Nr. 21—22


        Sibiiu, 1—15 Novembre 1888.





                TRANSILVANI’A.





            Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul-
            tur’a poporului romanu.



Acesta foia ese căte 2 cole pe luna si costa 3 fiorini val. austr., pentru
cei ce nu sunt membrii asociatiunei.

Pentru străinătate 9 franci (lei noi) cu porto poștei.


Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu.

Se abonedia la Comitetulu Assoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta s&i
prin domnii colectori.


Sumariu: Cincisprediece ani din activitatea Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului romanu
     (Urmare din Nr. 19 si 20). — Din numismatic’a Transilvaniei. — Invetiamentulu la noi, privitu in resultatele lui
     actuali. — Expositiunea Univers, din Parisu 1889. — Extractu din regulamentulu generalu alu expositiunei din 1889. —
     Extractu din regulamentulu specialu privitoru la trimiterea, transportulu, primirea si reespediarea producteloru admise
     a fi espuse. — Procesu verbalu alu comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului
     romanu, luatu in siedinti’a dela 27 Octombre 1888.


Cincisprediece ani din activitatea Asso-
ciatiunei transilvane pentru literatur’a
romana si cultur’a poporului romanu.

(Urmare).

     Adunarea generala a Vll-ea convocata pe 26) 14
Augustu 1867 la Clusiu a fostu cercetata fara aseme-
nare mai bine si cu mai mare zelu decătu alte trei din
cele siese anteriore. Va fi purcesu acestu zelu numai
din impregiurarea, că ea s’a ținutu in capital’a Transil-
vaniei, alu cărei gubernu tocma in acelu anu fusese de-
laturatu si tier’a data in administratiunea unui comisariu
regescu extraordinariu, sau că spiritele omeniloru după
trecerea unei crise mari deveniseră mai otierite ? Inse
nu aici este loculu a da respunsu la întrebări de natur’a
acestora.

     Ceea-ce adusese pe adunare la inceputu in oresi-
care perplexitate erâ lips’a de presiedente si de vice-
presiedente. Mitropolitulu presiedente fusese silitu câ si
mai inainte in doi ani unulu după altulu a’si cauta la
Mehadia de sanetatea sdruncinata, era acum pre lănga
morbulu seu care’lu supară de cătiva ani i se mai
adaosera si apasatorele griji inpreunate cu reorganisarea
pre din intregulu a provinciei sale metropolitane. Acea
stare a sa sili pe inaltulu prelatu câ se anuntie prin
graiulu consiliariului lacobu Bolog’a, că nu va putea
conduce in persona lucrările adunarei generale. De alta
parte v.-presiedentele Timoteiu Cipariu tocma pe 15/27
Augustu fîisese invitatu inpreuna cu secretariulu George
Baritiu si cu directorulu Gabr. Munteanu, toti trei câ
membri ai nou infiintiatei societăți academice in Bucu-
resci, câ se ia parte activa la solemnitatea inaugurarei
si la tdte lucrările aceleia in cursu de siese septemăni.

     In aceea stare adunarea ’si alese unu presiedente
ad hoc in person’a consiliariului lacobu Bologa. Se in-
plinise si asia alu doilea periodu de trei ani, prin


urmare totu erâ se se faca alegeri noue in comitetu, la
presidiu si de celalaltu personalu.

      Siedinti’a I s’a trecutu cu executarea primeloru
puncte ale programei, adeca alegerea de comissiuni si
cu lectur’a unei dissertatiuni despre literatur’a romana
si lips’a unei istorii critice a literaturei, de Popfiu. Mai
erau insinuate alte doue dissertatiuni, a lui Ladis. Vaida
si dr. Tincu, cum si una venita prea tărdiu a lui Dra-
gescu. Timpulu inse inaintase tare mai alesu in urmarea
unei discussiuni forte lungi provocate prin ofertulu de
1000 fl. făcutu de lacobu Murasianu dela Brasiovu din
o collecta anteriora.

      La siedinti’a acesta au asistatu si Excel. Sa corni-
țele E m a n u i 1 P e c h y comisariu plenipotente alu Maies-
tății Sale in Transilvani’a, cu care ocasiune nu a lipsitu
a se esprime in termini prea favorabili cu privire la
țînut’a seriosa si barbatesca a membriloru adunarei.

      Dintre prelati a participatu la lucrările adunarei
episcopulu diecesanu dela Gherl’a, astadi mitropolitu de
Alb’a-Iuli’a si Fagarasiu Escel. Sa loanu Vancea,
era mitropolitulu Alecsandru Sterc’a Siulutiu in aceleași
dile se află pe patulu dureriloru (f in 7 Sept. 1867).

      A dou’a siedintia cădiendu pe diu’a de s: Maria
s’a deschisu mai tărdiu după esirea din biserici, se mai
perdii si după aceea timpulu cu afaceri de a dou’a si
a trei’a măna luate in desbatere, precum telegrame, su-
plice, ordinea dissertatiuniloru, păna căndu veniră abia
la ordine referatele comissiuniloru exmisse din dio’a pre-
cedenta ; dara si acuma unii dedati cu regularitatea
austriaca aflara cu cale a dificulta si 45 cr. neincassati
pentru o cărticica, provocăndu pe cassariu câ se nu uite
de ei. Si domne, ce pretiosu le erâ timpulu la cei mai
multi membri.

      Mai remasesera 82 membri pre căndu se apucara
de alegeri. In acea di fii alesu de presiedente Vas.
Lad. Pop cu 73 voturi, era protopopulu loan Hanea
23

174


vice-presiedente cu 72 de voturi. Alegerile celelalte re-
jnanu pe alta di.

      In siedinti’a de a trei’a di se ia la cunoscintia, că
averea Asociatiunei crescuse in anulu din urma cu 3726 fl.
94j/₂ cr. nu atătu din taxe, cătu mai virtosu din in-
teresse, din agio, colecte, oferte, acte de ale Associatiunei
vendute si din căte manufacturi dăruite la expositiunea
dela Brasiovu se mai vendusera păna in 1866. Păna
in 28 Augustu 1867 fondulu după subtragerea tuturoru
speseloru a fostu 30,073 fl. 46 cr. v. a. Budgetulu s’a
preliminatu cu conditiune, la 2420 fl. daca nici in anulu
viitoriu nu va aparea foi’a, la 2820 in casulu contrariu.
Asia dara ori-cnm, unu pasu bunu inainte. Din acea
suma se votara pe lănga spesele manipulatiunei, 2390 fl.
totu in burse, ajutorie si premii: la 2 agronomi 660 fi.;
4 juriști 480 fl.; doi pedagogi la Prag’a 700 fl.; 1 la
politechnica 300 fl.; 2 la scol’a reala 100 fl.; 150 la
sodali, invetiacei si pentru altoi de pomi. Adeca se
votara burse si ajutorie pentru mai multe specialități,
nu cu scopu câ se fia indestulati toti numeroșii con-
curenti, cătu mai virtosu spre a incuragia si indemna
pe tinerime, câ se nu alerge totu numai la căte un’a
Specialitate, buna ora la carier’a juridica, unde ’si făcu
jprea mare concurentia, incătu nu mai incapu unii de altii.
*ci se se mai impartia si la altele, precum face si tine-
rimea celorlalte popora. Aici este loculu a observa, că
trecuseră vre-o trei ani, decăndu se publicaseră ajutorie
de căte 50 fl. si pentru professionisti, fără câ se se fia
aratatu concurenti. Purcedea ore acesta din despretiu
sau din nesciintia? Noi credemu că din amendoue. Câta
schimbare după 27 de ani! Astadi la 12 — 25—50 fl.
concurgu si căte 100 de tineri meseriași.

      Cea mai multa durere de capu a causatu la bud-
getulu acestui anu cestiunea infiintiarei unei foi perio-
dice câ organu propriu alu Associatiunei, prevediutu lim-
pede in §. 33 din statute. Cautăndu bine la starea de
atunci a lucruriloru, adeverat’a greutate se invertea pre
lănga întrebarea: Să se desfaca venitulu intregu totu
uumai in burse si ajutorie, sau se se votedie ceva si
pentru publicatiuni literarie si scientifice. Concurentii
la stipendii se numerau cu sutele, mai toti lipsiti câ
puii de pasere; despre literatura, omenii ’si faceu ilu-
siunea născută din lipsa totala de experientia, câ si cum
publicatiunile literarie inca s’ar putea susținea numai
prin abonati. O stare fericita precum ar’ fi acesta se
pote vedea numai la poporale cele mai mari si înain-
tate in cultura, care au academii si universitari, prin
urmare si omeni eruditi cu diecile de mii, omeni a că-
roru tota viati’a este devotata sciintieloru, in fine si
omeni cu totulu independenti in privinti’a materiala, mii
de profesori bine platiti, proprietari mari trecuti prin
scole. superiore, advocati, ingenieri, medici, ostasi, preoți
nu numai eruditi, ci si avuti.

      In fine după siese ani trecuti dela infiintiarea Asso-
ciatiunei s’a decisu totuși, câ să se publice un’a foia
periodica forte modesta, câ organu alu seu: inse si atăta
in dulcea sperantia, că aceea ’si va coperf ea insesi
tote spesele. S’a mai disu apoi, că acea foia are se


coprinda materii cătu se pote mai poporale, mai de tdte
dilele, câ se o intielega si propriulu poporu, adeca să-
tenii. Las’ inse că „propriulu poporu“ nu sciâ citi, nu
scie nici astadi, sau daca scie ceva, nu pricepe, precum
nu pricepe nici celu sasescu, nici celu ungurescu, serbescu,
slovacescu, dara apoi pare ca erâ unu farmecu, cumca
mai toti scriitorii nostrii căti au venitu cu dissertatiuni
pe la adunările generali, si-au alesu de regula, tot’ sub-
iecte de cele mai seriose destinate totu pentru
si scrise cu scopu invederatu, câ mai antăiu s>
tielega literatii ei intre ei si numai după ace
cinda la classele acelea din poporu, despre
Apostolulu: Lapte v’amdatuvoue, nu manca

      Ci că in acești 20 de ani au cercatu multi cu asi.
numite foi poporale, adesea redactate prea bine, atătu
dincoce cătu si dincolo de munți, au cercatu, inse
cei mai puțini au reusitu la ceva. Se ceru dieci de
ani păna ce prinde radecina gustulu de cetitu la unu
poporu. Se intrebamu pe compatriotii noștri unguri,
căte foi periodice de tote speciile resaru si la ei câ bu-
reții, apunu inse câ meteorii de săra.

      In aceeași di fura proclamati ceilalți membri ai
biuroului, 12 membri actuali si 6 suplenti ai comitetului
pe trei ani următori.

      Adunarea gen. dela Clusiu este si remăne memo-
rabila nu numai pentrucâ a fostu multu mai numerosa
decătu se așteptase, ci si pentrucâ ea acolo, tocma in
acelu municipiu a representatu cu tota demnitatea pe
poporulu nostru, era la concertulu datu de cătra tine-
rimea ndstra in teatru au asistatu unu publicu atătu de
numerosu, in cătu tdte incaperile i se vediura ocupate.
Insusi corn. Em. Pechy a binevoitu a asista la acea
petrecere, dupace luase biletu cu una suta florini v. a.
Neuitatulu nostru frate si amicu lacobu Bolog’a ar’ fi
avutu mare dreptate se cânte atunci in Clusiu cunos-
cutulu seu refrenu bisericescu : „Eta acum ce e bunu sau
ce e frumosu, decătu numai a locui frați inpreuna“ !

      Pentru adunarea generala din 1868 fu destinatu
orasiulu Gherl’a (Armenopolis—Szamosujvâr), odiniora
fortaretia ce avuse rola destulu de importanta in istori’a
Transilvaniei.

      Adunarea generala a VIII ținuta la Gherla in
25—26 Augustu 1868 a fostu erasi prea bine cerce-
tata, ceea-ce se cunoscii si din impregiurarea, că in de-
cursulu aceleia s’au mai inscrisu multi membri noi, atătu
fundatori cătu si pe viatia si cu căte 5 fl. si dela toti
s’a incassatu suma frumosa de 1280 fl. 50 cr., era dela
membri vechi totu atunci 221 fl. Averea Associatiunei
in anulu precedente după subtragerea tuturoru speseloru
a fostu păna la acesta adunare: 29,977 fl. 59V₂ cr.,
la care apoi se adaosera sumele sus aratate.

      Pre lănga spesele stabili, cunoscute din anii pre-
cedenti, s’au votatu si astadata din venitulu prevediutu

      *) Din căte dissertatiuni curatu scientifice de ale mem-
briloru Associatiunei s’au publicatu dela 1861 in Acte pe 6
ani, in Transilvani’a si Anale pe 21 de ani, adunănduse la unu
locu s’ar putea forma usioru doue volume de 100 de cole
tipărite.

175


•sum’a de 2290 fl. câ burse pentru studenti la drepturi,
politechnica, filosofia, agronomia, gimnasiu, scole reali,
sodali si invetiacei de professiuni, adeca totu câ in anii
mai de aprope trecuti, la mai multe sciintie, totu cu
scopu de a indemna pe părinți se faca câ germanii si
boemii (cechii), unde părinții, cari au de esemplu căte
patru feciori, pe unulu ’lu prepara pentru oste, pe altulu
pentru cleru, pe alu treilea la altuceva, era la economi’a
ori la professiunea tataseu remăne numai unulu.

     In cătu pentru foi’a Associatiunei „Transilvan i’a“
in acelu anu spesele tiparirei si porto-posteloru se co-
perira din abonamente cu 699 fl. 10 cr. a si mai re-
masu unu prisosu, pentrucă din abonamente intraseră
858 fl. Cu tote acestea ilusiunea fu mare pentru toti
acei barbati zeloși, cari de o parte erau păna atunci
de părere, că la o fdia destinataacultiva limb’a
cu literatur’a si sciintie 1 e in trens’a se voru
inbuldi literatii care de care pe intrecute spre a colla-
bora, era de alfa, că abonatii se voru inmulti celu pu-
ținu păna la un’a miie, câ se remaie si unu căstigu
bunu pentru fondu, pre căndu tocma din contra, se
audiau si alte păreri, că dupace membri numerâ pe fia-
care anu căte 5 fl. la fondulu Associatiunei, s’ar cuveni
că pentru acea cotisatiune se aiba si densii o desdau-
nare in lectur’a foiei. Altii ar’ fi voitu si astadata, câ
foi’a se nu coprinda lucruri scientifice, neintielese de
poporu, ba nici processele verbali se nu se publice in-
trens’a, păna căndu reflectă insusi presiedentele, că foi’a
câ organu alu Associatiunei este obligata se le publice.

     Ce erai se faci in acei ani de alte probe grele,
pre căndu tota lumea erâ absorbita de politic’a dilei,
care nu sufere nicairi lănga sinesi activitate paciuita
si calma, ci tdte spiritele se păru iritate si învolburate;
câ si cum s’aru afla cu totii in predilele unoru catas-
trofe teribili, căndu la forte puțini omeni este datu câ
se judece lucrurile cu sănge rece.

     Cuventulu meduvosu cu care presiedentele Vas. L.
Pop a deschisu adunarea si respunsulu caldurosu datu
de cătra canoniculu loanu Anderco au culminatu in fe-
licitarea Associatiunei, că ea este ambulanta. S’au
aflatu adeca atătu inainte cătu si după aceea unii omeni,
cari crediusera că e pecatu se amble membri in fia-care
anu dintr’unu coltiu de tidra in altulu perdiendu timpu
si facendu spese considerabili de caletoria, in locu de a
trimite acei bani la comitetu spre a se inmulti fondulu,
câ se ajunga pentru burse la tinerime, dra densii se’si
vadia in timpulu verei de afacerile loru economice. Buna
idea si acesta, inse de o suta de ori erâ si mai este de
preferitu dorinti’a si vointi’a de a conveni omenii chiaru
din cele mai depărtate districte a Ie tierei, a face cu-
noscintia, a se incaldi spiritele unulu de altulu, a con-
versa si a se deprinde in limb’a loru naționala,
a face studii ethnografice si chiaru economice, a da
tinerimei ocasiune de a se deprinde in arfa musicei vo-
cale si instrumentale, a’si netedi manierele, a se apropiâ
de betrăni câ se nu se curme traditiunile dintre o ge-
neratiune si alfa, in fine, ce se mai ascundemu mîti’a
in sacu, a micsiora si florile dintre o confesiune si alfa.


Tote aceste folose cumpanescu mai multu decătu fonduri
de sute de mii in ochii tuturoru căti vedu mai departe
in viitoriu. Unde mai punemu si dissertatiunile sciien-
tifice si artistice, cu care se deșteptase in cătiva ani
o nobila rivalitate intre mai multi literati de ai noștri,
păna căndu tocma in an. 1879 se aflara unii nefericiti
misantropi, cari strigară in adunarea dela Seghisior’a,
că productiuni de acelea ar’ fi numai o desiertatiune.
La noi arfa oratoria si asia este forte puținu cultivata
atătu in biserica, cătu si in lumea profana; se o mai
scotemu si din incint’a sciintieloru, din societățile lite-
rarie si scientifice, se nu dămu locu de exercițiu nici
artei poetice?

      Iu Gherl’a s’au presentatu trei lucrări. Geniulu
natiunei de losifu Vulcanu, Memori’a lui Andreiu Mu-
rasianu de lustinu Popfiu si ocupatiunile primitive ale
omeniloru si primele inventiuni cu aplicare la poporulu
romanu. Tote trei au fostu citite in adunare.

      Siedintiele adunarei au fostu forte prelungite prin
inbulzirea la ordinea dilei a mai multoru cestiuni, pentru
a căroru regulare abia aru fi ajunsu o septemana in-
trega, mai alesu că unele propuneri au fostu de acasa
formulate confusu de cătra auctorii loru, incătu adunarea
nu sciâ ce se alega din ele; a fostu deci silita a le re-
lega pe altu anu sau a le da spre desnodare in grij’a
comitetului. A fostu inse bine că s’au relevatu si acelea,
câ se dea membriloru si chiaru publicului intregu ma-
teria de cugetatu. Era unele din acelea cestiuni si afa-
ceri au fost ventilate pe lungu pe largu.

      Cererea bancei de asigurare „Transilvani’a" din
Sibiiu câ se fia recomendata poporului.

      Punctele cunoscute din dissertatiunea secretariului
Ladislau Vaid’a, care s’a transpusa unei comisiuni; s’a
observatu inse atunci indata, că la realisarea acelora,
ori cătu ar fi ea de dorita, se cere unu capitalu multu
mai mare decătu este alu Associatiunei transilvane.

      Vorba forte multa se facil si asupra censurarei
articoliloru căti se trimitu din afara, daca cumva se tri-
mitu? spre a se publica in foi’a Associatiunei.

      Modulu elocarei fonduriloru Associatiunei si alu
celui inceputu de mai inainte in memori’a lui Andreiu
Murasianu.

      Deslegarea intrebarei, daca comitetulu pote da mem-
briloru noi diplome de membru fără incuviintiarea adu-
narei generale ori nu (se decide in modu positivu cu da).

      Comitetulu se pota tipări cărți scolastice. (Ordina-
riatele n’au lasatu).

      Erasi desbatere lunga asupr’a ofertului venitu dela
lacobu Murasianu.

      Propunerea lui lacobu Bolog’a despre infiintiarea reu-
niuniloru din ținuturi, care apoi după doi ani fii realisata
in forma de regulamentu, precum ilu avemu din
fericire păna in diu’a de astadi.

      Discussiunea forte interesanta asupra propunerei
generosului vicariu Michael Pavelu astadi episcopu, de
a se incorpora la statutele Associatiunei transilvane si
comitatele Marmati’a, Satmaru si Ugocea.


23*

176


        Loculu adunarei generale pe anulu 1869 se decide
  prin maioritate de voturi Siomcuta mare, după o
  lupta frumdsa cu frații Nasaudeni*).

        Adunarea, generala a IX-a dela Siomcuta-mare
  ținuta in io si ii Aug. 1869 a surprinsa in modulu celu
  mai placutu prin o cercetare atătu de frecuenta, precum
  nu o așteptase nici unulu dintre membrii locuitori mai
  incoce in interiorulu Transilvaniei, Pre toti ne puse
  la mirare atătu mulțimea familiiloru romane fruntasie,
  cătu si zelulu poporului tieranu si bucuri’a de a vedea
  o adunare câ 'aceea romanesca, in care limb’a nostra
  naționala se vorbia precum prea raru se mai audise in
  acelea ținuturi. Dara de unde atăta lume romandsca
  spre a inpopora pe unu orasielu cum este Siomcut’a?
  Din vre-o siepte comitate, din distantie mari transver-
  sale in lipsa totala de caii ferate — in căte 2—3 dile
  cu trasuri private. Sal’a mare noua in localulu muni-
  cipale pusu la dispositiune in modu charmant de cătra
  cornițele supremu Uifalusi plina in orele de siedintie,
  inghesuita in serile de concertu si de baiu.

        Discursulu de deschidere alu presiedentelui Vas.
Lad. Popu a fostu unulu din acelea, care inspira si in-
tarescu in credinti’a viitoriului. „Anulu adeca 1848 a
ruptu catusiele de pre corpurile ndstre, dara spiritele
remanendu totu incatusiate, numai după catastrofa dela
Solferino au luatu si spiritele ndstre unu sboru mai li-
beru etc.“ Crediuse adeca si fericitulu br. Popu, că nici
poporulu nostru nu a fostu emancipatu prin vreunu omu
sau prin unii omeni, ci numai prin omnipotenti’a eve-
.nimenteloru mari, universali, care sfarma ferecaturi si
- frăngu juguri, era rneritulu omeniloru numiti câ libe-
ratori stă intru a sci se profite cătu mai intieleptiesce
de ocasiuni cu care’i inbiie evenimentele.

        In siedinti’a I după ascultarea raporteloru biuroului
  si alegerea comisiuniloru respective, cum amu dice ste-
  reotipe, câ in tdte celelalte adunari au urmatu la ordinea
  dilei cinci dissertatiuni, din care in aceeași di se citiră
  trei, a lui G. JIaritiu despre educatiunea femeii la ro-
  mani ; los. Vulcanu despre poesi’a poporala si lustinu
  Popfiu despre limba câ conservatdrea nationalitatii ro-
  mane. Păna la 1 dra d. a. s’au pututu citi tdte. trei,
  pentrucă nu se perduse timpulu cu formalități, era doue
  remasera pe diu’a urmatore. Nicairi in acesta tiera
  n’au fostu dissertatiunile mai la locu decătu in aceea
  regiune, nu atătu pentru ideile coprinse in acelea, cătu
  mai virtosu pentrucă au fost pronuntiate romanesce.

        A dou’a di au fostu ascultate si celelalte doue dis-
  sertatiuni cu atențiunea prea bine meritata, a protopo-
  pului I. V. Rusu despre necesitatea de a ne
  studia istori’a patriei din punctu de vedere
  naționale, apoi a lui Alecsandru Buda: Despre edu-
  catiunea poporala.

        Au urmatu raporturile comissiuniloru. Parte mare
  din lucrările acelora era revisiunea lucrariloru comitetului


          *) A se vedea tdte ațele adunariloru, dela Clusiu in
   „Transilvani’a¹¹ din 1868 incependu dela Nr. 1 inainte
   păna la Nr. 4, era ale celei dela Gherl’a totu acolo.


  de preste anu. Lucrările si respective conclusele de
  importantia mai mare au fostu:

      Regulamentulu proiectatu de cătra consiliariulu Bo-
log’a pentru despartiemente, trecutu in cursulu anului
prin trei site dese, era acum după ascultarea unei re-
ferade lungi adoptatu „en bloc“.

      Petitiunea societății academice a studentiloru ro-
mani din Vien’a relativa la infiintiarea unei catedre de
limb’a romana in universitatea dela Vien’a. Mai :dea
’si facea tinerimea de atunci despre unu fondu ecr ,
alu Associatiunei transilvane, căndu cerea câ si av.
se concurgă cu o suma orecare la salariulu unui
fesoru in Vien’a si pre căndu dieci de tineri cerea i d-r>
tdte părțile burse de căte 4—500 de florini. Dara
se citesca desbaterea intrega asia precum se vede ea
trecuta in procesulu verbale*).

      Preste unu proiectu de regulamentu relativu la fo-
losirea academiei se trecîi mai usioru.

      Au urmatu inse alte doue proiecte multu mai se-
riose: infiintiarea unei tipografii din averea Associatiunei
in pretiu de 9815 fl. v, a., afara de spesele periodice si
cele neprevediute, apoi tipărirea de cărți scolastice.

      Primulu proiectu pentru tipografia fu respinsu de
cătra adunarea gener., careia nu’i convenia a risca averea
in intreprinderi de acea natura. Alu doilea cadiuse din
capulu locului in urmarea restistentiei ordinariateloru,
care nu putea suferi alte cârti in scolele confessionali,
decătu numai de acelea care trecu prin censura bise-
ricesca, care pentru o Întreprindere privata este totu
asia nesigura câ si cum e censur’a ministrului instruc-
tiunei publice, ut figura docet.

      Relatiunea vicariului Michailu Pavelu, astadi epis-
copu, făcută asupra frumosului planu de a se infiintia
in Seini (Szinervâralja) unu gimnasiu romanescu de optu
classe a fostu ascultata cu adeverata doiosiia, sau mai
exactu, cu durere sufletesca, pentruca acelu planu urditu
cu noue ani inainte (10 Sept. 1861) din caus’a dese-
loru resturnaturi politice, precum si din altele, nu s’a
pututu realiza in nici o parte a sa in favorea si spre
mantuinti’a câtorva sute de mii din comitatele Marmati’a,
Ugocea, Satmar, Silvani’a. Ce putea se faca Associa-
tiunea transilvana intr’o cestiune de atăta gravitate, de-
cătu se suspine cu psalmistulu: „Audime Domne in dio’a
năcazului" !

      Venitulu pentru fondulu Associatiunei dela aceea
adunare a fostu respectabil’a suma de 1244 fl. si pre
lănga aceea 160 fl. 80 cr. la fondulu de monumentu
in memori’a lui Andreiu Murasianu.

      Sum’a disponibila sau de budgetu crescuse pe acelu
anu la 3279 fl. 28 cr., din cari 1730 fl. se inpartu in
burse, ajutorie si premii. Cu acdsta ocasiune se făcu
vorba multa despre spesele biuroului si despre remune-
ratiunile unoru funcționari ai Associatiunei, ceea ce acum
câ si ori căndu erâ nespusu le genantu, pre căndu erasi
de alta parte erâ sciutu, că de pomana nu voia se pri-


      *) Transilvani’a 1869.

177


jnesca nimeni funcțiuni in sinesi mici, supuse inse la
<critic’a tuturoru.

      Se punu la ordinea dilei proiectele d-lui Ladislau
Vaid’a din anulu trecutu in vre-o siepte puncte, care
■dau locu la discussiune destulu de lunga.

      Propunerea d-lui losifu Vulcanu, că si femeile se
pota fi membre ale Assoeiatiunei nu a intimpinatu nici
o dific J:ate, păna căndu propunetoriulu o mai puse si
p< alt!’ :p-enu, de pre care inse fu abatutu de cătra
P''-      .

               lunarei pe anulu 1870 se defipse Nasaudulu.

(Va urmă).



     Din numismatic’a Transilvaniei.

(Dissertatiune citita in adunarea generala dela Abrudu,
                   6 Augustu 1888).

     Aruncatu pre la anulu 1875 in partea ostica a
Transilvaniei, unde nu pre avemu ocasiune a me intălni
cu romani, mi-amu făcutu de datina a studia tiar’a si
poporulu intre care traiamu.

     Unele studii făcute asupra datineloru si moravului
poporului care locuiesce in ostulu Transilvaniei, amu
avutu fericirea ale publica in foi’a Assoeiatiunei tran-
silvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului
rornanu.

     Inpinsu de dorulu de a potea petrunde si in istori’a
acelui poporu bellicosu, care dela anulu 455 după Chr. lo-
cuiește in acele regiuni frumose a le patriei nostre, si
care pre ruinele unoru comune romane intemeindu co-
munele Enlaka, Firtos si Kenos li au numitu astfelu intru
amintirea fiiloru lui Atilla Ellak, Irnak, Firtos si Ke-
nos cadiuti in bellulu de fratricidiu, ce a urmatu intre
ei după raortea părintelui loru, urmata la Cubinulu de
astadi in anulu 454. Din bunavointi’a unoru domni pro-
fessori dela collegiuhi reformatu din Odorheiulu secuiescu,
mi-a fostu concesu a studia si collectiunea numismatica
a acelui institutu de crescere, care consta din 198 de
numi romani, 12 grecesci si bisantini, 1 de pre timpulu
lui Mihaiu Eroulu, si 125 de pre timpulu regiloru si
principilorn unguresci, mai toti aflati la Tibodu in curtea
lui Torok Ferencz, la S.-Szt-Gyorgy in circumvalatiunea
bisericei reformate de acolo, la Cs. Szt. Mârton, la Ba-
roth, la Firtos Vâralja pre loculu asia anumitu Tâborhely,
si la Odorheiulu secuiescu, unde se ține astadi tărgulu
de vite.

     Credu că multi dintre compatriotii noștri nu voru
fi urmaritu istori’a acelui poporu cu atăta interesu, precum
amu urmarito io, dar acestu studiu avendu a se da pu-
blicității cu alta ocasiune, si fiindu pentru noi de unu
interesu cu multu mai mare cunosterea numiloru romani
aflati in acele localitati, lasu se urmedie descrierea loru
in ordine cronologico-alfabetica asia după cum mi-a suc-
cesu ai descifra si descrie:

Familia Acilia.

     171. a. Chr. M. Acilius, pre capu cu cununa de
lauri a Hygieniei, sub care poți ceti cuventulu „Sa-


lutis“, dr pre partea adversa Hygiena standu in pițiore
si țînendu in măn’a drepta sierpele, dr’ la pițidrele ei
III vir valet.

Familia Aemilia.

      54. a. Chr. Marcus Scaurus Aedilis Hypsaeus, sal.
Pre partea adversa stă regele Aretas in genunchi si țîne
de freu o cămilă, er’ in măn’a drepta are o nuia. M.
Scaur Aed. cur. ex. s. c. rex Aretas, er’ pre ceealalta
parte lupiter in careta trase de 4 cai. — P. Hypsaeus
Aed. cur. c. hypsae. cons. Preiner Captu.

      58. a. Chr. Lepidus si virgina vestala Aemilia si
cuventulu Roma, dr’ pre partea adversa statua lui Le-
pidus cu circumscriptiunea Man. Aemili L. E. P.

Familia Annia.

      108. a. Chr. L. Fabius pre timpulu lui Sulla pro-
consulu in Hispani’a. In frontu capulu lui Anna Perenna.
C. Anni T. F. T. N. Procons. ex. S. C. er’ pre partea
adversa, carulu Victoriei, sub care se pote ceti L. Fabi
L. F. Hisp:

Familia Baebia.

      100. a. Chr. M. Baebius Tampilus. In frontu Mi-
nerva cu scutu * si Tampilu in dosulu ei, er’ pre partea
adversa carulu lui Apollo, sub care sta scrisu Roma,
dr’ mai la vale M. Baebi Q F.

Familia Caecilia.

      48. a. Chr. Quintus Caecilius Metellus Pius Por-
traitulu pietatii cu o barza in fronte, dr’ pre partea
adversa unu Elefantu si sub acela Q. C. M. P. I. adeca
Quintus Caecilius, Metellus, Pius, Imperatoru.

      123. a. Chr. L. Metellus. Praetor si consulu cu
Albinus. In frontu capulu lui Apollo cu cununa de
lauri, sub care * la parte L. Metel. A. Alb. S. F. er’
pre partea adversa C. Mall. Roma.

Familia Calpurma.

      58. a. Chr. Piso, in frontu capulu lui Num’a, dr’
pre partea adversa unu calu in fuga, de asupra caruia
cunun’a de lauri, de desuptu C. Piso L. F. Frugi, dr’
mai in josu o sageata.

      25. a. Chr. Sesterțius, in frontu capulu lui Apollo
cu cununa de lauri, er’ pre partea adversa, Victoria
țînendu in măna o mladitia de finicu si o cununa. L. Piso.

Familia Carisia.

      63. a. Chr. In frontu capulu lui Carisius; dr’ pre
partea adversa o naie, pre a cărui catargu Victori’a,
si sub ea Carisius.

Familia Carvilia.

      46. a. Chr. Nedescifrabil; — In frontu capulu lui
lupiter Anxur si de desuptu fulgere, dr’ pre partea ad-
versa carulu lui lupiter inprastiindu fulgere.

Familia Cipia.

      56. a. Chr. Cipius Questor. In frontu Pallas sbu-
răndu, si inaintea ei M. Cipi. M. F. er’ pre partea ad-
versa Victoria in trăsură cu 2 cai. Roma.

178


Familia Cloulia.

      46. a. Chr. T. Cloulius seu Cloelius ori Cliulius.
In frontu capulu lui lupiter, âr’ pre partea adversa Victori’a
care incoronâza unu tropheu, sub care siede unu priso-
nieru de o figura dacica, er’ in mijlocu T. Clouli.

Familia Cornelia.

      92. a. Chr. Cneus Lentulus. In frontu geniulu Ro-
mei, capulu lui Marte cu scutu si inscriptiunea G. P.
R. er’ pre partea adversa, in centru, globulu inchisu
in triunghiu, er’ in stănga corona, ex. S. C. si in drepta
Cn. Lent.

      85. a. Chr. Lentulus câ mai in susu, dar pre partea
adversa Victori’a incoroneza globulu triumfatoru. Cn. Lent.

Familia Cosconia, Domiti’a Licinia, Porcia.

      100. a. Chr. L. Porcius. In frontu capulu Minervei
cu scutu aripatu, la gătu * si cu inscripti’a L. Porci Lici,
er’ pre partea adversa, Marș, cornulu si scutulu, de
desupt L. Lic. Cn. Dom(itius).

Familia Crepusia.

      150. a. Chr. Publius Crepusius. In frontu capulu
lui Apollo, 6r’ pre partea adversa unu calaretiu in fuga
si cu sabia in aventu, P. Crep.

Familia Domitia.

      (?). 660. a. Chr. Cn: Domitius. In frontu capulu cu
scutulu lui Pallas, in dosulu caruia spice de grâu, la
gătu * er’ pre partea adversa Roma si carulu Victoriei
tras de 2 caii in fuga, sub pântecele cărora se lupta
unu erou cu unu leu, er’ mai in josu Cn. Dom.

Familia Egnatuleia.

      84. a. Chr. Egnatuleius. In frontu capulu lui
Apollo incoronatu, er’ in dosulu aceluia C(apus) Eg-
natulei. C. F. er’ pre partea adversa Victoria incunu-
neza unu arcu triumfalu. Roma.

Familia Fabia.

      50. a. Chr. Fabius Labeo. In frontu capulu lui
Pallas cu scutu, in partea din sus Roma, in partea din
josu Labeo, er’ pre partea adversa lupiter in fuga cu
caruln trasu de 4 caii imprastiindu fulgere, mai in josu
catargulu unei naii si apoi Q. Fabi.

Familia Fonteia.

      47. a. Chr. Fonteius. In frontu Fontus fiulu lui
lanus celu cu doua capete, er pre partea adversa Roma
C. Font, si unu trofeu incoronatu de Victori’a.

      55. a. Chr. Manius Fonteius. In frontu Vejovis
cu sagiata si cornu si cu diadema pre capu fiindu scrisu
Geta III Vir, er’ pre partea adversa unu porcu selba-
tecu impunsu si lănga elu cânele venatorului. De desuptu
C. Hosidi C. F.

Familia lunia.

      73. a. Chr. D. Silanus, in frontu capulu Minervei
cu coifu, er’la gătu * pre partea adversa spiritulu Romei


alergendu in trăsură cu 2 cai, țînendu in măn’a drepta
spada, er’ in stănga scutulu. Din josu D. Sila Roma.

Familia Funia si Postumia.

      690. a. Chr. Silanus Consul, in frontu capulu pan-
tieratu si aripatu alu Minervei, er’ pre partea adversa
Victoria alergăndu intru o trăsură pompâsa trasa de 2
cai, in partea din susu V. er’ de desuptu D. Silanus
L. F. Roma.

      75. a. Chr. C. lunius, in frontu chipulu lui Pallas,.
âr’ pre partea adversa 2 Dioscuri siediendu călări. De
desubtu C. Iun.

Familia Licinia.

      85. a. Chr. Licinins Macer, in frontu portraitulu
juvenilu alu lui lupiter, la gătu fulgeru, er’ pre partea
adversa Minerva stăndu in pețiore in trăsură trasa de
4 caii in fuga, țîne in măn’a stănga scutulu, er’ in măn’a
drepta o sulitia lunga, cu care impunge caii in ceafa.
De desubt C. Licinius L. F. Macer.

Familia Lucilia.

      115. a. Chr. Lucilius Rufus, in frontu capulu cu
diadema alu Palladei P. V. er’ pre partea adversa Vic-
toria alergandu in trăsură trasa de 2 cai, de asupra
Ruf. de desubt M. Luciii.

Familia Lucretia.

      110. a. Chr. Cn. Lucretius Trio, in frontu capulu
Palladei cu coifu, lănga ea Trio, pre partea adversa
Dioscuri calare. De desubtu Cn. Lucr. Roma.

Familia Mamilia.

      66. a. Chr. Mamilius Limetanus, in frontu chipulu
escelentu alu lui Mercurius, in spate băta câ sierpele, tir’
pre partea adversa Ulysses pasindu cu băta a măna, la
pețiorele lui căuele lingusitoru. C. Mamil, de desubtu Li-
metan(us). Unu nume forte frumosu.

                   Familia Minucia.

      47. a. Chr. Cajus, in frontu capulu aripatu si coifatu
alu Minervei, dinaintea budieloru * in dosulu coifului Roma,
âr’ pre partea adversa C(ajus) Aug(urinus), in mij-
locu unu stîlpu inaltu, pre alu cărui vărfu Minucius, de
ambe părțile 2 auguri, unulu cu embleme pontificale, er’
celalaltu sacrificandu la pegiorele stîlpului 2 spice.

      92. a. Chr. Minucius Therinus, in frontu Marș cu
capulu acoperitu cu coifu, er’ pre partea adversa 2 barbati
fația in fașia duellăndu cu săbii fiindu acoperiti de scutu,
âr’ alu 3-lea barbatu cadîendu intre cei doi dintăiu pre
genunchi ’si lașa scutulu si sabia pre pamentu. De de-
subt Q Therm M. F.

Familia Plaetoria.

      120. a. Chr. Cestianus, in frontu chipulu si insig-
nele Pantheiei; Cestianus S. C. er’ pre partea adversa
in mijlocu vulturulu care stă pre fulgeru. M. Plaetorius
M. F. Aed. Cur.

179 —


Familia Poblicia.

      150. a. Chr. C. Poblicu Malleolus, in frontu Pallas
seu capulu Romei, er’ pre partea adversa C. Mall(eolus)
chipulu Victoriei stându inaintea unui tropaeu, peșiorulu
țînendulu pr? unu scutu, măn’a drepta radimata in sioldu,
<er’ pre jr fiindu depusa sabia si ghârliciulu unei naii.

Familia Porcia.

                   m capulu lui Pallas ori alu Romei, er’
          as) Cato Pre partea adversa Victoria cu
          . udide, si cu cununa siede pre scaunu. S. T/
          oubt Victoria.

       .deca, in frontu Pallas, in spate P. Laeca, er’ pre
ma adversa din josu Provoco, in mijlocu unu cive
mare cu toga, si unu Lictor.

      85. a. Chr. M. Porcius, in frontu chipulu lui Pallas,
la alu cărei dosu Laeca, er’ pre partea adversa M. Porc.
Roma, geniulu libertății alergăndu in o trăsură trasa de
4 cai, er’ Victori’a sburăndu inainte ’lu incununeza.

Familia Postumia.

      .... Postumus in frontu Diana cu părulu ei celu bo-
gatu legatu indereptu, er’ in dosulu ei o sageata. Pre
partea adversa unu căne fugendu, din josulu careia o
barda si apoi mai josu L. Postumi.

Fa.milia Procilia.

      .... L. Procilius, in frontu chipulu lui lupiter, la alu
cărui dosu S. C. Pre partea adversa luno pasindu si cu barda
in măn’a drepta, er’ cu măn’a stănga intindiendu unu
scutu, la peqidre sierpele si din jos L. Procili F.

                    Familia Rubria.

      85. a. Chr. Dossenus, in frontu capulu lui lupiter
la spatele caruia unu toiagu regalu, Dossen. Pre partea
adversa Victoria in trăsură cu 4 cai alergăndu si fulgere.

                    Familia Rutilia.

      .... Rutilius Placus, Pallao cu coifulu pre capu, er’ la
găt Flac(us) Pre partea adversa Victoria alergăndu in
trăsură cu 2 cai. De desubt L. Rutili

Familia Scribonia.

      Libo Scribonius, in frontu geniulu succesului pre
fronte cu diadema, er’ in dosu Libo in fatia caruia
Bon(us) Eventus. Pre partea adversa de asupra „Puteai “,
din care in form’a de altariu pendeza doua cununi in
partea din josu Scribon(ianum).

                    Familia Sergia.

      Sergius Silus, in frontu capulu lui Pallas cu coifu
si Ex. S. C.(onsulto) Roma. Pre partea adversa Sergius
fugendu calare redicăndu sabia spre atacu, si ducendu
unu capu de omu care ’lu taiese. De desubt M. Sergi Silus.

Familia, Servilia.

      Cajus Servilius, in frontu capulu lui Pallas cu coifu
la gătu crănguliti’a gloriei. Roma. Pre partea adversa
Castor si Pollux lănga olalta unulu fugendu cu calulu


intorsu in drepta, er’ celalaltu in stănga. De desubt C.
Serveil M. F. Publius Servilius Rullus. In frontu capuh
lui Pallas si Rulli. Pre partea adversa Victoria aler-
gandu in trăsură cu 2 cai, țînendu in măna lauri dt
finicu, er’ de desubtu gârliciu de naie si P. Servili M. F.

                    Familia Spurilia.

      Spurilius, in frontu Pallas cu coifu pre capu, la gătu *.
Pre partea adversa Diana alergandu in carutia cu 2 caii
de asupra cărora lucesce Iun’a si stelele, de desubt A.
Spuri. Roma.

Familia Thoria.

      Thorias Balbus. In frontu capulu lui luno, in dosulu
căruia I. S. M. R. (luno Sospes Mater Regina). Pre
partea adversa unu bou fugendu, sub care L. Thorais
si mai jos Balbus.

Familia Titia.

      .... Decius Titius, in frontu capulu lui Bachus. Pre
partea adversa Pegasus, sub care D. Titi.

Familia lituria.

      Lucius Titurius Sabinus, in frontu capulu regelui
Tattius, in dosulu caruia Sabinus, er’ pre partea adversa
feciorii titurieni rapescu fetele Sabine ducăndule in bratie.
L. Tituri. Totu acelu nume, dar cu acea deosebire că
pre partea adversa e vergura Tarpeia cu perulu des-
pletita si cu manele date in laturi.

Familia Tullia.

      M. Tullius, in frontu cu capulu lui Pallas cu cas-
cheta, in dosulu careia Roma, er’ pre partea adversa
Victoria in fuga cu trăsură cu 4 cai, asupra carora stele,
er’ de desubt X. M. Tulii.

Familia Valeria.

      Lucius Valerius Flaccus, in frontu capulu lui Pallas,
dr’ pre partea adversa, Marș stăndu in pețiore, er’ la
peciorele lui de a stăng’a unu preotu sacrificăndu (apex,
flaminalis) de a drepta 2 spice de grău (spica) L. Va-
leri Flacci.

Familia Vargunteia.

      M. Vargunteius, in frontu capulu lui Pallas cu scutu
aripata si M. Varg. er’ pre partea adversa lupiter in
carulu trasu de 4 cai in pași liniștiți, țînendu in măna
fulgere scănteitore, de desupt Roma.

Familia Vibia.

      59. a. Chr. Caius Vibius Pansa. Ducele imperatului
Augustu, care a fostu tramisu in contra Daciloru, si care
invingendu pre Berobista l’au ucis. Acestu banu este
intogmitu intr’unu inelu, si pre o parte se vede capulu
incoronatu alu lui Apollo, in dosulu caruia poți ceti Pansa,
er’ pre partea adversa Pallas ducendu in carulu trasu
de patru cai in fuga, unu trofeu. C. Vibius C. F.

Familia Volteia.

      60. a. Chr. Volteius. In frontu capulu lui lupiter,
er’ pre partea adversa o biserica ce se asiaza pre 4

180


collumne, din alu cărui frontispitiu triungiulariu vibreza
scântei de fulgere. De desupt M. Voltei M. P.

      Ne voind a mai osteni atențiunea onorabiloru Domni
si Domne cu cetirea descrierei celoru 123 de numi, dintre
cari sunt 35 de auru, toti prevenitori din timpulu Ce-
sariloru incependu dela luliu Caesar păna la Teodosius
Magnus său dela anulu 45 a. Chr. păna la anulu 395
după Chr. amintescu că intre numi dela imperatii bisantini,
se afla 9 bucăți incependu dela Theodosiu celu mare
379—394 păna la Heracliu si fiiulu seu Heracleonas
său 610—641 după Chr. ca prin urmare domni’a romana
intru acesta tiara se pdte constată păna la acestu timpu?

      Tota descrierea acestoru numi voiu avea fericirea a
o comunica Onorabilelui publicu romanescu in foi’a Asso-
ciatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a
poporului romanu.

      Nu potu se intrelasu a nu face amintire chiar acuma,
despre banulu celu de argintu care este auritu, si care
provine din timpulu lui Mihaiu Vitezulu, Basta si Szekely
Mozes, pentruca de si m’asiu potea măndn cu unele cu-
nostintie istorice relativu la istori’a patriei si natiunei
nostre, nu’mi aducu amente se fiu aflatu vre-o urma in
istori’a lui Mihaiu Vitezulu despre banulu ce durescu a
vilu descrie.

      Eta dar on. Domni si onorabile Domne descrierea
acelui banu in marimea unui taleru de unu florenu.

      In frontu e chipulu lui Mihaiu Vitezulu, precum
’lu aflamu si in alte portraite a le lui cu cujm’a frigiana
seu a dorobantiloru de astadi, inaintea căruia stă scrisu
Oriens, lănga elu e chipulu lui Basta, in fati’a căruia
stă scrisu Occidens, si după aceea urmddia capulu celu ple-
siuvu a lui Szekely Mozes desupra căruia stă scrisu Deus.

      Juru inprejuru se pdte ceti. Terrena Consideres Ut
Coelica Possides.

      Pre partea adversa poți ceti; A Tergo Et fronte
Malum. Tandem Deus Propitiare. Anno MDCII fatali
Transsylvanae.                         Basiliu Basiota.

                          (Va urma).       advovatu.



Invetiamentulu la noi, privitu in resul-
            tatele lui actuali*).

         Domniloru /

     Căndu mi-amu alesu acestu obiectu, scidmu că m’a-
pucu de unu lucru care trece puterile mele si că nu
ajunge timpulu si ocasiunea convenirei de adi pentru alu
desfasiura in tdte amenuntele lui. Ve ceru deci indul-
genti’a căndu nu potu a Ve arată originea si leganulu
scdlei, diferitele scole clasice, lăncetjirea invetiamentului
in decursulu timpului trecutu, renascerea invetiamentului
nou din celu vechiu, starea lui actuala in deosebitele
tieri si la deosebite popora, se ve aratu de o parte lu-
mina curata, de alfa intunereculu nesciintiei; ici omulu
cultu alu lumei invetiate, colo fiiulu crudu, selbatecu se-


      *) Dissertatiune presentata spre cetire la adunarea ge-
nerala a despartiementului XII țînuta in 26 Augustu st. n.
in comun’a Ileanda-mare.


tosu de sănge alu desiertului; se ve aratu depărtarea,
dintre doi inși, cari suntu frați, intielegu fii ai unui po-
poru si calea un’a si aceea-si coja de pamentu; unulu
cu creerii sei petrundietori atinge norii, urmaresce ste-
lele in cararea loru; retacesce prin sinulu pamentului,
care pe omu ’lu vede in lumin’a sufletului si intreg’a
natura o intielege cum ai intielege o siaga usiora. Despre
acesta, amu dice că e bogatu in sciintie, păna căndu
celalaltu frate, inca si acum in timpulu lumineloru, are-
ochi buni si nu e orbu, inse nu vede; urechi sanetose-
si nu e surdu, inse nu aude; simtiuri, inse nu simte;
simte numai fomea, care ’lu rode si’lu vedu cum ’ti
intinde măna pentru mila, era cu cealalta ’si aduna im-
pregiuru sdrentiele de proletarii!. Acesta e desmostenitulu
parasitu proletariulu. Acești doi, puși fatia in fatia nu.
se cunoscu, nu se intălnescu si ca frați din același po-
poru, amendoi sunt seraci.

      A descrie preste totu istori’a invetiamentului in tote
amenuntele ei, este a insira momentele singuratice din
viati’a omenimei si credu că nu voiu esageră dicendu,
că istori’a generala a invetiamentului este insasi istori’a.
omenirei, mai alesu deca vomu socoti scol’a, si aci in-
tielegu si scol’a din sinulu familiei de o atare societate,
care ’lu pregatesce si formedia pe omu pentru vietia si
hotaresce modulu cum are se se arete elu câ singuraticu
si câ membru folositoriu alu unui nemu mare de omeni,
cărui ’i dicemu noi poporu. Privita scdl’a sub acestu
raportu, istori’a ni se arata câ produsulu ei si câ unu
lungu șiru de intemplari, prin cari a trecutu unu po-
poru alaturea cu altele, cari au sciutu a’si accentua mai
multu seu mai puținu esistenti’a loru.

      Repetu, scol’a o ținu de: oglind’a omului fiitoriu
si de profetirea, cum are se’si intrebuintiedie puterile
si timpulu vietiei sale; era scdla se intielege câ cea
buna la noi romanii din tierile coronei ungare, este
insusi viitoriulu alu acestei parti însemnate din marele
trupu alu intregei Românimi. Si aci amu ajunsu Ia punc-
tulu de mănecare, de unde purcediendu mi-amu propusu
câ inpreuna cu D-vostra d-loru si domneloru se respundemu
la intrebarile, si anume :

      Este invetiamentulu la noi intocmitu asia, că se
pdta pregăti indestulu pe membrii natiunei nostre pe tdte
terenele vieții publice, seu mai bine, invetiamentulu co-
respunde tuturoru cerintieloru nostre naționali ? Daca
cum va nu, gresielile fatali unde sunt si cum s’ar putea
vindeca. Dreptu aceea dați’mi voia câ se ne intreținemu
inca puginu timpu pe lănga acestu obiectu.

      Actualitatea ’si are in dosu trecutulu, era in fatia
viitorulu; ea câ se ajunga aici se radima pe puterea
trecutului, tocmai precum la singuratici vigorea tinere-
tieloru intărdie apropierea betrănetieloru neputincidse.
Daca voirnu a cundsce pe deplinu starea de fatia a po-
porului nostru, avemu nevoia a’i cundsce trecutulu lui,
câ apoi de aici si din actualitate se resulte câ o urmare
firdsca viitoriulu lui, si câ se cunoscemu tari’a invatia-
mentului, mulțimea si starea scdleloru de acum, avemu
se cercamu scdl’a din trecutu, inse numai radia de lu-
mina se nu cautamu in recile morminte si vietia in ci-

181


miteriu. Căci daca amu deschide cartea trecutului pa-
mentului locuitu de noi, amu intra câ si intru unu
intunerecu cu pecatele sale; amu da de istori’a orbeca-
riloru cu paginele-i negre, unde poporulu câ atare nu
conlucra la facerea istoriei, ci elu e in umbra, in fatia
era numai o ceta mica de omeni esiti si ei din poporu,
denaturati inse de către scol’a străină. Singura scola
propria a romanului din trecutu a fostu cea naturala:
famili’a cu iubirea si intimitatea acea cuceritore, care
unesce atătu de multu membrii familiei. Căte familii
era si totu atâtea scole, si aceste scole ne-au conservatu
limb’a, — tesaurulu celu mai scumpu, datinele stramo-
siesci; portulu nationalu intru cătu n’a disparutu. Da!
puternice scole erau aceste, de si aveu căte puțini
școlari, abia 2—3, acolo inse se propunea mai intuitivu,
decătu se propune acum de cătra pedagogii cu renume, căci
erâ famili’a scol’a fapteloru si nu cea a teoriei seu de care
carte dice plugariulu nostru simplu că se face doba. In se-
clulu pedagogiei moderne statele cu budgetele enorme nu
sunt in stare a instruâ (adjusta), pro vedea scolele popo-
rale, cum ’si imbraca romanulu nostru cas’a adeca scol’a
sa cu furca, resboiu, sucala, vertelnitia si reschitia. —
In aceste scole familiari se propunea si invetiâ mai lesne
si fără eminentia cea mai firesca gramatica, pe care o
sucescu si resucescu filologii nostrii clasici. — Nu nu-
mai atătu, ci in acele academii patriarcali nu audi de
catedre de ale „artiloru frumose" ; nu, dar formele si in-
togmirea coloriloru de pre tieseturile de casa ale femeiei
romăne dovedescu unu gustu artisticu alesu, nu de ca-
tedr’a poeticei, si poesi’a nostra poporala o ad-
mira chiar străinii; nu de musica romana, dar su-
netele si acordele musicei poporale romane, care aprindu
si te făcu se simți cum simte romanulu -— meșterii
compositorii străini le prindu de pre fluerașiulu si cim-
poiulu de pastoru si le vendu câ creatiune si marfa
propria.

      Ast’a erâ scol’a romanului cu care a resbitu ce’i
dreptu cu suferintie si perderi, dar in fine sanatosu prin
lung’a nopte de durerile trecutului si fără indoiala, că
scol’a acesta vechia trebue se fia temeli’a celei noue de
acum. — Redeșteptat! abia de eri de alalta eri ne po-
menimu de odata cu planuri de atâtea si atari scole po-
porale, elementare si medii, preparandii diecesane. In
zelulu nostru inse nu prea febrilu trecemu cu vederea
starea adeverata a romaniloru, avuti’a naționala, puterea
sufletesca si modulu cum s’a deprinsu elu a invetia su-
ferindu in lungulu siru de vecuri si imprumutamu mo-
dele de scole poporale si regule abstracte de invetia-
mentu dela alte nemuri fără a avea aceeași industrie
casnica cum buna ora avemu noi romanii pe totu loculu,
pe unde inca nu au nimicitu-o fabricatele rele ale capi-
taleloru mari; dicu imprumutamu lucruri străine dela
nemuri cu alte datine, alte traditiuni, nu câ cele de-
mocratice ale romaniloru. Dara veți dice că ori-ce in-
ceputu e greu si asia si inceputulu, vrâu se dicu, rede-
șteptarea e grea mai alesu in nisce impregiurari anor-
mali. — Da, greu a fostu somnulu, mai grea deșteptarea,
mai alesu daca somnulu n’a fostu câ ori care altu somnu,


ci impusu de bol’a ei, pe semne nici acum nu suntemu
pe deplinu sanetosi, ci numai reconvalescenti.

       Ati vediutu D. si d-loru din intemplare unu tufariu
de stejarii intre respăntii; totu ce e este o trupina inalta
si grosa cu tăieturi adenci in coja închegate valuri-valuri
fara stîlpari, incinsu numai de susu păna josu desu de
scurte si nodurose crengi, josu cu frundia desa, retezata,
roșa de caprele strica tor e, sus vlastarile tinere si
voiose ciuntate de securea omului pecatosu: intregulu
tunsu, roșu se inaltia câ unu turnu cilindricu de padia (?)
verde, nemiscatu, inaltu in marginea unei pustietati, pu-
ternicu, betrănu cerbicosu, de secuii tara scorburi, fur-
tuna nu’lu adarma (?) si fulgerulu numai cătu îlu adie. —
Unu atare tufariu si ati vediutu romanulu resbitu prin
valurile trecutului. Tieranulu de rendu din trecutu alta
carte de cătu cea din familie nu a trebuitu se scie.
Vlastarile tinere, cari crescendu s’au prea departatu
de trupina, au devenitu prada uscăciuni si putre-
junii; totu ce pe atunci in puterea a nu sein ce jocu
hasardu alu norocului si ciudateloru sisteme de organi-
satiune interna, s’a inaltiatu preste substratulu de obște,
asia disa „talpa tierii“, a devenitu prigonitorulu popo-
rului din care a esitu, si astfelu îlu vedemu pe romănu
ciungaritu, golu câ napulu, constituitu abia numai in o
clasa „de omeni plugari, îlu vedemu astfelu, ajungăndu-lu
timpulu redeșteptării generali “. Dreptu acea credu, că
urmașii nu voru avea cuvinte, nici curagiu de a învino-
văți barbatii noștri naționali relativu forte puțini din
timpurile grele inainte de asta cu 40 de ani si mai bine,
cari atătu de multu au binemeritatu dela acestu poporu
delasatu si cari n’au pregetatu nici de atunci incoce
nici nu înceta a scote la cale câ din nimic’a intemeiarea
instituteloru nostre, de unde se se recruteze apoi o clasa
conducatore culta a poporului. — Acumu căndu dispu-
nemu alaturea cu o pătură de plugari cu minte, cari țînu
morțisiu la gli’a moștenită si o clasa culta, care ’si cin-
stesce părinții si nu’i rușine de nemuri din clas’a disa
de josu, acum nu ar’ fi sositu timpulu câ se cercetamu:
inaintat’a clas’a de josu si ea relativu intru atăta, câ îna-
intarea unei alte clase de omeni se nu’i fia spre scădere ?
Ori suntem stăpâni pe tote terenele de activitate pu-
blica in vieti’a naționala? Amăgire fatala, ddca ne-amu
îndestuli cu modestele nostre mijloce culturali si institute
de invetiamentu, precum cu puținele scole poporale si
elementare bune.

      Vreu prin aceste D. D. a Ve arata, cum scolele
nostre medii au mai multa parte, se intielege amesuratu
puteriloru din grij’a parintiloru natiunei, decătu scolele
poporali si elementari. Se judecamu inse după cum intru
adeveru asia si este, după modulu si felulu cum o so-
cota tieranulu nostru scol’a poporala. Elu curiosu că
se scie tote, arde de dorulu că ce mai spunu cele cărți
si novele, se arata inse fatia de scola cu o aprdpe ne-
intielesa neîncredere si nu se incumeteza a’si tramite prun-
culu ori copil’a la scdle, dicăndu in felulu lui: „că sciu,
că nu o se făcu dom nu din elu, va trai si elu, cumu
amu traitu si noi, moșii si Strămoșii noștri". Daca nu
tocmai multu, este inse cev’a adeveru in cuvintele aceste.


24

182


Plugariulu deprinsa in grea lupta pentru esistentia a’si
cauta de lucru, îsi intrebuintiedia timpu si puteri câ se
strabata prin nenumeratele necasuri si greutati, cari i-se
impunu, prefere invetiaturiloru scdlei moderne ceea ce
elu, bietulu, mostenesce câ invetiatura dela hărnicia
multa puțina a parintiloru, vediendu că acest’a invetia-
tura practica ’i prinde mai bine. — Alta ar’ fi ținuta
lui fatia de scola, daca anume scdl’a poporala ar’ fi
ceea numai a economiloru fiitori; adjustata cu o cantitate
ore-care de pamentu, bunaora câ sfta biserica, unde câ
in o scola agronomica in miniatura, invetiatorulu, care
inse se nu aparțina modestei clase ndstre didactice po-
porale de acumu, ci ridicatu la trepta, care i-se cuvine,
precum in state câ in Elveti’a si Prusi’a, dicu invetia-
torulu se pota fi in stare a da in fapta, cum unu pă-
rinte prunciloru sei, cunoscintiele de lipsa pentru intro-
ducerea unei economii raționali de cămpu, cătu si de
gradina si pomaritu. Sasii ardeleni cari sunt fără În-
doiala mai buni plugari decătu noi, in stare mai buna
si asiediati mai norocosu, s’au simtitu îndemnați inca
la anulu 1871 a deschide scole agronomice proprie in
Mediasiu, Bistriti’a si Brasiovu, destinate a pregăti ju-
nisiorii săteni in economi’a mica de cămpu. — Anume
pentru scdl’a cea din Brasiovu, subvenționată parte din
fondulu nationalu parte susținuta prin repartiție de către
cele 14 comune associate din impregiurulu Brasiovului,
s’a luatu in arenda o maierisce (cu totulu 61 jughere)
de lănga Brasiovu, unde erâ se se țîna deprinderile
practice cu tinerii, ceea-ce pe lănga o administrare cătu
de cătu buna nu pdte se deie decătu folose si chiar ma-
teriali*). La noi Romanii inca la anulu 1868 prof. Stefanu
Popu recomenda in scrisorile sale agronomice**) inte-
meiarea de institute agronomice cu economie de modelu,
anume in Bucerdea de lănga Blaju pe moșia gimnasiului
nationalu de acolo***). Realitatea inse, care ne domnesce
mare parte din vin’a ndstra, trece preste o miie de pla-
nuri si ne pomenimu cu scdl’a agronomica pentru po-
poru câ — in palma. Noi cu invetiamentulu poporalu
defectuosu si unilateralu in locu se mai adaugemu cu-
noscintiele puse in praxa de moși stramosi, tieranulu
adeca câ plugaru linistitu si totdeun’a cuprinsu cu lu-
cruri pacinice si folositore; tierana era daca nu e la
cămpu alaturea cu barbatulu, o aflamu cu furc’a la brău
ori lănga resboiulu seu, dicu in locu se mai adaugemu
in bine, se’lu dedamu a fi activu, harnicu nu numai in
teoria, ’lu mai abatemu dela lucru la lene; apoi scimu
că daca „jupands’a lene“ a intratu odata in o casa, nu


      *) Vedi Nr. 20 din „Transilvani’a" anulu 1871,


      **) Vedi Nr. 11 din „Transilvani’a" 1868.


      ***) Dela infiintiarea scdleloru agronomice sasesci au tre-
cutu 20 respective 17 ani. On. dissertante facea forte bine, daca
nu se opria numai la anulu 1871 ci se fia urmaritu resultatele
aceloru trei scole din informatiunile care se publica de cătra
direcțiuni in fia-care anu, câ să se convingă că si sasii ’si fă-
cuseră mari ilussiuni cu scolele loru agronomice si că in re-
sultate s’au insielatu. Pentru critic’a făcută scdleloru elementarie
ve trageti sam’a cu institutele pedagogice infiintiate in puterea
legiloru tierei.                                         Red.


intărdie a o astupa ferestrile cu spini; — căci scdl’a rea
chiar si elementara destdpta in pruncu ambițiuni, ’lu
deda a petrece cătiva ani, ec’ asia, invetiandu mecha-
nice cătev’a cuvinte si in sfersitu nu e mirare vediendu
junisiori esiti din scoli elementare, onore esceptiuniloru —
nici plugari, nici cărturari, dăndu-se după lumea care
vrea se traiasca din usioru. Chiaru in centre cu scoli
elementare industri’a de casa si portulu parintescu pere;
fetele de tieranu nu prea resucescu tortulu subțire câ
perulu din caierulu traditionalu cu fuiorulu c
tasa, ci sciiu si ele ceea-ce au invetiatu in s c o'
sciu adeca a face „ cipca"-dantela; intru at
inse resboiulu putrediesce sub chieutorile cast

alesu scrumu si cenușie de elu, era capulu kvuxxiiixvx OC
mai pipăie se vadia remasu-ia inca unu peru pe capu,
sciindu că are se cumpere pe lănga căte tdte si păndia
si negotiu. —■ Se dă mai multa grige frumosului daca e fru-
mosu si căndu acesta pdte lipsi, vreu se dicu, desrada-
cinamu ceea-ce e neaparatu de lipsa si folositoru si re-
sadimu in loculu lui lucsulu falosu. Alta nici nu pdte isprăvi
o pedagogie, care cu rare si onorate esceptiuni, pe semne
’si are de scopu numai a face mechanice câ se cunosca
prunculu cătev’a cuvinte, frase si slove negre pe hârtie
alba. Semne bune ni se arata cu latirea costumeloru
ndstre tieranesci si tieseturile de casa in familiele si sa-
lonele ndstre. Nimicu mai convenabilii decătu acesta;
degetele gingășie, atătu de sprintene in alegerea sonu-
riloru de forte-piano sunt cele mai potrivite pentru ne-
vedirea fireloru. Marele poetu Alesandri, care atătu de
bine a petrunsu adeverat’a natura a romanului de rendu
câ se cundsca femeia romana se amesteca printre firele
de tortu si jirebdii si numesce femeile romane „vertel-
niti fermecatore". — Industri’a de impletituri introdusa
in preparandiile diecesane se lupta cu inceputulu. — în-
cercările nobile ale unoru invetiatori o propaga prin cur-
suri ; lumea nededata nu’i pricepe indestulu. Gimnasiele
ndstre relativu puține dau pe anu unu contingentu de
tineri cu o pregătire camu pe jumetate pentru vietia,
o parte forte mica din câți dorescu sunt primiti la teo-
logia ; forte puțini, cari au cu ce, la studii mai inalte
in străinătate, grosulu inse, lipsitu de mijloce, stă lo-
cului, stagnedia cu totu clasicismulu studieloru; ’i lip-
sesce prospectulu (terenulu) de aplicabilitate; ce se faca,
ia lumea in capu spre Romani’a si chiar Macedoni’a câ
invetiatori si noi remanemu fără ceea-ce pretinde națiunea
câ se faca aici acasa intre impregiurarile grele, de cari
ne vaieramu. Mari si netăgăduite sunt binefacerile gim-
nasieloru din Blaju, Brasiovu, Naseudu, Beiusiu si Bradu,
lumin’a curata de vidtia inse o asteptamu in radie res-
firate dela Internatulu din Sibiiu alu Associatiunei. Se
pdte că tendintiele economice acum cu infiintiarea de in-
stitute de creditu si economii ne voru aduce totu, si
vreo scola comerciala ori de meseriași. — O vorba câ
o suta. Intre impregiurarile de fația nu de gimnasie
avemu trebuintia, pentru cari lasu că n’avemu nici
bani, dar mai sunt si alte pedeci; nimeni inse nu ne
impedeca a ne ingrigi de inbunatatirile in cele esistente
anume de inbunatatirile scdleloru poporului, unu specialu

183


alu scolei de fetitie si a sortii invetiatorului romanu.
Eu credu câ nu ar’ fi un’a dintre minuni a vedea in o
scdla de fetitie pentru unu ținutu cum e si acest’a, si
unu resboiu perfectionatu, unde eventualu s’ar putea
arangea cursuri de tiesutu pentru fetele mai marisiore.
Se purcedemu din temelie, precum pedagogi’a moderna
purcede dela cunoscutu la necunoscutu, ori precum in
economii inaintarea e cu putintia numai in crescerea
capitaleloru proprie. — Tiitore sunt numai acele zidiri
cari au temelie puternica, era viitorulu e alu aceloru impe-
ratii, unde „talp’a tierii“ este intrega, sanatosa, si bine
ingrigita.                             Petru Petrisioru,

clericu.

    Not’a Redactiunei.

       Zelulu generatiunei. june pentru progresa in tote ra-
murile vietiei naționale merita tota laud’a si incuragiarea din
partea celoru mai inaintati in etate; este inse totuodata da-
torinti’a acestora de a reflecta pe junime, câ ori-căndu cineva
se decide a tracta vre-o materia in adunari publice precum
sunt si ale despartieminteloru nostre, sau si in press’a perio-
dica, se nu’si pregete a o studia din fundamentu, a cercetă
mai de aprope, nu cumva aceeași a fostu tractata in publicu
si de cătra altii mai alesu in âcesti vre-o 25 de ani din urma,
si cum a fostu tractata: mai departe inainte de a cadea in
pessimismu, se facemu studiu comparativu intinsu;
adeca se cercetamu bine, daca alte popora de tali’a nostra,
in același periodu de timpu, intre acelesi impregiurari si nu-
mai cu atâtea mijloce de căte a dispusu si mai dispune po-
porulu romanu, au facutu sau nu progresse mai mari si mai
reali, mai sanetdse decătu face poporulu nostru. Niciodată
se nu uitamu, că libertatea actiunei multa puțina s’a inceputu
pentru acestu poporu aici in acesta monarchia numai de ani 40
incoce, adeca numai dela 1848, pre căndu poporale conlocuitdre
avusera mai de patru sute de ani, adeca dela reformatiune
incoce atătu pănea cătu si cuțitulu in manile loru. Si totuși
cititi de ex. memorialulu de anutierti alu episcopului refor-
matu din Clusiu, pentru-câ se ve convingeți, câta miseria
apasa pe o parte mare a popiloru si a dascaliloru calvinesci,
căta tinerime magiara golana si flamenda nu are unde se’si
plece capulu in mani’a multeloru burse, subventiuni, aplicări,
favoruri; cum secuimea emigra câ si romanii, cum chiaru si
sasii esu cu sutele, in Romani’a, era altii mergu in Americ’a.

       Starea atătu materiala cătu si spirituala a unui poporu
consideratu in totalitatea lui nu pote si nu trebue se fia ju-
decata numai după cum ni se presenta aceea in doue trei co-
imitate, căci diferenti’a in mulțime de cașuri este forte mare,
ceea-ce se cundsce si la noi mai vîrtosu in anii mai dincoce, de
căndu au inceputu a se infiintia si intre romani pentru ro-
mani institute de bani, asia numite banei, case de scontu, de
hipoteca, de anticipatiuni, de consortiuri si ori cum le mai
chiama. Cine ar’ fi mai crediutu inainte cu 14 ani, că si
romanii voru avea aici, in acesta tiera, o banca care se in-
torca pe anu 13—14 milione si se o inbiie cu creditu banei
mari dela Vien’a si B.-Pesta, care intorcu sute de milione.
Si cine credea inainte cu 6—7 ani, că totu romanii cu banii
loru se mai pota infiintia alte vre-o 12 banculitie incepăndu
dela Fagarasiu păna la Orasci’a, Dev’a, Blasiu, Abrudu, Cluju


si de aci inainte păna in Silvani’a, de acolo curmedisiu la
Temisior’a, Aradu, Lugosiu, etc. Tdte acelea institute ceru
individi manipulanti. Unde sunt ei si daca sunt, ce au in-
vatiatu ?

       Se dice câ tinerii iau lumea in capu si trecu in Roma-
ni’a. Reu si fără cale. Voru mai trece 5—6 ani, apoi con-
curenti’a indigeniloru ’i va respinge la vetrele loru cu atătu
mai vîrtosu, că si tier’a loru e plina de semi-invetiati, cari au
frequentatu scdlele eca asia, de colo păna colo, fără nici-unu
scopu bine alesu, sau că se gramadescu si in Romani’a câ si!
Ungari’a cu miile pe facultatea de drepturi, câ pe lănga ne-;
mai pomenit’a concurentia la funcțiuni se ajunga peritorif
de fdme.

       Este unu adeveratu blastemu ori farmecu, câ o parte-
mare din junimea nostra maimutiesce cu ochii inchisi pe ju-
nimea magiara, care precum se vaierâ si mai deunadi unu
diariu din Clusiu, infoiata de nobilitatea originei *), despretiuesce
ori-ce alta profesiune, fia cătu de bandsa, daca nu i se pune
in perspectiva, că va ajunge pe scar’a hierarchiei in stătu
celu puținu la ranguri de Magnificus, si de Ulustrisimus,
Nagysăgos, Meltosâgos, apoi se mdra de fdme păna atunci.
Eca bol’a cea adeverata, care produce mai pe fia-care di de-
fraudari si furturi de mii si dieci de mii, asasinate teribile si
sinucideri fără numeru, nu atătu in plebe, câtu mai virtosu
in clasele superiori ale societății, in proportiuni cu totulu
abnorme.

       Junimea maghiara fuge de armat’a comuna; hai se fuga>
si junimea romana? Rușine, dara si nebunia de legatu. Sunt
vreo treidieci de ani, de căndu betranii si chiaru câțiva epis-
copi indemna mereu si parintesce, câ o parte mare a tine-
rimei se inbratiosiedie frumos’a si nobil’a cariera militară,
precum făcu germanii, cechii, croatii, serbii. Hei, dara pe co-
conasi ’i prindu frigurile de fric’a regulei si a disciplinei si
de ura asupr’a limbei germane. Noi inse nu suntem \coco-
nasi, noue nu ne aduce mamuc’a ori camarier’a ei cafeo’a
dimineti’a in patu si nu ne inbraca si desbraca „Bedienter-ulu“
câ pe ologi; tocma noi se iubimu si se cultivamu regul’a si;
disciplin’a, fără care nici-unu poporu nu e bunu de nimicu.:
Cea mai buna cariera este astadi .serviciulu militariu. Cer-
cetati si ve convingeți. Salariele oficiariloru multu ameliorate;
chiaru suboficirii, corporali, conducători, sergenții multu mai
bine platiti decătu odiniora; unu Fiihrer are preste crucerii
dilei căte 14, sergenții căte 17 fl. pe luna, era după servitiu
de 6 ani (capitulatiune dupla) capata cătev’a sute, paremi-se
păna la un’a miie florini remuneratiune, cu care pote incepe
cev’a, in totu casulu o bunicica economia de cămpu si alteț
multe. Dara si aici se cere invetiatura, cum si o tînuta mai;
ostasiesca, era nu blăndoca de motoflete. Red. „Trans“.


Expositiunea Univers, din Parisu 1889.

Comitetulu Nationalu-Romanu.

Insciintiare.

     Comitetulu Nationalu pentru participarea României
la Expositiunea din Parisu, constituitu sub presiedenti’a


      *) Tbstorzsbkos torzonborz valosâgos tiszta magyar ember, cum
’si bătuse jocu corn. Stef. Szechenyi de ei.


24*

184


d-lui Georghe Bibescu, aduce la cunoscinti’a tutuloru
personeloru care dorescu a luâ parte la acesta exposi-
tiune, câ Dumineca trecuta 24 Iulie (5 Augustu), după
Cererea presiedintelui seu, d-nu de Coutouly, ministru
alu republicei Franceze in Romania, — care priimise
deja instructii in acestu scopu, — a notificata oficiala
d-lui ministru alu afaceriloru streine din Francia con-
stituirea comitetului nostru.

     Acesta notificare, — in urma angajamenteloru luate
de d-nulu Bergeru comisaru generalu alu Expositiunei
si comunicate d-lui de Coutouly, — ne a asiguratu
posesiunea definitiva a locului de 375 metri patrati, re-
servatu de aprope o luna după cererea printiului George
Bibescu pentru secțiunea Romana ce trebuia se se constitue.

                                            Comitetulu.



Extractu din regulamentulu generalu
         alu expositiunei din 1889.

     Art. 1. In virtutea cuprinderei decreteloru date de
presiedintele republicii franceze, conformu cu propune-
rile ministrului comerciului si industriei si cu ale minis-
trului instructiunei publice, Arteloru frumose si culteloru,
o expositiune universala se va deschide la Parisu. in
diua de cinci Maiu 1889, si se va inchieia in diu’a
de 31 Octombre urmatoriu. — Nici unu productu inse nu
va fi primitu in incinta Expositiunei, după 1 Aprilie 1889.

     Art. 2. Acesta expositiune va primi operele de arta
si produsele industriei si agriculturei tutuloru natiuniloru.
Ea se va ținea mai alesu in Cămpulu-lui-Marte (Champ-
de-Mars), in spatiulu cuprinsu intre aleiulu La Mothe
Piquet si squarulu ce atinge spatiulu.

     Se va putea inse intinde pe malulu dreptu si stîngu
alu Senei.

     Art. 12. Comisiunile streine, constituite in urm’a
cererei guvernului francez, sunt poftite se numdsca cătu
mai curendu unu delegatu pe lănga dînsulu (Marele con-
siliu alu expositiunei universale din 1889).

     Acestu delegatu este insarcinatu de tdte cestiunile
ce interesedia pe conaționalii sei, mai alesu de cele atin-
gatore de impartirea spațiului totalu intre diferitele tieri,
si la modulu de instalare a fia-cărei secții naționale.

     Prin urmare, ministrulu, comisarulu generalu, nu
corespunde directa cu expunatorii streini, si ori-ce pro-
ductu infatisiatu de producătorii streini nu este primitu
de cătu prin mijlocirea comisariloru respectivi.

     Art. 13. Comisarii străini, regulatu imputerniciti
pe lănga ministru, intra in relatiuni directe cu directorulu
generalu alu exploatarei.

     Comisarii streini primescu dela dinsulu tdte aratarile
si planurile folositore instalarei produseloru natiuniloru
loru, precum si tdte deslușirile privitdre la conditiunile
de circulare generala si de ordinu publicu, la care sunt
constrinsi să se conforme.

     Trebue acești comisari se recurgă la mijlocirea loru
pentru schimbări de spațiu intre tiara si tiara.


      Art. 14. In fia-care secțiune lasata expunatoriloru
unei aceleași națiuni, obiectele expuse voru fi impartite
intre cele noua grupuri urmatore:

      1. Opere de arta (clasele 1—5).

      2.       Educatiune, invatiatura — Materiala si proce-
deuri ale arteloru liberale (clasele 6—16).

      3. Mobile si accesorii (clasele 17—29).

      4. Tieseturi, vesminte si accesorii (clasele 30—40).

      5.       Industriile extractive — Producte firesci si lu-
crate (clasele 41—47).

      6.       Unelte si procedeuri ale industriiloru mecar
electricitate (clasele 48—66).

      7. Producte alimentare (clasele 67—73).

      8.       Agricultura, cultura viții, piscicultura (c.
74—77).

      9. Orticultura (clasele 78—83).

      Fia-care din aceste grupuri este impartitu in clase
după clasificarea generala adoptata.

      Art. 15. Se va face, inlimb’a frantiudiesca,
uhu cataloga metodicu completa alu produseloru tutu-
loru natiuniloru, aratăndu locurile ce ocupa in palate,
parcuri sau grădini, precumu si numirile tutuloru ex-
punatoriloru.

      Fia-care națiune va avea dreptulu de a face cu
cheltueala sea. dar numai in 1 imb’a sea, unu cataloga
specialu alu produseloru expuse in secțiunea sea.

      Art. 16. Expunatorii francezi sau străini n’au nici
o chirie de platitu pentru loculu ce ocupa la expositiune.

      Voru avea inse de platitu tdte cheltuelile de insta-
lare sau de decorație in palate, parcuri si grădini. Aceste
cheltueli voru privi mai alesu darea si punerea in locu
a dusimeleloru, veluriloru sau tavanuriloru in palate,
câ si asiediarile speciale ale teremului si plantările spe-
ciale in parcuri sau grădini, in apropierea si in cuprin-
sulu constructiuniloru speciale autorisate de ministrulu
comisariu generalu.

      Dusimelele sunt date in stare buna de soliditate
si intrebuintiare in tdte drumurile din afara ale circu-
larei generale.

      Art. 17. Nici o opera de arta, nici unu produs^
expusu in palate, parcuri si grădini, nu pdte fi desem
natu, copiatu si reprodusu, sub ori-ce forma, fără o au
torisare a expunatorului, purtăndu viza directorului ge
neralu alu exploatării.

      Directorulu generalu alu exploatării pdte inse auto-
risa reproducerea privelisteloru generale (vues d’ensemble).

      Art. 18. Nici o opera de arta, nici unu productu
expusu nu pdte se fia retrasu, inainte de inchiderea ex-
positiunei, fără o anume autorisare.

      Art. 19. Pe vremea si in conditiunile aratate prin
legea din 23 Maiu 1868, privitdre la garanti’a inventiu-
niloru ce potu dobândi brevetu, si la a desemnului de
fabrica, expunatorii se voru bucura de drepturile si scu-
tirile acordate prin disa lege.

      Art. 20. După cuprinderea decretului cu data de
29 Augustu 1886, expositiunea este constituita câ unu
antrepozitu realu; prin urmare productele expuse sunt
scutite de drepturi si de vizitele serviciului accizeloru




185


«lin Parisu, câ si de ale vamei franceze, (art. 2 alu
.acestui decreta dice): obiectele destinate expositiunei
universale voru fi directu expediate la palatulu exposi-
tiunei, in conditiunile transitului internationalu, sau in
conditiunile transitului ordinariu, după cum voru alege
cei interesati, de către tote birourile deschise acestui
transitu, si cu scutirea dreptului de statistica. Expe-
diarea prin transitulu internationalu va fi făcuta fără
visita. Expositiunile prin transitu ordinariu nu vor fi
-----dₑ cătu la o visita sumara si plumburile vamei
puse gratuitu. (Art. 3): Mărfurile admise la ex-
lea universala care se voru preda consumatiunei,
i' fi supuse, ori-cari ie ar fi origina, de cătu drep-
- puse pe productele de asemenea fire ale natiunei
celei mai favorisate.

      Art. 21. Regulamente posteriore vor hotar! la timpu
modulu de expeditiune, primire si instalare ale produc-
teloru, reguli pentru intrarea in localurile expositiunii
si modulu de intocmire alu juriului internationalu pentru
darea resplatiloru chiar dela deschiderea expositiunii.

      Art. 22. Potu fi primite la expositiune operele de
arta ale artistiloru francezi si străini, făcute după I-ma
Maiu 1878.

      Art. 23. Aceste opere se impartu in cele siepte
genuri urmatore:

      1. Pictur’a. — 2. Desemn: aquarela, pastelu, mi-
niatura, smaltiuri, porcelane, cartone, de ferestre pictu-
rate (fiindu excluse cele care nu represinta de cătu
subiecte de ornamentare). — 3. Sculptura. — 4. Gra-
vura pe medalii si pe petre scumpe. — 5. Architectura. —
fi. Gravura 7. Litografie.

      Art. 24. Sunt excluse: Copiile, chiar cele cari re-
producu o opera intr’unu genu diferitu de alu origina-
lului. 2. Tablourile sau desemnele fara rama. — 3.
Sculpturele in pamentu ne arsu.

      Art. 25. Grija dea statua despre admiterea obiec-
teloru de arta, va fi incredintiata unui juriu specialu.

      Art. 28. Potu fi primite la espositie tote produc-
tele industriei si agriculturei, in afara de materiile de-
tunatore, si in de obște, de ori-ce materii judecate câ
primejdiose.

      Art. 35. Productele vor fi expuse in numele sem-
natarului cererei de admisiune. Acdsta conditiune nu
se pote calea.

      Art. 36. Espunatorii sunt indrituiti se inscrie, in
urma numelui si firmei lor sociale, numele cooperatoriloru
de ori-ce genu sau gradu cari au contribuita la meritulu
producteloru expuse.

      Art. 37. Expunatorii sunt cu staruintia poftiți se
arete pretiulu pietii alu obiecteloru expuse, pentru a în-
lesni lucrarea de apreciare a juriului cătu si pentru a
lamuri pe visitatori.

      Art. 38. Obiectele vîndute nu potu fi luate inainte
de sfirsitalu espositiunii, fâra o anume autorisare.


      Art. 42. Nici o publicitate prin afipte, prospecturi,
etc., nu se va putea face inaintea espositiunii de către
expunator, concesionari sau verice alta persdna, fără o
regulata autorisare si plata de mai nainte făcuta a drep-
turiloru ce ar’ putea fi cerute.


Extractu
din regulamentulu specialu privitoru la trimiterea,
transportulu, primirea si reespediarea producteloru
admise a fi espuse.

      Art. 3. Coletele venindu din tierile streine repre-
sintate prin comisari generali sau prin comitete națio-
nale, conținăndu produsele destinate la expositiune, căta
se aiba, c6 semnu datatoru, si sugravite cu penelulu,
literile E U înconjurate de unu cercu.

lf)

      Vor fi adresate, in cămpulu lui Martie (Champ-de
Marș) la delegatulu nationalitatii la care aparține ex-
punatorulu.

      Coletele provenindu din tierile represintate, cauta
se aiba tota indicatiunea bine aratata, a locului loru de
provenintia, adeca:

      Culorile si emblemele pavilionului loru nationalu.

      D. D. Comisari streini sunt cu staruintia poftiți se
faca la timpu cunoscutu directorului generalu alu expo-
sitiunei care sunt modelurile, adresele si semnele de re-
cunostintia adoptate de fia-care din d-loru.

      Art. 8. Administratiunea superiora sta departe de
ori-ce amestecu intre intreprindiatorii de transporta si
expunatorii. Ea se marginesce a arata acestora o agenție
ca putăndu se le fia folositore.

      Art. 9. Spatiurile reservate in afara de locurile
pentru instalarea producteloru, fiindu stricta calculate
pentru trebuintiele circularii, va fi opritu de a lașa in
aceste spatiuri ladile s’au coletele gole. Prin urmare
coletele vor cata se fia desfăcute pe locu ce vor fi pri-
mite, si ladile, pe locu ce descărcarea loru va fi sfărsita,
se fia luate de expunatorii sau de representantii loru.

      Administratiunea n’a pastratu nici unu locu pentru
imagasinarea si pastrarea ladiloru gole.

      Art. 11. Este cu desevîrsire intielesu că ori-ce
cheltueli pentru incarcare, transportu, mutare, descărcare,
instalare si reincarcare remăne in sarcina expunatoriloru.

      Art. 12. Productele, atătu cele franceze cătu si cele
streine, voru fi admise in incinta expositiunii dela 1 Ia-
nuarie 1889, păna inclusivu la 31 Maiu urmatoriu.
Administratiunea ’si pastrddia dreptulu de a autoriza
admiterea chiar inainte de cea dintăiu din aceste date,
de ingadueste starea lucrariloru de constructiune, sau
daca conditiunile de transportu alu coleteloru de prove-
nintia străină făcu neaparata aedsta admitere.

      Cea dea doua din aceste date va putea asemenea
fi amanata prin anume dispositiune.

      Art. 14. Produsele de ori-ce natura, (exceptiune
animalele, obiectele de arta si valorile), trasurile si ma-

186


terialulu miscatoru (roulant) ce ar’ putea circula pe caile
drumului de feru frantiodiescu, si destinate espositiunei
universale din 1889 dela Parisu, voru fi transportate
de companii cu pretiu jumetate de alu tarifeloru gene-
rale si speciale alte decătu alu expositiuniloru si con-
cursurilpru ordinare.

      Pretiulu redusu, in ori-ce casu, nu se va putea
scobori mai josu de patru centime de tona pe kilometru;
este inse bine intielesu, că acestu pretiu de patru centime
nu se va putea aplica din oficiu si ca perceperea se
va face după tarifele odinare (generale si speciale), de
căte ori taxele acestoru tarife voru fi mai folositore
pentru expeditoru.

      Conditiunile acestoru tarife generale si speciale se
voru aplică transporturiloru destinate expositiunii uni-
versale.

      Transporturile vor fi supuse la cheltueli accesorii
a căroru percepere este autorisata de administratiune,
că si la dreptulu si pretiulu de timbru datoritu tesaurului.

      Caletori nu voru fi primiti in trasurile transpor-
tate in conditiunile acestui tarifu. Transportulu obiec-
teloru de arta, de valore si alu gramediloru nedespăr-
țite căntarindu mai multu de 10,000 kilograme câ si
alu obiecteloru ale căroru dimensiuni trecu peste ale
materialului, se voru face pe pretiulu si in conditiunile
tarifeloru ordinare ce sunt in fiintia pe fia-care retia.

      Transportulu in Parisu alu obiecteloru destinate
expositiunei Universale, va putea fi facutu sau de expu-
natori (sau de agentii loru) sau de companiile drumu-
riloru de feru.

      In ce priveșce coletele de provenintia străină, dis-
positiuni speciale voru fi luate in acordu cu directorulu
generalu alu exploatării, cu companiile si cu comisarii
delegati străini.

      In ce priveșce transporturile maritime, compania
generala transatlantica acorda o reducere de
50% din tarifulu comercialu alu transporturiloru sale,
opereloru franzedie si străine destinate expositiuni Uni-
versale. In afara de acesta, produsele expediate de Asso-
ciatiunile cooperative francese se voru bucura de unu
rabatu suplementariu de 10%.

      Compania mesageriiloru maritime, acorda,
din taxa comercială a transporturiloru sale, in ce pri-
vește trimiterea din porturile străine deservite de navele
acestei companii, atătu pentru dusu cătu si pentru in-
torsu, o reducere de 30%*).


     *) Pentru Romani’a compani’a Fraisinet va face o re-
ducere de 5O°/ₒ.



            PARTEA OFICIALA.



   Nr. 335/1888.

Procesu verbale

alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro-
mana si cultur’a poporului romănu, luatu in siedinti’a dela
27 Octombre 1888.

      Presiedinte: G. Baritiu. Membriipresenti:
Dr. II. Puscariu, I. Hani’a, E. Macellariu, I. V. Russu,
I. Popescu, I. St. Siulutiu.

      Secretariu: Dr. I. Crisianu.

      Nr. 149. Direcțiunea despartiementului X. (Clusiu) pre-
senta cu datulu 1 Augustu a. c. Nr. 2 protocolulu adunarei
generale a despartiementului, ținuta la 29 Iulie a. c. in Clusiu,
dimpreună cu adusele, cu aceea, că sum’a de 100 fl. v. a.
intrata din taxele de pe la membrii ordinari din despartiementu
s’a predatu, cu ocasiunea adunării generale a Associatiunei,
in Abrudu, comisiunei pentru înscrieri si incassari, si e cu-
prinsa deci in sum’a de 1333 fl. v. a. incassariloru dela acum
numit’a adunare generala. (Vedi procesulu verbalu alu adu-
nării generale a Associatiunei din Abrudu, sied. II. Nr. 18).

      Din protocolulu substernutu se vede:

      1.      că s’a incassatu câ taxe de membrii sum’a de 100 fl.
er’ pentru fondulu de premiare s’a daruitu sum’a de 3 fl. v. a.

      2.      că s’au votatu 4 premii, si anume: a) 2 premii de
căte 10 fl. v. a. pentru acele doue femei romane din despar-
tiementu, mame de familii, care voru dovedi, câ in anulu
din urma si păna la terminulu concursului tdte pănzaturile
trebuinciose la casa, precum si tdte imbracamintele caseniloru
loru au fostu făcute de densele, b) 1. premiu de 12 fl. v. a.
pentru acelu docente dela scdlele romăne confesionale din
despartiementu, carele va adeveri, că are celu mai frumosu
coru bisericescu, statatoriu nu numai din băieți de scola, ci si
din tineretulu adultu din comun’a sa. Tdte premiile se voru
decerne in proxim’a adunare generala a despartiementului. ~

      3.      că anunciulu numiteloru premii se se comunice si
dea-dreptulu agentureloru din despartiementu, că agentii se
indemne poporulu la lucrurile folositore, ațintite prin atin-
sele premii.

      4.      că d-lu Nestoru Simonu s’a insinuata cu o diserta-
tiune intitulata: „Câteva din necesitățile nostre“, care diser-
tatiune, fiindu timpulu inaintatu, nu s’a potutu ceti, remanendu
a se publica in „Transilvani’a“, organulu Associatiunei.

      Referitoriu la disiertatiunea amintita, direcțiunea des-
partiementului in bârti’a sa observa, că avendu aceea lipsa de
dresi-care îndreptări, n’a pututu fi adusa la protocolu si se
va substerne in modu supletoriu. (Ex. Nr. 245/1888).

      —        Se adeveresce primirea sumei de 100 fl. v. a. er’
membriloru noi li se extradă diplom’a obicinuita. Cuprinsulu
concluseloru luate in adunarea generala a despartiementului
servesce spre sciintia, cu aceea, că disertatiunea, care altfelu
nici păna adi n’a intratu la comitetu, se va putea publica
in fdi’a Associatiunei, daca se va află că e corespundietdre.

      Nr. 150. Cererea stipendiatului Associatiunei, loanu
Ratiu, studentu de cl. VI la liceulu r.-cath. din Clusiu, spre
a i se elibera ratele restante din stipendiu si a-i se lasă
acestu stipendiu in folosire si pe viitoriu după ce si-a emen-
datu calcululu din studiulu din care a cadiutu cu finea anului
scolariu trecutu, si altfelu are testimoniu bunu (Ex. Nu-
merulu 256/1888).

      —        Se incuviintiedia, cu aceea inse, că pentru casulu,
daca tinerulu loanu Ratiu si in anulu scolariu curentu nece-
sitatu va fi a face examenu de repetiune din vre-unu studiu
ore-care, ’i se va sista nesmintitu stipendiulu.

187


      Nr. 151. Hârti’a On. Inspectoratu reg. de scole alu
comitatului Sibiiului dto 2 Septembre a. c. Nr. 657 prin care
se iau la cunoscintia alegerile efeptuite de comitetu in sco-
pulu compunerii corpului didacticu dela scol’a civila de fete
& Assoeiatiunei, precum si respunsulu presidialu, datu in nu-
mele comitetului la susnumit’a hârtie (Ex. Nr. 260/1888).

      — Servescu spre sciintia.

      Nr. 152. Direcțiunea despartiementului I. (Brasiovu)
presentâ cu datulu 23 Augustu a. c. Nr. 331 protocolulu
luatu in siedinti’a. subcomitetului dela 22 Augustu a. c.

u substernutu se vede:

                   toilitu programulu pentru adunarea generala
                ,ui; că s’a hotarîtu a se face adunarei gene-
                .rmatorele propuneri:

      a> ca acestu comitetu se fia rogatu a incredintia sub-
comitetului incassarea taxeloru de pe la membrii din despar-
tiementu;

      b) câ adunarea se creeze 2 premii de căte 10 fl. v. a.
care se se confere acelora, cari voru presentâ cele mai bune
dissertatiuni poporale, menite a se ceti' in adunarea generala
proxima. (Ex. Nr. 262/1888).

      — Spre sciintia.

      Nr. 153. Petru Szabo din Muresiu-Osiorheiu, se rdga
a i se da unu imprumutu de 200 fl. v. a. eventualu unu aju-
toriu, intru acoperirea speseloru la tipărirea indreptariului
de folosire alu unui medicamentu, aflatu de densulu si forte
probatu pentru vindecarea mai multoru bdle (Ex. Nr. 269/1888).

      — Nedispunendu Associatiunea de sume pentru asemenea
scopuri, cererea nu se pdte incuviintia.

      Nr. 154. Rogarea eforiei școlare din Orlatu, pentru a
se dona pe sem’a bibliotecei școlare unele exemplarie din
„Transilvani’a¹¹ din anii dela 1880 incoce. (Ex. Nr. 279/1888).

      — Se incuviintiedia si se doneza pe sem’a numitei bi-
blioteci căte unu exemplariu din numerii disponibili din „Tran-
silvani’a“ de pe anii 1880 — 1886.

      Nr. 155. D-lu Dr. L. S. Mehes medicu cercualu si
membru alu Assoeiatiunei, din Mehadi’a, voindu a achita im-
prumutulu de 200 fl. primitu dela Associatiune la 23 Febr.
1883 pentru terminarea studiiloru universitare, precum si in-
teresele conveniende după acelu imprumutu, trimite sum’a de
250 fl. v. a. cu rugarea a i se inmanuâ obligațiunea despre
numitulu imprumutu, multiamindu totodată pentru ajutoriulu
de care a fostu inpartasitu. (Ex. Nr. 288/1888).

      — Primirea sumei de 250 fl. se adeveresce, avendu a
se restitui d-lui Dr. L. St. Mehes obligațiunea ceruta.

      Nr. 156. Direcțiunea institutului de creditu si economii
„Albin’a" prin hârtia dto 3 Octombre a. c. Nr. 12208 arata,
că la punctulu 109 din protocolulu comitetului dto 21 Aug.
a. c. publicata in foi’a „Transilvani’a" dela 1—15 Octomvrie
a. c. unde se dice: „Direcțiunea institutului de creditu si
economii „Albin’a" transmite extrasulu de conto-curentu alu
Assoeiatiunei, incheiatu cu ultim’a Ianuarie a. c. cu unu
sald de 13164 fl. 58 er. in favorulu acelui institutu etc." s’a
stracuratu o gresiala insemnata, de ore-ce extractulu amin-
titu s’a incheiatu cu finea lunei Iunie a. c. si nu Ianuarie
a. c. si cere rectificarea numitului pasagiu in acestu sensu.
(Ex. Nr. 315/1888).

      — Constatăndu-se, că gresial’a aratata in protocolulu
•originalu nu se afla, si prin urmare câ e a se considera
că gresiala de tipariu, prin acesta se rectifica.

      Nr. 157. Societatea „Transilvani’a" din Bucuresci tri-
mite sum’a de 200 fl. v. a. ce se cuvine pentru elevii de
meserii, susținuți de dens’a pe timpulu dela 1 Octomvre a. c.


păna la 1 Aprilie 1889 inclusive, cerendu a i se inaintâ unu
tablou despre elevii asiediati la meserii in decursulu anului
curentu. (Ex. Nr. 317/1888).

       - Se adeveresce primirea sumei de 200 fl. v. a. Ta-
bloulu cerutu se va inainta dupace va fi urmatu conferirea
celoru 4 ajutore vacante, pe bas’a concursului escrisu cu da-
tulu 21 Augustu a. c. Nr. 250.

      Nr. 158. Architectulu G. Maetz presentâ o socotâla
pentru sum’a de 209 fl. 11 cr. v. a. pentru diverse lucrări,
ce le-a sevîrsitu in timpulu feriiloru de vara din anulu curentu
la edificiulu scolei civile de fete a Assoeiatiunei. (Ex. Nu-
merulu 319/1888).

      — Se transpune spre examinare unei comissiuni in per-
sonele d-loru Br. D. Ursu si Partenie Cosm’a, care va avea se
collaudeze lucrările sevîrsite, eara despre resultatu se faca
raportu acestui comitetu.

      Nr. 159. D-lu Valerie Bolog’a directoru de banca in
Brasiovu, prin adresa dto 10 Octombre a. c. multiamesce cu
provocare la hărti’a acestui comitetu dto 18 Septembre a. c.
Nr. 282 comitetului si prin acesta Assoeiatiunei pentru măn-
gaitorulu votu, prin care adunarea generala din estu anu a
conclusu a eternisa in modu visibilu memoriile conducatoriloru
Assoeiatiunei, intre cari se numera si ueuitatulu seu părinte
si fostulu vice-presiedinte, d-lu consiliariu lacobu Bolog’a, si
se oferă a pune, daca ’i se va cere, la dispositiunea acestui
comitetu tote documentele, datele, hârtiile etc. ce le posede
după neuitatulu seu părinte, spre a fi folosite la redactarea
biografiei proiectate. (Ex. Nr. 320/1888).

      — Ofertulu d-lui Valeriu Bolog’a servesce spre plăcută
sciintia, avendu a fi rogatu, se substerna acestui comitetu
datele de care dispune.

      Nr. 160. D-lu Avramu P. Pacurariu protopresbiteru
in Ilia substerne, la insarcinarea primita din partea d-lui G.
Danila primariu opidanu in Hunedidra, in copia testamentulu
după reposatulu Simeonu Popoviciu din Hnnediora, carele a
testatu Assoeiatiunei sum’a de 500 fl. v. a. notificăndu tot-
odată, că intreg’a afacere este bine terminata si câ indata după
extrădarea documentului de transpunere din partea judecătoriei
reg. cercuale din Hunedidra se va trimite si sum’a testata
(Ex. Nr. 331/1888).

      — Spre sciintia.

      Nr. 161. D-lu Nistoru Manciu preotu in Ocolisiulu-
mare, cere pe sem’a studentului de clasa IV. la gimnasiulu
romanu din Blaju, Eliseu Mezei, ajutoriulu ce comitetulu i-’l-a
pusu in vedere prin conclusulu dto 6 Decembre 1887 Nr. 513.
(Ex. Nr. 266/1888).

      — Se se considere acesta cerere cu ocasiunea, căndu
se voru vota stipendiile, pentru a căroru conferire s’a escrisu
concursu cu datulu 21 Augustu a. c. Nr. 250.

      Nr. 162. Secretariulu II. raporteza asupra petitiuniloru
ce, in urm’a concursului de sub Nr. 250/1888 dto 21 Augustu
a. c. au intratu la comitetulu Assoeiatiunei pentru stipendii
si ajutore. Anumitu: la stipendiulu dela pos. A. 1. in sum’a
de 60 fl. pe anu din fundatiunea „Marinovici" pentru studenți
de gimnasiu, precumu si la stipendiulu dela aceeași posit.
pt. 2. in sum’a de 60 fl. pe anu, din fundatiunea „Galliana"
menitu de asemenea pentru studenti de gimnasiu cu aceea,
câ la obținerea lui, ceteris paribus, se aiba preferintia acela
carele va dovedi, că se trage din famili’a fundatoriului, si
anume din famili’a „Popu si Antonu", la ambele acestea sti-
pendii s’au presentatu 20 petitiuni, inclusive cererea amintita
la punctulu precedentu alu acestui procesu verbalu.

      Avendu in vedere, câ in conformitate cu decisulu de sub
punctulu precedentu alu acestui procesu verbalu, intre peti- •

188


tiunile intrate are a se numera si cererea studentului Eliseu
Mezei, a fiiului fostului preotu din Orascie, loanu Mezei, căruia
comitetulu prin decisulu seu dto 6 Decembre 1887 Nr. 531
’i-a pusu in vedere conferirea unui stipendiu din recunoscintia
cătra tatalu lui, carele a lasatu Assoeiatiunei sum’a de 2000 fl.
v. a.; considerăndu mai departe, că intre concurentii la cele
doue stipendii aratate mai susu se afla si Andreiu Borgovanu,
carele dovedesce a se trage din famili’a fundatorului funda-
tiunei „Galliane“, si carele, in sensulu literiloru fundationale,
are ceteris paribus, preferintia la stipendiulu din numit’a
fundatiune; avendu in vedere in fine si atestatele bune ale
acestoru doi tineri, precumu si starea loru familiara:

      — Stipendiulu de 60 fl. v. a. pe anu din fundatiunea
„Marino viei “ se voteza tinerului Eliseu Mezei din Orascie,
studentu de clas’a IV la gimnasiulu din Blaju, cu îndatorirea
de a’si presentâ fără amenare testimoniulu de frecuentare,
altfelu stipendiulu votatu nu ’i se va eliberă; er’ stipendiulu
de 60 fl. pe anu din fundatiunea „Galliana" se vote'dia tine-
rului Andreiu Borgovanu studentu de clasa I. la gimnasiulu
armenu din Gherl’a.

      Nr. 163. Secretariulu II continuă raportulu in caus’a
distribuirii ajutoreloru, anumitu: la ajutdrele de 25 fl. cu-
prinse in concursulu amintitu la punctulu precedentu, sub lit.
B. 4. menite pentru invetiacei de meserii, au intratu 17 cereri.

      Intre concurenti se afla 1 rotariu, 4 mesari, 1 tipografu,
3 fauri, 2 cismari, 1 lacatariu, 1 cojocariu, 1 butnariu, 1 ne-
gustoria, 1 papucariu, 1 croitoriu.

      Avendu in vedere feliulu meseriei, cualificatiunea si spo-
riulu in meseri’a inceputa.

      — Cele 4 ajutore se voteza invetiaceiloru:

      1.       George Stupina alias Mog’a din Gusteritia, ma-
sariu in Sibiiu, fiindu orfanu de ambii părinți’;

      2.       losifu Sabo din Câmpeni, lacatariu in Brasiovu
fiindu orfanu de tata cu 5 frațini minoreni si avendu a solvi
maestrului 30 fl. la anu.                                      __

      3.       Simeonu Herlea din Vinerea," mesariu in Orestie,
fiindu tatalu seu, carele s’a primejduitu prin focu, membru
pe viatia alu Assoeiatiunei, si

      4.       Vasilie Lazaru din Suciulu de susu, fauru in
Deju, fiindu orfanu de tata si seracu, incătu n’are haine cu ce
să se inbrace.

      Membrulu I. V. Russu se abțîne dela votare, din causa
că nu s’a consideratu cererea lui Ilie Cordosiu din Feiurdu,
invetiacelu de cojocarie in Cluju, ai cărui părinți suntu seraci
si impovorati cu o familia numerosa statatore din 10 prunci.

      Nr. 164. La ajutoriulu de 20 fl. v. a. pe anu (pos. B.
3 din concursulu amintitu in punctele precedente) din funda-
tiunea „Tofalena“ menitu pentru tineri descendenti din vre-o
familia de ale fostei comune „Tofaleu“, cari ar’ voi se invetie
vre-o meserie ore-care, n’a intratu nici o petitiune.

      — Ne potendu-se conferi ajutoriulu amintitu, sum’a de
20 fl. v. a. se adauge la fondu.

      Nr. 165. Au intratu la comitetu taxe de membri si de
diplome dela: Petru Nicolae in Gurghiu pro 1888 2 fl. 50 cr.;
Baiulescu Bartolomeiu, in Brasiovu pro 1887/8 10 fl.; Gherma
loanu, in Bradu pro 1888 rat’a II. 2 fl. 50 cr.; Cretiu loanu,
in Sibiiu pro 1888 5 fl-.; Dimitrie George, in Sibiiu pro 1887/8
10 fl.; Cernea Vasilie, in Cincu-mare pro 1888 5 fi.; Filipu
George in Tasnadu, Candrea Gerasimu, in Sibiiu, Dr. Pred’a


Vas. in Câmpeni, Cotiselu Const. in Certege căte 5 fl.; pro
1888. Pasc’a Simeonu, in Salcio’a sup. 10 fl. pe 2 ani; Danciu
loanu, in Ofenbai’a; Candrea Michailu, in Negr’a; Gerasimu
Teofilu C. in Câmpeni; Decenu George, in Câmpeni; Porutiu
luliu, in Câmpeni, câte 5 fl.; 1888. Hatiaganu losifu, in Salcio’a
infer. Partila loanu, in Posiag’a sup. Cimoc’a George, in Sal-
cio’a de josu; Lbwy Herman, in Ofenbaia; Candrea Nicolae,
in Vidra infer. câte 5 fl.; pro 1888 si câte 1 fl. ; pentru di-
ploma, Danciu Alexandru, in Bucium-Cerbu 1 fl.; pentru di-
ploma. Giurchescu Lanes, in Abrudu; Dr. Calefariu Nicolau,
in Seliste; Medanu Andreiu, in Somcuta-mare; Mog’a Vasile,
in Ludosiu; Turcu Vasile, in Iclandelu căte 5 fl.; pro 1888- ’
Vodă Alexandru, in Vaidei; Mog’a Teodoru, in Zalau; Cia-
clanu Georgiu, in Lechint’a de Câmpia; Florianu George, im
Săngerulu de Câmpie; Rosc’a Petru, in Agîrbiciu câte 5 fl. ț
pro 1888. si căte 1 fl.; pentru diploma. Orbenu Romulu, in
Iclandel pro 1889 5 fl.; Hentiu Nicolau, in Seliste; Puscariu ;
I. cav, in Budapest’a căte 5 fl.; pro 1888. Siandoru George, ®
in Cuiesdi; Uilacanu Petru, in Reghinu căte 5 fl.; pro 1888 si ³
căte 1 fl. pentru diploma, Racoti loanu, in Ibanesci; Popescu
loanu, in Toplit’ia, căte 5 fl.; pro 1888. Petru Nicolae, in
Gurghiu pro 1888 rata II. 2 fl. 50 cr.; Dr. Causian Alexandru
in Reghinu 5 fl.; pro 1888. Siagau Galacteonu, in Idicelu
10 fl.; pro 1887/8 Ternovanu Alexandru, in Hodac; Dr. Todea
Absolonu, in Reghinu; Todea Sabin’a, in Reghinu; Lupu Du-
mitru in Hodac; Lupu Zacharie, in Hodac; Barbu Severu in
Reghinu; Câmpenu Ilie, in Varviz; Oltenii Dumitru, in Mura-
resci căte 5 fl.; pro 1888. Popescu Leo, in Deda, Maioru
George, in Reghinu cate 2 pro 1888. Gombosiu losifu, in
Vidr’a de susu 5 fl.; pro 1888. si 1 fl.; pentru diploma,
Frâncu Amosu, in Sibiiu; Antonelli loanu, Ghermanu loanu,
Dr. Grain’a Alexandru, Hossu losifu, Mateiu Popu Simeonu,
Moldovanu loanu. Nistoru Silvestru, Ciato Ludovicu, Oltenu
Vasilie, Dr. Ratiu loanu, Pancea George, Solomonu Petru,
Barbatu George, Turcu Dumitru, Turcu Vasilie, Papiu Aronu,
Bot’a P. Aurelu, toti in Blaju căte 5 fl. pro 1888. Nicola
Petru, in Vidr’a inf.; Dr. Barcianu D. P. in Sibiiu , Lucuti’a
Pantilimonu, in Sibiiu; Marincasiu Vasile, in Pria; Cjjstea
Adamu, in Orestie: Dim’a. Nicolae, in Hunedora; Dr. Siulutiu
AufeluTTh Sibiiu căte 5 fl; pro 1888. Suciu Vasilie, in Ca-
pusiulu de câmpia 50 fl.; rat’a I. din taxa de membru fun-
dator u, Popu Gridenu si Stoic’a Ant. in Muresiu-Osiorheiu câte
5 fl.; pro 1888. Vlassa Ilie, in Blaju 5 fl.; pro 1888, Corvinu
Simionu in Orestie 5 fl.; pro 1888. Bolog’a Valeriu, in Bra-
siovu 100 fl.; taxa de membru pe viatia, Titu Petru, in
Panciov’a; Bersanu Andreiu, in Brasiovu căte 5 fl.; pro 1888.          ,

Bersanu Tom’a, in Dirste 100 fl. taxa de membru pe viatia '
si Cotisielu Nicodinu in Certege 100 fl.; taxă de membru
pe viatia.

      — Spre sciintia.                                                 ¹

      Sibiiu, d. u. s.

Georgie Baritiu m. p., Dr. I. Crisianu m. p.,
presiedinte.                                  secretariu.

      Verificarea acestui procesu verbalu se increde dloru:
Elia Macellariu, I. Popescu, 11. Puscariu.

      S’a verificatu. Sibiiu 30 Octombre 1888.

  Elia Macellariu m. p. I. Popescu m. p. Dr. II. Puscariu m. p.


Editur’a Assoeiatiunei transilvane.


Redactorii: G. Baritiu.


Tipariulu tipografiei archidiecesane.


V