Nr. 19—20 Sibiiu, 1—15 Octombre 1888. XJk Anulu TRANSILVANI’A. Foi’a Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si eul- tur’a poporului românu. Acesta foia ese căte 2 cole pe luna si costa 3 florini val. austr., pentru cei ce nu sunt membrii asociatiunei. Pentru străinătate 9 franci (lei noi; cu porto poștei. Abonamentulu se face numai pe căte 1 anu intregu. Se abonedia la Comitetulu Assoeiatiunei in Sibiiu, seu prin posta seu prin domnii colectori. Sumariu: Cincisprediece ani din activitatea Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului românu. (Continuare). — Cestiunea educatiunii femeii. (De dr. Petru Spân). — Procese verbale ale comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului rornanu, luate in siedintiele dela 21, 25 Augustu si 18 Sep- tembre st. n. 1888. ■— List’a membriloru de nou insinuați la adunarea generala a Assoeiatiunei transilvane ținuta in Abrudu la 4 si 5 Augustu st. n. — Bibliografia. — Erata. — Scdl’a superiora de fetitie din Sibiiu (colecte). Cincispredieceani din activitatea Asso- ciatiunei transilvane pentru literatur’a romana si cultur’a poporului rornanu. (Urmare). A doua adunare generala ținuta in Brasiovu 28—30 luliu n. 1862 a fostu un’a din cele mai bine cerce- tate, mai instructive si memorabili in acești 27 de ani, la a cărei deschidere au asistatu preste optu sute de membri. Aici a fostu unde presiedentele A. br. de Siagun’a citandu cunoscut’a judecata a lui Bonfiniu a constatatu din nou, că romanii ’si iubescu mai multu limb’a decătu viati’a: Aici protopopulu loanu Popasu voindu a multiami lui Ddieu pentru căte ajunsese a vedea păna in acea ora, cuventulu seu salutatoriu ’lu inchieie cu o rugăciune inaltiata cătra ceriu, la a cărui ascultare se inaltiara pepturile si ochii multora se simtia udati; aici literatii romani au desbatutu mai intăiu in audiulu unei adunari numerose ortografi’a limbei; totu aici fusera ascultate siese dissertatiuni asupr’a diverseloru materii prevediute in program’a Assoeiatiunei. Ceea-ce a datu inse renume mai durabile acelei adunari a fostu expositiunea de ma- nufacture si producte esite numai din mani romanesci, manufacturele in partea loru cea mai mare pregătite de cătra femeile nostre. Acesta si fusese unulu din sco- purile principali ale urditoriloru acelei expositiuni, câ se dea femeiloru nostre ocasiune de a arata ce potu si ele in comparatiune cu femeile altoru popora conlocuitore. Daca presiedentele disese, că ori-cătu amu ținea noi de modesta expositiunea, pe exc. sa, I’a uimitu, apoi persone forte competente de alte limbi, care au visitatu acelea patru sale incarcate cu obiecte bine ordinate, au fostu de aceeași părere. Mai nimeni nu așteptase atăta cătu au vediutu, căci cui pasase păna in acelea dile, câ se intrebe, ce pote femei’a romana? Barbatii prin mijlocirea statuteloru reuniunei de femei le căstigasera acestora unu renume de filantropia; mai lipsia inse câ se le aduca omagiu muncei si devotamentului loru pentru familia. De atunci, dela acea epoca incepuramu se citimu in unele foi publice, că româncele ar’ fi francesele orientului. Nu trecuseră doi ani dela infiintiarea Assoeiatiunei si totuși adunarea fii in stare de a votâ din venituri in sensulu statuteloru 1200 fl. partea cea mai mare pentru burse si premii. Sed quid hoc ad tantam silim? Acesta întrebare latina eu o intielegu asia, că inainte cu 25 de ani se simtia lipsa mare de romani trecuti nu numai prin gimnasiulu superiora, ci si prin facultățile dela universitate, se cereau profesori buni la gimnasiile romane de nou infiintiate: advocati abia aveamu vre-o diece in totu coprinsulu acestei tieri; despre ingenieri si medici romani se mai vorbia inca numai câ de ra- ritate ; la academi’a juridica din Sibiiu, se aflau cătm 70—80 studenti romani, pe cari inse daca esiau bunfij si iubitori de labore, pre toti ’i luâ statulu cu atătu mai usioru in servitiulu seu, cu cătu erau deprinși mai bine in cele trei limbi ale patriei. Unele episcopii ajun- seră câ se simtia lipsa de concurenti la facultatea teo- logica. Mulțime de tineri si părinții loru așteptau se fia ajutati de cătra poporulu intregu intru continuarea stu- diiloru si anume, indata atunci prin Associatiunea tran- silvana. Se nu uitamu, că păna in acea epoca fonduri pentru stipendii la ambele confessiuni erau forte puține. Pre lănga tdte acestea omenii mai reflectau inca si la alte professiuni ale vietiei si mai alesu la frumosulu si prea onorificulu stătu militariu, la technica cu tdte ra- murile sale, la farmacia, la cultivarea arteloru frumdse. Si după tdte acestea unde remanea incuragiarea coiner- ciului si a industriei ? Dintru odata inse mai cerura si literatii cultivarea limbei, a literaturei, a sciintieloru preste totu, prin urmare inpartirea loru in secțiuni. Erâ usioru de prevediutu, că sum’a totala a inteligentii nostre superiore, a dmeniloru trecuti prin sciintie si iu- bitori de acestea erâ multu mai puțina decătu se pota 21 158 coperi indata atunci tote lipsele si că trebue se mai avemu patienti’a mare păna ce voru veni dela facultati căteva sute de omeni tineri preparati forte bine in sciin- tiele speciali ce’si voru fi alesu câ professiuni de sub- sistentia, sau pote si din predilectiune si passiune no- bila ; zelulu inse si bucuri’a că acum’a ne stă deschisu si noue nemarginitulu cămpu alu sciintieloru si alu tu- turoru profesiuniloru oneste, facea pe omeni se uite par- tea materiala a problemei; multi ar’ fi voitu se ne apu- camu de tote dintru odata, precum se intempla chiaru si astadi din unele parti, fără a vedea, că nici statulu care dispune de milione nu se pote apucă dintru odata nici de tote, reformele cele mai necesarie. In sfer’a de activitate trasa pentru Associatiunea nostra, se cerea din capulu locului, precum amu premisu si mai susu, unu venitu anualu siguru de 40 păna in 50 mii florini, adeca interesse dela unu milionu fl. Dara unde erâ mi- lionulu? înaintea dualismului din acestu mare Princi- patu intrau pe anu contributiuni directe si indirecte in tesaurulu monarchiei 19—20 milione. Astadi cine scie? Se pote că intra indoitu atăta. Institutele nostre eclesiatice, gimnasiile, sutele de scole prin comune cerea nseminea sute de mii pe fiacare anu. Pre lănga tdte acestea la noi câ si la alte popdra se ceru cătiva ani, păna căndu unu asiediementu nou inca pre atătu de folositoriu ajunge la cunoscinti’a masseloru poporului si căstigâ Încrederea lui. „Stati se vedemu in ce măni se afla cutare asiediementu, cine’lu conduce, cui si cătu folosesce“, asia ’ti vorbescu glotele in cașuri de acestea. In decursulu anului 1862 si mai vîrtosu in urmarea adunarei generale dela Brasiovu inpreunate cu exposi- tiunea, fondulu care la inceputu fiisese 5600 fl. păna la adunarea din 1863 crescuse la sum’a de 20.466 fl. 87 cr. Associatiunea nostra avii rar’a fericire de a’si fi căstigatu iute încrederea tuturoru acelora cari ’i cunos- ceau scopulu; ea inse avu se sufere in vre’o patru ani următori oresicum prin părăsire chiaru din partea urdi- toriloru ei, de cătra aceia cari o iubia mai multu si erau ingrijati mai de aprdpe de prosperarea ei. Si pen- truce acesta? Pentrucă in urmarea unui destinu crudu si necrutiatoriu aceiași barbati cari ’i dedesera ei viatia, au fostu totodată constrinsi a luptă din tdte puterile pentru asecurarea definitiva a autonomiei bisericesci, a fonduriloru si a scdleloru confessionale, precum a se si aruncă in valurile politicei militante, curmata in 1866 prin doue resboie cumplite, in care fhsese încurcata mo- narchi’a. Apoi este vechia dicatorea, că intre arme sciin- ' tiele tăcu; eu inse adaogu, că ele si intre luptele par- lamentarie se simtu fdrte genate si distrase. Cu tdte acestea pedeci aruncate in calea Associa- tiunei nostre se urmarimu activitatea ei si mai departe. Adunarea generala a trei’a s’a ținutu la Blasiu in 7 si 8 Septembre 1863 adeca tocma pre căndu atătu presiedentele Andreiu br. de Siagun’a cătu si unu nu- meru respectabile alu membriloru eră ținuți a participa necurmatu la lucrările dietei Transilvane in Sibiiu, cum si a fi toti cu atențiune încordata la mersulu afaceriloru publice ale tierei, pre căndu se lucră pentru a fi sau a nu fi; asia aceea adunare nici pe departe nu a pu- tutu fi cercetata asia de bine câ cele doue precedente. S’au aflatu presenti 61 membrii; alti 51 s’au proclamatu din nou in frunte cu dnii frați Antonie si Georgie Mo- cioni de Foen, fostulu gubernatoru com. Emericu Mico câ membrii fundatori si mai multi proprietari de frunte din Bucovin’a. Din veniturile fondului asecuratu păna la acea adu- nare a resultatu budgetu 2843 fl. v. a. pre lănga con- ditiunile defipte in statute. Aici nu vomu uita, că in adunarea anteridra dela Brasiovu averea Associatiunei mai erâ inca asia de modesta, incătu atunci budgetulu s’a marginitu numai la 1200 fl., dara in cursulu anului fondulu a totu crescută. Inse care din lipsele nenumerate erai se acoperi si cu acesta sumusidra de 2843 fl. ? S’au votatu 1600 fl. in burse pentru studenti, 200 fl. in premii pentru doi profesioniști, 100 fl. la cărți pentru biblioteca, 120 fl. la museele gimnasiiloru din Blasiu si Brasiovu, 140 fl. spesele cancelariei, 100 fl. premiu pentru o carte agro- nomica, 50 fl. premiu pentru fragari, 100 fl. premiu la unu bunu stenografii, 120 fl. spese neprevediute, 113 fl. remănu in reserva. Concursele se fia publicate do cătra comitetu. Căti studenti erai se ajuți din 1600 fl.? 16 cu căte 100 fl., 32 cu căte 50 fl. Dara alti 300 de tineri inca așteptau câ puii de pasere. In acesta adunare a fostu alesu in semnu de recu- noscintia membru onorariu cornițele Franciscu Nâdăsdy pe atunci cancelariu alu Transilvaniei la Vien’a, cum si Dr. Aloisiu Sentz profesoru la academi’a de drepturi si consiliariulu referente C. Schuller istoricii si filologu. Dissertatiune scientifica s’a cetitu una, Poporulu romanu in Constitutiune de loanu Antonelli. Adunarea generala a patra convocata la Hatiegu pe 2 Augustu 1864 a cadiutu totu sub impregiurarile cele mai critice ale patriei si ale monarchiei, pre. căndu corpulu legislativu inca totu mai functionâ in Sibiiu si membrii ei deputati si regalisti daca nici nu se ținea siedintie, aveu se lucre in comisiuni. La adunarea Asso- ciatiunei au participatu totuși 60 membrii, cari au lu- cratu totu sub conducerea vice-presiedentelui Timoteiu Cipariu. Nicairi câ in acesta adunare nu s’a datu mai bine pe fatia flagrant’a contradicere ce exista intru a voi câ aceiași individi, in același timpu se cultive si sciintie, se se arunce si in valurile politicei militante, care ab- sorbe tota atențiunea omului, consuma puteri, turbura spirite, scurtedia viati’a. Din bilantiulu substernutu de cassariu se vediîi, că fondulu Associatiunei in acelu anu crescuse numai cu sum’a miserabila de 466 fl. 52 cr; de alta parte secretariulu comunică adunarei impregiu- rarea totu asia de neplăcută, că atătu presiedentele cătu si mai multi membrii ai comitetului au fostu distrași si absorbiti in cursulu anului in alte afaceri importante in mesura asia de mare, incătu siedintiele nu se mai putea ținea regulatu nici intru o luna odata, ceea ce face pe adunare câ se căra modificarea statuteloru in doi §§. 23 si 30, câ adeca pe viitoriu să se aldga si 159 cate 6 membrii suplenti, se se si prevâdia casulu in care ar absenta ambii, presiedente si vice-presiedente, căndu apoi se porte presidiulu celu mai betrănu dintre membrii. In acfeta adunare trebuea sb se alega membrii co- mitetului pe alti trei ani inainte; inse după o conferenția separata adunarea află cu cale a proclama totu pe membri vechi, a nu primi nici dimissiunea secretariloru. Cătra finea siedintiei a dou’a loanu Popasu atunci archimandritu, observa cu părere de reu, că Associa- tiunea transilvana se ocupase păna aci mai multu numai cu afacerile sale finantiali, era „pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporulu’ romanu" s’a făcutu prea pu- §inu; deci d-sa propune, că secțiunile scientifice proiec- tate in adunarea dela Brasiovu se se si realisedie, cea filologica in Blasiu, presiedente Cipariu; istoric’a in Bra- siovu presied. Gabr. Muntenii; pentru sciintiele naturali in Sibiiu, presiedinte Andreiu br. de Siagun’a. Propunetorulu vedea bine, că numerulu barbatiloru eruditi neinjugati in servigiulu statului mai eră inca micu, si că chiaru de ar ajunge acelu numeru, cultivarea sciin- tieloru inca presupune spese adesea forte considerabili, biblibtece cu dieci de mii de volume, archive, colectiuni, caletorii si experientia vasta prin tieri depărtate, prin urmare si oresicare independentia materiala; dara do- rinti’a densului eră, câ publiculu se aiba totdeauna ina- intea ochiloru adeveratulu scopu alu acestei institutiuni, omenii se se mai dedea la lectura si la studiu seriosu, in fine se nu ne cufundamu cu totii in politic’a dilei fără nici o bussola sigura. Propunerea fii adoptata in unanimitate: dara greutățile venite cu adeverata furia asupra nostra ne făcură se uitamu din nou acelu votu, sau adeca se’i amănamu realisarea pe alti cătiva ani inainte, căndu erasi se mai facil o încercare de a com- pune secțiuni, precum vom vedea la loculu seu. Budgetulu votatu in acesta adunare a fostu de 2823 fl. inse numai asia, că din budgetulu stabilitu la Blasiu au prisositu 463 fl. din causa că la premiile pentru meseriesi, carte agronomica si fragare nu s’au aflatu concurenti; a remasu si reserva de 113 fl. in cassa. împărțirea sumei de 2823 fl. s’a preliminatu mai totu că in 1863, adeca pentru studenti 1600 fl., mese- riași 200 fl. s. c. 1. Aici a țînutu protopopulu loanu Russu, totodată secretariu, dissertatiunea sa istorica. Despre romanii din Dacia Aureliana păna la subjugarea loru prin turci. Asia dara eca, totu se lucră si pe cămpulu sciin- tieloru, căci acesta fh alu optulea studiu din cele pro- nuntiate păna aci in adunările generale, era daca vomu pune lănga acestea vreo patru cuventari memorabili ale prelatului presiedente, prin care a pusu in mișcare mas- sele, vomu vedea că nici din acestu punctu de vedere nu avemu dreptu se fimu prea pessimisti. Greutatea cea mare o intimpina si cei mai renumiti cărturari intru a deda la cititu de cărți pe unu poporu, pentru care pote că intru o miie si mai bine de ani nu a scrisu nimeni pe lume nimicu in limb’a lui, sau daca se va fi scrisu căndva ceva, scopulu a fostu sau spre a’lu orbi, sau spre a’lu batjocori, sau si un’a si alfa. La propunerea d-lui protosincelu (acum archiman- dritu si vicariu) Nicolau Popea mai multi membri au făcutu o escursiune interessanta dela Hatiegu la ruinele Sarmisagetusei, asupra careia vice-presidentele in discursulu de deschidere vorbise cu multa doiosiia. Loculu adunarei viitore fu alesu Abrudulu. Adu- narea generala dela Abrudu a decursu in 27 si 28 Augustu 1865 cu multa vioiciune totu sub conducerea vice-presiedentelui Timoteiu Cipariu, in acelea dile de grea cumpănă, pre căndu presiedentele mitropolitu si mai multi alti barbati fruntași urmau unii după altii in ca- letoriile loru dintre Sibiiu, Vien’a si Clusiu, mai in totu anulu, păna tărdiu după sistarea constitutiunei sub mi- nisteriulu Belcredi succesu lui Schmerling si chiar păna la cele doue resboie din Itali’a si Boemi’a, pre căndu Musele aveu se taca. După ascultarea celoru trei raporturi anuali, cu care comitetulu eră datoriu adunarei, s’au pusu la ordinea dilei 5 dissertatiuni scientifice, un’a archeologica, trei din istori’a dreptului Romei, era un’a despre sciintiele technice, totu atâtea subiecte, care in acea epoca aveau mare trecere. A dou’a di după discussiuni varie si prelungite asupr’a modului de a se purta contabilitatea, adunarea ajunge la întocmirea budgetului pe anulu urmatoriu, care se margini numai la sum’a de 2100 fl. care se păte consideră prea bine câ unu semnu alu timpului in care ajunsesemu. Aici eră forte instructivu a observa, cum unii omeni răpiți de zelulu loru de a face bine la tota lumea din acea suma saracutia, intindeu vorbe asupr’a burseloru pentru juriști, filosofi, technici si gimnasisti, pre căndu sum’a nu se ajungea nici pentru unii. Le mai veni in minte câ se preliminedie totu din acea su- musiora 400 fl. pentru o „comisiune ortografica" ce ar fi fostu se se convoce, din care inse erasi nu s’au alesu nimicu, pentrucă cine eră se stea de cestiuni gramati- cali in acelea dile, in care eră pusa in jocu chiar exis- tenti’a patriei si a natiunei. Venise adeca o provocare dela Associatiunea de cultura din Aradu in acelu intielesu, ca atătu aceea cătu|l si cea transilvana si cea din Bucovin’a se denumâsca| căte doi barbati, carii formăndu o comisiune de 6 membri se lucre pentru dorit’a unificare a ortografiei. Totu atunci se mai au di si propunerea naiva, că pentru com- punerea unui dictionariu etimologicu si a unuia in trei limbi ale patriei se se defiga unu premiu de una suta galbini. Acesta propunere se făcu intr’unu timpu pre căndu trebuia se fia cunoscutu, că Evangelie Zappa pu- sese unu premiu de un’a miie de galbini pentru același scopu si nu se aflase nimeni care se cutedie a se su- pune la o labore atătu de colosala, ba inca nici dupace Zappa lasase prin testamentu pe vecie venitulu anualu de căte un’a miie galbini pentru gramatică si dictionariu, inca totu nu voi nici unu literatu romanu se ia singuru asupra’si o sarcina câ aceea, la care intre cele mai fa- vorabili impregiurari si pe lănga o sanetate de feru 21* 160 abia ajunge o viatia de omu. Sărăci literati ardeleni, ce puginu v’ati pretiuitu labdrea si fatigele vostre spi- rituali si cum nu sciati distinge intre austeritatea vietiei călugărești din dilele episcopului Aronu si intre modulu vietiuirei, fia si celu mai modestu, din dilele ndstre. Premiu de un’a suta de galbini, ore inse in vreo doue- dieci de ani cătu ar avea se lucre cineva la unu dic- tionariu etimologicu, ce se mănânce si ce se porte ? Dara va fi avendu elu de airea, după positiunea sa so- ciala? In acestu casu elu va despretiui bagatel’a de 100 galbini. Ce bine, că după doi ani, adeca in 1867 se infiintiase societatea academica romana in Bucuresci, care apoi ne dete ocasiune bogata de a cundsce ce insem- nedia a lucra la dictionarie si gramatice. Adunarea generala convocata pe 28—29 Augustu 1866 la Alb’a-Iuli’a a decursu sub conducerea presie- dentelui mitropolitu Andreiu bar. de Siagun’a, carele abia acum, după trei ani trecuti prin atătea lupte si valuri ajunsese in stare de a mai resufla ceva si a’si rupe din timpulu pretiosu doue trei dile pentru lucră- rile Associatiunei. Cuventulu seu de deschidere avu de subiectu 1 ab dr e a, munc’a: si provocăndu-se la teori’a renumitului profesoru Laboulaye dela universitatea din Parisu, dete membriloru se pricepa, că fără labdre intinsa si fără capitaluri mari nici macaru literatur’a nu pdte se aiba nici unu poporu. La lucrările acestei adunari a participatu si mitropolitulu Alexandru Siulutiu, era dintre ceilalți membrii au fostu de fatia numai 44, la cari s’au mai adaosu alti optu noi, numeru micu si simptomaticu acesta. Inse si afara de pugin’a cercetare a numitei adunari insusi decursulu ei asia cum ni se presentâ in procesele verbali, ne dă se pricepemu, in ce gradu erau agitate spiritele omeniloru noștri in acelu anu forte fatalu pentru monarchia si poporale ei, prin urmare si pentru popo- rulu romănescu. Numerulu membriloru scadiuse in modu i insuflatoriu de grija; fondulu crescuse abia la 24308 fl. 857a cr., era sum’a disponibila destinata pentru cope- rirea nenumerateloru lipse si cerintie redusa si mai tare decătu a fostu ea in doi ani precedenti, adeca numai la 1920. Ce erai se coperi cu aceea? 1480 fl. se vo- tară pentru burse, restulu pentru alte trebuintie. Cu tota acesta lipsa de venitu se audira si aici proiecte diverse, ba că spesele administratiunei sunt prea mari, i ba că nici macar actele adunariloru generali se nu se mai tipardsca, fiindcă eca asia, tipariulu costa bani si apoi că nu le citesce nimeni, câ si cum acelea ar fi destinate câ se le citesca numai membri din acelu anu, era in viitoriu nimeni. In statute este prevediuta chiar publicarea unei foi periodice literarie câ organu alu Asso- ciatiunei; dara nu, unii omeni aflasera, că si numai ti- părirea acteloru ar fi o prada de bani. Associatiune pentru literatura si cultura, inse fără nici-unu organu literariu! Din contra altii cereau câ se se faca doue stipendii pentru doi ascultători la vre-o preparandia si pentru unu profesoru de agronomia si inca tocma in Blasiu cu salariu de doue sutisiore; salariu de batjocura tocm’a pre căndu compatriotii sasi erau preparati câ se deschidă in trei locuri trei scole agronomice cu fonduri de mai multe mii. Nici o mirare, că atătu presiedentele si vice-presiedentele cătu si infrăntulu de betrănetie si morbu mitropolitulu Alexandru începuseră se’si pierda patienti’a. Se presentasera si la acesta adunare patru disser- tatiuni, din care doue, a lui Cipariu despre ortografia si principiulu etimologicu, era a lui Hodosiu despre is- tori’a literaturei italiane au fostu ascultate in prim’a siedintia, a dou’a di inse membrii ’si perdusera voi’a de a mai asculta altu ceva, decătu critice nacajiciose asupra unor spese neprevediute, si asia a remasu câ celelalte do studii, alu lui loanu V. Russu despre datinele soci ale vechiloru Romani si alu lui A. Densusianu asup poesiei populare romane se fia alaturate la acte s a se publică precum s’a si intemplatu. Nici inainte nici mai tărdiu despărțirea membriloru dela vre-o adunare nu a fostu asia trista si insogita de grija torturatore pentru viitoriu, precum a fostu acesta dela Alb’a-Iuli’a din anulu 1866, si Ddieulu parintiloru noștri se ne apere cu bratiu inaltu de un’a alta epoca, care se se mai pota asemena cu cea de atunci. Acea dispositiune sinistra a spiriteloru erâ simtita chiaru dela inceputulu adunarei; ea transpirase si din cuventulu presiedentelui. Situatiunea politica din acelea timpuri pe unii membri ’i trântiseră in asternutu. (Va urma). Cestiunea educatiunii femeii*). (De Dr. Petru Spân). Interesulu, ce se manifesta la tdte poporale, fatia de femeia si cultur’a aceleia, ocupa celu mai de frunte locu intre curentele culturali, de cari e străbătută viati’a actuala a societății omenești. Acesta este unu curentu culturalo forte puternicu si multu va atârna dela direc- țiunea ce o va luâ elu si asiediarea societății omenești pe o basa mai solida; pre care basa cu mai multa în- lesnire se pota inaintâ organismulu socialu, cătra idealulu perfecțiunii omenesci. Cestiunea cultivării femeii este o cestiune vitala si intre problemele sociali un’a din cele mai insemnate, însemnata mai cu sdma, pentru urmările ei binefacetore asupra vieții morali a omenimei. Dela o resolvire ra- ționala a acestei probleme va depinde atătu fericirea femeii ca atare, cătu si a societății, in mijloculu căreia este pusa, câ se promoveze interesele ei cultu- rali umanitari. Admitiendu odata, câ nimerita asemănarea socie- tății cu un organismu, a priori admitemu si aceea, că ea numai atunci va putea se prospereze, dăndu semne de vitalitate, căndu fia-care membru alu ei va fi destulu de vigorosu, pentrucâ se pota îndeplini cu usiuratate func- țiunea, pentru carea este destinatu. Constatata acum din unu punctu de vedere mai inaltu importanti’a acestei cestiuni, se ne dămu sema, in *) Dissertatiune cetită la adunarea generala a Associa- tiunei transilvane in Abrudu la 6 Augustu n. 161 ce chipu cauta omenimea se’i afle o solutiune demna 4e importanti’a ei. Nu ne vomu ocupa de părerile sin- guratece, pre cari le audim dilnicu sioptindu-se din o parte seu din alta, fiindu-ca acestea nu arareori dendta >0 lipsa de petrundere mai adînca in obiectulu cu care ne ocupamu, nici de acelea, cari emaneza din anumite consideratiuni de positia sociala, seu de interesa familiara, ci ne vomu da silintia, se aflamu cele mai remarcabile direcțiuni, cari plutescu asia dicdndu — desupra noia- : ¹ ăndiri. sunt direcțiunile mai pronuntiate, cari preo- u viati’a spirituala a poporaloru cu preten- aalte culturali, la cari femeea nu mai pote ■. dejositore, cum ne-o presinta vremurile tre- cute. Unii dorescu se vada femeea alaturea pusa cu barbatulu, emulăndu pre tribuna oratorica, pre catedr’a Areopagului de sciintie, in cautarea si aflarea celoru mai profunde intrebari, cari privescu natur’a si omulu, in cutrierarea celoru mai depărtate coltiuri de lume, pentru a inmulti capitalulu sciintiei; cu unu cuventu, voiescu se-o arunce in mijloculu valuriloru lumii, des- chidiendu’i porta la tdte acele carieri, cari astadi sunt deschise esclusivu numai bărbatului, din contra altii cu pretensiuni mai modeste, credu că nu lucra i n i n t e- resulu bine preceputu alu femeii, ddca pre acesta cauta a o departa de viati’a familiara, pentru-care anume pare a fi destinata. Este o urmare naturala deci, că si educatiunea, de carea voru dori să se impartasdsca femeea, altcum va trebui se se intogmesca după vederile unora, decătu ale altora. Cei cu strigatulu loru de emancipare, pretindu susu si tare, câ femeea se guste din tdte rodele culturii, din cari gusta barbatulu, uităndu că a gusta nu in- se m n e z a inca a măncâ; dreptu aceea si vedemu cum suntu de incărcate programele de scola a acestor’a, cu studiulu filologiei classice eline si latine, cum din sciintiele reali suntu introduse parti de acelea, cari mai de aprope potu se intereseze numai pre specialistu, si căte alte lucruri fara de nici o valdre ulteriora in viati’a femeii. Nu astfelu dorescu representantii părerii a dou’a, cari in femeia inainte de tdte, voiescu se vadia formata: o soția buna si o mama de modela; programele acestora inca voru parea in alte colori, con- forma vederii loru asupr’a culturii femeii, si in ultirn’a analisa aceștia pdte că si producu resultate positive, in sciinti’a cu carea au se zestreze femea, er’ nu o simpla spoiala culturala. Punendu odata fatia in fatia aceste doue direcțiuni, dimpreună cu formele diferite sub cari ele ni se presinta, urmdza in modu logicu, se vedemu, care din doue se unescu cu principiile pedagogiei si cupreten- t i u n i 1 e vieții, de ore-ce numai puse sub aceste doue puncte de vedere, vomu putea se aducemu o judecata temeinica, fia in favorulu uneia seu a alteia. Se consultamu mai intăiu pedagogi’a, câ o sciintia, •căreia in materia de educatiune ’i compete prim’a atențiune. Unulu din cele mai ponderdse principii ale ei, dela aplicarea căruia atărna forte multu o educatiune sane- tdsa si bogata in resultate, este considerarea scru- pulosa a naturei celui educatu. Ori si ce mij- Idce, pre cari le va folosi educatiunea nu voru putea se aiba efectulu doritu atunci, căndu ele voru sta in directa opositiune cu individualitatea celui educatu; er’ de alta parte chiar si mijloculu educativu de o valdre mai in- feriora va produce efectu atunci, căndu elu va merge măna in măna cu natur’a individuala a aceluia. Au si fostu chiar’ pedagogi, câ Herbart, cari preferiau educa- tiunea privata educatiunii publice din motivulu, că acolo se pdte mai usioru luâ in privire individualitatea singu- raticiloru decătu aici. Nu este loculu aci se cercetamu, deca acestu prin- cipiu dusa la esageratiune, nu vine in conflictu cu altele, nu dora de o importantia mai puțina pentru educatiunea omenimei, dupace scimu că unu idealu de educatiune este eflucsulu mai multoru factori hotarîtori. Susținemu in unire cu resultatele sciintiei pedagogiei, că nici puterea educatoriului si nici forti’a imprejurariloru, seu vorbindu in limb’a darwinismului „mediulu“ in care se mișca celu ce are se fia educatu, nu va putea face aceea-ce voiesce din elu, nu! fiind-ca va intălni unu pu- ternicu impedimentu in individualitatea acestuia. Au fostu ce e dreptu barbati, cari ascriu educatiunii o influintia nemărginită, crediendu că omului ’i se pdte da dela in- ceputu form’a, pe carea vedemu că pdte, se-o dea olariulu lutului seu; precum au fostu si de aceia, cari credeu, că educatiunea nu este in stare se faca nimica, fiindu dela inceputu ursitu ce are se fia omulu. Teori’a „fata- lista", precum si a unei „predestinatiuni speciali", cre- dinti’a cestoru din urma s’a aratatu togmai asia de ilu- sorica, după cum s’a aratu a aceloru dintăiu, unde edu- catoriulu este unu prea puternicu, in mănile căruia este pusa fericirea seu nefericirea omenimei. Resultatele sciintiei si si esperienti’a dilnica constata, că nu sta nici in puterea absoluta a educatoriului de a conduce tinerele mladitie acolo unde voiesce, dr’ de alta parte nici celu lasatu in grij’a sortii nu se pdte face omu, incătu se para superflua ori-si-ce educatiune, din contra sd se desvolte dintrînsulu o fiintia ddmna de compatimitu, asia incătu trebue se dai dreptu lui Herder, căndu susține: că unu baiatu pusu in străinătate, afara de controlulu dmeniloru nu represinta o fiintia omendsca, ci unu animalu completu. Asia dara după dis’a latinului „unurn. est faciendum, alterum, non est omittendum" si un’a si alta, si individualitatea considerata si si puterea educatoriului nu despretiuita. Fia-care pdte sci din esperienti’a propria, că nu vei putea intălni doi individi despre cari se poți susținea, că semăna in tdte privintiele, fără de a observa cea mai mica abatere a naturii unui’a dela a celuilaltu. Ddca acesta este unu faptu, pe care ni’lu spune chiar si viati’a de tdte dilele, cu cătu mai virtosu va trebui se o mar- turisimu acdsta căndu vom compară cele ddue secse, cari la olaltata luate făcu omenimea. Secsulu barbatescu si femeescu sunt atătu de diferite, incătu nu credu ca. 162 se va putea încumeta cinev’a se susțină contrariulu. Atătu din viati’a de tote dilele, cătu si din cercetările sciintiei ne putem incredintiâ despre acesta diferintia; diferintia carea privesce atătu corpulu, cătu si spiritulu. Anatomului si fisiologului de o parte, .precum si psi- chologului de alta parte li se presinta spre studiare si opinare doue naturi diferite, cari in respectulu educa- tiuniloru, ne conducu la conclusiuni cu totulu diferite. Anatomulu si fisiologulu ne punu in evidenția diferinti’a provenita din organismulu corporalu alu ambeloru secse, er’ psihologulu ne invatia asupr’a constitutiunii vieții loru spirituali. Eta form’a sub carea ni se presinta natur’a corpo- rala a acestoru doue secse: organismulu bărbatului este de o constitutiune forte, anume facutu, ca se resiste va- luriloru lumii acesteia, pre căndu alu femeii este mai de- bilu, mai gingasiu, mai ținu in tote membrele lui, cu unu cuventu mai de crutiatu. Atătu sistemulu musculariu, cătu si celu ososu si nervosu constateza sciinti’a, că au forme variate si se afla in proportiuni diferite unele de altele. Partea superiora a corpului si partea lui inferiora presinta dimensiuni diferite; creerulu femeii se raporta cătra alu bărbatului in pondu aproximativu câ 1499 grame la 1160 grame. Nu se pote nega, că funcțiunile cree- rului sunt dependente de acesta proportiune. Constitu- tiunea capului la barbatu, favoriseza desvoltarea rațiunii, er’ la femeia desvoltarea fantasiei, de aceea dice unu scrii- torii germănu*), câ femeile simpatiseza forte tare cu poeții si cu artiștii. O deosebire eclatanta, ne arata form’a măniloru, deosebire carea face câ trasurile scrisorii aces- tor’a se se deosebesca, că si căndu ar’ voi se ne spună spre ce anume sunt potrivite la unulu, si la altulu din cele doue secse. Se trecemu acuma cu cercetările nostre pe altu terenu, pe terenulu spiritualu: aici aflamu, că la femeia domnesce mai multu putereasentimentului, decătu a rațiunii si a vointii, ea este mai aplicata a judeca după impressiunile momentului, decătu a supune cele vediute sau audite unei profunde cugetări si apoi a aștepta hotarirea adusa de forulu rațiunii, ea este in judecat’a s’a forte iute, pre căndu barbatulu mai incetu; de multeori ca in modu instinctivu, condusa numai de sentimentu, ea afla judecățile cele mai nimerite, asupra motiveloru cărora, nu totdeun’a scie se’si deie sema, o veste buna sau o veste rea provoca cu multu mai repede efecte in femeea, decătu in barbatu. In privinti’a des- voltarii spirituali este de notatu, că acesta la femeia se intempla cu o iutidla mai mare decătu la barbatu, după cum adeveratu este că si organismulu ei corporalu se des- volta mai repede. Se ascultamu in urma si vocea unei femei a dnei Necker de Saussure — despre femeia: „Natur’a femeii a fostu adeseori analisata. Se scie, că in trensele, prin- cipiulu passivu sau sîmtitoru, prin care noi primimu in- tr’unu modu involuntara impressiunile, intrece principiulu *) Karl Weis in cartea sa „Unsere Tbchter und ihre Zukunft“ pag. 8. activu, care ne servesce a dirige atențiunea si cugetă- rile nostre. Urmeza de aici, că ori-unde se ceru sfor- tiari puternice si continue, femeile nu au pututu se tie organisati’a loru e prea mobila-, pentrucă sensibilitatea se nu apuce inaintea vointiei“. Eta deci pre scurtu diferenti’a dintre secsulu bar- batescu si femeiescu, diferenția, care din punctu de ve- dere pedagogicu ne îndruma se aplicamu mijloce edu- cative in conformitate cu aceste doue individualități atătu de marcante, prin urmare si o educatiune diferita. Diferenti’a constatata atătu in viati’a fi si ca, cătu si psichica a ambeloru secse, ne îndemnase cercetamu acum din punctu de vedere alu pretentiuniloru vieții practice, cari ore se afla pre calea adeverului, aceia, cari voiescu se pună pre capulu femeii coron’a bacalaureatului,, câ astfelu se’i fia data posibilitatea de a imbratisia me- dicina, jurisprudenti’a, filosofia, teologia seu dora si di- plomati’a, sau aceia, cari represinta cealalta părere. Fiindu femei’a de natur’a ei de o constitutiune cor- porala debila, ea nu va fi in stare se suporte greutățile pre cari vedemu ca le suporta barbatulu. Acesta stra- formeza fati’a pamentului mutandu deluri si darimăndu stâncile cele mai grozave, si era elu de alta parte pote se ridice din aceste darimeturi opere măreție. Lucrările technice, productulu măniloru bărbatului, in cea mai mare parte, pretindu o asia încordare a muschiloru, in- cătu organismulu femeii nu ar’ putea resista, fără a se cutropi in scurta vreme. Ni se va obiecta dora, că nu e vorb’a de a pune pre umerii femeii atari sarcine, pre cari organismulu ei nu ar’ fi in stare se le suporte. Acestor’a prea usioru le putemu replica, că invocarea de drepturi egali, aduce cu sine in modu consecuentu si primirea de datorintie egali; decide-te pentru unele, atunci nu te poți lapeda de celelalte. Ce e dreptu, ni se dă ocasiune se intălnimu adese in viati’a comuna, mai cu sema la poporulu de rendu, ocupatiuni de acele incredintiate femeii, cari con- tradicu celoru mai susdise. Trebue se recunoscemu, că acesta este o stare provocata prin necesitățile vieții, si multu puținu unu semnu, care nu vorbesce de locu in favorulu culturei acelui poporu. Acesta ar’ fi aceea parte din cestiunea cultivării femeii, la carea dora nici n’au reflectatu barbatii, cari au produsu curentulu amintitu. La ori-si-ce, fără nu- mai la acesta nu se voru fi cugetatu atunci, de 6re-ce ei au avutu in vedere numai pre femeia din cele mai inalte trepte sociali. Se ne fia permisu a o spune aci, că unu principiu, deca este adeveratu, trebue se se si pota aplica pretutindenea si acesta cu atătu mai virtosu in casulu de fatia, fiindu-că noi nu mai impartasimu pa- rerea anticuata; că cultur’a are se fia numai proprietatea unoru anumite clase sociali, care părere, deca s’ar mai află undeva, ar’ fi o rușine pentru timpulu nostru atătu de inaintatu. De radele binefacetore ale culturii au să se bucure tote straturile societății fără deosebire, țînenduse in evi- denția trebuintiele vieții sociali, cari la straturi diferite, aparu pre unu cercu de estensiune diferitu. 163 Atătu, cătu privesce aplicarea principiului la clasele muncitore. Se ne intorcemu acuma privirea asupra aplicabili- tății acestuia la ocuparea positiiloru mai inalte sociali. Este sciutu, că aceste cariere, de cari făcui deja men- țiune mai susu, pretindu unu studiu forte indelungatu impreunatu cu multe si mari greutati, pretindu o incor- dare a spiritului in unu asia gradu, incătu este — amu putea dice — aprope o imposibilitate, câ se nu se ma- nifesteze influentiele ei intr’un modu daunosu asupr’a organismului, atătu de finu, alu femeii. Apoi chiar pre- supunendu, că au fostu invinse aceste greutati si că respecți v’a savanta- pasiescu in viati’a practica, câ medicu, câ advocatu, câ profesoru seu chiar câ predica- torii, bunaora in America cea cu idei atătu de inaintate, — cătu de fericita se va sîmtf ea, căndu pusa alaturea cu barbatulu, se va arată prea adeseori impotenta de a ținea concurentia cu elu. Nu se pote nega, că voru putea se esiste si esceptiuni, unde in adeveru căte o femeia se țină frontu cu barbatulu in ori-si-ce împrejurări si sub ori-si-ce conditiuni, dar’ punendu măn’a pre con- sciinti’a se recunoscemu că atari cașuri voru ti forte sporadice si si atunci in o stare nu prea de invidiatu. Dintre tdte carierele mai inalte, medicin’a pare a atrage mai multu pre bacalaureatele timpului nostru, dreptu ce si afli intre ascultători de universitate, mai cu sema ascultatore la facultatea de medicina, mai raru la cea de filosofia. Pare că carier’a acesta arata a co- respunde mai multu naturii femeii, cu deosebire la în- deplinirea de lucrări chirurgice *), precumu si atunci căndu se trateza de cur’a morburiloru la femei si copii, mai cu anevoia inse in alte cașuri. Lnăndu inse in consi- derare, ce munca grea si îndelungata pretinde studiulu medicinii, amu incepe se ne indoimu deca amu fostu norocoși intru aflarea unei carieri potrivite din motivele mai susu insirate. Chiar’ nici carier’a profesorala, carea la părere este atătu de usidra, si carea inca farmeca multe fiintie de secsulu femeiescu, nu vorbesce in favo- rulu femeii in genere, pre bas’a esperientieloru făcute de unii, deșt acesta nu s’ar’ putea admite câ dogma, decătu dora in propunerea dtpre catedrele inalte la Universități. In genere vorbindu, putemu conchide, că inbrati- siarea acestoru cariere din partea femeii, ar fi cu totulu in daun’a atătu a constitutiunii ei corporali, cătu si spi- rituali. Inca si mai pușinu favorabilu se arata aptitu- dinile firesci ale femeii, câ omu de sciintia, câ legislatoru, că diplomatu ori filosofii. Istori’a nu ne presinta inca vre o femeia, carea se fi produsu o revolta in capulu omeniloru de sciintia, aducendu pre scen’a lumii nesce principii reformatore. Pare că audu sioptindu-se din o parte seu din alt’a: Nu da! fiindcă ea a fostu lipsita de ori-si-ce dreptu pentru că ’ia fostu inchisu ori-si-ce drumu, oare duce la templulu sciintiei. Se-mi fia permisu a' spune, oă au esistatu femei si inca in anticitate, chiaru la Greci, *) Chirurgi’a pretinde o mâna usidra si indemanateca in lucrări fine, acesta o cam au femeile. pre timpulu scoleloru filosofice ale acestora, a căroru cul- tura înalta nu se pote trage la indoela, dupa-ce sciutu este, că ele se ocupau cu sciinti’a timpului loru din pro- fesiune. Dar’ si aici ele nu aparu mai multu decătu câ nisce canale, prin cari se scurge apa viua, din care se adapa vulgulu si nici decum câ nisce isvdra, cari dau dela sine ape binefacatdre pentru omenime. Apoi si ddca ne vomu uita nu mai departe decătu la timpulu nostru, care putemu dice, că numerâ o bunicica parte de femei cu maturitate si studii universitari, deși nu aici la noi, dar’ in alte state, nu vomu prea putea află de acelea, cari dora ar’ desminti afirmatiunea de mai sus si ne ar’ constrînge se ținemu la ceealalta convin- gere. Bine se fimu intielesi: noi căndu afirmamu acesta, avemu in vedere sciintiele in intielesulu strînsu alu cu- ventului si nici decătu literatur’a seu artele, fatia cu cari altcum stă lucrulu. In cele păna aci insirate, ni-amu datu silinti’a se aducemu in combinatiune tdte momentele, pre cari le-amu crediutu, că cadu in sfer’a cestiunii de fatia. Infati- siandu-le pre acestea intr’unu tablou viiu inaintea con- sciintiei ndstre, atătu din punctu de vedere alu naturei distincte a femeii, cătu si din punctu de vedere alu pre- tensiuniloru vieții practice, ajungemu netagaduitu la con- clusiunea, că adeverulu nu pote se se afle pre partea acelor’a, cari reclama pentru femeia o emancipare greșita, sub pretecstulu de a le înzestra cu drepturile de cari le-a lipsitu ignoranti’a vecuriloru trecute. Nu suntemu dintre aceia, cari voiescu câ femeile, se se impartasiesca de cultura numai intr’o mesura forte restrinsa, sub cuventulu că o cultura mai inalta, face din ele numai nesce înfumurate, cu pretentiuni e s c e n t r i c e, cari traiescu si viseza numai de o eman- cipare falsa, sciu se’ti vorbesca si cănte numai pe cord’a acesta. Precum aceia, cari au produsu curentulu unei emancipări nesanetose, n’au cautatu se’si deie sema asupr’a naturei femeii, si a înaltei ei missiuni in viati’a sociala, asia nici aceștia, cari se imspaiminteza de femeile prea culte. Dorimu si noi si credemu că do- resce totu omulu cu minte sanetosa, o alta positie femeii, de cum ’i-o asigurase orbi’a vecuriloru trecute. Te uimesci, căndu vedi ce se susține chiar’ si in scrieri despre femei, nu mai departe decătu in vdculu alu siesesprediecelea, anume: „ Femeia nu este omu “*); asemenea „femeia nu este creata după tipulu lui Ddieu“, fără după tipulu bărbatului seu. **) Unu fioru rece se cuprinde căndu cugeti că la unele popore femei’a devine unu obiecții de specula pre pietiele lumii; o dovada acdsta destulu de eclatanta, că poporale respective se afla pre unu gradu forte inferioru de cultura. A fostu timpulu supremu deci, câ cultur’a timpului nostru se rupă odata cu acesta pata in istori’a culturei omenimei. Este deci destulu de justificata glasulu tim- pului care striga cu voce tare: Interesu fatia cu culti- varea femeii; este usioru de esplicatu zelulu si abnega- *) Valențe Acidalius in o disertatiune tipărită la anulu 1595. **) Pietro Lombardo susține. 164 tiunea, cu cari se lucra astadi la tote poporale pentru inaintarea culturei femeii. Au dreptulu acela femeile, de a cauta se’si elupte o positie demna in viati’a sociala. Pre căndu admitemu tote aceste câ nesce adeveruri necontestabile, pre atunci nu trebue se uitamu a aminti si aceea, că reu se lucra din partea tuturoru acelora, cari voiescu se depărteze femei’a dela destinatiunea ei si in privinti’a acdsta ne unimu cu ideile lui Iu Ies Si- monu: „Aceia, cari se ocupa din căndu in căndu se faca pre femei barbati, le injosescu, crediendu că le ridica : căci deca câ femei sunt egalele nostre, ele nu voru fi nici odata, decătu nisce barbati prea inferiori “. Nimicu mai adeveratu decătu acesta, si deca cinev’a are astadi motivu se se tângue asupr’a unoru femei, cari par orecum străine de adeverat’a loru missiune, atunci tota responsabilitatea ar’ fi se cada asupr’a acelora, cari au pusu in circulare nesce principii atătu de estrava- gante asupr’a missiunii femeii. Pre bas’a tuturoru motiveloru aduse putemu acumu susținea, că adeverulu se afla pre partea representan- tiloru acelei direcțiuni carea striga: nu lumea din afara este in vîrtegiulu careia are se se misce femei’a, ci f a- mili’a. viati’a privata. Aici nu numai că pdte, dar’ este si chiar singura chiemata se implinesca un’a din cele mai sublime missiuni, câ soția si câ mama. Câ soția ea are se restabilesca o ordine atătu de esemplara in cas’a sa, incătu barbatulu reintorsu din mijloculu subuciumariloru din lumea din afara, se afle aci adapostu si linisce; pentru elu se fia cas’a unu locu, in care nu pote se stra- bata nici un’a din miseriile omenesci, ci numai nobleti’a si mai pre susu de tdte iubirea familiara; aici se serbatoresca câ intocmai după cum dice Herbart, omulu in religiune se serbatoresca. O soție la inaltimea mi- siunii sale, va sci face totdeun’a din cas’a sa unu adeveratu raiu pamîntescu, modelu in privinti’a curatieniei, or dinei, datinilor u bune. Dar’ nu numai pentru famili’a câ atare, este ea sufletulu, care dă viatia vîrtutiloru celoru bune, ci in modu indirectu pentru intre g’a societate omenesc a. Nici o societate omenesca, seu vre-unu stătu nu va putea se infloresca, acolo unde viati’a familiara va fi infectata de viții. Famili’a este loculu unde are se se pună basa vir- tutiloru inalte cetatienesci, de aci importanti’a femeii in societate. Căndu societatea incepe se fia atacata de gangrena inmoralitatii, atunci se scii, că s’a incuibatu reulu si in viati’a familiara, in viati’a privata. Atătu de mare este influinti’a, pre carea o esercita femei’a asupr’a familiei, incătu ea pdte reforma chiar viati’a bărbatului ei, câ se tăcemu de influinti’a ei asupr’a educatiunii copiiloru. Căndu venimu se amin- timu acesta imprejurare, avemu pe femei’a câ mama inaintea privirii ndstre sufletesci. Mamele suntu educa- tore naturali, ele au se conducă copii din primii ani ai vieții loru, păna in timpulu scolei si in decursulu aceleia, căte odata chiar si după esirea din scola. Aflăndu-se totu timpulu in nemijlocit’a loru apropiere, pdte că inca de timpuriu se saddsca in spiritulu loru datini si mora- vuri bune, si se curăție viati’a psichica a acestor’a de buruienele inmoralitatii, câ astfelu virtuțile nobile se crdsca. si se infloresca. De alta parte sedl’a se va arata im- potenta in fati’a puterii influintiatdre a fa- miliei si nesprijinita de acesta nu va putea se deie- societății o generatiune modelu in caracteru, cu ambi- țiune de a face binele si a evita reulu, cu unu cuventu, o generatiune Înzestrata cu calitati eminente. Atătu de multu pretiuia pedagogulu Pestalozzi influenti’a femeii asupra educatiunii, in cătu elu susținea, că prim’a in- strucțiune are se fia incredintiata mameloru, facendu chiar superflua esistenti’a scoleloru primare. Atunci, căndu o brava generatiune apare pe scen’a lumii, unu meritu necontestabilu la acesta are femei’a. Istori’a omenimei ne presinta esemple destulu de numerose, cari la individi singurateci ne documenteza in de-ajunsu, ce putere a avutu influenti’a mameloru loru. Aceste consideratiuni, cari făcu dependenta dela femeia progresarea in bine a omenimei, atribuindu-i o asia importantia in mersulu culturale alu societății omenesci, pre carea nici căndu nu si-o va dobăndi, căndu va fi scosa din cerculu ei de activitate naturalu, suntu motive de ajunsu pentru emanciparea sanetosa, după carea rîvnescu toti omenii conscii de ceea ce este si ce are se fia femei’a. Aceste suntu ocupatiunile unde femei’a nu pote fi inlocuita de nimenea, si dela o indeplinire conscientidsa a acestoru atârna in mare parte fericirea seu nefericirea poporaloru. Nu este acesta o positia demna, nu este acesta o inaltiare piramidala a dignitatiloru omenesci? Cine nu o admite acesta, nu cunosce femei’a si nici impor- tantia missiuni ei. Cu tote acestea prea usioru s’ar putea cinev’a intreba, ore numai atăta cămpu de activitate se fia liberu pentru natur’a femeiasca? nu cumva suntu si alte ocu- patiuni compatibile cu natur’a ei ? Ba da! respundemu noi tdte acele ocupatiuni cari nu pretindu incordari mari corporali seu spirituali, său in genere vorbindu, tdte acele cari se apropie multu puținu de cele ce i le ofere viati’a familiara. Se afla si astadi vestite locuri de acele ocupate de femei, cari mai inainte erau reservate numai secsului barbatescu anume: câ telegrafiste, casieritie, apoi profesdre la secsulu femeiescu; si alte multe pentru fe- meile de o positia mai inalta sociala este bogatu tere- nulu literaturii si alu arteloru si aici ve si putemu con- vinge că producu opere de o valore netăgăduită. Pre lănga acest’a, femeia câ soție mai are se fia si ajutore nedespărțită a bărbatului ei, de aceea va face bine daca ’si va da silinti’a se precepa si din ocupatiunea bărba- tului, mai cu sema, căndu acest’a ’i stă in puterea ei, câ nu cumv’a la o eventualitate a unei nefericiri să se vada neajutorata in mijloculu luptei pentru esistentia. Pentrucâ femei’a se pdta îndeplini cum se cuvine mis- siunea inalta, pe carea cătu se pdte de pre scurtu ne permiseramu a o schitia aci, inainte de tdte se pretinde, câ ea se fia pregătită, conformu missiunii sale. 165 In urmatorele ne vomu încerca se o determinamu si acesta in liniamentele generali numai pentru trebuintiele de fatia: ea va avea se fia orientata in mersulu so- cietății, totu in asemenea mesura, câ si bar- il a tu lu si in privinti’a acesta se steie pe unu nivou egalu de cultura, de dre-ce numai astfelu ne pu- temu închipui o intielegere armonica intre ei; se se scia află forte usioru in intrebarile mai de căpetenie, cari privescu sciintiele, artele si literatur’a; se nu fia străină, cu unu cuvbntu fatia de mișcările culturali de pre tdte terenele vieții omenesci. Acesta ar’ fi incatu privesce cultur’a generala; mai specialu vorbindu, ea va avea trebuintia se cunosca din sciintiele naturali descriptive si esplicative cele mai necesari cunoscintie; sd se scia orienta in cele trei regne animalu, vegetalu si mineralu, se cundsca natur’a si omulu dimpreună cu fenomenele mai însemnate, se cundsca si desvoltarea culturala a omenimei in decursulu timpului. Ori si ce productiune pre terenulu literariu se’i fi accesibila preceperei ei, se scia' cu cea mai mare usiuratate resolvi problemele arit- metic^, cari ocuru in viati’a de tdte dilele. Pentru femei’a de pre-o trepta mai inalta sociala va fi de neaparata trebuintia se cundsca nu numai mer- sulu culturale alu poporului din sînulu cărui a esitu, ci si alu altoru popora culte, deci cunoscintia unei seu mai multoru limbi străine in cari sunt depuse tesaurele culturei, se pretinde cu tota hotarîrea. Mai pre susu inca decătu tdte, principiile religidse morali, au se devină in spiritulu ei unu capitalu viu, fiindu acestea mai cu sema mijlocele prin care pote ea se in- fluintedie in modu binefacatoriu asupr’a omenimei. Si deca consideramu spiritulu timpului, mai că trebue se’i damu dreptu unui barbatu francesu, care susține că femei’a e chemata se padiesca nealteratu sanctuariulu re- ligiunei, contra atacurile pornite asupr’a ei de unii omeni de sciintie. Acesta ar’ fi in „nuce“ program’a de studii in estensiune. Nimicu inse nu va folosi materialulu acesta, daca nu va fi considerata desvoltarea intensiva a puteriloru ei spirituali. Nu capitalu mortu voimu se dămu noi femeii, ci unu capitalu viu care nu atătu se inbogatiesca mintea, cătu mai virtosu se inca 1- diesca inim’a ei. Amu vediutu deci in cursulu cercetariloru de fatia, că pentru femeia este reservatu loculu celu mai onorificu in organismulu sociale alu omenimei, unu locu, care ocupatu cu vrednicia este chiematu se deie direcțiune omenimei cătra idealulu perfecțiunii omenesci. Acuma căndu credemu, că si in sînulu națiunii romane se observa o mișcare atătu de viua in interesulu cultivării femeii, si căndu tocmai „Associatiunea tran- silvana pentru literatur’a si cultur’a poporului rornanu" s’a pusu in fruntea acestei mișcări, aratamu in fati’a lu- mii, că suntemu unu poporu, care pricepemu vocea tim- pului, nedorindu altceva, decătu a ridica femei’a romana la acelu gradu de perfecțiune, Ia care credemu că tre- bue ridicata pentru a’si putea îndeplini cu scumpa- tate rola ei civilisatdre in sînulu poporului nostru. In acesta tendintia nobila vomu persista in mijloculu tu- turoru valuriloru amenintiatore, sperăndu a nu fi de- parte timpulu, căndu voru trebui se amutiâsca tdte stri- gatele, cari se impotrivescu desvoltarii culturali a po- porului rornanu. Dr. Petru Spân. PARTEA OFICIALA. Nr. 250/1888. Procesu verbale alu comitetului Assoeiatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana și cultur’a poporului rornanu luatu in siedinti’a dela 21 Augustu 1888. Presiedinte: George Baritiu. Membrii pre- senti: Dr. II. Puscariu, E. Macellariu, I. V. Russu, P. Cosm’a, I. Popescu, N. Fratesiu, controloru. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 96. Directorulu departiemăntului XII (Deju) sub- sternendu prin adres’a dto 14 luniu a. c. Nr. 4 protocolulu din siedinti’a subcomitetului dela 14 luniu, arata, că din caus’a re- latiuniloru locale nefavorabile despartiementulu nu s’a potutu intram in anulu trecutu in adunare generala, s’au luatu inse mesurile uecesarie, câ in decursulu lunei lui Iulie sau Augustu a. c. să se tina adunarea obicinuita. Din protocolulu subcomi- tetului se vede: 1. că in loculu fostului cassariu, a dlui Dr. Demetriu Ciut’a, carele s’a mutatu cu locuinti’a din Deju, s’a alesu la acelu oficiu dlu Dr. loan Farkas, carele s’a insinuatu ca membra alu Assoeiatiunei in numit’a siedintia a subcomitetului; 2. că s’a incunoscintiatu preotulu romănu din Heanda- mare, că conformu botarirei luate in Ciachi-Garbau, aduna- rea generala proxima a despartiementului se va tine in acestu anu in comun’a Ileanda; 3. că subcomitetulu ’si-a exprimatu condolenti’a pen- tru trecerea din viatia a meritatiloru presidenti ai Associati- unei: Timoteiu Cipariu si lacobu Bolog’a; 4. că s’a decisu infiintiarea unei biblioteci a despartie- mentului ; 5. că s’a decisu crearea a doue ajutore pentru invetiar cei dela meserii din taxele dela membrii ajutători. (Ex. Nr. 157/1888.) — Cuprinsulu raportului directorului servesce spre sciintia, cu aceea, că comitetulu uu vede deplinii motivata lips’a tine- rei unei adunari generale a despartiementului in decursulu anului trecutu si on. direcțiune este poftită a caută delatura- rea in viitoru a ori-ce pedece, ce s’ar opune mersului regu- latu alu afaceriloru in despartiementu. De asemenea servescu spre sciintia si conclusele subco- mitetului cu observarea, că după ce crearea de ajutore com- pete, conformu §-lui 12 lit. b) din „Regularea mijlocelor,“ adunării generale a despartieminteloru, conclusulu âratatu mai susu la Nr. 5 va pute obține aprobarea acestui comitetu, nu- mai dupace se va fi adusu in calea sa. Nr. 97. Direcțiunea financiara reg. ung. din Sibiiu in- cunosciintieza comitetulu, că recursulu acestuia, fatia cu înda- torirea ce i s’a impusu Assoeiatiunei prin oficiulu pentru me- surarea competintieloru erariale: de a plati câ repertu de timbru sum’a de 1 fi. 05 cr., pentru-că s’au trimisu la mai multi membrii pe calea poștei cuitantie netimbrate, nu s’a 22 166 potutu luă in considerare, s’a redusu inse competinti’a dela 70 cr. la 35 cr. v. a. (Ex. Nr. 166/1888.) — Spre sciintia, avisându-se la cass’a Associatiunei spre platire competinti’a de căte 35 cr. v. a. Nr. 98. Directorulu despartiementului VII (Abrudu) prin adress’a dto 25 luniu a. c. arata, câ Avramu Jancu din Vidr’a, carele cu ocasiunea licitatiunei puse la cale de comitetulu Associatiunei pentru executarea reparaturiloru necesarie la cas’a apartinetdre lasamentului după fericitulu Avramu Jancu, fă- cuse ofertulu celu mai favorabilu, a sevărsitu, inainte de a fi primitu hotarirea comitetului, prin care i se respinge ofertulu partea cea mai mare a reparaturiloru, er’ pentru restulu ace- lora au adunatu totu materialulu recerutu; arata mai departe, câ numitulu Avramu Jancu s’a declaratu a face si reparatu- rile trebuincidse, care n’au fost prevediute in preliminarulu originalu, totu in pretiulu oferitu, numai să i se primesca ofertulu. Directorulu recomănda incuviintiarea reparaturiloru efeptuire, intru câtu ele aru fi fostu esecutate conformu con- ditiuniloru stipulate de acestu comitetu. (Ex. Nr. 167/1888.) — In vederea impregiurariloru cuprinse in adres’a di- rectorului si mai vertosu a declaratiunei făcute de oferentulu Avramu Jancu referitore la esecutarea si a reparaturiloru neprevediute in preliminarulu originalu, totu in pretiulu ofe- ritu la inceputu, ofertulu acestui-a se primesce — cu reasu- marea conclusului in acesta materie dto 29 Maiu a. c. Nr. pr. 58. Membrulu subcomitetului despartiementului VII (Abrudu). Dlu Michailu Andreic’a se insarcineza cu executarea acestui conclusu, precumu si cu aceea, de a lua la timpulu seu in sema lucrările, ce desnumitulu Avramu Jancu le va efeptuf, er’ despre starea lucrului a reporta acestui comitetu, spre a se pote face pașii ulteriori. Nr. 99. Judecatori’a cercuala reg. ung. din Cluju in- cunosciintieza comitetulu, că s’a pusu secuestru pe cauțiunea de 3000 fl. si carnetele acelei’a depusa de architectulu C. W. Maetz, pentru ridicarea edificiului de scola a Associatiunei, la comitetulu acestei’a. (Ex Nr. 168/1888). — Spre scire si conformare. Nr. 100. Danila Stanu, stud. de cl. VII gimn. si sti- pendiata alu Associatiunei isi legitimeza sporiulu facutu in studii. (Ex Nr. 169/1888.) — Spre scire, lasăndu-i-se stipendiuîu votatu pre viitoriu in folosire, dupa-ce a doveditu sporiu bunu in studii si pur- tare morala deplina corespundietore. Nr. 101. Raportulu membrului din comitetu si delega- tului in afacerile școlare, a dlui loanu Popescu, profesoru se- minarialu, asupra resultatului exameneloru publice dela scol’a superidra de fete, publicatu si in organulu Associatiunei. (Ex. Nr. 178/1888:) — Servesce spre sciintia, multiamindu-i-se dlui delegatu comisaru pentru servitiile prestate. Nr. 102. Directorulu despartiementului VII (Abrudu) prin hârti’a dto 10 Iulie a. c. Nr. 4 transpune banii incursi cu ocasiunea adunarei generale a despartiementului, ținute la 1 Iulie a. c. in Salcio’a de josu, taxele de pe la membrii or- dinari si ajutători in sum’a de 129 fl. cu aceea, câ in sum’a numita se afla si taxa de unu fl. pentru diploma dela dlu Danciu, carele vrendu a se face din membru pe viatia mem- bru fundatoru alu Associatiunei, va intregi in modu supletoru sum’a de 100 fl. până la sum’a prescrisa de 200 fl. Aceeași direcțiune substerne prin hârti’a dto 14 Iulie a. c. protocolulu adunarei numite a despartiemăntului dim- preună cu sum’a de 6 fl. tax’a pentru diploma dela invetia- torulu losifu Gombosiu din Vidr’a de susu. Din protocolulu adunării generale se vede: a) că adunarea ’si-a esprimatu condolenti’a pentru lo- vitur’a, ce o a induratu Associatiunea prin perderea presie- dintelui Timoteiu Cipariu si a vice-presiedintelui lacobu Bolog’a; b) câ dela membrii ordinari vechi si noi, precum si dela membrii ajutători a incursu cu taxe sum’a de 129 fl. v. a ; c) câ reconstituindu-se subcomitetulu pe unu nou periodu de 3 ani de directoru a fostu alesu protopopulu Lupsiei, d-lu loanu Danciu in Ofenbaia, er’ de membrii ai comitetului domnii Michailu Cirlea, Lazar Iurchescu, Michailu Andreic’a, Simeonu Caianu si loanu Todescu; d) că s’a hotarîtu a roga comitetulu centralu, că de ?’’>•< inainte cuitanțiele referitore la tacsele de membrii se nu mai trimită la’adres’a singuraticiloru membrii, cari in cele n multe cașuri nu le onoreza la presentare, ci acelea se trimită la adres’a subcomitetului, care va avea se administre. sumele intrate la cass’a Associatiunei; e) că preotulu din Salcio’a de sus Vasile Ganu, a cetitu o disertatiune intitulata „O institutiune folositdre“, er’ stu- dentulu de clasa V. gimn. Enea Gerasimu a declamatu poesi’a de V. Alexandri „Sentinela romanade asemenea a decla- mata elevulu dela scol’a poporala din Salcio’a de josu, Vasile Butura, poesia de Boliac „Sila“; j) că adunarea generala viitore, lipsîndu invitări spe- ciale, s’a decisu a se țînea in comun’a Bistra, pentru casulu, căndu nimenea dintre locuitorii din numit’a comuna, n’ar face obiectiune fatia cu acesta hotarîre; altfelu alegerea locului precum si fixarea timpului se lașa in apretiarea subcomitetului. (Ex. Nr. 187 si 219/1888). — Se adeveresce primirea sumei de 135 fl. v. a., er’ membriloru de nou inscrisi, obținendu aprobarea adunarei generale a Associatiunei, li se voru estrada la timpulu seu diplomele obicinuite. Conclusele adunarei, precum si reconstituirea subcomite- tului servesce spre sciintia cu aceea, că incătu pentru mo- dalitatea propusa relativu la incassarea taxeloru, existându in acesta privintia conclusu specialu, comitetulu va reveni, spre a se putea procede uniforma in intregu raionulu Asso- ciatiunei. Eventualulu conclusu luatu de acestu comitetu in cestiunea atinsa se va aduce la timpulu seu si la cunoscinti’a acestui despartiementu. Nr. 103. D-lu Gavrila Pop protopresbiteru in Cluju, arata, că in scopulu de a face protopopiatulu, in fruntea că- ruia sta membru pe viatia alu Associatiunei, va plăti la adu- narea generala a despartiementului din anulu curentu si res- tulu de 70 fl. v. a. (Ex. Nr. 1888). - Spre sciintia. Nr. 104. Hărti’a inspectoratului reg. ung. de scole a comita- tului Sibiiului referitore la cărțile admise si oprite câ manuale in scol’a Associatiunei. (Ex. Nr. 192/1888). — Se transpune directiunei școlare spre scire si con- formare. Nr. 105. Inspectorulu reg. ung. de scole alu comita- tului Sibiiului cere, ca dupa-ce in urm’a concursului excrisu, se va fi făcuta provisiunea receruta in corpulu didactica dela scdl’a Associatiunei, se-i se transpună documentele individiloru aleși, spre a putea face aratarea de lipsa inaltului ministeriu reg. ung. de culte si instrucțiune publica. In legatara se transpune acestui comitetu si cererea fostei invetiatore Aureli’a Filipesculu adresata numitului Inspec- toratu pentru a i se permite se mai funcționeze unu anu si fâra examenulu prescrisu de cualificatiune, cu aceea, câ să se inapoieze petentei. (Ex. Nr. 193/1888). — Spre scire si orientare, cu aceea, câ dela individii aleși invetiatori la scdl’a Associatiunei in siedinti’a dela 17 167 1. c. a comitetului se se cera substernerea fără amenare si documentele cu care au remasu in restantia. Nr. 106. Gavril Gram’a, studt. de cl. VIL gim. se roga pentru conferirea unei stipendiu. (Ex. Nr. 194/1888). — Petentele se indruma la eventualele concurse ce se voru escrie in decursulu timpului. Nr. 107. Rugarea preotului Nicolau Popu din H.-Giur- telec pentru unu ajutoru pe sem’a fiiloru sei. (Ex. Nr. 200/1888) — Nu se pote considera, se aviseza inse petentele la eventualele concurse ce se voru escrie din partea comitetului. Nr. 108. D-lu George Baritiu incunosciintieza comitetulu, că prin mijlocirea d-lui Nicolau Basarabescu, cu carele den- sulu stă in relatiuni amicabile, D-ra Elisa Plesioianu a bine- voita a trimite pentru bibliotec’a Assoeiatiunei 14 exemplare din diarele Buciumulu si Trompeta Carpatiloru. (Ex. Nr. 203/1888). — Cu multiamita spre sciintia, avendu a se adeveri primirea. Nr. 109. Direcțiunea institutului de credita si economii „Albin’a“ transmite extrasulu de conto-curentu alu Associa- tiunei, incheiatu cu ultim’a Ianuarie a. c. cu unu saldu de 13164 fl. 58 cr. in favorulu acelui institutu. (Ex. 205/1888). — Spre sciintia. Nr. 110. Directorulu despartiementului XVIII (Turd’a) substerne protocolulu adunării generale țînute in M. Ludosiu la 10 Iulie a. c dimpreună cu sum’a de 83 fl. v. a. Din protocolulu adunării se vede: 1. câ membrii presenti au luatu asupra’si angageamentulu a lucra din tote puterile la inaintarea scopuriloru Assoeiatiunei; 2. că dela membrii vechi si noi au intratu câ taxe sum’a de 83 fl. v. a.; 3. că s’a reconstituita subcomitetulu alegendu-se: Dr. loanu Ratiu, Simeonu Pop, luliu Vladutiu, Alexandru Roman- tianu, Silvestru Moldovanu, Dionisie Siulutiu si Petru Rosc’a. 4. Din adres’a directorului se vede, că in siedinti’a sub- comitetului dela 21 Iulie urmându constituirea, aceea s’a efep- tuitu in urmatorulu modu : Directoru Dr. loanu Ratiu, actuariu Simeonu Popu, cassariu Alexandru Romontianu, controloru luliu Vladutiu, er’ membrii in comitetu Dionisie Siulutiu, Sil- vestru Moldovanu si Petru Rosc’a. 5. Că adunarea generala proxima se va țînea in Capusiulu de Campia, remănendu, câ timpulu se-’lu fixeze comitetulu. (Ex. Nr. 206/1888). — Primirea sumei de 83 fi. se adeveresce, cu aceea, câ membriloru noi li se va extradâ diplom’a după ce voru fi obținutu aprobarea adunării generale. Cuprinsulu protocolului adunarei generale a despartie- mentului servesce spre sciintia, aprobându-se constituirea sub- comitetului. Nr. 111. Direcțiunea despartiementului XVII. (Reghin) substerne protocolulu adunarei generale a despartiementului țînuta in Reghinu la 11 Iulie a. c. dimpreună cu sum’a de 79 fl. 20 cr. v a. taxe dela membrii noi si vechi. Din protocolulu adunarei amintite se vede: 1. câ au intrata ca taxe dela membrii noi si vechi si taxe pentru diplome sum’a de 79 fl. 50 cr., din care subtra- gendu-se portulu postalu cu 30 cr. s’a trimisu la cass’a Asso- ciatiunei sum’a de 79 fl. 20 cr., er’ sum’a de 4 fl. v. a. in- cursa din taxe dela membrii ajutători s’au adausu la fondulu despartiementului; 2. că s’a luatu cu adânca durere la cunoscintia trecerea din viatia a presiedintelui si a vice-presiedintelui Assoeiatiunei, dându-se cuvenita expresiune de condolentia; 3. câ la fondulu despartiementului a intratu dela tine- rimea din Reghinu si giuru sum’a de 200 fl. v. a. din care i se voru crea succesive premii pentru invetiatori, cari voru aratâ mai mare progresu pe unu terenu sau altulu; 4. că averea despartiementului si a fondului bibliotecei se urca la sum a de 291 fl. 08 cr. elocata labanc’a „Muresiana“ ; 5. câ reconstituindu-se subcomitetulu pe unu nou periddu de 3 ani s’au alesu de directoru d-lu Patriciu Barbu, er’ de membrii domnii Galacteonu Siagau, Petru Uilacanu, Alexandru Târnovenu, losifu Fincu, loanu Popescu, Dr. Todea Absolonu, Dr. Alexandru Ceusianu, George Siandoru, Elie Câmpenu, Severu Barbu, si George Tieranu; 6. câ s’a decisu a se da urmatorele premii, si adeca: a) o capra cu iedu si 1 # invetiatoriului, carele in anulu viitoriu va arată mai multu progresu in instruarea adultiloru; b) o scrofa acelui invetiatoriu, carele se va distinge in pomaritu si c) 25 fl. autorului unei cârti scolastice pentru scolele poporale, asia inse câ cartea premiata se remâna proprietatea scoleloru. La numitele premii se oferă a contribui: d-lu George Siandor o capra cu iedu, d-lu Patriciu Barbu 1 #, d-lu Ga- lacteonu Siagau o scrofa si d-lu Dr. Absolonu Todea 5 fl. in bani. Restulu de 20 fl. se va acoperi din fondulu despar- tiementului. 7. Câ defigerea locului pentru proxim’a adunare generala fiindu a se alege intra comunele Cuiesdiu si Idicelu se con- crede comitetului (Ex. Nr. 209/1888). — Se adeveresce primirea sumei de 79 fl. 20 cr. cu aceea, câ membriloru nou insinuati li se va extrada diplom’a după ce se voru fi obținutu aprobarea adunarei generale a Asso- ciatiunei. Cuprinsulu protocolului adunării generale servesce spre plăcută sciintia, aprobându-se alegerea făcuta, precum si pre- miarea intenționata. Nr. 112. Mihaiu Candrea, studenta de cl. III. gim. si stipendiata alu Assoeiatiunei ’si legitimeza sporiulu făcutu in studii. (Ex. Nr. 210/1888). — Spre sciintia. Stipendiulu se lașa tinerului Michaiu Candrea si pe viitoriu in folosire, dupa-ce a dovedita sporu bunu in studii si purtare morala deplinu corespundietore. Nr. 113. losifu Moianu, elevu alu scolei de sculptura din Satu-lungu in class’a III. si stipendiata alu Assoeiatiunei do- vedindu sporiulu făcutu in studii ’si presentâ cvit’a pentru rat’a din urma a anului scolariu 1887/8. (Ex. Nr. 173/1888). — Cuitanti’a elevului losifu Moianu se transpune Ia cass’a Assoeiatiunei spre a fi onorata. Numitulu tineru este totodată incunoscintiatu, că cu 30 Septembre a. c. stipendiulu avutu i se sisteza, dupa-ce adunarea generala ținuta in acestu anu nu la mai preliminatu si densulu Ta folosita deja 6 ani. Nr. 114. loanu Ratiu, studentu de cl. V. la liceulu r -cath. din Cluju si stipendiatu alu Assoeiatiunei, ’si presentâ cuitanti’a pentru ratele Octomvrie — Iunie anulu scol. 1887/8. (Ex. Nr. 177/1888). — Cuintanti’a nefiindu in ordine vidimata de cătra di- recțiunea institutului, la care ’si urmeza tinerulu loanu Ratiu studiile, nu se pdte onoră păna ce numitulu tineru nu ’si va fi legitimata sporiulu făcuta in stadii. Nr. 115. Secretariulu II notifica comitetului, că cu finea anului scol. 1887/8 au devenita in vacantia doue stipendii și anume: a) unulu de 60 fl. din fundatiunea „Marinoviciu“ si b) unulu totu de 60 fl. din fundatiunea „Galliana“, ambe pentru studenti la gimnasiu. — Pentru conferirea stipendiiloru vacante se se escrie concursu. 22* 168 ■ Nr. 116. Maria Bogorinu din Sibiiu se roga a i se con- feri postulu de bona la internatulu impreunatu cu scdl’a ci- vila a Associatiunei. (Ex. Nr. 186/1888). — Cererea Măriei Bogorinu se transpune directiunei in- stitutului Associatiunei spre competenta afacere, conformu prescriseloru §-lui 29 din Regulamentulu internu. Nr. 117. losifu Popescu, invetiatoriu in Valisidra co- mitatulu Hunedorei, cere a i se primi in scol’ă civila de fete a Associatiunei cu întreținere gratuita in internatulu impreu- natu cu numit’a scola una din fetitiele sale. (Ex. Nr. 225/1888). — Fiindu trebuintiele scolei inca multe, cererei presen- tate nu se pote satisface. Nr. 118. Alexandru Cassa, maestru pantofariu in Gherl’a, arata, câ invetiacelulu Aurelu Popu din Catiau, stipendiatu alu Associatiunei a parasitu meseri’a, fiindu la cererea parin- tiloru demisu după tote formalitățile, si câ rat’a din ajutoru, ce tocmai ’i se eliberase si trimise se afla depusa la direc- țiunea Reuniunei de meserii din Gherl’a, asteptându-se dis- positiunile acestui comitetu. (Ex. Nr. 228/1888). — Spre sciintia. Ajutoriulu conferitu tinerului Aurelu Popu se sisteza, avendu a se escrie concursu pentru conferirea acelui-a; d-lu Alexandru Cassa se fia rugatu a transpune la cass’a Associatiunei sum’a depusa la direcțiunea Reuniunei de meserii din Gherl’a. Nr. 119. Direcțiunea despartiementului I. (Brasiovu) alu Associatiunei substerne protocolulu subcomitetului luatu iu siedinți’a dela 16/28. luliu 1888. Din protocolu se vede: a) câ s’a hotaritu, câ taxele de pe la membrii se se în- caseze cu abatere dela usulu introdusu, prin funcționarii des- partiementului, sau apoi se se comunice directiunei despar- tiementului list’a membriloru; b) câ adunarea generala a despartiementului se va ținea spre finea lui Augustu a. c. in Zernesci, eventualu in Brasiovu (Ex. Nr. 233/1888). — Cuprinsulu protocolului servesce spre sciintia cu aceea, câ asupra modalității pentru incassarea taxeloru, acestu comi- tetu va reveni in un’a din siedintiele mai deaprope, er’ even- tual’a hotarire o va comunica si acestui despartiementu. Nr. 120. Veduv’a Catarin’a Marin’a din Boiti’a, comi- tatulu Hunedorei, se roga a i se primi fetiti’a mai marisiora Aureli’a cu întreținere gratuita in internatulu scolei civile a Associatiunei, spre a’si putea urmă studiile la numit’a scola. (Ex. Nr. 236/1888). — Fiindu inca multe trebuintiele scolei, cererei presente nu se pote satisface. Nr. 121. Amali’a Popu, eleva de clas’a 8-a a scolei superidre de fete din Orastie, se roga pentru conferirea unui postu de bona la internatulu impreunatu cu scol’a civila de fete a Associatiunei transilvane. (Ex. Nr. 248/1888). — Cererea Amaliei Popu se transpune directiunei in- stitutului Associatiunei spre competenta afacere, conformu pres- criseloru §-lui 29 din regulamentulu internu pentru numitulu institutu. Sibiiu, d. u. s. George Baritiu m. p., Dr. I. Crisianu m. p., presiedinte. secretariu II. Verificarea acestui procesu verbalu se increde dloru: Elia Macellariu, Dr. II. Puscariu, Nicanoru Fratesiu. S’a cetitu si verificatu. Sibiiu, 25 Augustu 1888. E. Macellariu m. p. Dr. II. Puscariu m. p. Nicanoru Fratesiu m. p. Nr. 253/1887. Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur'a poporului romanu, luatu in siedinți’a dela 25 Augustu st. n. 1887. Presiedinte: George Baritiu. Membrii pre- senti: Elia Macellariu, Br. Davidu Ursu, I. V. Russu, Dr. Ilarie Puscariu, Partenie Cosm’a, loanu Popescu, N. Fratesiu controloru. Secretariu: Dr. loanu Crisianu. Nr. 122. D-lu Vasilie Suciu profesoru preparandialu i; Gherl’a prin hârti’a dto 24 Augustu a. c. incunoscintieza ce mitetulu, câ impregiurari familiare nu’i permitu a se straniu... cu locuinti’a, si astfelu a primi postulu de invetiatoriu la scdl’a civila de fete a Associatiunei, ce ’i s’a conferitu in sie- dinti’a dela 17 Augustu a. c. (Ex. Nr. 252/1888). — Spre sciintia. Nr. 123. In legătură cu cele de sub Nr. precedentu secretariulu II propune si — Comitetulu numesce de invetiatoriu provisoru la scdl’a civila a Associatiunei in loculu d-lui V. Suciu, pe candidatulu Michaiu Pervu absolventu de facultatea filosofica din Cluju si Greifswald si doctorandu. Nr. 124. loanu Guguianu absolventu de silvicultura, fostu stipendiatu alu Associatiunei transilvane, ’si legitimeza sporulu fâcutu in studii si cere a i se elibera restulu, rat’a IV pe anulu scol. 1884/5 si rata IV pe anulu scol. 1886/7 (Ex. Nr. 223/1888). — Satisfacendu petentele conclusului comitetului dto 2 Augustu 1887 Nr. prot. 95 cu provocare la acelu conclusu, ’i se elibereza rat’a IV pe anulu scol. 1886/7. Incătu privesce rat’a IV. din stipendiu pe anulu scol. 1884/5 aceea, avendu, in vedere conclusele anteriore in acesta materia, nu se pote elibera. Nr. 125. Guvernant’aprovisdra la internatulu impreunatu cu scol’a civila a Associatiunei abdice cu incepere dela 1-ma Septembre a. c. dela postulu avutu, cerendu a i se inapoia documentele. (Ex. Nr. 239/1888). — Abdicerea se intielegea de sine dela 30 luniu a. c. documentele cerute se restitue. Nr. 126. Pentru acoperirea trebuintieloru referitdre la Alimentare in internatulu impreunatu cu scol’a Associatiunei până la inceperea scolei — Se eliberedia la măn’a directorei internatului câ con- ducetdrei alimentarii, sum’a de 500 fl., avendu numit’a condu- catdre a face, la timpulu seu, socotel’a despre numit’a suma. Sibiiu, d. u. s. George Baritiu m. p., Dr. loanu Crisianu m. p., presiedinte. secretariu II. Verificarea acestui procesu verbale se increde dloru: protopopu I. V. Russu, I. Popescu, Nicanoru Fratesiu. S’a verificatu. Sibiiu, in 29 Augustu 1887. I. Popescu m. p. |. V. Russu m. p. N. Fratesiu m. p- 169 Nr. 282/1887. Procesu verbale alu comitetului Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- mana si cultur’a poporului romănu, luatu in siedinti’a dela 18 Septembre 1888. Presiedinte: G. Baritiu. Membrii presenti: D. br. Ursu, Dr. II. Puscariu, P. Cosm’a, E. Macellariu, I. Hani’a, B. P. Harsianu, I. Popescu, Z. Boiu, Geras. Candrea cassariu. Secretariu: Dr. I. Crisianu. Nr. 127. Presidiulu aducendu la cunoscintia, că la acesta ntia s’au invitata si funcționarii, precumu si membrii co- cului, aleși in adunarea generala din Abrudu, saluta pe :e s’au presentatu. — Spre sciintia. Nr. 128. Secretariulu presenta procesele verbale ale adunării generale a XXVII-a ținuta la 5 si 6 Augustu n. a. c. in Abrudu (Ex. Nr. 249/1888). — Spre sciintia, avendu a reveni asupr’a concluseloru speciale. Nr. 129. In conformitate cu cele de sub punctulu pre- cedenta se comunica, că prin conclusele adunării generale din siedinti’a l-a Nr. 7 si 9 si din siedinti’a Il-a Nr. 18 au fostu declarati membrii ai Associatiunei următorii, si anume: a) membrii fundatori: loanu lancu preotu in Bucium- Poeni, Alexandru Filipu, advocatu in Abrudu; si Alexandru Danciu, proprietariu si directoru de mine in Bucium-Cerbu; b) Membrii pe viatia: tractulu protopresb. gr. cath. alu Clu- jului, Dr. I. Crisianu, profes. seminarialu si secretariu II alu Associatiunei in Sibiiu; Nicolau Adamovici, preotu in Bucium- Poieni; loanu Todescu, preotu in Bucium-Cerbu; Simeonu Damianu, advocatu in Brasiovu; Nicolau Florescu, propriet. in Ighiu; Nicolau Lobontiu, proprietariu in Abrudu; Petru Paulu sen., proprietariu In Zlatna; Nicodin Cotisielu, propr. in Chertege. c) Membrii ordinari cu taxe anuale: Simeonu Nistoru, drd. in Cluju; Demetriu Cutenu, v. protopopu in Sacadate; Moise Grui’a, proprietariu in Sebesiulu inf.; Vasilie Barbu, Muntenu, preotu in Datesiu; Alexandru Cămpenu, notariu co- munalu in Budiu; loanu Boieriu, preotu in Lechinti’a; loanu Câtana, proprietariu in Datesiu; Romulu Orbenu, preotu in Iclandelu; Spiridonu Mardanu, preotu in Sămbat’a superiora; losifu Catiaveiu, preotu in Lis’a; Gavriilu Popu, invetiatoriu dirig. in Lis’a; loanu Tierenu din Cbeti’a; Emanuilu Besia, invetiatoriu dirig. in Poiana; Nicolau Schiau, notariu in To- părcea; Min’a Nicolau Ciugudenu in Poiana, losifu Hatiaganu, preotu in Salcio’a inf.; loanu Partila, preotu in Poceg’a sup.; George Cimoc’a preotu in Salcio’a inf.; Lbwy Hermanu, ne- gutiatoriu in Ofenbai’a, Nicolau Candrea, notariu in Vidr’a inf.; Nicolau Vodă, preot in Vaidei; Teodoru Mog’a, proprie- tariu in Zălaulu de Cămpie; George Ciaclanu, proprietariu in Lechinti’a de Cămpie; George Florianu, preotu in Săngerulu de Cămpie; Petru Rosc’a, protopopu in Agribiciu; George Siandru, proprietariu in Cuiesdinu; Petru Uilacanu, protopopu in Reghinu; losifu Gombosiu, invetiatoriu in Vidr’a sup.; Amosu Frăncu, când, de advocatu in Sibiiu; Dionisiu Adamovici, preotu in Abrudu; Vasiliu Damianu, protopopu in Bradu, Nicolae Baisianu, preotu in Bucium-Isbita; Dr. Isidoru Marcu, profesoru in Blaju; Dr. Petru Spân, invetiatoriu in Sibiiu; loanu Stoic’a, profesoru in Blaju; Gregoriu Sim’a alui loanu, preotu in Cărpinisiu; George Sturz’a, preotu in Abrudu-Satu; Romulu Marcu, preotu in Bistr’a; loanu Macaveiu jun., pro- prietariu in Buciumu-Sias'a; loanu Nicola, preotu in Albac; Nicolae Mestecanu, preotu in Rosi’a; Alexie Berinde; v. prot. in Seini; Demetriu Muntenu, subjude reg. in Cămpeni; loanu Rusanu, proprietariu in Mesentea; George Lupu, proprietariu in Bucium-Poeni; Petru Achimu, proprietariu in Bucium; Simeonu Dragomiru, notariu in Gurasada; George Ivascu, comercianta in Abrudu; Petru Gosia, notariu in Lupsia; Alexandru Tuhiitiu; propriet. in Abrudu; Terentiu Jurchescu, croitoriu in Abrudu, luliu Mutiu, masariu in Abrudu; losifu Draia, propriet. in Abrudu satu; loanu Ternovenu, protonot. in Abrudu; Simeonu lanculescu, notariu in Poiana-marului; Ludovicu de Raczkbvy; negutiatoriu in Abrudu, loanu Naicu, proprietariu in Bucium-Sasa; luli’a V. Albini, notariu in Zlatn’a; Nicolau Motor’a, preotu in Sohodolu; Nicolau Tiandrau Duba, proprietariu in Bucium-Poeni, Silviu Moldovanu, candidata de advocatu in Baiti’a; Dr. Alexandru Siulutiu, medicu in Abrudu. — Spre sciintia, avendu a li se trimite diplomele de membru. Nr. 130. Prin conclusulu adunarei generale din siedinti’a II. Nr. 16 se transpunu comitetului spre competenta afacere: a) cererea Annei Draghiciu din Orestie pentru unu stipendiu sau ajutoriu pe sem’a inului ei George invetiacelu de papucariu in Orestie si b) cererea lui Nechiforu Hatieganu, notariu cercualu in Berghinu, pentru unu ajutoriu pe sem’a fetitieloru sale Paraschiv’a si Asinefta. — ad a) Petent’a se indrumeza a reflecta la concursulu ce cu datulu 28 Augustu a. c. Nr. 250 s’a escrisu din partea acestui comitetu instruăndu-si cererea in sensulu conditiuniloru stipulate in numitulu concursu; ad b) cererea nu se pote lua in considerare din moti- vulu, că Associatiunea pentru acuma nu dispune de sume pentru asemenea scopuri. Nr. 131. Prin conclusulu adunarei generale din sie- dinti’a II Nr. 37 se lașa in apretiarea comitetului cererea comitetului reuniunei femeiloru romane din Abrudu si giuru, pentru unu ajutoriu anualu pe sem’a scolei de fetitie susținute de numita reuniune. — Spre sciintia, avendu comitetulu a reveni la acestu obiecta. Nr. 132. Prin conclusele adunării generale din siedinti’a II Nr. 20 si 34 s’a luatu spre sciintia cuprinsulu raportului generalu, presentatu adunării din partea comitetului, si s’a datu comitetului absolutoriu pentru gestiunea din anulu 1887. In cătu pentru ingrigirile fostului cassariu, relative la datori’a contractata si ajutorarea deocamdată permanenta pentru scol’a de fetitie a Associatiunei, adunarea avendu deplina încredere in intielepciunea comitetului, apretiaza tote dispositiunile aces- tuia, recomăndăndu posibil’a sporire a fondului de reserva. Totodată se esprima comitetului multiamit’a adunării generale, pentru lucrările neobosite intru ajungerea resultateloru salu- tarie de păna acum. — Spre sciintia. Nr. 133 Prin conclusele adunării generale din siedinti’a II Nr. 21 si 22 s’a datu expresiune de adânca durere pentru perderea conducatoriloru Associatiunei, a presiedintelui Timoteiu Cipariu si a vice-presiedintelui lacobu Bolog’a si s’a insarci- natu comitetulu. a) a se ingrigi de procurarea portreteloru conducatori- loru sei de păna acum: Andreiu br. de Siaguna, Ladislau V. br. Popu, Timoteiu Cipariu si lacobu Bolog’a, si inca amesuratu demnității acestei idei, si pe acelea ale asieza in sal’a festiva a scolei Associatiunei; b) a se ingrigi de compunerea biografiiloru decedatiloru conducători; c) a trimite despre acesta resolutiune a adunării gene- rale extracte autentice Prevenerateloru consistdre metropolitane din Sibiiu si Blaju si ilustreloru familii ale Br. Popu si lacobu Bolog’a. 170 — Spre sciintia. Esecutarea insarcinariioru cuprinse la pt. a si b se increde unei comisiuni in persdnele presie- dintelui G. Baritiu, a vice-presiedintelui N. Popea si a mem- briloru din comitetu: Dr. I. Puscariu si I. Hani’a si a secre- tariului II. Dr. I. Crisianu. Esecutarea insarcinarii cuprinse la pt. c se increde biroului. Nr. 134. Prin conclusulu adunarei generale din siedinti’ă II Nr. 23 adunarea si-a esprimatu votulu seu de recunos- cintia fatia de acea împrejurare, că deși a remasu comitetulu orfanu, perdiendu-si pe capii sei, totuși lucrările sale si le a continuatu cu zelu laudabilu; ba d-lu Dr. I. Crisianu a adusu si jertfa materiala in favorulu Associatiunei, renuntiandu la remuneratiunea de bibliotecariu. — Spre sciintia. Nr. 135. Prin conclusulu adunării generale din siedinti’ă II Nr. 24 comitetulu a fostu insarcinatu se continue recercarile sale, pentru de a satisface mandatului primitu in adunările generale de mai nainte, in caus’a fundati unei scdlei centrale romane, ce ar’ fi să se intemeieze in Gherl’a. — Spre scire si conformare. Cu esecutarea se insarci- nedia biroulu. Nr. 136. Prin conclusulu adunării generale din siedinti’ă II Nr. 25 adunarea a luatu la cunoscintia cele cuprinse in raportulu generalu alu comitetului relativu la scol’a Associa- tiunei, exprimăndu-si parerea de reu, că organele didactice, care ’si au datu dimisiunea in decursulu anului de invetie- menfu, n’au stătu la postulu loru si nu au asteptatu votulu adunării generale. — Spre sciintia. Nr. 137. Prin conclusulu adunării generale din siedinti’ă II Nr. 29 se iau spre sciintia pașii, ce i-au făcutu comitetulu, pentru o mai corespondietore arondare a desparțieminteloru Associatiunei, din ce se spera o activitate cu resultate mai favorabile pentru Associatiune. — Spre sciintia. Nr. 138. In conformitate cu conclusulu adunării gene- rale din siedinti’ă II Nr. 31 propunerile făcute de membrulu Vasilie Basiota, in caus’a lasamentului după fericitulu loanu Popu Bota si a intrebuintiarei venitului din lasamentulu după fericitulu Avramu lancu in părți egale, pentru scol’a susținuta de reuniunea femeiloru romane din Abrudu si giuru si pentru scol’a romana din Câmpeni s’au lasatu la apretiarea comitetului. — Spre sciintia, avendu a reveni la acestu obiectu. Nr. 139. Prin conclusulu adunării generale din siedinti’ă II Nr. 32 adunarea a primitu in principiu propunerea archi- diaconului Gavrila Popu din Cluju, referitore la crearea a doue stipendii pentru tineri din munții apuseni, cari ar voi se invetie industri’a de sculptura in lemnu la vre-unu institutu din patria si a pusu in sarcin’a comitetului, câ in cadrulu bud- getului se se ingrigesca despre realisarea ei. — Spre sciintia si conformare. Nr. 140. Prin conclusulu adunării generale din sie- dinti’a II Nr. 33 s’a hotarîtu, că adunarea proxima să se țîna in opidulu Fagarasiu, remanendu, câ terminulu mai de aprdpe se’lu fixeze comitetulu in cointielegere cu Romanii Fagarasieni. — Spre sciintia. Nr. 141. Prin conclusulu adunării generale din siedinti’ă II. Nr. 35 s’a stabilita budgetulu pro 1889 întocmai cu pre- liminariulu presentatu de comitetu. — Spre sciintia. Nr, 142. Prin conclusulu adunării generale din siedinti’ă II. Nr. 38 s’a alesu prin aclamatiune, cu o generala însufle- țire, de presidentu alu Associatiunei, in loculu decedatului Timoteiu Cipariu, dlu Georgiu Baritiu, si de vice-presiedinte,. in loculu decedatului lacobu Bolog’a, dlu archimandritu st vicariu archiepiscopescu Nicolau Popea, de cassariu in loculu dlui Eugenu Brote s’a alesu dlu Gerasimu Candrea, asesoru consistorialu, er de bibliotecariu in loculu fostului bibliotecariu si actualului secretariu II. alu Associatiunei, a dlui Dr. I. Cri- sianu, s’a alesu dlu Dr. Petru Spân, invetiatoriu, in fine de membru in comitetu in loculu dlui capitanu c. r. in pensiune Constantinu Stezaru, s’a alesu dlu directoru seminarialu Ioana Hannea. — Spre sciintia. Nr. 143. Prin conclusulu adunării generale de sub Nr. prot. 18 se constata: a fi incassatu cu ocasiunea adunării generale in totalu sum’a de 1333 fl. v. a. din care se tran- spune comitetului sum’a de 1233 fl., er restulu de 100 fl. tax’a de membru pe viatia a unuia dintre membrii nou insinuati; va urmâ a se transpune in modu supletoru. — Spre sciintia, constatăndu-se intrarea sumei de 1233 fl. v.a. Nr. 144. Secretarii I. si II. ai Associatiunei presenta con- semnarea speseloru de drumu, făcute cu ocasiunea călătoriei la adunarea generala a Associatiunei, ținuta in Abrudu, si in- deretu in sum’a totala de 42 fl. 72 cr.’(Ex. Nr. 264/1888.) — Se asemneza la cassa sum’a de 42 fl. 72 cr. v. a. spre platire la adres’a numitiloru funcționari ai Associatiunei. Nr. 145. Directorulu scolei civile de fete cu internatu a Associatiunei, dlu loanu Popescu, prin hârti’a dto 15 Sept, a. c. presenta protocolele conferintieloru corpului didacticu dela numit’a scdla, ținute la 3 si 12 Sept. a. c. cu aclusele acelora. (Ex. Nr. 281/1888.) — Spre sciintia, constatăndu-se pre bas’a protocole- loru alaturate, că fiindu tdte lucrările pregatitdre ter- minate, invetiatorii aleși in persdnele d-loru P. Spân doctoru in filosofia dela universitatea din Jen’a, unde a fostu aplicata si câ practicanta la scol’a de modelu de lănga seminariulu academicu pedagogicu in decursu de aprdpe doi ani, Vasilie Bolog’a absolventa de filosofia la universitatea din Vien’a si Budapest’a si doctorandu, si Michaiu Pervu absolventa de filo- sofic la universitatea din Cluju si Greifswald, doctorandu, avendu si examenele profesorale pentru gimnasii, precum si invetiatdrea alesa in persdu’a D-sidrei Aureli’a Filipescu absol- venta dela institutulu pedagogicu de stata din Cluju, si cu examenu de cualificatiune dela acelu institutu, la 6 Septemvrie a. c. si-au si inceputu activitatea, că păna la 15 Septembre a. c. au fostu înscrise dejâ 64 eleve, dintre care 34 suntu interne, er’ alte 5 s’au insinuata spre a fi primite in internatu. Nr. 146. Secretariulu II arata, că directdr’a internatului dra Elen’a Petrascu inca prin hărti’a dto 16 Iulie a. c. a depusu la comitetu documentele despre spesele făcute de ele- vele interne, si de internatulu scdlei, si anume: a) unu estrasu din protocolulu de cassa despre primi- rea si predarea baniloru cu 107 documente si 5 cârti cu Nrii 1—5; 6) unu estrasu din caietele eleveloru despre spesele pro 1887/8 cu 40 caiete despre inscrierea obiecteloru predate ele- veloru interne; c) consemnarea in detaliu a speseloru internatului, si d) consemnarea in detaliu a speseloru făcute de eleve: cu rugarea, a i se dâ absolutoriulu. In așteptarea câ se intre si ratiociniulu despre intratele si esitele scdlei împreunate cu internatu in decursulu anului 1887/8 din partea fostului directoru alu institutului, ceea-ce păna adi inca n’a urmata, si cu acela dimpreună se se predea unei comisiuni spre censurare, nu s’a presentatu păna acum comitetului nici susamintit’a hărtie a directdrei cu aclusele indicate. (Ex. Nr. 198/1888.) Documentele substernute de directdr’a internatului se predau unei comisiuni in persdnele dloru P. Cosm’a si Gera- 171 simu Candrea cu insarcinarea, de ale censurâ deodata cu ra- tiociniulu, ce’lu va substerne la comitetu fostulu directoru alu institutului dlu Septimiu Albini, si totdeodată a examina si censurâ si proiectulu de budgetu pe sem’a scolei Associatiunei pentru anulu scolariu 1888/9, pe care-’l va substerne in modu supletoriu direcțiunea scolei, eventualu a pregăti in cointiele- gere cu numit’a direcțiune unu asemenea proiectu, er despre resultatu a raporta la timpulu seu. Fostulu directoru alu institutului Associatiunei, dlu Sep- timiu Albini, se fia recercatu a substerne deadreptulu la co- mitetu fără amânare ratiociniulu asteptatu despre intratele si esitele scolei Associatiunei Împreunate cu internatu in decur- sulu anului scol. 1887/8. Nr. 147. Cassariulu Associatiunei dlu Gerasimu Can- drea, raporteza, că repararea caseloru aparținetdre la lasa- mentulu Avramu Jancu s’au terminatu, si că ar fi a se asemnâ la cassa pretiulu lucrului in favorulu lui Avramu Jancu, ca- rele a indeplinitu numitele reparaturi. (Ex. Nr. 259/1888.) — Se asemneza la cass’a Associatiunei sum’a de 200 fl. v. a. spre platire la adres’a numitului intreprindietoriu, cu aceea, că restulu din sum’a preliminată pentru susatinsele reparaturi se va eliberă numai după-ce va fi urmatu luarea in sema si collaudarea lucrariloru sevirsite prin esmisulu comitetului dlu Michailu Andreic’a, caruia i se voru trimite spre orientare conditiunile de licitatiune, relative la numitele lucrări. Nr. 148. Rugarea Eugeniei Florianu din Brasiovu, pen- tru conferirea unui postu de guvernanta eventualu si incre- dintiarea lucrului de măna in internatulu dela scol’a Associa- tiunei. (Ex. Nr. 257/1888.) — Se transpune spre opinare directiunei institutului. Sibiiu, d. u. s. Georgie Baritiu m. p., Dr. I. Crisianu m. p., presiedinte. secretariu. Verificarea acestui procesu verbalu se increde dloru: loanu Hannea, II. Puscariu, I. Popescu. Cetitu si verificatu. Dr. II. Puscariu m. p. I. Hannea m. p. I. Popescu m. p. List’a membriloru nou insinuati la adu- narea generala a Associatiunei tran- silvane ținuta in Abrudu la 4 si 5 Au- gustu st. a. Siedinti’a I. a) Membrii fundatori. loanu lancu, preotu in Bucium Poieni; Alexandru Filipu, advocatu in Abrudu. b) Membrii pe viatia. Nicolae Adamovici, preotu in Buciunr-Poeni; loanu To- descu, preotu in Bucium-Cerbu; Simeonu Damianu, advocatu in Brasiovu; Nicolae Florescu, proprietariu in Ighiu (M. Igen); Nicolau Lobontiu, proprietariu in Abrudu. c) Membrii ordinari cu taxa anuala. Dionisiu Adamovici, preotu in Abrudu; Vasiliu Damianu, protopopu in Bradu; Nicolae Baisianu, preotu in Bucium-Isbit’a; Dr. Isidoru Marcu, prof. in Blaju; Dr. Petru Spanu, invetiatoriu in Sibiiu; loanu Stoic’a, profesoru in Blaju, Gregoriu Sim’a alu lui loanu, preotu in Cărpenisiu; George Sturz’a, preotu in Abrud-Satu; Romulu Marcu, preotu in Bistra; Alexandru Papiu, preotu in Bistra; loanu Macaveiu jun., proprietariu in Bucium-Siasa; loanu Nicola, preotu in Albacu; Nicolae Mes- tecanu, preotu in Rosi’a; Alexiu Berinde, protopopu in Seini; Demetriu Muntenu, subjude reg. in Câmpeni; loanu Rusanu, proprietariu in Mesentea; George Lupu, proprietariu in Bu- cium-Poieni; Petru Achimu, proprietariu in Bucium; Simeonu Dragomiru, notariu in Gurasada; George Ivascu, comercianta in Abrudu; Petru Gosi’a, notariu in Lupsi’a; Alexandru Tu- hutiu, proprietariu in Abrudu; Terentiu Iurchescu, croitoria in Abrudu; luliu Mutiu, masariu in Abrudu; losifu Draia, proprietariu in Abrudu-satu. Siedinti’a II. a) Membrii pe viatia. Petru Paul sen., propriet. in Zlatna; Nicodim Cotisielu, proprietariu in Certege. b) Membrii ordinari cu taxa anuala. loanu Tărnovenu, protonotariu in Abrud; Simeonu lan- culescu, notariu in Poien’a-Marului; Ludovicu de Răczkovy, . negutiatoriu in Abrudu; loanu Naicu, proprietariu in Bucium- Siasa; luliu V. Albini, notariu in Zlatn’a; Nicolau Motor’a, preotu in Sohodolu; Nicolau Tiandrau Dobeiu, proprietariu in Bucium-Poieni; Silviu Moldovanu, candidata de advocatu in Baiti’a; Dr. Alexandru Siulutiu, medicu in Abrudu. Bibliografia. In septemănile din urma ne mai veniră spre anuntiare căteva cârti si cărticele, cu care se mai inavutf literatur’a nostra si prin care se propaga limb a naționala; acestea sunt: — Icon’a sufletului, carte de rogaciuni si cântări besericesci, prelucrata si edata cu permissiunea măritului ordi- nariatu diecesanu gr. cath. de Gherl’a, prin subscrisulu. Ou tipariulu Imprimariei „Auror’a“ in Gherl’a, 1888. La anulu 1884 amu fostu tiparitu acesta carte in prim’a editiune, cu scopulu de a dă in măn’a junimei si a poporului nostru credinciosu unu modestu manualu, care contienendu rogaciuni si cântări pentru deosebite ocasiuni, se-i servesca de unu mijlocu a se deprinde in cele sânte, spre a inaintă pe âde- verat’a cale ce conduce la cultur’a morala si a pietatiei religiose. Din esperienti’a câscigata in acestu scurtu intervalu a aparitiunei cărticelei amintite, m’amu convinsu că aceea a fostu binevenita — fiindu totu odata îndemânatica si la prepararea junimei in cântările dela Mănecatu, S. Liturgie, Inseratu, Inrnormentare s. c. 1. M’amu convinsu despre foldsele practice câștigate cu ajutoriulu aceleia in asta direcțiune si din nu- merdsele adrese magulitdre cu cari amu fostu onoratu din mai multe părți. Intre altii, unu distinsu si luminatu bar- batu alu bisericei nostre me intimpina cu acestea: „Cartea... Iedn’a Sufletului, e unu opu placutu si pe lângă oamplificatiunecorespundietdre, ar’potea servi de manualu pentru intrega tinerimea ndstra s c o 1 a r a“. Mănecându din acestea considerante si pentru câ se contribuescu, macara cu unu grăunte la oper’a maretia a la- minarei poporului nostru si la alimentarea tradiționalului sim- tiementu religioso-moralu, ce ’lu caracteriseza din vechime, — amu prelucratu materi’a pentru a Il-a editiune coresa si am- plificata, pre care, in virtutea litereloru de inalta incuviintiare a Ilustrei Superiorități diecesane gr. cath. de Gherl’a, o amu supusu la tipariu. La prim’a editiune, avendu se luptu cu tdte greutățile începutului, fără indoiela s’au ivitu unele defecte; adi inse cându ’mi permitu a anuntia Veneratului publicu retipărirea aceleia sub titlulu de mai susu, sum in plăcută positiune a’lu incredintia cu onore, că prin amplificarea cu cele mai alese rogaciuni si cântări pentru ocasiuni diverse, prin ortografi’a mai ingrigita si tipariulu corectu, prin intercalarea in con- textu a 10 imagini frumdse, papirulu finu, eleganti’a si soli- ditatea compactoriei, er’ in fine, deosebitu prin eftinatatea. 172 pretiului de vendiare: mi-amu pusu silintiele a o face cătu mai corespundietore scopului indegetatu si accesibila junimei si poporului nostru credinciosu. Cartea conține preste 200 pagini (mai de doue ori câ prim’a editiune) si se pote distribui' 00. prenumeranti in lun’a Septembre a. c. pre lângă pretiulu de 50 cr. alu unui esemplariu legatu in calcăiu de pânza; in legătură de pânza fina preste totu si cu gravuri inaurite va costa 75 cr. Com- pactată elegantu in piele, in imitatiune de metalu seu visonu de bordo cu gravuri si copcii va cost’a câte unu esempl.: 1 fl. 25 cr., 2 fl. si 3 fl. 20 cr. Portulu postalu cade in sarcin’a prenumerantiloru. Unde se va face prenumeratiune preste 10 esemplare, voiu da unulu gratuitu. Rogu deci cu tota onorea fratiesca pre Venerat’a Preo- țime romana, pre Stimatii DD. cantori, invetiatori si pre On. Inteligenti’a nostra ce porta la inima educatiunea morala si religiosa a poporului, se faca a ajunge acest’a carte păna la casuti’a cea mai modesta a șatenului romanu, care a invetiatu a scrie si ceti. Recomandata spriginului binevoitoriu, sum la dispositiune in Hotoanu, la diu’a SS. Apostoli Petru si Paulu 1888. Cu veneratiune Vasiliu Patcasiu, preotu romanu gr. cath. in Er.-Hatvan. post’a uit.: Tasnâd-Szânto. (Szilâgy-Vârmegye). — Esplicari la cărțile de limb’a latina, pentru clas’a I. si II Gimnasiala prelucrate după sistemulu lui H. Perthes de Paulu Budiu, profesoru gimnasialu, in colaborare cu Stefanu losifu, directoru si profesoru, si Andreiu Bârsenu, profesoru. Brasiovu. Editur’a librăriei H. Zeidner. Tipografi’a Alexi 1888. pag. 87. — Carte de cetire latina pentru class’a II gim- nasiala prelucrata după sistemulu lui H. Perthes de Paulu Budiu, profesoru gimnasialu in colaborare cu Stefanu losifu, directoru si profesoru, si Andreiu Bârsenu profesoru. Brasiovu Editur’a librăriei H. Zeidner. Tipografi’a Alexi 1888. pag. 86. — Vocabulariu Latinu, pentru clas’a II. gimna- siala prelucrata după sistemulu lui H. Perthes de Paulu Budiu, profesoru gimnasialu in colaborare cu Stefanu losifu, directoru si profesoru, si Andreiu Bârsenu profesoru. Brasiovu Editur’a librăriei H. Zeidner. Tipografi’a Alexi 1888. pag. 128. — Program’a Gimnasiului superioru, preparandiei, normei si si scolei populare de fetitie din Blasiu pre anulu scolastecu 1887/8 Blasiu 1888. Cu tipariuln Seminariului Ar- chidiecesanu. pag. 78. — Raportulu alu XlX-lea despre Gimnasiulu supe- rioru gr. cath. romănescu din Naseudu pre anulu scolasticu 1887/8 Sumariu: 1. Importanti’a sciintiei meteorologice de Dr. A. P. Alexi. — 2. Sciri scolastice de directore. Brasiovu Tipografi’a Alexi: 1888 pag. 146. — Colinde, Cântece de stea si Urări la nunti, din poporu luate si poporului date de Dr. loanu alu lui G. Sbier’a profesoru c. r. la universitatea din Cernăuți: membru alu Academiei Romane din Bucuresci, etc. Cu patru stampe: Nascerea, — Trei magi, — Botezulu, — învierea. Editur’a Societății pentru cultur’a si literatur’a romana in Bucovin’a Cernăuți 1888. Tipografi’a archiepiscopala pag. 109. — M a n u a 1 u din legile despre ușura (câmătârnicia), cuprindiendu si tecstulu originalu alu legiloru din 1877 art. VIII si din 1883 art. XXV. tradusu in limb’a romanesca, cu esplicari de Pavelu Rotariu, advocatu in Timisidr’a. Pretiulu 1 b cr. unu esemplariu. Caransebesiu. Tipariulu tipografiei die- cesane. — Editur’a autorului 1888. pag. 34. — Convorbiri Literare, apare la I-m’a fia-care luni, Pretiulu abonamentului pe anu, pentru Romani’a 20 lei, pentru Transilvani’a, Bucovin’a si Ungari’a 15 lei, pentru tierile Uniunei poștale, 30 lei, pentru espeditie recomandata 3 Iei in plus. Esemplare cu numerulu 2 lei in Romani’a; 1 leu si 50 bani in Transilvani’a, Bucovin’a si Ungari’a, 3 lei in tierile uniunii poștale. — Reclamatii pentru numere perdute nu se considera. Abonamentele se adreseza la administrație deadreptulu Strad’a Berzi 96, sau: in Bucuresci, la librăriile: Socecu & C-ia, E. Graeve & C-ia, S. Nerly; in Provincie, la librăriile din localitati sau prin biroulu postalu: in Transilvani’a: la librăriile: Ciurcu, Brasiovu; W. Krafft, Sibiiu; „Concordia¹¹, Naseudu; librari’a diecesana, Blaju; in Bucovin’a, la Romualdu Schally, Cernăuți; in Ungari’a la Klein, Arad; Librari’a die- cesana Caransebesiu; in Austria, la Societ. acad. „Romani’a Juna¹¹, Vien’a. Primitorulu abonamentului este ținutu a emite chitantia din carnetulu administrației. Nr. 6. Bucuresci 1 Septembre 1888 Anulu XXII. Direc- toru : lacobu Negruzzi. Sumariu: M. Strajan, despre educa- tiunea de sine insusi. — Maniu, Despre poetulu Ronsard. — Stefanu Velovanu. Câtev’a cestiuni metodologige (urmare). — Oervantes, Don Quijote dela Mancha, trad. de S. G. Vargolici (urmare). — Alesiu V. Poesii Populare. Bibliografie. Tote drepturile reservate, Directi’a: Strad’a Romana 25. Editur’a si administrati’a Stabilimentului Graficu, Socecu & Teclu — Bucuresci. Strad’a Berzii Nr. 96 pag. 544. Scol’a superiora de fetitie din Sibiiu. Transportu din Nr. 17—18 : 11.001 fl. 40 cr., 200 fl. in obligațiuni, 932 fl. 43 cr. in libele de depuneri. Prin list’a Nr. 81 a lui P. Cosm’a, prin colec- tantulu Romulu Crainicu din Dobr’a: Vicentiu Nicul’a, econ. din Holdea 1 fl.; Teodoru Munduce, econ. din Laseu 1 fl.; los. Marcocânu, econ. din Abucea 1 fl.; luonasi Muntenu, econ. din Roscani 1 fl.; Tom’a N6mtiu, econ. din Dobr’a 1 fl. totalu fl. 5.— Prin list’a Nr. 82 a lui P. Cos m’a, prin colectan- tulu Neculae Lupu din Huneddr’a: losifu Mircea, econ. din Feresd 1 fl.; Petru Bis- tranu, econ. din Feresd 1 fl.; G. Romcea, econ. din Feresd 1 fl.; G. Rimbasi, econ. din Ilunedor’a 1 11.; George si An’a Bistrenu, econ. din Feresd 1 fl. totalu fl. 5.— Prin list’a Nr. 83 a lui P. Cos m’a, prin co- lectantulu Dr. Vasilie Lucaci din Sisiesei: Brebanu Abrah., econ. din Mocir’a 1 fl.; Ge- orge Farkas, econ. din Ungurasiu 1 fl.; Pavelu Timaru, econ. din Ruși 1 fl.; Pavelu Pascanu, econ. din Ruși 1 fl.; Bont’a Danila, econ. din Sisiesei 1 fl. totalu fl. 5 — Sum’a totala fl. 11016. 40 cr.; in obligațiuni 200 fl.; in libele de depuneri 932 fl. 43 cr. Comitetulu Associatiunei transilvane pentru literatur’a ro- manu si cultur’a poporului romanu. Urata. In Nr. 17—18 a. c. pag. 147, colo'n’a 2 alinea 53 s’a stracuratu o erore: câ „cineva invita pre toti ospetii dela casele particulariloru in scolele cele noue ale comunei/ carea erore rogu a se rectifica: câ acele scole nu suntu ale comunei, ci suntu proprietatea bisericei gr. cath. din Buciumu- Sies’a, cu ale cărei spese de vre-o 5000 fl. v. a. s’a si ridi- catu acelu pomposu edificiu scolasticu in anulu espiratu. losifu Ciur’a. Editur’a Associatiunei transilvane. Redactoru: Gr. Baritiu. Tipariulu tipografiei archidiecesane.