5 V i • 279996 f TRANSILVANI’! FOIA ASOCIATIUNEI TRANSILVANE PENTRU LITERATUR’A ROMANA SI CULTUR’A POPORULUI ROMANU. t • ANULU ALU XX-LEA 1889. Editoriu: comitetulu asociatiunei. Redactoriu: secretariu alu asociatiunei G. Baritiu. B1BL. UNiV. CLUJ-SIBiU Nf. -1941’. SIBHU. Tipariulu tipografiei archidiecesane. ( SUMARIULU materiiloru cuprinse in „Transilvani’a“ cursulu XX din anulu 1889. . . Nr. Foiei Cinspredfece ani din activitatea Associatiunii tran- silvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu (inchieiere din anulu 1888) de G. Baritiu................................. 1—2 Famili’a la diferite popora de Augustinu O. Paulu, dissertatiune............................ 1—2 Bibliografia cu recensiune despre cărți de cetire latina si vocabulariu latinu publicate de Paulu Budiu, Brasiovu................................. 1—2 Sciri dela scola superiora civila de fete cu internatu după program’a II pe anulu scolasticu 1887/8 1—2 Baronulu Nicolae Vesselenyi betranulu (schitia biografica a unui tiranu)................................ <3 Materialu pentru istori’a bisericesca dela epis- copulu Melchisedec, Chronice, Lipovenismulu si alte eresuri in Rusi’a................................. 3 Bibliografia, Sicriulu de auru.............................. 3 Istori’a Romaniloru din Daci’a traiana de A. D. Xenopol, profesoru la universitatea din Iași voi. I (Sumariu de lectiuni).................. 3—4 Consemnarea contribuiriloru colectate prin dlu Partenie Cosm’a in favorea scolei civile de fete cu internatu..................................3—8 15—24 Cărți intrate la concursu pentru premiu de 5000 1. n................................................. 4 Reuniunea romana de agricultura din comitatulu Sibiiului................................................. 4 f Episcopulu diecesanu loanu Popas u, dela Caransebesiu.............................................. 6 ■f Protopopulu loanu Galu dela Abrudu . . 6 Baronulu Samuilu Bruckenthal odiniora guber- natoru (biografia)........................................ 6 Tractatu de Igiena publica si de politia sanitara de Dr. I. Felix, Bucuresci................................ 6 Romanii din Munții apuseni de Teofilu Francu si G. Candrea cu ilustratiuni, intre care si portretulu genuinu alu lui Avramu lancu . 6 O cestiune ardietore, adeca despre lucru de măna de G. Moianu.............................................. 6 Adunarea generala a reuniunii de agricultura in Sibiiu ............................................... 7 Academi’a romana sessiunea sa generala din 1889 7—10 Institutiunea militarăbasata pe scola degeneralulu < I. E. Florescu........................................... 9 Nr. F6iei Unele documente din 1849 dela archipastoriulu A. br. Siagun’a........................... 9—10 La organisarea interna a scoleloru de fete . . Ar 9—10 Portulu naționale la poporulu nostru romanu 9—12 Discursuri pedagogice ale ministrului Dim. A. > Sturdza....................................... 11—14 Diagnosele Cryptogameloru vasculare studiu bo- tanica de FI. Porcius........................... 11—24 Episcopulu Nicolae Popea, alesu . . . 13—14 f Dimitrie Moldovanu consiliariu in pensiune . 13—14 Părți alese din Istori’a Transilvaniei pe 200 de ani din urma voi. I. precuventare si sumariu de G. Baritiu................................. 13—16 Necesitatea retipăririi cărtiloru bisericesc! cu litere latine de Const. Erbicenu................ 15—16 Diaristic’a in Bucuresci, critica aspra după „Gazeta Transilv.“ . . ....................... 15—16 Proiectu de lege pentru conservarea monumen- teloru naționale de V. A. Ureche . ... >c 15—16 Raportulu comitetului Associatiunii si totfe actele preparative pentru adunarea generala ținuta la Fagarasiu in Augustu 1889 ................... 17—18 Prescurtare din discursulu presidiale cu care s’a deschisu adunarea generala dela Fagarasiu in 15/27 Augustu................................. 19—20 Procesele verbali ale adunării generale dela Fagarasiu..................................... 19—20 Primulu banchieru de Ieronimu G. Baritiu . . 21 Scola de fete cu internatu in Oraviti’a . . .Jk 21 Monografi’a unoru biserici romanesci in Transil- vania de prepositulu Ștefanii Moldovanu . . 21—22 Dare de sama despre banii intrati la despartie- mentulu Nr. II. (Fagarasiu) cu ocasiunea adu- nării generale........................................ 21—22 Una scrisore din 1842 a episcopului loanu Lemeni comentata de Andreiu Cosm’a in Șimleulu Silvaniei............................ 23—24 Câteva datine de ale poporului nostru demne de a fi combătute, de protopopulu Simionu Popu 23—24 Elementele economice ale familiei, traducere de Ieronimu G. Baritiu........................ . 23—24 Lucrările de preste anu ale comitetului Associatiunii se vedu cuprinse in 16 processe verbali luate din siedintiele sale ținute in cele 12 luni ale anului si doue din Decembre 1888; era afacerile mai importante pertractate in acelea se trecu pe fia-care anu si se făcu publicului cunoscute prin raportulu generalu, cu care comitetulu se presenta la adu- narea generala. Nr- 1—2 Sibiiu, 1—15 Ianuarie 1889. Anuhi XX#L TRANSILVANI’A. Foi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese căte 2 cdle pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. ’ Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe câte 1 anu intregu. Se abonedia Ia Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta s6u prin domnii colectori. Sumarii] I Cincisprediece ani din activitatea Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana și cultur’a poporului ro- manu. (Fine.) — Famili’a la diferite popora. — Bibliografia câ recensiune. — Sciri dela scdl’a superiora de fete cu internata, infiintiata de cătra Associatiunea transilvana. — Literatura. — Procese verbale ale comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a româna si cultur’a poporului românu, luate in siedintiele dela 1 si 6 Decemvrie n. 1888, si 4 Ianuarie n. 1889. — Necrologe. — Bibliografia. — Post’a Redactiunei. — Anunciu de prenumeratiune. Cincisprediece ani din activitatea Asso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. (Fine). Adunarea generala destinata a se ținea la Dev’a in Augustu 1873 nu s’a țînutu de locu. Căușele neți- nerei aceleia se afla comunicate cu precisiune in rapor- tulu generalii din anulu 1874 in următorii termini: „Dupace din caus’a morbului epidemicu ce a ur- matu in var’a trecuta (colera mare), precum si in alte locuri, asia si in opidulu Dev’a, cum si din caus’a ca- lamitatiloru urmate după acelu morbu, pe anulu 1872/3 nu s’a pututu ținea adunare generala in loculu destinatu anume in opidulu Dev’a, pre lănga aceste cause destulu de triste, mai intervenira si altele, cum recolt’a cea de- bila mai in tote părțile patriei, apropierea timpului de erna, căndu e mai anevoia a putea caletori; o parte considerabila din membrii Associatiunei fu ocupata si cu preparatiunile pentru alegerea archiepiscopului si mi- tropolitului gr.-orientalu, — comitetulu după trienniulu expiratu s’au aflatu indemnatu a luâ asupra’si insarcinarea de a conduce afacerile Associatiunei si pre 1873/4“. „Acela adoptă si pre anulu 1873/4 in principiu budgetulu preliminată de adunarea generala dela Sebesiu pe anulu 1872/3, dara cu ocasiunea realisarii budge- tului adoptatu, din combinarea sumei disponibile, după ₛ aratarea cassei numai de 4454 fl., aflăndu că spre rea- lisarea tuturoru positiuniloru din preliminariulu anului 1872/3 lipsesce o suma de 1026 fl., s’au aflatu necesi- tată de impregiurari a face unele modificări respective reduceri la unele positiuni din preliminariulu anului 1872/3“. In burse si ajutorie comitetulu impartise pe 1872/3 3180 fl. v. a., dra pe 1873/4 numai 2740 fl., adeca in proportiunea venituriloru din anulu celu nefericitu; a suspinsu si sumele căte se votaseră pentru procurări de documente istorice, de obiecte archeologice, cum si pentru perfecționare in stenografia, căci si asia in urmarea concurseloru publicate nu se presentase nici-unu con- curente, precum nu s’au insinuatu nici membrii la sec- țiunile scientifice prevediute inca dela 1862 in adunarea dela Brasiovu, intețite in cea dela Hatiegu, decătu nu- mai doi dela Clusiu, Dr. Gr. Silasi la cea filologica si Dr. Aureliu Isacu la cea istorico-iuridica. Hei, nu era inca timpulu si nici spiritele dispuse. Acestea premisse din anulu nefastu 1873 trecemu la lucrările adunării generale a XIILea, care s’a cele- bratu la Dev’a in 10 si 11 Augustu st. n. 1874. In actele acestei adunari asia precum se afla ele conservate in organulu Associatiunei*), ne intimpina căteva parti, momente si scene simptomatice, care merita prea bine că betrănii se le revoce in memori’a loru, era tinerii se si le însemne in interesulu viitoriului loru. Terminulu activitatiei de trei ani a comitetului es- pirase, prin urmare acesta după o praxa prosaica si usi- tata pe airea, nu avea decătu se deschidă siedinti’a cu căteva cuvente prin graiulu presiedentelui, se’si dea sama despre lucrările sale, se cera absolutoriu si apoi se se retraga lasandu pe adunare câ sub unu presidiu ad hoc se’si alega altu comitetu. O procedura câ acesta se putea esplicâ cu atătu mai usioru, căci presieden- tele br. V. L. Popu ’si simtia inca din acelea dile sa- netatea sa atătu de alterata, incătu a dou’a di după amddi se vediuse silitu a se retrage si a se culca. Parea că nu’i era a buna, precum dicemu noi ar- delenii. Cititi acum’a discursulu cu care Popu a des- chisu in 10 Augustu după esirea din biserica adunarea generala dela Dev’a si veți afla, că acela eră testa- *) A se vede discursurile presiedentului in „Transil- van’ia“ din 1874 Nr. 19 si tdte actele adunarei din Dev’a in Nrii 18. 19. 20. 1 2 mentulu seu naționale, pe care l’a inprovisatu câ prin unu instinctu profetica numai cu siese luni înainte de mortea sa. Patimile inca totu mai colcăiau, politic’a dilei inca totu mai influintiâ spiritele cu putere demonica, multe illusiuni perdute inca mai amariau sufletele acelora, cari odata optimiști fără conditiune, după siepte ani trecuti din sistem’a dualistica, se vedeau cadiuti intr’unu negru pessimismu, misanthropi mânioși pe tota lumea si pe ei inșii. Popu asia bolnavu cum era, ’si propuse a com- bate pessimismulu, a inaltia inimile, a intarf credinti’a in puterea de viatia a poporului romanu, in viati’a de veci a limbei sale, in renascerea culturei sale din ruinele descoperite de archeologi. Se reproduceam acilea căteva sententie din acelu discursu alu seu. „.... „Ide’a infi- intiarei Associatiunei transilvane romane nu numai că e marătia, dara pre aceea trebue se o consideramu câ o inspiratiune divina, purcdsa din îngrijire parintesca de a nu da perirei unu poporu alesul" Mai departe: „Cele ce au urmatu cătiv’a ani după întemeierea Associatiunei si se continua mereu, ne potu convinge pe deplinu, că întemeierea acestei Associatiuni a fostu o neaperata trebuintia — pentru de a nutri si susținea viati’a naționala intre noi!" „Orice alta asociare a puteriloru nostre materiali si intelectuali nu ar fl fostu in stare a contribui la pro- movarea si consolidarea existentiei nostre naționali atăta, cătu contrjbue Associatiunea pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, asia după cum aceea s’a infiintiatu". Adecă Popu cu acestea cuvente esite din convicțiunea sa intima si din baierile inimei sale voia se dica popo- rului sbiciulatu de atătea furtune: Păziți clenodiulu ce aveți, precum ve păziți ochii din capu, se’lu feriți si de umbr’a vreunui pericolu. Elu din positiunea in care se aflase in acei siepte ani din urma., cunoscea situatiunea, vedea departe si sciuse ce vorbesce. De aceea a dou’a di, pre căndu adunarea era se treca la alegerile de comitetu si func- ționari, reflecta mai antâiu pe alegetori la §§-fii respec- tivi din statute si Ia importanti’a acelui actu, dela care depende prosperitatea Associatiunei, după aceea câ si cum s’ar teme, câ nu cumva alegerile se fia influintiate prin ure si capritii politice ori confessionali, cătra finea cuventarei sale puse alternativ’a binecuventarei din partea natiunei, daca alegerile voru adaoge la consolidarea exis- tentiei si a prosperarei acestei Associatiuni, — a blas- Amului posterității, „daca nu'nevomusci infrena pati- lele urei si ale invidiei, precum nici simpathiile perso- nale a le innadusi", după acesteainchieie asia: „Era in- teresseloru sau ambitiunei personale se nu ve faceți sclavi sau servitori niciodată, pentrucâ nici-unu vitiu nu dehonesteza demnitatea omenesca mai multu decătu tocm’a acfeta". înainte de a da in desbatere afacerile prevediute in programa, presiedentele pronunția unu doiosu necro- logu in memori’a mitropolitului Andreiubr. de Siagun’a, carele repausase in 16/28 luniu 1873. Totu atunci se inprospetă memori’a celorlalți barbati romani fruntași trecuti din acâsta viatia totu in acelu anu in numeru de 11, intre cari episcopulu losifu Popu Salagenu, pre- positulu Macedonu Popu, Eudoxiu Hurmuzachi, Demetriu Mog’a s. a. Simțindu-se reu presiedentele Popu dete presidiulu probatului seu amicu de cruce lacobu Bolog’a si se re- trase din adunare, pentru câ se nu mai calce intrens’a niciodată. Pentru acesta adunare s’au insinuatu dissertatiuni la timpu legala dela I. Acsente Severa, de Gr. Silasi, Dr. Vuia, prof. Lapedatu, Zah. Boiu asesoru consist., I. V. Rusu. Tote s’au pusu la ordinea dilei si câ se fia ascultate, siedinti’a prima s’a continuatu si după amedi la 5 pana la 8 ore, era doue remasera pe siedinti’a de a dou’a di. Tdte lucrările adunarei căte obvinu de regula in fiacare anu, au decursu in ordine. Contabilitatea pre cei doi ani se află purtata in tota regula câ totdeuna de cătra dn. capitanu Const. Stezariu in calitatea sa de cassariu. Numai la spesele biuroului s’au ridicatu si astadata dificultăți, anume cu privire la remuneratiunea secretariului manipulante, unde comissiunea taiase 100 si din a scriitoriului 50 fl. Prea adeveratu, că in sta- tute nu se prevede nici-unu feliu de remuneratiune la nici-unu membru alu biuroului; deci daca unulu sau altulu pretindea remuneratiune mai mare mai mica, deslegarea cea mai simpla a dificultății era si mai este, câ adunarea generala se pună asemenea funcțiuni la concursu cu remuneratiune fixa, sau fără nici-un’a, spe- cificăndu firesce agendele care vinu a se inplini, câ se scia fiesce-care de ce are se se țină. Din o mesura câ acesta se va cunosce usioru, câ ce economia se pote face la administratiunea afaceriloru Associatiunei, precum sunt: representatiunea ei fatia cu autoritatile publice inferiore si superiore, corespondenti’a cu despartiemente si cu privati, ținerea in evidenția a membriloru si a taxeloru dela aceia, referadele asupra concurseloru, ținerea in ordine a bibliotecei, era de cătiv’a ani incoce îngri- jirea de cele doue edificii ale Ascociatiunei, comunica- tiunea aprope necurmata cu direcțiunea scolei si a in- ternatului, grij’a neadormita pentru prosperarea loru si alte afaceri, care nu se potu prevedea. Pe anula 1884/5 s’au votata burse pentru studenti...........................................19900. Țotu pentru 2 studenti câse depună rigorose 800 „ La sodali si invetiacei 420-1-222 fl. . . 642 „ " 3432 fl. Premiu pentru gramatica germana-romana pe sam’a oficiriloru............................... 300 fl. Ajutoriu scolei dela Lapusiulu ungurescu (care apoi a urmatu in o serie de ani) . . 200 fl. S’au mai cerutu si alte ajutore la scole, la tipărirea unei cărți „Viti’a cultivata" trecuta prin revisiunea co- 3 mitetului si unu premiu pentru istori’a anului 1784, pentru fondulu scolei de fete in Clusiu, la care tote s’aru fi cerutu preste doue mii florini, care suma inse nu era nicairi. In acesta adunare s’au pusu erasi in discussiune diverse propuneri si proiecte, in sine forte sanetose, a caroru realisare inse presupunea unu venitu celu puginu indoitu mai mare decătu era budgetulu acelui anu,, inca si alu aniloru următori, sau mai scurtu, precum se mai observase st la altu Jocu, unu venitu anualu s i g u r u de celu puținu patrudieci pana in 50 de mii fl., veni- tulu dela unu milionu, la care ar fi prea bine se cugete si se tinda cu tote bratiale toti membrii Associatiunei, era aceștia se nu fia niciodată mai puțini de cinci mii. Patrudieci si patru de puncte s’au pertractatu in adunarea dela Dev’a. Ținerea adunarei generale pe anulu 1875 s’a defiptu prin o neplăcută precipitare la Lugosiu, dela care apoi comitetulu strimtoratu din doue parti a fostu silitu a se abate, a convocatu inse pe 18 luliu adunare estraordinaria la Alb’a-Iuli’a, in care s’a decisu câ adunarea generala ordinaria să se țîna in acelu anu 1875 in orasiulu S.-Reghinu, cum amu dice la mor- mentulu presiedentelui Vas. L. Popu, repausatu in 17 Februariu la B.-Pesta, bra ale lui remasitie pamentesci transportate si astrucate in cimiteriulu bisericei dela S. Reghinu. Adunarea dela S.-Reghinu a fostu deschisa de cătra v.-presiedentele lacobu Bolog’a cu unu discursu, care mai intregu a fostu oratiune funebrala ținuta in memori’a fostului presiedente Vas. L. Popu. Respunsu corespun- dietoriu ’i dete membrulu Mich. Orbonasiu. După alegerea notariloru ad hoc, presidiulu invita pe adunare câ se merga in corpore la mormentulu pre- siedentelui ; unde i se celebră parastasu. După intdrcere in sal’a de siedintie au fostu ascultate raporturile functionariloru unulu după altulu, secretariu, cassariu si alu bibliotecariului absentu, apoi s’au alesu comissiunile pana la 2% ore d. a. In siedinti’a din 30 Augustu presiedente fii alesu lacobu Bolog’a, vice-presiedinte protop. loanu V. Rusu pe doi ani restanti după alegerea din urma. Cu acea ocasiune se escă disputa seriosa asupr’a dreptului ace- lora domni, cari au fostu căndv’a membri, era după aceea au incetatu, căci n’au mai numeratu tax’a de 5 fl. cu anii intregi, ceea-ce s’a invederatu in modu forte ba- - tetoriu la ochi prin unu estrasu decopiatu din cărțile de comptabilitate, din care se cunoscea de exemplu, că la inceputu, adeca in 1861/2 au fostu 728 membri V ordinari, cari in 1862/3 au scadiutu la 442, in 1863/4 4fil., era de aci incolo au mersu totu scadiendu, păna căndu in 1873/4 au fostu numai 120, numeru de bat- jocura, ăra in acestu anu 1875 ajunseseră abia erasi la 231 membrii cu căte 5 fl. din tier’a intrdga. Ceea-ce te mai punea la mirare eră, că tocm’a dintre acei domni cari ’si intorsesera de multu dosulu cătra Associatiune, aceia strigau mai tare in adunari, că merge reu cu Associatiunea si mai pre sus de tote, că nu se inpartu burse mai cu ridicat’a, in locu de a se mira că se mai potu inparti. Si se nu crdda cineva, că aru< potea fi vorb’a de omeni lipsiti, Îngreunați cu familii numerose, sau loviti de sorte sinistra; nicidecum. Cu torida alti dmeni sunt aceia, despre cari se dicea in Rom’a: Prin - vatim divites, publice avari. . Starea materiala a societarii nostre s’a constatata a fi in adunarea dela Reghinu 61814 fl. 16 , cr., adeca cu 2528 fl. 57 cr. mai multu decătu in anulu . 1874. Fondulu academiei crescuse la 13367 fl. 98 cr. Sum’a disponibila pe 1875 eră 4548 fl. 19 cr. Preliminariulu compusu de comitetu, revediutu de comissiune si abia in doue positiuni schimbatu, adunarea - ilu votă cu adaosu, că subventiunea de 200 fl. se mai dă scolei din Lapusiu inca numai asta-data, pentrucă mai sunt multe alte scole totu asia de lipsite si prin - urmare indreptatite de a cere si ele ajutoriu. Pentru burse si ajutore s’au votatu . . 1800 fl. La scole sarace................................ 400 ₙ Spesele de tipariu si chărtia la foia . . 708 „ Unu studentu la cancelaria......................150 fl. Loculu adunării generale din 1876 fu destinata Sibiiulu. Din vre-unu altu țînutu nu venise nici-o in- vitare ; inse chiaru se fia venitu, dorinti’a era ca se asiste si adunarea generala câ atare la unu parastasu ce avea se fia celebratu pentru sufletulu primului seu presiedente Andreiu br. de Siagun’a. Adunarea generala a XV-ea in ordine, ținuta in 18 76 la Sibiiu a duratu trei dile si abstragbndu dela . parastasulu celebratu de cătra Escelenti’a Sa mitropoli- tulu actuale pentru neuitatulu seu predecesoru, cu ade- verata evlavia crestinesca, insasi adunarea se presentase judecatii obiective câ un’a din cele mai agitate, in care passiunile schinteiau câ o machina electrica pusa in ro- ? tatiune repede. Dela acea adunare au trecuta numai doisprediece ani; vre-o cincisprediece membri cari au participatu la lucrările aceleia nu mai sunt in viatia, au remasu inse altii multi, cari afara de căte spunu actele / siedintieloru din 10, 11 et 12 Augustu mai ținu bine aminte acelea scene stringatore de pepturi, care se pro- ducea cu totulu pe neașteptate pentru toti căti nu apu- caseră a reflecta din capulu locului, că se aflau in Si? biiu, unde in anii din urma s’au țînutu congresse bise- ricesci si s’au alesu unulu. după altulu de trei ori mi- , tropoliti si unde in anulu precedente se mesurasera pe'. terenulu politicu asia numitii activiști si passivisti, acum / a treia ora dela 1869 incoce. Totu in acei ani cătiva/ omeni tineri veniti de pre la universități si academii ’ ;• străine, cu capetele pline de idei forte înaintate, nu aflau mai nimicu bunu din căte făcuse Associatiunea si comi- tetulu seu in cei 15 ani ai activitatii sale. Pentru căriva regulamentulu care fusese studiata in vre-o doi ani si trecuta prin adunari generali, eră forte defectuosu, cen- tralista, absolutistu, coprindea §§-fi de o absurditate, nesuferita. Pentru altii foi’a Associatiunei nu erâ nici de o trâba, că poporulu tieranu care nu scie citi, nu o intielegea de locu. Din contra altii pretinddu realisarea, , i* 4 de atătea ori ventilata a celoru trei secțiuni scientifice, care apoi daca s’aru fi infiintiatu, nesmintita că acelea erau se producă resultale scientifice. Daca inse foi’a era se se prefaca in magazinu sau colectiune de povesti, basme, snove, cântece poporane, cimilituri, des- cântece de deochiu, novellete de amoru, mai si ceva gradinaritu, pomaritu, stuparitu, viieritu, oieritu etc. atunci mai lemanea spațiu pentru studiile sectiuniloru ? Cei mai infocati nu vedău, că daca' numerulu membriloru Associatiunei scadiuse neincetatu, păna căndu ajunse si numai la 120, precum se aratase mai in susu, urma firesce câ nici organulu Associatiunei se nu mai voiesca a’lu cumpără — căci atunci se dedea membriloru cu 2 fi. altor’a cu 3 fi. Cei infocati nu vedeu si nu au- diau, că tocma in acei ani diariele romane apundu unele după altele. „Patria¹¹ cea gubernamentala remasa cu vre-o diece abonati, fu inchisa. „Federatiunea" apuse cu vre-o optu mii fi. deficitu. După ea urmă „Albin’a“ si un’a foia umoristica. La „Telegrafulu romanu" restan- tiele de abonamente ajunseseră preste 2000 fi. „Gazet’a ^Transilvaniei“ scapatase in 18.75. la patru sute de abo- țnati, cari platiau regulata. Vedi, in acea epoca putea cineva se vorbesca cu totu dreptulu de o adeverata crisa de viatia, pre căndu pessimismulu se intindea câ pecinginea si romanii se mușcau intre sine, precum se musca clotianii (gusganii), căndu omulu reu inchide pre mai multi in căte o colivia din grilagiu de sîrma (drotu, telu), apoi ’i pisca de code si ei fără se observe cine le rupe din coda, se musca, se săngera si se omora unii pe altii. Tote acestea le sciâ fericitulu lacobu Bolog’a, care câ presiedente avea se deschidă adunarea; de aceea si din cuventarea lui dupace trece activitatea de 15 ani a Associatiunii prin o revista, restulu este mai multu o rugăciune pentru inblăndirea patimiloru, care inse nu ’ia succesu, ci din contra, tocma si elu a fostu atacatu anume din caus’a regulamentului redactata inca din 1868 de cătra elu in buna intielegere cu alti colegi ai sei. Ceea-ce incaldiesce sufletulu din acea adunare pes- simista este predic’a lui Zaharia Boiu pronuntiata la parastasu si eminent’a dissertatiune a profesorului Dr. Grig. Silasi: Romanulu in poesi’a s’a poporala, studiu asupr’a tuturoru ramiloru poesiei poporale romane. Vedi studii de acestea sunt pentru organulu Associatiunei nostre, din care ăe invetie mai antâiu cărturării si apoi dela ei propriulu poporu. Au mai fostu doue dissertatiuni, a lui losifu Ho- dosiu si a lui Petrascu dela Fagarasiu, care pentru scur- timea timpului nu s’au pututu citi. Budgetulu trasu in susu si in josu, precum si odidsele discussiuni asupr’a unoru cestiuni câ regulamentulu, câ scol’a dela Lapusiu, care drasi iritase confessionalismulu prin lipsa totala de tactu, mai departe foi’a Associatiunei, sortea a vre-o doue tes- tamente, in fine si formarea sectiuniloru in embrione, din care nici după doi ani si nici păna astadi nu s’au alesu nimicu, au rapitu multe ore pretiose*). *) A se vede totu decursulu adunării din Sibiiu in „Tran- silvani’a“ din 1876 Nr. 17 păna la 20. Cu budgetulu a mersu câ totdeuna, cu dorinti’a de a satura cu cinci păni căteva mii de omeni, ceea-ce făcuse numai domnulu nostru Isusu Christosu. Mai alesu cu secțiunile a fostu lucru desientiatu. Se vota- seră cinci sutisiore de florini câ bani de drumu pentru membrii sectiuniloru căti se voru aduna din tier’a in- trega; inse de căte ori pe anu? pre căte dile? Si in acelea dile unde se siedia bine, câ se pdta lucra si din ce se traiesca? Adunarea din 1877 s’a decisu a se ține in Blasiu, inse fâra nici-o consultare prealabila cu auctoritatile competente de acolo. Urmarea fu, că in acelu anu co- mitetulu a fostu incunoscintiatu de cătra auctoritatea scolastica suprema de acolo, despre unu pericolu imi- nentu de a se inchide pentru totdeun’a gimnasiulu din Blasiu. Ministrulu adeca in urmarea unoru copilării ale studentiloru oprise ori-ce conveniri, inca si petreceri de carnevalu in Blasiu, intocma câ si cum tier’a ar’ sta sub legea marțiala. Comitetulu a luatu asupr’a sa tota respunderea pentru orice escesu alu tinerimei. In acea adunare s’au alesu din nou si comitetulu intre diverse combinatiuni secante, câ si cum s’ar alege unu ministeriu alu vre- unei monarchii mari. Nici-o adunare câ aceea se nu ne mai dea Ddieu. Dara despre cea din Blasiu si despre care au urmatu, remăne câ se ne mai informedie si altii. Famili’a la diferite popora¹). Căndu amu luatu asupra mea sarcina onorifica, dar totodată si difficila de a dissertâ inaintea unui publica numerosu, ce constitue adunarea generala a desp. XII. alu Associatiunei transilvane, Ve marturiscu, n’arnu con- siderata după cuvenintia marimea problemei fatia cu ne- insemnatatea puteriloru mele. Veți fi de acordu cu mine On. Domni si Domne, căndu dicu că amu fi ascultatu cu totii mai bucurosu cuvintele unui barbatu inaintatu in etate si plinu de experientie, decătu încercarea unui tineru, a cărui etate si studii nu ne in- tindu destula garanția, că in expunerile sale va si aplică axiom’a vechia „miscere utile dulci". Tinerulu e avisatu la esperientiele altuia, er’ adeverurile compilate sunt lipsite de effectulu, ce incorda atențiunea si captiveza inimele. Ceea-ce unui betrănu ’i stă bine enararea unoru intemplari din viati’a propria, pe unu tineru îlu aduce intr’o positie puținu recomandatoria, mai alesu daca nu-’si ține de cinosura ceea-ce a disu S. Fr. Delalei: il est plus difpicile de bien parler de soi-meme, que de „danser sur la corde“ ⁱ). Eaca pentru ce mi-amu alesu o tema generala, si tractarea careia ’mi va servi de basa, nu intentiunea J) De Augustinu O. Paulu dissertatiune citita in adunarea generala a despartiementului XII țînuta in 30 Aug. 1882 la Ileanda-mare. a) Marchal „La femme comme il faut“ pag. 252. 5 propria, ci cunoscintiele câștigate din tractatele altora, =av£ndu in vedere nu intr’atâta ca să fiu originalu, ci mai multu se ve causezu după modestele mele puteri «cătev’a momente de distracție, conducăndu-ve in depăr- tatele tieri ale Orientelui si descriindu pe scurtu rela- liunile familiari ale indigeniloru de acolo. „Die Familie, dice Dr. Stockl³ *), ist die erste und ■ursprunglichebesondere Gesellschaft, welcheim Schoosse ■der allgemein menschlichen Gesellschaft naturgemăss ■entstehF. Adecă famili’a e prim’a si originaria societate, •Ce se nasce in sînulu societății generali omenesci con- formu exigentieloru naturei. Ea e o institutiune nece- sara nu numai naturala, ci si divina, ea e bas’a, fonda- mentulu divinu alu societății omenesci. Că atare o aflamu pretotindenea in lume incepăndu dela extremele grade ale lungimei ostice pana la capetulu apusului si dela miadia-nopte pana la miadiadi. E alta întrebare inse, că relatiunile familiari ce caracteru au ici si colo si că femeia, acestu motoru prin- cipalu alu vietiei familiari, ce rolu joca in diferitele tieri. In tiar’a patriarchiloru cunoscuti noue din testa- mentulu vechiu, in acea tiera clasica, unde se inaltia «ătra ceriu cedrii Libanului, famili’a sta sub conducerea unui capu, carele de comunu e tata betrănu. Barbatii se ocupa cu cultivarea pamentului, er’ ocupatiunea prin- cipala a femeiloru este ingrigirea viteloru si nutrirea membriloru familiei si a lucratoriloru. Pretiulu unei fete se estimedia câ si alu unei vite. Frumseti’a acolo nu multu ponderădia. Lucrulu de căpetenie e se fia bine musculata, câ se pota suporta greutățile cele multe, ce le are. Căndu se nasce deci o fiica, părinții nu se supera precum vedemu la alte popora, ci se considera forte norocoși si căndu cinev’a ’si enumera avuțiile — spune, că are atătia boi, atâtea cămile, atâtea capre si... atâtea fete. Aceste relatiuni ce e dreptu, ne strica tota illusiunea; cu tdte aceste inse femei’a n’are causa a se plânge că ’si implinesce datorintiele cu promtitu- dine si pre lănga aceea e totu deun’a vesela, căci scie, că inimile tuturora sunt ale ei. In patri’a Indiloru aflamu lucrurile de totu cu alta coldre. Superstitiunile brahmanismului ’si esercieza tota puterea asupr’a relatiuniloru morali si materiali. La etatea de 10 ani deja se ingrijescu de maritarea fiicei. Marităndu-se se închide in asia numitulu „zeu a nah“, de unde nu ese, decătu forte raru la anumite ocasiuni solemne. Ea e domna ce e dreptu, peste menagiulu casei, in schimbu inse e cea mai supusa servitore a băr- batului. Viati’a nomadica a poporeloru de pre steppele Asiei centrali nu o descriu in specialu, că are mare aseme- nare cu cea a țîganiloru de pe la noi. In peninsul’a indo chinesa locuescu dimpreună mai multe popdra. Scurțîmea timpului si scopulu, ce mi l’am propusu nu-mi permitu se dissertezu mai pe largu despre Birmani, Laotieni, Cochinchineni, Tonkineni — ³) Lebrbuch der Philosophie¹¹ t. II. pag. 641. me restringu deci la o schitia din relatiunile familiari ale Siameziloru. Spiritulu familiara la aceștia este cui-* tivatu cu mare ingrigire. La sclavi câ si la domni stimddia de o potriva pe părinții betrăni, câ si pe copii tineri. De i se întempla vre-unui frate sau veru atare incidentu, la momentu se unescu toti consângenii câ se prevină reulu, daca mai este timpu. „Mi s’a intern- platu de nenumerate ori — diceMonhot — să in- tru in colib’a unui sclavu sau in palatulu mi- nistrului presidentu si se ieau pe genunchii miei pre unulu dintre copilași, bucuria ne- descriptibila se oglindă la momentu pe fe- tiele parintiloru si ’mi multiamiau cu recu- nosc i n t i a. Er de alta data de trecdmu pe lănga densii me invitau cu ospitalitate dicăndu „Vino la noi străi- nul e ! “ Aceste mici detaiuri indica, câ poporulu siamez are inima si daca prin atingerea cu apusenii se va ci- vilisâ, voru esi la iveala si celelalte facultati intelectuali ale loru, cari nu sunt stinse de totu, ci sunt numai adormite ¹). Unirea cea mai deplina domnesce aici intre barbatu si muiere. Libertatea, ce o are aici muierea par-ca nu remăne cu nimicu inderetulu libertății muierii din tie- rile creștine. Ea face visite, merge la preamblare; barbatulu o stimedia si o impodobesce cu bijuterii. Dar medali’a are si revers, fetele aici nu se mărită, ci se " văndu câ si ori-ce obiectu. Asia in opulu lui Pallegoix: „Description du royaume de Siam“ la pag. 234 cetimu urmatoriulu contractu: „Mercuria, a 6-a a lunei, diua a 25-a a lunei din er’a 1211 eu, barbatulu insoțitu de soția mea d-na Kol, amu dusu pe fiic’a nostra Ma se o vindemu d-lui / Luang-si, capetăndu pentru ea 80 de ticali (96 fl.) Daca / fiic’a nostra Ma ar fugi, domnulu ei are dreptu a pretinde se o cautu si aflăndu-o se io ducu indereptu. Eu, dom- nulu Mi, am subscrisu" ²). Dela acesta peninsula topografice nu departe stau spre resaritu insulele philipinice, ale câroru locuitori se impartu in doue classe, anume cea mal ai ca si cea a negritosiloru. Primii sunt mai accesibili pentru civilisatiune, cei din urma inse sunt de totu selbateci. << Ce se ține de class’a malaica, spaniolii o au sub- divisu in Indieni si Igorroti. Cei dintâi creștini-; sati si pre lănga aceea că si-au pastratu individualitatea / si datinele loru străbune, au ajunsu la unu inâltu gradu de civilisatiune. Intre ei mai inteligenti sunt asia nu- mitii T aga li. Cei din urma sunt păgâni si nu fara • causa li se imputa cannibalismulu ⁸). z, Inaltulu gradu de cultura alu Tagaliloru ’i indrep- tatiesce la o deosebita atențiune. Nu mi se va impută deci, daca me voiu ocupa si eu mai in detailu cu densii. Intre tdte dialectele insuleloru philippinice limb’a’ loru e mai cultivata si mai armoniosa, er’ incătu pri- Almanach des missions 1888. ²) Almanach des Missions. s) Die Eingebornen Luzons (Philippinen) de F. Blu- mentritt. 6 vesce bogati’a limbii, abia credu se se afle alta carea se emuleze cu ea. In „Deutsche Rundschau fur Geographie und Statistik" fasc. 10 din 1884, F. Blumentrit afirma, că pentru conceptulu, vederea possede patrudieci si doue de espressiuni, ear’ pentru conceptulu mișcării chiar sieptedieci si cinci de es- pressiuni. Pre lănga asemenea bogatia a limbii Tagalii au si o natura poetica, carea paralela cu joculu de cuvinte se manifesta cu deosebire, căndu e vorb’a despre o re- latiune seridsa de amoru ori despre unu proiectu de căsătorie.. Asia p. e. daca si-a alesu cineva o feciora, mam’a petitoriului face visita la mam’a alesei, unde apoi dau a vorbi despre copii de ambe părțile si mam’a feciorului lauda cu predilectiune frumseti’a si alte bune calitati ale fetei. Căndu ’si ia remasu bunu lașa pe masa unu piaster de argintu, pe care daca nu’lu respingu, e semnulu în- voirii. Alt modu de pețire este, căndu doue mame tre- căndu pe lănga olaltalta un’a dice: Ah scump’a mea ce trei flori frumdse ai Dta in gradina, mi se veselesce inim’a căndu le vedu, n’ai putea se’mi dai si mie un’a?“ Cea agraita sciindu din cătro sufla ventulu, nu intărdie cu respunsulu: „Prea bucurosu; ce mi-ati dă pentru un’a?“ — „O! eu amu in gradina doi arbori frumoși, voiesci-1 pe cehi mai mare? Ei bine, respunde mam’a Nr. 2 Ve dau o planta câ noue pupi, celelalte sunt numai cu 6 si cu 4 sunt inca prea fragede". O nu! replica de nou prim’a, da-mi-o numai pe cea cu siese, eu o voiu cultiva cu ingrigire". „Bine", inse cu arbo- rele dtale trebue se’mi mai dai si cincidieci de nuci! (sub nuci intielege boi sau cai). Fidantiarea se face asiadara de părinți adeseori in etate forte frageda; cu tote acestea feciorei ’i remăne dreptulu de a se pronuncia contr’a legaturei. După în- voire, fidantiatulu are se inplinesca câțiva ani de ser- viciu la socrulu seu, câ si lacobu la Labanu. In totu timpulu acesta tineriloru nu e ertatu a se cerceta, nici a se agraf — grea conditiune de siguru, carea inse nu se observa tot-de-una. Nunt’a se intempla cu mare pompa. Ospetii vinu neinvitati, fia-care aduce cu sine unu banu de argintu ■pentru acoperirea speseloru. După cununia optu dile se măi incunjura, căndu apoi sunt conduși de cătra amici si consângeni intr’o casa noua edificata anume pentru ei. Căsătoriile la tineri in etate de 15 ani, er’ Ia fete in etate de 11 —12 ani nu sunt rari si fiindcă Învoirea se intempla intre părinți, adeseori unu tinerelu se casa- toresce cu o femeia pe de 2 ori 3 ori mai betrăna, care i-ar putea fi chiar bunica. Din Indo-Chin’a păna in Chin’a propria nu este decătu unu pasiu. Ajunși la tierrnurile fluviului vănetu sau galbenu voiu cere ospitalitatea unui onestu indigenu adapatu cu lectiunile morali ale lui Confuciu si vomu vedea cum se punu in praxa maximele marelui filosofu. Copilașii se lapteza la sinulu mamei căte trei, patru ani sau si mai multu. De aci păna la etatea de 8—10 toti ’lu porta din mâna in mana. Atunci inse deodata se schimba împrejurările. După anulu nou apare o persona calma, grava,, seridsa, fația de cei mari totdeun’a complesanta, âr fația. de copii preste mesura stricta: acesta este invetiatoriulu. Educatiunea se incepe si se continua, er’ părinții nu se mai amesteca in acesta treba. Câ micutiulu ser devină doctoru seu mandarinu, acesta se ține numai de invetiatoriu, părinții privescu in juru se-i afle o fidantiata. A umblâ după d’ald’astea ar’ insemnâ a distrage pe* miculu elevu dela studiile sale! Vedemu, că pe la noi părinții se nisuescu din resputeri a declină atențiunea;, fiiloru dela asemenea cugete si totuși cătu de adeseori se intempla, că peste voi’a parintiloru studiile remanu întrerupte, din causa că studentulu abia că a ajunsu in etatea pubertății, petrece orele destinate pentru studiu cu fantasii inutile. O ! acolo nu mergu trebile asia. Fidantiarea se pre- gatesce, combineza si conchide fără câ cei doi intere- sati principali se scia ceva de ea, forte adeseori tutorii consogi nici că se cunoscu. Ei crescu in talie, sciintie, virtuti său viții si căndu ajungu etatea de 18 seu 20 de ani, procedu la actulu căsătoriei. Nascerea unei fetitie causâza mare intristare, din contra sexulu masculinu e primitu de toti cu bucurie. Imbetranindu părintele ’si împarte averea intre fii, la- sănduse pe sine de ospe, căndu la cas’a unuia, căndu in a celuialaltu. Fiicele n’au parte din ereditate. Se scie, că in Chin’a pietatea fiiâsca e virtutea cea mai cultivata. Ea constitue bas’a guvernării, a religiunei, a moralului. Acesta virtute se propune in cărți, se cânta de poeți, se recomenda de mandarini in procla- matiuni; ea resuna de pe buzele tuturoru, ese la ivela in tote ceremoniile publice si private. Acolo inse unde crestinismulu n’a petrunsu, pietatea fiiesca, precum mo- destia, caritatea, castitatea, câ si alte virtuti exista nu- mai la aparintia, neavendu radecinile in inima. Missio- narii, cari au vietiuitu in mijloculu acestui poporu ne relatedia, că totu ce se face, numai pentru ceremonia se face, in adeveru inse e numai spoiala. In Japoni’a situatiunea femeiei este mai puținu odiosa; cu tote acestea inse si acolo este fdrte inferiora. Dogm’a buddhista ’i denega sufletulu si dice, ca ea se va renasce numai sub conditiunea câ se ia forma mas- culina; ea este in metafisic’a orientala incarnarea prin- cipiului celui reu, alu elementului dissolvatoriu si des- tructoriu. Barbatulu invetia, că nu trebue se aiba încredere in femeia, mai puținu inse in a sa; elu o tracteza cu blăndetia, o ține inse la distantia. Ea este redusa ast- felu la rolulu de prim’a servitore. Daca inse Japonia nu ofere femeii o sorte de invi- diata, cu atătu mai delicata e fația de copii. Intiarcarea. nu o cunoscu păna ce umbla in picidre si incepu a vorbi. Fâșiile inca le sunt necunoscute. Copiii porta vest- mentu largu câ si betrănii. La 7 ani incepu a invetia. alfabetulu, dar instrucțiunea merge forte incetu, ei sunt mai dedati cu diferitele jocuri. 7 Aceeași favorabila sorte o au copiii in Australi’a. Selbatecii depe aici ’si iubescu copiii cu tendrâtia. Mam’a ’i laptedia pana la anulu alu patrulea si astfelu devină vigurosi si agili, dr’ cei mai multi au forme sculpturali, pe cari le-ar admira unu artistu. Ingrigirea principala a Australianului e, câ se’si in- vetie baiatulu de timpuriu la manuarea armeloru. Asia vedemu copii tineri selbateci, cari sciu deja vbna si cum se omdra inimiculu. Affectiunea parintiloru o resplatescu pruncii la be- trănetie. Cea mai buna bucata si loculu mai aprope lănga focu ’lu oferu betrăniloru. Ori-ce injuria făcută betrănului este resbunata cu morte, er’ după trecerea loru din asta lume ’si exprima pietatea prin acea, că ucidu unulu sau doi membrii dintr’o familia inimica. Pe -alti betrăni si betrăne ’i onoredia cu titlulu de tata si mama. Australienii au cate 2 muierii, un’a de 20—25 ani si alt’a de 10 ani. In legătură de casatoria vointi’a fiicei nici odata nu este ascultata. Carea este dăruită cu frumsetia remar- cabila, nu e in siguritate contr’a rapirei; dupa-ce a pe- trecutu adeca mai multi ani cu unu barbatu, vine altulu mai tineru si o duce departe, voindu prin acesta se incunjure resbunarea familiei. Barbatii sunt de co- munu forte jalusi, o vorba schimbata cu unu tineru din partea soției, e de ajunsu câ se’si ia cea mai crunta resbunare. In continentulu americanu la nordu traiescu nesce popore selbatece, adeveratele parii ale omenimei. Se scie ce sorte avea copil ulu in Rom’a pagăna. Aici e si mai lamentabila. Tirani’a adeseori injusta si totdeun’a brutala ’lu predispune de curendu si pe densulu la asemenea procedura. Părinții ’si aroga dreptulu asupr’a vieții si a mortii copiiloru loru. Femei’a de Eschimo maltra- tata de barbatu ’si resbuna prin acea, că dă cu capulu băiatului de cea mai apropiata stănca. Multe se nisuescu .a scapă de pruncii sei in diferite forme: ’i cufunda in ndua, ’i sugruma etc. Betrănii n’au aici nici unu respectu. Daca se in- templa se nu mora in urm’a relei tractari înainte de vreme, totu muriv’a elu inchisu intr’o caverna de frigu, ■de fonie si desperare. Betrănetie dispretiuite, părinți fără inima, copii in- doeili si ingrati, eaca famili’a din extremulu nord alu lumii noue. Pe litoralulu apusenu alu Africei in mani’a, nisu- intieloru poporeloru civilisate, sclavia, acesta plaga so- ciala, va fi inca multu timpu in vigdre. Negrulu nu ’si admite consort’a se traiesca cu elu împreuna.. Ea e închisa intr’o coliba separata si căndu ’i cere vr’unu serviciu, are se se presente inaintea lui in genunchi CU semnele invederate ale submissiunei servile. In fia-care casa esista consorte si sclave. Pe femei le cumpera mai cu deosebire pentrucă se potu dirige ’lnai usioru, er’ de alta parte serviciile loru sunt mai luchative. Intre femeile unei case este dre-care ordinu hierar- chicu. Un’a este domna peste celelalte, cu tdte acestea ea fația cu domnulu inca este servitdre. Asi mai putea trece in revista căteva tieri des-, criindu relatiunile familiari la mai multe popore, dara nu o făcu acesta, căci si din cele insirate pana acum apare că la poporale la cari nu a petrunsu inca cresti- nismulu — femei’a are unu rolu umilitoriu, relatiunile familiari nu sunt nici pe departe astfelu organisate ca si in tierile creștine*). La noi soțiulu, barbatulu inca este siefulu familiei, elu este rege peste unu micu regatu, dar elu direge cu respectu si iubire. Barbatulu este capulu familiei, fe- mei’a ’i este angerulu. Prin demnitatea, intelliginti’a, affectiunea sa prevenitoria femei’a creștina ne aduce in minte idealulu pe care l’a descrisu Solomonu cu imagi- nile cele mai bogate ale literaturei orientale : Gratia super gratiam, mulier casta et pudorata. Câ mama ea e incunjurata de devotamentu, veneratiune, de res- pectu si iubire. In bratiale ei ’si primesce copilasiulu educatiunea, ea i descopere prim’a lucire a inteligintiei, \ ea ’lu ingrigesce cu atăta solicitudine. Oh! iubirea mamei, iubire, pe care nime nu o uita! Căndu comparamu positiunea femeii creștine Cu a . celoru descrise mai susu, este imposibilu se nu esclamamu: . ? < Cătu de frumosu ar’ fi pamentulu, deca tote vetrele cas- nice intdrse la crestinismu, ar’ oferi pretutindenea pri- viriloru spectacolulu armoniei, concordiei, alu unirei, alu păcii si iubirei! Augustinu O. Paul, , . ascultatoriu de s. theologia si filosofia. Bibliografia. Avemu inaintea nostra siese cărți menite pentru invetiamentulu 1 i m b e i latine in prim’a si a dou’a clasa gimnasiala, publicate de P a u 1 u B u d i u, profesoru gimnasialu, in colaborare cu Stefanu losifu directoru si profesoru si Andreiu Bărsenu, profesoru gimna- sialu in Brasiovu. Aceste cărți, aparute in editur’a li- brariei H. Zeidner in Brasiovu in anii 1887 si 1888, porta urmatorele tituli: : a) Carte de cetire latina, pentru clasa I. gimn. , 54 pagine 8°. 'A b) Vocabulariu latinu, pentru clasa II. gimn. 88 pag. c) Carte de cetire latina, pentru clasa I. gimn. 86 pagine. d) Vocabulariu latinu, pentru clasa II. gimnasiala ; 128 pagine. *) Dupace veți face câțiva ani experientia întinsa prin mai multe tieri christiane, veți avea ocasiuni triste mai multe decâtu ati don', câ se ve convingeți, ca mai sunt popora chris- ' tiane de optu si noue sute de ani, la care femei’a este trac- tata totu câ sclava, totu in modu barbaru si pagânescu. Cau- tati numai bine prin pregiuru si veți vedea chiaru si aici in tierile ndstre. Se nu ve seducă fatiari’a. Not’a Red. 8 e) Gramatic’a latina, pentru clasa I. si II. gimn. 58 pagine. f) Esplicari, la cărțile de limb’a latina pentru clasa I. si II. gimnasiala V-|-77 pag.*). Cărțile sunt prelucrate după sistemulu lui H. P e r- thes, precum acesta se arata pe titul’a fia-careia. Autorii loru prin urmare n’au pretensiunea, că acelea se treca dreptu cărți originale, ci se multiumescu de a le presentâ publicului romanu sub modest’a firma de a fi compuse după modele streine. Modesti’a acest’a inse nu numai nu le deroga, dar inca ’i inaltia in ochii omeniloru cu judecata. A scote cărți originale este negresitu unu lucru prâ frumosu, ademenitoriu chiaru pentru omenii cu o ambițiune, ce trece fia cătu de puținu preste mar- ginile cumpetului. Dar la unu poporu, ce se afla la inceputu cu organisarea scoleloru sale, cărți de scdle, cari se fia si originale si la inaltimea timpului, e o ra- ritate, de 6re-ce pentru a compune asemenea cârti se cere unu timpu lungu de experientie si in conditiunea acesta se potu află numai poporele cele mai inaintate in cultura. Dâca e deci, câ se nu ne amagimu noi pe noi insine, apoi trebue se admitemu, că anume pe te- renulu scolariu, pentru a inaintâ siguru si repede, nu ne remăne decătu se profitamu de experientiele altoru popore mai inaintate si alegăndu ce se afla mai bunu la acelea, se cautamu a adapta modelele alese după im- pregiurarile si trebuintiele nbstre. Intre marginile unei alegeri de modele bune si a prelucrarei acelora in cu- noscintia de causa, scriitorii nostrii potu inca se-si satis- facă de ajunsu ambițiunea de a fi originali. Domniloru autori ai cărtiloru din discussiune li se cuvine tota recunoscinti’a, că la compunerea acelora au urmatu în- tocmai si astfeliu ne-au dotatu literatur’a didactica gim- nasiala cu nesce manuale, a căroru metoda se consi- dera astadi chiaru in Germani’a ca cea mai înaintata. Punctulu de manecare alu domniloru autori ni se arata indata la inceputu in „Esplicari “. „Nu numai la noi, dicu dinsii cu totu dreptului ci si la alte popore inaintate in cultura s’a auditu plângerea, câ pentru studiulu limbei latine se folosesce forte multu timpu, era resultatele obținute nu stau in proportiune nici cu timpulu consumatu, nici cu munc’a intrebuintiata atătu din partea profesoriloru, cătu si a scolariloru. Urmarea logica ar fi, că său studiulu limbei latine nu mai este acomodatu pentru desvoltarea intelectuala a tinerimei din scolele medii, seu metod’a intrebuintiata la trac- tarea studiului, despre care e vorb’a, nu este corespun- dietore. A admite tes’a prima ar fi absurdu, căci despre importanti’a studiului limbei latine nu numai in gim- nasiu, dar chiar si in scolele reale si civile superiore, atătu din punctu de vedere formalu, cătu si din punctu de vedere alu cunoscintieloru reali, nu se mai indoiesce decătu numai unu omu unilateralu. Asia daca in apli- carea unei metode mai raționale decătu cea intrebuin- *) Pretiulu celoru însemnate la a) si b) e 1 fl., alu celoru insemnate la c) si d) e 1 fl. 20 cr., era alu celei însemnate la e) e 35 cr. si alu celei insemnate la f) e 60 cr. tiata păna aici, a unei metode basata pe legi psicholo- gice, păna acum nu deajunsu observate, este a se caută, si afla remediulu defectului semnalatu mai susu“. Da, asia este, metoda aplicata păna acum e caus’a, că invetiamentulu limbei latine, si nu vomu departâ. de adeveru, dâca vomu dice, că invetiamentulu din scole preste totu, nu dă resultatele dorite. Caus’a e, că acea. metoda nu se ocupa intru atătu de școlari si de pri- ceperea loru, cătu mai multu de materi’a de invetiamentu, desfasiurăndu-o, său mai bine disu, punendu-o înaintea, scolariloru desfasiurata gafa, precum a resultatu din o» inteligentia deplinu desvoltata. După acesta metoda sunt construite si sciintiele sistematice, cari, precum e sciutu,. ’si iau inceputulu dela noțiuni si dela definitiuni si re- gule seu legi abstracte; si numai câ din ocasiune, pen- tru ale ilustră pe acelea, se dimitu unde si unde la. exemple si cașuri concrete. Procederea metodei acesteia, este prin urmare sintetica-deductiva si, fiindcă prin ea cunoscintiele se presentâ in sistemu, construita conforma postulateloru Logicei, se si numesce metoda logica sciin- tifica. Cărțile de scola, compuse pe bas’a acestei metode inca nu se deosebescu de sciintiele sistematice propriu dise, decătu prin aceea, că sunt pote mai puținu volu- minose, sunt compendii de sciintie. Se intielege, că sco- lariloru, a căroru inteligentia nu e inca deplinu desvol- tata, materi’a de invetiamentu pe bas’a acestei metode de natura abstracta, nu se pote propune decătu in modu dogmaticu, comunicănduli-se in ordinea si in sistemulu, stabilitu după cerintiele sciintiei, si aceia neavendu de- cătu se si-o insusiesca prin „memorisare“. Nu’i vorba, sunt intre școlari si de aceia, cari in butulu acestei me- tode, străbătu de sine in materi’a de invetiamentu prin puterea spiritului loru si ajungu cu timpu la deplin’a ei pricepere. Dar asemenea școlari sunt rari si cei mai multi din ei nu se alegu in urma, decătu cu dureros’a experientia, că multe lucruri din scola le-au invetiatu numai pentrucâ se le uite, fiindu-că n’au fostu in stare se le pricâpa. Lips’a de capacitate si pote si negli- genti’a scolariloru sunt de regula unicele rațiuni, prin cari in asemenea cașuri se cerca a se escusâ resultatele insuficiente ale invetiamentului; inse metod’a nepotrivita după care s’a propusu acela este si ea totdeun’a vino- vata si uneori numai ea e tota vin’a. Alta metoda trebue se se caute deci si să se in- troducă in scole, deca e câ materiile de invetiamentu se devină adeverata proprietate spirituala a scolariloru si se li-se cultive spiritulu prin ele. Si acea metoda nu pote fi decătu cea opusa metodei sintetice-deductive, va se dica metod’a analitica inductiva, carea ia dreptu punctu de manecare concretulu si intuirea aceluia si-i ridica pe școlari la abstract prin lucrarea propria, prin • lucrarea spontana, facendu-i câ ei insisi se scota din concretu noțiuni si definitiuni si regule sau legi ab- stracte. Procederea acestei metode este prin urmare, genetica, de ore-ce după ea materi’a de invetiamentu se desfasiura sub ochii scolariloru astfeliu, câ ei totu ce invatia dela inceputu si păna la sfărsitu, invatia cu de- plina pricepere. Metoda acâsfa se numesce forte ni- 9 meritu si metoda psichologica didactica, pentru că pe bas’a ei invetiamentulu se propune conforma legiloru psichologice ale desvoltarii-spiritului omenescu. Din cele ce precedu se pdte intielege câ, pe căndu metod’a sintetica deductiva face pe școlari se fia nu- tnai receptivi, pe atunci cea analitica inductiva pe lănga (receptivitate le- desvdlta si spontaneitatea. De aci inse urmeza, câ apeia după metoda analitica-inductiva nu numai invatiausioru, dar si cu plăcere si cu interesu, si din noțiunile si din legile, abstrase de ei insisi, prin activitate propria, potu si se si simtu multu mai tare k indemnati de a face deductiuni si aplicatiuni practice, f decătu din națiunile si din regulele seu legile, ce li se F dau se si le insusibsca de a gafa impunenduli-se in modu F autoritativu: si aici se adeveresce, că precum din ori ce avere, asia Si din sciinti’a, ce omulu o aduna prin ac- tivitate-propria, elu pote si in realitate si face totdeun’a mai buna intrebuintiare, decătu din un’a, ce a primit’o dea gata din partea cuiv’a. In ceea ce privesce desfasiurarea materiiloru de invetiamentu metoda analitica-inductiva este asia dara | fără nici o indoiela superiora celei sintetice-deductive. < Si cu tdte că avantagiile metodei analitice inductive sunt puse in deplina lumina atătu prin sciinti’a peda- I gogiei, c^tu s* Prin experientiele dilnice, totuși sunt inca prea multi cari le ignoreza si continua a se folosi de metoda sintetica-deductiva. E adeveratu că, des- fasiurăndu-se invetiamentulu pe bas’a metodei analitice- . inductive, prin aceea se consuma mai multu timpu si L lucrulu profesoriloru inca devine mai greu, decătu deca I; se propune după cea sintetica-deductiva; de 6re-ce me- - tod'a analitica-inductiva nu permite câ cealalta de a se dâ asia numite „lectiuni", cu cari școlarii au se se ; ocupe mai multu ei de ei, memorisăndu-le păna si le | imprima precum sunt expuse in carte. Dar tocm’a din * causa, căci metoda analitica inductiva silesce ore-cum pe profesori se prelucre materiile de invetiamentu in scola impreuna cu școlarii, astfeliu incătu se li se para câ cum le-ar inventa ei insisi, acela in locu de a se luâ in extindere prea mare, se aprofundeza mai multu, i si deci si memorisarea loru devine mai usiora. Metoda analitica inductiva pdte astfeliu se scadia si din sar- ! cin’a, abia suportabila a scolariloru, carea prin varie- tatea si înmulțirea crescenda a obiecteloru de invetia- mentu amenintia a luâ totu mai mari dimensiuni. : După aceste excursiuni, ce le-amu crediutu nece- sare pentru a aratâ deosebirea dintre metodele amin- tite, urmddia se vedemu cum acelea vinu a fi aplicate ' le invetiamentulu limbei latine. Domnii autori ai car- tiloru, despre cari vorbimu, se exprima asupra acestei cestiuni din insasi practic’a școlara astfeliu: „Pe căndu cei mâi multi din autorii de cărți didactice pentru limb’a latina au remasu totu pe lănga metoda învechita de a li se dâ scolariloru mai antăiu unele reguli din Gra- ■ matica acestei limbi si apoi cu ajirtoriulu cuvinteloru invetiate de a rostulu cu mare greutate a trece la apli- carea acestoru reguli la deosebite exemple sucite si in- I vbrtite, pe atunci Perthes, consciu de principiulu psi- chologicu: „Intuitiunea este bas’a representatiunei (idei) Ora acâsta â notiunei⁸ susține tocmai procedur’a con- trara si pretinde, ca limb’a se nu se invetie din grec- matica, ci gramatic a si se desvdlte din exemple vii. Elu scie, că este cu totulu nenaturala a sili sufletulu cuiv’a si mai cu sema sufletulu copilului se primâsca mai inteiu o abstracțiune si apoi mai târdiu incetulu cu in- cetulu sb se convingă despre adeverulu acestei abstrac- țiuni in deosebite cașuri concrete. O astfeliu de pro- cedura, pe lănga aceea, că este impretinata cu forte multe greutati, nu pote provocă in nici unu casu atra- gerea fatia de studiulu, pe care voiesci a’lupropune, ci lașa pe scolariu indiferenta, câ ori si ce hiCtu^ «e i se impune in modu autoritativu si pe care sufletulu lui nu’lu pote urmări cu destula înlesnirea. Cu totulu alt- feliu de resultate se voru obținea pe calea arătata si- v. intrebuintiata de Perthes, pe caleaIn locu de a incarcâ dela inceputu capetele -scolariloru cu ” ; reguli seci, cu nenumerate paradigme invetiate in modu /' mechanicu si cu nesfârșite liste de cuvinte fără nici o legătură, Perthes pretinde, câ instrucțiunea in limb’a latina se pornesca dela cartea de cetire si astfeliu din propositiunile aflatore in acesta carte, din contextulu veditu alu cuvinteloru sb se invetie treptatu, parte mare in modu inconsciu, atătu vocabulele de lipsa, cătu si deosebitele paradigme si reguli gramaticale⁸. Citatulu acesta va fi, credemu, de ajunSu, pentru a se pute cunosce din elu principiile, după cari cărțile din cestiune sunt lucrate. Din parte-ne vomu mâi¹ adauge la cele espuse numai atăt’a, că in aceste cărți ce sunt scrise intr’o limba alesa si corecta, metoda analitica inductiva este executata cu rigdre păna in' cele mai mici amenunte. Ele prin urmare se potu con-¹ siderâ câ menite de a introduce in invetiamentulu limbei •' latine din scolele nostre o reforma, care nu va lipsi de a’si aratâ efectele sale salutare. Dreptu aceea ne si luamu voia de a le recomandă eu tdta caldur’a domniloru pro- fesori, chiamati de a propune limb’a latina. I. P. < Sciri dela scol’a superiora de fete cu internata, infiintiata de câtra Associa- tiunea transilvana., Program’a a dou’a a acestui institutu, publicata pe> anulu scolasticu 1887/8 de fostulu directoru Septimiu,. Albini venindu-ne la mâna numai in lun’a trecuta, ne țînemu de patriotica datorintia câtra membrii Associa-, tiunei, câtra părinții eleveloru si câtra luminatii si ade-, veratii patroni si inaintatori in cugetu curatu ai edu- ' catiunei femeii romane, a inpartasi la loculu acesta unele informatiuni atătu din acea programa, cătu si altele • din semestrulu I. alu anului scolasticu alu treilea. > Program’a ,11. are doue părți principali. 1) Unu. studiu titulatu Limb’a romana in scolele de fete, de; Septimiu Albini, studiu criticu mai alesu asupr’a metd- deloru scolastice, pe care credemu câ corpurile didactice; . ’lu voru luâ in deaprope consideratiune. 2) Sciri scorj 2 10 •lâstice, .care nu ne indoimu câ in partea loru mai mare au se traga asuprale luarea aminte a publicului celui eompetentu. Mai antâiu vine personalulu scdlei si alu internatului. 1) Unu directoru totodată invetia- toriu. 2) Trei invetiatori si o invetiatore. 3) Doi ca- techeti pentru cele doue confessiuni religiose, in care se inparte poporulu romanu in Ungari’a si Transilvani’a. 4) Patru instructori si instructore in limb’a francesa, in music’a instrumentala si in gimnastica. Asia personalulu intregu a fostu de 11 persone pentru cele patru clase civile sau superiore (care se potu asemenâ in cătv’a cu unu gimnasiu de patru classe). In anulu scolasticu trecutu se infiintiase si un’a a cincea classa, provediuta si acesta in legea tierei cu nume de complementara, destinata a se primi la aceea fete esite din tâte optu classele scoleloru de fete, cu scopu de a se perfecționa prin repetitiune in mai multe cunoscintie din câte ascultaseră in scolele supe- riore, a se si deprinde la lucru de mâna si preste totu la economi’a casei. In acelu anu s’au aflatu siese fete mari, tote romane, care invetiasera mai multu in scole de alte limbi si doriau se asculte studii si in limb’a loru materna. In acdsta classa patru barbati generoși au propusu studiile gratuitu, anume limb’a romana, peda- gogi’a de casa, igien’a si fisic’a si chemi’a. Numai pentru lucru de mâna mai greu inpreunatu cu deprinderea in croitoria s’a platitu pe câtev’a luni unu salariu modestu din didactrulu incassatu dela elevele acestea, la o ger- mana dintru o familia patriciana din Sibiiu. Pe anulu curentu acesta clasa a cincia nu s’a des- chisa si nu se va deschide, pana căndu nu se voru inmulti in națiune elevele absolvente de cele patru classe superiore, atâtu aici câta si pe la institute de alte limbi. Materialulu obiecteloru de invetiamentu asia cum se vede specificata in programa este celu prescrisu in lege, prin urmare forte bogatu. Norocu mare, câ fiicele romane forte deștepte din natura loru cea romanesca, intielegu si coprindu prelegerile usioru, indata ce inve- tiatoriulu nu va uita unu momentu, câ este ascultatu de fiintie in etate inca frageda. De aici vine, câ adesea progresulu este in adeveru surprindietoriu. Eleve înmatriculate au fostu in anulu 1887/8 in class’a I. 25, in cl. II 23, in cl. III. 19, in cl. IV. 8; ăra in cursulu complementariu cum s’a disu, 6. Totalu in cinci classe 81 eleve. In internata ’si luara educatiune 43 de eleve, tote aduse aici din diverse pârti ale tieriloru locuite de ro- mani si nici un’a din Sibiiu. Pe semestrulu curentu I. din anulu 1888/9 in cele patru classe civile se vedu înmatriculate 73 eleve, âra in internatu 43. In totu casulu cifre respectabile acestea, daca vomu luâ in consideratiune, câ in scurtulu timpu de doi ani e preste putintia câ unu institutu nou se ajunga la cunoscinti’a tuturora classeloru si cercuriloru iriteressâte de elu si se’si intemeiedie unu renume, chiar si in casu cându nu ar fi combatutu de nici unu adver- sariu, pe fatiâ san intru ascunsu. Dela 1 Februariu inainte se primescu eleve in tote classele pe sem. II-lea, cum si in internata pre lângă conditiunile cuprinse in regulamentu si anuntiate mai de multe-ori. Cii câta se voru inmulti elevele, cu atâtu si spesele voru descresce. Din dio’a in care Associatiunea sau mai exacta, insasi națiunea va ingrigi de unu fondu sigura, din alu cârui venita regulata se pdta fi platiti professorii, spe- sele internatului de fete potu se scada la 15 fi. pe luna, âra didactrulu sau tax’a scolastica la 10 fi. pe anu. Spesele internatului in acelu casu fericita aru putea fi si mai mici, daca nu amu sci cu totii, câ tinerimea de sexu femeiescu cere cu totulu alte ingrigiri de natura delicata, care la tinerime de sexulu barbatescu nici din audiu nu sunt cunoscute. Grij’a de sanetate si curatieni’a in internate de fete cere dese visite de medicu, cum si unu personalu de femei pentru ocupatiuni speciali, âra acestea servitii nu potu fi gratuite, ele cauta se fia remunerate. Scurtu, educatiunea femeii cere o tractare speciala, care trebue se fia bine cunoscuta. Selbataci’a seculara are se si mai incetedie odata. Red. Literatura*). Urmatdrele 2 opsiore din literatur'a poporala sunt gafa pentru tipariu. I. Rugi de cămpu poesii poporale, care conținu: I. Balade 207 si adeca; a) Cântece betrânesci 76; b) Cântece voinicesc! 131; II. Cântece ostasiesci 191; III. Cântece de bucuria 31 , IV. Cântece de iubire 358; V. Cântece de jale 355 ; VI. Cântece de doru 231 ; VII. Cântece de urîtu, manie, necasu 499; VIU Doine satirice 291; IX. Chiuituri vr’o 2000 si X. Cântări diverse vr’o 500. Acesta ar’ fi unu opsiorn care ar’ cuprinde asia dara 4663 poesii poporale, si II. Satenulu Romanu. Unele datine, credintie, obiceiuri poporale de preste totu anulu si la tote ocasiunile si dilele însemnate. Cuprinsulu: I. Suveniri din copilărie; II. Prinderea postului de Craciunu; III. Craciunulu ungurescu; IV. Serile de idrna; V. Colindele in genere: *) On. Redactiuni ale foiloru ndstre sunt rugate a publică acesta incunosciintiare. 11 a) Sfăntulu Nicolae, b) Vejgțdjisf. Nicolae, c) Versulu pustiei, d) Numerii dela 1—12, e) Omulu seracu cu copii multi, f) Versulu unui bețivu cum se sfadesce eu muierea sa, g) Versulu Palincii, h) Fonfiulu si trandafirulu (legenda). , IV. Cratiunuluromanescu (varuitulu, uciderea porciloru, ?C'optatura Cratitmuți^ₜ-.^ini}lu Crăciunului, Colindătorii, Vi- flaimulu, Turca, Junii colindători. Cum se petrecu colindele in Bihoru, Pancenesci (tiar’a Hatiegului), munții apuseni? Vn^iCfânde 200 si unu adausu: Din ser’a de Craciunu dela Cutu, comunicatu de d-lu Septimiu Albini redactorulu ac- țiljah; W Tribunei. ’ = VUI. Anulu nou (cu mai multe colindi). IX. Bobotidia, (cu 6 colindi). X. Diua ursului. XL Intempinarea D-lui. Prinderea postului de Pasci, San-Toderu, Bab’a Dochia, Alexie, omulu lui Dumnedieu; Ver- sulu lui Alexie, losifu, Lasarea de Postulu-mare, Legarea grâneloru, totu la Alexie, Sierpii cei albi, Caii lui Săn-T6der, Blagovesteniile, Floriile, Versulu primaverei, Cântarea, Ver- sulu Floriiloru, Cântarea doiosa, Septemân’a patimiloru, la Joia mare, Strigarea preste satu, Vinerea patimiloru, Patim’a lui Chriștosu, Versu de pocaintia, Versulu lui Adamu, Versulu sfintei Cuminecături, Versulu lui Isusu Christosu, Versulu ju- decatii, Versulu Restignirei. XII. Pastile. Pentru ce rosiescu omenii oue ? Diu’a în- vierii, Versu la invierea d-lui, Versulu Pasciloru, învierea lui Christos, Era versulu pasciloru, Era versulu Invierei d-lui, Irmosu la mesa, Totu la Pasci. XI1I. Sun-Georyiulu. Comorile lui Darie imperatu, Co- morile lui Decebalu, E bine si bogatu, Noroculu bubdsei. XIV. Multe si merunte: 1. Inaltiarea. 2. Armindenulu. 3. Armingenii. 4. Versulu Inaltiarei. 5. Calusierii. 6. Rusalile. 7. Versulu Rusaliloru. 8. La Sân-ziene. 9. Sân-Petru. 10. Se- ceratulu. 11. Cunun’a. 12. Cânteculu cununei. 13. Ilie proro- culu. 14. Sfăntulu Ilie si iadulu. 15. Ilie proroculu. 16. Tras- netulu si fulgerulu. 17. Cându tuna mai intâiu. 18. Curcubeulu. 19. Bozulu. 20. Probejele. 21. Versu la Schimbarea la fatia. 22. Sânta Maria. 23. Versu la 15 Augustu. 24. Versu la Adormirea Maicei Domnului. 25. Cântare jalnica. 26. Rugă- ciunea maicei Preceste. 27. Rugăciunea îngerului. 28. Rugă- ciunea sfintei Vineri. 29. Povestea Maicei Domnului. 30. Diua Crucii. 31. Versulu sfintei Cruci. 32. Vinerea mare. 33. Sâ- Medrulu. 34. Apostolulu Filipu. 35. Apostolulu Andreiu. 36. Săn- Nicora. 37. Sântulu Spiridonu. 38. Sântulu Ignatu. 39. Mar- tiolea. 40. Alte dile. 41. Părțile dilei. 42. La miediulu noptiei. 43. Partite lunei. 44. Unele Animate (24 de animale, legen- dele loru). 45. Omulu. Omulu cu sortea lui, cu tobe (Jteele bune si rele, cu duhurile si stachiile de cari este ocolitu, dela nâscere până la mormentu, va forma unu tractatu deosebitu, la care muncescu de presentu. I. P. R. • Acesta e manuscriptulu de sub II. „Satinulu Romanu“ care manuscriptu la mine se estinde pe 948 pagine, er’ celu de sub I se estinde pe aprope 500 de pagine, fiindu scrisa fia-care poesie pe foitia separata. Ambele manuscrise sunt gata de pusu sub tipariu, der subscrisulu, scriitorulu loru — dascalu romanescu ruralu fiindu — de sine se intielege ca nu pete avea bani se te tiparesca, deci cauta unu editoru, care se le tiparesca, fia pe ambele, fia numai unulu din ele. Cine ar’ voi a reflecta la acesta intreprindere, este rugatu a se adresa până la llₙ 1889 s. n. la Stimatorulu loanu Popu Reteganulu, invetiatoriu ruralu in Rodn’a veche, O.-Rodna. Transilvani’». PARTEA OFICIALA. Nr. 360/1888. ' Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatura ro- mana si cultur’a poporului romănu, luatu in siedinti’a extra- ordinara dela 1 Decemvrie n. 1888. Presiedinte: G. Baritiu. Membrii presenti: Dr. II. Puscariu, P. Cosm’a, Elia Macellariu, I. V. Russu, B. P. Harsianu, I. Popescu, Z. Boiu, Nicanoru Fratesiu controloru. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 172. Presiedintele comitetului, D-lu G. Baritiu, arata, câ s’a aflatu indemnatu a conchiemâ pe membrii co- mitetului la siedintia extraordinara intr’o causa trista, spre a anuntia adeca, câ membrulu comitetului si membrulu fun- datoru alu Associatiunei illustrulu Domnu Paulu Dunc’a de Sajd, consilieriu gub. in pensiune, s’a mutatu la cele eterne si că ceremoni’a inmormentarii binemeritatului barbatu se va ținea Luni in 3 Decemvrie n. a. c. — Comitetulu adâncu miscatu de trist’a scire, ce ’i se face, decide: 1. se dea expresiune la protocolu adăncei sate dureri pentru perderea cea atâtu de simtita; 2. se’si descopere jalnicei familii condolenti’a prin o deputatiune in personele Dloru G. Baritiu, I. Hani’a si I. St. Siulutiu; 3. se pună pe cas’a Associatiunei (strad’a morii Nr. 8) o flamura negra până după inmormentare; 4. se depună pe sicriu o cununa de flori; 5. se participe la inmormentare in corpore; 6. se vorbesca la mormentu in numele Associatiunei transilvane membrulu comitetului d-lu Zacharia Boiu. Sibiiu, d. u. s. George Baritiu m. p., Dr. loanu Crisianu m. p., presiedinte. secretariu II. Verificarea acestui procesu verbalu se increde dloru: I. Popescu, P. Cosm’a, II. Puscariu. S’a cetitu si verificatu. Sibiiu, 5 Decembre 1888. P. Cosm’a m. p. Dr. II. Puscariu m. p. I. Popescu m. p. 2* 12 " Nr. 369/1888. Procesa verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinti’a dela 6 Decemvrie n. 1888. Pfesiedinte: George Baritiu. Membri p re- genți: Dr. II. Puscariu, P. Cosm’a, Z. Boiu, Elie Ma- cellariu, I. Popescu, I. St. Siulutiu, B. P. Harsianu, Ni- canor Fratesiu, controlorii. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 173. Inaltulu ministeriude interne, prin hărti’a dto 24 Octomvrie a. c. Nr. 70171 intaresce alegerea intru presiedinte alu Associatiunei transilvane, a d-lui G. Baritiu, efeptuita in adunarea generala ținuta in Abrudu la 5 si 6 Augustu a. c., ear alegerea intru vice-presiedinte alu aceleași Associatiuni, a d-nului archimandritu si vicariu archiepiscopescu Nicolau Popea, efeptuita totu in numit’a adunare, nu o intaresce. (Ex. Nr. 341/1888). — Hărti’a inaltului ministeriu se ia la cunoscintia, in- cătu pentru partea referitdre la alegerea de vice-presiedinte, cu părere de reu, avându a se face despre cuprinsulu ei ra- portu la procsim'a adunare generala a Associatiunei. Acestu conclusu se comunica si d-lui archimandritu si vicariu Ni- colau Popea. Nr. 174. In nexu cu cele cuprinse la punctulu prece- dentu alu acestui procesu verbalu se hotaresce: — Pentru casulu, căndu d-lu presiedinte va fi impedecatu de a funcționa, îlu va substitui in tdte drepturile si Îndato- ririle sale, cuprinse in §.14. din statute, potrivitu §-lui 30 din statute, membrulu comitetului, d-lu Baronu D. Ursu. Nr. 175. Dumitru Moldovanu, locuitoru in Chinari, des- cendenta din un’a din familiile fostei comune Tofaleu, se roga pentru unu stipendiu din fundatiunea „Tofalena“ pe sem’a fi- iului .lui loanu, invetiacelu de cismarie in Muresiu-Osiorheiu. (Ex. Nr. 350/1888.) — Cererea fiindu pentru anulu acest’a intardiata, peten- tele se indrepta la concursulu ce se va escrie in anulu vii- toriu, avendu a-’si instrui suplic’a conformu stipulatiuniloru concursuale. Nr. 176. Cererea invetiatoriului Petru Stefone Pred’a din £etril’a, de a i se donâ 5 volume din foia Associatiunei si anume căte unu esemplaru din cursurile aniloru 1881—1885. (Ex. Nr. 351/1888). ' — Nu se pdte incuviintia. Nr. 177. Cererea invetiacelului de ciobotarie Petru Mun- tenu din Alb’a-Iuli’a, pentru unu ajutoriu sau stipendiu, spre a-si pute continua invetiarea. (Ex. Nr. 352/1888). — Nefiindu vacante stipendii cu asemenea destinatiune, nu se pote incuviintia. Petentele se indrepta la concursulu, < Ce se va escrie in viitoriu. Nr. 178. Iulian’a lovescu, guvernanta la internatulu îm- preuna tu cu scol’a Associatiunei, prin hărti’a dto 18 Noem- vrie a. c., multitpnesce pentru oficiulu, ce i s’a concrediutu, aretandu, că spre începerea functiunei se va presentâ in pri- mele dile ale lunei Decemvrie a. c. (Ex. Nr. 354/1888). — Spre sciintia, cu aceea, că numit’a D-ra ’si-a ince- putu deja funcțiunea de guvernanta. Nr. 179. Cu provocare la hărti’a presidiului acestui co- mitete dto 29 Octomvrie a, c. Nr. 38 d-lu Dr. I. Batiu, advocatu in Turd’a, arata, pe bas’a acteloru aflate in archivulu comi- tatului Turd’a-Ariesiu si in remasulu după reposatulu advo- catu Anani’a Moldovanu, din Turd’a, starea, in care se afla afacerea dreptului de mora alu Associatiunei in comun’a Vidr’a, precumu si pașii, ce ar fi se se întreprindă in viitoriu in acesta causa, d-lu Dr. Ratiu substerne in alaturare si actele provocate. (Ex. Nr. 356/1888). — Tdte actele referitdre la dreptulu de mora alu Asso- ciatiunei in comun’a Vidr’a se transpunu d-lui advocatu Dr. I. Ratiu din Turd’a cu împuternicirea, de a representă Asso- ciatiunea si a face toti pașii de lipsa in afacerea acest’a. Nr. 180. Direcțiunea despartiementului IV (Sas-Sebesiu) alu Associatiunei, prin hărti’a dto 22 Noemvrie a. c. Nr. 18 sub- sterne protocolulu adunării generale a despartiementului, ți- nute la 28 Octomvrie a. c. in comuna Sasciori, dimpreună cu list’a despre banii incursi dela membrii ordinari si cu sum’a de 42 fl. tacse incurse. Din protocolulu adunării generale se vede: a) că au intratu că tacse dela membri ordinari 40 fl. si 2 fl. pentru diplome, ear dela membrii ajutători sum’a de 56 fl. 25 cr. cu totulu 96 fl. 25 cr. v. a.; b) că s’au preliminatu pentru anulii 1888/9 sum’a de 56 fl. 25 cr., pentru trebuintiele despartiementului, si anume: 1. pentru cancelari’a biroului 5 fl. 2. câ spese de caletorie la adunarea generala viitore 15 fl., 3. pentru unu stipendiu unui academistu din despar- tiementu 25 fl.; 4, că spese neprevediute 11 fl. 25 cr.; c) că alegerea locului pentru adunarea generala viitore se increde subcomitetului, avându acesta a considera si invi- tarea din partea comunei Reheu. (Ex. Nr. 357/1888). — Primirea sumei de 42 fl. v. a. se cuiteza. Hotarîrile adunării generale, aretate la punctele a) c) servescu spre sciintia, cu aceea, că membriloru noi li se va estradă diplom’a numai după ce voru fi obținutu aprobarea adunării generale a Associatiunei. Incătu pentru hotarîrea cuprinsa la punctulu b) referitore la preliminariulu pro 1888/9, se aproba numai incătu pentru spesele pentru cancelari’a biroului cu 5 fl., si pentru stipendiulu de 25 fl. Spesele neprevediute 11 fl. 25 cr. si cele de cale- torie cu 15 fl., nefiindu usitate, nu se potu incuviintia, avendu in urmare sum’a de 26 fl. 25 cr. v. a. a se substerne aici fără amenare. In legătură cu acest’a, Onorat’a Direcțiune se fie recer- cata a respunde fără amânare la hârtiile acestui comitetu dto 8 Aprilie 1887 Nr. 145 si 28 Martie a. c. Nr. 56. Nr. 181. Cu provocare la insarcinarea primita cu datulu 3 Octomvrie a. c. Nr. 259 de a luâ in sema și de a collaudâ 13 lucrările efeptuite de intreprindietoriulu Avramu lancu la cas’a aparținatore la lasamentulu după fericitulu Avramu lancu, d-lu Miehailu Andreic’a raporteza: câ păna la repararea pe 4in 4for& a unui zidu, tote lucrările au fostu sevârsite in con- ipțîțHytate cu conditiunile de licitatiune; repararea zidului amin- nu s’a pututu efeptuf din caus’a unei colne pline cu lemne . ee a fostu pe acelu zidii, care colna inse in primaver’a anului . viitoriu șe va niutâ de acolo, si atunci intreprindietoriulu va efeptuf si acesta reparatura. Materialulu folositu de intre- prindietdriu păna la scândurile folosite, care păru a fi fostu verdi.e&olidu. . . Ihcâtu pentru modulu, cum ar fi se se folosesca cas’a, <5$ se aduca cev’a venitu, comitetulu ar fi se se pună in con- tielegere cu d-lu Miehailu Gombosiu, ori cu intreprindietoriulu, ambii fiindu vecini. (Ex. Nr. 359/1888). — Spre sciintia, cu aceea, că intreprindietoriulu Avramu lancu se caute a îndeplini si lucrările inca nerealisate; numai ■dupa-ce si acestea lucrări se voru. fi luatu in sema, i se va putea elibera si restulu din sum’a preliminată pentru lucra- lile din cestiune preste totu. 182. Se presentdza o socotela a măiestrului masariu Ardeleanu, in sum’a de 2 fi. 80 cr. pentru unele reparaturi • la urile dela odăile de cancelarie a comitetului Associatiunei.