ. in Geoagiu de sus, Si- meonu Pop, econ. in Geoagiu de sus. Ion Coman, econ. in Hașfalau, Ion Piso, econ. in Răchită câte 1 fl.; Ion Negrea, econ. in Deal 50 cr.; Gligoru Giurc’a, econ. in Valea Geoa- gelului, Chirila Neculae, econ. in Mindszent, Măriți Uilacan, preotâsa in Uzdi-Szt-Peter, Vasile Mâthe, econ. Dâmbul de câmpie, Simionu Suciu, econ. in Ciagulu-mare, Pavelu Ciu- fudeanu, econ. in Cristeiulu rom., Onu Dabârta, econ. in Cisteiulu rom., Anic’a Marcu, econâma in Cisteiulu românu câte 1 fl.; „Persieu Associatiune de anticip. in Seini 50 cr.; Ludovig Simonu, proprietariu Sângiorgiu de câmpie 5 fl.; Ion Chirc’a, econ. in Sadu, Ion Draghici, econ. in Sadu, losifu Naitia, econ. in Resinari, Ion Blos, econ. in G. Orsiov’a, Cosm’a Giurc’a, economu in Tatoiu, Ion Floc’a, economu in Topârcea, Anna I. Salomiu, econdma in Topârcea, lonu Paraenu, economu in Topârcea, Sola Lâszlâ, econ. in Apa, lânu Banea, econ. in Cichindâlu, Sipos Gavriilu, econ. in Regin, Todoru Oltdnu, econ. in G.-S6akna, Vasile Mer’a, econ. in Hâtbuck, Szakâts Pâl, econ. in Poka, Alexandru Cornea, econ. in Magyarâ, Georg Fleischer, econ. in Bâtos, Aurelu Popovici, econ. in Arad, Cujman Magiar, econ. in Gloganu, Achimu Mipa, econ. in Bratei, Tom’a Calinu, econ. in Sacadate, câte 1 fl.; Vasilica Cristea, econ. in Aiudu, Gâl Gyorgy, econ. in Kis-Fulpos, lânu Parau, econ. in Ibisdorfu- săs., Ilie Bacila, econ. in Agerbiciu, lânu Hegbelr, econ. in Boiu-mare, Patrichie Badeu, econ. in Boiu-mare, Ilie Lomne- sianu, econ. in Ocn’a, A. Berinde, protopopu in Seini câte 50 cr.; lânu Bosoru, econ. in Casei, Dumitru Popoviciu, econ. in Sadu câte 1 fl.; lânu Bolog’a, econ. in Geâgiulu de susu 50 cr.; Neculae Porumbu, econ. in Hamb’a, lânu Chendi, administr. protopp. in Frâua, lânu Achimu, econ. in Presac’a, Pavelu Fratila, econ. in Presac’a, losifu Schiau, econ. in Presac’a, Salomi’a Aronu, econ. in Alamoru, Sofi’a Pușca, econ. in Alamoru, Neculae Solomonu, economu in Alamoru, Neculae Bunea, econ. in Sadu, lânu Muntenu, econ. in Cenade câte 1 fl.; Mari’a Simtionu, econ. in Sibiiu, „Persieni“ asociatiune de creditu in Seini câte 50 cr.; Sor’a Bucurelu, econ. Resi- nari, George Bot’a, econ. in Sântu-Martinulu de câmpie, Ni- codinu Susmanu, econ. in Strazsa, lacobu Arsenie, econ. in Gurariu, George Siuluti, econ. in Abrudu, George Rehovânu, econ. in Câlnicu, losifu Kato, econ. in Apa, Neculae Radu,, econ. in Hâtbuck, C. Harsiânu, econ. in Casva câte 1 fl.; B. T. 2 fl.; lânu Hermanu, econ. in Csongra 1 fl.; lonu 32 Bolg’a, ecou, in Buzâs-Bocsârd, Teodoru Bab’a, economu in Craciunelu, loanu Aronu, econ. in Sialdorfu, George Tdderu, econ. in Sialdorfu, Achimu Draganu, econ. in Sialdorfu, Va- sile Benche, econ. in Sialdorfu, Petru Mog’a, econ. in Sebesiu, Idnu Radu, econ. in Sebesiu, losifu Opriti’a, econ. in Sebesiu, N, N., Todea Ittu, econ. in Csobanca, Sebastianu Henzelu, bancbieru in Sibiiu, Dicoiu Crucânn, econ. in Brosteni câte 1 fl.; Ținu Istvân, econ. in Ruși 50 cr.; Vasile Tatu, econ. in Ruși, Nichiforu Pascu, econ. in Felsd-Sebesiu, Petru Todea, econ. in Als6-K6saly, lonu Calvarasianu, econ. in Stenea, lonu Brancovenu, econ. in Rosi’a câte 1 fl.; Mari’a Tatu, econ. in Vestemu, Neculae Bucurenci, econ. in Bungarantu câte 50 cr.; lonu Czabr’a econ. in Rovâs, Michaila Costea, econ. in Vidacutu-rom. câte 1 fl.; lonu lordache, econ. in Saca- date 50 cr.; Neculae Hatieganu, econ. in Mihaltiu, Todoru Avramu, econ. in Straj’a, Mărie Onca, econ. in Tatoiu, Ion Roșea, econ. in Tusiu, George Telecenu, econ. Felso-Oroszi, Neculae Blos, econ. in G.-Orsova, Androuu Frenz, economu in Maros-Oroszfalu, Chirila Deacu, economu Maros-Oroszfalu, Rachil’a Mog’a, econ. in Sasciori câte 1 fl.; Kozma Lâszlo, econ. in Seini, lonu Band’a, parochu in Rosi’a câte 50 cr.; Ion si An’a Suciu, economu in Magarei, Chirila Brebanu, eco- nomu in LâczfalUj Grigorie Dobricânu, economu in Sisiesci, Michaila Brebanu, economu in Sisiesci, lonu Trifu economu in Hori, Costinu Chiriacu, econ. in Marnin’a, Moise Hatieganu, econ. in Fintoagu, Kâdâr George, econ. in Sisiesci, lonu Dragomiru, econ. in Ibisdorfu sas., lonu Mirion, econ. in Sasciori, Neculae Mihuti, econ. in Carasteu, Molnâr Ărpâd, econ. in Abrudu, An’a Vinti, econ. in Veseudu, lonu Danu, econ. in Teiu, A. Mârcosanu, econ. in Haro, On’a Popescu, econ. in Tatoiu, Pavel Vladu, econ. in Tatoiu, Chiforu Po- pescu, econ. in Tatoiu, losifu Muntânu, econ. in Tatoiu, Vasile Dăbârtă, econ. in Cisteiul rom., Vasile Muscanu, econ. in Mezo-Szt.-Mihâly, câte 1 fl.; Neculae Brendusi, econ. in Czelna 50 cr.; George Bizdere, econ. in Ret6gu 1 fl.; George Papp, proprietarii in Basesci 5 fl.; „Persien“ asociatiune de creditu in Seini, Vitan Kriska, econ. in Pecsetszeg, Vasile Sliamu, econ. in Pecsetszeg, Stefanu Budeu, econ. in Riu de mori, lacobu Bugiu, econ. in Glogoveti, I6nu Cotiofana, econ. in Siorostinu, George Rosiu, econ. in O.-Herepe, George Carnati, econ. in Cisteiu rom., Constantin Indreiu, econ. in Strazsa, George Bâts, econ. in Orascie, câte 1 fl.; Marfa Bocșe, econ. in Carasea 50 cr.; Stefanu Muntenu, econ. in Cricau, Neculae Prezsa, econ. in Benicin, I6nu Groz’a, econ. in Cacova, An’a Rotariu, econ. in Bui’a, câte 1 fl.; Dumitru Ludu, econ. in Mediasi, Michaila Soncrinu, econ. in Sighi- sidr’a câte 50 cr.; Sintilie Dragomiru, econ. in Presaca 1 fl.; Neculae Vestemenu, econ. in Sibiiu 50 cr.; Neculae Suciu, econ. in Ruși, Paraschiv’a Solomonu, econ. in Alamor, Moise loanusi, econ. in Alamoru, I6nu Stoic’a, econ. in Alamoru, Iftenie Pappu, econ. in Siirgyefalu, Alexe Berinde, protopopu in Seini, Petru Ciuciure, econ. in loba, Zacharie Ringea, econ. in Dumbrava câte 1 fl. (Va urmă). Reuniunea româna de agricultura din comitatulu Sibiiului. Este cunoscutu din foile periodice romane, câ o societate de romani din Sibiiu si din țînutu de cătiv’a. ani incoce ostenise intru infiintiarea unei Reuniuni de agricultura cu sfera de activitate întinsa la t6ta ro- manimea cultivatore de pamentu din acâsta tiera; âra. căndu vediura că nu se pote căstigâ aprobarea unora statute cu unu scopu asia de largu, s’au bucuratu si de aprobarea statuteloru pentru „Reuniunea romana, de agricultura din comitatulu Sibiiului¹¹. Cercu de activitate restrinsu este acesta, elu inse totu pdte se r aiba resultatele dorite pentru poporatiunea desa si numerdsa. a comitatului acestuia, era exemplulu seu pote se aiba ur- mări binefacatore si pe unu teritoriu multu mai intinsu. Transilvani’a este o tiâra agricola câ si celelalte tieri invecinate, nu asia fertila dela natura precumu e de exemplu Munteni’a si Banatulu; totuși o parte forte- considerabila din teritoriulu seu este asia de binecuven- tata, in câtu daca sistem’a invechita si ruginita de cultura i s’ar preface prin reforme radicali in alt’a i n t i e 1 e p t a, si daca sarcinele publice nu aru fi asia disproporționate, acesta tiâra ar mai putea nutri bine inca milionu de omeni pre lănga căta poporatiune are ea astadi. Se pare inse, că in nici-unu ramu alu activitatii omenesci reformele nu sunt mai anevoiose câ tocm’a la poporatiunea rurala, care nu crede in nici-o teoria păna nu vede resultatele. Acdsta greutate inse nu va descu- ragia intru nimicu pe reuniunea din Sibiiu. Unu ince- putu frumosu s’a facutu, că-ci după installarea sa Reu- niunea. a si țînutu in Decembre anulu trecutu o adunare numerosa de agricultori in vecinulu orasiu romanescu Seliste. Cu acea ocasiune presiedentele Reuniunei on. domnu Eugeniu Brote, totodată agronomu de professiune, a prpnuntiatu unu discursu forte instructivu pentru acesta parte a poporatiuuei din districtele submuntene, cunoscuta la noi cu numele Mărgineni si Marginenime, care adeca ocupa din stravechime milenaria marginile meridionali ale Transilvaniei păna spre districtulu Ha- tiegului inainte, poporatiune plina de viatia, forte labo- riosa, aplecata in o parte a sa si la comerciu si la in- dustria de manufacturi. Discursulu d-lui Brote titulatu Ținerea viteloru in urmarea conclusului luatu de cătra intrunirea dela Selisce au aparutu in tipariu si se afla de vendiare la Insti- tutulu tipograficu iu Sibiiu cu pretiu numai de 12 cr. v. a. A vorbi cu poporulu tieranu mai ]a intielesu decătu ’i vorbesce acilea agronomulu, a’si alege termini si exemple mai practice, e aprope peste putintia. Noi din partea nâstra repetimu si acilea vechiulu nostru refrenu: In ori care tiera din Europ’a si cu atătu mai vîrtosu in acesta tiâra, unu poporu saracu nici odata nu pote se scape sierbitute. Pentru unu poporu saracu devine si libertatea politica o frasa gbla, illusiune, fata morgana, chimera. Red. „Transilvaniei". Editur’a Associatiunei transilvane. Redactorii: G. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.