X/X Anulu Nr. 23-24 Sibiiu, 1—15 Decembre 1888. TRANSILVANI’A. Foi’a Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului romanu. Acesta foia ese câte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abouedia la Comitetulu Associatiunei in Sibiiu, seu prin posta s^u prin domnii colectori. Sumariu: Cincisprediece ani din activitatea Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu (Urmare din Nr. 21 si 22). — Disertatiune despre „Poesi’a poporala¹¹ de Petru Muresianu Sireganulu anuntiata Ia adunarea despartiementului XII. alu Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu in Ueanda mare in 30 Augustu 1888. •— Archeologia. — Caile ferate romane — Procesu verbalu alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu, luatu in siedinți’a dela 8 Ocțombre 1888. — Epigrafu. — Diverse. — Bibliografia: Luptele Romăniloru in 1877/8. — Merinde dela scdla etc. — Infor- matiuni scurte dela scdl’a civila de fete si dela internatu. — Scdl’a superidra de fetitie din Sibiiu, colecte. (Continuare, din Nr. 19—20). — Anuntiu de abonamentu. Cincispredieceani din activitatea Asso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu. (Urmare). Acea adunare generala ținuta la Nasaudu in 8, 9 si 10 Augustu pote fi considerata câ epocala, nu atătu din causa că ea era a diecea in ordinea celoru avute dela inaugurarea Associatiunei, ci mai virtosu pentru strălucitele sale resultate atătu materiali cătu si spiri- tuali. Locuitorii tuturoru comitateloru din care veniseră ospeti si familii de frunte la Siomcut’a mare, au fostu representati si la Naseudu. Totu asia si ținuturile li- mitrofe din Transilvani’a. Cuventulu de deschidere pronuntiatu de cătra pre- siedentele L. B. Popu ’ia datu cum amu dice timbru acelei adunari asia precum ceruseră impregiurarile trans- formate cu totulu. Chiaru la inceputulu cuventarei sale presiedentele observa, că inainte cu diece ani pre căndu s’a infiintiatu Associatiunea, nu multi romani se voru fi aflatu cari se ’si aduca aminte, că nu voru trece 10 ani si romăniloru nu le va remanea alta cale pentru înain- tarea fericirei naționale, decătu singur’a acesta A s so- ci a tiu ne. (Adeca temerea nutrita inca din anulu 1864 ne mitropolitulu Andreiu, care nu avuse nici o incre- pere in stabilitatea de atunci a lucruriloru). Cu tote acestea continua presiedentele Popu, „acesta impregiurare nu trebue se ne descuragedie, ci din contra chiaru acesta se ne servesca de indemnu si se ne inbarbatedie mai multu la lucrare intrunita pentru ajungerea scopuriloru Associatiunei etc“. Mai departe dupa-ce dă definitiune justa culturei poporului, pe care multi o intielegu reu si ar voi se o aplice pe dosu, despre literatura dice, că acesta „este monumentulu celu mai maretiu, celu mai tare alu existentiei unei națiuni, care prin nici-unu evenimentu, prin nici-o furtuna nu pote sb se derîme, se se ruinedie. Monumentele de metalu, de petra, fia cătu de tari, le strica, le derîma timpulu, — litera- t u r’a n u ! “ La discursulu acela d-lu Alexandru Bohetielu ca- pitanulu supremu (prefectulu) districtului Naseudu pe lănga ce salută cu bucuria pe membrii Associatiunei, dete si unu respunsu practicu si generosu, cărui ase- menea nu se vediuse nici păna la acea adunare, nici de atunci incoce la vreun’a din căte s’au mai țînutu; d-sa adeca transpuse in mănile cassariului Associatiunei sum’a de 5200 florini val. austr. in obligațiuni de stătu, era 270 fl. in bani numerati, adeca in sum’a totala 5470 fl. v. a. Păna la siedinți’a de a dou’a di au mai intratu dela membrii inscrisi din nou, dela cătiv’a vechi, cum si prin colecta dela poporulu tieranu (36 fl. 50 cr.) o suma erasi considerabila de 1404 fl. 50 cr. v. a. Adunăndu cele doue sume principali fondulu Asso- . ciatiunei transilvane s’a inmultitu in adunarea generala dela Naseudu cu 6874 fl. 50 cr. câ taxe sau mai bine dona- tiuni dela 44 comune si dela cătiva particulari din acelu districtu, cari îndemnați de zelulu nobile de a lucră si din partea densiloru la înaintarea scopuriloru Associa- tiunei, au concursu ca membri fundatori cu căte 200 fl. v. a. Lectorulu ’si pote imagina surprinderea si repe- țîtele aplause entusiatice ale adunarei la audirea acelui respunsu inspiratoriu de barbatia si perseverantia cerute cu cătev’a minute mai inainte prin presiedente dela membri Associatiunei si dela toti romanii*). înainte de a trece la ordinea dilei presiedentele pronunția unu necrologu petrundietorin la inimi in me- mori’a lui Emanuilu Goșdu, fostu advocatu si proprie- tariu, care lasase prin testamentu romăniloru de confe- siunea sa, unu fondu bine asecuratu de preste trei sute de mii fl., care pre căndu scriemu acestea, au crescutu aprOpe la unu milionu. Multu fusese Gosdu defaimatu *) Transilvani’a Nr. 20 din 1870. 25 — 190 — 1 si batjocoritu de cătra omeni cari nu sciau nici se dis- tingă intre omulu privatu si omulu publicu nici se res- pecte opiniunile politice ale altora. Presiedentele Popu dete repausatului cu acea ocasiunea satisfactiune in ter- mini, pe cari adversarii passionati pe opiniunile loru uni- laterali puteu se le țîna minte. Totu atunci presiedentele revocă in memori’a adu- narei si mdrtea fostului directoru profesoru Gabriilu Muntenu dela Brasiovu, bogatu de merite neperifore in sfer’a instructiunei publice si a sciintieloru *). După compunerea comissiuniloru câ in toti anii, pre- siedentele anuntia adunarei dimisiunea comitetului intregu, fiind-ca terminulu de trei ani expirase, invita totodată pe membrii, câ la siedinti’a de a dou’a di se vie fia-care membru cu bilete pe care se fia scrise numele perso- neloru pe care voiescu se le alega. După acestea se punu la ordinea dilei cinci dissertatiuni insinuate la timpu, care au fostu: I. C. Dragescu, Femei’a studiata din punctu de vedere morale; losifu Vulcanu, Cânte- cele haiducesci; lustinu Popfiu, Necesitatea culturei na- ționale ; capitanulu pens. Francisca Mihailasiu, Paralele limbistice intre dialectele romane apusene; Grig. Pletosu studente, despre adeverat’a cultura. S’au pututu ceti cele de antai doue păna la 1 ora d. a. A dou’a di se punu in discussiune lucrările comis- siuniloru si unele proiecte ale comitetului, intre care la loculu anteiu vine propunerea consiliariului lacobu Bolog’a discutata si adoptata in siedinti’a din 5 Aprilie 1870 pentru infiintiarea unei academii romane de drepturi chiaru prin Associatiune, spre care scopu se se deschidă subscriptiuni. Idea fii primita de cătra adunare cu insufletire, pentrucă omenii inca totu mai credea in pa- role date si in paragrafi de lege dela 1868. Au tre- buitu se treca vreo diece ani la mijlocu, pentru câ se dispara in acestu respectu ori-ce illusiune. Pre lănga acestea in locu de 600,000 fi., sum’a prevediuta pentru academi’a de drepturi, cursu de patru ani, s’au pututu aduna spre clisulu scopu in vre-o 15 ani abia 20 de mii. Dara in fine: Ct voluisse sat est. Daca in cursulu ani- loru academiile de drepturi au cadiutu in mare disgratia, poporulu nostru mai are nenumerate alte lipse relative la cultur’a si fericirea lui, la a căroru coperire modesta aru incapea forte bine nu capitalu de 600,000 fi. ci venitu curatu de doue si de trei sute de mii pe fia-care anu. Punctele din cuventarea d-lui Lad. Vaid’a s’au luatu si la Naseudu in desbatere, dara din tdte frumosele pe- roratiuni a esitu si aici adeverulu simplu: Nu suntbani. Mai ceruse si tinerimea academica bani dela Asso- ciatiune, câ se pdta merge la mormentulu lui Stefanu celu mare. In casu de acordare ce erâ se remăie pen- tru burse ? I. Axente Severu venise cu doue propuneri, un’a câ Associatiunea se cumpere cu banii sei o mosiia, la care vorbiră multi, păna ce se vota per majora, din care *) A se vedea in Transilvani’a Nr. 18—19 din 1870. inse nu s’au alesu nimicu. Alta propunere a lui Axente , a fostu câ să se anuntie unu 'premiu pentru o carte de / higiena. Idea prea buna, avii inse si Popfiu dreptu se i observe, că la noi cârti de acelea fiu se cumpără si nu ’ se citescu. ♦ ' După amiddi se publica realegerea de presindente a lui L. V. Popu si alegerea lui lacobu Bolog’a de v.- presiedente. Au participatu la alegeri 107 mejpbrii. Restulu lucrariloru remase pe a trei’a di. In siedinti’a de a trei’a di din 10 Augustu se ia un’a decisiune provocata firesce prin generos’a donatiune a aceloru 44 comune, câ corporatiunile care voru numera i la fondu sum’a de membri fundatori, se aiba drepții câ atari de a participa la adunările generali cu votu de- i cisivu prin căte unu representante alu fia-careia. După acestea s’au numeratu voturile date pentru funcționari, 12 membrii actuali si 6 suplenti si s’au alesu mai toti din Sibiiu, pre temei ulu experientiei făcute in periodele anteriori, că daca s’au alesu si din afara, din lipsa de % plus 1 ai membriloru nu se putea ținea sie- dintie; căci adeca cei mai multi membrii ai comitetului ’si ;• au fia-care funcțiunile si ocupatiunile după care traiescu, si care suntu împreunate cu grija si respundere, sunt si cei mai multi membri părinți de familii*). Sum’a disponibila din venitulu anului trecutu re- masa pe anulu 1870/1 a fostu 3473 fl., din care tre- buea se se copere tote positiunile votate de cătra adu- j narea dela Naseudu. Fondulu intregu inpredilele adunării fusese 43,786 fl. 25 cr. căci crescuse in cursulu anului cu 3526 fl. 29 cr. La foia inca intraseră din abonamente 605 fl. 10 cr. si se erogasera 592 fl. 10 cr. păna in Augustu. Inse după cum aparea foi’a in acei ani căte 36 păna in 40 de cole, chartia, tipariu, expeditiune si post’a costâ pe anulu intregu preste 800 fl. Căte atăta se spendâ in interesulu literaturei si alu sciintieloru pe anu, plus honorariulu redactorului de 400 fl. adeca cu totulu 1250—1300 fl. Inse cu sumusiore cum ar’ fi' acesta se nu mai spunemu la nimeni că Associatiunea tran- silvana cultiva limb’a si inaintedia literatur’a naționala, câ se nu fimu de vorb’a celorlalte popore ale monarchiei. Cu ocasiunea acestei adunari junimea romana a datu a dou’a săra o productiune cu pretiu de intrare, de unde s’au incassatu 99 fl., care suma se inpartf in doue pentru Academia si pentru societatea de teatru i romanu. Pentru adunarea din anulu 1871 fu destinatu Fa- i garasiulu. ¹ Cu spiritu inaltiatu, cu inimele pline de recunos- cinti’a cea mai caldurosa si de suvenire dulci s’au dis- solvatu aceea adunare si s’au departatu membrii pe la locuintiele loru. Hei sermanii de noi, nici-unulu nu *) Vedi list’a celoru aleși in Transilvani’a Nr. 21 din I 1870 punctu 254. Din toti cei aleși inainte cu 18 ani astadi | siese inși nu mai sunt in viatia, era altii ajunși la mari be- ■ tranetie. ; I 191 putea macaru presimți tentatiunea fatala si intristatore Ce ni se prepara din un’a parte opusa a tierei pentru anulu urmatoriu. Adunarea generala ținuta la Fagarasiu in 7 si 8 Augustu 1871 a cadiutu intr’o epoca, pre căndu spiritele in acesta tiera si in tdta monarchi’a erau din nou fdrte agitate nu numai din caus’a epocaleloru res- turnaturi din Franci’a, ci si pentruca in laintrulu mo- narchiei sistem’a dualistica fusese chiaru atunci atacata ; din partea poporaloru slave cu violentia neașteptata. Alte doue intemplari venite câ din chiaru-seninu preste romani aduseseră pre cei mai multi intr’o iritatiune ce se dice nervosa. Despre o parte clerulu celu potente r.-catholicu venise la idea câ se’si intocmesca si elu au- tonomi’a bisericei catholice din tierile coronei unguresci pe unu fundamentu multu mai largu, adeca cam după vre-unu modelu protestantu sau orientalu, sub condi- tiune firesce, câ apoi tote fondurile catholice de ori-ce natura si destinatiune se le traga in administratiunea sa, daca cumva unele si altele din acelea se afla in admi- nistratiunea statului, precum si era in adeveru. Cu aceea ocasiune inaltulu cleru r.-catholicu-nu a uitatu a prevedea in memorabilulu seu proiectu de statute prin cătiv’a articlii, că si autonomi’a bisericei greco-catholice romane si tote fondurile sale de ori-ce destinatiune, bisericesci, scolastice, filantropice au se fia contopite si administrate la unu locu cu cele rom.-catholice. Numai atata trebuise, câ clerulu, poporulu si tota numeros’a inteligentia gr.-cath. romanesca, se mi se involbure preste totu si se incepa a forma grupe de grupe prin ținuturi, păna căndu acelea se cristalizară in conferenti’a ținuta pe la Pasci in Alb’a-Iuli’a, dela care au esitu apoi cunoscutele proteste. De alta parte o cestiune totu bisericesca, inse cu totulu locala, unu procesu nevoiesiu dela Brasiovu fh transformatu câ prin farmecu, cu totulu pe neașteptate, intr’o demonstratiune politica de infratire sgomotosa intre elementulu romanescu si intre celu ungurescu, cu processiuni, cu steguri, cu banchetu fdrte sumptuosu, in care se desiertara mulțime de toaste bombastice, tdte cu scopu de a inneca in acelea conclusele memorabilei conferentie electorale romanesei ținute in Martin 1869 la Miercurea, cum si a preintimpina si prepara pe ale- gatori pentru adunarea electorala ce erâ se se convoce totu in 1871 la Alb’a-Iuli’a, precum s’a si facutu. Acea stratagema politica inscenata de mâni lungi inadinsu, tocma in Brasiovu, a produsu in corpulu natiunei nostre o ruptura, cărei asemenea nu se mai vediuse in acăsta tidra din dilele Măriei Teresiei, de căndu cu nebuniile gdneloru confesionali, si a duratu acea ruptura optu ani de dile, păna ce a inceputu a se vindecâ. In acea dispositiune a spiriteloru s’a convocatu adunarea generala a Associatiunei transilvane la Faga- rasiu. Multi amici ferbinti ai acestei institutiuni se te- meau, nu cumva patimile si urele politice colcaitdre se’si verse fierea si in desbaterile paciuite ale ei si se’i compromitta existenti’a. Presiedentele V. L. Popu sca- patu dintr’unu morbu greu erâ reconvalescentu la apele minerali, pre căndu la unu casu de furtuna, elu dedatu cu de acelea curendu ar fi apucatu de pulpana pe ori- care ar fi cercatu se sara gardulu. Asia adunarea fh ținuta sub presidiulu consiliariului lacobu Bolog’a, ca- rele intr’unu cuventu mai lungu stih se prepare si se moderedie desbaterile asia, incătu chiaru si allusiunile politice se fia evitate, ăra câ victima se fia datu unu singuru omu, inse sub pretestu de redactiune rea. Vice-presiedentelui ’ia respunsu din partea confra- tiloru Fagagasieni vicariulu gr. cath. de atunci erudi- tulu si zelosulu loanu Antonelli intr’unu discursu prea frumosu, care si astadi se pote ceti cu adeverata plă- cere. După enumerarea progresseloru căte făcuse po- poruiu nostru dela anulu emanciparei incoce in tdte tie- rile monarchiei pe unde locuesce elu, apoi reflectăndu la class’a boieriloru si a fostiloru ostasi granitiari din dis- trictulu intregu, continua dicendu: „Presenti’a vostra ne deștepta in noi suvenirile gloriei ce au incununatu in resbelle săngerdse frunțile protoparintiloru si ale parintiloru generatiunei june din acestu districtu, ne destăpta nesuinti’a de a ne cultivă ceea-ce in timpulu presente este viatia, este putere, si cu acesta boierii si neboierii romani, simtu in inimele loru unu inpulsu sacru de a nu se subtrage dela nici- un’a datorintia, ce o reclama binele comunu, înaintarea si înflorirea gintei nostre". Indata după acea salutare de buna venire si de însuflețire patriotica oratorulu Antonelli depuse pe mas’a presidiului câ prinosu, câ ofertu făcutu literaturei si culturei nostre naționale din partea poporatiunei distric- tului sum’a respectabila de 3265 florini v. a., o suma acăsta, care a surprinsu pe multi dintre barbatii cari cunosceu bine trecutulu si suferindele locuitoriloru, de aceea si fii primita cu cea mai caldurosa recunoscintia si multiamita, cărei asemenea nu credemu să se fia ma- nifestata vreodată din sal’a acelui castehi dela Fagarasiu, de unde in alte timpuri au esitu câ din lacr’a mitho- logica a Pandorei gone si asupriri nenumerate, atătu preste locuitorii districtului cătu si preste alte parti ale tierei, nu numai sub domni’a lui Mich. Apafi, ci si ina- inte de elu si după densulu păna. in anulu 1848. De aci incolo in prim’a siedintia au fostu ascultate raporturile usitate ale comitetului, s’au esmisu si comis- siunile prevediute câ si in alti ani in programa, după care veniră la ordinea dilei patru dissertatiuni. Trei din acelea si anume a lui loanu Popescu „despre cultur’a poporului", a lui I. Antonelli „Monografi’a Fagara- siului" si a lui loanu D. Petrascu „despre educatiunea poporului" au fostu ascultate in aceeași siedintia cu patientia pe care păna in acei ani o mai avea publiculu nostru pentru lecturi publice. A fostu inse curatu o trecere din vedere că nu s’a decisu că, Monografi’a Fagarasiului" să se fia publicata nu numai in or- ganulu Associatiunei, ci si in forma de carte in căteva sute de exemplarie spre a se inparti intre locuitorii căr- turari din acelu districtu si cu atătu mai vîrtosu la fa- miliile boierești si de granitiari. Dora se va află cineva in acelu districtu, care luandu de basa monografi’a scrisa 25* 192 de fericitulu in Domnulu canonicu Antonelli o va com- pune inavutita indoitu si intreitu din isvora istorice re- lative la districtulu intregu, 'era nu numai la capital’a lui, că-ci de acelea se afla acuma neasemenatu mai multe decătu inainte cu 17 ani, că-ci daca merita vre-o parte din acesta tiera, câ locuitorii se’i cunosca trecutulu, s’au cum ai dice, se scia cine au fostu moșii, strămoșii cu Stră- moși de stramosi, apoi o merita „tier’a Oltului" si ar’ fi meritat’o forte de multu, daca locuitorii nu ar’ fi avutu cumplit’a nenorocire, câ chiaru capital’a loru se fia lip- sita cu totulu de scole mai de domne-ajuta, ba in căte unu vecu intregu n’au avutu nici scola de A. B. O* *). In a dou’a siedintia din 8 Augustu după-ce fii as- cultata si dissertatiunea profesorului Dr. Nicolae Popu dela Brasiovu „despre Music’a vocala" cu atențiune cuvenita, veniră la ordine raporturile comissiuniloru ex- misse din siedinti’a precedenta, precum si resultatulu materiale alu concertului de asera, care fii de 241 fl. 90 cr., si 1 galbinu in auru venitu curatu. Tote au cursu netedu păna la elaboratulu comissiunei budgetarie. Dela Adunarea generala din Nasaudu păna la cea din Fagarasiu averea Associatiunei a mai crescutu din interesse, taxe oferte cu 8474 fl. 11 cr. prin urmare fondulu crescuse la 52260 fl. 37 cr. Din venitu conformu statuteloru a resultatu sum’a disponibila 4774 fl. 98 cr. Acum se pornise si colect’a pentru academi’a de drepturi, la care intrase mai de inainte 1000 fl. Se continuase si cu colect’a pentru monumentulu lui Andreiu Murasianu. Se stamu inse la proiectulu de budgetu pe anulu 1871/2 preliminatu de comitetu, modificatu ici-colo de cătra comissiunea adunarei si apoi datu in desbatere. Comissiunea venise cu votu de majoritate si cu altulu de minoritate. Acestu din urma se reducea inainte de tote la positiunea 1 adeca la redactiunea foiei oficiale „Tran- silvani’a." Se formase o grupa de profesori si advocati din Sibiiu si Brasiovu, căroru nicidecum nu le placea modulu cum se redacta foi’a. De aci se incinse o diatriba lunga cu destula perdere de timpu, păna căndu redac- torulu, care si in alti ani ’si mai dedese dimissiunea din caus’a lipsei aprope totale de concursulu literatiloru cu lucrări literarie si stientifice, acum ’si motivă dimi- siunea din nou si se retrase din adunare. Diatrib’a mai continuandu-se, in fine opiniunea minorității susți- nuta mai departe, pusa la votu nominale cadiu. Câ in parentese observamu acilea, că ministrulu de atunci alu culteloru si instructiunei publice din Bu- curesci aflăndu din diarie si din informatiuni private despre batjocur’a ce se făcuse in adunarea dela Faga- rasiu publicatiuniloru istorice si filologice de cătra cinci- sprediece omeni tineri, a decisu a se numerâ la măn’a lui Georgiu Baritiu 59% Napoleondori câ subventiune la inaintarea literaturei romane, care este scopulu Asso- *) A se vede acea monografia in „Transilvani’a" din 1871 Nrii 18 et 19. ciatiunei transilvane. Cu dat’a din 30 Septembre numi- tulu membru administra aceea suma la cass’a Associa- tiunei in Sibiiu, unde schimbăndu-se a datu sum’a de 557 fl. 46 cr. v. a. *). Ce erai se faci, „tempora mutantur et nos muta- mur in illis". S’au perdutu vorbe multe si asupr’a regularei bur- seloru si ajutorieloru, din care causa se ținu si a trei’a siedintia dela 5 ore d. a. păna ser’a tărdiu. Să se ( burse la juriști, la filosofi căte 400 fl., la politechnica căte 400 fl., la agronomia si separatu la silvilcuti căte 350 si 400 fl., la alti 12 tineri căte 50 fl. ( gimnasie, scole reale, comerciale si sodali, in fine — 10 invetiacei căte 25 fl. Restulu pentru premii la doue cărți puse mai de inainte la concursu, in fine bibliotec’a, servitiu, chiri’a localului, incalditu, luminatu, remune- ratiuni *). Sume frumosiele acelea, care inse au fostu illustrate intr’unu modu curiosu prin resultatele concurseloru căte s’au presentatu la comitetu in lun’a Septembre, adeca numerulu totale 84. Este interessantu a vedea desfă- cută acea cifra după specialități, pentrucă ele ne spunu multu din anulu 1871. La bursele de juriști s’au pre- sentatu numai 4 tineri concurenti, la filosofia 11, la technica 8, la silvicultura 4, gimnasiasti 22 (si numai 3 stipendii!), la reale 2, la comerciu numai 1, sodali numai 5, că nu prea erau altii calificati spre a se face măiestrii, si in fine la 10 ajutorie 27 invetiacei, parte mare inse din ei sau nesciindu carte de locu, sau forte* puțina, numai buni de a inmulti class’a proletariloru si a cărpaciloru. Adunarea generala din anulu 1872 s’a decisu a se ținea la S. Sebesiu, unde erâ invitata. Acea adunare numerata in ordine dela 1861 a XH-ea ținuta la S. Sebesiu in 5 si 6 Augustu 1872, a fostu deschisa de cătra presiedentele V. L. Popu cu unu discursu care a duratu aprope un’a ora intrăga. Presiedentele adeca vediendu că in acelu anu nu se pre- sentase păna in dio’a adunării nici o dissertatiune sci- entifica sau literaria, nici chiaru din partea aceloru cari ceruseră in anii trecuti formare de secțiuni scientifice, a simtitu necesitatea de a recapitula si a trece prin o re- vista cele mai de frunte resultate ale activitatii desvol- tate de cătra Associatiunea nostra asia, incătu citindu si astadi acelu discursu iti vine câ si cum ai vedea tre- căndu anu de anu prin o panorama si schimbăndu-se anii manosi cu altii seci si macrii. Dupa-ce numera totu ce se făcuse bine si intieleptiesce, nu trech cu tacerea nici omissiunile, pe care le scusâ in parte cu lips’a de *) A se vedea Procesulu verbale alu comitetului din 30 Septembre §§. 140. 144 et 146 in „Transilvani’a" din' 1871 Nr. 21 din 1 Novembre pag. 250—251. *) Vedi totu decursulu adunarei gen. din Fagarasiu cu-* prinsu in Nrii 17 et 18 ai „Transilvaniei" din 1871. 193 fonduri, ajungendu la epilogu, presiedentele considera cu tdtu dreptulu cei diece ani trecuti păna atunci dela prim’a ••adunare numai câ unu inceputu anevoiosu (initium du- rdm) pentru o viatia cătu mai indelungata, apoi adaoge dicendu: „Decătu tdte acestea resultate sunt altele si mai tari ale activitatii Associatiunei, resultate morali domni- ru, atătu de frumose si mari, cătu nu incapu in ramele ,u eâdrulu iconei care mi-amu propusu a vi-o presentâ activitatea Associatiunii! Associatiunea destdpta, 3 si conserva simtiulu naționale; scutesce, cul- i conserva limb’a si prin acesta existenti’a na- . Prin insocirea ndstra documentamu că sun- demni successori ai strabuniloru nostrii, despre care scrie Bonfiniu, că „s’au vediutu a se lupta mai multu pentru limba decătu pentru viatia, adeca mai multu pentru existenti’a naționala, decătu individuala. Associatiunea redica si inaltia reputatiunea naționala cea cadiuta inaintea strainiloru; — in fine Associatiunea face, câ păna căndu in cele politice suntemu desbinati si in parte inversiunati unii in contr’a altora asia di- cbndu păna la cuțite, — păna căndu in cele confessio nale suntemu sfasiati si instrainati de cătra olalta păna la ura nedumerita, aici domniloru, aici la sinulu mamei ndstre, unde ascuțisiele sagetiloru invidiei s’au t ă m p i t u, unde veninulu urei s’a lapedatu afara, aici totu cu ace- leași cuvente romane dulci ne indulcimu, toti suntemu frați, toti mergemu pre aceeași cale, toti intr’o cointie- legere fratiesca, câ unu trupu si unu sufletu facemu pași inainte in literatura si cultura! Asia legati d-loru intru legaturile unitatii naționale, vom ajunge la por- tulu, la limanulu doritu, la care tindemu prin sprijinirea Associatiunei “. Multi dintre ascultători au intielesu atunci indata lectiunea presiedentelui data in urmarea celoru intem- plate inainte cu unu anu la Fagarasiu; altii erasi n’au voitu se intielega păna tărdiu după mortea lui, cam cătra anulu 1881, căndu „boierii Nemuriloru" le-au deschisu ochii si le-au risipitu illusiunile. La discursulu presiedintelui a respunsu fostulu pri- mariu betranulu Simionu Balomiri in cuvente caldurose si cu blăndetiele care l’au caracterisatu in tota viati’a lui. Tdte afacerile prevediute pentru I-a siedintia in programa au decursu in regula si liniște. Tocm’a la urma se presentâ o dissertatiune a professorului Stefanu losifu, „Despre Omeru, eposulu elinu si in- fluinti’a 1 ui asupr’a vietiei si educatiunei". Neputendu-se presupune că o tema atătu de innocenta ar lovi cumva in statute sau in legi, presidiulu dete dissertantelui cuventulu, dra publiculu îlu ascultă cu plăcere. A dou’a di au fostu ascultate raporturile comissi- uniloru; desbateri mai vii se audira totu numai la pro- iectulu de bugetu cu care venise comitetulu si după elu comissiunea. Chiai’a disputeloru era totu saraci’a, de si pe anulu acest’a sum’a budgetului crescuse la 5480 fl. v. a. După votarea sumeloru cum amu dice stereotipe, urmara bursele si adeca: La filosofia 1 bursa de . . 400 fl. „ 2 technici căte 400 fl. . 800 „ „ Silvicultura 1 .... 400 „ „ 2 juriști in patria ă 150 300 „ „ 4 la gimnasiu ă 60 . . 240 „ „ 4 la reale ă 60 . . . 240 „ „ 1 comerciu......................60 „ „ 6 sodali ă 50 . . . . 300 „ „ 20 invetiacei ă 25 . . 500 „ Sum’a . 3240 fl. Cu acea ocasiune protopopulu Simionu Balintu a propusu, câ stipendistii Associatiunei se fia obligati prin reversu, ca dupa-ce voru termina studiile si voru ajunge in positiuni sociale de sine statatore, se voru face si ei membrii ai Associatiunei. Luati catalogele stipen- diatiloru dintre anii 1861 si 1884. Veți aflâ intre aceia cătiv’a forte recunoscători, altii „frundie in buze". S’au mai votatu pentru biat’a biblioteca 60 fl., procurare de documente istorice naționali 100 fl. (vai de ele); la culegere de obiecte archeologice si numis- matice totu 100 fl., incuragearea stenografiei romane 100=320. Remuneratiuni 1060 fl. Chiri’a, spesele can- celariei, servitiu, incalditu, luminatu. Pentru anulu 1873 fh primita invitarea fratiloru dela Dev’a. (Va urmă). Disertatiune despre „Poesia poporala," de Petru Muresianu Sire- g anulu anuntiata la adunarea despartiementului XII. alu Asociatiunei transilvane pentru literatura romana si cultur’a poporului romanu in Ileanda mare in 30 Augustu 1888. Onorabila adunare1 Celu mai vastu si mai fecundu terenu in literatur’a poporala romana este fără indoiela subiectulu poesiei poporale, despre care cu indulginti’a d-vostre vreu a ve intreținea căte-va momente, pentru-că On. adunare! nu este romanu care se nu scie spune si căntâ mai puține ori mai multe chiuituri, strigaturi poporale, cate de care mai interesante si mai frumose — si observu că se si arata astadi in acesta ramura unu frumosu aventu prin publicarea in „Gazet’a Transilvaniei", „Famili’a" si altoru foi a mai multoru poesii poporale de valore literara, ba potu aserâ, totu atătea mărgăritare nepretiuite, care sunt proprie omeniloru noștri, — si pre care mai raru Ie poți aflâ la alte popora in asia mare mesura câ la noi. Care fecioru holteiu nu se indeletnicesce, nu se desfatâdia, in joculu satului in dumineci si serbatori, la nunti si alte petreceri, cu strigaturi, chiuituri, fără care ■ credi că nu i s’ar nici siedea asia — nu i-aru stă atătu de bine — cum îi stă astfeliu, — chiuitur’a cântarea cugeti că-i un’a cu holteiulu nostru — si siediatdrea nu 194 aru fi siediatdre, fâra cântarea si horirea fetelor-fiice- loru nostre. Mam’a cu cântare ’si adorme copilulu! Flacaulu romanu dotatu dela fire in chiuitura îsi lauda măndr’a iubita, cărei’a i compune versulu ei anume, — sau batjocoresce decum-v’a cu viclenia l’a lasatu; critica pe rivalulu seu, care pote câ ’i-a rapitu mândr’a — obiec- tulu dragostei sale, mai vulgaru de ’i-a luatu draguti’a. Romanulu îsi totu cânta tote lucrurile, necasurile vietiei sale in care traiesce, se nu dicu, câ totu roma- nulu e nascutu poetu si mai cutezatoriu e poetu, pen- tru-câ-i romanu! El cânta si rescânta in stilulu seu firescu tote fasele vieții sale, cânta de bucurie si intristare — in bine si in reu, la lucrulu câmpului de primavar’a până tomn’a — in tota un’a vreme la plug, la sapa, Pecurariulu la oi, Feciorasiulu la boi, la cdsa, la culesulu cânepii, la seceratu, — d’apoi cându aducu cunun’a de grâu? Cunun’a de unde vine Remăne tiarin’a plina; Cunun’a de unde pleca Multe cara se incarca. La culesulu mălaiului, la storsulu vinului, — fete, feciori, neveste — tota fiinti’a romanesca — toti si tdte cânta si horescu — in siediatore si la jocuri, — cându ducu mires’a la ospetiulu nuntii prin colacarie, cându sosescu cu mirds’a înaintea casei mirelui incungiurându scaunulu si stropindu cu grâu striga: „Esi afara sdcra mare, Că-ti aducemu nora tare" La închinarea pomului nanasiului celui mare: „Să fi nanasiu veselosu, Că-ti inchinamu pomu frumosu." Mai incolo la iugropaciuni prin boceturi, cându ostasiulu cade in oste, se mângâie cântându; — cându pica in robie totu cânta si jelesce; — cu unu cuvăntu la tdte ocasiunile, — in veselie câ si in intristare; si in fine cându cade in ori-ce boia, vragesce, descânta de intru-ele, — daca e deochiatu prin stingerea de cărbuni și cu descântece prin vragitdre vrea se se scota din morburi si alte necasuri ce’lu ajungu. Dara se nu trecu la superstitiunea poporului, se me re’ntorcu la tema si se incepu a intra in materi’a ce-’mi propuseiu. In 1857 pe delulu nucului in Minthiulu romănescu audilu cântându-se: Lunitia luminatdre, Voi stele stralucitore, Luminati mai cu tărie Scump’a mea călătorie Du’ti lumin’a înfocata Pe cărarea întunecata Se vedu calea de a me duce La iubit’a mea cea dulce, — Care trista si deștepta Si cu mare doru m’astepta Că se me ducu cătu mai tare Se-mi de dulce sărutare. „Famili’a" 1873. Si mi-au remasu pururea in memoria intiparite di» 1861, câ june cântecele doidse ale salageniloru de pre sub codru in sireguri venindu sdr’a dela lucrulu câm- pului cum cântâ doine de jele: Cine a disu anteia doina ( D’arsa ’i-a fostu inim’a Jele’i domne cui i jele Jale’i e inimei mele. Cine vrea se o scie intrega doin’a acesta. caute’o in foi’a Asociatiunei „Transilvani’a" 1880. Si acăsta asia a fostu de cându e lumea, si este pretutindenea pre unde resufla suflare romanesca; in munți si la tiara, cânta romanulu sortea sa asuprită r& — fâra margini si fâra indurare in multe vecuri trecute. „Ducem’asi eu de pe aici, Dar’ îmi păru dilele mici; Da-am socotitu se me lasu Păna colea la Ispasu, Păna in colo la Rusale, Câ-atunci va fi diu’a mare; Si-atunci domne bine-a fi Omulu de-a se pustii Si de-a trece ’n alta tiara, Unde’i slusb’a mai usiora Si plat’a mai bunisidra Cu măndr’a de subsudra. “ Si „Amu avutu o măndra draga O am lasatu la domni se traga Deca-am vediutu că-i greu, Pusu-m’am si-am trasu si eu.“ „Gazet’a Trans." Nr. 53, 1888. „Frundia verde iasomie Spusu-mi’a maicuti’a mie Că mi’a face-unu buibalacu, Si m'a dâ dupa-unu diacu. Mie nu-mi trebe diacu, Nici peptariu nici buibalacu, Ci catrintia ’n patru itia Se fiu si eu jelaritia, Se me ducu cu ciuru ’n curte, Cum se ducu cele mai multe." „Gaz. Trans." Nr. 173, 1888. Dorulu romanului se esprima: „Cine n’are doru pe vale, Nu sci lun’a căndu resare Nici noptea cătu-i de mare, Cine n’are doru pe lunca Nu sci lun’a căndu se culca, Nici noptea cătu-i de lunga. Nu e dorulu mare căne Preste multe deluri vine, Nicairi nu se alina Păna la a mea inima; Nicairi nu poposesce Păna la mine sosesce. Cine are numa-unu doru, Traiesce multu mai usioru; Eu am doue doruri grele, Dorulu meu si-alu mândrei mele. Frundia verde lemnu uscatu Cine ’n lume n’a umblatu Dile ’ntregi nebunu si betu De doru arsu si suparatu. „Gaz. Trans." Nr. 119, 1888. A aștepta si a nu veni, A te culcă, si a nu dormi A iubi, si a nu te iubi: Sunt trei lucruri de a muri. *) Pusetiunea feteloru: Cine mi dragu nu me cere, După urîtu cine-a mere; — Vai de mine ce se făcu, Care-mi place, eu nu-’i plăcu; Vai de mine ce să fie Cui îi plăcu, nu-mi place mie. Vai de doi ce se iubescu, Si intre sine nu ’ndrasnescu; Inim’a loru li legata Si dragostea nu-’si arata. Frundia verde frundiulica, Ce ne-omu face măndrulica; Ne-am luă nu ne putemu Ne-am lasă nu ne înduramu, Omenii ne vorovescu, Părinții nu ne voiescu, Părinții pute-’ar face Noue se ne dee pace. „Tribun’a" Nr. 299, 1886. Mândra la inim’a mea Este-unu rîtu si-o făntânea; Rîtu-i facutu de urîtu, Fântăn’a de necasu multu. „Viitorulu" Nr. 1, 1887, ♦) Acesta e traducere din originalu italiana, inse eronata, un’a din antithese schimbata cu alt’a, care in italienesce suna: Servire e noi» gradire. Red, ■f' 195 - Sci tu mândra ce ti-am spusu ,, La sapa de eucuruzu, / Unde-oru fi omeni mai multi X La mine să nu te uiți; — | Unde-oru fi mai putinței ; Ochii tei se fie-ai mei. i Foia verde foi de flori, : Lelitia cu galbiori Caracterulu romanului: Asia-i bietulu romanasiu, Elu e blandu si dragalasiu, Ori ce’i spunu catu ’lu sucescu Catu i dicu si’lu amagescu, Elu remane adeveratu Romanu verde si curatu. Lipitorile șalelor.**) Cu privire la portu: Bine-i sta mandrei gatata Cu vestminte dela siatra, Dar mai bine i-ar siedea De-ar fi făcute de ea.***) Trans. Nr. 43, 1887. Fantasi’a esaltata: Cate picaturi de ploia, Pe lunca cate flori crescu Cate inimi tragu nevoie, Pesci in mari cati se gasescu • Fulgi de nea cati cadu din nori, Atatea dureri me-apucu Candu la lelea nu me ducu! (Creda cine a vrea.) poporala: Riuri, ape mari si mici Care v’am trecutu pe aici, Nu uitati cu ce nevoi Am beutu apa din voi. Merlitia, priveghitori, Cari ve suiti pan’ la nori Cantati si voi acestu versu Care me jelesce ’n mersu! Cate grauntia ’su la mori, Doina Muntiloru fiți mărturii, Ca prin voi calatorii Cu ce sufletu plinu de doru Catu eramu pe aci se moru, Arbori copaci infrundiți Si voi mărturii se-mi fiți, Cu ce chinu si cu ce focu Am trecutu prin acestu locu; Nota: Se presupune, că in sujetulu acestei poesii se intielege Petru Raresiu dlu Moldovei, care in secolulu alu XVI-lea detronatu la Iași a scapatu printre Carpati la castelulu seu „Ciceiu" din municipiulu acesta venindu prin munți pedestru. „Famili’a" 1873. Despărțirea fiicei de mama-s’a. Câ unu stolu de rîndunele Plecu din bratiulu mamei mele, Frundia verde ’ngalbinita Taci inima năcăjită, Taci inima nu mai plânge, Nu versâ lacrami cu sânge. Eminescu. Onoratele domne si domnisiore! Dâca nu v’am o- stenitu atențiunea, voiu cutedia a ve mai ceti căte-va ♦) Acesta nu e populara, nu e scâsa din graiulu poporului ci „Dorulu" o a luatu dela cine scie ce teneru câ de contrabanda, cum le ■dicu in Bucuresci la poesidre inventate de căte unu carturarasiu, apoi ■vândute câ luate din poporu. Red. ♦*) Nici acesta nu e din poporu. Red. ***) Acdsta e din poporu, nealteratu. Red. Te iubescu draga de moru Di si noptea până ’n diori; Foia verde foia lata Ardele-ar foculu de strada C’am colindatu diua ’ntrega După o draga de amanta.*) „Dorulu" 1885. versiuri ndua noutie culese din Cascau din colectiunea sergentului loan Turcu prin mijlocirea invetiatorului George Hatosu. — Chiuituri poporale. Tu te duci bade serace, Dar’ cu dorulu teu ce-oi face? Face-vei leliti’a bine, Câ inim’a mea ’ti remâne. Pe o lăture de satu Merge-unu paunu retezatu; Dar nu-i paunu retezatu Câ-i baditi’a farmecatu? Si cine l’a fermecatu Măndruliti’a lui din satu Cu trei maci din trei grădini, Cu apa din trei fântâni. Multe stele sunt pe ceru, Eu de dorulu mândrei peru, Mândra-i lun’a căndu resare, Eu me stengu de dorulu mare, Multu intrebu de căte o stea Mai vedeate-oi mândria mea, Că de căndu măndrutia draga, Me luaiu prin lumea larga, Nici sdrele nu să stinge Păna sufletulu nu-mi plânge, Nice lun’a nu resare Păna nu suspinu de jale, Nice diori nu se coboru Păna ce nu plângu de doru. Lele măndruliti’a mea, Ori-ce dice acea stea, Dar eu nu me voiu opri, Păna nu te-oiu întâlni, Si eu draga nu voiu stâ Păna nu te-iu sărută. Magheranu cu trei crengutie Are badea trei dragutie, Una-’n delu si alta-’n vale, Alta la mijlocu de cale. Drumulu cătra delu îmi place, Celu din vale mdrte-’mi face; Căci draguti’a cea diu delu Te iubesce inzadaru. Dar draguti’a cea din vale Te iubesce cu ’nfocare. Frunza verde rosmarinu M’a ajunsu unu doru prin sînu, Câ leliti’a me jelesce, Pentru mine se topesce Si pe sînulu seu de flori Varsa șiru de lacramiori. Si asia-mi vine câ se sboru Se’i căntu doin’a cea de doru, Si se’i spunu să nu jalesca; Câ-i e fati’a angeresca, De suspine jelitore Si de lacrami iubitore, Si va perde florile, Florile odorile. Mândra mie mândra alesa, Nu plânge, ci fi voiosa De-a fi ’n tiara reutate, Merge-oiu mândra mai departe, M’oiu lipi lănga-o cetate, Si ti-oiu scrie mândra carte Pe de laturi cu banaturi, Si apoi in cornurele Scrioiu dorurile mele, Cum am fost si-am ajunsu rele, Nici noptea nu potu durmf, Găndulu totu la tine mi ; Nici n’am somnu nici n’am hodina Far’ mi găndulu totu la tine; Dara n’amu ce să me făcu, ■ Gata si ast'a s’o tragu. Remâneti cu Dumnedieu Păna voiu veni si eu. — Căte cara cu povara Tdte suie si cobora, Numai carulu puiului Colo’n valea codrului Bate boii de-’i omora Si nici suie nici cobora. Lașa boii nu’i mai bate Preste mijlocu preste spate Las’ baditia boii tei, Căci sunt slabi câ vai de ei; Erba verde n’au pascutu, Apa rece n’au beutu, Si tea bate Dumnedieu, Si vei pati ’n lume reu! Dar desjuga măi baditia, Si mi’i pasce ’n poenitia, Si-’i adapa la păreu, Câ se’ti traga carulu greu, Se-mi aduci de pe ogora Grâusioru de primavara, Grâusioru taiatu in diori, Câ se-avemu de serbatori. Desjugareasiu desjugâ, Puiculitia de mi’i dâ Floricele de pe vale, Din gradin’a fetiei tale, Mura negra din pădure, Sloi de ghetia din tiermure, Apa rece din isvoru, Căci de doru mă stingusi moru. De-i muri de nu’i muri, Dorulu nu ti’lu potu'plini: Florile mi s’au perdutu Mur’a negra a trecutu; Sloiulu ghietii s’a topitu, Ap’a rece s’a ’ncalditu. Floricelele din vale, Sunt florile fetiei tale, Mura negra ’s ochii tăi Dulci câ lacram’a din ei, Sloi de ghietia inim’a, Apa rece ’i gur’a tâ Aste draga de mi dâ, De mi dâ te-oiu asculta. Multu me ’ntreba inim’a ; Bine-mi mie sau bâ, Eu dicu dieu că nu’mie reu; Lacramile’mi curgu păreu. 196 Inim’a mea multu me ’ntreba, De ce sunt trista si slaba, Eu zicu dieu că, nu mi jele; Amaru inimiorei mele, Trista si slaba oi totu fi, Ce-am perdutu nu potu gasf. Am perdutu unu mare bine; Asiu trai si n’amu cu cine, Că pe cine am avutu A pusu fati’a Ia pamentu; Poesii Frunza verde floricea, Ah maicutia maic’a mea, Eu tiasiu scrie o cărticea, Sscrisa ’n doru si multa jale, De necasurile mele, — Care am ajunsu in ele. A maica de dorulu teu Plânge sufletielulu meu Maica pentru dumniat’a Mi se rupe inim’a. — Căndu de acasa am plecatu Forte reu m’am suparatu; Căndu porunc’a mi-a sositu Fost’am reu eu banuitu, Căndu am prinsu a o ceti' Inim’a mi se topi; înaintea casei mele Me loviră plânsu si jele. Iubita maicuti’a mea, Ochii la mine-i ținea, Si totu trupulu ei plângea Plânge amaru de supărare, Laeramile-i curgu totu vale. Maicuti’a asia dice: Fiule alu meu iubite Tu te duci si eu remaiu, Cu cine se me măngaiu. Ah iubit’a mea maicutia Care m’ai hranitu la țiția înceta de-a lacramâ Si multu a te supară; Adu mân’a ta cea drepta Si fă bine si me iarta, Daca ti-am gresitu vreodată In copilari’a mea, P6te-am avutu minte rea, Mam’a mea prea multu iubita, Te-am lasatu forte scârbita; Totuși me rogu de ertare De ti-am facutu supărare. Audi mama dob’a ’n satu, Cum cânta de suparatu Dob’a ’mi suna chiar si mie, Că’s aici in cătănie, Lasaiu casa si moșia Si-am venitu in cătănie. Frundiutia verde de fagu, M’a juratu nemtiu sub stegu, Sub stegu rosiu de naframa, Trei ani eu se fiu catana. Frundia verde rupta ’n doua, Eu inca’s reguta noua. Frundia verde rupta ’n patru, Eu reguta la imperatu. N’a pus’o se infloresca Au pus’o să vestejesca. Moldova, tiara pustie, Spune la neic’a se vie, Câ s’au coptu strugurii ’n vie, S’a ’nvetiatu o corba negra Si’i cara cu viti’a ’ntrega S’o ’nvetiatu si graurasii Si toti cara strugurașii. poporale. Nu te mama supară C’am pornitu din cas’a ta, Câ eu siedu in curți de zidu Si mânancu prefontu plăngăndu, Si prefontu-i nesaratu Cum’i mai reu de mâncatu. Voia buna ’n cununia, Eu aici in cătănie Si in mân’a de stăng’a Șcrisa-i mama fati’a ta, Er pe partea dinainte Scrise’s doua trei cuvinte Dela sor’a mea din casa, Dela scump’a mea miresa. Esi mama pana la cruce, De vedi nemtiu cum me duce. Reu me dore mama ’n spate De curele ’ncrucisiate. Reu me dore peste siele Că m’a strinsu nemtiu ’n curele. Reu me dora umerulu, Pusc’a-i grea si vitielulu, Dela doi pana la siepte Pusc’a pe umeru ’mi siede Fără pita fara sare, Totu cu pusc’a pe spinare.*) Frundia verde, aiu si cepe, Siediatorea se începe, Haidati fete si neveste Se ve tragu câte-o poveste De ’mperati cu peru de auru, De-o dina si de-unu balauru; Se ve cântu o doina doua Cum ve place tdmn’a vouă Hori plăcute la căntatu De-o nevasta si unu harbatu Hori plăcute la iubire, De-o fetitia si de-unu mire, Si petreceti voi torcăndu, Povestindu si totu horindu. Haidati si voi feciorasi Dragii badii copilași Si glumiti cu fetele Si le furati fusele, Cereți vama cătu de mare Păna si o sărutare. Numai se nu scie pop’a, Sau cela ce bate dob’a. Tu copila copilitia Cu dulci rose pe guritia Cu ochi negri că de mura Si cu trandafiru pe gura. De ce ochii ’ti stau destepti, Ori pe mine me astepti? Măi băiete baietiele Cu doi ochi de viorele, Cu pletele castanie Si cu flori la pălărie, Ce-astepti noptea lănga crăngu, Unde frundiele se plângu? Tu copila copilitia, Blânda câ o porumbitia, Eu asteptu aci de-asera Pentru mândru fratioru. — Măi băiete baietiele Nu mai aștepta la stele Din’a ta se’ti fiu dar eu Si tu fi iubitulu meu. Jeluim-asiu jelui, M-asiu jelui dar n’am cui; M-oiu jelui codrului, Codru-i verde, nu m’a crede, Maic’a-i peste codru verde, Nici-o vedu nice me vede, Căci ea tdte mi le-aru crede. Me jaluiamu la pădure Si ea’i jalnica că mine, Căi pica frundi’a din sinu. M’oiu jelui drumului; Drumu-i inca suparatu, Că-i de multi voinici calcatu De mine si din altu satu, Si cu lacrami picuratu. Ceriu-i plinu de multe stele, Eu ’su cuprinsu de multa jele. Plini ’su munți de păduri, lo’su plinu de rele gânduri lo’su imbracatu catanesce, Inim’a mi se topesce, Me ajunge-unu doru si jele După dragutiele mele, După pomii înfloriți, După pretinii iubiti. — Căndu eramu la fete dragu M’a juratu nemtiu sub stegu, Sub stegu rosiu de matasa Tri ani se nu viu acasa; Dar se sti mândruti’a mea Că tri ani nu mi vedea; N’oi umblă ser’a prin ploi, Nici nu mi vedea la boi. Că ’n locu de venitu acasa Iau ficiori „antratu" la masa Le dau pusc’a cu otiele, La grumadi îmi puse stele; Cu tri ani vrea se me ’nsiele. Domneloru si Domniloru! înainte de inchiere amu onore a mai reflecta la isvorulu culegerei acestoru poesii poporale! De n’aru fi flori pe câmpuri, albin’a n’aru avea de unde culege suculu dulce de miere, — asia si eu si fica mea „Laur’a Veturia“ n’am fi potutu culege si pu- blica atâtea versuri poporale („Famili’a" 1872, 1883, 1884, 1885, 1887, 1888. „Gazet’a Trans." 1886, 1888. „Tribun’a" 1886. „Viitorulu" 1887.) daca nu ne în- tindea mâna de ajutoru mai multi cărturari de ai po- porului nostru, pre care cu onore îi amintescu aci si *) Acesta e unu căntecu vechiu boierescu dela Bucuresci. Red. Căndu de acasa am plecatu Diua buna mi-am luătu Dela frundiuliti’a de fagu, Dela satulu meu celu dragu„ Dela usi’a din portitia, Dela a-mea draga maicutia, Dela strutiulu celu de flori, Dela frați dela surori. Spune’mi puica ce ti tie De me lapedi cu manie; Spune’mi draga ce-am gresitu. De me lapedi cu urîtr Cruciulitia de argintu Amăndoi ne-amu potri Cruciulitia de arama Amăndoi suntemu de-c Si la stătu si la purta Si la dulce sarutatu, Si la ochi si la sprincene Că doi porumbei la pene, Tu ’naltutia subțirica Că si trasa prin veriga, Eu inaltutu si subtirelu Pare că-s trasu prin unu inelu.. Cele buze nărămzii Cui le păstrezi, cui le tii?*) Da măndruti’a-asia dicea Lua-mi bade ori bâ? Eu mândra nu te-oiu luâ, Câ mi-o spusu vecin’a tâ, Că te sfadesci cu ma-tă; Că si-asera tei sfaditu Pin ce n’ai spalatu unu blidu ; Si-asera si-alalta sera Pin ce n’ai spalatu o 61a; Eu măndrutia te-asiu luă, Dă mi-o spusu vecin’a tâ, Câ lucru ti l’ai lucratu Cu vecinele din sâtu, Si buna plata le-ai datu. Camasi’a din brâu ’n susu Tri mertie de cucuruz Camasi’a din brâu ’n josu O mertia de grâu frumosu; Dâ bezerii dela mâna Pentru o maja de slănină.. Eu măndrutia te-asiu luâ Dâ mi-o spusu vecin’a tâ Câ camasi’a dela tine Ti-o cusut’o tri vecine Pe unde-o ’nplăntatu cu acu Pote bagă calu capu. ♦) Partea din urma a acestui căntecu nu p6te ave locu aici. In locu de a descuragia, mai virtosu se inbarbatamu junimea la servitiulu militariu si la fapte barbatesci. Red. 197 suntu următorii: dlu loanu Driganu, docente in Malinu; fecior’a Florea Iliesiu, din Sirfigu; dlu Teodoru Bot’a, docente in Cernesci; dlu Androne Petri, docente in Ne- posu; tenerulu Simionu Popu din Chireu; vednv’a Mari’a Danciu, invetiatore in Mai’a; tinerulu Vasile Rebrenu, din Siregu; domn’a Todosi’a Tom’a in Desiu; dlu Lau- rentiu Michesiu, docente in Desiu; soci’a mea Mari’a Rasu din Sirdgu. (Vedi „Famili’a" Nr. 29, 1888.) Inca odata ce e doin’a? „Doinele, dice Alexandri (Poesii poporale ed. 2 pag. 223) sunt cântece de iubire, de jale si de doru, plân- geri doidse ale inimei romanului in tdte impregiurarile vieții sale." De căndu eram încă micii, Doina sciu si doina dicu, Căci romanulu cătu traiesce Totu de doina se măndresce. Eu cu doin'a me platescu De biru si de boerescu; Boii mei căndu audu doin’a Ara tielin’a si moin’a, Si îmi semanu celu ogoru Căntăndu doinele de doru, După Costache Negruzi. Er’ de audu vre-o fetitia Căntăndu doin’a ’n poenitia, Alergu fug’a de o gasescu Si de doina i vorbescu; Ea me asculta bucurdsa Căci e mândra si frumosa, Si’mi dice câ m’a iubi Daca doin’a ioi vorbi. V e spunu dreptu ori-ce me-ati face Doina sciu si doina-mi place. (Doin’a! originea poesiei poporale la romani, de Hasdeu Nr. 5—6 1883 pag. 45 „Transilvani’a.") In urma se-mi permiteți a indică sau a cită după titule si căte-va cântece poporale cantate de inteliginti’a din desp. acesta precâtu sciu eu. Cine nu scie. Trecui valea si-unu pareu La măndr’a sufletulu meu Trecui valea cea tindsa La măndr’a mea cea frumosa. care e atătu de generalisata incătu toti musicantii o sciu cântă cu voce si trage cu ceter’a prin ospetarii. Pasere galbina ’n ciocu Reu mi-ai căutatu de norocu Că tu reu mi-ai căntatu mie Se traiescu fără soția. (de laureatulu poetu Andreiu Muresianu.*) lata hor’a se pornesce Subu stejaru la rădăcină lata hor’a să ’nvirtesce Vino puica vina. — (de V. Alesandri.) Inalta-i măndr’a si frumosa Si la trupu e sanatosa Daru nu-mi place sciu de ce — Eu sunt ficioru de plugaru de omu seracu Pe câmpie in colib’a mea eu zăcu. — Te duci bade Vasilie dar se vii In pompdsa primavera peste vii. Hai se damu mâna cu mâna, Cei cu inim’a româna. Sub o culme de cetate Plângu intr’o singurătate. Dis’au măndr’a catra mine, Me maritu te lasu pe tine, ect. ect. | Cu acesta ocasiune mai rogu pre on. cărturării no- ! stri se binevoiasca a ne trimite cântece de acestea, că i me obligu ale publică împreuna cu on. loru nume. — j Onorabilei adunari multiamescu pentru-că a binevoiții a me ascultă. Petru Muresianu Sireganulu. Archeologia.*) Săpăturile, ce se făcu in Rom’a si ținutulu ei, in continuu dau preste monuminte si antichitati, remase dela domnii lumei, ascunse si înghițite de furia atâtora timpuri triste, ce au trecutu preste capulu loru; atari săpături, întreprinse in Urbe in partea drepta a Tibrului, cu scopu de ai largi alvi’a, descoperiră in decursulu anului trecutu doua edificii, din seclulu primii alu imperiului, însem- nate pentru frumos’a si regulat’a loru dispusetiune ar- chitectonica, pentru vastitatea, conservarea si mulțimea ornaminteloru loru. Unulu, ce aparține tempuriloru Au- gustiane, remarcabile pentru elegantele sale picturi mu- rali, e probabile că a fostu cas’a unei nobile familii romane, cu atătu mai virtosu că in apropiarea ei se afla si nisce urme de o Villa. — Celu alaltu, compusu din mai multe atria, circumdate de câtiv’a porției lungi si divisi in varii despartieminte, e de o etate ceva mai tardia decătu celu de antaiu: e recunoscutei de asia nu- mitele: „cellae vinariae Nova et Aruntiana", pe bas’a unei inscriptiuni aflate acolo-si, ce se puse de unu dis- pensatorii de ai lui Traianu, si amintesce si de co- legiulu negutiatoriloru aceloru „cellae". In anulu acesta, continuandu-se săpăturile s’a gasitu unu sepulcru anticu, tare pretiosu nu numai pentru con- servarea sa, quasi intrega, ci si pentru mulțimea mo- numinteloru aflate intrensulu; — deci cugetu că nu va fi de puținu interesu a comunică cătev’a notitii, despre acest’a descoperire, conformu referadeloru date autorita- tiloru guvernative, ce le publica diariulu romanu „La Voce della Verită", din 18 Septembre. Sepulcrulu consista in o cella ampla rectangulara construita din caramidi. Pe usi’a, ce se deschide cătra laniculus, erâ asiadiata o placa mare de marmora, in ca re e taiata urmatorea inscriptiune, ce dechiara mo- numentulu că apartienetoriu lui C. Sulpiciu Platorinu, sevir alu equitiloru romani si decemvir alu judecatiloru, si Sulpiciei Platorina, muierea lui Cornelui Priscu: C. SULPICIUS. M. F. VOT. PLATORINUS. SEVIR X. VIR. STLITIBUS. (?) IUDIC SULPICIA. C. F. PLATORINA CORNELI. PRISCI. Padimentulu cellei sepulcrale e obdusu cu mosaici albi, in mijloculu căruia se afla unu quadratu in care se vede figur’a unui geniu, in colori. Paretele, ce con- ține usi’a e poleitu intregu, dar fără ornaminte; ceialalti au numai bas’a poleita, deasupra cărei’a se inaltia o specie de porticu cu pilaștri si columne mici investite cu o stu- *) Nu asia o cântase Andreiu Murasianu si nu asia invetiase pe musicantii dela Brasiovu in 12 ani cătu siediuse acolo. Bed. *) Articlu intârdiatu in urm’a unei perderi neplăcute. Redactiunea. 26 198 catura canalata — striata. Intre columnele fia cărui părete stau firidele, destinate a conserva urnele si vasale cu cenusi’a celoru defuncti, cari se au aflatu, mai tdte, la lo- culu loru, sigilate si contienendu resturile osaloru arsa. Unu vasu de marmora porta sculptatu numele: Minatia Polla; in launtrulu seu, intra cenușia, se găsi unu acu crinale de metalu, cu care a fostu ornatu perulu de- functei in pomp’a funebrale. Pe o alta urna marmorea e incisu numele lui A. Crispiniu Cepione; o a tria de alabastru diafana, aflata in fragmente, pastreza me- mori’a Sulpiciei Piatorina. Afara de celea indicate, se-au mai descoperitu si alte 7 urne cinerarie, in mare parte închise cu propri- ale loru coperisia si provediute cu relievi bogati, repre- sentăndu frundie, flori, frupte, grupe de paseri etc. Mai pre susu de tdte, e admirabile un’a. pentru artificiu si e de o perfecta conservatiune. In launtrulu acestoru cinerarie s’au aflatu doua inele de auru cu ca- mei, stricate, inse, multu de foculu ce consumase cada- vrele, unu altu inelu cu incisiune de agatu, asemenea e ruinatu de flacara rugului. In mijloculu cellei jaceau doua statue de marmore mai mari decătu in natura, unu bustu de o copila cu carare in peru si lasatu pe spate, si nisce obiecte me- runte de mobilie funebrali. Un’a dintre statue repre- senta o femeia tinera, pdte Sulpicia Piatorina; cealalta se pare a representâ pe imperatulu Tiberiu cu mantenu (clamys) imbaierata si cu spada in măn’a stănga. In fine, sunt de mare importantia epigrafele scul- ptate in unele place de marmoru ce investeau paretii ca- merei sepulcrale. Un’a dintre ele amintesce pre An- tonia Furnilla muierea lui. Q Marciu Barea Sura si mam’a Marciei Furnilla, carea fh a doua consdrta a lui Titu. Acestu Barea Sura e tare posibile că a fostu fiulu consulelui ucisu in anulu 18 d. C., ba pdte fi chiar si acelu personagiu istoricu, ce’lu numesce Tacitu cu cognumele de Soranu, ucisu de Nero împreuna cu Trasea Peto in a. 60. Totu de aceeași Marcia Furnilla se afla memoria si in inscriptiunea unui servu de ai ei, Ermete, ce se cetesce subt prim’a firida, in drepta cum intra omulu in cella. Acdsta e unic’a amintire epigrafica despre dis’a femeia a lui Titu, care a nascutu pe luli’a. O a treia inscriptiune, din care s’a aflatu păna acum numai unu singuru fragmentu, pdte că da rela- tiuni de affinitate intra Q. M. Barea Suro si Sulpicii Platorini, a cărora erâ cript’a acest’a. Documentele, inse păna acumu găsite sunt cu multu mai debile, decătu sb se pota afirma despre legatur’a celoru doua familii. Ori si cine pdte vedea, deci in urm’a astoru scurte notitii, cătu de importanta e descoperirea sepulcrului transtiberinu; mai alesu că sunt de totu rari cașurile, in cari se afla atari monuminte, intr’unu stătu asia de bunu de intregitate si conservatiune. Radu. Prea Onarate Domnule Redaetoruf Mi-amu luatu indrasnela a ve comunică acestea notitie archeologice si Ve rogu, decumv’a Ie veți afla demne de colonele unuia diariu câ „Observatoriulu", se le publicati. Totu odata mi-liau libertate, a me escusâ privatimu, j cu cea mai mare modestia, si incătu privesce articlulu: I Vieti’a lui Camoens, ce vi lamu trimesu in luniu, ■ despre care mi-a-ti respunsu că s’a publicatu si in „Des- ‘ teptare", — acolo, Ve marturisescu sinceru că nu’lu i amu trimesu eu. Cu respunsulu D-vostre me amu i n- destulitu deplinu, prin urmare cestiunea aceea a muritu de atunci. — După tdte acestea primi-ti, Ve rogu, simtiemintele mele etc. Roma, 21 Sept. 1880. umilitu servitoriu ? i Demetriu Radu, j alumnu in Colegiulu Greciloru—S. Atanasiu. i Caile ferate romane. Statulu romanu, posede adi o reti’a de cai ferate in lungime de 2405 kilometri; parte din aceste căi au fostu construite prin concessionari in contulu loru, parte de concessionari in contulu statului, parte de stătu prin întreprisa, si unele de stătu in regie. Este interesantu se aratamu aci întinderea acestoru linii si costulu de constructiune alu fia-careia. Eta aceste linii: Costu întindere pe chilom. Linii concedate. metri Lei. Roman-Suce v’a-Focsiani-Iasi 179.537 270.000 Veresti-Botosiani..... 44.531 270.000 Liniile Statului. Cernavoda-Constanti’a-Rîm. 64.000 16.459.873 Bucuresci-Giurgiu..... 67.170 205.000 Giurgiu-Smărda..... 1.990 238.856 Roman-Pitesci, Tecuci-Berladu 641.693 1 Joncțiunea Filaretu .... 6.000 1 270.000 Pitesti-Verciorov’a .... 274.279 J lasi-Unghieni...... 21.399 176.000 Ploesti-Predelu..... 84.495 393.772 Marasesti-Buzeu..... 88.588 100.000 Câmpin’a-Doftana..... 5.054 413.046 Bud’a-Slanicu...... * 34.636 95.400 Titu-Tergoviste..... 31.530 52.329 Ajudu-Ocn’a....... 50.210 119.501 Bacau-Biatra ..... 58.000 416.467 Bahna-Verciorov’a .... 12.000 21.365 Bârlad-Vaslui...... 52.000 --- Bucuresti-Fetesci..... 147.000 --- Farurei-Fetesci...... 88.009 --- Calarasi-Ciulnitia..... 27.000 --- Ciulnitia-Slobozia..... 17.000 --- Piatr’a-Corabi’a..... 74.000 --- Piatra-Rămnicu-Valcii . . . 88.000 --- Cotesti-Turnu-Magurele . . . 102.000 --- Golesti-Cămpu-Lungu . . . 55.000 --- Dolhasca-Falticeni..... 24.600 --- Leorda-Dorohoi..... 21.000 --- Crasna-Dobreni..... 27.000 --- Rîureni-Ocnele-Mari .... 5.000 --- Totalu lungimii linieloru kilm. 2.405.112 199 Pentru liniile din urma nu se pote precis’a costulu, de dre-ce lichidarea mai multoru lucrări nu e inca ter- minata. Tote aceste linii afara de Adjudu-Ocna, Bacau- Piatra si lasi-Ungheni au lărgime normala; Adjudu-Ocna, Bacau-Piatra au lărgime ingusta si lasi-Ungheni lărgi- mea linieloru ruse. Sum’a de 16.459.878 e intregulu costu alu liniei. De stătu in regie nu s’a construitu decătu lini’a Bahna-Varciorov’a; linia Romanu-Sucev’a-Focsiani-Iasi si 'navoda-Constanti’a au fostu construite de companie in tulu loru; tote cele-lalte s’au construitu de stătu prin reprisa. In construcție se mai gasescu Vaslui-Iasi de 72 km.; rinas-Tergu-Jiu de 70 km.; Tărgoviste-Laculetie de 14. In studiu. Fetești - Cernavoda 23 km.; Corabia-Port 1.200; Calarasi-Port 3 kil.; Turnu Magurele-Port 1,500; Tărgu- Ocn’a-Moinesti 28 ; Pitesti-Curtea de Argesiu 37 ; Piatr’a- Tărcau 25; Buzeu-Patarlage 50; Tărgu-Ocn’a-Slănicu 20; Craiov’a-Calafat-Port 104; Focsiani-Odobesti 12; Olteniti’a-Bucuresti 60; Dorohoi-Iasi 140. Mare parte din aceste linii voru. fi in curăndu puse in constructiune. Căndu aceste din urma linii voru fi terminate, vom avea o retiea de cale ferata in lungime de 3070 kilm. (După „Economi’a Naționala¹¹ Nr. 39). PARTEA OFICIALA. Nr. 348/1888. Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romănu, luatu in siedinți’a dela 8 Noemvrie 1888. Presiedinte: G. Baritiu. Membrii presenti: Br. Davidu Ursu, Dr. II. Puscariu, P. Cosm’a, Elia Ma- cellariu, Z. Boiu, B. P. Harsianu, I. Popescu. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 166. Se presentedia hărti’a On. Direcțiuni dela scol’a civila de fete dto 26 Octombrie a. c. Nr. 288 refe- ritdre la lips’a, ce s’a ivitu de a se inmulti personalulu aju- tatoriu in internatu, si Ia suplicile, ce au intratu relativu la posturile de guvernante si de bone in internatu cuprindiendu si propuneri privitdre la instituirea personalului trebuinciosu. (Ex. Nr. 333/1888). — Comitetulu constatăndu lips’a de a se inmulti perso- nalulu ajutatoriu la internatu, sistemisedia unu postu pentru o a doua bona cu salariu de 10 fl. la luna si întreținerea, — in scopulu mai alesu de a se putea da măna de ajutoriu di- rectdrei in purtarea economiei in ceea-ce privesce alimentarea in regie propria. Totodată comitetulu numesce si o guvernanta păna la finea anului scolariu curentu adeca păna la 30 Iunie n. 1889 in person’a D-rei luliana lovescu, absolventa de 8 classe civile si de preparandie cu examenu de cualificatiune pentru scolele poporale din Caransebesiu, mai alesu pentru cuventulu de a’i da acesteia, la propri’a cerere, ocasiune se faca prac- tica in ceea-ce privesce organisarea unei bune scole de fetitie si apoi si pentru-că numit’a D-ra pentru servitiile de guver- nanta, nu pretinde dreptu remuneratiune decătu Întreținerea gratuita in internatu. Nr. 167. Comisiunea exmisa din sînulu comitetului cu datulu 27 Octomvrie a. c. sub Nr. 319 in persdnele membri- loru Br. D. Ursu si Partenie Cosm’a cu insarcinarea de a examina socotel’a in suma de 209 fl. 11 cr. v. a. presentata de architectulu G. Maetz, pentru diverse lucrări, sevîrsite la edificiulu scolei de fete, si a colauda numitele lucrări, rapor- tedia, că numitulu architectu a efeptuitu tote reparaturile în- tocmai dupa-cum ’i s’a fostu propusu si propune, er’ Comite- tulu decide: — Architectului G. Maetz, se ’i se solvesca pentru lucră- rile efeptuite la însărcinare la edificiulu scolei de fete a Asso- ciatiunei sum’a ceruta de 209 fl. 11 cr. v. a. despre ceea ce se se incunosciintiedie cass’a Associatiunei. Nr. 168. Direcțiunea scolei civile de fete substerne, pe lănga recomandare, cererea invetiatoriului Vasilie Bolog’a pentru unu concediu din 10—30 Noemvrie a. c. in scopulu de a depune in Budapest’a rigurosulu de doctoratu, in care timpu, suplicantele, conformu conclusului luatu de corpulu didacticu in conferenti’a dela 5 Noembre a. c va fi substituitu din partea colegiloru sei, si pentru a’i se concede, in vederea speseloru, ce le va avea, se’si scota salariulu pe lun’a lui Decemvrie inainte de plecare. (Ex. Nr. 346/1888). — Cererea invetiatorului V. Bolog’a se incuviintiedia atătu ce privesce concediulu cerutu cătu si in ce privesce scoterea inainte a salariulni pentru lun’a Decemvrie a. c. Nr. 169. Direcțiunea scolei civile de fete substerne protocolulu conferintiei pentru Octomvrie a. c. a corpului di- dacticu dela numit’a scola. Din protocolulu substernutu se vede intre altele, că păna la 5 Noemvrie a. c. numerulu eleveloru in clasele civile a fostu de 70, er’ numerulu eleveloru interne a fostu de 43. (Ex. Nr. 347/1888). — Spre sciintia. Nr. 170. Membrulu Partenie Cosm’a raportedia, că prin conclusulu de sub Nr. 198 din siedinți’a comitetului dela 18 Septemvrie a. c. a fostu insarcinatu, dimpreună cu d-lu cassariu alu Associatiunei, Gerasimu Candrea, câ se censureze cărțile purtate si ]a timpulu seu presentate la comitetu din partea directorei internatului, D-siorei Elen’a Petrascu, deo- dată cu ratiociniulu, ce fără amenare va avea se’lu substerna la comitetu fostulu directoru alu scolei de fete, d-lu Septimiu Albini, — apoi se examinedie si proiectulu de budgetu alu scolei pe anulu scolariu 1888/9, pe care’lu va substerne in modu supletoriu directiunei scolei, eventualu in cointielegere cu direcțiunea se pregatesca unu asemenea proiectu. După natur’a lucrului, proiectnlu de budgetu avea se se faca după revisiunea ratiociniulu! anului trecutu, avăndu acesta a servi dreptu basa la budgetu, — in casulu presentu inse a trebuita să se faca abatere dela acesta regula, căci d-lu Albini nici; păna astadi nu si-a substernutu ratiociniulu la comitetu, «t- 200 deci direcțiunea actuala a scdlei, ne voindu a lucră fâra bud- getu, a pregatitu unu proiectu pe bas’a preliminariului din anulu trecutu, luându in combinatiune 40 de interniste. Acestuproiectu, impedecatu fiindu prin morbud-luCandrea, ’lu-a examinatu numai densulu si rectificându unele cifre greșite, ’lu substerne spre aprobare. (Ex. Nr. 348/1888). — Dându-se cetire proiectului de budgetu, acela se pri- mesce întocmai, statorindu-se budgetulu scdlei pe anulu sco- lariu 1888/9 cu sum’a veniteloru de fl. 11330 si a speseloru de 12707 fl., deci pentru acoperirea speseloru cass’a Associa- tiunei are se conțiibue cu subventiunea de fl. 1377. Nr. 171. In legătură cu cele cuprinse la punctulu prece- denta si avendu in vedere, câ fostulu directoru alu scdlei de fete a Associatiunei, d-lu Septimiu Albini nici păna astadi n’a substernutu ratiociniulu anului trecutu, deși in mai multe ren- duri, parte prin conclusu luatu in comitetu, parte pe cale presidiala, provocata a fostu se’lu substerna, si pe lănga ame- nintiarea de a fi trasu inaintea judecătoriei. Comitetulu decide: — Fostulu directoru alu scdlei civile de fete a Associati- unei, d-lu Septimiu Albini, se se provoce inca o data, câ in ter- minu preclusivu de 8 dile se substerna la comitetu ratiociniulu anului trecutu scolariu, la din contra va fi datu in judecata. Nr. 172. Au intrata la comitetu taxe de membrii si de diplome dela: Adamovici Dionisie in Abrudu, Damianu Vasile in Bradu, Baisianu Nicolae in Bucium Isbit’a, Dr. Isidoru Marcu in Blaju, Dr. Petru Spanu in Sibiiu, loanu Stoic’a in Blaju, Georgiu Sim’a a lui loanu in Carpinisiu, George Sturz’a in Abrudu, Romulu Marcu in Bistr’a, Alexiu Papiu in Bistr’a căte 5 fl. taxa de membru pro 1888 si căte 1 fl. pentru di- plome ; Cirlea loanu in Alb’a-Iuli’a pro 1887/8 10 fl.; loanu Majoru in Rosi’a, Poddba Vasilie in Cluju, Petranu loanu in Clusiu, Vaid’a Ladislau in Clusiu, Dr. Silasi G. in Clusiu, Popu Emericu in Clusiu, Bochis loanu in Săncraiu, Cirlea Micbaiu in Abrudu, Russu loanu in Bradu, Nemesiu Vicentiu in Martinisiulu saratu, Muntenu loanu in Ofenbai’a, Borha Savu in Ili’a căte 5 fl. pro 1888; tractulu protopresbiterialu gr.-cath. alu Clusiului 70 fl. câ întregirea taxei de membru pe viatia si 1 fl. pentru diploma; Adamoviciu Nicolau in Bu- cium-Poeni 100 fl. taxe de membru pe viatia si 1 fl pentru diploma; Basiot’a Vasile 5 fl. pro 1888; Todescu loanu din Bucium-Cerbu 100 fl. taxa de membru pe viatia si 1 fl. pentru diploma, Fulea Alexandru in Câmpeni 5 fl. pro 1888; Siulutiu P. St. in Rosi’a 10 fl. pro 1887/8, Dr. Kisbach Aurelu in Bucium Siasa, Pacurariu Avramu in Ilia căte 5 fl. pro 1888, Macaveiu loanu in Bucium Siasa, Nicol’a loanu in Albacu, Mestecanu Nicolae in Rosi’a, Berinde Alexie in Seini, Muntenu Dumitru in Câmpeni, Rusanu loanu in Mesentea, Lupu George in Buciumu-Poeni, Achimu Petru in Bucium, Dragomiru Si- mionu in Gurasada, Ivascu George in Abrudu, Gosi’a Petru in Lupsi’a, Tuhutiu Alexandru in Abrudu, Jurchescu Terentiu in Abrudu, Muntiu luliu in Abrudu câte 5 fl. pro 1888 si câte 1 fl. pentru diploma, lancu loanu in Bucium-Poeni 100 fl. cu întregire la taxa de membru fundatoru si 1 fl. pentru diploma, Damianu Simionu in Brasiovu 100 fl. taxa de membru pe viatia si 1 pentru diploma, Cosm’a George in Rosi’a 10 fl. pro 1887/8, Florescu Nicolae in M. Igenu si Lobontiu Nicolae in Abrudu căte 100 fl. taxa de membru pe viatia, si căte 1 fl. pentru diploma, Galu loanu in Abrudu, Ciur’a Alexandru in Abrudu, Avramu Cioranu in Lupsi’a, Drai’a losifu in Abrudu, Cosm’a Mari’a in Sibiiu căte 5 fl. pro 1888, Macaveiu loanu in Bucium Siasa 10 fl. pro 1887/8, Filipu Alexandru in Abrudu 100 fl. câ întregire la taxa de membru fundatoriu, Lucaciu Paulin’a in Sisiesci, Ternovenu loanu in Abrudu căte 5 fl. pro 1888, lanculescu Simeonu in Poian’a Mărului, Raczkovy Ludovic din Abrudu. Naicu loanu in Bu- cium Siasa, Albini V. luliu in ZIatn’a, Motor’a Nicolau in So- hodolu, Tiandrau Duba Nicolae in Bucium-Poeni, Moldovanu Silviu in Boitia căte 5 fl. pro 1888, si căte 1 fl. pentru di- ploma, Paulu Petru in ZIatn’a 100 fl. taxa de membru pe viatia si 1 fl. pentru diploma, Hentiescu loanu in Buzeu 5 fl. câ ajutoriu, Ciur’a losifu in Bucium Siasa, Dr. Siulutiu Alec- sandru in Câmpeni, Simonescu Leontinu in Sibiiu câte 5 fl. pro 1888. — Spre sciintia. Sibiiu, d. u. s. . George Baritiu m. p., presiedinte. Dr. I. Crisianu m. p., secretariu II. Verificarea acestui procesu verbalu se inerede dloru: Br. D. Ursu, P. Cosm’a, Z. Boiu. S’a cetitu si verificatu. Br. Davidu Ursu m. p. Partenie Cosm’a m. p. Epigrafu. In Nrulu 11—12 din anulu curentu alu foiei „Transil- vani’a" pag. 99 si 100 eu amu publicatu biografi’a fericitului loanu Tiție cu datulu din Siregu la 7 Maiu a. c. după actele ce mi le-au fostu datu d-lu Gabrielu Mânu, fostu jude primariu, acum advocatu in Desiu, — cu incredintiarea, câ se compunu biografi’a. Cumca d-lu Mânu se fi ridicata mai tărdiu la mormentulu judelui Tiție piatra monumentala, eu nu amu sciutu, că aceea s’a pusu fâra nici o săntire sau solemnitate si asia eu amu publi- catu la finea biografiei amentite si epitafiulu compusu de mine: Aici jace „loanu Tiție" Unu judecatoriu dreptu Cu multe cunoscintie Din poporulu romanescu. Născuta din opinca Din comuna Solon'a Iubi cu inima adânca Națiunea sa romăna. Acestu romanu mare Modelu de virtuti crestinesci Si-au testatu scumpa avere Pentru scole romănesci! După publicare d-lu Mânu m’au facutu atentu, câ pre crucea lui Tiție esista alta epitafiu, si intru adeveru astadi cercetăndu mormentulu fericitului, amu aflatu cu indestulire 201 interna, cumca d-lu Mânu a ridicatu o cruce frumdsa de piatra, pre care se pote ceti urmatoriulu epitafiu cu litere aurite: „loanu Tiție din Solon’a 1819—1875. Jude la tribunalulu regescu. In lumea acesta câtu ai stătu Câ omu si câ rornanu bunu Tu teai luptatu câ unu barbatu Pentru scopulu săntu comunu, Unu golu remăne in urm’a ta Pe alu nost vechiu pamentu, Dar amici nu te-oru uita Si ’ti punu acestu monumentul Cu .acestea sire amu rectificatu adeverulu fapticu, — si epitafiulu meu pote stâ in memoria demnului reposatu, căci lau- dele atribuite inca leau meritatu fostulu meu amicu Ioane Tiție. Petru Murasianu Sireganulu. Diverse. Ai inamicii Cautati de treba si nu te interesa de ei. Daca ’ti inchidu drumulu, ocolestei si vedi’ti de afacerile tale, cu tota superarea loru. Unu omu care n’are inamici, rare ori se intempla se fie cevasi vred- nica, fiindu compusu din acea materie, in care usioru ’si pote vâri mana ori cine! Unu caracteru solidu, unulu, care găndesce si vorbesce aceea ce găndesce, nici odata nu este fără inimici. Aceștia chiar ’i sunt necesari; ei ’lu manțînu in vigore si in o viatia svelta. Unu re- numitu omu ce erâ imprejuratu de inamici, a disu: „Sunt scântei, daca nu sufli in ele, de sine nu se stingu“. Te lași in vr’o disputa cu ei, atunci le dai apa la mdra. Lașa ca sărmanele creaturi se vorbesca cătu voiescu: curendu voru da locu unei reactiuni nimicitore pentru ei, numai daca ’ti indeplinesci datorintiele. O istoriora curios a. Cetimu, in „Dizionario di erudizione, per Gaetano Moroni", voi. 87, pag. 130 urmatorele: „Diariulu de Roma din 1851, pag. 892, nareza, câ fh presentatu imperatului rusiloru Nicolau I, unu fenomenu musicale dintre cele mai straordinarîe, adeca Fridericu Roltz, tineru rornanu (valacho), carele e nascutu cu patru mâni, dar cea ce e curiosu e că la fia-care mâna are diece degete. Păna in etate de 15 ani fii educatu de unu rusu, care’lu invetiâ a suna pianoforte, er’ după aceea studiandu de sine, ajunse la unu gradu estraordinariu de ingeniu si fortia. Acestu pianistu surprindiatoriu se facil mecanicu, si putu, prin mai multe combinatiuni, augmenta estensiunea tactierei * pianofortelorp ordinarie cu un’a octava si jumătate; in loculu cordeloru de otielu puse altele, făcute din fire de platina galvanisata. Constitutiunea sa corporale, al- mintrenea, escelenta, in esterioru nemicu nu arata stran’a conformatiune a antebracialoru; numai dela cotu in josu brașiulu se bifurca; fia-care antebraciu e perfectu si compusu din cubitus si radius, că si la alti omeni. Im- peratulu după ce audise sunetulu instrumentului lui Roltz ’i dadîi cele mai mari probe despre generoșitatea- sa fașia cu elu. — In 1850, murindu educatoriulu seu, ’i testa o mica cantitate de avere, cu care ’si câștigă Roltz o mulțime de inele cu diamante, cu cari apoi, si investi cele patru-dieci de degete. Efectulu acestei grupe de briliante e magicu, căci miscăndu-si cele patru măni pe tactiera pianului, se vedu stralucindu miriade de scântei, produse prin reflexulu luminei din partea gemeloru". Aici e tota povestea. O transpuseramu on. publicu, parte pentru că o aflaramu intr’unu dictionariu de eru- ditiune — in articlulu ce tracteza despre Romani’a, — parte pentrucă dubităndu despre adeveru, se fimu în- dreptați de cei ce n’ar sci istori’a asta intr’altu modu. D. R. Bibliografia. A aparutu de sub presa o noua editiune a scrierei d-lui colonelu in reserva T. C. Vacarescu intitulata: — Luptele Romaniloru in Resbeluludin 1877/8. Acesta însemnata opera care s’a tradusu si in limbi străine, a avutu primirea cea mai distinsa in cercurile militare si li- terarie. Academi’a romana a premiat’o cu premiulu „Heliade Radulescu" si prima editiune a fostu in curendu epuisata. Noi editorii dorindu a face acesta importanta scriere câtu mai multu accesibila tutuloru, amu intreprinsu o noua editiune populara in formatulu editiunei academice a istoriei lui Mihaiu Viteziulu de N. Balcescu; er’ costulu ambeloru volume a scrierei d-lui Colonelu T. C. Vacarescu, întrunite intr’unu singuru volum cu portretulu comandantului supremu alu osti- riloru romanesci, M. S. Regelui, si cu planurile Bulgariei resaritene, ale positiuniloru Plevnei, Vidinului si Calafatului, costa numai 4 lei (2 fi.) plus porto 50 bani. Acesta noua editiune este însoțita si de unu indice, in care se mentioneza faptele, la cari au luatu parte fia-care regimentu, astfelu câ pote servi la istoriculu corpuriloru armatei romane, si co- prinde numele tutuloru d-loru oficieri cari s’au distinsu, cari au fostu răniți si au cadiutu pe cămpulu de ondre. Bucu- resci F. Gobl Fii. — Merinde dela scola sau i n veți a tu ri pentru poporu culese din diariulu unui scolariu de Dr. Georgiu Pop’a. Gherl’a 1888. Pre cătu este titlulu acestei cârti de modestu, pre atătu coprinsulu seu e instructivu si meduvosu. Dr. G. Popa asessoru consistorialu si referente scolasticu in dieces’a Aradului, pre lănga întinsele sale cunoscintie teo- retice speciali in sfe.r’a instructiunei publice nu’si pregetase a culege o mulțime de experientie făcute in cursulu aniloru atătu relative la propriulu invetiamentu cătu si mai virtosu la educatiunea morala religiosa, inca si la cea sociala. Pre tdte acele auctorulu le adunase in treidieci si doue de capi- tule, care se începu cu înscrierea elevului la scola si de acf ’lu conducu prin mai multe fase ale vietiei scolastice, totodată ’lu si prepara pentru purtarea sa in viati’a practica dupace a scuturatu pulberea scolei, care in casulu de fatia se consi- dera a fi cea prevediuta in legea din 1868 elementara si superiora de ambe sexe pentru poporu. 202 Citindu acestu studiu alu dlui referente scolasticu, ne veni se’lu alaturamu lănga meditatiunile aparute totu estimpu titulate: Cuvente sufletesci de Carmen Sylva anun- tiate si apretiate in Nrii anteriori ai acestei Associatiunei după meritulu loru. Cuventele sufletesci sunt scrise pentru consolatiunea si inbarbatarea omeniloru ajunși in eta- tea in care voru nu voru, au apucata se fia aruncati in va- lurile vietiei. Merindea dela scola prepara pe tineru si pre tinera pentru luptele vietiei cu credintia neclatita in ajutoriulu lui Ddieu, mai alesu acum in acesta epoca a nihi- lismului si atheismului, căndu sinuciderile poltroniloru se nu- mescu barbatia, defraudarile genialitate, era nihilismulu exis- tentieloru catilinarie eroismu si bravura. Ca lectura pentru serile cele lungi de erna nu amu scf se recomandamu cev’a mai bunu decătu acestea doue producte aparute estimpu in limb’a nostra. Avemu cătev’a diarie peda- gogice prea bune in limb’a nostra chiaru si aici in monarchia, avemu si vre-o trei foi bisericesci, care merita tota atențiunea nu numai a cleruriloru ci si a seculariloru cari cauta lectur a seriosa. In Merindea dela scola lectorulu pre lănga invetiatura afla si distractiune. Cartea formatu 8-vo cuprinde 289 pagine. Pretiulu nu este insemnatu pe dens’a, ceea-ce nu ar’ stric’a se se faca la cărțile căte aparu in limb’a nostra. Daca suntem bine informati, acestu studiu s’a tiparitu la indemnulu si in parte cu spesele ilustrei familii Mocioni, era tipografi’a „Auror’a“ dela Gherl’a ’si scote numai ceealalta parte a speseloru de tipariu, legatu si espeditiune. Unu numeru considerabile de exemplarie s’a si impartitu gratis de premii la mai multe scole. Exemplarie se potu comanda dela numit’a tipografia din Gherl’a de a dreptulu sau prin librarii locale, precum sunt in Sibiiu W. Krafft, in Brasiovu Nicolau Ciurcu s. a. Cu permissiunea dlui acutoru reproducemu si scurt’a inse semnificativ’a sa dedicatiune care este: „Ilustr'a familia de Mocioni! Doue virtuti au distinsu acesta familia: acordulu din sînulu seu, si iubirea de națiune. Asia intieleseramu, din fapte, pre cei de pia memoria, Petru, Andrei, Giorgiu. Astadi, cu Antoniu in frunte, continuați aceste virtuti, si de unde? Dela o femeia, ce societatea in care a vietiuitu, o binecuventa pe tote urmele. Este Ecaterin’a, că a confirmatu intielegerea intre frați, si li-a disu, fiiloru sei, Alesandru si Eugeniu: Se ve stringeti in iubire, câ se fiți modelu natiunei. Dorinti’a mamei este acum legea vostra. De s’ar da toti romanii in acesta lege ? Ni-am vedea visulu cu ochii! Fără eta, veniră dile de negura. Resfirarea ne amenintia. Inca nu se legănă nimene, dar pre multi ia cuprinsu o te- mere .... Voi respundeti cu legea Vostra, se ne stringemu in amo- rulu nationalu. „Ipsum timor auget amorem“. Naționalitatea, cu intrenseca puterea sa civilitoria, ne-a scosu dela intunerecu mai adăncu, si pote acum inca se ne conducă din cetia; că cestiunile politice-sociali, tote sunt probleme de educatiune naționala, si din acest’a are se purceda deslegarea loru. După indemnulu Vostru, se insirara, aici in carte, idei si cugete: candele modeste pe cărarea nationalitatei. Multia- mindu pentru onorea că m’ati invitatu la opera, Ve rogu se cercați, daca amu insiratu bine: limba si religiune, virtuti străbune, traditiuni si datini de cultura naționala si religiosa, dorulu la invetiatura, nisuinti’a la progresu... Intentiunile Vostre au sborulu loru propriu. Daca nu li-amu respunsu deplinii, scusati: odata, că sunt modeste ale* mele puteri, si apoi, că nu scriu din calamariu, scriu din inima, si acesta maniera — consuma. Aradu, luliu 1888. Autorulu. — Memoriu despre starea preotiloru din" mani’a si despre positiunea loru morala si materiala di S. S. Melchisedec Episcopulu Romanului. Bucuresci. T grati’a cărtiloru bisericesci 1888. pag. 25. — Cercetări clinice si experimentale asi ₓ Bryoniei albe (Brei) câ medicamentu anti-emoragicu. Tesa pen- tru Doctoratu de loanu Elianu medicu de batalionu. Bucu- resci Tipografi’a moderna Gregorie Luis, strad’a Academiei. Nr. 24 1886. pag. 70. — Convorbiri literare. Apare la I-ma fia-carei luni. Pretiulu abonamentului pe anu, pentru Romani’a 20 lei, pentru Transilvani’a, Bucovin’a si Ungari’a 15 lei, pentru tierile Uniunii poștale, 30 lei, pentru expediție recomandata 3 lei in plus. Exemplare cu numerulu 2 lei in Romani’a; 1 leu si 50 bani in Transilvani’a, Bucovin’a si Ungari’a; 3 lei in tierile Uniunii poștale. — Reclamatii pentru numere perdute nu se considera. Abonamentele se adresedia la administrație deadreptulu, strad’a Berzi 96, sau: in Bucuresci la Librăriile: Socecu &C-ia, E. Graeve & C-ia, S. Nery: in Provincie, la librăriile din lo- calități sau prin biroulu postalu; in Transilvani’a: la libră- riile: Ciurcu, Brasiovu; W. Krafft, Sibiiu; „Concordi’a“. Na- seudu; librari’a diecesana, Blaju; in Bucovin’a, la R-omualu Schaliy, Cernăuți; in Ungari’a, la Klein Aradu; Librari’a die- cesana Caransebesiu; in Austri’a, la soc. acad. „Romani’a „Juna“, Vien’a. Primitoriulu abonamentului este țînutu a emite chitantia din carnetulu administrației. Nr. 2 Bucuresci 1 Maiu 1888. Anulu XXII. Directoru lacobu Negruzzi. Sumariu: A. Odobescu. — Iconografi’a lui Traianu. — T. Maiorescu. Din Ex- perientia. — I. Slaviciu Gasparu Gratiani, tragedie in cinci acte (Actulu II). — A. C. Cuza Satira. — Cervantes Don Quijote dela Mancha. trad. de S. G. Vărgolici (urmare). — T. Robeanu, La Crism’a Verde; in umbr’a de Gardine (poesii). — N. Volenti, Tu Vreme; sonetu (poesii). — Academi’a Ro- mana. — Bibliografie. Tote drepturile reservate. Direcția: Strad’a romana Nr. 25 editur’a si administrati’a stabilimen- tului graficu Socecu & Teclu — Bucuresci strad’a Berzei Nr. 96 pag. 192. — Filoctete. Tragedie in 5 acte după Sofocle tra- dusa in versuri de S. P. Simonu. Pretiulu unui esemplariu 50 cr. v. a. Gherl’a Tipografi’a „Auror’a“ p. A. Todoranu 1888. pag. 72. Depositu la librăriile: Socecu & Co. Bucuresci, Frații Siarag’a, Iași. Otto Harrassowitz, Leipzig. — W. Krafft, Sibiiu. — Gerold & Co., Vien’a. — Istori’a Romaniloru sub Mihaiu-Voda Vi- tezulu, urmata de scrieri diverse, de Nicolae Balcescu, pu- blicate si însoțite cu o precuvîntare si note de A. 1. Odo- bescu. 1 voi. in 8°. L. 4. (Sfârșita). 203 — Dictionariu Ungurescu-romanescu 41 cole, «ie G. Baritiu Pretiu 3 fl. 20 cr. De vendiare la librăriile W. Krafft in Sibiiu, I. Stein in Clusiu, N. Ciurcu in Brasiovu etc. — Catechismulu calvinescu impusu clerului si poporului romanescu sub domni’a Principiloru Georgiu Râ- koczy I. si II. transcrisa cu litere latine după editiunea tipă- rită in anulu 1656, insoțitu de un’a escursiune istorica si de unu glossariu de G. Baritiu 1. voi. in 8°. 60 cr. — Psaltirea publicata romanesce la 1577 de diaconuluCoresi, — reprodusa cu unu studiu biblio- graficu si unu glosaru comparativa de d-la B. Petriceicu- Hasdeu. — Tomula I. Textulu. — Cu 66 pagine facsimiliate. 1 voi. 8°. L. 15.— — Pravil’a bisericesca numita cea mica, ti- părită mai ântăiu la 1640 in manastirea Gavor’a, publicata acum in transcriptiune cu litere latine. 1. voi. 8°. L. 2. — Cultulu pagânu si crestinu de Dr. At. M. Marienescu, — Tomulu I. Serbatorile si datinile romane vechi. — Bucuresci 1884. 1. voi. 8°. L. 5.— — Documente privitdre la Istori’a Romani- loru culese de Eudoxiu de Hurmuzaki, publicate sub aus- piciele Ministerului culteloru si alu instructiunei publice si ale Academiei Romane; Voi. III. (1576—1599). Cu portretulu lui Michaiu-Voda Vitezulu voi. in 4°. L. 25.— Voi. IV. Part. I. (1600—1649). Cu portretulu lui Mateiu Basarabu voi. in 4°. L. 25.— Voi. IV. Part. II. (1576 -1650) Cu portretulu lui Va- silie Lupu voi. in 4°. L. 25.— Voi. V. Part. I. (1650—1699), Cu portretulu lui George Stefanu voi in 4°. L. 25.— Voi. V. Partea II. (1650—1699) (sub presa). Voi. VI. (1700—1750). Cu portretulu lui Dimitrie Can- temiru voi. in 4°. L. 25.— Voi. VIL (1750—1818). Cu portretulu lui Grigorie Ghic’a voi. in 4°. L. 25.— — Schitie din istori’a literatureiromane de V. A. Ureche, profesoru la facultatea de litere din Bucu- resci. Membru academiei etc. Carte didactica secundara ti- părită de ministeriulu de culte si instrucțiune publica. Partea l-a Bucuresci. Tipografi’a statului Strad’a Brancoveanu 9. 1885. Formatu 8-vo pagine 256. (Pretiulu nu este aratatu). — Romaenische Revue Politisch-Literarische Mo- natschrift. Herausgeber: Dr. Cornelius Diaconovich. Direction in Resicza (Stid-Ungarn). X-XI. Heft. Resicza, October-No- vember 1888. IV. Jahrgang. Die „Romănische Revue“ erscheint zu Mitte eines jeden Monats. Prănumerationspreise: (zahlbar am Sitze der Directionu). Fur Oesterreich-Ungarn ganzjăhr- lich 10 fl. O. v.. Fiii' Deutschland 12 Mark. Fur das iibrige Ausland 20 Francs. Abonnements sind auf ein ganzes Jahr bindend. Vertreter im Buchandel: Ștefan Kretschmer, Re- sicza; fiir Romănien Socecu et Teclu, Bucuresci. Resicza. Selbstverlag des Herausgebers. Buchdruckerei der „Român. Revue“ Resicza. 1888. Informatiuni scurte. dela scol’a civila de fete si dela internatu. Intre alte întrebări care ne vinu si la acesta redactiune, relative la acelea doue institute ale Associatiunei transilvane sunt si acest 1. Da inisare si regulamen- tele se potu )? Respur lorintia se trimitu gratis. Numai din j irita in Gherl’a cu spe- sele rever, s Negrutiu, apoi dăruită acestoru asi< le in folosulu fondului scoleloru, 1 /.a. 2. Nu itiamentu a acestei scole civile este p R. Ru; mamele care se temu de asuprirea e] a invetiatura, câ se nu’si pregete a c jtiunei publice art. 38 din anulu 1868 ' e §§-i. In acea lege incepdndu dela §. 67 coprinse tote conditiunile pre lănga care i , deschide asia numită scdla ci- vila, care st _ multu de scdl’a reala sau gimnasiu de patru elasse, inse fara limbile classice latine sau grec’a. In §. 74 sunt numerate tdte obiectele obligate, care trebue să se propună treptatu in acelea patru elasse, era acelea obiecte sunt cu tdtele 18. Cu tota acesta mulțime de obiecte obligate, orele de prelegeri pe căte 6 dile din septemăna sunt, conformu §-lui 73 celu mai multu căte 26 de căte o classa, prin urmare nici 5 ore pe di, incătu eleveloru le remănu destule ore pentru lucru de mâna, conversatiune, preamblare in gradina cu gubernant’a, sau dantiu in sala, sau luare de lectiuni din studii facultative, cum e music’a, limb’a fran- cesa etc. la care nu e nici o sila, ci invatia care ce’i place din cele facultative, sau spre ce are talentu, precum de ex. este fortepiano, din natur’a sa instrumentu greu de manuitu si la care se presupune unu audiu finu musicalu, care nu este datu la oricine; preste acesta la cetati cum e si Sibiiulu, unde music’a instrumentala se cultiva fdrte multu in cassele patri- ciane, este si camu greu se aiba cineva profesoru de frunte pentru piano. 3. Ce este cu gimnastic’a? R. Aceea este studiu obliga tu prin lege si greutatea erâ numai, câ nu se aflase femeia invetiatdre de gimnastica. 4. Daca pe sem. II. se primescu eleve care aru veni de airea in vre-o classa superiora? R. Se observa si aici regulele si instrucțiunile date pentru tdte institutele scolastice din tiera, pre unde inca se primescu si direcțiunea dă tdte informatiunile dorite. 5. Daca mai este locu in internatu? R. Mai este pentru vre-o 15 eleve, era daca s’ar muta colectiunile, instrumentele si preparatele necessarie la propu- nerea sciintieloru naturale intr’o salisiora din curte in edi- ficiulu vechiu, atunci ar’ fi locu de ajunsu inca pentru trei- dieci de eleve. Red. 204 Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu. Transportu din Nr. 19---20 11016. fl. 40 cr., 200 fl. in obligațiuni, 932 fl. 43 cr. in libele de depuneri. Prin list’a Nr. 84 a lui P. Cosm’a co- lectantulu Franz Hoss Alexandru Căzu, ?tru Huhl, econ. din Vali ina, econ. din Baiti’a 1 fl.; . Ire- tea montana 1 fl.; Io? jtea mont. 1 fl.; loanu loun mt. 1 fl.; Papu Constantinu, cr.; Petru Puiti, econ. din u fl. 7.50 Prin list’a Nr. 8 co- lectantulu Neculae Con. Neculae Dragosiu, ec Ne- culae Comsi’a, econ. din Ves. icu, econ. din Veseudu 1 fl.; An din Veseudu 1 fl.; Mihaila Burlanu, eru 1 fl.; Vasile Ratiu, econ. din B6r. Pa- satea, econ. din Veseudu 1 fl ; loan on. din Veseudu 50 cr. u fl. 7.50 Prin list’a Nr. 86 a lui P. Co co- lectantulu loanu J e n c i u din Cichindt Tom’a Banea, economu din Cichindelu 50 cr.; Todea Dum’a, economu din Cichindelu 50 cr.; Cor’a Sincea, economu din Cichindelu 50 cr. totalu fl 1.50 Prin list’a 87 a lui P- Cosm’a, prin colectan- tulu George Filipu din Alb’a-Iulia: Marisc’a Dragliici, economa din Ord’a sup. 1 f 1.; Neculae Romcea, econ. din Ord’a sup. 1 fl.; loanu Albu, econ. din Alvincz 1 fl.; loanu Danu, econ. din Imiri 1 fl.; loanu Crisianu, econ. din Imiri 1 fl.: loanu Gaboru, econ. din Heprea rom. 1 fl.; Dumitru Fagadaru, economu din Heprea rom. 1 fl.; Simonu Romcea, econ. din Ord’a sup. 1 fl.; Ne- culae Russu, econ din Ord’a inferiora 1 fl.; loanu Dragbici, econ. din Alvincz 1 fl.; George Avramu, econ. din Kisfaleu 1 fl.; Ilie Sibisianu, econ. din Al- vincz 1 fl.; Candid Mihoc, econ. din Borosmezd 1 fl.; Maria Belgradcnu, econ. din Kisfalud 1 fl.; Neculae Sait’a, econ. din Kisfalud 1 fl.; Teodoru Haid’a, econ din Kisfalud 1 fl.; Ilian’a Dusi’a, econ. din Kisfalud 1 fl.; totalu fl. 17.— Prin list’a Nr. 88 a lui P. Cosm’a prin co- lectantulu N. Doctoru din Hasifalau: lodu Bârsanu, econ. din Felegu 1 tl.; George Bârsan u, econ. din Felegu 1 f 1.; Dumitru Clostorfenu, econ. din Felegu 1 fl.; Vasile Savu. econ. din Hasi- falau 1 f 1.; Ravec’a Larg’a, econ. din Hasifalau 50 cr.; loanu Comanu, econ. din Hasifalau 1 fl.; George Zacheru, econ. din Odorheiu 1 fl.; totalu fl. 6.50 Sum’a totala fl. 11.056 40 cr.; in obligațiuni 20011.; in libele de depuneri 932 fl. 43 cr. Comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- manu si cultur’a poporului romănu. *) Sum’a din listele Nr. 43 pana inclusive Nr. 88 colectata prin d-lu P. Cosm’a face 939 fl. 80 cr. conformu Journ.-Art. 181/1888. Bff- Anuntiu de abonamentu. Cu 1 lanuariu 1889 se incepe cursulu alu XX-lea alu foiei pe an.TA 1 u 1S8©. Dupace iu siedinti’a II a adunarei generale dela Alb’a-Iuli’a ținuta in 9 Augustu 1886 s’a reasumatu con- clusulu adunarei generale din Orescia si s’a decisu, că din 1 lanuariu 1887 nu numai membrii fundatori si pe viatia, ci si toti membrii ordinari ai asociatiunei transilvane se pri- mesca acesta foia gratis si franco de portulu poștei, asia avemu onore a face cunoscutu, că la toti domnii membri ordinari, căti platescu regulatu tax’a de 5 florini v. a. pe anu, se va trimite Transilvani’a gratis pe fie-care anu. Pentru nemembrii pretiulu este 3 fl. v. a. pe anulu intregu. Afara din monarchia 9 franci. Pe creditu nu se dă ; nici se primesce abonamentu pe semestru, ci numai pe anulu intregu. Nri singuratici din anii trecuti nu se dau, căci tdte exemplariele remase neabonate s’au legatu in brosiure si ele formedia proprietatea Associatiunei. Din aceste se vendu cu căte 2 fl. 1 exemplariu. Din anii 1868 si din 1881 nu se mai afla nici unu exemplariu; din ceilalți ani se afla. Banii de prenumeratiune se trimitu cu mandatu po- stalu de a dreptulu la Comitetulu Associatiunei transilvane in Sibiiu. Pe lănga alte scrieri destinate pentru publicare, se primescu ori-ce anuntiuri bibliografice, cumu si recensiuni sau dări de sama, inca si critice- scrise in spiritu obiec- tivu asupr’a producteloru literarie, scientifice si artistice. Spre a se face de aici espeditiunile cătu mai regulatu, ddnii membrii noi si ddnii prenumeranti sunt rogati, că. pe lănga scrierea cătu mai limpede a numelui, connu- melui si localitatiei, se nu’si pregete a pune esactu si post’a din urma, in tdte cașurile unde locuintiele nu se afla in cetate sau orasiu bine cunoscutu si frequentatu. Mulțime mare de comune au același nume, căte 4—6 păna la 14 comune totu cu unu nume. De aceea in cașuri nenumerate cauta se adaogemu la adressa si comitatulu sau districtulu in care ne aflamu, câ se nu ratacesca adressele dintr’unu comitatu in altulu, din o tiera in alfa. Mai multe sute de comune au nomenclatur’a- loru in căte trei si patru limbi. In cașuri de acestea se nu credemu că espeditorii posteloru cunoscu tdte comunele după tdte numele loru, ci trebue se pună insusi abonatulu numele comunei in căte doue limbi si anume in limb’a statului. Din lipsa de adresse esacte mii de scrisori si diarie se intorcu inapoi la post’a de unde s’au trimisu in lumea larga, era apoi daca nu se iau dela posta,, in căteva luni se ardu. Redactiunea. Editur’a Associatiunei transilvane. Redactoru: Gr. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.